Raportul ARLEM privind gospodărirea apelor la nivel local în bazinul mediteraneean

Transcript

1 A doua sesiune plenară Agadir, 29 ianuarie 2011 Raportul ARLEM privind gospodărirea apelor la nivel local în bazinul mediteraneean Fiche CdR 61/2011 (EN) CCHIC/dg RO

2 - 1 - Prezentul raport al ARLEM a fost pregătit de dl raportor Ramón Luis Valcárcel Siso, preşedintele Regiunii Murcia (Spania). A fost dezbătut de membrii Comisiei pentru dezvoltare durabilă a ARLEM (SUDEV) la 2 iulie şi 8 noiembrie 2010 şi a fost adoptat în cea de-a doua sesiune plenară a ARLEM, care a avut loc la Agadir (Maroc), la 29 ianuarie 2011.

3 - 2 - INTRODUCERE ŞI CONTEXT Declaraţia Summitului de la Paris din 13 iulie 2008, în cursul căruia a fost creată Uniunea pentru Mediterana (UpM), în prezenţa a 43 de şefi de stat şi de guvern din UE şi din bazinul mediteraneean, menţionează gospodărirea durabilă a resurselor de apă printre priorităţile sale fundamentale. În cadrul Conferinţei ministeriale euromediteraneene privind apa, desfăşurată în Iordania, la 22 decembrie 2008, miniştrii UpM au convenit elaborarea unei Strategii privind apa în bazinul mediteraneean şi au adoptat linii directoare pentru pregătirea acesteia, invitând autorităţile regionale şi locale să participe la elaborarea viitoarei strategii. În cadrul celui de-al V-lea Forum mondial privind apa, care a avut loc la Istanbul, în martie 2009, autorităţile locale au adoptat Acordul de la Istanbul privind apa, prin care se angajează să optimizeze sistemele de gospodărire a apelor şi să le adapteze provocărilor globale, identificând problemele, elaborând planuri de adaptare şi stabilind obiective specifice. În cadrul conferinţei organizate de Comisia pentru Mediterana a Oraşelor şi Administraţiilor Locale Unite (Med-UCLG) la Lyon, la 24 noiembrie 2009, a fost adoptată contribuţia autorităţilor regionale şi locale la Strategia privind apa a Uniunii pentru Mediterana. Cea de-a IV-a Conferinţă ministerială euromediteraneeană privind apa, care a avut loc la Barcelona, la 13 aprilie 2010, nu a reuşit în cele din urmă să adopte Strategia privind apa în bazinul mediteraneean, însă proiectul acesteia constituie o bază esenţială pentru progresele ulterioare în acest domeniu 1. * * * La 21 ianuarie 2010 a avut loc prima întrunire a Adunării autorităţilor locale şi regionale din zona euromediteraneeană (ARLEM), creată de Comitetul Regiunilor al UE, de autorităţile teritoriale de pe cele trei ţărmuri ale Mediteranei şi de asociaţiile internaţionale şi europene care reprezintă autorităţile locale şi regionale în cadrul Parteneriatului euromediteraneean, cu scopul de a oferi UpM sprijinul necesar al autorităţilor locale şi regionale pentru realizarea diferitelor sale proiecte şi pentru a-i conferi o dimensiune teritorială. Prin prezentul Raport privind gospodărirea apelor la nivel local, ARLEM urmăreşte să sprijine, din punct de vedere local şi regional, Strategia privind apa în bazinul mediteraneean, priorităţile, scopurile şi instrumentele acesteia, vizând două obiective generale: pe de o parte, să promoveze adoptarea acestei strategii şi, pe de altă parte, să propună acţiuni concrete în acest domeniu, pe baza propunerilor aprobate în cadrul Conferinţei ministeriale de la Barcelona, din aprilie Este probabil ca acest punct (şi punctele următoare care se referă la aceeaşi situaţie) să fie modificat în conformitate cu rezultatul următorului summit al şefilor de stat şi de guvern.

4 - 3 - PROPUNERILE REPREZENTANŢILOR REGIONALI ŞI LOCALI PENTRU STRATEGIA PRIVIND APA ÎN BAZINUL MEDITERANEEAN ŞI GOSPODĂRIREA LOCALĂ ŞI INTEGRATĂ A APELOR Conservarea resurselor de apă din punct de vedere calitativ şi cantitativ constituie una dintre principalele provocări cu care se confruntă planeta. Provocările globale reclamă răspunsuri comune, iar gospodărirea eficientă a apelor necesită o acţiune comună şi implicarea tuturor administraţiilor şi utilizatorilor afectaţi, deoarece obiectivele stabilite nu pot fi atinse decât prin viziuni comune şi printrun angajament comun. Bazinul mediteraneean se confruntă cu o gravă penurie de apă, care se reflectă asupra mediului şi a dezvoltării activităţilor socioeconomice, care, la rândul lor, afectează milioane de persoane din regiune. Există riscul ca această penurie să se accentueze în anii următori, din cauze climatice, economice, demografice şi sociale. Responsabilii locali şi regionali sunt conştienţi de această provocare şi îşi asumă obiectivele şi măsurile incluse în proiectul Strategiei privind apa în bazinul mediteraneean, convinşi fiind de necesitatea unui răspuns comun al tuturor nivelurilor de guvernare din zona afectată. Strategia va trebui elaborată printr-un proces deschis şi structurat în mod corespunzător, care să includă guvernele naţionale şi responsabilii locali şi regionali. Punerea în aplicare şi monitorizarea politicilor şi iniţiativelor prevăzute va depinde în mare măsură de definirea adecvată a responsabilităţilor şi de coordonarea între toate nivelurile de guvernare. De asemenea, sectorul privat şi societatea civilă vor trebui să contribuie activ la elaborarea acestei strategii, urmând practicile de participare publică şi de bună guvernanţă în domeniul apei. În fapt, implicarea autorităţilor locale şi regionale în domeniul gospodăririi apelor este din ce în ce mai puternică, însă rolul acestora trebuie consolidat şi sprijinit în mai mare măsură, în conformitate cu principiul subsidiarităţii şi cu repartizarea responsabilităţilor la nivelul cel mai adecvat. În plus, este necesar să se asigure, la toate nivelurile, o gospodărire integrată, descentralizată şi participativă a apei, a ecosistemelor şi a resurselor naturale conexe. Pe de altă parte, nu trebuie să se piardă din vedere necesitatea asigurării accesului la apă în zonele rurale, în scopul combaterii depopulării, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite din iulie 2010 privind accesul la apă. Gospodărirea locală şi integrată a apelor Colectivităţile locale joacă un rol din ce în ce mai activ în serviciile de aprovizionare cu apă şi de salubrizare publică. De asemenea, printre responsabilităţile multor autorităţi locale şi regionale se numără punerea în aplicare a politicilor, planurilor şi acţiunilor în acest sector, precum şi combaterea relelor practici şi a utilizării ineficiente. Alături de intervenţiile de mare anvergură în domeniul infrastructurii şi al reglementării, care intră în general în competenţa guvernelor naţionale, mecanismele precum stimulentele economice şi analizele cost-beneficii sau cost-eficienţă sunt de mare importanţă pentru alegerea raţională a strategiilor de gestionare a cererii şi ofertei de apă, care trebuie concepute în colaborare cu autorităţile locale şi

5 - 4 - regionale. Acestea ar trebui să promoveze instrumente de gestionare a cererii, cum ar fi sistemele de măsură, stimulentele pentru sistemele de reutilizare a apelor gri, îmbunătăţirea reţelelor, tarifele diferenţiate, taxele locale sau măsurile fiscale care să impoziteze producţia de ape reziduale şi care să permită tratarea şi reciclarea acestora. În acest fel s-ar consolida capacitatea de autofinanţare a sectorului, cu scopul de a se evita consumul excesiv, de a se tinde către o utilizare din ce în ce mai eficientă şi de a se garanta respectarea principiului poluatorul plăteşte. La elaborarea unor asemenea strategii trebuie să se ia în considerare importanţa pe care o prezintă pentru diferite teritorii utilizarea sistemelor tradiţionale de gospodărire a apelor, care adesea constituie un valoros patrimoniu cultural şi tehnologic, ce trebuie conservat. De asemenea, pentru a orienta alegerea unor alternative, este foarte important să se ţină seama de necesitatea sporirii eficienţei energetice, astfel încât să se optimizeze în acelaşi timp şi aprovizionarea cu apă, şi consumul de energie. Gospodărirea locală include şi promovarea de măsuri la nivel subnaţional menite să îmbunătăţească rezistenţa sistemelor de resurse de apă la secetă şi la schimbările climatice care vor agrava problemele deja existente, să reducă riscul de inundaţii prin intermediul infrastructurilor şi al amenajării teritoriului, să protejeze apele subterane şi de suprafaţă, precum şi să promoveze la toate nivelurile o gospodărire integrată, descentralizată şi participativă a apei, a ecosistemelor şi a resurselor naturale. Elaborarea Strategiei privind apa trebuie să fie ghidată de o abordare integrată a resurselor de apă, care să garanteze că măsurile prevăzute ţin seama de toate politicile sectoriale (mediu, transport, energie, agricultură etc.), de toţi actorii afectaţi şi de diferitele niveluri de decizie. Această abordare trebuie să cuprindă atât gestionarea ofertei, cât şi a cererii; trebuie să se elaboreze, după caz, măsuri corespunzătoare, atât structurale (punerea în aplicare a îmbunătăţirilor tehnologice, infrastructuri noi, modernizarea celor existente etc.), cât şi nestructurale (reglementări, sisteme de stimulente economice, mecanisme instituţionale etc.), şi trebuie să ia în considerare atât aspectele cantitative, cât şi cele calitative ale resurselor de apă (calitatea mediului, penuria, eficienţa, inundaţiile, secetele sau schimbările climatice). Proporţionarea raţională a diferitelor măsuri va depinde de circumstanţele fiecărui caz în parte şi va trebui să se bazeze pe planuri şi strategii care să asigure participarea autorităţilor locale şi regionale şi care să garanteze, prin implicarea directă a acestora din urmă, viabilitatea, rentabilitatea şi beneficiile sociale şi de mediu ale acestor planuri. Guvernanța Pentru o aplicare adecvată a abordării integrate, este necesar ca diferitele planuri să fie elaborate la nivelul districtelor hidrografice, şi nu la nivel politico-administrativ. Autorităţile locale trebuie să se integreze în mod eficient în toate organele de planificare şi de gestionare a districtelor hidrografice, într-un sistem de guvernanţă pe mai multe niveluri şi de gestionare comună, cu responsabilităţi diferenţiate şi bine definite. Pentru a se asigura reuşita strategiei, principiile subsidiarităţii, coordonării şi guvernanţei pe mai multe niveluri au o importanţă deosebită, deoarece, în viziunea comună adoptată de UpM, punerea în

6 - 5 - aplicare a acţiunilor necesare pentru a răspunde problemelor legate de gospodărirea resurselor de apă le revine statelor, alături de autorităţile lor locale şi regionale. Participarea cetăţenilor şi transparenţa în luarea deciziilor trebuie să constituie elemente indispensabile pentru o guvernanţă eficientă, implicându-i nu numai pe administratorii din domeniul apei, ci şi toate organizaţiile şi persoanele afectate, de la cele mai înalte niveluri de decizie până la utilizatorii finali. De aceea, măsurile trebuie să se înscrie în contextul global euromediteraneean, însă trebuie să se aplice la nivel local, cu flexibilitatea necesară în guvernanţa la diferite niveluri de responsabilitate. În acest sens şi în scopul facilitării instituirii unui cadru de guvernanţă eficient, s-ar putea stabili mecanisme de consultare la diferite niveluri comitete de consultare care să contribuie la canalizarea şi la formalizarea participării publice, reunind autorităţi locale şi regionale, diferite grupuri de utilizatori şi administraţii centrale, sub egida organismelor regionale precum UpM sau Uniunea Europeană şi în strânsă coordonare cu acestea. Aceste comitete de consultare, constituite iniţial la nivelul districtelor hidrografice, iar ulterior grupate la scară mai mare, ar urma să aibă ca obiectiv principal desfăşurarea de lucrări comune care să dea naştere unor strategii de gospodărire integrată a apelor şi, în ultimă instanţă, să contribuie la punerea în aplicare a dispoziţiilor Strategiei privind apa, la implementarea sa efectivă la nivelul teritorial în cauză şi la monitorizarea şi evaluarea obiectivelor acesteia. Comitetele de consultare ar permite identificarea necesităţilor specifice ale diferitelor teritorii într-un cadru comun de acţiune pentru gospodărirea apelor, având capacitatea de a integra diferitele politici locale şi regionale. Scopul ar fi asigurarea coordonării şi eficienţei obiectivelor stabilite, urmărindu-se în orice moment apărarea intereselor locale şi regionale, pe baza interesului general şi al generaţiilor viitoare. În vederea desfăşurării acestui proces, ar fi util să existe un cadru de sprijin care, pe de o parte, să legitimeze rolul autorităţilor locale şi regionale implicate în gospodărirea apelor şi, pe de altă parte, să furnizeze resursele umane şi financiare necesare, în conformitate cu principiul subsidiarităţii şi cu legislaţia internă a fiecărui stat. Propunere de proiect-pilot Convinse fiind de valoarea adăugată a experienţei de care dispune nivelul de guvernare cel mai apropiat de cetăţeni, autorităţile locale şi regionale din bazinul euromediteraneean aspiră să promoveze îndeplinirea în parteneriat a obiectivelor stabilite în Strategia privind apa în bazinul mediteraneean. În acest scop, se propune ca UpM, în coordonare cu ARLEM, să demareze un proiect-pilot euromediteraneean care să permită, într-o primă etapă, identificarea de comun acord a unor obiective

7 - 6 - concrete 2, inspirate de cele stabilite deja în Strategia privind apa, urmând modelul Pactului primarilor din UE pentru combaterea schimbărilor climatice şi al Pactului de la Istanbul privind apa. Aceste obiective ar trebui să fie îndeplinite de către autorităţile locale şi regionale participante la proiect, sub responsabilitatea Secretariatului General al UpM. Autorităţile locale şi regionale ar trebui să fie actorii principali în cadrul proiectului-pilot, cu scopul de a contribui la îndeplinirea obiectivelor pe termen scurt şi mediu ale strategiei, şi vor fi eligibile pentru obţinerea de sprijin financiar prin intermediul UpM, al UE sau al altor finanţatori internaţionali sau privaţi. În acest sens şi pe baza principiilor Strategiei privind apa şi a contribuţiilor primite pentru elaborarea prezentului raport din partea diferitelor autorităţi locale şi regionale mediteraneene, se propune ca, în faza pilot, proiectele să urmărească obiectivele identificate anterior, în cadrul următoarelor domenii de acţiune: 1) educaţie/sensibilizare; 2) formare; 2) cercetare şi transfer de tehnologie. În aceste domenii de acţiune, destinatarii principali ar urma să fie agenţii direct implicaţi în gospodărirea apelor, de la administraţii şi până la utilizatorii finali. Aşadar, proiectul-pilot va trebui să prevadă în mod expres acţiuni de formare şi de schimb de cunoştinţe şi de bune practici între toţi agenţii interesaţi, în scopul continuităţii şi al evoluţiei. Acest proiect-pilot ar trebui desfăşurat în cadrul Uniunii pentru Mediterana şi în strânsă colaborare cu ARLEM, stabilindu-se de comun acord procedura necesară pentru punerea sa în aplicare, care să includă lansarea de către UpM a unei cereri de propuneri, procesul de evaluare, stabilirea de criterii de selecţie (în conformitate cu cele paisprezece criterii deja definite în strategie) şi crearea unui comitet de monitorizare a proiectelor în cadrul Secretariatului General al UpM. În vederea punerii în aplicare a acestei iniţiative şi a viitoarelor proiecte selecţionate, va fi necesară identificarea surselor de finanţare disponibile. ********** RECOMANDĂRI Pentru urmărirea adecvată a celor patru priorităţi semnalate în Strategia privind apa (guvernanţa în domeniul apei; adaptarea la schimbările climatice; gestionarea cererii; finanţarea în domeniul apei) este nevoie de implicarea autorităţilor teritoriale. Această implicare reclamă definirea adecvată a responsabilităţilor şi coordonarea între toate nivelurile de guvernare. Definirea responsabilităţilor trebuie să asigure un anumit grad de descentralizare şi resurse umane şi financiare proprii, care să permită autorităţilor teritoriale să-şi desfăşoare rolul lor complementar cu cel al actorilor naţionali şi internaţionali implicaţi. 2 De exemplu, legate de următoarele domenii: tratarea apelor pluviale; decontaminarea, regenerarea şi reutilizarea apelor; analizele economice şi punerea în practică a principiului poluatorul plăteşte ; impactul riscului de inundaţii şi de creştere a nivelului mării; examinarea în comun a apei şi a energiei în cadrul serviciilor de aprovizionare cu apă; dezvoltarea de reţele specifice de monitorizare a resurselor de apă în zonele care se confruntă cu stresul hidric; vulnerabilitatea sistemelor de aprovizionare în faţa schimbărilor climatice; diversificarea surselor de aprovizionare.

8 - 7 - Convinsă de valoarea adăugată a experienţei autorităţilor locale şi regionale din zona mediteraneeană în materie de gospodărire a apelor şi conştientă că obiectivele stabilite nu pot fi atinse decât printr-o abordare bazată pe guvernanţa pe mai multe niveluri, ARLEM: 1. Solicită UpM, statelor membre şi organizaţiilor internaţionale să depună eforturile politice necesare pentru adoptarea Strategiei privind apa în bazinul mediteraneean cât mai curând posibil şi sprijină eforturile nivelurilor local şi regional de a începe să studieze modalităţile de îndeplinire a obiectivelor strategiei. În orice caz, susţine că lipsa unei adoptări formale a strategiei nu trebuie să împiedice punerea imediată în aplicare a acţiunilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor acesteia. De asemenea, îşi exprimă dorinţa ca obiectivele operaţionale ale strategiei să răspundă în mod coerent provocărilor identificate pe termen scurt, mediu şi lung, combinând necesităţile de consolidare şi de finanţare a noilor capacităţi cu eforturile de gestionare a cererii. 2. Aminteşte UpM şi statelor membre necesitatea participării autorităţilor locale şi regionale la definirea, lansarea, punerea în aplicare şi monitorizarea iniţiativelor prevăzute în Strategia privind apa. În plus, toate acestea ar putea contribui la îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului în materie de acces la apă şi salubrizare. 3. Solicită UpM să implice în mod direct ARLEM în toate iniţiativele legate de definirea şi lansarea Strategiei privind apa, în conformitate cu finalitatea pentru care a fost creată această adunare regională euromediteraneeană. 4. Îşi exprimă convingerea că principiul guvernanţei pe mai multe niveluri trebuie inclus în acţiunile legate de gospodărirea apelor, asigurându-se participarea tuturor agenţilor interesaţi şi a diferitelor niveluri de decizie, şi solicită statelor membre ale UpM să vegheze la respectarea acestui principiu pe teritoriile lor şi în cadrul aplicării Strategiei privind apa în bazinul mediteraneean. Concret, solicită implicarea autorităţilor locale şi regionale în elaborarea planurilor naţionale de atenuare a schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea, promovându-se astfel cooperarea descentralizată între administraţiile locale. 5. Propune UpM şi statelor membre constituirea unor comitete de consultare, ca instrument de îmbunătăţire a guvernanţei efective menite să asigure gospodărirea integrată a resurselor de apă. Aceste comitete, organizate în funcţie de districtele hidrografice, ar contribui la identificarea problemelor şi necesităţilor specifice ale fiecărui teritoriu, dar şi ale bazinului mediteraneean în ansamblu, într-un cadru global şi coerent, printr-o abordare participativă şi transparentă. În plus, comitetele ar sprijini elaborarea unor strategii de gospodărire integrată a apelor şi punerea efectivă în aplicare a acestora, în conformitate cu dispoziţiile Strategiei privind apa, contribuind, de asemenea, la monitorizarea şi la evaluarea obiectivelor acestora. 6. Propune UpM lansarea unui proiect-pilot de gospodărire locală a apei în cadrul dezvoltării Strategiei privind apa în bazinul mediteraneean, în termenii descrişi anterior, cu ocazia

9 - 8 - Forumului mondial privind apa de la Marsilia, care va avea loc în martie Această iniţiativă ar trebui să facă obiectul unei coordonări în cadrul UpM şi să fie desfăşurată în cooperare cu ARLEM. 7. Pentru a oferi sprijin adecvat tuturor iniţiativelor necesare legate de gospodărirea apelor în zona mediteraneeană, solicită UpM crearea unui serviciu specific în cadrul Secretariatului General al acesteia, care să asigure monitorizarea şi continuitatea chestiunilor legate de gospodărirea apei la nivel local, să ofere consiliere tehnică permanentă şi o monitorizare continuă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al proiectelor lansate. 8. În acest scop, solicită UpM ca în cadrul acestui nou serviciu să se elaboreze, în colaborare cu Comisia Europeană şi alte instituţii şi organisme europene şi internaţionale, un atlas sau o hartă de finanţare care să includă o defalcare a posibilităţilor de finanţare şi sinergii între diferitele modalităţi şi instituţii. Această iniţiativă ar trebui să stimuleze prezentarea de proiecte, făcând procedurile şi resursele existente mai uşor de înţeles şi mai transparente, şi totodată ar promova o mai bună cooperare efectivă între diferitele instituţii. 9. Pentru a se facilita schimbul de bune practici şi a se ajunge la o viziune comună asupra problemelor şi oportunităţilor, solicită UpM să elaboreze un catalog explicativ şi actualizat al legislaţiilor naţionale şi subnaţionale existente în domeniul apei, subliniind principalele caracteristici ale acestora, experienţele dobândite în urma aplicării lor şi tendinţele viitoare. 10. Solicită Comisiei Europene să inventarieze şi să analizeze toate proiectele legate de gospodărirea apelor desfăşurate în cadrul fiecăruia dintre programele comunitare şi mediteraneene existente, precum şi să efectueze o analiză de ansamblu care să permită elaborarea unui ghid unic de bune practici cu rezultatele obţinute, axat pe obiectivele identificate în Strategia privind apa în bazinul mediteraneean. 11. Aminteşte importanţa de a se beneficia de coordonarea, participarea şi consilierea centrelor ştiinţifice şi tehnologice de excelenţă euromediteraneene şi internaţionale care desfăşoară proiecte de cercetare legate de gospodărirea resurselor de apă, canalizând aceste contribuţii prin iniţiative ale UpM cum ar fi Universitatea euromediteraneeană. 12. Solicită copreşedinţilor ARLEM să transmită prezentul raport şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii pentru Mediterana, secretarului general al UpM, preşedintelui Consiliului European, precum şi preşedinţilor diferitelor instituţii şi organisme comunitare. * * * N.B.: Urmează anexa.

10 - 9 - ANEXĂ Lista contribuţiilor primite 3 - Regiunea Qalyubiya (Egipt) - Provincia Alger (Algeria) - Regiunea Zadar (Croaţia) - Oraşul Ma'alot-Tarshiha (Israel) - Regiunea Catalonia (Spania) - Regiunea Hérault (Franţa)/Arco Latino - Regiunea Puglia (Italia) - Regiunea Sicilia (Italia) - Nouakchott (Mauritania) - Sousse (Tunisia) - Municipalitatea Metropolitană Gaziantep (Turcia) - UCLG - Jacques Blanc, raportor pe tema apei în cadrul Adunării Parlamentare Mediteraneene 3 Contribuţiile pot fi consultate la următoarea adresă de internet: Fiche CdR 61/2011 (EN) CCHIC/dg