Analiza Nevoilor de Formare pentru Persoanele din Mediul Rural (ANF)

Transcript

1 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Investeşte în oameni! Axa prioritară nr. 5 Promovarea măsurilor active de ocupare Domeniul major de intervenţie 5. Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă Titlul proiectului: Consiliere, formare profesională şi asistenţă pentru afaceri în mediul rural FAR Contract nr. - POSDRU/83/5./S/5960 Analiza Nevoilor de Formare pentru Persoanele din Mediul Rural (ANF) Studiu Autori: Caramihai Dan-Mihail ASOCIAŢIA 'EUROED' Mocanu Mariana - ASOCIAŢIA 'EUROED' Szekely Attila Camera de Comerţ şi Industrie Braşov Oancea Mirela - Camera de Comerţ şi Industrie Braşov Văduva Gheorghe S.C. GICEROVA S.R.L.

2 Scopul prezentului studiu este de a identifica nevoile de formare ale persoanelor din mediul rural, din cele 3 regiuni tinta ale proiectului (Bucuresti-Ilfov, Centru, si Sud-Vest, Oltenia). Aceste nevoi de formare sunt subsidiare dezvoltarii spiritului antreprenorial in activitati nonagricole.

3 Regiunea Bucureşti Ilfov 3

4 0. Contextul social Judeţul Ilfov, se află în Câmpia Română. În monografia României din 197 sunt menţionate ca vecine ale Judeţului Ilfov, judeţele Ialomiţa la est, Buzău, Prahova şi Dambovita la nord, Giurgiu la vest şi Călăraşi la sud. De asemenea, se precizează că acesta se întinde pe o suprafaţă de 8.5 km², fiind în dimensiunea pe care o deţinea atunci, al cincilea ca mărime din România. Nouă ani mai târziu, al cincilea judeţ al României ca suprafaţă, a fost dezmembrat în avantajul judeţelor limitrofe şi micşorat la o unitate teritorial-administrativă care înconjoară zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov. În 1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov în Judeţul Ilfov, revenind deci la denumirea veche, dar nu la dimensiunile de dinainte de 197. Judeţul Ilfov cuprinde 34 de aşezări rurale şi opt oraşe: Buftea (reşedinţa oficială, deşi administraţia îşi are sediul în Bucureşti), Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, cu peste km². Judeţul se găseşte în regiunea de sud-est, chiar în centrul Câmpiei Române, lângă Bucureşti. Coordonatele sale goegrafice sunt latitudine nordică şi longitudine estică. În ziua de astăzi, Ilfov se învecinează cu judeţele Prahova (N), Dâmboviţa (V), Giurgiu (S-V) şi Ialomiţa şi Călăraşi (E). Clima este temperat-continentala cu o medie anuală a precipitaţiilor de mm. Râuri importante sunt Dâmboviţa şi Colentina (care aprovizionează cu apă oraşul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov şi Căldăruşani în partea nordică a judeţului. Judeţul este străbătut şi de râul Ialomiţa împreună cu afluentul său Gruiu. Figura 1. Localizarea geografica a Judetului Ilfov 4

5 În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judeţului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov. Teritoriul actual al Ilfovului reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând în prezent la suprafaţa de 1583 km (0,67% din suprafaţa ţării), faţă de 5176 km în 1937 şi 85 km în 197 (cu municipii, oraşe, 15 de comune Cele mai vechi urme de locuire descoperite în perimetrul actual al judeţului Ilfov datează din Neolitic, prin vestigiile scoase la iveală în localităţile Cernica, Glina şi Vidra. Cucerirea (101-10, ) şi apoi ocupaţia romană (106-71/75) a Daciei, au influenţat meleagurile ilfovene de azi, iar năvălirile, ocupaţiile temporare ale altor popoare din secolele III-VII au lăsat urme în viaţa locuitorilor, fără însă să-i disloce din locurile pe care le ocupau. În arealul satului Fundeni (Dobroieşti) s-au descoperit urme ale populaţiei autohtone din secolul al VI-lea. În Evul Mediu, printre aşezările cu populaţii stabile apare consemnat în hrisoavele vremii Snagovul, legat de Mânăstirea Snagov, ctitorie din secolul al XIVlea a Domnului Mircea cel Bătrân. şi 418 sate). La 3 ianuarie 1981, judeţul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraş Buftea, 6 comune şi 73 sate). În 1996 conform Legii 4 din 1 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor. Starea de fapt Analiza situatiei de fapt din Judetul Ilfov (cf. datelor oficiale de pe site-ul CNFPA, v. Anexa 1) in ceea ce priveste furnizorii de formare profesionala se prezinta in felul urmator: respectiv o puternica oferta a sectorului privat vs. cel public, ceea ce intra in normalitatea raspunsului rapid pe care institutiile private il pot da schimbarilor survenite la nivelul pietei 5

6 Evoluta acestora in timp este reprezentata in graficul de mai jos: Asa cum se poate observa, a exista un varf in anul 008, o scadere puternica (de aprox 4 ori!) in 009 si o tendinta de redresare in anul curent. De asemenea, din analiza de date furnizate de site-ul CNFPA, rezulta existenta unei singure oferte in domeniul IT (destul de specializata, in domeniul administratiei retelelor de calculatoare, si nici una in domeniul antreprenorial; in aceste conditii, prezentul proiect acopera o nisa de piata prin oferta existenta de cursuri 1.1. Scopul, structura, si grupul tinta al prezentei Analize Scopul Analizei Nevoilor de Formare pentru Persoanele din Mediul Rural (ANF) este de a identifica nivelul de competenţe actual al persoanelor ce traiesc in SAI, într-o anumită perioadă, în legătură cu principalele domenii ale activităţii lor profesionale şi obiectivele de dezvoltare individuala. ANFPMR poate fi descrisă după cum urmează: un instrument de dezvoltare individuala şi profesională continuă care, în urma identificării competenţelor ce trebuie dezvoltate, reprezintă o bază pentru proiectarea planurilor individuale de formare/ dezvoltare a competentelor o metodologie de cercetare implementată la nivel instituţional sau la un nivel mai extins pentru a colecta, analiza şi evalua date privind nevoile de formare ale persoanelor din grupul tinta şi pentru a stabili stadiul actual al abilităţilor şi al dezvoltării profesionale ale persoanelor din mediul rural. Grupul tinta al prezentului studiu il reprezinta persoanele din mediul rural (SAI) interesate sa si dezvolte competentele profesionale (individuale) in sensul gasirii unui loc de munca mai bun si / sau 6

7 1.. Identificarea nevoilor de formare Nevoile de formare sunt reprezentate de nevoile de învăţare ale unor persoane care pot fi satisfăcute prin activităţi de formare şi de dezvoltare profesională. Conceptul de nevoie este reprezentat de distanta dintre stadiul actual de dezvoltare al unui grup sau al unei situaţii şi stadiul dorit (a fi atins). Intervenţia propusă pentru a reduce sau elimina o asemenea distanta este în strânsă legătură cu formarea şi dezvoltarea personală. Este evident faptul ca intervenţiile eficiente sunt dependente de o bună identificare şi evaluare a nevoilor. Nevoia de formare Analiza de nevoi reprezintă un proces sistematic ce cuprinde: a. colectarea datelor cu ajutorul unor metode şi instrumente definite explicit (d.e. chestionare); b. identificarea priorităţilor şi stabilirea criteriilor pentru soluţionarea problemelor; c. stabilirea unor criterii pentru alocarea unor resurselor educationale pentru formarea persoanelor din grupul tinta. Pregătirea ANF Proiectele de dezvoltare a resurselor umane derulate în România în ultimii ani au relevat rolul şi importanţa proiectării şi structurării unor activităţi de formare profesionala. Analiza nevoilor şi evaluarea performanţei persoanelor din grupul tinta este unul dintre elementele cheie ale dezvoltării lor individuale, deoarece identifică domeniile în care diverse măsuri privind formarea şi dezvoltarea pot ajuta persoanele din grupul tinta să-şi îmbunătăţească activitatea şi să crească performanţa individuala. Din punctul de vedere al managementului şi al dezvoltării instituţionale, evaluarea nevoilor la nivelul unei comunităţi este soluţia de armonizare a nevoilor şi intereselor individuale cu nevoile reprezentative ale grupului tinta. Astfel, evaluarea poate fi privită ca un instrument ce sprijină luarea deciziilor în privinţa alocării resurselor si stabilirea strategiilor de dezvoltare regionala. In acelasi timp, scopurile evaluării nevoilor includ următoarele aspecte: furnizarea bazei de date necesare dezvoltării şi îmbunătăţirii unui program educaţional; restructurarea ofertei de cursuriin vederea îmbunătăţirii performanţaei în funcţie de obiectivele identificate ale grupuluin tinta; stabilirea criteriilor de performanta a serviciilor de formare/ dezvoltare a resurselor umane; Principalele instrumente de analiza a ANF sunt prezentate in cele ce urmeaza: 7

8 A. Analiza SWOT Numele acestui model de analiza provine din prescurtarea unor cuvinte din limba engleza: S = strengths (puncte tari), W = weaknesses (puncte slabe), O = opportunities (oportunitati), T = threats (amenintari). Analizele SWOT au fost implementate cu succes ca metode de analiza organizationala, dar pot fi folosite si in cazul comunitatilor. Punctele tari si punctele slabe se refera la mediul intern al structurii analizate (i.e. comunitate). Acestea reprezinta caracteristicile intrinseci ale starii interne de lucruri. Oportunitatile si amenintarile se refera la mediul extern, adica la ceea ce se intampla in afara comunitatii, dar care are un anumit impact asupra bunei desfasurari a activitatilor. Contextul poate fie sa favorizeze, fie sa impiedice implementarea activitatilor intr-o comunitate. In aceste conditii, staff-ul proiectului ar trebui sa se focalizeze pe obtinerea efectului maxim al oportunitatilor si pe limitarea impactului amenintarilor, ca si pe intensificarea punctelor tari si pe imbunatatirea punctelor slabe. B. Analiza PEST(E) Modul de organizare si de utilizare a acestei analize si evaluari de nevoi este similar cu cel aplicat in cazul modelului SWOT. PEST(E) este totodata o prescurtare care se refera la analiza contextului politic (Political), economic (Economic), social (Social), tehnologic (Tehnological) si, in ultimul timp, al celui de mediu (Ecological/Environment): a. Aspectul politic are in principal in vedere politicile educationale existente (se refera mai putin la modul de distributie a puterii intre diferitele partide politice) la nivel national, regional si local in special politicile si programele de reforma si modul in care acestea pot influenta activitatea si dezvoltarea scolii. Politicile de dezvoltare regionala sau locala pot fi si ele incluse tot aici, daca se vorbeste de descentralizarea administratiei publice. b. Aspectul economic are in vedere resursele disponibile la nivelul supus analizei (fie national, fie regional sau local): in cazul unei crize sau al unei cresteri economice, care sunt activitatile prioritare si resursele pe care le pot furniza educatiei si formarii, etc. c. Aspectul social are in vedere existenta unor probleme sociale (cum ar fi somajul, saracia, etc.) si modul in care sunt acestea abordate la nivel national, regional sau local, ca si pozitia diferitilor factori interesati de educatie (d.e., daca VET este vazut ca modalitate de asigurare a succesului social). d. Aspectul tehnologic are in vedere nivelul tehnologic al VET, d.e. daca exista in zona posturi cu programe educationale; daca exista resurse pentru invatamantul si formarea la distanta; daca exista suficiente facilitati de formare cu echipament corespunzator, daca exista oportunitati de initiative antreprenoriale etc. Un aspect suplimentar care poate fi introdus in aceasta analiza si care poate fi extrem de relevant pentru anumite proiecte este cel de mediu. e. Aspectul privind mediul are in vedere analiza mediului in care opereaza organizatia sau comunitatea. 8

9 Acesta este contextul managerial propus pentru efectuarea ANF; aceasta analiza nu este un proces izolat, ci o parte integranta a analizei si evaluarii nevoilor la nivel de organizatie, cu focalizare pe resursele umane si pe locul si rolul acestora in evolutia organizatiei. SWOT si PESTE sunt doar doua exemple de tehnici sau metodologii folosite in mod obisnuit pentru evaluarea nevoilor in general si au fost mentionate aici pentru a oferi un context mai amplu pentru ANF Analiza raspunsurilor la chestionare Distributia chestionarelor a avut loc in Judetul Ilfov. Ponderea respondentilor este data in figura de mai jos: Se observa ca marea majoritate a respondentilor (si implicit, a participantilor la reuniunile de informare) o reprezinta somerii ei urmand a fi componenta principala a grupului tinta a proiectului din care urmeaza sa se faca selectia participantilor la cursuri. Din punct de vedere al studiilor pe care le au, situatia respondentilor este precizata in figura urmatoare: 9

10 Din raspunsurile obtinute, se poate observa ponderea majoritara a celor cu studii medii si faptul ca aproape /3 din respondenti au bacalaureatul. In raport cu acest nivel de studii, abordarea cursurilor trebuie sa fie limitativa i.e. la nivelul comprehensiv al persoanelor din grupul tinta. Impartirea pe categorii de varsta ale persoanelor ce au raspuns la chestionare este data in cele ce urmeaza: 10

11 Se observa participarea majoritara a persoanelor intre 5-8 ani si in proportii mai mici, din celelalte categorii de varsta. Exista probabil o zona vulnerabila in cadrul acestei categorii de varsta, daca se coreleaza cu raspunsul la intrebarea 1 Ponderea respondentilor pondere ce era majoritara in categoria someri Din punct de vedere al sexului respondentilor, proportiile sunt prezentate in continuare: Participarea mai redusa a persoanelor de sex feminin se explica in mare masura prin faptul ca in zona rurala, acestea sunt legate de o permanenta a activitatii in gospodarie, fapt ce le indeparteaza de alte activitati posibile. In ceea ce priveste forma de angajare (actuala) a respondentilor aici lucrurile sunt clare: 11

12 In conformitate cu raspunsurile la chestionare, peste 4/5 din totalitatea respondentilor sunt angajati cu program de lucru complet. Acest lucru trebuie luat in consideratie referitor la modul de organizare al cursurilor v. si mai jos, intrebarea tintita pe acest subiect. Participarea pana in prezent la cursurile de FP nu a reprezentat o preocupare pentru persoanele din grupul tinta: 1

13 Asa cum se poate observa, mai mult de jumatate din respondenti nu au participat pana in prezent la asemenea cursuri. Justificarea acestei neparticipari se regaseste in cele ce urmeaza: Se observa ~14% din respondenti nu au nici o justificare pentru lipsa activitatilor de FP in timp ce peste /3 gasesc diferite justificari pentru acest lucru. Raspunsurile la intrebarea urmatoare trebuie sa fie corelate cu cele de la intrebarea precedenta: 13

14 Interesul de participare la cursuri este foarte mare (peste 90%) ceea ce denota faptul ca justificarile oferite drept raspunsuri la intrebarea precedenta par a fi mai degraba conjuncturale decat elemente reale. In cazul in care totusi respondentii ar participa la asemenea cursuri de FP, optiunea pentru cursurile IT de baza este perfect echilibrata intre cele 3 module oferite; acest fapt denota fie lipsa unei optiuni personale, fie necunoasterea unor alte variante educationale Se observa din figura de mai sus un interes majoritar al respondentilor pentru pachetul Microsoft Office (cu principalele elemente componente: Word, Excel, Powerpoint) Dorinta participantilor cu privire la perioada de organizare a cursurilor pare sa fie destul de clara in contextul faptului ca majoritatea participantilor sunt angajati cu mjorma intreaga: in cea mai mare masura se opteaza pentru cursurile de sfarsit de saptamana 14

15 Urmatoarele trei intrebari au avut ca scop identificarea perceptiei respondentilor cu privire la provocarile / schimbarile pe care le intuiesc pe plan local. Intrebarile fiind cu raspuns deschis, este evident ca dispersia raspunsurilor este foarte mare. In primul rand, la intrebarea referitoare la modificarile la care respondentul se asteapta in viitorul apropriat, raspunsurile sunt destul de heterogene: Surprinde intr un fel faptul ca exista raspunsuri din categoria Nu stiu ceea ce denota o lipsa de interes / implicare a persoanelor in politicile locale. 15

16 Intr un asemenea context, evident respondentii au o optiune antreprenoriala ferma, in sensul implicarii personale, de a si lua soarta in propriile maini (doar peste ¾ dintre ei au avut o asemenea optiune). Si evident, o asemenea optiune nu este ferma: exista o dispersie foarte mare a optiunilor antreprenoriale. 16

17 Regiunea Centru 17

18 A. PREZENTAREA GENERALA A REGIUNII SI A NECESITATILOR DE FORMARE A POPULATIEI TINTA DIN MEDIUL RURAL Regiunea Centru Transformarile socio-economice care au urmat anului 1989 si evolutiile demografice au influentat in mod decisiv evolutia si structura fortei de munca din Regiunea Centru. Evolutia numerica atat a populatiei active cat si a populatiei ocupate a urmat o tendinta negativa de-a lungul intregii perioade analizate. In ciuda unui reviriment economic in ultimii ani tendinta s-a mentinut din cauza migratiei temporare spre tarile din vestul Europei si a scaderii populatiei in varsta de munca. Structura fortei de munca a suferit modificari semnificative, principalele directii fiind restrangerea sectorului primar (in special industria extractiva) si a celui secundar, concomitent cu dezvoltarea sectorului serviciilor si al constructiilor. Ponderea populatiei ocupate in agricultura ramane foarte ridicata, in ciuda unei usoare descresteri inregistrate in ultimii 3-4 ani. Mediul rural Agricultura La 31 decembrie 007, suprafaţa agricolă a Regiunii Centru era de 191 mii ha, reprezentând 56,1% din suprafaţa totală a regiunii şi 13% din suprafaţa agricolă a României (conf. INS, Anuarul statistic 008). Agricultura Regiunii Centru contribuie cu cca.14,% la producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole realizată la nivel naţional (valori din 007), procent care o situează pe locul 4 din cele 8 regiuni. O caracteristică deosebită a regiunii este relieful foarte variat, predominant muntos, cu potenţial ridicat pentru creşterea animalelor, alternând cu suprafeţe întinse de platou şi luncă propice culturilor agricole. După modul de folosinţă, structura suprafeţei agricole (în 007) se prezintă astfel: arabil 40,5%, păşuni 33,4%, fâneţe 4,9 %, vii şi pepiniere viticole 0,5%, livezi şi pepiniere pomicole 0,7%. Creşterea animalelor este relativ bine dezvoltată în toate judeţele regiunii, în zona montană constituind principala activitate agricolă. Viticultura şi pomicultura sunt dezvoltate în zona colinară, producţia vegetală în culoarele depresionare si în luncile râurilor; rezultate bune se obţin în cultura cartofului (peste ¼ din producţia României), sfecla de zahăr, plantele textile. În estul şi sudul regiunii cultura principală este cartoful iar în partea cu înălţimi mai joase sunt condiţii favorabile pomilor fructiferi. În zonele colinare şi depresionare, precum şi în luncile din centrul, sudul şi sud-vestul regiunii se cultivă grâul, orzoaica, orzul, porumbul, sfecla de zahăr, legumele, plantele de nutreţ. Podişul Târnavelor, cu zona delimitată de municipiile Târnaveni, Mediaş, Blaj şi Aiud, ca şi terenurile din jurul municipiilor Alba Iulia şi Sebes sunt cunoscute ca foarte favorabile culturii viţei de vie. Silvicultura Având 36,6% (în 007) din suprafaţa acoperită cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, Regiunea CENTRU posedă un mare potenţial silvic, constituind una din zonele cele mai importante de aprovizionare cu lemn din ţară (18,5% din suprafaţa împădurită a ţării în 007, conf. Anuarului Statistic 008). Vegetatia silvica a favorizat si dezvoltarea unei variate si bogate faune de animale salbatice pentru vanat. 18

19 O uriaşă sursă de venituri, foarte puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică (plantele medicinale) resurse valoroase pentru industria cosmetică şi farmaceutică, alimentară etc. Turismul Regiunea Centru dispune de un potenţial turistic foarte ridicat, prin resursele naturale, patrimoniul cultural şi arhitectural, staţiunile turistice şi balneoclimaterice renumite, dar şi de rezerve neexploatate suficient din cauza infrastructurii şi dotării tehnice necorespunzătoare, a reclamei turistice insuficiente sau datorită prestării unor servicii de slabă calitate. Specificul Regiunii Centru oferă condiţii deosebite pentru turismul montan şi agroturism locul 1 pe ţară din punct de vedere al numărului de pensiuni acreditate. Agroturismul, beneficiază în mod deosebitde potenţialul gospodăriilor rurale (ex. Zona Bran, zona etnografică Mărginimea Sibiului, zona Munţilor Apuseni, etc.). Zona montană şi dezvoltarea durabilă aspecte specifice ruralului montan Zona montană se întinde pe 47% din suprafaţa Regiunii Centru, ocupând părţile de est, sud şi vest ale regiunii. Carpaţii Meridionali ("Alpii Transilvaniei", având cele mai înalte vârfuri din România în masivul Făgăraş), Carpaţii Orientali (ocupând aproape în întregime teritoriul judeţelor Harghita şi Covasna şi părţi însemnate din judeţele Mureş şi Braşov), Munţii Apuseni (jumătatea de N-V a judeţului Alba). Locul modest pe care îl ocupă Regiunea Centru din punct de vedere al contribuţiei la producţia agricolă naţională (locul 5 din cele 8 regiuni), este explicabil prin condiţiile de relief (în detrimentul suprafeţelor agricole şi arabile), dar şi unui randamentul mai scăzut al agriculturii montane în comparaţie cu câmpia. Pe de altă parte, specificul montan oferă regiunii un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi a agroturismului, condiţionat de valorificarea superioară a următoarelor atuuri: Suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe (totalizând 58% din suprafaţa agricolă a regiunii) favorabile creşterii animalelor activitate tradiţională a locuitorilor din regiune. Calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole blânde fără chimizare sau cu chimizare redusă permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată Biodiversitate (flora furajeră naturală, flora spontană, speciile de animale sălbatice) Peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat Facilităţile şi interesul în creştere pentru agroturism Capitalul uman (bătrânii păstrători de tradiţie; tinerii - moştenitori ai zestrei tradiţionale şi deschişi spre nou) Experienţa şi iniţiativele unor organizaţii active la nivelul regiunii: ex. AGROM-RO Mureş (în domeniul instruirii şi consultanţei agricole), ANTREC (în promovarea serviciilor agroturistice), Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Montanologie - Cristian, jud. Sibiu, Institutul de Cercetare pentru Pajişti jud. Braşov, etc. Pe de altă parte,se constată o serie de probleme specifice ruralului montan cu consecinţe grave pe termen mediu, dintre care: Declinul efectivelor de animale (ovine şi bovine, în mod deosebit scăderea efectivelor de oi) conduce la scăderea majoră a volumului îngrăşămintelor organice (indispensabile pentru aportul de alcalinitate, azot biologic, etc.), cu impact grav asupra regenerării naturale a pajiştilor, conducând la degradarea florei naturale furajere fenomenul de resălbăticire prin acidifierea solului fragil al muntelui care favorizează dezvoltarea plantelor nedorite. Tendinţa abandonării unora dintre bunele practici din experienţa tradiţională, în paralel cu conservarea unora învechite şi/sau adoptarea unor practici neadaptate specificului montan 19

20 Aplicarea pe scară redusă a însămânţării artificiale; zestrea genetică a animalelor din multe gospodării rurale din zonele de munte este modestă. Adăposturi pentru animale învechite, necorespunzătoare igienico-sanitare, lipsite de facilităţile necesare. Lipsa echipamentelor agricole moderne (v. mulsul manual) şi a mecanizării necesare lucrărilor în specific montan; Greşeli în depozitarea şi utilizarea îngrăşămintelor naturale (lipsa sau starea necorespunzătoare a platformelor de bălegar, absenţa bazinelor pentru colectarea purinului pierderi mari de azot biologic, bălegar diseminat iarna, nefermentat, acid) afectând calitea pajiştilor, la care se adaugă poluarea cu rumeguş (pericol - acidifierea fâneţelor), practici ineficiente de colectare şi depozitare a fânului (stocat în clăi cu pericol de mucegăire), etc. Infrastructura deficitară (drumuri, utilităţi, comunicaţii). Investiţii reduse pentru crearea de locuri de muncă / alternative de ocupare în spaţiul rural montan Îmbătrânirea populaţiei, exodul tinerilor (spre oraşe / UE). Iniţiative reduse, lipsa suportului şi a cunoştinţelor necesare fermierilor pentru promovarea de branduri specifice (produse cu marcă locală/regională), promovarea produselor de nişă, etc. Consultanţă agricolă calificată în zona montană, neacoperitoare cantitativ şi calitativ. Consecinţele sunt grave: Degradarea terenurilor agricole montane, sălbăticirea pajiştilor şi a fâneţelor riscă să devină ireversibile: fragilitatea muntelui Condiţii socio-economice precare; şomaj, combinat cu calitate redusă a ocupării (agricultură de subzistenţă) cu tendinţă de agravare Depopularea munţilor prin exodul tinerilor spre oraşe sau în afara ţării Imens potenţial economic nevalorificat / insuficient în raport cu potenţialul pieţei (în creştere) pentru produse ecologice şi biologice, agroturism, etc. Gospodăriile ţărăneşti care ocupă zonele montane din regiunea Centru sunt localizate în grade diferite de dispersie teritorială (foarte ridicată în unele zone din Apuseni, Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraş, etc.). În funcţie de varietatea factorilor socio-economici şi culturali, gradul de izolare, condiţiile de mediu etc., se înregistrează diferenţe mari de dezvoltare socio-economică (de la sărăcie extremă în unele zone, la prosperitatea relativă în altele). Dezvoltarea economică în spaţiul rural montan, iar în zonele izolate chiar supravieţuirea civilizaţiei rurale, depind decisiv de dezvoltarea şi valorificarea superioară a resursele oferite de agricultura montană şi a altor resurse specifice zonei, într-un concept de pluriactivitate. Conceptul de dezvoltare durabilăaplicat ruralului montan include modernizarea activităţilor agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea creşterii animalelor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, promovarea agriculturii şi a produselor ecologice, diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural fără afectarea patrimoniului natural, istoric şi cultural. În raport cu problematica analizată, principalele neajunsuri constatate în cadrul sistemului de educaţie şi formare profesională sunt: Interesul general scăzut al tinerilor pentru formare profesională şi carieră în agricultură Gradul redus de acoperire teritorială a ofertei de educaţie şi formare profesională (iniţială şi continuă) în ruralul montan Conţinutul pregătirii insuficient adaptat specificului local, în mod deosebit în ceea ce priveşte componenta practică a programelor de formare în agricultură (în particular în domeniul agromontan/agroturism) 0

21 Absenţa unei pregătiri generale privind economia ruralului montan considerată a fi necesară încă din gimnaziu (în cadrul orelor de educaţie tehnologică / componenta de curriculum la decizia şcolii- CDŞ), atât ca bază de pregătire pre-vocaţională, cât şi din perspectiva celor care nu continuă studiile şi rămân în gospodării Baza materială deficitară a şcolilor din domeniu (fermă didactică, echipamente, etc.) Formarea profesională a cadrelor didactice - marcată preponderent de cunoştinţe pentru agricultura de câmp - deficitară în privinţa competenţelor specifice agriculturii montane şi dezvoltării durabile în zona montană Un răspuns adecvat la problematica dezvoltării ruralului montan, din perspectiva educaţiei şi formării profesionale văzută ca Pilon al dezvoltării agro-montane durabile, implică nevoia unui program coerent de măsuri pe următoarele direcţii prioritare: Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan Introducerea în documentele de planificare strategică a unei secţiuni distincte pentru problematica ruralului montan, având în vedere: Planurile locale de acţiune (PLAI) din toate judeţele Regiunii Centru Planurile de acţiune (PAS) la nivelul şcolilor cu ofertă de formare în agricultură cu specific montan Iniţierea / dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, cu arie de acţiune acoperitoare pentru principalii masivi muntoşi, având în vedere: Dezvoltarea bazei materiale: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare organizate şi dotate corespunzător, din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii, cu o componentă de agroturism inclusă Facilităţi de tip campus (internat, cantină, centre de documentare şi informare, etc.) Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate pentru adecvarea competenţelor specifice agriculturii montane Adaptarea conţinutului pregătirii prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) în funcţie de specificul local, la toate calificările din cadrul relevante pentru agricultura montană Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane având în vedere noţiunile generale privind economia ruralului montan - în cadrul orelor de educaţie tehnologică Programe de orientare şi consiliere profesională adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi părinţi, tineri agricultori), în parteneriat între instituţiile de învăţământ, Centrele Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP), Direcţiile Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Oficiile judeţene de Consultanţă Agricolă, autorităţi locale, asociaţii profesionale ale agricultorilor de munte (acolo unde există), organizaţii neguvernamentale (ONG) cu activităţi de consultanţă şi instruire în agricultură, etc. Concluzii din analiza mediului economic regional Ritmul susţinut de creştere economică din ultimii ani până în 008, reflectat în dinamica PIB şi a productivităţii muncii, pe de o parte, procesul de integrare europeană pe de altă parte. Criza economică care se manifestă în prezent în România afectează toate sectoarele economice, în mod deosebit industria. Noi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea resureslor umane necesare creşterii competitivităţii economice regionale. Necesitatea urmăririi atente a evoluţiilor din economie în contextul actualei crize economice. Tendinţa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcţiilor, în paralel cu scăderea ponderii industriei în formarea PIB şi a VAB regionale Dinamica şi potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) la nivel regional: 1

22 În paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de angajaţi în firmele mari, a crescut numărul de firme şi personalul IMM (care totalizează 7 % din totalul salariaţilor din regiune în 007) Creşterea din ultimii ani la nivel regional a ratei antreprenoriale, exprimată prin numărul de IMM la 1000 locuitori şi a numărului mediu de angajaţi în sectorul IMM-urilor raportat la 100 de locuitori. Dinamica încurajatoare a investiţiilor brute şi a investiţiilor străine directe, în mod deosebit în industria prelucrătoare, urmată de comerţ şi de sectorul transport, depozitare, comunicaţi. Diversitatea activităţilor economice: Serviciile: Ocupă cea mai mare pondere în economia regională, în creştere constantă în ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA. În cadrul serviciilor se detaşează: Comerţul şi activităţile de hotel şi restaurant ambele cu potenţial mare de creştere în viitor. Se constată preponderenţa întreprinderilor mici care lucrează în comerţ, alături de o prezenţă în creştere a marilor lanţuri de magazine (în 006 şi în 007 investiţiile în comerţ ocupă locul după industrie din totalul investiţiilor brute la nivel regional) Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii: (locul 3 în cadrul serviciilor ca pondere în VAB, în 006) şi locul 3 după industrie şi comerţ în totalul investiţiilor brute la nivel regional în 006. Dezvoltarea industriei şi comerţului implică şi nevoi în creştere de calificări pentru transporturi şi logistică în cadrul altor sectoare economice. Importanţa în creştere a telecomunicaţiilor:accentul pe noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează schimbări în conţinutul unora dintre calificările necesare în domeniu (ex. competenţele IT pentru transferul integrat de date, voce şi imagine) Industria: Deşi marcat de restructurări masive, regiunea îşi păstrează un profil industrial pronunţat, comparativ cu celelalte regiuni: - Ponderea industriei în formarea PIB şi a VBA este mai mare la nivel regional şi în toate judeţele decât la nivel naţional - Cel mai ridicat indice de specializare industrială din ţară (1,5), toate judeţele regiunii având indici de specializare supraunitari; cea mai mare pondere a IMM specializate în industrie (15,% în 007), care absorb o parte din personalul disponibilizat din marile întreprinderi Înfiinţarea unor parcuri industriale în toate judeţele regiunii din care se desprind orientări strategice spre ramuri cu valoare adăugată mare (materiale de construcţii, industrie alimentară, fabricarea de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină, servicii pentru întreprinderi, etc.) Construcţiile Sector în creştere ca pondere în formarea PIB, susţinut de dinamica investiţiilor în infrastructura pentru transporturi, infrastructura tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri si dezvoltarea sectorului imobiliar În condiţiile actualei crize economice, construcţiile sunt singurul sector pentru care nu este prognozată o scădere a VAB în 009 la nivel naţional, iar în perioada va continua să înregistreze o creştere (chiar dacă într-un ritm mai redus) mai mare decât în celelalte sectoare de activitate Agricultura: Pondere în PIB regional apropiată de media la nivel naţional, locul 4 în ierarhia pe regiuni din punct de vedere a producţiei agricole în anul 007

23 Agricultură variată, condiţii favorabile creşterii animalelor în toate judeţele, potenţial ridicat de dezvoltare pentru agricultura ecologică şi agroturism Nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii conform nivelului existent in UE combinat cu competentele antreprenoriale si de utilizare a calculatorului, Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică şi de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti. Silvicultura: 36,6% dinsuprafata regiunii este acoperita de paduri. Regiunea Centru detine 18,5 % din suprafaţa împădurită a ţării Beneficiaza de importante resurse naturale NECESITATILE DE FORMARE A POPULATIEI: Planurile de formare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii. Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Se desprind două direcţii de acţiune la nivel regional şi local: - Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională - Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) Ponderea crescândă a IMM reclamă un răspuns adecvat la nevoile specifice, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin - Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide - Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, competente de utilizare a calculatorului, tehnici de vânzări, marketing, etc.) - Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere: - Creşterea nivelului de calificare - Importanţa competenţelor cheie antreprenoriale si de utilizare a calculatorului - Limbile străine - Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, de utilizare a calculatorului, marketing, antreprenoriale, - Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc. - Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE: - Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie mediului pe baza standardelor de mediu ale UE - Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate. Ruralul montan: Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică şi de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, în condiţiile în care 3

24 zona montană acoperă aproape jumătate din suprafaţa regiunii, conduce la nevoia unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională, pe următoarele direcţii prioritare: - Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică în a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan. - Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local. - Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire ca competenţele specifice agriculturii montane. - Programe de orientare şi consiliere adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi părinţi, tineri agricultori). De asemenea, se recomandă programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor agricoli cu privire la: - ameliorarea competitivităţii sectorului agricol, alimentar şi forestier din zona montană - ameliorarea calităţii producţiei şi a produselor, adaptarea la normele UE. - insusirea utilizarii calculatorului, - competente antreprenoriale, - promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor accepatate de catre UE (ex.: Produsul BIO, Produsul traditional, Denumirea de origine a produsului AOP, Identificarea geografica a produsului-igp) Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca (BFM) permit analiza comparativă la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale. Mii pers. Similar cu evoluţia PIB şi VAB pe 500 activităţi (v. cap.3), dacă până în structura ocupării civile la nivelul regiunii 300 se caracterizează printr-un raport relativ 00 echilibrat între industrie şi servicii, % începând cu 003 se constată o modificare semnificativă a raportului în favoarea 0 Agricultură, serviciilor. Se constată tendinţa de silv icultură, scădere a numărului şi ponderii 40 piscicultură populaţiei ocupate în industrie şi agricultură, în paralel cu creşterea în 30 servicii şi în construcţii. Sursa: INSAnuarul Statistic 0 (Balanţa Forţei de Muncă - la sfârşitul anilor) 10 Comparativ cu structura ocupării civile la nivel naţional, este mai bine 0 reprezentată industria (cu 4,8 puncte procentuale peste media naţională), în timp ce agricultura este cu 5,7 puncte Agricultură, silvicultură, piscicultură procentuale sub ponderea la nivel naţional. Cele mai mari disparităţi se constată în privinţa populaţiei ocupate în agricultură. Populaţia ocupată civilă pe activităţi - Regiunea CENTRU, evoluţia Structura populaţiei ocupate civile, pe activităţi - Regiunea CENTRU, evoluţia Industrie Construcţii Serv icii 33,4 31,4 30,6 9,4 9,1 8,1 33,6 35,7 38,6 39,3 41,0 4, ,9 348, 40, 349,6 9, 8,3 6,3 6,7 4,7 3, ,1 3,0 46,7 366, ,4 308,6 44,3 389, ,1 95,9 46,8 396, ,5 98,3 53,3 419, ,0 95,4 60,9 446,6 3,9 4,6 4,4 4,6 5, 5,8 Industrie Construcţii Servicii

25 Structura comparativă pe judeţe a populaţiei ocupate civile, peactivităţi, în 007 (%) ROMÂ NIA R. CENTRU A B B V C V H R M S S B Agricultură şi 8,3 3, silvicultură 8,8 3, 7,6 1,9 9,7 5,7 Industrie, din care:,4 8,1 8,6 7,6 9,4 6, 5,7 3,4 - Industrie extractiva 1,0 0,7 0, 4 0, 3 0, 0, 5 1, 3 1, - Industrie 0,0 5,9 prelucratoare 6,7 5,7 7,7 4,7,6 9,8 - Energie electrica, termica, gaze, apa 1,5 1,5 1, 5 1, 6 1, 5 1, 0 1, 8 1, 5 Construcţii 6,8 5,8 4, 0 8, 9 3, 4 4, 5, 0 6, 8 Servicii, din care: 4,5 4,5 3 8,6 5 0,3 3 9,5 3 7,7 3 9,6 4 5,1 - Comert 13,8 15,0 1 3,4 1 8,0 1 4,9 1 3,5 1 4,0 1 4,9 - Hoteluri si 1,8,4 1, 3,, 1, 1,, restaurante Transport, 5,5 5,4 5, 6, 3, 4, 4, 6, depozitare, comunicatii Intermedieri 1, 1,0 0, 1, 0, 0, 0, 1, financiare Tranzactii 5,6 4,1 4, 6, 3,,, 4, imobiliare Administratie,4,1,,,, 1, 1, publica si aparare Educatie 4,9 5,3 4, 4 5, 7 5, 4 5, 8 5, 3 5, 3 - Sanatate si 4,5 4,5 4, 4, 4, 4, 5, 4, asigurari sociale Altele,8,7, 5 3, 3, 0 1, 9, 8, 9 TOTAL 100,0 100,0 1 00,0 1 00,0 1 00,0 1 00,0 1 00,0 1 00,0 Sursa: INS, Anuarul statistic 008, Balanţa Forţei de Muncă la sfârşitul anului Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 008 martie 009, în contextul crizei economice şi financiare Număr şomeri la 31 martie 009 Rata şomajului la 31 martie 5

26 009 TO TAL din care, Femei TO TAL (%) Fe mei (%) România ,6 5, Regiunea CENTRU ,7 6, ALBA ,7 7, 7 BRASOV ,4 6, 8 COVASNA ,5 7, 0 HARGHITA ,0 6, 8 MURES ,5 5, 1 SIBIU ,1 4, 6 La 31 martie 009, cele mai mari rate ale şomajului din regiune se înregistrează în judeţele Alba (8,7%), Covasna (8,5%) şi Harghita (8%), mult peste media naţională de 5,6%. Şomajul înregistrat are o rată mai mică în cazul femeilor decât al bărbaţilor în toate judeţele regiunii cu excepţia judeţului Braşov. Datele colectate de la AJOM din regiune evidenţiază o creştere semnificativă a numărului de şomeri care în numai 5 luni (octombrie 008-februarie 009) a crecut la nivel regional persoane, ceea ce reprezintă o creştere de 33,5%. În cifre absolute, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în judeţele Alba, Braşov, Harghita. Muncitorii necalificaţi reprezintă cca. 55% din totalul şomerilor. Nr. şomeri Nr. locuri de muncă vacante oct. 008 feb. 009 oct. 008 feb. 009 Alba Braş ov 0 Cova sna Harg hita 9 Mure ş Sibiu regiune

27 Sursa: AJOFM. Datele reprezintă numărul total de şomeri Având în vedere incertitudinile actuale în contextul crizei economice, se recomandă monitorizarea în continuare a evoluţiilor şomajului şi locurilor de muncă dar si initierea unor activitati de instruire a personalului din mediul rural in vederea insusirii competentelor antreprenoriale si de utilizare a calculatorului, cele mai solicitate in momentul actual. Conform CNFPA, in prezent pe regiunea Centru, exista 41 de organizatii (3 de societati comerciale, 8 institutii publice, 10 alte entitati ONG, fundatii, asociatii) care au autorizate programe de formare profesionala in domeniul utilizarii calculatorului si antreprenoriatului. Nr. Crt. Tip organizatie S.R.L. Denumire program Competenţe Competenţe antreprenoriale S.R.L. Competenţe Competenţe antreprenoriale 3 S.R.L. Competenţe Utilizare calculator, prelucrare informaţii 4 S.R.L. Competenţe Utilizare calculator, prelucrare 5 Instituţie Publică de Învăţământ informaţii Competenţe Utilizare calculator, prelucrare informaţii 6 S.R.L. Competenţe Utilizare calculator, prelucrare informaţii 7 S.R.L. Competenţe Utilizare calculator, prelucrare informaţii Data autorizatiei

28 8 Fundaţie Competenţe Utilizare calculator, prelucrare informaţii 9 O.N.G. Competenţe Utilizare calculator, prelucrare 10 Persoană juridică fără scop patrimonial informaţii Competenţe Utilizare calculator, prelucrare informaţii 11 S.R.L. Competenţe Utilizare calculator, prelucrare informaţii 1 S.R.L. Competenţe Utilizare calculator, prelucrare informaţii 13 Institutie publica Operator validare si 14 S.R.L. Operator validare si 15 Institutie publica Operator validare si 16 S.R.L. Operator validare si 17 S.R.L. Operator

29 validare si 18 S.R.L. Operator validare şi 19 Asociaţie Operator validare şi 0 S.R.L. Operator validare şi 1 Fundatie Operator validare si Unitate de invatamant Operator validare si 3 O.N.G. Operator validare si 4 Instituţie Publică de Învăţământ Operator validare şi 5 Asociatie Operator validare si 6 O.N.G. Operator validare si 7 S.R.L. Operator validare si 8 S.A. Operator validare şi

30 9 S.A. Operator validare şi 30 Instituţie Publică de cultură 31 Unitate de învăţământ superior de stat Competenţe Management Competenţe Management 3 S.R.L. Competenţe Management S.R.L. Competenţe Management S.R.L. Competenţe Management Fundaţie Competenţe Management 36 SRL Competenţe Management 37 S.R.L. Competente Management 38 S.A. Competenţe Management 39 O.N.G. Competenţe Management 40 Instituţie publică de Competenţe Lucrul

31 cultură în echipă, Organizarea locului de muncă, Metode de căutare a unui loc de muncă, Igiena şi securitatea muncii, Autodezvoltare profesională (dezvoltare personală cu scopul obţinerii de performanţă), Negociere, Leadership, Comunicare 41 S.R.L. Competenţe Comunicare, Negociere 008 B. ANALIZA CANTITATIVA / CALITATIVA A CHESTIONARELOR STABILIREA DOMENIILOR DE INTERES PENTRU FORMAREA POPULATIEI RURALE, IN SCOPUL INFINTARII DE NOI AFACERI In urma analizei cantitative / calitative a unui numar de 00 chestionare completate de catre persoane cu domiciliul in mediul rural, din regiunea Centru au rezultat urmatoarele: Intrebarea 1 - Care este ocupatia dvs? Persoanele chestionate au raspuns: somer, gradinar, sofer, dulgher, vanzator, mechanic auto, functionar public, apicultor, agricultor, tamplar, sudor, economist, inginer silvic, secratara, lacatus mecanic, inginer horticultor, receptioner, zidar, zugrav, profesor, casier, portar, bucatar, agent de turism, administrator credite, contabil, asistenta medicala, rectificator, constructor, croitor, inginer, casnica, educatoare, controlor, persoana inactiva, student, lucrator commercial, pompier, medic veterinar, postas, tinichigiu, referent, camerista. Intrebarea Care este ultima scoala absolvita? Freq uency Per cent Gimnaziu Scoala profesionala Liceu

32 Scoala postliceala Alta Se poate observa din graficul de mai sus, repartizarea respondentilor in functie de nivelul educatiei, 39.5% din ei au studii medii, 7.5% au terminat o scoala profesionala in timp ce 6.5% au studii gimnaziale. Intrebarea 3 Va rugam precizati varsta si sexul dvs Va lid intre 16-0 ani intre 1-8 ani intre 9-34 ani intre ani intre 4-55 ani Freque ncy Perce nt Valid Percent Cumulati ve Percent peste 56 ani

33 3.5% din cei intervievati au avut intre 9 si 34 de ani, fiind considerate persoane tinere. Vali d Miss ing Masc ulin Femi nin Freque ncy Perce nt Valid Percent Cumulati ve Percent Persoanele chestionate in cadrul prezentului studiu au fost in proportiede 64.8% de sex masculin,in timp ce subiectii de sex feminin au reprezentat 35.% din totalul subiectilor intervievati. 33

34 Intrebarea 4 Sunteti angajat(a) in acest moment sau ati fost in ultimii 3 ani? 98.5% din respondenti sunt angajati sau au fost angajati in ultimii 3 ani. Dintre acestia 69% au lucrat cu program de lucru complet, 17.3% cu program de lucru partial iar 13.7% au fost implicate in activitati sezoniere. Vali d Miss ing Freque ncy Perce nt Valid Percent Cumulati ve Percent Cu timp partial Cu program de lucru complet Activitati sezoniere

35 Intrebarea 5 Ati participat in ultimii 5 ani la cursuri de formare profesionala a adultilor (FPA)? Va lid D A N U To tal Freque ncy Perce nt Valid Percent Cumulati ve Percent

36 Majoritatea respondentilor (5.5%) au participat la programe de formare profesionala a adultilor. Intrebarea 6 Daca nu ati participat, motivati de ce Raspunsuri: - nu am avut nevoie - nu am fost informat - nu am avut timp - nu s-au organizat - nu am stiut de aceasta posibilitate in mediul rural - am urmat cursuri de masterat - nu am avut posibilitati financiare Analizand raspunsurile primite, putem constata, faptul ca populatia rurala nu a fost informata de existenta programelor de formare profesionala. De asemenea lipsa de lichiditati a constituit un alt motiv important, pentru care persoanele din mediul rural nu au urmat programe de instruire. Intrebarea 7 Sunteti interesat(a) de participarea la cursuri de formare profesionala? Va lid D A N U To tal Freque ncy Perce nt Valid Percent Cumulati ve Percent

37 Aproape in totalitate (94.5%), persoanele din mediul rural vor sa urmeze programe de formare profesionala. Intrebarea 8 Care sunt cursurile de formare profesionala pe care ati dori sa le urmati? Cases Valid Missing N $A a 189 Perce nt 94.5 % N Perce nt N % 00 a. Dichotomy group tabulated at value 1. Perce nt % Cursuri pe care ati dori sa le urmati a Cursuri de Tehnologia Informatiei Cursuri de antreprenoriat Responses N Perce nt 45.3 % 48.9 % Percent of Cases 78.8% 85.% Altele % 10.1% % % 37