Gazeta. Contractul de munc\ sezonier. Rom=nia, hoa]a Europei

Transcript

1 etno communication Include publicitatea ta în ziarele multiculturale europene Telefoneaza astazi Gazeta Rom=neasc\ NOUA Per sapere TUTTO sui tuoi diritti Dal lunedì al venerdì dalle alle Costo della chiamata 1,57 al minuto iva inclusa Nr. 28, An V iulie 2007 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 Contractul de munc\ sezonier Sub p\m=nt srl Sorin Cehan Procedeul e omologat de ani de zile. ~n cazul producerii unui accident mortal, fie el de munc\ sau de circula]ie, familia victimei este luat\ cu asalt de "binevoitori", avoca]i sau reprezentan]i ai lor, care speculeaz\ situa]ia. Pre]urile agen]iilor de pompe funebre sunt foarte mari [i deobicei nimeni nu are banii str=n[i pentru o asemenea nenorocire. De[i ar trebui s\ coste maxim euro, pre]urile vehiculate sunt de de euro pentru transportul unui sicriu `n Rom=nia. Apar "binevoitorii", cu banii `n m=n\, de ajuns pentru transport [i chair pentru `nmorm=ntarea din Rom=nia. Familia victimei este pus\ `n schimb s\ semneze c=teva "h=rtii", de fapt procuri speciale, care `mputernicesc avoca]ii respectivi s\ se ocupe de proces [i s\ `ncaseze `n numele familiei victimei toate desp\gubirile. (continu\ la pag. 20) B\sescu: Nu sunt bani de pensii Pre[edintele sus]ine c\ "p\c\leala electoral\" de m\rire a pensiilor nu are suport financiar. Andi R\diu, autorul unui site pentru rom=ni: Regret c\ am venit `n Italia pag. 13 Mafia mor]ilor Accidentul de circula]ie din 1 iulie de la Roma, `n care au murit 6 rom=ni, a fost prilej de bucurie pentru re]elele care se ocup\ de recuperarea desp\gubirilor la care au dreptul familiile. De multe ori, banii nu mai ajung unde trebuie. Telenovela lui Chivu continu\ pag. 27 pag. 29 pag. 42 }ara noastr\ este pe primul loc `n Europa la capitolul deturnare de fonduri europene. C\pitanul Na]ionalei a ratat transferul la Real Madrid din cauza l\comiei impersarilor. pag. 18 Accidentele mortale, min\ de aur pentru avoca]i f\r\ scrupule pag. 2-3 ARI cere desfiin]area DRRP pag. 22 Rom=nia, hoa]a Europei Primarul Veltroni a `nceput s\ trimit\ cer[etori `napoi `n Rom=nia pag. 7 Redac]ia: Via V. Maroso 50, 00142, Roma, Tel , Fax Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA PENTRU O VIA LINI TIT ÎN ITALIA Afl totul despre drepturile tale de luni pân vineri, de la la costul convorbirii 1,57 pe minut iva inclus

2 2 SPECIAL Gazeta Rom=neasc\ iulie Arthur A[a, fiul uneia din victimele accidentului de la Roma: "Am fost luat cu asalt de avoca]i" ~n accidentul de pe 1 iulie de pe autostrada A1, petrecut `n apropiere de Roma, au murit 6 persoane, `ntre care [i Renate A[a, 49 ani, din Mangalia. Fiul ei, Arthur A[a, aflat la Bucure[ti, a fost sunat continuu de tot felul de persoane care voiau s\-l conving\ s\ semneze o procur\. P=n\ la urm\, familia A[a a apelat tot la o firm\, din Roma, recomandat\ de consulatul Rom=niei, care a avansat plata repatrierii. Iat\ povestea lui Arthur A[a euro «Mama venea de la munc\. Era de vreo doi ani `n Italia, [i acum reu[ise s\- [i ia reziden]a. Lucra la un cabinet medical, avea grij\ de bolnavi. Corpul mamei a fost dus la morga spitalului Gemelli. Trebuie identificat\, a[a c\ i- am trimis o procur\ prin fax, unui v\r de-al meu, s\ fac\ identificarea. Am avut mari probleme cu acea procur\, pentru c\ to]i cu care vorbeam spuneau: "Dac\ ai f\cut deja procur\, n-avem ce s\ mai facem". M-am dus apoi la consulatul italian de la Bucure[ti. Nu [tima ce s\ fac, ce se face `n astfel de cazuri, [i am vorbit cu un consul italian, care mi-a spus c\ m\ poate ajuta `ntr-un singur fel: mi-a dat un nr. de telefon de la o agen]ie de pompe funebre rom=no-italian\ din Rom=nia. La pompe funebre mi-au spus c\ m\ cost\ de euro. Le-am spus c\ nu am bani, [i atunci doamna de la agen]ie mi-a spus c\ [tie ea un avocat care ajut\ persoane aflate `n astfel de cazuri.» Procuri suspecte «M-a sunat imediat o persoan\, un avocat din Roman, s-a recomandat, [i a insistat foarte mult s\ colaborez cu avoca]ii italieni pe care-i [tia el. A insistat at=t de mult `nc=t mi-a devenit suspect. Mi-a spus c\ pl\tesc ei repatrierea corpului mamei, eu trebuie doar s\ semnez o procur\ prin care s\ m\ reprezinte cu drepturi depline. Am cerut s\-mi trimit\ procura, s-o v\d, dar n-a vrut. Apoi mi-a propus s\ ne `nt=lnim `n Bucure[ti, pe la periferie, `n ni[te locuri dubioase, [i n-am fost de acord. Ne-am `nt=lnit apoi la biroul unei avocate prietene, dar n-am putut semna ce-mi cereau ei, era o procur\ incomplet\ [i `ntortocheat\. Am refuzat. Am aflat apoi c\ e o `ntreag\ mafie `n jurul acestor cazuri. Ei spun c\ te ajut\, dar te lovesc unde doare mai tare, pentru c\ dac\ nu ai bani, nu po]i s\ aduci corpul `n ]ar\. (continu\ la pag. 20)

3 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3 Ave]i grij\ ce semna]i! Consulul Rom=nia, Edmond Neagoe, ne-a explicat c\ solu]ia cea mai bun\ de evitare a acestor capcane este ca oamenii s\ fie foarte aten]i la ce semneaz\, eventual s\ solicite ajutorul unor persoane competente de `ncredere. Consulatul are mai multe birouri de avoca]i cu care colaboreaz\ [i pe care le poate recomanda, garant=nd pentru seriozitatea lor. Consulul General al Rom=niei la Roma, Edmond Neagoe, ne-a explicat c\ banii de repatriere vor fi pl\ti]i de compania la care era asigurat\ ma[ina, dar c\ p=n\ c=nd vor ajunge ace[ti bani, familiile trebuie s\ pl\teasc\. "Patru dintre familii au semnat deja procuri cu un birou de consultan]i despre care consulatul nu are informa]ii. Am fost suna]i [i de la Prefectura Bac\u [i n-am putut s\ le d\m detalii despre ei". Este vorba despre firma de avocatur\ "Trotto-Romani", potrivit purt\torului de cuv=nt al Prefecturii Bac\u, Carmen Cioltan. "Cheltuielile de înmorm=ntare vor fi suportate din fondul de asigur\ri italian, special realizat pentru ajutorarea str\inilor care î[i pierd via]a în accidente de circula]ie", scrie Evenimentul de Bac\u. Consulatul a avut `n trecut probleme cu firme de avoca]i care profitau de accidentele mortale ale rom=nilor. O anchet\ `n acest sens este `n curs, pentru a se afla c=]i rom=ni au fost p\c\li]i de avoca]i f\r\ scrupule. Greu de `ncasat! Avocatul Giancarlo Germani spune `ns\ c\ e greu de presupus c\ cineva va pl\ti: "E greu de presupus c\ Confuzie de identitate Dup\ acidentul de pe 1 iulie (foto), victimele [i r\ni]ii au fost identifica]i pe baza pa[aportului. Erau 9 oameni, 9 pa[apoarte. Problema e c\ unul dintre deceda]i avea asupra lui pa[aportul altuia, ceea ce a `ngreunat procedurile legale. Gheorghe Be[liu, 22 ani, din satul Buda, comuna Bl\ge[ti, avea asupra lui pa[aportul lui Dediu Razvan, din jude]ul Boto[ani. Cei trei r\ni]i merg spre bine, spune consulul Neagoe. "Gabriela Zancanu are o fractur\ de bazin, dar este `n afara oric\rui pericol, Sobaru J\nic\ [i-a revenit, iar so]ia sa, Sobaru Maricica, este `nc\ `n com\, dar medicii spun c\ merge spre bine." se va descoperi culpa unui ter], pentru ca Fondul victimelor str\zii s\ pl\teasc\". Ce se petrece `n astfel de cazuri? Avoca]ii care au ob]inut procuri dau un anun] `n Porta Portese [i cer martorilor care [tiu ceva despre incident s\ depun\ m\rturie. Dup\ 15 zile apare vreun ]\ran sau vreun cioban care p\[tea oile [i spune c\ a v\zut c\ microbuzul a fost atins de o alt\ ma[in\. "Dar este greu de dovedit a[a ceva. mai ales c\ s-a schimbat legea. Desp\gubirile se ob]in, `ncep=nd din martie, doar pe cale judiciar\. Pentru o persoan\ decedat\, se poate ajunge [i la euro. {tiu [i eu c\ exist\ avoca]i care profit\ de clien]i [i c=nd se ob]in desp\gubirile, o mic\ parte mai ajunge la familii. Oamenii trebuie s\ fie aten]i la ce fel de procuri semneaz\. Eu `i sf\tuiesc pe cei care sunt `n asemenea situa]ii s\ nu aib\ `ncredere `n avoca]ii care se propun. Avocatul trebuie ales de cel care are nevoie, [i nu invers." Pir cere constituirea unui fond guvernamental Partidul Identitatea Rom=neasc\ cere Guvernului Rom=niei alocarea unui fond destinat victimelor accidentelor stradale [i de munc\. ~ntr-un comunicat al partidului, semnat de pre[edintele Pir, Giancarlo Germani, se prezint\ motiva]iile care stau la baza acestei solicit\ri. «~n urma tragicului accident rutier avut loc duminic\, 01 Iulie 2007, pe Autostrada A1 din Italia, `n care [i-au pierdut via]a 6 muncitori rom=ni care se `ntorceau `n ]ar\ pentru vacan]\, [i lu`nd `n considerare numeroasele accidente care au loc pe [antierele din Italia, cu victime cet\]eni rom=ni, Partidul Identitatea Rom=neasc\ cere `n mod oficial Guvernului Rom=niei [i tuturor organelor competente alocarea unui fond ad-hoc destinat victimelor accidentelor stradale [i de munc\, pentru a sus]ine din punct de vedere material [i logistic r\ni]ii acestor triste evenimente c=t [i pentru repatrierea corpurilor ne`nsufle]ite ale victimelor. ~n aceste ore, `n trei spitale din Roma, supravie]uitorii tragicului accident de duminic\ sunt lipsi]i de cea mai mic\ asisten]\ moral\ c=t [i material\. Intrarea Rom=niei `n Uniunea European\ impune noi strategii din partea Guvernului Rom=n, chiar [i pentru ap\rarea demnit\]ii propriilor cona]ionali `n str\in\tate. Consider\m inutil\ cheltuirea unor imense sume pentru promovarea imaginii Rom=niei peste hotare, c=nd sub ochii opiniei publice italiane e dramatic de evident c\ cet\]eanul rom=n este un cet\]ean abandonat [i f\r\ un minim suport moral sau material din partea propriului stat. Partidul Identitatea Rom=neasc\ cere cu maxima urgen]\ emanarea unui act normativ prin care care s\ se aloce fonduri suficiente pentru asisten]a propriilor cona]ionali din diaspor\, `n cazurile de grave tragedii rutiere sau de munc\, fonduri care vor asigura demnitatea necesar\ ceta]enilor rom=ni c=t [i Rom=niei. Aceasta ar constitui o modalitate practic\ prin care s-ar demonstra c\ Statul Rom=n nu `[i uit\ [i nu `[i abandoneaz\ proprii cet\]eni care muncesc onest `n str\in\tate.» Giancarlo Germani Pre[edinte Identitatea Rom=neasc\

4 4 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iulie Dup\ incidentele de la Milano, c=nd circa 200 de romi rom=ni s-au ciocnit cu poli]ia `n fa]a taberei din Via Triboniano, violen]a se extinde. La Genova, `n cartierul Begato, un grup de tineri din cartier i-au atacat pe romii care se ad\posteau `ntrun imobil abandonat. Sosirea poli]iei a pus cap\t violen]elor. La Genova se vorbe[te acum nu de o alarm\ cu privire la tinerii violen]i sau cu privire la romi, ci de "urgen]a rom=nilor" (emergenza romeni). "Nici unul `n plus" "Era nevoie de o gheril\ urban\ cu b=te, r\ngi, pietre [i televiziuni desf\[urate pe strad\ pentru a `n]elege c\ urgen]a rom=nilor a dep\[it nivelul de gard\", scrie "Il Secolo XIX", cotidian din Genova. "Urgen]a" a fost pe ordinea de zi [i cu prioritate absolut\ `n consiliul comunal de pe 6 iulie, dup\ ce cu dou\ nop]i `nainte, Begato s-a transformat `ntr-un c=mp de b\t\lie. Reziden]ii spun c\ `ntre genovezi [i grupurile de rom=ni, convie]uirea a devenit dificil\ [i periculoas\. Nu numai la Begato. La Voltri, pe Cerusa [i pe Leira, dup\ evacu\rile efectuate de carabinieri situa]ia a redevenit tensionat\. La Sampierdarena, `n zona str\zilor Avio, Milteni [i piazza Vittorio Veneto, zone `mprejmuite [i gr\dini au fost colonizate de grupuri de romi [i rom=ni care "url\, fac mizerie, se `mbat\", dup\ cum spune cotidianul citat. Probleme [i `n zona San Benigno, la Sestri, `n Valbisagno. Oriunde este este ceva abandonat care st\ s\ cad\, se instaleaz\ coloniile de romi. Rom=nii care sunt aici [i Gheril\ urban\ contra romilor la Genova Nu e prima oar\ c=nd apar tensiuni rasiste nu pot fi trimi[i `n ]ara lor, trebuie cu orice pre] s\ fie "educa]i" pentru a respecta cur\]enia ora[ului, spune prim\ria. "Sunt de ajuns: nu ne putem permite niciunul `n plus", spune Francesco Scidone, consilier pe probleme de siguran]\ la prim\ria din Genova. "Nu ne ajut\ nici "V\ vom arde de vii" Claudio, purt\torul de cuv=nt al comunit\]ii de romi, a descris conflictul `n cuvinte pu]ine, dar clare: "Ei voiau s\ ne bat\ pe noi, atunci noi i-am b\tut pe ei". Claudio sus]ine c\ "st\m aici legal [i cei de la Prim\rie [tiu acest lucru foarte bine. Ei ne-au autorizat. Aici l=ng\ este un depozit unde sunt p\strate motocicletele sub sechestru. Ne-au spus: voi pute]i sta aici [i `n acela[i timp p\zi]i [i motocicletele", a declarat Claudio pentru cotidianul "Secolo XIX". C\ e pur\ fantezie, sau c\ cineva chiar a propus acel normele na]ionale [i europene. Cineva a decis c\ Rom=nia putea intra `n Ue f\r\ nicio preg\tire, f\r\ nicio evaluare asupra impactului violent care ar fi avut loc. Ast\zi rom=nii sunt cet\]eni ai comunit\]ii europene [i orice interven]ie trebuie s\ ]in\ seama de aceste realit\]i de care nu ne putem desprinde". schimb extravagant, nu se va [ti niciodat\. Cei de la Prim\rie devin ironici: "Da, [i poate au spus [i c\ pl\tesc chiria...". ~n realitate, din c=te rezult\, societ\]ile Tono 2 [i Spim (cu participarea total\ a Prim\riei), respectiv proprietara cl\dirii [i mandatara pentru opera]iunile de gestiune, au f\cut de mai mult timp pl=ngere `mpotriva ocupan]ilor abuzivi. Dar inutil. Cl\direa este f\r\ curent [i ap\. Acolo locuiesc 50 de persoane, to]i rude `ntre ei. Romii se jur\ c\ muncesc: "To]i lucr\m. Ca salahori, muncitori, femeile ca `ngrijitoare". Locurile de Comando contra romilor Un "comando" compus din 20 de tineri reziden]i `n cartierul genovez Begato, `narma]i cu r\ngi [i pietre, a luat cu asediu, `n seara de 3 iulie, la ora 20, fostul depozit al Asl de pe via Felice Maritano unde locuiesc foarte multe familii de romi rom=ni. Romii sunt acuza]i de lumea din cartier c\ sunt autorii a numeroase furturi de motociclete [i scutere comise recent. Timp de o or\ s-a consumat o adev\rat\ gheril\ `ntre cele dou\ grupuri, p=n\ la sosirea a patru patrule de poli]ie. Chiar [i fotograful de la "Secolo XIX", Davide Pambianchi, a fost urm\rit, amenin]at, dobor=t de pe motociclet\ [i b\tut. Italienii `mpotriva rom=nilor. dormit sunt saltele pe jos, unde, c=nd oamenii se ridic\, se a[eaz\ c=inii comunit\]ii. Dar ce-au avut italienii cu ei? De ce i-au atacat? "Vede]i c\ erau ei delincven]ii. Vroiau s\ fure motocicletele din magazin, noi am spus nu: nu se face, apoi dau vina pe noi. Ei au r\spuns cu insulte, cu amenin]\ri. Mai t=rziu, s-au `ntors 30, cu c\[ti [i b=te. Dar noi ne-am ap\rat, apoi ei au fugit [i i-am urm\rit". Tinerii din Begato s-au f\cut nev\zu]i. Dar nu `nainte de a lansa un ultim avertisment: "V\ vom arde de vii `n acel bloc". Portalul imigra]iei ~n fiecare zi [tiri, anchete [i informa]ii utile pentru to]i str\inii din Italia Stranieri in Italia

5 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 5 Dup\ incidentele de la Genova, unde un grup de tineri a atacat un grup de romi rom=ni, prim\ria din Genova a anun]at c\ inten]ioneaz\ s\ semneze un "pact anti- ]igani" cu Rom=nia, a[a cum a semnat [i primarul Veltroni la Bucure[ti. Rom=nii care s-au stabilit abuziv, `n condi]ii de degradare extrem\, `n diferite zone ale ora[ului Genova trebuie evacua]i, dar nu pentru a-i muta temporar `n alt\ parte sau, mai r\u, `n apartamente ale prim\riei. "Problema trebuie rezolvat\ printr-o prevedere structural\, explic\ Francesco Scidone, consilier comunal la Genova, citat de "Il Giornale: "Din acest motiv, trebuie s\ ]inem cont de demnitatea persoanelor care tr\iesc actualmente `n condi]ii inumane, dar [i de drepturile legitime, [i deci de demnitatea ce trebuie garantat\ `n mod egal cu cet\]enii genovezi". ~n fa]a agrav\rii tensiunilor, care au degenerat `n lupte de strad\ `n ultimele zile, urgen]a de a interveni este o obliga]ie, spune Scidone. Au fost propuse o serie de m\suri organice, de pus `n practic\ "cur=nd, nu peste [ase luni". Este clar c\, mai ales, trebuie efectuate evacu\rile, pe via Maritano, Sampierdarena, Campasso [i oriunde va fi necesar. Dar riscul este c\, a[a cum s-a `nt=mplat deja de mai multe ori `n trecut cu romii, grupurile de familii s\ se mute pur [i simplu `n alt\ parte. De aceea, consider\ Scidone, "e bun\ `ndep\rtarea, dar apoi? {i niic nu putem s\ plas\m aceste persoane `n casele populare". Interzis rom=nilor Declarativ, consilierul Scidone spune c\ trebuie semnat un pact "cu Rom=nia". Nu se `n]elege bine cum un ora[ poate fi "Vrem [i noi pact anti- ]igani cu Rom=nia" partener cu o ]ar\. Obiectivul pactului: trimiterea `n ]ar\ a rom=nilor care ar urma s\ intre `n ora[ de acum `nainte. "~mi dau seama c\ problema este foarte dificil de `nfruntat, dar solu]iile temporare nu au valoare". {i `n eventualitatea interzicerii "noilor sosiri", ar r\- m=ne, oricum, de tratat aspectul romilor afla]i deja a- colo, care, recunoa[te [i prim\ria, nu pot fi expulza]i. Din acest motiv, consilierul se g=nde[te s\ le ofere romilor nu case populare, ci "s-ar putea verifica oportunitatea de a g\zdui persoane, `n a- cord cu autorit\]ile religioase, `n locuin]e anexate m\n\stirilor sau altor locuri asem\- n\toare". Solu]ia, adaug\ Scidone, ar fi s\ se considere, `n orice caz, nedefinitiv\. ~n `ncheierea declara]iei f\cut pentru "Il Giornale", consilierul Scidone spune: "Rom=nii despre care vorbim, `ns\, nu par maturi pentru moment pentru a beneficia de un asemenea aranjament. Noi nu uit\m niciodat\ c\ sunt fiin]e umane. Putem [i "Problema de pe via Maritano nu o descoperim acum: sunt luni de c=nd ne ocup\m de ea, cu for]ele de ordine [i serviciile sociale". Giovannni Crivello (Ds), pre[edinte al Circumscrip]iei V, cea `n care a avut loc conflictul de mar]i 3 iulie `ntre reziden]ii italieni [i romii rom=ni, admite: "~n acea zon\ s-a creat un amestec exploziv. De o parte, imigran]ii care ocup\ fostul bloc a Asl-ului. Dealta, o categorie minoritar\ de reziden]i cu probleme sociale, c\reia `i apar]in probabil participan]ii la misiunea de pedepsire: tensiunea a explodat acum". ~n Municipiu se studiaz\ trebuie s\-i consider\m demni de respectul absolut. Acela[i respect pe care `l dator\m tuturor cet\]enilor genovezi". Evacuare imediat\ Primarul din genova a fost abia ales [i nu poate da semnale de sl\biciune. Vineri 6 iulie, Marta Vincenzi s-a `nt=lnit cu reziden]ii din Begato [i le-a promis c\ imobilul va fi evacuat imediat. Copiii [i femeile vor fi g\zdui]i pe cheltuiala prim\riei, iar pentru ceilal]i "se caut\ ad\posturi temporare `n a[teptarea repatrierii, opera]iune care ar trebui s\ urmeze unui acord cu Rom=nia". Noutatea, comenteaz\ AN invoc\ "toleran]a zero" unica solu]ie considerat\ posibil\: evacuarea. "Sunt s\pt\m=ni `ntregi de c=nd am solicitat evacuarea blocului", explic\ Crivello, "dar problema e ce facem cu persoanele care stau acolo?". ~n cl\direa ocupat\ de romi ar trebui s\ se amenajeze un comisariat de poli]ie. Andrea Pinto [i Gianlorenzo Bruni, consilieri de la Ulivo, `ntr-un comunicat vorbesc despre "necesitatea de a evacua abuzivii care s-au stabilit `n cl\dire", propun=nd destinarea cl\dirii comisariatului de poli]ie: "Este spa]iu [i pentru mijloacele auto [i este u[or de ajuns la ea", adaug\ Pinto, "[i cartierul are nevoie presa local\, este "acordul" pe care Prim\ria din Genova `ncearc\ s\-l semneze cu Rom=nia. "}ara noastr\ - a explicat primarul Vincenzi - nu a `n]eles ini]ial necesitatea de a cere UE o directiv\ european\ `n aceast\ materie. Acum directiva exist\, acum trebuie s\ g\sim modul de a gestiona aceste fluxuri de persoane care sunt cet\]eni europeni, dar care, din cauza particularit\]ilor lor, pot crea probleme de convie]uire [i conflicte, a[a cum s-a `nt=mplat la Begato". Ce va con]ine acordul: "Un plan de repatriere pentru clandestini [i un acord care s\ reglementeze fluxurile migratorii c\tre Genova". de o supraveghere a for]elor de ordine". Dar Gianni Plinio, consilier regional al opozi]iei (An), e sceptic asupra inten]iilor administra]iei: "Am depus nenum\rate denun]uri la autorit\]ile de siguran]\ public\, cer=nd supravegherea [i controlul zonei. Iau act de nep\sarea administratorilor comunali `n fa]a apelurilor reziden- ]ilor, `n linie cu politica plin\ de bun\tate a guvernului pe tema imigra]iei". ~ntr-un comunicat, Plinio invoc\ "toleran]a zero" [i vorbe[te despre "locuitori exaspera]i", `mpin[i la violen]\ de dep\[irea limitei suportabilit\]ii.

6 6 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iulie Livorno, ciocniri `ntre italieni [i rom=ni Noaptea de 29 iunie a fost una de foc la Livorno, `n zona dintre gar\ [i centrul localit\]ii. Totul a `nceput cu ceea ce ini]ial p\rea o `nc\ierare violent\ `ntre tinerii Totul a `nceput de la b\taia pe care au luat-o c=]iva tineri livornezi `n apropierea g\rii, `n jurul orei 23. Tinerii mergeau pe o strad\ lateral\, la c=]iva metri de gara central\. La un moment dat - se pare din cauza unei dispute anterioare [i a unor cuvinte jignitoare - a `nceput atacul violent din partea rom=nilor. O motoret\ cu doi b\ie]i de 15 [i 16 ani la bord a fost lovit\ cu un sc\unel. Cei doi tineri au c\zut la p\m=nt. Unul s-a lovit violent cu fa]a de asfalt, cel\lalt a suferit o fractur\ la un picior. Dar aceasta nu i-a oprit pe agresori (se pare c\ `n total erau 10 rom=ni), care s-au n\spustit asupra tinerilor afla]i la p\m=nt, lovindu-i cu pumnii [i cu picioarele. La sosirea poli]iei, chemat\ s\ calmeze cearta, agresorii au `ncercat s\ fug\. Dar poli]i[tii au reu[it s\ blocheze [apte persoane de origine rom=n\ (patru b\rba]i [i o femei) - to]i f\r\ domiciliu stabil [i reziden]i `n dou\ furgonete care se plimb\ prin ora[ - [i s\ le duc\ la chestur\ pentru a le identifica. Informa]iile publicate de presa local\ sunt clare: agresorii erau romi. Asediu la chestur\ livornezi [i mai mul]i rom=ni f\r\ domiciliu stabil. Dar a urmat asedierea chesturii de c\tre un grup de tineri, gata s\-[i fac\ dreptate singuri. P\rea c\ totul se terminase. ~n schimb, `n timp ce poli]i[tii cu rom=nii aresta]i se `ndreptau spre chestur\, `n plin centru, vestea s-a r\sp=ndit pe celulare. ~n c=teva minute `n fa]a chesturii s-a adunat o mul]ime de tineri, circa 50, care strigau: "Aproape l-au omor=t pe prietenul nostru". Unii dintre ei aveau b=te [i curele ghintuite de piele. Tensiunea a ajuns la extrem\: `n\untrul chesturii erau rom=nii, b\ie]ii de afar\ [tiau [i au `ncercat s\ p\trund\. Un poli]ist planton, care s-a dus s\-i opreasc\, a fost tr=ntit la p\m=nt [i a fost r\nit la un bra]. Imediat au fost chemate `nt\riri. Din apropiata [i foarte controlat\ piazza Attias - unde cu c=teva luni `n urm\ `n grup de tineri luase cu asalt o ma[in\ a carabinierilor - [i de la sinagog\ au sosit dou\ patrule. Acestora li s-a ad\ugat o ma[in\ de la Finan]e. La final, situa]ia a revenit cu greu la normal. Rom=nii au fost identifica]i - [i patru dintre ei denun]a]i (un b\rbat de 47 de ani [i trei de 20) pentru leziuni grave - [i apoi sco[i printr-o intrare lateral\, nu erau elemente pentru a-i re]ine. Imediat ce au ie[it, s- au gr\bit s\ p\r\seasc\ ora[ul. B=te sechestrate Dou\ denun]uri [i pentru tinerii care au asediat chestura. Pentru ei, acuza]ia este de leziuni [i rezisten]\ la un oficial public. ~n furgonetele rom=nilor au fost puse sub sechestru o b=t\ de baseball de lemn [i un baston cu dou\ cuie ascu]ite `nfipte `n v=rf. Dar pe acestea nu s-a g\sit nicio urm\ de s=nge. Ferrero, imigran]ii nu sunt mai infractori dec=t italienii Pe 4 iulie, noul {ef al Poli]iei Italiene, Antonio Manganelli, a prezentat `n parlament datele privitoare le criminalitatea legat\ de str\ini. Potrivit ministrului Solidarit\]ii Sociale, Paolo Ferrero, datele ilustrate de [eful poli]iei Antonio Manganelli "subliniaz\ din nou cum procentul de criminalitate printre imigran]ii regulari este `ntru totul similar celui italian". "Diferite - subliniaz\ ministrul - sunt datele despre criminalitate fa]\ de imigra]ia clandestin\, fenomen pe care legea Bossi-Fini, `n loc s\-l st\vileasc\, l-a alimentat, neg=ndu-le imigran]ilor posibilitatea unei intr\ri regulare `n ]ara noastr\". Investiga]iile continu\ pentru a stabili ce s-a `nt=mplat cu adev\rat `n pia]a g\rii [i pentru a despista to]i responsabilii b\t\ii. ~n ceea ce-i prive[te pe cei doi r\ni]i livornezi, ace[tia se simt bine, chiar dac\ unul dintre ei a fost operat la picior pentru a reduce fractura, iar cel\lat va trebui probabil operat zilele urm\toare la fa]\. Dar atmosfera la Livorno este `ncins\: "Ceea ce s-a `nt=mplat este absurd - a afirmat tat\l t=n\rului r\nit la fa]\ - rom=nii erau s\ ucid\ doi b\ie]i. {i f\r\ motiv. Cerem mai multe controale. Oamenilor le este team\ s\ ias\ din cas\. Nu mai suport\m".

7 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 7 De[i acordul semnat la Bucure[ti de primarul Romei, Walter Veltroni, privitor la repatrierea voluntar\ a rom=nilor din Roma, are pu]ine [anse s\ func]ioneze, Veltroni a anun]at c\ un rom=n a plecat deja: "Acordul func]ioneaz\". Intr\ `n faz\ operativ\ programul de repatriere a imigran]ilor rom=ni de la Roma, pus la punct `n timpul vizitei pe care a f\cut-o primarul Walter Veltroni la Bucure[ti. Pe 3 iulie a ajuns `n ]ar\ primul rom=n. {tirea ne-o d\ chiar Veltroni: "A revenit ast\zi `n ]ar\, `n Rom=nia, - anun]\ primarul `ntr-o not\ - Florin B., infirm care cer[ea `n zonele Centrului istoric [i `n special pe l=ng\ Pantheon. Este prima persoan\ care beneficiaz\ concret de programul de reintrare protejat\ pus\ la punct de Prim\ria Romei `n urma acordurilor cu Guvernul rom=n, semnate s\pt\m=na trecut\ la Bucure[ti". Florin, explic\ primarul, "sufer\ de o grav\ malforma]ie fizic\ congenital\ care `l oblig\ s\ stea pe patru membre, [i se mi[c\ cu ajutorul unei sc=nduri cu ro]i. A fost primit `n urm\ cu c=teva zile `ntr-o structur\ a Prim\riei din Roma, pentru a permite predispunerea planului de intrare [i de asisten]\, [i a plecat astfel, asistat de personal de la Sala operativ\ Social\ de la Prim\rie, ast\zi la 9.30, `n direc]ia Bucure[ti." "Interven]ia de reintrare - adaug\ Veltroni - a fost f\cut\ posibil\ [i datorit\ muncii de re]ea efectuat\ de Ambasada Italiei la Bucure[ti, `n colaborare cu Ong-urile locale [i cu municipalitatea local\, cu scopul de a efectua inserarea social\ a lui Florin la intrarea sa `n ]ar\. Aceast\ reintrare confirm\ eficacitatea protocolului semnat cu Rom=nia [i posibilitatea de a oferi, persoanelor aflate `n dificult\]i Veltroni: "Primul rom=n s-a repatriat deja" grave la Roma, posibiliatea unei reintr\ri asistate [i protejate, [i mai important\ `n cazurile, ca acesta, `n care sunt implicate persoane bolnave [i malformate, care supravie]uiesc la Roma cer[ind, duc=nd o via]\ plin\ de lipsuri". Primarul, în fine, a adresat mul]umirile sale "Armei carabinierilor, în persoana colonelului Casarsa, care a colaborat strâns cu Consiliul pe Politici Sociale cu scopul de a predispune asisten]a [i reintrarea lui Florin [i întregului personal de la Sala Operativa Social\, care a lucrat cu pasiunea [i dedicarea obi[nuit\". Il Manifesto: "Un rom=n `n minus" Cotidianul comunist "Il Manifesto" l-a criticat pe Veltroni pentru politica sa `n domeniul imigra]iei. Cu sarcasm, Manifesto anun]a c\ a fost repatriat "un periculos jefuitor de monede". Iat\ c=teva fragmente din acest text, intitulat "Florin, un rom=n `n minus". «De ieri, Roma e mai sigur\ [i, pare imposibil, chiar [i mai bun\ dec=t a fost. (...) Primarul Veltroni a anun]at cu obi[nuita sa Acordul `n[el\tor Veltroni sus]ine `n continuare c\ acordul va func]iona bonomie repatrierea lui Florin B. na]ionalitate rom=n\, de profesie cer[etor. Un periculos jefuitor de monede care, cu scuza gravei malforma]ii congenitale, se deplasa pe br=nci, la bordul unui rudimentar skateboard «euro 0», `ntruna din zonele cele mai pre]ioase din centrul istoric, `n jurul Pantheonului. Cu el a `nceput [i «programul de repatriere protejat», semnat la Bucure[ti mar]ea trecut\ de primarul Italiei. O chestie genial\ de-a sa, care `i mul]ume[te pe cet\]eni cu o ofert\ special\ de legalitate [i Veltroni `ncheie un pact cu poli]ia [i autorit\]ile rom=ne pentru gestionarea imigra]iei la Roma. Dar colaborarea ascunde un e[ec, acela al politicilor sociale `n capital\. V\z=nd aceast\ campanie mediatic\ asupra acordului de la Bucure[ti pentru repatrierea a de rom=ni, sunt tentat s\ m\ g=ndesc c\ acesta ar fi unul dintre multele obi[nuite artificii retorice utile [i func]ionale pe scena de la Torino pentru marea investitur\. Vrem s\ eviden]iem c=t de mult risc\ anun]ul f\cut de Veltroni presei s\ fie un mare bumerang pentru ora[ul Roma. Circumstan]a sugestiv\, lansat\ cu mare enfaz\ `n media, a poli]i[tilor care vor sosi din Rom=nia pentru a lucra cu gardienii no[tri publici [i a repatrierii a de lucr\tori rom=ni risc\ s\ creasc\ `n opinia public\ o percep]ie eronat\ r\sp=ndit\. (continu\ la pag. 20) `n acela[i timp `l scute[te pe unul ca Florin s\ se chinuie `n fiecare zi pe pavajul din Roma. Dac\ apoi `l doare spatele, cine pl\te[te? La Bucure[ti `l a[teapt\ bulevarde netede [i poate o slujb\ la unul din numero[ii `ntreprinz\tori italieni care, `n mod absolut gratuit, ridic\ economia ]\rii. Chair dac\ numai ca roab\, [i Florin [iar putea aduce contribu]ia. Cineva ar putea spune: dar n-ar fi fost mai bine s\ fie anihilate re]elele de cer[etorie [i s\ fie elibera]i copiiisclavi care cur\]\ faruri la semafoare? Prea u[or. Pentru buna desf\[urare a complexei opera]iuni Florin, Veltroni a mul]umit `n special «carabinierilor, pentru c\ au colaborat str=ns cu asesoratul nostru pentru politici sociale cu scopul asigur\rii asisten]ei [i repatrierii lui Florin». De fapt, l-au prins f\r\ nici o urm\rire. {i au g\sit un pretext ca s\-l alunge, cu bun\tate [i mult\ veselie: permisul de [edere nu mai puteau s\ i-l cear\, din vina acelor nebuni care au permis Rom=niei s\ intre `n Uniunea European\, dar permisul pentru intrare `n "zona blu" da, i l-au cerut. Data viitoare, merge]i s\ cer[i]i la Torino.»

8 8 MUNC Gazeta Rom=neasc\ iulie 40 de euro pentru 12 ore de munc\ S\pt\m=nal c\l\toresc perntru a ajunge `n ora[ele din Nord, la fabricile alimentare din zona modenez\, fabricile metalmecanice emiliane sau lombarde, dar foarte mul]i merg [i pe [antierele de construc]ii - cel mai mult ale Tav - unde se lucreaz\ `n subantreprize, unde flutura[ii de salariul sunt ceva op]ional sau sunt completa]i pe jum\tate. Via]a naveti[tilor italieni nu e u[oar\, mii de persoane care zilnic se deplaseaz\ din Calabria, Puglia, din Napoli, pentru a c=[tiga 40 de euro `n 12 ore de munc\. Cea mai mic\ parte c\l\tore[te cu trenul - pentru c\ e prea scump, mai ales fa]\ de salarii - mul]i aleg ma[ina, autocarele albe ale caporalilor care vinerea [i duminica seara (re`ntoarcere `n sud, dus spre nord) `ngroa[\ r=ndurile pe autostrad\. Dar `n realitate naveti[tii sudici au devenit deja "costisitori", pentru c\ de c=]iva ani se afl\ pe pia]\ bra]ele at=tor imigran]i - pakistanezi, rom=ni, albanezi - care tr\iesc in loco [i care nu necesit\ de aceea transport, cazare [i mas\. «V\ ocupa]i de ceva "dep\[it", am trecut de asta», explic\ Irene Velotti, de la Fillea Cgil din Coreggio, care a urmat naveti[tii urc=ndu-se ea `ns\[i `n trenuri, [i care ast\zi denun]\, al\turi de exploatarea sudi[tilor, cazurile de imigra]i pl\ti]i cu 3-4 euro ora. "Aici este o jungl\ [i nu i se vede niciodat\ cap\tul". Naveti[tii iau trenul de noapte: de la Reggio Emilia, de exemplu, pleac\ cu pu]in timp `nainte de miezul nop]ii, ajung=nd la Napoli la Bine`n]eles vorbim de revenirea acas\, vinerea seara, dup\ o s\pt\m=n\ de munc\ de sclavi (chiar dac\ sunt "salaria]i"). F\r\ bilet `n tren Drumul dus se face Via]\ de navetist `n Italia Se deplaseaz\ `n fiecare duminic\ sear\ din sud spre Emilia sau Lombardia. Sunt `ngr\m\di]i `n locuin]e furnizate de caporali. Lucreaz\ `n industriile alimentare sau pe [antierele de construc]ii, din zori p=n\ mai este lumin\. {i vinerea se re`ntorc duminic\ seara, de la Salerno la Napoli pentru sate (dar sunt [i unii care se deplaseaz\ de la Reggio Calabria la Bari), sau - mai rar - luni seara, cei care st=nd pleca]i dou\ s\pt\m=ni aleg s\ `nceap\ [i lucreze pe [antier mar]i. Sindicatul explic\ faptul c\ cei care `[i pl\tesc c\l\toria cu trenul sunt printre "ghinioni[ti", dat fiind c\ cei care reu[esc s\ se deplaseze cu autocarul caporalului economisesc banii de bilet - care nu sunt pu]ini. Este de ajuns de fapt s\ calculezi c\ drumul dus-`ntors cu trenul cost\ c=t dou\ zile de munc\: 40 de euro dus, 40 de euro `ntors. Dar naveti[tii nu pl\tesc bilete - la sindicat spun c\ aproape nimeni, practic, nu pl\te[te. Velotti spune c\ lucr\torii fac c\l\toria de la sud la nord pentru c\ au familiile `n sud, [i bine`n]eles mutarea lor `n nord ar fi costisitoare, av=nd `n vedere pre]urile prohibitive ale locuin]elor. Cel care `]i d\ un loc de munc\, mai ales `n construc]ii, este caporalul: dac\ te duce el cu autocarul, acas\. Acum au ap\rut rom=nii [i albanezii, care sunt chiar mai ieftini dec=t naveti[tii din sud care lucreaz\ `n nord. Un material publicat de "Il Manifesto" dezv\luie via]a precar\ a naveti[tilot italieni. cei 40 de euro zilnic sunt "ne]i", nu trebuie s\-]i pl\te[ti c\l\toria, la fel cum ]i se furnizeaz\ o locuin]\ [i adesea [i masa; dac\, dimpotriv\, trebuie s\ te deplasezi cu trenul, tot ai cazare [i mas\ c=nd sose[ti `n nord, dar pentru c\l\torie e[ti obligat s\ ri[ti amenzi sau s\-]i scad\ considerabil venitul s\pt\m=nal. "Am fost `n unele case - explic\ sindicalistul. Aveau 3 camere dormitor, pentru muncitori. Se fac cump\r\turi [i se g\te[te pentru to]i, seara, sau de c=teva ori pl\te[te caporalul hrana. Pe [antier se lucreaz\ de la 7 diminea]a p=n\ la 8 seara, de fapt c=t este lumin\. De aceea vara ajung s\ lucreze ore pe zi, iarna trebuie s\ se opreasc\ la 8. Nu exist\ `ntodeauna un flutura[ de salariu, sau - c=nd exist\ - este "`n gri": adic\ nu rezult\ toate orele lucrate. (sursa: Il Manifesto) (continu\ la pag. 20) Munca la negru, amenzi ustur\toare pentru patroni Munca la negru este factorul cel mai favorizant al accidentelor de munc\ din Italia. Zeci de mii de rom=ni muncesc f\r\ contract `n Italia, f\r\ s\ fie neap\rat obliga]i, bucur=nduse de c=teva zeci de euro `n plus la salariu. Dup\ 1 ianuarie, munca la negru a rom=nilor a explodat `n Italia, pentru c\ patronii nu se mai temeau de sanc]iunile penale pe care le riscau angaja=nd extracomunitari. Ministerul Muncii a clarificat recent, `ntr-o circular\, c\ independent de legea imigra]iei, se aplic\ amenzi foarte mari [i pentru comunitarii angaja]i la negru. Circulara este dedicat\ aplic\rii sanc]iunilor introduse de a[a-numitul decret Bersani (L 248/2006), potrivit c\ruia "folosirea de lucr\tori care nu rezult\ din registre sau din alte documenta]ii obligatorii se pedepse[te cu o sanc]iune administrativ\ de la la pentru fiecare lucr\tor, plus c=te 150 euro pentru fiecare zi de munc\ efectiv\". ~n plus, "valoarea sanc]iunilor civile legate de neplata contribu]iilor pentru fiecare lucr\tor nu poate fi mai mic\ de euro, indiferent de durata presta]iei lucrative stabilite". Acela[i lucru este valabil [i pentru angajarea la negru a menajerelor [i `ngrijitoarelor. Omisiunea declar\rii la Inail [i Inps a raportului de munc\ se sanc]ioneaz\ cu aceea[i amend\. Elvio Pasca

9 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ MUNC 9 Ancheta asupra mor]ii muncitorului rom=n Adrian Bran se prelunge[te prea mult timp Sergio Olivieri deputat de la Rifondazione Comunista - St=nga European\, a declarat pe 28 iunie: "Curtea de Apel din La Spezia a confirmat istorica sentin]\ de prim\ instan]\ asupra mor]ii muncitorului Raffaele Stramiello, afirm=nd at=t responsabilit\]ile angajatorilor `n materie de siguran]\ c=t [i dreptul sindicatelor de a se constitui `n procese de acest tip. Este vorba indubitabil de un exemplu de bun\ justi]ie. Nu la fel, din p\cate, mi se pare c\ se poate spune despre ancheta asupra mor]ii muncitorului rom=n Adrian Bran care se prelunge[te deja de prea mult timp. Adrian Bran lucra `n subordinea unei agen]ii de intermediere [i a murit `n mai 2004 `n urma unui accident care a avut loc la Centrala Enel din Spezia. Nutresc `ncredere `n Magistratur\, `i respect independen]a [i nu inten]ionez s\ interferez `n activitatea sa. Totu[i simt c\ trebuie s\ exprim un puternic [i `n cre[tere neajuns pentru o anchet\ care nu s-a `ncheiat `nc\, la peste trei ani de la acel tragic episod [i a c\rui `ncheiere sindicatele au ceruto de mai multe ori. Rudele [i v\duva lui Adrian Bran, imigrat care [i-a pierdut via]a pentru o munc\ nesigur\ [i prost pl\tit\, `nc\ a[teapt\ s\ se fac\ dreptate. E timpul s\ o primeasc\". Lovit de o flan[\ Reamintim c\ pe 26 mai 2004, Adrian Bran, 38 ani, a murit lovit de un disc de metal de 800 kg la o central\ Enel din Vallegrande (La Spezia - Liguria). Rom=nul, angajat al unei firme de "munc\ temporar\" [i "`mprumutat" firmei Sima din Piacenza, lucra la montarea unei flan[e de r\cire a apei, Olivieri: "V\ aduce]i aminte de Adrian Bran? Sergio Olivieri c=nd un postament de lemn a cedat, flan[a a oscilat [i l-a lovit `n cap. Adrian a l\sat `n urma lui so]ia [i feti]a de nou\ ani. Adrian Bran venise `n Italia `n octombrie 2003, pentru a sta `mpreun\ cu so]ia sa, Loredana, de patru ani angajat\ `n Italia. Adrian era un a[a-numit "lavoratore interinale". Bun l\c\tu[ specializat `n t=mpl\rie metalic\, s-a adresat firmei de munc\ Lucrau la repara]ia unei clopotni]e. Au c\zut unul dup\ cel\lalt, de la 30 de metri `n\l]ime. O tragedie la care asistaser\, neputincio[i, mai mul]i locuitori din Buttapietra (l=ng\ Verona) care `n diminea]a zilei de 22 iunie, anul trecut, treceau prin apropierea parohiei. La un an de la tragedie, familiile victimelor n-au primit `nc\ nici un fel de desp\gubiri, iar patronul a sc\pat cu o condamnare de 20 de luni, cu suspendare. La un an de la acele mor]i, patronul firmei Silpro srl pentru care lucrau, Gianluca Cufone, `n fa]a judec\torului pentru audien]e preliminare Rita Caccamo, a stabilit un acord la 20 de luni de deten]ie. Un acord cu suspendarea pedepsei, cu toate c\ firma nu a pl\tit nicio desp\gubire rudelor lui Ovidiu Heisu [i ale lui Ioan Petri[or care s-au constituit parte civil\. Niciun euro desp\gubire pentru acele mor]i care ar fi putut s\ fie evitate, av=nd `n vedere c\ acuzarea formulat\ de procurorul Francesco temporar\ "Generale Industrielle". A fost angajat, a[a cum prevede legea muncii temporare, apoi l-au "`mprumutat"firmei "utilizatoare" care avea nevoie de el. Ocazia s-a ivit la firma "Sima" din Piacenza, care tocmai c=[tigase o licita]ie Enel [i care avea nevoie de 10 muncitori. De atunci, procesul treneaz\. Sindicatele italiene au pichetat tribunalul din La Spezia, cu ocazia ultimei `nf\]i[\ri `n acest proces, cer=nd "Dreptate pentru Adrian Bran". Autorit\]ile rom=ne nu au schi]at nici cel mai mic gest de interes, fa]\ de cazul lui Adrian Bran, la fel ca [i fa]\ de alte zeci de cazuri de accidente mortale de munc\. Doi rom=ni mor]i, patronul condamnat la 20 luni cu suspendare Rombaldoni i-a atribuit patronului de la Silpro srl (asistat de avocatul Gianluca Vassanelli) vina de a nu fi furnizat dot\rile [i garan]ia siguran]ei celor doi lucr\tori. Ovidiu Heisu, de 34 de ani, cu un trecut de militar `n Rom=nia, venise la Verona s\ lucreze ca zidar [i ar fi trebuit s\ se c\s\toreasc\ de atunci `n c=teva luni. El a fost primul care a c\zut de pe acea platform\ aerian\ fixat\ pe bra]ul macaralei [i ridicat\ la treizeci de metri de sol pentru terminarea unor lucr\ri la clopotni]\. Ioan Petri[or, de 29 de ani, [i acesta rom=n, avea familie, o so]ie [i un copil mic. El [i-a v\zut prietenul c\z=nd [i a `ncercat cu disperare s\ r\m=n\ ag\]at de partea posterioar\ a platformei. A `ncercat, cu disperare, s\-[i prind\ picioarele `n jurul barei platformei, dar nu a reu[it. {i a c\zut [i el `n gol, sub ochii lui Cufone, responsabil al acelui [antier care la Buttapietra [i-ar fi `ncheiat activitatea `n c=teva ore: Heisu [i Petri[or trebuiau numai s\ retu[eze unele pete datorate infiltra]iei de ap\. Era ultima zi de munc\.

10 10 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iulie "~n Toscana, de rom=ni: `ngrijitoare, salahori, vagabonzi" Dup\ cazul de la Livorno, c=nd italienii s-au confruntat cu rom=nii `n centrul ora[ului, reflectoarele s-au aprins din nou asupra rom=nilor. Cotidianul "Il Tirreno" a publicat un amplu articol, `n care se spune c\ mul]i rom=ni muncesc din greu, dar exist\ [i o zon\ gri ampl\ [i pu]in controlat\. Confuzia clasic\ nu putea lipsi, rom=nii [i romii sunt totuna pentru cotidianul citat. Iat\ cum sunt privi]i rom=nii `n Toscana. «Frecventeaz\ parcurile, pentru a schimba griul g\rilor feroviare, se adun\ dup\-amiaza t=rziu [i discut\ `ntre ei, a[eza]i pe jos, cu sticla de bere mereu aproape. Pu]inele locuri de pe b\nci le las\ femeilor, care au lucrat toat\ ziua pentru a `ngriji b\tr=ni [i infirmi. Femeile sunt `ngrijitoarele rom=nce, de toate v=rstele. Unele preg\tesc cina, altele `mpletesc. Ei `n schimb, b\rba]ii, abia au ie[it de pe [antier. Vorbesc `ncet, des, ca [i c=nd ar vrea s\-[i p\streze ultimele energii ale zilei. La Livorno `i g\se[ti `n parc mai ales joia, zi obi[nuit\ de odihn\ a `ngrijitoarelor, `n piazza Damiano Chiesa, l=ng\ spital. La Pistoia, Montecatini [i Lucca l=ng\ gar\, la Pisa `n pia]a pe care lumea a numito "Micul Kiev". Aten]ia asupra rom=nilor a crescut `n ultimele luni, din diferite motive. Din cauza cre[terii semnificative a fluxului [i din cauza `nmul]irii episoadelor de cronic\ neagr\ `n care au fost implica]i. Ultimul fapt este cel din noaptea de 21 iunie de la Livorno, unde un grup de rom=ni i-au b\tut mai `nt=i pe doi b\ie]i italieni, apoi au riscat dure represalii `n chestura asediat\ de un grup numeros de prieteni ai celor b\tu]i. C=]i sunt? Dar cine [tie c=]i sunt [i ce fac `n ora[ele italiene? P=n\ anul trecut, armata de rom=ni ([i de bulgari) care aleseser\ s\ tr\iasc\ `n Italia era `mp\r]it\ `ntre "regulari" [i clandestini. Dar de la 1 ianuarie cele dou\ ]\ri au intrat `n Comunitatea european\ [i cet\]enii lor sunt comunitari sub toate aspectele. Se calculeaz\ c\ `n Italia sunt aproape de rom=ni: `n Toscana , `n majoritate femei, dar acum [i mul]i b\rba]i. ~n regiunea Toscana rom=nii sunt pe locul al treilea `ntre comunit\]ile str\ine, reprezent=nd circa 15% dintre imigran]i. Un flux anormal: mai `nt=i au venit femeile [i au g\sit de munc\ `ngrijind b\tr=ni [i handicapa]i, acoperind lipsa asisten]ei domiciliare. Apoi au venit b\rba]ii - so]i sau logodnici sau fra]i. Pentru b\rba]i, munca principal\ este `n construc]ii. {antierele sunt pline de rom=ni. Dac\ [i so]ul [i so]ia lucreaz\, pot aduna un venit care este de circa 20 ori mai mare dec=t cel pe care l-ar c=[tiga `n ]ara lor, cu condi]ia s\ reu[easc\ s\ lucreze am=ndoi. Umilin]ele Romii cump\r\ Italia Parcursul `l descrie bine Sergio Bontempelli, de la Africa Insieme: "Imigra]ia rom=nilor `n ora[ele noastre este una de al doilea nivel. Mai `nt=i caut\ de lucru `n marile ora[e. Dac\ nu g\sesc caut\ `n alt\ parte. Mai ales `n Toscana la Lucca [i la Pissa. {i mica parte care nu g\se[te un loc nici m\car la noi, adesea ajunge `n taberele de romi". Cre[terea num\rului de romi [i pe tabere este o problem\. Administra]iile locale caut\ s\ le anihileze, d=ndu-le romilor o cas\ [i servicii, cum ar fi [coala pentru copii. Dar orice plan Dar visele, deseori, r\m=n `nchise `n sertar. Ivan Lupescu, de patru ani la Lucca, nu a reu[it s\ g\seasc\ dec=t unele munci ocazionale: "Poate au dreptate italienii, acum suntem prea mul]i ". Ivan poveste[te aproape l\crim=nd umilin]ele din multe dimine]i: "~n pia]\, `n zori, cu caporalul care face recrut\ri pentru [antiere: 30 de euro [i o mas\ pentru a lucra ore pe zi. {i f\r\ alte preten]ii, altfel nu mai lucrezi". Furgonetele `n care sunt `nc\rca]i str\inii (nu numai rom=ni) pentru a-i duce pe [antiere trec peste tot: la Pistoia [i Montecatini `n pia]a g\rii, la Altopascio l=ng\ cl\direa circular\, la Torre del Lago [i Marina din Carra `n piazza Menconi. Nu sunt numai oamenii care lucreaz\ `n meseriile tradi]ionale ([i vara, `n zonele turistice, sunt mul]i care lucreaz\ ca osp\tari sau femei de serviciu `n hoteluri), pentru c\ este o cot\ care alimenteaz\ zona gri care, bine`n]eles, scap\ oric\rui "recens\m=nt". (sursa: Il Tirreno) de locuit sare `n aer dac\ taberele sunt tot mai populate. De aceea deseori se recurge la maniere forte, cu evacu\ri. La Montecatini [i la Pisa au fost alunga]i. La Lucca situa]ia este diferit\. "Istorica" tab\r\ de pe via del Tiro a Segno a devenit proprietatea romilor, care au achizi]ionat terenurile. Cu c=]iva ani `n urm\ a e[uat [i tentativa Prim\riei de a demola casele care ap\ruser\ aici. Ceva asem\n\tor ia fiin]\ tot `n apropiere de Lucca, la Nave, unde romii cump\r\ terenuri agricole [i tab\ra de corturi cre[te v\z=nd cu ochii.

11 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 11 "Eu, rom=nc\, ar\t cu degetul c\tre cona]ionalii mei necinsti]i" Cotidianul veronez L'Arena a publicat scrisoarea unei rom=nce care se delimiteaz\ de faptele comise de rom=nii certa]i cu legea, subliniind c\ nu trebuie pus semnul egalit\]ii `ntre rom=ni [i infractori. «Sunt o cet\]ean\ italian\ de na]ionalitate rom=n\. Sup\rat\ [i cu adev\rat dezam\git\. {i nu pentru a treia biciclet\ care a disp\rut `n neant, nu pentru ma[ina fratelui meu proasp\t furat\, nu pentru to]i aceia care cel pu]in o dat\ `n via]a lor au avut sentimentul de ne`ncredere [i de neputin]\ la descoperirea celor `nt=mplate. Nu Sunt sup\rat\ pentru c\ sunt s\tul\. Nu mai suport s\ v\d asociat cuv=ntul "rom=n" numai al\turi de fapte de cronic\ neagr\. Acum `ncep s\ ar\t cu degetul spre cona]ionalii mei necinsti]i, care d\uneaz\ celeilalte fa]ete a Rom=niei, f\cut\ din mul]i, foarte mul]i oameni de treab\. Deci, `n numele tuturor rom=nilor cinsti]i spun gata. Trebuie s\ `ncepem s\ reac]ion\m [i s\ lupt\m pentru orgoliul nostru na]ional, s\ nu l\s\m s\ fie t=r=t `n noroi numele unui popor inteligent [i sensibil. Nu to]i rom=nii sunt ho]i [i curve Dragii mei cona]ionali rom=ni, voi v\ aminti]i de unde veni]i? V-a]i n\scut `n patria lui Eminescu, a lui Br=ncu[i, a lui Ionescu [i Cioran. Timp de secole Rom=nia a AUTOIMPORT Automercato Salario D i n s p e c i a l i t i î n v e h i c u l e d e o c a z i e str\lucit `n lume pentru cultura sa. {i acum? Aplec\m capul sub greutatea prejudec\]ilor rasiale [i ne ru[in\m s\ spunem "sunt rom=n"! De aceea, gata cu indiferen]a. Avem un nou primar care promite cur\]enie, [i dac\ o va face, trebuie s\-i fim recunosc\tori. S\ `ncet\m s\ fim complici indirec]i [i s\ `ncepem s\ contribuim la aceast\ reabilitare s\n\toas\ tocmai `n cadrul comunit\]ii rom=ne. Nu `nseamn\ s\ fim tr\d\tori dac\ avem for]a de a denun]a orice neregularitate. {i gata [i cu ipocrizia. Mai sunt `nc\ p\rin]i r\ma[i `n Rom=nia, care se laud\ cu bravura fiicelor lor care le trimit `n mod sistematic de euro acas\, spun=nd c\ lucreaz\ [i c=[tig\ bine Dar unde? Salariul meu de func]ionar nu a ajuns niciodat\ la acea cifr\. Dragi fete, ave]i m\car curajul s\ recunoa[te]i munca pe care o face]i, nu povesti]i minciuni, nu crea]i false iluzii» Corina A. Alege între peste 600 ocazii de diferite m rci Alege viitoarea ta ma in cu: Pre urile cele mai mici din Roma Ocazii începând de la euro Selec ionate i garantate Facturabile Finan ri personalizate chiar f r avans Vehicule comerciale Practici pe loc Pre ul i Km expu i Stock pentru export rezervat pentru comercian i Rezerv m cititorilor ziarului pasajul de proprietate inclus în pre! Deschis sâmb ta toat ziua i duminica diminea a Via Salaria, 729 (Roma Urbe) tel Vizita i site-ul Ve i g si o list actualizat a noilor sosiri.

12 TV LCD 32 Normende Rezolu ie: 1366 x 768, Luminozitate: 570cd/m² Contrast: 1200:1, HDMI, HD Ready sub cost sub cost sub cost Climatizator Mediasonic 9000 btu/h Pomp de c ldur. Sistem de deumidi care, Func iune nocturn. Display digital. sub cost Fotocamer digital Pentax Senzor CCD 1/2,5» 7,1 Megapixel Rezolu ie 3072 x Display LCD Display TFT 2,4» Zoom optic 3x digital 4 x Player MP3 Commodore Evic 20 Music Box hd 1.8» 20 Gb, egalizator 5 pozi ii, dictafon i înregistrator digital, line-in, Compatibil cu tag ID3, display LCD iluminare din spate. Autonomie 12 ore. Climatizator portabil Zephir btu/h circula ie aer: 310 m³/or sub cost Pre uri IVA inclus. Imagini i descrieri doar indicative. Oferte valabile pân la 31/07/2007, pân la epuizarea rezervelor. Se excepteaz erorile tipogra ce. Pl te ti în 24 luni 4+4 luni la alegerea ta, în rate invizibile În colaborare cu Cu condi ia aprob rii nanciare. Sum minim euro 300,00. Necumulabil cu alte Promo ii în curs. Mai multe informa ii la Punctele de Vânzare.

13 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 13 "Regret c\ am venit `n Italia" Andi C\t\lin R\diu e de opt ani `n Italia, locuie[te cu so]ia [i cei doi copii `ntr-o cas\ proprietate personal\ [i are tot ce `i trebuie. {i totu[i, Andi regret\ c\ a venit `n Italia: "Eu zic c\ am gre[it". ~n Rom=nia avea un post bun, de viitor, `n Italia lucreaz\ `n fabric\. Statutul social e cel mai greu de ob]inut aici, mai ales ca str\in. Pentru a sim]i totu[i c\ face parte dintr-o comunitate, un sentiment care d\ confort si siguran]\, Andi a pus pe picioare un site Internet pentru comunitatea rom=neasc\, sper=nd c\ va descoperi o cale pentru o via]\ `mplinit\, chiar [i ca rom=n `n Italia. o pagin\ web dedicat\ vie]ii de zi cu zi a rom=nilor care tr\iesc `n Italia Absolvent al Facult\]ii de Drept "Spiru Haret" din Bucure[ti, Andi R\diu este originar din Suceava. ~n Rom=nia avea un loc de munc\ bun: director de v=nz\ri la Nova Brasilia, responsabil pe zona Nord a ]\rii. A venit `n Italia "pentru ceva mai bun", ca mul]i al]i rom=ni. «Dac\ a[ fi r\mas `n ]ar\, m-a[ fi chinuit o perioad\, dar cred c\ m-a[ fi realizat: ori continu=nd pe baza titlului de studiu ob]inut, ori r\m=n=nd `n domeniul distribu]iei, un sector `n contiun\ cre[tere `n Rom=nia. Aveam o pozi]ie bun\ acum opt ani de zile, cu siguran]\ mi-ar fi fost acordat\ posibilitatea de a cre[te din punct de vedere profesional. Am prieteni care au r\mas `n ]ar\ [i acum le merge bine. ~n schimb, eu am venit `n Italia. Credeam [i speram c\ o sa-mi mearg\ mai bine». Avea ceva rude [i prieteni la Roma, a[a c\ a venit [i Andi `n capitala Italiei. Aici a fost zidar, gr\dinar, om "tuttofare", ca mul]i dintre cona]ionalii no[tri. ~ns\ nu reu[ea s\ aib\ un loc de munc\ stabil. Tr\ia `n nesiguran]a zilei de m=ine. Nici nu se punea problema achizi]ion\rii unui apartament, av=nd `n vedere pre]urile locuin]elor la Roma. A[a c\ dup\ trei ani de zile `n aceste condi]ii, el [i so]ia, venit\ `n Italia la distan]\ de dou\ luni de zile fa]\ de Andi, au hot\r=t s\ se mute. Integra]i `n societate Acum familia R\diu locuie[te la Filottrano, la 36 de km de Ancona. So]ii sunt angaja]i am=ndoi, au contract de munc\ pe timp nedeterminat, `n dou\ fabrici diferite din zon\. Andi lucreaz\ la o fabric\ de materiale plastice, iar so]ia lui, `n confec]ii. Copiii sunt integra]i `n sistemul [colar italian. Cel mic, care a v\zut lumina zilei la Roma, are acum trei ani, [i merge la gr\dini]\, iar cel mare, `n v=rst\ de [apte ani, trece acum `n clasa a treia. L- au dat la [coal\ la 5 ani, mai devreme Andi R\diu ar fi vrut s\ nu emigreze dec=t `n mod obi[nuit, g=ndidu-se la o eventual\ `ntoarcere `n ]ar\. ~n acest caz, copilul ar fi pierdut un an, [i a[a «am hot\r=t cu so]ia s\-l d\m la 5 ani la [coal\. Dar copilul se descurc\, dup\ cum o arat\ [i carnetul lui de elev.» «Suntem a[adar "integra]i" `n realitatea italian\», spune Andi R\diu. «Dar nici unul dintre noi nu se simte pe deplin realizat, [i de aceea regret acum plecarea din ]ar\. Dar at=t eu c=t [i so]ia mea suntem lupt\tori, nu ne l\s\m. Odat\ ce pornim pe un drum, nu ne `ntoarcem `napoi a[a u[or. Primii trei ani la Roma au fost cei mai grei. Neam fi putut `ntoarce acas\ atunci. Dar am mers `nainte, nu am c\zut. Acum avem o stabilitate [i `ntoarcerea nu ar Munc\ voluntar\ mai reprezenta o solu]ie, dup\ at=ta timp petrecut aici.» Site pentru unirea asocia]iilor ~n timpul lui liber, Andi R\diu se dedic\ unei activit\]i mai pu]in obi[nuite. Fiind pasionat de calculatoare [i de lumea virtual\ a internetului, de mai mult timp, el urm\rea de `ndeaproape toate activit\]ile [i mi[c\rile "on-line" ale rom=nilor din Italia. A fost frapat de "`nvr\jbirea pe care unele organiza]ii o aveau `ntre ele." Cot la cot cu un prieten, ei au hot\r=t s\ deschid\ un site de internet `n care aceste organiza]ii s\ se afle pe aceea[i pagin\. Site-ul este activ de foarte pu]in timp, din 21 iunie 2007 [i are un nume sugestiv: Ideea care st\ la baza acestui proiect este aceea de a acorda rom=nilor din peninsul\ un spa]iu `n care s\-[i poat\ `mp\rt\[i experien]ele. Fiecare este invitat s\-[i exprime opinia, to]i sunt bine-veni]i cu orice fel de material despre via]a din Italia. Cea de zi cu zi. Exist\ [i un forum, `n care cei care doresc, pot intra `n leg\tur\ cu al]i rom=ni din Italia. Andi `[i dore[te exact acest lucru de foarte mult. Ca via]a rom=nilor din Italia s\ prind\ contur [i s\ se coloreze datorit\ contribu]iei pe care fiecare utilizator al internetului o poate aduce. Cristina Pozna Deocamdat\ lucreaz\ la acest site de internet doar dou\ persoane. El, al\turi de un alt prieten, originar tot din Suceava. Suportul tehnic este asigurat de un informatician, rud\ cu Andi R\diu. ~n viitorul apropiat, se va na[te [i un blog al "Realit\]ii din Italia". Un spa]iu prin defini]ie dedicat utilizatorilor internetului. Cine dore[te s\ `[i `mp\rt\[easc\ experien]ele [i opiniile, este mai mult dec=t bine venit. Andi face chiar un apel `n acest sens. Se poate lua leg\tura cu el prin intermediul site-ului, acces=nd rubrica "contact". Traficul de vizitatori al site-ului, `n aceste c=teva zile de via]\, este mai mult dec=t promi]\tor, iar Andi R\diu este satisf\cut de acest rezultat, [i `ncrez\tor totodat\ `n posibilit\]ile de cre[tere ale acestui spa]iu. Men]ion\m `n final c\ toat\ munca desf\[urat\ de el [i de colaboratorii lui se na[te din pur\ pasiune [i nu ofer\ nici un fel de retribu]ie. Iar Andi R\diu dore[te s\ men]in\ acest aspect.

14 DEPARTE DE ACAS? CU WESTERN UNION E{TI APROAPE DE AI T I Prin re]eaua sa extins\ care acoper\ peste 600 de localit\]i din România Serviciul de transfer de bani Western Union este diponibil `n România prin: 2006 Western Union Holdings, Inc. Toate drepturile rezervate.

15 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ MUNC 15 Drepturile salariale ale lucr\torilor în domeniul construc]iilor Salariile lucr\torilor din sectorul construc]iilor se compun din suma specificat\ în Contractul colectiv de munc\ de la nivel sectorial la care se adaug\ sumele negociate la nivel teritorial. Mai mult, retribu]ia orar\ a muncitorilor constructori se împarte în patru niveluri. Fiecare nivel difer\ prin valoarea [i prin categoria profesional\. Spre exemplu, pentru lucr\torii din sectorul construc]iilor din Provincia [i ora[ul Roma, retribu]ia orar\ este urm\toarea: nivel I - muncitori califica]i cu plata orar\ de 7,21 euro; nivel II - muncitori califica]i cu plata orar\ de 7,92 euro; nivel III - muncitori specializa]i cu plata orar\ de 8,47 euro; nivel IV - muncitori specializa]i cu sarcini organizatorice (func]ii) - 8,91 euro. Periodic, aceste cifre se actualizeaz\. În Italia, în domeniul construc]iilor, ziua de munc\ normal\ este de opt ore/40 de ore s\pt\mânale ca medie anual\, cu un maxim de 10 ore pe zi. Retribu]ia cuvenit\ pentru munca suplimentar\ (cea executat\ peste programul de lucru normal) trebuie s\ fie majorat\ cu 35% peste plata orar\ normal\, dac\ orele au fost efectuate în zilele lucr\toare [i cu 45%, dac\ au fost efectuate în zile festive. Sâmb\ta nu se consider\ zi festiv\. A[a cum se prevede în Contractul Colectiv de LA ROMA oficiul nostru se afl în via BUONARROTI nr.12, etaj 3 (sta ia VITTORIO EMANUELE, Metrou linia A) Munc\ Provincial (Roma) ce completeaz\ Contractul Colectiv de Munc\ la nivel na]ional, în [antierele compuse de la unu pân\ la 35 de muncitori, întreprinderile trebuie s\ pl\teasc\ 0,44 euro pentru fiecare or\ de munc\ normal\ prestat\, cu titlu de indemniza]ie substitutiv\ de mas\. În [antierele alc\tuite dintr-un num\r de muncitori cuprins între 36 [i 45 de persoane, întreprinderile pot s\ ofere o mas\ cald\ sau s\ pl\teasc\ lucr\torilor un bon cu valoare economic\ variabil\ pentru fiecare zi de prezen]\ pe [antier. {antierele cu mai mult de 46 de muncitori sunt obligate s\ ofere acestora o mas\ cald\. Achitarea contravalorii sale este 4/5 în sarcina întreprinderii [i 1/5 în sarcina lucr\torului. În baza prevederilor celor dou\ Contracte Colective de munc\ enun]ate, societatea pentru care lucreaz\ muncitorii din construc]ii contribuie [i la cheltuielile de transport urban ale acestora, cu 0,16 euro pentru fiecare or\ de munc\ obi[nuit\. Cei E ti un lucr tor din sectorul de construc ii: Te po i adresa la FILLEA CGIL. FILLEA CGIL este cel mai mare SINDICAT din sectorul de construc ii FILLEA CGIL ofer propriilor înscri i un serviciu de consulen GRATUIT i personalizat pentru: Asisten în caz de accidente de munc. Pensie de invaliditate. Pensie recunoscut în afara grani elor rii. Aloca ie pentru copii i membrii de familie. Ajutor de omaj. Controlul busta paga. Asisten legal (cause di lavoro). SAU ÎN ROMÂNIA la Bucure ti, B-dul Nicolae B lcescu nr. 21, et 6, Tel.0040/ Putem fi contacta i la Tel , fax , fillea@lazio.cgil.it, sau po i consulta site-ul Pentru informa ii i l muriri îl pute i contacta la tel:340/ pe func ionarul nostru DANIEL GRIGORIU. care folosesc pentru a ajunge la lucru liniile de transport extraurban vor beneficia de un ajutor de maximum 44 euro, pe baza prezent\rii abonamentului lunar. Boli profesionale Muncitorii care au contactat o boal\ profesional\ trebuie s\-[i anun]e patronul în termen de 15 zile de la data la care au aflat acest lucru [i s\ prezinte acestuia certificatul medical cu respectivul diagnostic. La rândul s\u, angajatorul trebuie s\ prezinte birourilor INAIL, în termen de cinci zile de la primirea certificatului medical, declara]ia de boal\ profesional\. INAIL poate fi anun]at [i de c\tre medicul care a diagnosticat lucr\torul, în aceast\ situa]ie, Institutul cerându-i patronul declara]ia de boal\ profesional\. Ca [i în cazul unui accident de munc\, lucr\torul are dreptul la o indemniza]ie temporar\, în cazul în care boala profesional\ determin\ absentarea de la locul de munc\. Dac\ se constat\ c\ boala î[i are originea într-un accident produs la locul de munc\, aceasta generând un grad de incapacitate psihofizic\ cuprins între 6% [i 100%, lucr\torul are dreptul la presta]ie pentru v\t\mare biologic\. În afara acestei sume, este prev\zut\ [i o rent\ pentru urma[i.

16 16 EDUCA}IE Gazeta Rom=neasc\ iulie Mo]iuni în Parlament privind prezen]a elevilor str\ini "R\zboi" de mo]iuni în Parlamentul italian asupra prezen]ei de elevi str\ini în [coala italian\. Un fenomen care este într-o cre[etere constant\: în anul [colar , elevii neitalieni vor fi în num\r de în [colile de toate tipurile [i gradele. Obiectivul este de a le favoriza tot mai mult integrarea, dar asupra solu]iilor ce trebuie adoptate nu toate for]ele politice gândesc în acela[i fel, cu toate c\ cer la unison mai multe resurse pentru rezolvarea problemei. Lega Nord cere test de admitere Plenul Parlamentului se va afla, zilele urm\toare, în situa]ia de a discuta [i vota cinci mo]iuni pe tema elevilor str\ini din Italia. Acestea au fost prezentate de Lega Nord, Udc, Forza Italia, Alleanza Nazionale [i Unione. Pozi]ia cea mai radical\ este cu siguran]\ aceea a Ligii Nordului: revederea sistemului de acces a elevilor str\ini la [coala obligatorie, autorizându-le intrarea numai dup\ un test [i "probe specifice de evaluare", potrivit metodelor [i criteriilor stabilite de fiecare Regiune, în numele "federalismului [colar". Pe lâng\ aceasta, Lega Nord cere instituirea de "clase temporare de inserare" care s\ permit\ elevilor str\ini care nu dep\[esc probele [i testele s\ frecventeze cursuri de înv\]are a limbii italiene [i lec]iile de baz\ prev\zute de programele [colare, "preg\titoare [i introductive intr\rii în clasele permanente". Obiectivul, explic\ semnatarii mo]iunii, este de a evita în privin]a elevilor italieni o "reducere penalizatoare a ofertei [colare", adic\ o încetinire a procesului didactic datorat\ dificult\]ilor pe care le întâlnesc elevii str\ini. Cursuri de limba italian\ Udc cere m\rirea personalului mediatorilor culturali, care ast\zi sunt 2.400, cu o puternic\ concentrare în Nord (54,1%) [i în Centru (30,3%). Este necesar "s\ se dep\[easc\ logica urgen]ei" [i "s\ se elimine denivel\rile lingvistice care se pot crea pe timpul înv\]\rii". Din acest motiv, este indispensabil\" o mare solidaritate în cadrul sistemului educativ, chemat s\ serveasc\ "o societate care devine multietnic\". Pentru centri[tii de la Cdl este apoi necesar s\ se activeze cursuri de formare pentru personalul [colar [i cursuri de sus]inere lingvistic\ "care s\ opereze în paralel cu lec]iile", ref\când figura "tutorelui", "instrument pre]ios pentru alfabetizarea [i perfec]ionarea limbii italiene", nu numai pentru elevii str\ini ci [i pentru familiile lor. Pentru Alleanza Nazionale, pasajul crucial este acela al unei mai mari form\ri, ini]iale [i în serviciu, a înv\]\torilor [i operatorilor [colari. Dar este necesar [i s\ se promoveze înv\]area limbii italiene scrise [i vorbite prin cursuri destinate [i p\rin]ilor elevilor str\ini. Din acest motiv este util, potrivit An, s\ se realizeze un sistem organizat de cursuri de italian\ ca a doua limb\, prev\zând, pentru cerin]e didactice deosebite, formarea de grupuri omogene în cadrul [colii pentru frecventarea laboratoarelor lingvistice. Mo]iunea prezentat\ de Unione puncteaz\ direct pe legea financiar\ 2008: sunt necesare, sus]in semnatarii, aloc\ri suplimentare pentru un "plan na]ional de formare " a directorilor [colari [i a profesorilor, cu obiectivul unei promov\ri ulterioare a educa]iei interculturale. Apoi este necesar\ o utilizare mai mare a mediatorilor culturali, `n în]elegere cu institu]iile locale [i ministerul Solidarit\]ii Sociale. Dar sunt utile [i "momente structurale de întâlnire" cu familiile copiilor imigran]i pentru a facilita cunoa[terea sistemului [colar italian. Cre[te num\rul rom=nilor În anul [colar elevii str\ini au fost în num\r de (^17,5%). Pentru num\rul estimat este de , egal cu 5,5% din întreaga popula]ie [colar\. {colile cu inciden]a cea mai ridicat\ sunt cele primare [i zona ]\rii în care este cea mai mare prezen]\ de elevi neitalieni este în nord-est. Provincia cu inciden]a cea mai mare este Mantova; localitatea capital\ care înregsitreaz\ num\rul cel mai mare de elevi str\ini este Milano. }ara de provenien]\ cea mai reprezentat\, fa]\ de procentul str\inilor, este Albania, în timp ce cea cu cre[terea cea mai mare fa]\ de anul precedent este România, cu ^50,9% în anul [colar [i ^26,7% în anul [colar Procentul de [coli cu prezen]\ de elevi cu cet\]enie neitalian\ este de 64,5% din total, dar cu o neomogenitate absolut\ teritorial\, din moment ce Lombardia, Veneto, Emilia Romagna [i Piemonte absorb numai ele peste jum\tate dintre elevii str\ini.

17 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 17 Premierul a fost chemat s\ dea explica]ii la Consiliului Na]ional pentru Combaterea Discrimin\rii (CNCD) `n legatur\ cu declara- ]iile f\cute recent la adresa comunitatii rromilor din Italia. Premierul a f\cut aceste declara]ii dup\ vizita lui Walter Veltroni la Bucure[ti, c=nd s-a luat decizia de trimitere a unor poli]i[ti rom=ni `n Italia. C\lin Popescu T\riceanu, potrivit unor relat\ri de pres\, a afirmat c\ imaginea rom=nilor care merg `n Italia pentru a munci cinstit este stricat\ de romii infractori: "Ministerul Internelor [i Reformei Administrative de la Bucure[ti va trimite o echip\ de cinci poli]i[ti care T\riceanu, acuzat de discriminarea romilor s\ ajute la prinderea [i repatrierea romilor care comit infrac]iuni `n Roma. Nu vreau ca rom=nii care vor s\ mearg\ s\ munceasc\ `n Italia s\ aib\ de suferit din cauza unui grup restr=ns de cet\]eni de etnie rom\. Rolul ofi]erilor rom=ni va fi acela de a-i instrui pe colegii lor peninsulari `n psihologia [i modul de operare al romilor care comit infrac]iuni. Ace[ti romi comit toate infrac]iunile posibile, de la t=lh\rie [i prostitu]ie, p=n\ la jafuri organizate [i trafic de droguri". Un ong care se ocup\ de romi, asocia]ia Romani Criss, a sesizat CNCD, acuz=ndu-l pe T\riceanu c\ a f\cut "declara]ii discriminatorii la adresa romilor [i a asociat minoritatea cu C\lin Popescu T\riceanu va fi judecat de CNCD delincven]a". Premierul a respins acuza]iile, asigur=nd c\ declara]iile sale au fost interpretate `n mod "eronat [i exagerat" sau chiar "scoase din context". Poli]i[ti rom=ni la Roma La Roma deja au sosit cei cinci poli]i[ti care vor lucra cu colegii lor italieni, pentru prinderea infractorilor rom=ni. Poli]i[tii vor participa la descinderi, perchezi]ii [i vor acorda sprijin pentru traducerea unor intercept\ri telefonice. La Roma a venit [i {eful Departamentului de Ordine [i Siguran]\ Public\ din MI, chestor general Anghel Andreescu, merg=nd cu poli]i[tii rom=ni la sec]iile de poli]ie unde vor lucra. Ideea ca poli]i[tii rom=ni s\ rezolve problemele la Roma nu a pl\cut multora. "Ideea de a deschide por]ile ora[ului poli]iei rom=ne cu obiectivul de a-i asista pe gardienii publici este paradoxal\, extravagant\ [i ira]ional\", a spus [eful grupului de la Democra]ia Cre[tin\ pentru Autonomii la Pisana, Fabio Desideri. Mauro Cordova, pre[edinte al Arvu, asocia]ia gardienilor publici din Roma, a primit bine ideea "agen]ilor rom=ni" `n taberele de romi, "cu condi]ia ca munca lor s\ fie una de a sta al\turi de oamenii no[tri. Ajutorul este binevenit, chiar dac\ lucrul cel mai bun ar fi fost s\ se conving\ anumite persoane s\ se `ntoarc\ acas\, av=nd `n vedere cu ce se ocup\... Acestea fiind spuse, nu se `n]elege de ce, la at=ta aten]ie dat\ romilor, nu corespunde tot at=ta dat\ gardienilor. S\ dau un exemplu. ~n tab\ra Tor de' Cenci a fost descoprit un rom cu tuberculoz\. To]i agen]ii care au operat `n acea zon\ trebuie s\ fac\ analize, dar pe cheltuiala lor. Dac\ aceasta nu este inegalitate " Gabriele Di Bella de la Cisl Poli]ia Municipal\ s-a declarat perplex: "Momentan, spune, `mi scap\ sensul acestei ini]iative. La ce folosesc agen]ii rom=ni? La repatrierea cona]ionalilor? Acum sunt cet\]eni comunitari. Poate administra]ia `ncepe s\-[i dea seama c\ unele tabere de romi au devenit, `n realitate, tabere de rom=ni. Va fi interesant s\ `n]elegem `n ce const\ [i ce scop are acest ajutor. Pentru a explica mai bine condi]iile [i posibilit\]ile oferite de o repatriere? Poli]iei Municipale nu i-a lipsit niciodat\ capacitatea de a se face `n]eleas\ [i de a vorbi limba lor. Nu vrem s\ creem discu]ii cu orice pre], dar chiar nu se `n]elege care este sensul, utilitatea [i finalitatea unei ini]iative de acest tip". Primarul Walter Veltroni a anun]at `ntr-o conferin]\ de pres\, pe 10 iulie, sosirea celor cinci poli]i[ti rom=ni. Anun]ul a venit dup\ `nt=lnirea cu chestorul Anghel Andreescu. Cei trei poli]i[ti, care cunosc dialectele romilor, vor sta la Roma trei luni [i vor colabora cu poli]ia muncipal\ [i cu poli]ia de Stat, iar dac\ va func]iona, colaborarea va fi extins\. Poli]i[tii rom=ni vor avea birourile la fosta Fiera di Roma [i nu se vor ocupa numai de taberele de romi, ci [i de minorii cu probleme [i de prostituatele rom=nce.

18 18 LEGISLA}IE Gazeta Rom=neasc\ iulie Se apropie vacan]a [i zborurile c\tre Rom=nia sunt deja line pentru urm\- toarele dou\ luni. Ce se `nt=mpl\ `ns\ `n cazul `n care merge]i la aeroport [i descoperi]i c\ a]i rezervat un loc, dar avionul este deja plin? Ce este Overbooking-ul Companiile aeriene, pentru a exploata pe deplin capacitatea de transport a unui avion [i mai ales pentru a nu pleca avioane cu locuri neatribuite, adesea accept\ rezerv\ri pentru zboruri întrun num\r mai mare fa]\ de locurile reale. Aceast\ practic\ este numit\ "overbooking", cuvânt care vine din englez\ care înseamn\ tocmai un num\r de rezerv\ri peste num\rul maxim de locuri disponibile. Atunci când are loc acest lucru, c\l\torii sosi]i la aeroport pot s\ aib\ amara surpriz\ de a nu mai avea locul disponibil în avion [i s\ r\mân\ la sol. Companiile aeriene, con[tiente de nepl\cerile pe care le creaz\ overbookingul pasagerilor, încearc\ s\ se protejeze cu clauze contractuale microscopice. Primul sfat este s\ se citeasc\ cu aten]ie condi]iile contractuale atunci când se rezerv\ un loc în avion, mai ales atunci când acest lucru se face on-line. Ce se întâmpl\ îns\ dac\ efectiv pasagerul este l\sat la sol? Tutel\ european\ Practica overbooking-ului este protejat\ la nivel european prin acte normative care sunt adoptate în mod automat în toate Statele membre. Pe lâng\ aceasta, prin regulamentul CE nr. 261/2004 sunt protejate drepturile tuturor acelora care devin victime ale acestei practici, de asemenea a celor a c\ror zbor este anulat sau sufer\ o întârziere notabil\. Overbooking, care sunt drepturile pasagerilor Regulamentul g\se[te aplicare atunci când este vorba de un zbor de linie sau charter cu plecare din UE sau la sosirea dintr-o ]ar\ extracomunitar\, dac\ compania are o licen]\ valid\ eliberat\ de o ]ar\ membr\. Pentru a g\si protec]ie în normativa comunitar\, pasagerul trebuie s\ fie în posesia unui bilet valabil pe care este indicat\ o rezervare confirmat\ pentru zborul obiect de overbooking, [i pasagerul trebuie s\ se fi prezentat la trecerea de control (check-in) pentru acel zbor înainte de ora limit\ de acceptare fixat\ de compania aerian\. Normativa nu se aplic\ pasagerilor care c\l\toresc gratuit sau la un tarif redus care nu este accesibil publicului. C=nd se refuz\ îmbarcarea În momentul în care pasagerului îi este refuzat\ îmbarcarea în avion, compania aerian\ este în primul rând obligat\ s\ fac\ apel la pasageri pentru ca ace[tia s\ renun]e la zbor în schimbul anumitor beneficii. Atunci când num\rul de voluntari nu este suficient [i deci trebuie s\ se refuze îmbarcarea unor pasageri, ace[tia au posibilitatea de a alege între rambursarea sumei pl\tite pe bilet [i un zbor alternativ, imediat ce este posibil, spre destina]ia final\, sau la un zbor alternativ la o dat\ ulterioar\ conform dorin]ei sale. Pe lâng\ aceasta pasagerii au dreptul la o desp\gubire de a) 250 de euro pentru toate rutele aeriene inferioare sau egale cu 1500 de km; b) 400 de euro pentru toate rutele intracomunitare de peste 1500 de km [i toate celelalte cuprinse între 1500 [i 3500 de km; c) de 600 de euro pentru toate celelalte rute. Aceast\ indemniza]ie forfetar\ poate fi redus\ cu 50% atunci când pasagerul s-a îmbarcat într-un zbor alternativ care îi permite s\ ajung\ la destina]ia final\ cu un orar de sosire care s\ nu dep\[easc\ cu 2 ore pentru ipoteza a), 3 ore pentru ipoteza b) sau respectiv 4 ore pentru ipoteza c), orarul de sosire a zborului rezervat ini]ial; Asisten]a gratuit\ Compania aerian\ trebuie s\ furnizeze asisten]a gratuit\ necesar\ pasagerilor a c\ror îmbarcare a fost refuzat\, ceea ce înseamn\ c\ trebuie s\ furnizeze mâncare [i b\uturi în func]ie de durata de a[teptare sau, în cazul în care este necesar\ r\mânerea timp de o noapte sau mai multe, trebuie s\ garanteze o camer\ la hotel, pe lâng\ dou\ apeluri telefonice sau dou\ mesaje via telex, fax sau po[t\ electronic\. Compania aerian\ are obliga]ia de a preda pasagerilor, c\rora le-a fost negat\ îmbarcarea, un fomular care s\ le ilustreze drepturile. Vectorul de zbor are obliga]ia de a fixa regulile pentru îmbarcarea pasagerilor în caz de zbor pentru care s-au f\cut rezerv\ri peste num\rul de locuri [i s\ le pun\ la dispozi]ia publicului la agen]iile [i la punctele de control. Andrea De Rossi, Stranieri in Italia Zbor amânat sau în întârziere O protec]ie asem\n\toare celei în caz de overbooking exist\ [i în cazul anul\rii sau întârzierii unui zbor. În primul caz, desp\gubirea revine pasagerului, cu condi]ia ca acesta s\ nu fi fost avizat cu o s\pt\mân\ înainte, sau în cazul în care avizul de amânare a fost dat în mai pu]in de [apte zile, dac\ pasagerului i s-a oferit un zbor alternativ. Rambursarea nu se datoreaz\ atunci când anularea zborului se datoreaz\ unui caz de for]\ major\. În caz de întârziere, pasagerul are dreptul la asisten]\ gratuit\ pe baza orelor de întârziere [i de distan]a ce trebuie parcurs\. Dac\, îns\, întârzierea dep\[e[te 5 ore, dac\ zborul a devenit inutil, pasagerul are dreptul la rambursarea banilor pl\ti]i pe bilet. Semnal\m c\ r\m=ne întodeauna dreptul de a intenta un ulterior recurs în fa]a jurisdic]iilor competente, dac\ se consider\ c\ s-au suferit daune ulterioare, cu excep]ia cazului în care pasagerul s-a oferit voluntar pentru a ceda rezervarea sa în schimbul unei compensa]ii.

19 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ LEGISLA}IE 19 Contractele de munc\ sezonier\ Munca sezonier\ este, de obicei, o munc\ pe perioad\ determinat\ care se desf\[oar\ în anumite perioade ale anului. Sectoarele cele mai favorabile în Italia, sunt cel turistichotelier [i cel agricol. În aceste sectoare de obicei lucr\torii sunt angaja]i cu contracte pe perioad\ determinat\ pentru a efectua munci care prin natura lor pot fi efectuate numai pe durata unui sezon (de exemplu munca în hoteluri, anima]ie turistic\, activit\]i comerciale sau agricole, instructori sportivi din localit\]i balneare sau pe plaje, s.a.m.d.). Egalitatea cet\]enilor comunitari Cet\]enii comunitari, la egalitate cu cet\]enii italieni pot s\ fie angaja]i pentru a desf\[ura o activitate de munc\ sezonier\, f\r\ necesitatea de a fi în posesia unor documente speciale cu excep]ia documentului de identitate valid. De asemenea, nu este necesar\ înscrierea în registrul de eviden]\ a popula]iei de la prim\rii. Durata muncii sezoniere De obicei munca sezonier\ nu dureaz\ mai mult de trei luni (durata unui sezon), dar poate în anumite cazuri s\ ajung\ la nou\ luni. Contractul de munc\ aplicat cel mai frcevent este cel pe perioad\ determinat\ pe care angajatorul îl utilizeaz\ pentru a face fa]\ unei cre[teri de activitate suplimentar\ [i ocazional\ care are loc în unele perioade ale anului. Contractul de munc\ La fel ca toate sectoarele de munc\ din Italia, [i munca sezonier\ este reglementat\ de contractele colective na]ionale, [i aceasta este normativa la care trebuie s\ fac\ referire în mod principal cet\]enii comunitari. La momentul angaj\rii, angajatorul este obligat s\ predea lucr\torului o copie a comunic\rii de angajare trimise la Centrele de angajare sau o copie a contractului de munc\, în care trebuie s\ fie specificat\ data angaj\rii, durata raportului de munc\, calificarea cu care s-a f\cut angajarea [i tipul de activitate ce trebuie desf\[urat\. Este important\ citirea cu aten]ie a contractului înainte de semnarea sa pentru ca `n el s\ nu se strecoare clauze prin care angajatul s\ renun]e la vreun drept. Pentru muncile în domeniul turistic [i hotelier este util s\ se verifice ca masa [i cazarea s\ fie în sarcina angajatorului. Forma scris\ Contractul trebuie s\ fie stipulat în form\ scris\ [i poate fi prelungit o singur\ dat\ pentru o perioad\ care s\ nu dep\[easc\ durata contractului ini]ial. Angajatorul nu poate concedia lucr\torul, înainte de termenul stabilit, OFERTE DE MUNC Pordenone - agenzia Etjca 2 COMMERCIALE ESTERO lingue fluenti TEDESCO-INGLESE-FRANCESE a Prata di Pordenone RESPONSABILE DI PRODUZIONE settore legno a Prata di Pordenone 2 INGEGNERI CIVILI per ufficio progettazione a Pordenone. 3 PERITI MECCANICI anche senza esperienza per lavoro di produzione specializzata a Pn. 2 INGEGNERI MECCANICI per ufficio progettazione a Pordenone. Addette allo STAMPAGGIO MATERIE PLASTICHE disponibile ai 3 turni zona Roveredo/Prata Richiesta precisione e manualità. Indisp. capacità di lettura e scrittura ottime. OPERAI/E con esperienza di LEVI- GATURA/SPAZZOLATURA antine zona Prata/Mansuè. dec=t pentru un motiv justificat (giusta causa), cum ar fi de exemplu o grav\ `nc\lcare a obliga]iilor contractuale. Altfel, lucr\torului va trebui s\-i fie recunoscut\, ca desp\gubire, întreaga valoare a retribu]iilor pân\ la scaden]a prev\zut\. Pe lâng\ aceasta, concedierea determinat\ de motive de convingeri politice sau credin]\ religioas\, de apartenen]\ la un sindicat [i de participare la activit\]i sindicale este nul\, indiferent de motiva]ia adoptat\. Dac\ se p\r\se[te locul de munc\ înainte de încheirea contractului, lucr\torilor le revine dreptul de a fi retribui]i pe perioada de munc\ desf\[urat\. Prestatorul de munc\ cu contract de munc\ sezonier\ are dreptul la concedii [i la aloca]ia de maternitate sau al treisprezecelea salariu [i orice alt tratament aplicat pentru lucr\torii regulari cu contract pe perioad\ nedeterminat\, propor]ional cu perioada de munc\ prestat\, tot cu condi]ia s\ nu fie în mod obiectiv incompatibil\ cu natura contractului. De asemenea, are dreptul la indemniza]iile de boal\ [i tratamentul de sf=r[it de raport (Tfr). Andrea De Rossi (continu\ la pag. 20) SALDATORI A FILO/TIG con esperienza per carpenteria pesante. Operai con esperienza di SEGA A NAS- TRO, TOUPIE' e SCORNICIATRICE. Addetti alla CESOIA e PRESSOPIE- GA CNC settore lamiera indisp. esperienza. TECNICI qualificati meccanica o elettronica per lavoro di programmazione macchine CNC. Meccanico con esperienza in AUTOMAZIONE e OLEODINAMICA, con esperienza. FALEGNAME con esperienza nella fabbricazione di mobili fuori misura. MAGAZZINIERI/MULETTISTI con esperienza nel settore mobili carico/scarico/magazzino. Operai con esperienza nella produzione di DIVANI pelle e/o tessuto. Aut.Min. del 23/02/05 Prot.n 1309 SG ETJCA S.p.A. Agenzia per il Lavoro, Filiale di Pordenone Viale della Libertà, 2, Pordenone Tel.0434/ Fax 0434/ info.pordenone@etjca.it.

20 20 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iulie Via]\ de navetist... (continu\ de la pag. 8) La noi s-au adresat muncitori care `n mod formal sunt part-time: dar sincer v\ spun c\ p=n\ acum nu am v\zut niciodat\ muncitori care s\ lucreze `n realitate numai jum\tate de zi". Cu toate aceste probleme legate de c\l\torii [i locuin]e - care `nseamn\ neajunsuri [i costuri `n plus - ast\zi naveti[tii sunt tot mai pu]in ceru]i, cu at=t mai mult c\ dac\ ne referim numai la Reggio Emilia [i numai la sectorul construc]iilor sunt acum imigra]i disponibili, specializa]i `n diferite domenii, `mp\r]i]i pe zone: "~n Bassa sunt turci [i pakistanezi - explic\ Cgil - la munte albanezi [i rom=ni; la Reggio centru g\sim nord-africani, la Sant'Ilario din nou albanezi [i rom=ni. Contractele de munc\ sezonier\... (continu\ de la pag. 19) Libretul sanitar Libretul de conformitate sanitar\ era înainte obligatoriu pentru to]i cei care erau angaja]i la manipularea substan]elor alimentare. Multe regiuni italiene l-au anulat acum, pentru a-l înlocui cu unele cursuri de formare [i cu m\suri de control [i informare. Pentru a [ti dac\ în regiunea în care se desf\[oar\ munca sezonier\ înc\ este necesar libretul sanitar, este recomandabil s\ v\ adresa]i birourilor competente ale Regiunii. Pentru mai multe informa]ii, consulta]i site-ul Ministerului Acum sunt foarte ceru]i, pentru pavimentare, turci [i curzi: dac\ `nainte `i pl\teau 4,50-5,50 euro pe or\, `n ultimul timp compensa]iile s-au ridicat la 6,5 euro. Dar nu este rar cazul `n care g\se[ti imigran]i - mai ales neregulari, [i de aceea [antajabili - care se mul]umesc cu 3-4 euro pe or\". Iat\ c\ sudi[ti ies "`n afara pie]ei". S\n\t\]ii Cui s\ v\ adresa]i? În mod concret pentru a desf\[ura munca sezonier\, poate fi util s\ v\ adresa]i asocia]iilor agricultorilor din zon\ sau, mai bine, fiec\rei agen]ii agricole. ~n sectorul turistic pute]i contacta direct structura sau trimite]i un curriculum vitae detaliat. Pe internet sunt disponibile multe siteuri ale agen]iilor turistice, fermelor agricole [i hoteliere la care v\ pute]i adresa pentru mai multe informa]ii. Acordul `n[el\tor... (continu\ de la pag. 7) Este vorba despre faptul c\ problema siguran]ei ar depinde mai ales de prezen]a taberelor de romi [i de afluxul de str\ini [i nu, de fapt, de falimentul politicilor sociale urmate anii ace[tia de Campidoglio. Este de ajuns s\ cite[ti cronicile cotidiene, [i ast\zi, pentru a-]i da seama c\ fenomenele de microcriminalitate, de trafic, de violen]e domestice, de furturi din bijuterii nu au o amprent\ etnic\ cum mul]i ar putea fi indu[i s\ cread\ `n mod eronat de de clara]iile din ultimele s\pt\m=ni. Nimic nu se spune [i pu]in s- a f\cut sau anun]at referitor la acei mul]i anonimi lucr\tori rom=ni, care stau [i a[teapt\ din zori `n fa]a locurilor de recrutare [i a depozitelor pentru construc]ii. Sunt sui]i de ni[te caporali `n camioane [i ma[ini [i se pierd `n sutele de [antiere regulare [i neregulare din Roma [i din provincie. Unii dintre ei primesc 40 de euro pentru 12 ore de munc\ grea [i, deseori, mor c\z=nd de pe o schel\ sau devin invalizi de tineri, nu `nainte de a fi `mbog\]it numeroase firme [i constructori priva]i din Roma. Domenico Ciardulli Am fost luat cu asalt... (continu\ de la pag. 2) ~n acela[i timp m-au mai sunat diferite persoane, care nici m\car nu voiau s\-[i spun\ numele, pentru a-mi cere s\ semnez procuri. Ceva absurd. Iar c=nd auzeau c\ i-am f\cut v\ruluu mei o procur\, deveneau nervo[i.» Ministerul rezolv\? «Am citit atunci `n pres\ c\ ministerul de Externe ]ine permanent leg\tur\ cu familiile, c\ ambasada Rom=niei a `nfiin]at o celul\ de criz\, iar `n Eveneimentul Zilei scria c\ repatrierea corpurilor va fi pl\tit\ de consulat. Nimic adev\rat. Am fost eu la minister, am vorbit la telefon de la poarta ministerului cu un anume Diaconu, func]ionar de la direc]ia consular\, care mi-a spus c\ statul nu pl\te[te nimic. Acest domn p\rea foarte deranjat c\ i-am f\cut o procur\ v\rului meu. Am sunat apoi la Amabasada Rom=niei din Italia, de unde mi-au dat dpu\ numere de la consulat, la care `ns\ n-a r\spuns nimeni niciodat\. P=n\ la urm\ a luat leg\tura cu consulatul v\rul meu, [i ni s-a recomandat o firm\ de avocatur\ agreat\ de consulat». Sub p\m=nt srl... (continu\ de la pag. 1) ~n aceste procuri, deobicei, se mai spune, sub diferite forme, c\ familia victimei renun]\ la orice alt\ preten]ie financiar\ ulterioar\, sau se men]ioneaz\ maximul sumei pe care o va primi, dup\ acordarea desp\gubirilor. Lucrurile devin apoi simple. ~n cazul unui accident de munc\, de exemplu, avocatul merge `ntins la patronul bun de plat\, [i cade la `n]elegere. "Dac\ ajungem la proces, pierzi euro. D\-mi [i `ncheiem cauza". Cam a[a se trateaz\. Sau se merge la proces, dac\ desp\gubirile sunt mult mai mari. Cert este c\ familia victimei se alege doar cu banii de `nmorm=ntare, iar membrii re]elelor care c=[tig\ din cadavre bag\ `n buzunar zeci de mii de euro. Pentru a revendica desp\gubiri, reprezentan]i ai acestor re]ele bat Rom=nia `n lung [i-n lat `n c\utarea familiilor victimelor unor accidente care `nc\ n-au deschis un proces pentru ob]inerea de desp\gubiri. Legal, sunt acoperi]i. Nimeni n-a reu[it s\-i blocheze pe [acali. Banii `n joc sunt foarte mul]i, de ordinul a milioane de euro. Sunt indivizi periculo[i [i `n stare de orice pentru a-[i ap\ra businessul diabolic. Activitatea acestor re]ele a ie[it `n eviden]\ [i cu ocazia accidentului de pe autostrada Roma - Floren]a, `n care au murit 6 persoane.

21 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ FLAGRANT 21 ~mpu[cat de so]ie [i amant Pe 30 iunie a fost descoperit un cadavru pe autostrada Salerno - Potenza. Era dezbr\cat [i era lovit de 5 gloan]e. Cu ajutorul amprentelor, a fost identificat: Pavel Blaj, 29 ani, rom=n cu cazier (la Verona avusese o alterca]ie cu un poli]ist [i a fost condamnat). Pe 9 iulie a fost arestat\ so]ia lui, Cristina Zaharia, `mpreun\ cu Massimo Adinolfi, un `ntreprinz\tor de succes din domeniul mobilie din localitatea San Marzano Sul Sarno (provincia Salerno). Mobilul crimei, sus]in investigatorii, este pasional. Cristina Zaharia (m\ritat\ Blaj), 19 ani, [i Massimo Adinolfi, 40 ani, au fost aresta]i pentru omor. Ancheta `n acest caz o face vestitul procuror Henry John Woodcock de la Parchetul din Potenza. Cristina era so]ia lui Pavel Blaj, g\sit mort pe 30 iunie, sub un pod al autostr\zii c\tre Potenza. Pavel era dezbr\cat, lovit de cinci gloan]e: dou\ `n cap, unul `n g=t [i dou\ `n inim\. O adev\rat\ execu]ie. Dup\ o serie de investiga]ii, au ie[it la iveal\ numele lui Adinolfi [i a rom=ncei, care dup\ un lung interogatoriu f\cut personal de Woodcock, au fost re]inu]i. Cei doi aresta]i au de mult\ vreme o rela]ie sentimental\, `n ciuda faptului c\ am=ndoi erau c\s\tori]i, [i el are deja trei copii. Nu se [tie cum s-a ajuns la crim\. 18 ani, obligat\ s\ se prostitueze S-a încheiat cu dou\ arest\ri [i dou\ denun]uri în stare de libertate o anchet\ a carabinierilor din Varese început\ în februarie, dup\ semnalarea unei fete românce de 18 ani. Fata s-a prezentat militarilor declarând c\ a fugit de sub controlul a doi cona]ionali, un b\rbat [i o femeie, care i-au sustras documentele la sosirea sa în Italia [i urmau s\ o oblige s\ se prostitueze. Cei doi o târâser\ deja pe tân\r\ în diferite localit\]i unde ar fi trebuit s\ înceap\ s\-[i desf\[oare activitatea, între provinciile Varese [i Milano; profitând îns\ de un moment de neaten]ie a paznicilor fata, a reu[it s\ fug\ [i s\ contacteze carabinierii. Militarii au reconstruit apoi cu minu]iozitate mi[c\rile efectuate de fata de 18 ani înc\ de la sosirea sa în Italia, strângând în timp o serie de probe [i elemente utile pentru a da de urma cuplului de proxene]i. Dup\ cinci luni de munc\, militarii au reu[it s\ dea de ei: este vorba de un muncitor român, C.F. de 32 de ani [i de o [omer\ de 22 de ani, S.F., de origine moldovean\. Cei doi au fost aresta]i pe 20 iunie cu acuza]ia de inducerea în prostitu]ie [i acum sunt închi[i la închisorile din Varese [i Monza. În cadrul aceleia[i anchete au fost denun]a]i în stare de libertate [i doi italieni, acuza]i de complicitate: este vorba de M.M., de 41 de ani [omer din Solaro (Milano) [i de S.S., func]ionar milanez de 49 de ani. Ostia, violator prins la un an dup\ fapt\ L-au dat în urm\rire timp de peste un an. De când, în 2006, împreun\ cu un complice, capturat imediat, a violat o fat\ englezoaic\ în p\durea din Castelfusano (l=ng\ Roma). Pe 23 iunie, carabinierii din Ostia l-au arestat la aeroportul Leonardo da Vinci, imediat ce a debarcat dintrun zbor provenit din România. Este vorba de Ali Asan Denis, de 29 de ani, extr\dat din România în urma unui mandat de arest preventiv emis pentru sechestrare de persoan\, violen]\ sexual\, leziuni [i violen]\ privat\. Episodul a avut loc pe 7 aprilie 2006 când tân\ra de 28 de ani, care lucra la un centru hipic din p\durea de pini, revenea la re[edin]a în care locuia. În jurul orelor 19, a[tepta autobuzul pe via Cristoforo Colombo, când doi români în trecere, care aveau cu ei câteva sticle cu b\utur\, i-au propus s\ bea împreun\. Fata a acceptat [i to]i împreun\ s-au dus în p\dure dar, dup\ câteva pahare, au început violen]ele. Abia în jurul orelor [ase diminea]a a doua zi fata a reu[it s\ fug\. La spitalul Grassi din Ostia, medicii i- au diagnosticat 10 zile de îngrijiri medicale, pentru hematoamele pe care le avea pe tot corpul. Apoi a fost transferat\ la Spallanzani pentru verificarea altor boli. Carabinierii l-au arestat în ziua violului unul pe dintre cei doi, V\noag\ Dumitru Daniel, de 28 de ani, în timp ce încerca s\ fug\ pe biciclet\ spre Casal Palocco. Mai târziu, militarii au ajuns la complicele s\u, numit "chinezul", din cauza tr\s\turilor sale orientale. Rovigo, preg\tea sechestrul fostei iubite Preg\tise o adev\rat\ celul\ pentru a-[i sechestra fost iubit\ în subsolurile blocului în care locuia tân\ra. Dup\ r\pire, avea inten]ia de a o duce în România. Ioan B\rbu]\, român de 33 de ani, a fost arestat de carabinierii din Rovigo gra]ie semnal\rii unor vecini ai fetei, care auziser\ zgomote ciudate în pivni]ele blocului. În celul\, b\rbatul plasase deja un scaun, corzi, c\tu[e, band\ adeziv\, un briceag [i o [urubelni]\: totul era preg\tit pentru sechestrare, care probabil ar fi trebuit s\ aib\ loc în scurt timp. Dup\ semnalarea vecinilor [i g\sirea materialelor, militarii s-au pus imediat pe urmele lui B\rbu]\ care în trecut fusese deja denun]at de fata care primise amenin]\ri cu moartea tocmai de la fostul iubit. B\rbatul a fost g\sit în apropierea liniei feroviare [i în `ncercarea de a-[i pierde urmele nu a ezitat s\ traverseze în ciuda sosirii unui tren Eurostar.

22 22 ROM+NI ~N ITALIA Gazeta Rom=neasc\ iulie ARI: Desfiin]a]i Departamentul pentru Rom=nii de Pretutindeni Scrisoare deschis\ Domnului pre[edinte al Rom=niei, Traian B\sescu Domnului prim ministru al Rom=niei, C\lin Popescu T\riceanu Domnului ministru de Externe Adrian Cioroianu Domnului pre[edinte al Senatului, Nicolae V\c\roiu Domnului pre[edinte al Camerei Deputa]ilor, Bogdan Olteanu Asocia]ia Rom=nilor din Italia, cu sediul la Roma, cere desfiin]area Departamentului Rela]iilor pentru Rom=nii de Pretutindeni (DRRP) din cadrul MAE [i o anchet\ guvernamental\ [i parlamentar\ la Ambasada Rom=niei din Roma, cu privire la activitatea desf\[urat\ de aceast\ institu]ie `n sprijinul comunit\]ii rom=ne[ti din Italia. Am ajuns la aceast\ propunere drastic\ dup\ ce timp de doi ani de zile am sperat c\ DRRP va ajunge `ntr-o zi s\-[i duc\ la `ndeplinire obliga]iile institu]ionale. Activitatea DRRP din acest timp ne-a spulberat orice iluzie, [i de aceea nu solicit\m schimb\ri sau controale, pentru c\ ar fi inutile. Singura solu]ie onest\ este desfiin]area acestui Departament [i eventual alocarea fondurilor c\tre pensionari, av=nd `n vedere c\ se caut\ solu]ii de m\rire a pensiilor. Inactiv [i indiferent ARI consider\ ca DRRP este inactiv [i indiferent la problemele rom=nilor [i la ac]iunile organizate de comunitatea rom=neasc\ din Italia. C=teva exemple din ultima vreme sunt, credem, concludente. O delega]ie a ARI a solicitat [i ob]inut de la Vatican participarea unei delega]ii de rom=ni la Audien]a General\ ]inut\ de Papa Benedict al XVI-lea. Rom=nii i-au `nm=nat Papei o scrisoare `n care se cere redeschiderea pentru rom=ni a bisericii Tre Fontane din Roma, `nchis\ `n urm\ cu mai bine de un an. ~n mod normal, DRRP ar fi trebuit s\ fie interesat de preg\tirea [i desf\[urarea acestei `nt=lniri. Departamentul n-a schi]at nici o mi[care `ns\, de[i via]a religioas\ are un rol central `n via]a comunit\]ii. Nu este `ns\ de mirare. Boicot la Tor Vergata Pe 15 aprilie, ARI a organizat la Roma, `n pia]a Tor Vergata, cea mai mare `nt=lnire ortodox\ a rom=nilor organizat\ vreodat\ `n str\in\tate, la care au participat peste de rom=ni [i la care a fost prezent Mitropolitul Iosif de la Paris. DRRP a anun]at c\ sprijin\ ac]iunea cu o anumit\ sum\ de bani, dar ulterior, dup\ ce ARI a semnat contracte cu furnizorii de servicii `n baza promisiunilor Departamentului, banii aloca]i au fost redu[i la um\tate. ARI are acum probleme economice [i juridice foarte mari cu cei care au r\mas nepl\ti]i `n urma acelui eveniment. DRRP de fapt a boicotat ac]iunea, `mpreun\ cu Ambasada Rom=niei. Spiritul de cooperare lipse[te complet din aceste institu]ii, nu lipse[te `ns\ arogan]a [i rea-voin]a, pentru blocarea oric\rei ac]iuni care nu laud\ guvernul sau din care se pot trage foloase politice. Regula bunului plac Pe de alt\ parte, DRRP a sprjinit f\r\ s\ clipeasc\ ac]iuni nesemnificative, cu sume imense, probabil contra unei implic\ri politice a solicitan]ilor. Contactul cu Departamentul se face `ntrun mod excesiv de birocratizat, care descurajeaz\ orice ini]iativ\ autentic\, dar favorizeaz\ persoanele "prietene" conducerii actuale a DRRP, conform regulii nr. 1 din Departament: bunul plac. Chestiunea bisericii rom=ne[ti `n Italia este doar una din multele probleme ale rom=nilor din Italia. Imaginea rom=nilor este `n c\dere libera, rom=nii muncesc la negru [i sunt nedrepta]i]i de patroni, cre[te exponen]ial num\rul accidentelor de munc\, dar DRRP nu este interesat de aceste lucruri, cel pu]in nu rezult\ din activitatea public\. De aceea, desfiin]area Celul\ de criz\ Imagine de la `nt=lnirea organizat\ de ARI pe 15 aprilie la Tor Vergata acestui Departament [i economisirea banilor din care se finan]eaz\ este cea mai bun\ solu]ie. Men]ion\m c\ desfiin]area DRRP nu va schimba cu nimic situa]ia rom=nilor din str\in\tate, pentru c\ nu se va sim]i `n nici un fel. Dac\ se va organiza un sondaj de opinie printre rom=nii din str\in\tate, credem c\ se va descoperi c\ 99,99% dintre ei nu au auzit `n via]a lor de DRRP [i ar fi indigna]i s\ afle c\ cineva cheltuie bani publici `n numele lor. Roma, 12 iulie 2007 Eugen Terteleac, pre[edinte ARI ~n ceea ce prive[te activitatea Ambasadei Rom=niei de la Roma, consider\m la fel de inificient\ implicarea acestei institu]ii `n rezolvarea problemelor punctuale [i generale ale comunit\]ii. Imaginea rom=nilor din Italia este marcat\ `nc\ de cazul Vanessa Russo - italianca ucis\ la metrou cu umbrela de o prostituat\ rom=nc\ - [i de problema romilor rom=ni, care au ajuns s\ se confrunte `n conflicte de strad\ cu poli]ia italian\. `n fiecare s\pt\m=n\ moare cel pu]in un lucr\tor rom=n pe [antiere sau `n alte locuri de munc\, majoritatea angaja]i la negru, netutela]i dec=t de avoca]i care nu reu[esc `ntotdeauna s\ le apere drepturile. `n orice ]ar\ din lume, ambasadele `[i ap\r\ proprii cet\]eni [i imaginea lor. `n Italia, Amabasada "nu se bag\", personalul consulatului [i ambasadei nu iau atitudine. `n ritmul `n care curg acuza]iile la adresa rom=nilor `n Italia, ar trebui `nfiin]at\ o celul\ de criz\ care s\ reac]ioneze pe loc. Poate s-ar g\si fonduri pentru `nfiin]area unei celule de criz\, desfiin]`ndu-se acest DRRP inutil.

23 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ SPECTACOL 23 Soprana rom=nc\ Angela Gheorghiu a debutat pe 3 iulie la Teatrul Scala din Milano cu rolul Violettei din opera Traviata" de Verdi, la câteva luni dup\ ce so]ul ei, tenorul Roberto Alagna, a plecat de pe scen\ dup\ ce a fost huiduit de spectatori, `n timpul spectacolului "Aida". Angela Gheorghiu a avut [i ea parte de huiduieli. Rolul f\cut de ea a fost caracterizat de unii critici drept unul potrivit pentru opere de provincie, [i nu pentru vestita scen\ italian\. Criticii milanezi au ironizat-o pe soprana rom=nc\. "Gheorghiu cânt\ a[a cum se obi[nuia la operele de provincie acum mult timp", a scris Il Giornale". "Corriere della Sera" a fost foarte dur: "Dar protagonista? Diva? O sopran\ bunicic\, `ntr-adev\r. Voce sub]ire, dic]ie improbabil\, `ns\ intona]ia [i culoarea aduc totu[i momente frumoase de expresie. Problema e, de fapt, ce face pe scen\: se poart\ precum diva ce se crede c\ e, isteric, [i nu `ntruchipeaz\ minunatul personaj ce i-a fost Angela Gheorghiu a falsat la "Scala" `ncredin]at. Potrivit "La Stampa", primele proteste ale publicului au fost înregistrate la finalul primului act, când soprana a falsat. Aceasta nu [i-a pierdut calmul, ie[ind din scen\ zâmbitoare. Angela Gheorghiu a reu[it totu[i s\ evite o bun\ parte din critici, deoarece acestea au fost `mp\r]ite cu dirijorul Lorin Maazel. "S\racul Verdi", "S\raca Italia", "Dirijorul ar fi trebuit s\ conduc\ o orchestr\ de amatori" au fost doar c=teva dintre insultele spectatorilor c\tre dirijorul cu o experien]\ de peste 50 de ani la Scala. Criticii au spus c\ Gheorghiu a avut "`ndrazneala" s\ interpreteze rolul Violetta din "La Traviata" - rol pe care La Scala `l asociaz\ cu Maria Callas. Debutul Angelei Gheorghiu pe scena milanez\, `n rolul Violettei, a fost anticipat de un recital sus]inut acolo `n "La Scala am ap\rut pentru prima dat\ `ntr-un recital anul trecut [i m-a bucurat felul `n care m-a primit publicul milanez", a declarat soprana `ntrun interviu publicat de "Corriere della Sera" la sf=r[itul lunii iunie. Angela Gheorghiu [i-a f\cut debutul `n rolul Violetta `n 1994, la Covent Garden din Londra. "Traviata" este `n programul Scalei p=n\ pe 21 iulie, iar Angela Gheorghiu `mparte rolul cu Elena Mosuc [i Irina Lungu. International Phone Card O găseşti oriunde, o foloseşti oriunde. Cu noua Charta suni la toate numerele din lume de la toate telefoanele din Italia. fără costuri suplimentare fără impuls la răspuns tarifare la minut cartele în versiuni de 5 şi 10 euro, IVA inclusă la toate agențiile powered by

24 Cauţi un CREDIT care să vorbească limba ta? ÎMPRUMUTURI CREDITE CESIUNEA CINCIMII Mesaj publicitar cu scop promo ional AM AJUNS ŞI LA MILANO MILANO via Vittor Pisani 19 Poţi găsi produsele noastre şi în Punctele ISI Western Union convenţionate BRESCIA via Vittorio Emanuele II, 18 PORTOGRUARO via Camuccina, 45 Pentru mai multe informaţii sau Convorbire gratuită şi de la celulare De Luni până Vineri FIRENZE via degli Artisti, 41/a ROMA via San Sebastianello,16b

25 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 25 Partidele politice se preg\tesc pentru europarlamentare Partidul Na]ional Liberal (PNL), Partidul Democrat (PD), Partidul Social Democrat (PSD) [i Uniunea Democrat\ a Maghiarilor din Rom=nia (UDMR) au discutat luni, 9 iulie, `n [edin]e separate despre preg\tirea campaniei Frunz\verde, cap de list\ la PD Pre[edintele executiv al PD, Adriean Videanu, [i secretarul general, Vasile Blaga, ultimul fiind [i [eful stafului de campanie, au confirmat c\ fostul ministru al Ap\r\rii, Sorin Frunz\vere va conduce lista de candida]i ai PD `n alegerile pentru Parlamentul European. Printre al]ii pe list\ mai apare [i Sebastian Bodu, fost pre[edinte la Agen]ia Na]ional\ de Administrare Fiscal\ (ANAF), [i demis de conducerea liberal\ a Ministerului Finan]elor. PSD, la toamn\ Social-democra]ii `[i vor definitiva lista cu candida]ii pentru Parlamentul European abia `n toamn\, pesedi[tii miz=nd `n continuare pe 12 locuri eligibile. Deocamdat\, social-democra]ii [iau propus ca, p=n\ la sf=r[itul acestei s\pt\m=ni, c=nd va avea loc Comitetul Executiv Na]ional, s\ `ntocmeasc\ lista candida]ilor `n ordine alfabetic\. P=n\ acum, `n PSD au fost vehiculate dou\ nume pentru prima pozi]ie pe lista pentru europarlamentare: clujeanul Vasile Pu[ca[, agreat de liderul Mircea Geoan\, [i Adrian Severin, propus de Organiza]ia Bucure[ti. `n vederea alegerilor pentru Parlamentul European (PE). Chiar dac\ data nu a fost stabilit\ `nc\, partidele au `nceput s\-[i contureze listele pentru scrutinul preconizat a se desf\[ura `n aceast\ toamn\. PNL preg\te[te surprize Cu fostul ministru de Externe, Mihai-R\zvan Ungureanu cap de list\, liberalii ar vrea s\ ob]in\ c=t mai multe voturi [i cu personalit\]i care s-au remarcat nu at=t prin militantismul politic, ci prin activitatea din zona societ\]ii civile, cum ar fi Renate Weber [i Cristian P=rvulescu. ~n plus, liberalii mai au de rezolvat problema candidaturii lui Adrian Cioroianu, care [i-ar dori un loc pe list\ `n cazul `n care nu va mai fi ministru de Externe. Pre[edintele UDMR, Marko Bela, a declarat, c\ forma]iunea pe care o conduce nu vrea s\ ri[te reprezentarea maghiarilor la Bruxelles [i de aceea este deschis\ la discu]ii cu celelalte organiza]ii care `i reprezint\ pe maghiari. Vasile Tonjoc 34 ani client Cariparma din 2003 Ast zi am o diplom de inginer. Datorit capacit ilor mele. i datorit împrumutului potrivit. Viramente interna ionale Mutuo 100% Împrumuturi personale Primele 3 luni abonament gratuit Cont Curent i Împrumuturi Personale Sistema Welcome. Am reuşit să-mi continui studiile, plătindu-mi singur universitatea şi câştigând o mare provocare. Datorită Sistema Welcome, un simplu cont curent care oferă împrumuturi personale studiate special pentru noi, străinii. Şi în plus, cu Sistema Welcome am alte mari servicii: credite pentru casă, viramente internaţionale, PagoBancomat, Europe Assistance gratuită, poliţa contra accidentelor. Am descoperit în Cariparma o bancă specială, care mă ajută într-adevăr. Şi care mă face să mă simt acasă. Cadou pentru noii clien i ai Sistema Welcome o cartel telefonic interna ional Mesaj promo ional. Taxele i condi iile economice aplicate acestui serviciu sunt descrise în Foile Informative disponibile în toate filialele. Regulamentul opera iunii cu premii este disponibil în toate filialele.

26 VREI SĂ DEVII AGENTUL NOSTRU FINACIAR? Înscriere UIC Cursuri de formare Câştiguri optime SUNĂ IMEDIAT, E GRATIS ŞI DE PE CELULAR Dacă vrei să faci parte din echipa noastră, acum poţi! Este suficient să ceri codul la UIC şi vei avea tot sprijinul nostru pentru depunerea dosarului. Oferim gratuit un curs de formare la sediile noastre. În doar două luni vei putea desfăşura autonom activitatea ta lucrativă, cu o compensaţie procentuală foarte interesantă

27 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 27 Pre[edintele B\sescu spune c\ nu sunt bani pentru m\rirea pensiilor Anun]at\ ini]ial pentru a ajunge spre promulgare la sf=r[itul s\pt\m=nii trecute, noua Lege a pensiilor nu a ajuns la [eful statului, nici la aproape dou\ s\pt\m=ni de la adoptarea ei `n Parlament. {i asta deoarece pre[edintele ~ntre timp, problema pensiilor a fost dezb\tut\ [i la Guvern, unde premierul C\lin Popescu T\riceanu s-a `nt=lnit cu reprezentan]ii asocia]iilor de pensionari, c\rora le-a dat asigur\ri c\ `n mod sigur, anul viitor pensiile vor fi m\rite `n medie cu 43 %. B\sescu: "Nu vreau s\ fie o p\c\leal\ electoral\" "V\ m\rturisesc c\ principalul meu obiectiv este ca aceast\ lege s\ devin\ aplicabil\, pentru c\ este nevoie absolut\ de m\rirea pensiilor. Ce nu vreau s\ se `nt=mple este utilizarea unei legi care, pe urm\, s\ se dovedeasc\ a fi o p\c\leal\ electoral\", a spus Traian B\sescu. El a declarat c\, imediat ce legea va veni la promulgare, va solicita Guvernului s\ precizeze extrem de clar sursele de finan]are [i viabilitatea legii - dac\ poate fi aplicat\ pe termen lung sau, c\tre sf=r[itul anului 2008, Fondul Na]ional de Pensii se va afla `n pericol de colaps. F=c=nd referire la premierul Rom=niei, [eful statului a spus despre acesta c\: "T\riceanu este departe de fi un adversar pentru mine. El este prim-ministrul Rom=niei, dar `n niciun caz nu vorbim despre un adversar politic", a precizat pre[edintele Traian B\sescu. T\riceanu: "Sunt dezam\git de cuvintele lui B\sescu" Cu ocazia `ntrevederii cu reprezentan]ii pensionarilor, premierul T\riceanu le-a spus Traian B\sescu condi]ioneaz\ promulgarea legii de prezentarea de c\tre Guvern a resurselor financiare necesare "cel pu]in pe termen mediu", p=n\ `n Mai mult, problema promulgarii noii Legi a pensiilor a adus readus `n acestora c\ este dezam\git de afirma]iile [efului statului. "Sunt dezam\git de cuvintele pe care le-a rostit pre[edintele, pentru c\, la pu]in timp dup\ instalarea la Cotroceni, pre[edintele B\sescu spunea c\ scoaterea rom=nilor din s\r\cie este o prioritate. Spunea c\ citez: «deja sunt b\tr=ni care atunci c=nd vine po[ta[ul cu talonul de pensie `ntreab\ de ce n-a venit pensia, a[a cum au promis-o B\sescu [i T\riceanu `n campania electoral\?»", a spus T\riceanu. Guvernul a[teapt\ Pe de alt\ parte, Guvernul a[teapt\ o cerere oficial\ din partea pre[edintelui Traian B\sescu privind explicarea surselor de finan]are a major\rii pensiilor. Mini[trii Cabinetului T\riceanu se declar\ dispu[i s\-i pun\ pre[edintelui la dispozi]ie un documentar pe aceast\ tem\. "Dat fiind interesul public major pe care `l are aceast\ m\sur\, nu v\d niciun impediment ca pre[edintelui s\ i se trimit\ un documentar complet despre sursele bugetare pentru m\rirea pensiilor", a men]ionat ministrul Muncii, Pensiile vor cre[te din 2008 liberalul Paul P\curaru. Premierul: "S\ nu majorez pensiile?" Drept urmare a declara]iilor [efului statului, replica premierului nu a `nt=rziat s\ apar\. "Cei care se `ndoiesc de faptul c\ statul nu ar avea resurse financiare suficiente pentru majorarea pensiilor dovedesc o cras\ necunoa[tere a realit\]ilor economice ale Rom=niei", a declarat C\lin Popescu T\riceanu. De asemenea, premierul s-a r\stit [i la cei care l-au acuzat c\ majorarea pensiilor nu ar fi o m\sur\ liberal\: "T=mpenie mai mare nu am auzit. Ce s\ fac, ca prim-ministru liberal, Parlamentarii din Camera Deputa]ilor au aprobat `n unanimitate, joi, 28 iunie, propunerea legislativ\ a Partidului Social Democrat de cre[tere a pensiilor. Legea prevede cre[terea punctului de pensie, majorarea fiind de p=n\ la 37,5% din salariul mediu brut pe economie de la 1 ianuarie 2008 [i p=n\ la 45% de la 1 ianuarie 2009, `n timp ce pensiile agricultorilor vor cre[te de la 1 septembrie 2007, cu 50%. Ministrul Muncii, Paul P\curaru a declarat c\ aceast\ majorare va duce valoarea punctului de pensie la 568 lei, de la 396 lei, c=t este `n prezent. Mai mult, el a preconizat c\ valoarea punctului de pensie va ajunge la 747 lei, `n prim plan disputa dintre pre[edintele Traian B\sescu [i premierul C\lin Popescu T\riceanu. Pe de alt\ parte, liderul social-democrat, Mircea Geoan\ `i va adresa o scrisoare [efului statului, `n care `i va solicita promulgarea Legii. Pensiile, un nou motiv de ceart\ `ntre premier [i pre[edinte patru ani c=t sunt la guvernare, s\ nu majorez pensiile ca s\ nu fiu acuzat c\ fac politic\ neliberal\?", a subliniat primul-ministru. Geoan\ `i solicit\ lui B\sescu, promulgarea Pre[edintele Partidului Social Democrat, Mircea Geoan\ a fost mandatat de conducerea partidului s\ `i adreseze o scrisoare pre[edintelui Traian B\sescu, `n care s\ `i solicite promulgarea legii pensiilor. Anun]ul a fost f\cut, luni, 9 iulie, de purt\torul de cuv=nt al PSD, Cristian Diaconescu. El a precizat c\ Geoan\ a fost mandatat, de c\tre Biroul Permanent Na]ional al partidului, s\ `i adreseze o scrisoare pre[edintelui Traian B\sescu, `n care s\ `i solicite "clar [i direct" promulgarea legii privind majorarea cu 45% a pensiilor. ~n plus, Diaconescu a mai subliniat c\, "`n mod neverosimil", subiectul major\rii pensiilor a ajuns subiect de "disput\ politicianist\ `ntre Palatul Victoria [i Cotroceni", `n condi]iile `n care utilitatea unei astfel de major\ri nu poate fi pus\ `n discu]ie.

28 28 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iulie Pre[edintele Traian B\sescu l-a atacat, duminic\, 8 iulie, la Alba Iulia, `n discursul s\u cu ocazia Zilei Justi]iei pe ministrul Tudor Chiuariu, critic=ndu-l pentru propunerea de schimbare din func]ie a unui procuror. Totodat\, [eful statului l-a mai acuzat pe Chiuariu de `ndep\rtarea unor pasaje favorabile la adresa justi]iei rom=ne din raportul Comisiei Europene. El a precizat c\ magistra]ii au drepturi, dar acestea sunt destinate folosului cet\]enilor, nu intereselor proprii. Traian B\sescu a mai subliniat c\ face aceste observa]ii `n leg\tur\ cu sistemul judiciar "`n calitate de pre[edinte, dar [i ca membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii". ~n realitate, potrivit Constitu]iei, pre[edintele doar conduce [edin]ele CSM, c=nd particip\ la ele, nefiind membru al acestuia. B\sescu: "Facem jocuri politice din coduri" La Alba Iulia, pre[edintele Traian Basescu a ]inut s\ precizeze c\ procesul de reform\ trebuie s\ continue `n Justi]ie dar [i `n celelalte insitu]ii ale statului. Despre puterile Legislativ\, Executiv\ [i Judecatoreasc\, el a ar\tat c\ acestea: "nu au, acum capacitatea de a ]ine pasul cu societatea rom=neasc\". ~n plus, presedintele a apreciat c\ dac\ se continu\ `n acest fel "risc\m s\ devenim o fr=n\ `n evolu]ia pozitiv\ a societ\]ii". ~n opinia sa, "au dreptate cet\]enii Rom=niei s\ se pl=ng\ pentru c\ dreptatea li se face foarte t=rziu. De aceea, c=t mai rapid trebuie s\ venim cu noile coduri pe care le tot am=n\m, facem jocuri politice din ele". Pre[edintele B\sescu a atacat Justi]ia de ziua ei B\sescu cere un ritm alert `n reforma justi]iei ~ncetarea monitoriz\rii pe Justi]ie Plec=nd de la premisa c\ `n iunie, "nimeni nu [i-a pus problema c\ Raportul UE s\ dispun\ `ncetarea monitoriz\rilor pe Justi]ie", B\sescu a subliniat c\ "raportul de anul viitor trebuie s\ `nsemne `ncetarea monitoriz\rilor pe Justi]ie. Va fi greu pentru noi [i pentru dumneavoastr\ ca la anul s\ justific\m prelungirea pe `nc\ un an a monitoriz\rii Justi]iei". Conform [efului statului, pa[ii pentru ie[irea de sub monitorizare UE la capitolul Justi]ie sunt: eficien]a luptei `mpotriva corup]iei la nivel `nalt; punerea Agen]ie Na]ionale de Integritate `n func]iune; capacitatea de a pune sub control corup]ia la nivel local. De asemenea, B\sescu l-a criticat pe Chiuariu pentru faptul c\ a cerut demiterea procurorului }ulu[, adjunctul de la Departamentul Na]ional Anticorup]ie, c=t [i pentru `ncercarea de a cere oficialilor europeni modificarea pasajelor favorabile aduse de raport DNA-ului. B\sescu: "Drepturi `n interesul Justi]iei" De asemenea, Traian B\sescu a atras aten]ia c\ privilegiiele acordate magistra]ilor, precum independen]a, inamvoibilitatea sau stabilitatea constituie "elemente care s\ serveasc\ Justi]ia [i nu persoana". Pre[edintele le-a mai cerut, mai ales judec\- torilor, "responsabilitate pentru corectitudinea solu]iilor pe care le d\m". El vrea ca CSM s\ g\seasc\ o modalitate s\ sanc]ioneze "erorile ori reaua credin]\". Mai mult, el s-a ar\tat deranjat de faptul c\: "sunt hot\r=ri ale Cur]ilor de Apel care se substiuie Consiliului General (al Capitalei) [i emit Hot\r=ri de urbanism Chiuariu: "A[a-zisele acuza]ii sunt ridicole" Pe de alt\ parte, Ministrul Justi]iei, Tudor Chiuariu, a sus]inut, c\ a[a-zisele acuza]ii ale pre[edintelui Traian B\sescu la adresa sa sunt "ridicole", ar\t=nd c\ [eful statului a f\cut [i o serie de erori `n discursul de la Alba Iulia."Este regretabil c\ pre[edintele a folosit Ziua Justi]iei pentru a- [i lansa atacurile politice, a[a-zisele acuza]ii sunt ridicole", a declarat Chiuariu. De altfel, ministrul Justi]iei, a spus c\ B\sescu a general c\ nu [tiu cine s\ construiasc\ pe un spa]iu verde". El a adaugat c\ magistra]ii ar trebui s\ `nteleag\ c\ independen]a Justi]iei nu `nseamn\ dreptul de a te substitui altor puteri `n stat. "Avem limite [i legile unei administra]ii locale. Sunt legi care sunt valabile [i pentru judec\tori atunci c=nd judec\. Un plan de urbanism al unui municipiu, legea lui de dezvoltare nu poate fi `nc\lcat de o hot\r=re judec\toreasc\, nu po]i s\ ceri s\ se fac\ un bloc turn acolo unde consiliul local a stabilit c\ r\m=ne spa]iu de agrement. Asta `nseamn\ discre]ionar, nu `nseamn\ independent", a afirmat pre[edintele B\sescu. Kovesi: "Ccces la o Justi]ie aflat\ `n afara influen]elor" Procurorul general al Rom=niei, Laura Codru]a Kovesi, prezent\ de asemenea, la Alba Iulia a declarat c\ este convins\ c\ dup\ 1 ianuarie 2007 oamenii a[teapt\ s\ aib\ acces la o Justi]ie aflat\ `n afara oric\ror influen]e subordonat\ doar exigen]elor legii. "De aceea, cred c\ statutul de magistrat european nu trebuie s\ r\m=n\ la nivel de vorbe, ci trebuie perceput ca o realitate de fiecare justi]iabil `n parte. Statutul de magistrat trebuie onorat prin conduita irepro[abil\ pe parcursul `ntregii cariere", a spus Kovesi. f\cut "[i alte erori `n discursul de la Alba Iulia, c=nd a spus c\ particip\ la Ziua Justi]iei `n calitate de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, "contrar prevederilor constitu]ionale care nu-i confer\ pre[edintelui aceast\ calitate"."de asemenea, le-a dat `ndrum\ri judec\torilor despre cum ar trebui s\ solu]ioneze anumite cauze, `nc\lc=nd independen]a acestora", a conchis ministrul.

29 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 29 Rom=nia, prima `n Europa la detunare de fonduri comunitare Potrivit Oficiului European de Lupt\ Antifraud\ (OLAF), care a f\cut public luni, 9 iulie, raportul pe anul 2006 privind situa]ia cazurilor de deturnare a fondurilor europene, Rom=nia se afla pe primul loc la fraudarea banilor UE dintre ]\rile candidate la aderare. Totodat\, cu 70 de cazuri Rom=nia se situeaz\ pe locul doi, `n compara]ie cu alte state membre ale Uniunii, la egalitate cu Belgia [i dupa Italia unde s-au `nregistrat 71 de cazuri de fraud\. Rom=nia dep\[este `ns\ cu mult Bulgaria, care, potrivit OLAF, a raportat doar 27 de cazuri. Banii despre care se stabile[te ca au fost fura]i trebuie restitui]i c\tre bugetul Uniunii. De remarcat, este faptul c\ pagubele sunt acoperite nu din buzunarul celor vinova]i, ci din cel al tuturor contribuabililor. Ho]ii Europei Raportul OLAF pe 2006 arat\ c\, `n anul respectiv, `n Rom=nia, s-au `nregistrat 70 de noi cazuri de fraud\ pe fonduri comunitare, pe c=nd `n Bulgaria doar 27, `n Turcia 16, `n Croa]ia 4 [i `n Macedonia doar 2. Statistica aceasta este `ns\ creat\ doar pentru a analiza comparativ situa]ia statelor candidate sau `n negocieri descise cu UE. ~n ceea ce prive[te fraudarea fondurilor preaderare, respectiv PHARE, ISPA [i SAPARD, Rom=nia "conduce" deta[at `n r=ndul statelor noi-membre (care au aderat dup\ 2004) [i candidate la aderare (pentru valul urm\tor). Astfel, dintre cele 15 ]\ri la care raportul OLAF face referire, Rom=nia figureaz\ pe list\ cu 14 cazuri de deturnare a fondurilor preaderare, urmat\ de Bulgaria [i Turcia, care au raportat doar c=te dou\ astfel de cazuri `n timp ce Estonia [i Polonia au "comis" doar c=te o abatere de la regulile europene de cheltuire a banilor comunitari. ~n acela[i timp, cifra de 70 cazuri situeaz\ Rom=nia `n panoul frunta[ de ]\ri membre, pe locul doi dup\ Italia (71 de cazuri), la egalitate cu Belgia [i `naintea Germaniei (68 de cazuri). Semne bune Dintre cele 70 de cazuri `nregistrate `n 2006, la OLAF, 24 de dosare sunt `nc\ active. Cele mai multe cazuri de fraudare, pe categorii de fonduri, se refer\ la ajutoarele externe (15 dosare), urmate de cazurile de deturnare a banilor acorda]i pentru agricultur\. Cu toate acestea, directorul general de la OLAF, Franz-Hermann Bruner declara c\: "leg\tura noastr\ cu Departamentul pentru Lupt\ Anti-Fraud\ este excelent\. Num\rul de cazuri de fraud\ care au fost descoperite `n Rom=nia poate p\rea comparativ ridicat, dar consider\m asta drept un semn credibil c\ lupta `mpotriva fraudelor din fondurile comunitare este luat\ foarte `n serios [i c\ se fac eforturi foarte importante `n acest sens". Finan]at de dou\ ori Un caz descris `n raport este legat de derularea unui proiect privind drepturile omului. Astfel, un ONG care pretindea c\ urm\re[te promovarea unor reglement\ri privind dreptul de]inu]ilor rom=ni la standarde europene de de]entie a c=[tigat de dou\ ori bani din fonduri europene pentru acela[i proiect. Rezultatele investiga]iilor au scos la iveal\ faptul c\ `ntradevar, suma ob]inut\ de la UE pentru proiectul `n cauz\ dep\[ea cu mult cheltuielile Rom=nia, amenin]at\ cu blocarea fondurilor europene Europarlamentarul german Manfred Weber, reprezentat al Uniunii Cre[tin- Sociale, a afirmat, c\ Rom=nia [i Bulgaria ar trebui s\ fie sanc]ionate cu blocarea fondurilor europene. Weber s-a ar\tat `ngrijorat de corup]ia [i crima organizat\ din cele dou\ ]\ri [i a precizat c\ a cerut Guvernului federal s\ fac\ demersuri la Bruxelles pentru aplicarea de sanc]iuni celor dou\ state care au aderat la UE, `n ianuarie Pozi]ia europarlamentarului german este cu at=t mai surprinz\toare cu c=t, `n iunie, c=nd ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a avut o `ntrevedere la Bruxelles cu reprezentan]ii grupurilor politice din Parlamentul European, `n timpul c\reia le-a prezentat acestora progresele din justi]ie [i lupt\ anticorup]ie, la finalul `ntrevederii, Manfred Weber a ]inut s\ aprecieze "atitudinea proactiv\" a ministrului rom=n `n promovarea justi]iei din Rom=nia la nivelul Parlamentului European. pentru derularea acestuia. Totodat\, s-a descoperit c\ activit\]ile [i cheltuielile legate de un proiect au fost combinate cu activit\]ile [i banii aloca]i altor proiecte [i raportate de mai multe ori. Mai mult, ONG-ul `n cauz\ a cerut mai mul]i bani pentru salarii dec=t a pl\tit `n realitate, declar=nd angaja]i fictivi. Drept urmare, OLAF a cerut ca fondurile comunitare alocate acestui proiect s\ fie returnate c\tre bugetul Comisiei Europene. Telefon antifraud\ Cet\]enii din Rom=nia pot s\ informeze autorit\]ile europene, prin intermediul unui serviciu telefonic gratuit, despre cazurile de fraud\ `mpotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. ~n acest fel, este posibil\ o comunicare cu Oficiul European de Lupt\ Antifraud\ din Bruxelles, se arat\ pe siteul Reprezentan]ei Comisiei Europene la Bucure[ti. Aceasta este o extindere a serviciului telefonic gratuit existent, fiind acum disponibil pentru 26 de ]\ri europene. Cet\]enii acestor state pot lasa un mesaj `nregistrat `n limba lor matern\, comunic=nd cazuri suspecte de corup]ie sau fraud\ cu privire la bugetul Uniunii Europene. ~n Rom=nia, telefonul gratuit poate fi apelat la numarul:

30 30 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iulie Profesorii recunosc c\ iau mit\, iar studen]ii vor s\ emigreze 7% dintre profesori din sistemul universitar recunosc c\ au luat [pag\, `n timp ce doi studen]i din zece se pl=ng c\ la facultate le-au fost cerute cel pu]in o dat\ cadouri, bani sau servicii. Aceasta este una dintre datele relevate de studiul "Sistemul universitar rom=nesc - Opiniile cadrelor didactice [i ale studen]ilor", lansat mar]i, 10 iulie, de Funda]ia Soros Rom=nia. Cercetarea mai arata\ c\ 70% din profesori consider\ c\ `nv\]\m=ntul superior rom=nesc este la fel de bun ca cel din Vestul Europei, `n timp ce doar 59% din studen]i sunt de acord cu aceast\ evaluare. Patru profesori din zece consider\ c\ universit\]ile nu se bucur\ de o autonomie universitar\ real\ [i c\ Ministerul Educa]iei de]ine `nc\ un control prea mare asupra universit\]ilor. ~n acela[i procent, profesorii declar\ c\ mai au un al doilea loc de munc\, `n afara activit\]ii din universitatea unde sunt `ncadra]i. Aproape jum\tate dintre profesori lucreaz\ `n cercetare sau predau [i la alte universit\]i. De asemenea, o treime activeaz\ pe pia]\, fie ca salaria]i, fie ca patroni. Este posibil ca, la fel ca `n cazul `nv\]\m=ntului preuniversitar, ocuparea unei pozi]ii `n sistemul universitar s\ constituie pentru tinerii absolven]i (cu prec\dere pentru cei de sex masculin) doar o solu]ie de tranzit. Salariile mici, dot\rile meschine [i [ansele reduse de avansare rapid\ `i pot determina pe ace[tia s\ se reorienteze [i s\ opteze pentru o slujb\ mai bine pl\tit\ `n afara domeniului academic, se spune `n raport. Aproape jum\tate dintre studen]i se g=ndesc s\ emigreze ~n ceea ce-i prive[te pe studen]i, aproape un sfert spun c\ au un loc de munc\, iar aproape jum\tate (43%) ar vrea s\ se stabileasc\ `n alt\ ]ar\. De asemenea, marea majoritate a studen]ilor provin din mediul urban, doar 11% fiind n\scu]i `n mediul rural. Profilul studentului care are mai mult\ `ncredere dec=t ceilal]i `n [ansele pe care i le d\ educa]ia este unul destul de puternic conturat: el vine din familii mai bine educate, mai avute, dispune de mai mul]i bani de buzunar, studiaz\ `ntr-o universitate mai veche, av=nd peste de studen]i [i este `ntr-un an de studiu mai mare. 81% dintre cadrele didactice intervievate consider\ c\ studen]ii vin la facultate slab preg\ti]i din liceu, iar jum\tate dintre profesori consider\ c\ studen]ii lor sunt `n mic\ sau `n foarte mic\ m\sur\ interesa]i s\ `nve]e. 48% dintre studen]i [i doar 28% dintre cadrele didactice consider\ c\ `nv\]\m=ntul privat este cel pu]in la fel de bun ca `nv\]\m=ntul de stat. Corup]ia la facultate 22% dintre studen]ii din Rom=nia declar\ c\ cineva de la facultate le-a cerut, cel pu]in `ntr-o situa]ie, cadouri, bani sau servicii. 13% dintre studen]i declar\ c\ au dat curs acestor cereri cel pu]in o dat\. Aproximativ aceea[i pondere a cadrelor didactice (23%) declar\ c\ li s-au oferit bani/cadouri/servicii de c\tre studen]i. 7% dintre cadrele didactice care declar\ c\ le-a fost oferit\ mit\ recunosc [i faptul c\ au acceptat-o (aproximativ 2% din totalul cadrelor didactice). Raportorii noteaz\ c\ au fost foarte multe refuzuri de a participa la cercetare ale profesorilor, motivul principal fiind `ntreb\rile legate de corup]ie. Unii profesori completau chestionarul [i c=nd ajungeau la aceste `ntrebari refuzau s\ continue chestionarul sau s\ `l returneze. Au fost profesori care, cu toate c\ [tiau cazuri de acest gen, nu au vrut s\ le men]ioneze `n chestionar, tem=ndu-se de reac]ia decanului. Aprobarea decanului - mai exact lipsa acesteia - a fost un alt motiv invocat de profesori pentru a nu participa la cercetare. PENTRU O VIA} LINI{TIT ~N ITALIA Afl\ totul despre drepturile tale Stranieri EXPER}II "STRANIERI IN ITALIA" ~}I R SPUND IMEDIAT LA ~NTREB RILE TALE DESPRE: Decretul fluxurilor Permisul de [edere Sanatoria Expulzarea Viza de turism Viza de studiu Uniunea European\ Re`ntregirea Cartea de [edere Cet\]enia de luni pân vineri, de la la costul convorbirii 1,57 pe minut iva inclus Reziden]a C\s\toria Permisul de conducere Convertirea permisului Asigur\ri Amenzi Partita Iva Declara]ia de venituri Contribu]ii menajere in Italia

31 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 31 Rom=nii sunt campioni europeni la pensii pe caz de boal\ Din cei 5,6 milioane de pensionari rom=ni, peste figureaz\ ca bolnavi sau invalizi, o propor]ie nemai`nt=lnit\ `n Europa. V=rsta medie real\ a rom=nilor care se retrag din activitate este de doar 53 de ani. ~n prezent, v=rsta de pensionare este de 58 de ani la femei, respectiv 63 de ani la b\rba]i. Peste 16% din ei se pensioneaz\ `nainte de termen, pe motiv de boal\ sau de invaliditate. Anual, mii de fal[i pensionari `[i "cump\r\" dosarele menite s\-i scuteasc\ de munc\, activ=nd apoi "la negru", `n ]ar\ sau `n str\in\tate. Din acest motiv Ministerul Muncii, Familiei [i Egalit\]ii de [anse (MMFES) inten]ioneaz\ s\ `n\spreasc\ condi]iile de acordare a gradelor de invaliditate. Pensionare la 53 de ani Rom=nii au o v=rst\ medie real\ de pensionare de aproximativ 53 de ani. "S-a ajuns `n aceast\ situa]ie pentru c\ multe persoane au ales s\ se pensioneze, fie pentru c\ nu [i-au mai g\sit un loc de munc\, fie pentru c\ au considerat pensionarea drept o solu]ie pentru a avea un venit lunar stabil", explic\ sociologul Marian Preda, `ntr-un studiu prezentat recent de Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Privitor la fluctua]ia num\rului de pensionari, specialistul indic\ faptul c\ `n 1990, `n Rom=nia existau 3,5 milioane de pensionari, `n 2004 erau opt milioane, iar `n prezent num\rul acestora ajunge la 5,5 milioane. "Cre[terea num\rului de pensionari, `n perioada , s-a datorat "generozit\]ii" guvernan]ilor care, interesa]i de voturile pensionarilor, au luat diverse m\suri care au condus la pension\ri anticipate, la sc\derea v=rstei de pensionare [i chiar la abuzuri `n sistemul de pensii, cum ar fi cele din zona pensionarilor pe caz de boal\", este de p\rere Marian Preda. Se elimin\ gradul III de invaliditate ~n aceste condi]ii, Ministerul Muncii, Familiei [i Egalit\]ii de [anse inten]ioneaz\ s\ condi]ioneze mult mai drastic verific\rile medicale [i baremurile care permit pensionarea din cauze medicale, potrivit unui proiect de modificare a Legii 19/2000 privind sistemul de pensii [i alte asigur\ri sociale. Oficialii MMFES vor chiar s\ elimine gradul III de invaliditate dintre situa]iile care produc pensii de invaliditate sau boal\ pentru beneficiari. Modific\ri legislative Potrivit proiectului, dou\ dintre noile condi]ii vor fi ca invaliditatea s\ fi survenit `n perioada `n care poten]ialul beneficiar era neap\rat pl\titor de asigur\ri sociale, sau la cel mult un an dup\ data la care i-a `ncetat calitatea de asigurat. Totodat\, proiectul de modificare a Legii 19/2000 va anula dreptul la pensie de invaliditate [i celor care au realizat jum\tate din stagiile de cotizare, `n raport cu v=rsta pe care o aveau atunci c=nd au f\cut solicitarea de pensionare. O alt\ m\sur\ preconizat\ de MMFES este excluderea de la indemniza]ii a persoanelor care au gradul III de invaliditate. "Aceast\ categorie de beneficiari are posibilitatea de a desf\[ura o activitate productiv\ [i - implicit - de a realiza stagii de cotizare", se arat\ `n motiva- ]iile m\surilor propuse `n proiectul de act normativ. Mii de fal[i invalizi Anual, Institutul Na]ional de Expertiz\ Medical\ [i Recuperare a Capacit\]ii de Munc\ (INEMRCM), aflat `n subordinea CNPAS, descoper\ mii de astfel de persoane, care `[i cump\r\ cu bani "grei" dosarele de pensionare pe caz de boal\. Num\rul lor nu poate fi cunoscut exact, ci doar `n urma verific\rilor f\cute prin sondaj de INEMRCM. ~n cursul anului 2006 au fost internate la INEMRCM de persoane, din care de persoane pentru consulta]ii de investiga]ii [i evaluarea capacit\]ii de munc\ [i pensionari de invaliditate pentru verificare de expertiz\. Din cele cazuri de propunere la pensie de invaliditate evaluate `n institut la solicitarea medicilor exper]i din teritoriu, 58% nu prezentau afec]iuni invalidante la momentul intern\rii, fiind respinse de la `ncadrarea `n grad de invaliditate. Pensionarii, la munc\ `n Italia INEMRCM nu are competen]a s\ stabileasc\ dac\ documentele medicale care stau la baza `ntocmirii dosarului medical pentru pensionarea de invaliditate sunt false. {i, dup\ cum afirm\ oficialii CNPAS, nu exist\ o p=rghie legal\ prin care s\ fie tra[i la r\spundere cei depista]i ca fal[i pensionari de invaliditate, `n afara priv\rii de indemniza]ia ob]inut\ ilegal. La `nceputul acestui an, la nivelul serviciilor de expertiz\ medical\ se aflau `n eviden]\ pensionari de invaliditate, din care revizuibili. Reprezentan]i din CNPAS au dezv\luit c\ exist\ destule sesiz\ri care arat\ c\ mul]i dintre fal[ii pensionari activeaz\ "la negru", `n ]ar\ sau `n str\in\tate: "Au fost situa]ii `n care erau chiar la munc\, `n Italia, la construc]ii", explic\ un oficial din MMFES.

32 România în direct Ajunge un SMS la PENTRU ACTIVARE (pl te ti la fiecare SMS primit*) TRIMITE UN SMS LA I SCRIE: PENTRU A TE ABONA (plata lunar anticipata*) TRIMITE UN SMS LA I SCRIE: OROSCOPO (1 sms pe zi) SPORT (2-4 sms pe zi) NEWS (2-4 sms pe zi) ALLNEWS (news+sport) ALLNEWS LIGHT (2 sms pe zi) Semnul zodiacal trebuie s fie scris în italian (de ex.: ORO PESCI 11 ON) Semnele zodiacale sunt: ariete (berbec), toro (taur), gemelli (gemeni), cancro (rac), leone (leu), vergine (fecioar ), bilancia (balan ), scorpione (scorpion), sagittario (s get tor), capricorno (capricorn), acquario (v rs tor), pesci (pe ti) Pentru a primi o singur tire, trimite un SMS la i scrie ORO <SEM- NUL> 11, SPORT 11, NEWS 11, ALLNEWS 11, ALLNEWSL11 Pentru dezactivare trimite un SMS la i scrie <nume serviciu> 11 OFF (de ex: sport 11 off) *Pentru clien ii TIM, costul serviciului este de 0,1549 pentru fiecare SMS primit. iva inclus, 0,1240 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru clien ii WIND, costul serviciului este de 0,15 iva inclus pentru fiecare SMS primit, 0,12 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru a beneficia de aceste servicii cu operatorul de telefonie mobil Wind este necesar un celular Dual Band *Costul abonamentului este de 3 iva inclus pe lun, 5 iva inclus pentru serviciul ALLNEWS. Powered by Pentru informa ii, trimite @stranieriinitalia.it, de la 9 la 18.

33 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 33 ~ntuneric pe Autostrada Soarelui {ase persoane au decedat, iar doi [efi din Poli]ie au fost demi[i Accidentele, incendiile [i moartea nu au ocolit Autostrada Bucure[ti-Constan]a, `n intervalul 6-9 iulie. ~n doar patru zile [ase oameni [i-au pierdut via]a, s-au `nregistrat 12 r\niti [i de 20 ma[ini avariate. Ca urmare a acestor evenimente [efii poli]iei rutiere [i poli]iei autostr\zi au fost demi[i, pe motiv c\ "cei doi au pus `n pericol siguran]a traficului rutier, cu consecin]e grave". De asemenea, Ministerul Internelor [i Reformei Administrative (MIRA) a suplimentat num\rul echipajelor de poli]ie de pe Autostrada Soarelui. 6 mor]i `n 4 zile Prima persoan\ a decedat vineri, 6 iulie, dup\ un accident `n lan], iar apoi `n trei zile al]i cinci oameni [i-au pierdut via]a. S=mb\t\, un Mercedes a intrat sub o autocistern\, iar [oferul acestuia a murit `n urma impactului. Duminic\, o femeie de 34 de ani, pasager\ pe motocicleta prietenului s\u, care mergea spre litoral, [i-a pierdut via]a dup\ ce vehiculul s-a r\sturnat [i s-a lovit de parapet. Culmea este c\ vehiculul a suferit doar avarii minore, iar conduc\torul s\u a sc\pat cu c=teva zg=rieturi. Trei persoane au murit o zi mai tr=rziu, pe Autostrada Sorelui dup\ ce ma[ina `n care se aflau a fost lovit\ de un TIR [i a luat foc. Timp de trei ore circula]ia a fost `ntrerupt\ pe ambele sensuri de mers. Reprezentan]ii poli]iei rutiere spun c\ autoturismul `n care se aflau cele trei persoane era oprit neregulamentar. ~n urma impactului cu TIR-ul, ma[ina a fost aruncat\ la aproximativ 50 de metri [i a luat foc, cele trei persoane aflate `n\untru fiind carbonizate. Amenzi pentru proprietari Dup\ ce vineri, din cauza fumului gros produs de arderea miri[tilor, au avut loc tampon\ri `n lan], pe ambele sensuri, ce au prins `n carambol 19 ma[ini, iar un om a murit, s=mb\t\ [i duminic\ patru incendii au cuprins din nou vegeta]ia uscat\ de pe marginea autostr\zii. ~n timp ce pompierii stingeau fl\c\rile, comisarii G\rzii Na]ionale de Mediu au dat amenzi proprietarilor care nu au intervenit pentru a limita extinderea incendiilor. Numai `n C\l\ra[i au fost date amenzi de de lei. Erori `n lan] La accidentul de vineri poli]i[tii prezen]i la fa]a locului au aplicat primul pas din a[a-numitul management al incidentului rutier, bloc=nd traficul cu un TIR, pus de-a curmezi[ul drumului. Poli]ia a comis apoi o gaf\ de propor]ii, bloc=nd ini]ial traficul doar pe sensul de mers pe care se produsese primul accident, cu toate c\ era evident c\ fumul gros pune `n pericol [i traficul din sens opus. Dup\ c=teva minute gre[eala a fost taxat\ `n cel mai grav mod cu putin]\, prin producerea celui de-al doilea accident. Teoretic, materialele necesare pentru blocarea autostr\zii [i devierea traficului la prima ie[ire situat\ `nainte de accident ar fi trebuit aduse cu camionul de Compania Na]ional\ de Autostr\zi [i Drumuri Na]ionale (CNAD- NR). Practic, la ora la care Poli]ia a trebuit s\ opreasc\ traficul, respectivul camion nici nu plecase de la depozitul companiei. Despre depozite cu materiale pentru semnalizare, situate l=ng\ ie[irile de pe autostrad\, nici nu poate fi vorba, `n condi]iile `n care de pe Autostrad\ se fur\ p=n\ [i balizele antiorbire. Victime colaterale Accidentele produse vineri pe drumul spre Consan]a au avut a doua zi, dou\ "victime colaterale": Dumitru Jianu, [eful Direc]iei Poli]iei Rutiere, [i Mihai Axente, [eful Poli]iei Autostr\zi, au Autostrada Bucure[ti-Constan]a este inclus\ `n coridorul IV paneuropean [i a fost `nceput\ `n urm\ cu aproximativ 12 ani. P=n\ acum nu s-a construit nici m\car jum\tate din ea, `ns\ au fost mai multe t\ieri de panglici `n func]ie de c=]i mini[tri s-au perindat pe la Ministerul Transporturilor. Oficialii acestui minister spun c\ dou\ tronsoane din autostrad\ sunt dotate cu sisteme de control cum ar fi telefoane S.O.S., camere video, pentru monitorizarea traficului sau panouri de avertizare. Pentru toate acestea s-au cheltuit mai multe milioane de euro, dar exist\ o singur\ problem\: nu func]ioneaz\, acest aspect fiind semnalat [i de c\tre poli]i[tii rutieri. fost demi[i de ministrul Internelor, Cristian David. Justificarea oficial\ a acestei m\suri a fost c\ "de[i aveau dispozi]ii clare, cei doi poli]i[ti cu func]ii de comand\ nu au gestionat corespunz\tor resursele umane [i logistice avute la dispozi]ie. ~n plus, ace[tia au demonstrat at=t o abordare superficial\ `n ceea ce prive[te activit\]ile de prevenire [i monitorizare a traficului rutier, c=t [i o lips\ de coordonare a efectivelor din subordine care, prin ac]iunea lor pasiv\, au pus `n pericol siguran]a traficului rutier, cu consecin]e grave". Supliment\rile echipajelor Ca de obicei `n asemenea cazuri soldate cu mor]i [i r\ni]i, Ministerul Internelor [i Reformei Administrative (MIRA) a suplimentat patrulele cu 20 de echipaje provenite de la Poli]ia Rutier\ din jude]ele prin care trece autostrada Bucure[ti- Constan]a. ~n plus, nu s-a luat absolut nicio m\sur\ pentru a se evita apari]ia unor situa]ii similare pe autostrada Bucure[ti-Pite[ti sau pe alte drumuri na]ionale situate `n zona de c=mpie, cu toate c\, `n aceast\ perioad\ a anului, incendiile de miri[te sunt extrem de frecvente.

34 34 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iulie Traian B\sescu a retrocedat ilegal Parcul Bordei Peste trei sute de persoane au r\spuns duminic\, 8 iulie, apelului Partidului Verde [i Partidului Ecologist Rom=n, adun=ndu-se `n fa]a parcului Bordei din Capital\, pentru a protesta fa]\ de modul `n care prim\ria trateaz\ poten]iala distrugere a acestei zone verzi a ora[ului. ~n acelea[i timp, primarul Adriean Videanu a prezentat documente prin care a `ncercat s\ demonstreze c\ cele 3,3 hectare de teren pe malul Lacului Floreasca au fost retrocedate legal. Supriza vine `ns\ din partea pre[edintelui Traian B\sescu, cel care pe vremea c=nd era primar general a semnat cele dou\ dispozi]ii, care se dovedesc a fi ilegale [i cu ajutorul c\rora omul de afaceri Costic\ Constanda a intrat `n posesia Parcului Bordei. "Crim\ ecologic\" Reprezentan]ii Partidului Verde au anun]at c\ vor depune pl=ngeri penale `mpotriva celor vinova]i de aceast\ situa]ie, consider=nd c\ este vorba, de fapt, despre o "crim\ ecologic\". La scurt timp dup\ debutul protestului, printre sutele de manifestan]i [i-a f\cut apari]ia [i Ion Iliescu, care a "str=ns" m=ini, a z=mbit, a dat sfaturi [i, binein- ]eles, i-a amenin]at politic pe cei care vor s\ distrug\ parcul Bordei, principalul vizat primarul Adriean Videanu. Atac la primar Pre[edintele B\sescu a lansat un atac-surpriz\ la adresa primarului Videanu. {eful statului [i-a exprimat, curiozitatea fa]\ de modul `n care institu]iile statului se raporteaz\ la banii publici [i la cei priva]i, sus]in=nd c\ acestea manifest\ o grij\ special\ pentru sectorul privat. Replica lui B\sescu pare mai degrab\ o repozi]ionare de ultim moment, av=nd `n vedere c\ toat\ povestea Parcului Bordei `l are la origine pe primarul Traian B\sescu. Videanu a prezentat documentele Primarul Capitalei, Adriean Videanu a prezentat public documentele pe care le de]ine `n arhiva municipalit\]ii referitoare la Parcul Bordei, retrocedat de fostul primar general Traian B\sescu omului de afaceri Costic\ Costanda. El spune c\ dea lungul timpului, a `ncercat, prin negocieri succesive, s\ dea o solu]ie viabil\ pentru Parcul Bordei. "Am `ncercat s\ ofer depoul din spatele Guvernului, am `ncercat prin recompensare, dar nu am reu[it. Legea contenciosului administrativ m\ oblig\, `n schimb, s\ dau consilierilor posibilitatea de a aplica sentin]a instan]ei de modificare a planului urbanistic. Personal, consider hot\r=rea judec\toreasc\ un atentat la autonomia administra]iei locale, singura `ndrept\]it\ s\ decid\ asupra dezvolt\rii localit\]ii", a declarat, Videanu. A f\cut-o legal Totodat\, Adriean Videanu a `ncercat s\ demonstreze c\ fostul primar general Traian B\sescu a retrocedat legal cele 3,3 hectare de teren c\tre Costic\ Costanda. Primarul a f\cut public, `n sf=r[it, at=t actul de proprietate al municipalit\]ii asupra terenului (din 23 septembrie 1933), c=t [i alte documente care, spune el, ar dovedi c\ terenul era domeniu privat al Bucure[tiului [i putea fi retrocedat legal. Numai c\ aceste documente arunc\ [i mai multe semne de `ntrebare asupra "afacerii Bordei", gestionat\ de actualul pre[edinte, Traian B\sescu, pe vremea c=nd era primar general. B\sescu a retrocedat ilegal Terenul parcului a fost cump\rat de municipalitate pentru utilitate public\, dar a fost retrocedat `n locul altui teren, f\r\ ca schimbul s\ fie aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucure[ti. Pe de alt\ parte, ca s\ arate c\ era domeniu privat, Videanu a prezentat o hot\r=re judec\toreasc\ `n care instan]a constat\, c\ terenul respectiv este domeniu privat al ora[ului. Numai c\ aici apare `nc\ o ilegalitate: sentin]a respectiv\ a fost dat\ `n noiembrie 2003, la dou\ luni dup\ ce terenul fusese retrocedat de B\sescu. Altfel spus, primarul B\sescu a comis o ilegalitate [i pentru c\ a retrocedat un teren aflat `n litigiu, `ntre Prim\ria sectorului 1 [i dou\ mo[tenitoare, Angelescu Ioana [i Angelescu Monteoru Geta. ~ntrebat dac\ el ar retroceda un teren aflat `n litigiu, primarul Videanu a r\spuns: "Nu restitui terenuri ale fo[tilor proprietari pe terenuri aflate `n litigiu!", contrazic=nd astfel decizia laut\ de actualul [ef al statului. Parcul Bordei Terenul de 3,3 hectare de pe malul lacului Floreasca a devenit proprietatea omului de afaceri Costic\ Costanda `n septembrie 2003, `n urma unei dispozitii de primar general. Potrivit prevederilor urbanistice `n vigoare, Costanda nu poate s\ construiasc\ pe o suprafa]\ mai mare de 15% din actuala `ntindere a parcului. Cu toate acestea, potrivit sentin]ei Cur]ii de Apel, Costanda a ob]inut dreptul de a construi pe o treime din suprafa]a parcului (pe aceast\ suprafa]\ omul de afaceri vrea s\ construiasc\ un cartier reziden]ial). Transformarea indicatorilor urbanistici ai terenului Bordei se poate face numai de c\tre Consiliul General al Municipiului Bucure[ti (CGMB), prin aprobarea unui plan urbanistic zonal (PUZ). 17 miloane de euro desp\gubiri Primarul general al Capitalei a mai precizat c\ edilul sectorului 1, Andrei Chiliman, este cel care decide ce se poate construi `n perimetrul parcului Bordei, chiar dac\ Consiliul General aprob\ PUZ. Videanu a ad\ugat c\ func]ia `l oblig\ s\ acorde cele 17 milioane de euro desp\gubire omului de afaceri Costic\ Costanda, p=n\ pe 22 iulie, la 30 de zile dup\ ce Curtea de Apel a obligat Prim\ria General\ la plata desp\gubirilor. "Chiar dac\, personal, consider c\ hot\r=rea judecatoreasc\ de desp\gubire a lui Costanda este un atentat la autoritatea public\", a spus Videanu.

35 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 35 Taxarea muncii `n Rom=nia, la cel mai `nalt nivel din Europa Nivelul de impozitare a for]ei de munc\ din Rom=nia este unul dintre cele mai mari din Europa, situa]ie ce dauneaz\ `ntregii economii. Un alt efect al nivelului mare de impozitare este reducerea productivit\]ii muncii [i, prin urmare, afectarea PIB-ului. Impozitarea ridicat\ a for]ei de munc\ `n Rom=nia, una dintre cele mai mari din Europa, d\uneaz\ `ntregii economii, determin=nd o reducere a productivit\]ii muncii [i, prin urmare, a PIB, f\r\ s\ ofere, `n schimb, siguran]a pensionarilor, se arat\ `ntr-un studiu al B\ncii Mondiale. Potrivit studiului realizat de Banca Mondial\, "Programul de dezvoltare uman\ `n Rom=nia", sistemul de pensii "continu\ s\ fie afectat de sl\biciuni structurale majore [i s\ impun\ o rat\ de contribu]ie sporit\ care stimuleaz\ evaziunea, reduc=nd [i baza de contribu]ie". For]a de munc\ din Rom=nia este una dintre cele mai greu impozitate din Europa, cheltuielile totale cu asigur\rile sociale (pensii, s\n\tate, [omaj, accidente de munc\ [i handicap) reprezent=nd jum\tate din salariul brut. ~ntr-un clasament al valorii contribu]iilor pl\tite at=t de angajat, c=t [i de angajator `n Europa, Rom=nia se situeaz\ pe locul [ase din 26 ]\ri, cu 46,25%, fiind dep\[it\ numai de Olanda, Cehia, Fran]a, Albania [i Polonia. La polul opus al clasamentului de afl\ Belgia, Marea Britanie [i Irlanda, unde contribu]iile cumuleaz\ mai pu]in de 30%. Studiul Bancii Mondiale eviden]iaz\ c\ "efectul combinat al taxelor mari aferente salariilor `l constituie reducerea productivit\]ii muncii [i angajarea de for]\ de munc\ experimentat\, [i prin urmare [i o reducere a PIBului. Astfel, sistemul de pensii nu numai c\ nu ofer\ siguran]\ persoanelor `n v=rst\ `n mod durabil [i echitabil, dar mai [i d\uneaz\ `ntregii economii". ~n ciuda locului ocupat de Rom=nia `n acest clasament, veniturile pe care statul rom=n le `ncaseaz\ sunt printre cele mai mici din Europa. Astfel, Rom=nia ocup\ al\turi de Marea Britanie [i Irlanda ultimile trei locuri din totalul de 26 analizate de Banca Mondial\, contribu]iile din impozitarea salarial\ reprezent=nd mai pu]in de 6% din PIB. Austria, Italia, Polonia [i Slovenia ob]in din contribu]ii sume de peste 12% din PIB, afl=ndu-se pe primele locuri, `n Europa. ~n studiu se mai arat\ c\ nivelul contribu]iilor sociale s-a majorat `ncep=nd cu 1990 ca urmare a cre[terii num\rului pensionarilor `n paralel cu sc\derea num\rului de angaja]i. Astfel, bugetul statului a fost afectat prin reducerea veniturilor [i sporirea cheltuielilor, solu]ia identificat\ de Guvern fiind majorarea contribu]iilor.

36 36 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iulie La mai bine de de ani de la stabilirea minunilor Antichit\]ii de c\tre `nv\]a]ii greci, oamenii aduna]i s=mb\t\, 7 iunie, pe stadionul Da Luz din Lisabona (Portugalia) au fost martorii desemn\rii celor [apte "noi" minuni ale lumii, dup\ ce `n jur de 100 de milioane de oameni au votat pe Internet sau la telefon. Astfel, Marele Zid Chinezesc, cetatea Petra din Iordania, statuia lui Iisus Hristos M=ntuitorul (Cristo Redentor) de la Rio de Janeiro, Mausoleul Taj Mahal, din India, ruinele inca[e ale ora[ului Machu Picchu (Peru), Colosseumul din Roma [i fosta cetate maya de la Chichen-Itza, `n Mexic, sunt cele [apte noi minuni ale lumii. Cele sapte "noi" minuni ale lumii au l\sat `n afara listei monumentul englezesc Stonehenge, turnul Eiffel din Paris [i acropolele ateniene, prezente [i ele printre primele zece "favorite". "Noile" minuni ale lumii Marele Zid Chinezesc Marele Zid Chinezesc, la "`n\l]ime" Primul clasat a fost Marele Zid Chinezesc, urmat de ora[ul antic Petra din Iordania [i de statuia lui Isus M=ntuitorul din Rio de Janeiro, Brazilia. Monumentul na]ional al chinezilor a fost `n\l]at ca mijloc de ap\rare de pe vremea dinastiei Qin ( `.Hr.). ~ntins pe circa de kilometri [i vizibil din spa]iu, Zidul Chinezesc [i-a completat acum statutul de cea mai lung\ construc]ie de pe planet\ cu distinc]ia de "noua" minune a lumii. Un aport semnificativ `n aceast\ decizie l-a avut Academia chinez\, care, `n urm\ cu trei luni, a `ndemnat popula]ia s\ voteze `n mas\. Cetatea din de[ert Cetatea Petra, aflat\ la marginea De[ertului Arabiei, a fost capitala imperiului nabatean condus de regele Aretas IV (9 `.Hr.-40 d.hr.). Acum, mormintele din Petra, `mpreun\ cu fa]ada elenistic\ de 42 de metri `n\l]ime a templului de la m=n\stirea El-Deir, stau ca m\rturie impresionant\ a arhitecturii Orientului Mijlociu. De cealalt\ parte, statuia M=ntuitorului din Rio de Janeiro cu o `nal]ime de 32 de metri, c=nt\re[te de tone [i domne[te de pe v=rful muntelui Corcovado, `nalt de 710 metri. Ruine uitate de secole ~n ordine ceilal]i c=stig\tori au fost Mausoleul indian Taj Mahal, `n\l]at `ntre 1632 [i 1648 de c\tre `mp\ratul Shah Jahan pentru DESCOPER CÂT DE PRACTIC I CONVENABIL ESTE IDT BONUS CU DOAR 3 PA I SUNI ÎN TOAT LUMEA! CARTELĂ TELEFONICĂ INTERNAŢIONALĂ CU PIN Formează numărul de acces gratuit sau numărul local* Tastează codul PIN înscris pe bonul fiscal eliberat la cumpărare Formează numărul de telefon dorit inclusiv prefixul internaţional *NUMERE DE ACCES GRATUIT (italiană) (engleză) NUMERE LOCALE (Milano) (Roma) CERE IMEDIAT IDT BONUS! Îl poţi achiziţiona simplu în toată Italia prin intermediul terminalelor din cele peste de locaţii publice convenţionate cu LOTTOMATICA: tutungerii, agenţii Lotto, restaurante şi baruri. ri Albania Argentina Brazilia China Moldova Perù, Lima Filipine România Ucraina SUA Venezuela Minute IDT Bonus Tele2 Edicard Easycard IDT Bonus Tele2 Edicard Easycard de pe telefon fix c tre num r gratuit Minutele indicate mai sus se referă la cartele telefonice de 5 euro. Se aplică un impuls la răspuns de 0,19 euro la toate convorbirile, după primele două minute de conversaţie. De pe celular se aplică un surcharge la minut de 0,50 euro şi de la cabină de 0,11 euro. Tarifare la minut. Validitate 90 zile de la prima utilizare. Tarifele efective din aprilie 2007 şi pot fi schimbate în orice moment fără preaviz. 5 NUMEROASE MINUTE LA DISPOZI IA TA! de pe telefon fix c tre num r local Serviciul Clien i Iva încasat conform art. 74 DPR 633/72 Spunto Comunicazione e Media

37 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 37 Colosseumul, m=ndria italienilor so]ia sa preferat\, Mumtaz Mahal. Acesta a fost urmat de ora[ul Machu Picchu, din Peru, ale c\rui ruine ofer\ cea mai cuprinz\toare imagine a Imperiului Inca[. Uitat secole `ntregi de lumea de afar\, dar nu [i de localnici, situl a fost readus `n aten]ia interna]ional\ `n 1911, de c\tre arheologul Hiram Bingham, reu[ind acum s\ intre `n r=ndul "noilor" minuni ale lumii. "Gladiatorul" Colosseum Coloseumul din Roma A urmat Colosseumul din Roma, construit pentru a g\zdui spectacole [i lupte cu gladiatori `n fa]a a circa de spectatori. Cunoscut original sub numele de Anfiteatrul Flavian, dup\ numele familiei imparatului Vespasian, sub a c\rei domnie `ncepuse construc]ia, Coloseumul din Roma este cea mai impresionant\ cl\dire a Imperiului Roman, vizitat\ anual de sute de mii de turi[ti. ~mp\ratul Vespasian, fondatorul dinastiei Flavian a `nceput construc]ia Coloseumului `n anul 72 d.c, iar dup\ [apte ani de munc\ intens\, construc]ia nu atinsese mai mult de trei sferturi din `n\l- ]imea stabilit\ a amfiteatrului. ~ns\, dup\ doar un an, cl\direa era terminat\ [i inaugurat\ de c\tre Titus, fiul [i urma[ul la tron a lui Vespasian. Festivit\]ile de inaugurare au durat o sut\ de zile. Totodat\, m\rturiile arhitectonice ale civiliza]iei mayase de la Chichen Itza, Mexic, au fost ultimile incluse `n r=ndul noilor minuni ale lumii. UNESCO nu recuoa[te rezultatele Concursul a fost lansat `n ianuarie 2006, c=nd un juriu format din arhitec]i prestigio[i a ales 21 de finaliste din 77 de monumente "concurente". ~ns\, ini]iativa `i apar]ine aventurierului [i produc\torului de film elve]ian Bernard Weber. Organizatorii au caracterizat concursul drept un prilej de Din lista original\ cu cele [apte minuni ale lumii d\inuie de mai bine de de ani fac parte: Piramida lui Keops de la Gizeh, Egipt; Gr\dinile Suspendate din Babilon; templul zei]ei Artemis din Efes; statuia lui Zeus de la Olympia; Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rhodos [i Farul din Alexandria. Singura minune din Antichitate r\mas\ `n picioare sunt piramidele de la Gizeh. promovare la nivel global a culturii dezvoltate `n afara Europei [i a Orientului Mijlociu. Pe de alt\ parte, UNESCO a refuzat s\ recunoasc\ `ns\ rezultatele sondajului global, critic=nd lista foarte limitat\ `ntocmit\ pentru competi]ie. [i asta `n condi]iile `n care Patrimoniul Mondial ini]iat de UNESCO numar\ 660 de situri culturale [i alte 166 naturale. PANA LA 348 MINUTE DE CONVORBIRI CU ROMANIA CON 10. ATI RAMAS FARA CUVINTE? PACAT. CARTAMONDO HELLO TARIFE CARE APROPIE. CARTAMONDO HELLO UITE CÂT ESTE DE APROAPE ROMÂNIA CU TARIFELE CONVENABILE TISCALI. DESTINA IE 1 FIX 2 GEO DE PE FIX 2 România România Bucuresti Exceptând indica iile diferite, se în eleg convorbiri directe c tre re eaua fix din ar 2. Minute disponibile cu o cartel de 10,00. Produs disponibil i în versiune de 5,00 List de pre uri în vigoare din Mai Tarifele actualizate consultabile pe site-ul Pre urile pot varia f r preaviz. Pre clar: taxare la minut f r impuls la r spuns Formeaz num rul gratuit de acces de la telefon fix sau de la celular La solicitarea vocal formeaz codul pin înscris pe bon. Apoi formeaz num rul dorit inclusiv prefixul.

38 38 ROM+NIA Gazeta Rom=neasc\ iulie }inu]i `n lan]uri de proprii p\rin]i Un b\iat de [ase ani [i o fat\ de opt ani au fost ]inu]i `n lan]uri de p\rin]ii lor, timp de c=teva zile, `ntr-un imobil de dou\ camere din comuna ie[ean\ Miroslava. Copiii au fost salva]i de reprezentan]ii Direc]iei de Asisten]\ Social\ [i pentru Protec]ia Copilului Ia[i (DGASPC), care au fost sesiza]i de vecinii copiilor. P\rin]ii micu]ilor nu erau acas\, dar le l\saser\ m=ncare `ntr-o farfurie pus\ `n apropiere, pe jos. Cel de-al treilea copil al familiei, `n v=rst\ de un an [i jum\tate, era, de asemenea, `nchis `n cas\, f\r\ a fi `ns\ legat. Lega]i de marginea patului Purt\torul de cuv=nt al Direc]iei de Asisten]\ Social\ [i pentru Protec]ia Copilului Ia[i, Eliza Chirica a precizat c\: "Cei doi copii au fost ]inu]i `n lan]uri cu lac\te [i lega]i de marginea patului. Din declara]iilor acestora a reie[it c\ p\rin]ii lor `i legau des `n lan]uri, deoarece erau neast=mp\ra]i. B\iatul de [ase ani prezenta umfl\turi la picior [i se deplasa cu greutate", a spus Eliza Chirica. "Copiii sunt foarte speria]i. Au fost interna]i `n Centrul de Primire `n Regim de Urgen]\ [i li se vor face toate analizele. Urmeaz\ s\ ne adresam instan]ei cu propunere de dec\dere din drepturi p\rinte[ti a p\rin]ilor [i pentru ob]inerea unei ordonan]e preziden]iale `n cazul celui de-al treilea copil, `n cazul `n care scoaterea din familie nu va fi posibil\ prin decizie de urgen]\", a mai declarat, purt\torul de cuv=nt al DGASPC Ia[i. Tat\l, arestat preventiv Marius Gr\dinariu, tat\l copiilor ]inuti `n lan]uri, dup\ ce a ajuns `n arestul Inspectoratului Judetean de Poli]ie Ia[i, a primit din partea Tribunalului Ia[i verdictul de arestare preventiv\ pentru o perioad\ de 29 de zile. "Exist\ indicii clare c\ b\rbatul a ~n Rom=nia, sunt peste 3,3 milioane de copii, iar statisticile sunt cutremur\toare: mul]i dintre micu]i sunt maltrata]i, viola]i, r\pi]i sau chiar uci[i. Anul trecut, peste de copii au murit din aceste motive. Studiile UNICEF indic\ `ns\ c\, neoficial, doi din trei copii rom=ni m\n=nc\ b\taie de la p\rin]i. Anual, de copii cu v=rste avut un comportament agresiv `n repetate r=nduri asupra copiilor. Acela[i tratament a fost aplicat [i so]iei, care a fost lovit\ de fa]\ cu copiii. B\rbatul a fost depus `n arest pe baza unei ordonan]e de re]inere pentru rele tratamente aplicate minorilor", a declarat purt\torul de cuv=nt al Inspectoratului Jude]ean de Poli]ie Ia[i, Virginia Pralea. de la 0 la 14 ani sunt nenoroci]i pe via]\. ~n Rom=nia, stat membru UE, copiii `nc\ mai cad `n oala cu ciorb\, sunt sc\pa]i pe plit\ ori `nghit otrav\ de [oareci, iar `n multe din cazuri, vinova]i au fost g\si]i chiar p\rin]ii. Pe lista ru[inii, Rom=nia se g\se[te [i cu 346 copii disp\ru]i, mul]i fiind g\si]i dup\ s\pt\m=ni, mor]i [i `ngropa]i. Esen]a informa]iei! {tii ce se `nt=mpl\ acas\? Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino

39 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 39 Jean Marie Le Pen: "Intr\rile trebuie reduse la zero" "Nu vrem s\ `nchidem por]ile imigran]ilor, cu at=t mai pu]in s\ devenim xenofobi. Vrem numai s\ protej\m tradi]ia noastr\ [i identitatea noastr\ cultural\. Este necesar un control mai mare la frontiere [i practicarea unei politici care s\ reduc\ imigra]ia la zero. Imigran]ii deja prezen]i pot r\m=ne, dac\ au ob]inut cet\]enia, dar f\r\ s\ impun\ cultura lor". Afirma]ia a fost f\cut\ `ntro conferin]\ de pres\ la Palermo de liderul Frontului Na]ional francez, Jean Marie Le Pen (foto). "~n Fran]a `n ultimii 30 de ani - a ad\ugat Le Pen - au intrat 30 de milioane de str\ini [i `nc\ mai sosesc pe an. ~n Europa natalitatea este foarte sc\zut\ [i cur=nd vom fi astupa]i de imigran]i. Problema a devenit de s\n\tate public\ [i amenin]\ supravie]uirea culturii noastre". Pentru Jean Marie Le Pen, c\derea frontierelor `n Ue "a `nr\ut\]it notabil situa]ia [i a f\cut permeabile frontierele pentru intrarea str\inilor. Trebuie s\ ne ocup\m de s\racii [i [omerii no[tri `nainte s\ ne g=ndim [i la ei". Merkel: Cunoa[terea limbii germane r\mâne o condi]ie esen]ial\ pentru integrarea imigran]ilor Cunoa[terea limbii germane reprezint\ o condi]ie indispensabil\ pentru integrarea imigran]ilor, a reiterat cancelarul Germaniei, Angela Merkel (foto), citat\ de AFP. Dintre cei 15 milioane de imigran]i "mul]i deja s-au integrat [i dorim s\ îi ajut\m [i pe al]ii", a subliniat Merkel. Acest lucru înseamn\ c\ "limba german\ trebuie cunoscut\ [i ca imigran]ii s\ accepte legile germane", a continuat cancelarul german. "Mul]i nu au acelea[i [anse pe pia]a muncii, mul]i nu au acces la educa]ie. Aceast\ situa]ie trebuie s\ se schimbe", a recunoscut Merkel, subliniind c\ va prezenta joi un plan na]ional de integrare. Cancelarul a prezentat trei m\suri concrete - sporirea cursurilor de integrare; sporirea num\rului antrenorilor sportivi în regiunile în care sunt mul]i imigran]i; lansare campaniei "femeile au drepturi". Londra, criticat\ pentru c\ refuz\ s\ verifice identit\]ile imigran]ilor în baza de date a Interpol Marea Britanie refuz\ s\ verifice imigra]ii în baza de date global\ cu suspec]ii de terorism, sus]ine secretarul general al Interpol, Ronald Noble, citat de Sunday Telegraph în edi]ia electronic\. De altfel, Noble a acuzat Guvernul de la Londra c\, în acest fel, pune în pericol via]a cet\]enilor britanici. În plus, Ministerul britanic de Externe a fost criticat de sindicatele industriale pentru c\ a concesionat activit\]ile de verificare a muncitorilor str\ini unei forme private cu sediul în India. Ronald Noble a f\cut parte din administra]ia Bill Clinton, având c\ responsabilitate supravegherea serviciilor secrete americane. Noble a subliniat c\ persoanele arestate pentru atentatele e[uate de la Glasgow [i Londra veniser\ abia de curând în Marea Britanie. El a dat asigur\ri c\ asemenea comploturi pot fi evitate dac\ autorit\]ile ar verifica identit\]ile imigran]ilor în baza de date a Interpol.

40 40 SPORT Gazeta Rom=neasc\ iulie "Granzii" Ligii I tureaz\ motoarele Dinamo, Steaua, Rapid [i CFR Cluj au intrat `n linie dreapt\ `naintea cursei infernale care le a[teapt\ `n sezonul Lucrurile se precipit\ `n Liga I la fotbal. Cei trei "mari" tradi]ionali, Dinamo- Steaua-Rapid, c\rora li se al\tur\ `ndrept\]it provinciala CFR Cluj, tureaz\ motoarele la maxim `naintea unui sezon ca o curs\ de Formula 1. Bugete mari, achizi]ii mai multe [i mai valoroase ca niciodat\, ambi]ii [i a[tept\ri uria[e sunt ingredientele sezonului cu cea mai mare miz\ din istoria campionatului românesc. Clasat\ pe locul [apte `n ierarhia coeficien]ilor UEFA, ]ara noastr\ va trimite, `n sezonul , nu mai pu]in de [ase echipe `n competi]iile continentale. E o cifr\-record, f\r\ precedent pentru România. Mai mult, prima clasat\ va merge direct `n grupele Ligii Campionilor, a doua - `n turul III preliminar al aceleia[i competi]ii (cu mari [anse de a fi cap de serie [i, deci, de a intra, de asemenea, `n grupe). Alte patru echipe vor lua startul `n turul I al Cupei UEFA. Asta `nseamn\ c\ o treime dintre participantele la Liga I vor juca, la anul, `n cupele europene. Buget total de aproape 40 de milioane Marea miz\ a "celor patru" este `ns\, f\r\ `ndoial\, Liga Campionilor. Accederea `n grupe ar aduce `n vistierie cel pu]in zece milioane de euro, ceea ce `nseamn\, practic, un avantaj aproape decisiv `n duelul cu celelalte echipe din ]ar\. Ca de obicei, Dinamo [i Steaua vor beneficia [i `n acest sezon de cele mai mari bugete. Cele dou\ eterne rivale arunc\ `n lupt\ câte milioane de euro. Rapid a r\mas [i la acest capitol de c\ru]\, mizând pe doar cinci milioane de euro. ~n schimb, "ceferi[tii" de la Cluj pun la b\taie opt milioane de euro. Dincolo de achizi]ii [i de bugete, un rol extrem de important `n sezonul urm\tor `l vor avea antrenorii. Dinamo, cel mai bun antrenor [i cele mai tari achizi]ii La acest capitol, Dinamo pare `n avantaj din toate punctele de vedere. Este singura forma]ie care [i-a p\strat antrenorul, pe Mircea Rednic, [i, deci, nu e nevoie de o perioad\ de acomodare, `n care tehnicianul s\-[i cunoasc\ noii elevi. Pornind de la acest prim punct, "câinii ro[ii" au mai ob]inut un avantaj, pornind devreme campania de achizi]ii [i reu[ind s\-[i aduc\, dup\ un plan coerent, juc\tori buni pe posturile deficitare. Campionii i-au `nrolat pe atacantul Bratu, mijloca[ii Zicu [i Chiacu [i pe funda[ii N\stase [i Stoican. Rednic, un antrenor care, dup\ [apte ani de profesie, are deja experien]\ [i palmares (dou\ titluri, cu Dinamo [i Rapid), e sprijinit de conducere [i arat\ a-[i fi `nsu[it corect lec]iile de la mentorul s\u, Mircea Lucescu. Este `ns\ duplicitar, `[i acuz\ adesea juc\torii dup\ insuccese, stârnind astfel nemul]umiri `n lot, [i nu ezit\ s\ fac\ unele compromisuri `n rela]ia cu [efii, ceea ce-i [tirbe[te reputa]ia. Omogenitatea [i experien]a, atuurile steli[tilor Steaua pare s\ fie `ntr-un oarecare dezavantaj, comparativ cu Dinamo. Lotul este, `n linii mari, cam acela[i din ultimii ani. S-au f\cut achizi]ii, dar nu toate sunt la fel de importante precum cele Rednic se bucur\ de cele mai reu[ite transferuri ale dinamovi[tilor. Dintre fotbali[tii adu[i, funda[ul Emeghara, mijloca[ul B\doi [i atacantul Neaga reprezint\ cu adev\rat mari câ[tiguri. Echipa e foarte omogen\ [i joac\ aproape din instinct, dar aceast\ stabilitate existent\ de patru-cinci ani la nivelul lotului a dus [i la o uzur\ psihic\. Antrenorul Gheorghe Hagi este, f\r\ `ndoial\, un stelist veritabil. ~[i face meseria cu pasiune [i f\r\ compromisuri. Sufer\ `ns\ la capitole importante. N-a demonstrat deocamdat\ c\ ar fi un tehnician de anvergur\. Dup\ [ase ani de carier\, a[teapt\ `nc\ un succes major. Nu accept\ sugestii nici m\car din partea unor tehnicieni celebri, care i-au fost antrenori pe parcursul carierei [i, mai ales, n-are r\bdare. Obi[nuit cu succesul, cedeaz\ repede la presiunea rezultatelor negative [i nu [tie s\ gestioneze crizele. Giule[tenii a[teapt\ salvarea de la Bergodi Rapid st\ [i mai prost decât Steaua. "Vi[iniii" au primit multe lovituri grele `n aceast\ var\. Echipa a fost p\r\sit\ de fotbali[ti valoro[i (Zicu, Moldovan, B\doi [i Ganea). Al]ii (cazul portarului Daniel Coman) cer insistent s\ plece. ~n loc au fost adu[i fotbali[ti str\ini f\r\ cot\ interna]ional\. Lotul sufer\ [i ca num\r, motiv pentru care antrenorul Cristiano Bergodi a convocat adesea la antrenamente mul]i fotbali[ti de la tineret. Tehnicianul italian a dovedit pân\ acum, `n cei doi ani petrecu]i `n România, seriozitate [i calit\]i notabile. E meticulos, acord\ mare importan]\ aspectului tactic [i a ob]inut rezultate bune cu FC Na]ional [i CFR Cluj. E muncitor [i dedicat. Pare s\ sufere `ns\ la capitolul preg\tirii psihologice a echipei. Ardelenii mizeaz\ pe "mercenari" CFR Cluj, echipa din provincie care completeaz\ "careul de a[i", este deocamdat\ o enigm\. Au fost adu[i foarte mul]i fotbali[ti str\ini, `n principal din Portugalia. Cele patru milioane de euro cheltuite pentru transferuri s- au dus `ns\ pe juc\tori de la echipe de rangul doi. N-au venit vedete. ~n plus, majoritatea fotbali[tilor au fost adu[i `nainte ca antrenorul Ioan Andone s\ fie instalat pe banca tehnic\. Ando este unul dintre cei mai experimenta]i antrenori din Liga I. {tie cum este s\ preg\te[ti forma]ii de top, precum Dinamo, dar [i echipe de mâna a doua, ca Sportul, FC Bra[ov [i Farul. "F\lcosul" are `ns\ unele lacune la organizarea jocului, mai ales `n defensiv\. A preluat o echip\ aproape f\cut\ [i trebuie s\ lucreze cu "materialul clientului".

41 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 41 Marica, `ntre {ahtior [i Stuttgart Nem]ii i-au propus atacantului un salariu de dou\ milioane de euro anual, iar interna]ionalul vrea cu orice pre] s\ p\r\seasc\ Ucraina Ciprian Marica, unul dintre cei mai promi]\tori fotbali[ti din noua genera]ie a României, este `n conflict deschis cu Mircea Lucescu, antrenorul s\u de la {ahtior Done]k, [i va pleca, foarte probabil, din campionatul Ucrainei. Principala ofert\ vine din Bundesliga, de la VfB Stuttgart, surprinz\toarea câ[tig\toare a titlului `n Germania. Dac\ transferul se realizeaz\, Marica ar deveni al treilea român de la Stuttgart, dup\ ce Florin R\ducioiu [i Ionel Ganea au evoluat `n trecut la "ro[-albi". Conform presei germane, "vârful" bucure[tean s-a `n]eles cu oficialii [vabilor `n privin]a salariului (dou\ milioane de euro pe sezon). Cu VfB Stuttgart, Marica va avea posibilitatea s\ evolueze direct `n grupele Ligii Campionilor. Ar fi, pentru tân\rul atacant, colacul de salvare `ntr-un moment extrem de delicat. Conflictul mocnit cu "Il Luce" a explodat la startul preg\tirilor, când Marica a refuzat, pur [i simplu, s\ se prezinte `n cantonament! Lucescu a luat foc [i l-a amenin]at cu o amend\ drastic\. Mai apoi `ns\, diplomat, antrenorul n-a pus paie pe foc [i a preferat s\-l laude `n presa german\ tocmai pentru a-i spori cota. "Nu vrem s\ facem afaceri p\guboase" Marea problem\ `n realizarea tranzac]iei o reprezint\ opozi]ia "minerilor", care ar vrea s\-l p\streze pe Marica sau, dac\ nu mai e nici un chip s\-l ]in\, m\car s\ `ncaseze o sum\ mare pe el. Patronul Rinat Ahmetov nu vrea s\-l lase pe juc\tor la Stuttgart sub form\ de `mprumut, a[a cum solicit\ nem]ii. Explica]ia o ofer\ Mircea Lucescu: "Nu mai vrem s\ avem astfel de afaceri p\guboase. Pe Vukici l-am `mprumutat, de asemenea, [i s-a `ntors la noi accidentat. Nu l-am mai putut vinde". Conducerea germanilor este `ns\ optimist\ `n privin]a tranzac]iei. "Marica e un juc\tor de careu foarte bun [i vrea s\ joace la noi. Facem eforturi s\-l aducem la Stuttgart", este declara]ia lui Horst Heldt, managerul nem]ilor. Un emisar al celor de la Stuttgart a mers `n cantonamentul din Elve]ia al "minerilor", pentru a discuta direct cu ucrainenii. Ies la iveal\ banii negri Germanii le-au f\cut o ofert\ concret\ celor de la {ahtior. Potrivit nem]ilor, "minerii" ar fi cerut `n schimbul ced\rii definitive a lui Marica suma de 15 milioane de euro! Din acest motiv, Stuttgart ar prefera un `mprumut pe un an. "Nu s-au purtat astfel de discu]ii. 10, 15 milioane... Astea sunt bazaconii Negocierile se vor finaliza la Done]k", a spus, `n prim\ instan]\, "Il Luce". Antrenorul a venit `ns\ apoi cu complet\ri care schimb\ datele problemei. ~n bis\pt\mânalul "Kicker", el a precizat c\ "Bundesliga i se potrive[te lui Ciprian. Viteza [i tehnica l-ar impune. E un mare talent. Nu degeaba l- am luat `n 2004, când avea 18 ani, [i am pl\tit pe el [ase milioane de euro!". Aici apare un mare semn de `ntrebare. Oficial, Dinamo a Atacantul rom=n, hot\r=t s\ renun]e la Sahtior anun]at c\ a `ncasat de la {ahtior pentru Marica doar dou\ milioane de euro. Rezult\ o diferen]\ de patru milioane care a disp\rut! Presa din România [i, de o perioad\ `ncoace, Fiscul din ]ara noastr\ au pornit pe urmele afacerii. Despre comisionul de patru milioane intrat `n buzunarele impresarilor Ioan [i Victor Becali s-a scris deja de câ]iva ani. Ini]ial, informa]ia a fost negat\ de p\r]i. Acum, când e vorba s\-[i vând\ fotbalistul, {ahtior recunoa[te `ns\ adev\rul. Fotbalistul este decis s\ se despart\ de {ahtior `n aceast\ var\, chiar dac\ nu se va concretiza oferta nem]ilor, existând tratative cu grup\ri din Spania [i din Italia. "M\ bucur\ oferta celor de la Stuttgart, o echip\ care va evolua `n grupele Ligii Campionilor. Stuttgart mi-a stârnit interesul", a comentat Marica. "N-am nimic cu Lucescu, dar sper la mai bine" Ciprian Marica este `n conflict deschis cu conducerea "minerilor", `n special cu antrenorul Mircea Lucescu, deoarece a refuzat prelungirea contractului scadent `n "N-am nimic personal cu antrenorul Lucescu, dar e normal s\ sper la mai bine", se explic\ Marica. Ciprian a fost atât de decis s\ plece din Ucraina `ncât a luat `n calcul [i varianta revenirii la Dinamo, mai ales dup\ ce Ianis Zicu, cel mai bun prieten al s\u, s-a `ntors la gruparea din {oseaua {tefan cel Mare. Prin refuzul de a-[i prelungi `n]elegerea, fotbalistul `i oblig\ pe ucraineni s\-l vând\ cât mai repede, pentru a nu risca s\-l piard\ gratis. {ahtior Done]k este acum `ntr-un stagiu de preg\tire `n Elve]ia. Mircea Lucescu a elucidat "cazul Marica", l\sând impresia c\, `n cele din urm\, este de acord cu plecarea juc\torului: "Eu voi sus]ine cât pot de mult dorin]a fotbalistului. Sunt de acord cu el. Decât s\ fie nemul]umit, mai bine s\ se transfere! Nu exist\ juc\tor netransferabil la {ahtior. Nem]ii vor s\ ia juc\torul sub form\ de `mprumut. {ahtior vrea s\ vând\ definitiv fotbali[tii de care sunt interesa]i alte forma]ii. Singurul club unde am fi vrut s\-l l\s\m pe Ciprian sub form\ de `mprumut pe un an era AS Roma. Numai c\ italienii au renun]at `n cele din urm\".

42 42 SPORT Gazeta Rom=neasc\ iulie Chivu, victima comisioanelor C\pitanul tricolorilor a ratat transferul la Real Madrid din cauza sumelor colosale cerute de intermediarii Ioan [i Victor Becali Preten]iile financiare f\r\ precedent ale impresarilor au f\cut ca unul dintre cei mai buni fotbali[ti români, Cristi Chivu, s\ rateze ocazia de a `mbr\ca tricoul celui mai galonat club din istorie: Real Madrid. C\pitanul na]ionalei, care se afl\ `n ultimul an de contract cu AS Roma, a fost ofertat, `n s\pt\mânile din urm\, de trei grup\ri de top ale fotbalului mondial: Real Madrid, FC Barcelona [i Inter Milano. Prima grupare reprezint\, f\r\ `ndoial\, Everestul performan]ei pentru orice sportiv. Mai sus de echipa care a cucerit nou\ Cupe ale Campionilor, un fotbalist nu are unde s\ joace. Pentru orice juc\tor - nu numai pentru români -, a `mbr\ca tricoul castilienilor e o onoare. FC Barcelona a reprezentat op]iunea de suflet a lui Chivu, care a m\rturisit, `nc\ de acum câ]iva ani, c\ ]ine de mic cu aceast\ echip\. Trei milioane de euro comision! Cu toate acestea, fotbalistul a fost tras, din cauze independente de interesele sale, c\tre ultima forma]ie, Inter Milano. Gruparea lombard\ a oferit echipei romane cei mai pu]ini bani. Nici la salariu nu a excelat clubul patronat de Massimo Moratti, contractul propus de Real fiind superior. Inter a punctat `ns\ la cel mai important aspect: comisionul promis intermediarilor Ioan [i Victor Becali, cei care-l impresariaz\ pe Chivu. Cele trei milioane de euro - dintre care 1,5 au fost, conform presei italiene [i celei spaniole, pl\ti]i `n avans - au f\cut ca procuratorii s\-[i direc]ioneze juc\torul c\tre milanezi. Parafat\ oficial `ntre AS Roma [i Real Madrid, afacerea Chivu a c\zut, oficial, din cauza salariului fotbalistului. Conform celor mai importante ziare spaniole [i italiene, tratativele s-au `mpotmolit `ns\ din pricina comisionului prea mare pretins de fra]ii Becali, impresarii lui Chivu. S-au vehiculat sume halucinante: de la trei pân\ la [ase milioane de euro, `n condi]iile `n care salariul lui Chivu urma s\ fie de cel mult cinci milioane de euro! Mai mult, jurnalele apropiate clubului FC Barcelona au dezv\luit c\ Ioan Becali a `ncasat deja un avans de 1,5 milioane de euro de la Massimo Moratti, patronul de la Inter Milano, pentru transferul românului. A[a se explic\, de altfel, [i `ndârjirea cu care fra]ii Becali au sus]inut permanent oferta Interului. "Ce a]i vrea, s\ facem munc\ patriotic\?" "Real Madrid avea convingerea c\ juc\torul va accepta oferta [i c\ declara]iile reprezentantului s\u fac parte dintr-o strategie Ioan [i Victor Becali au negat, ini]ial, cu vehemen]\ c\ la mijloc ar fi comisionul lor, sus]inând c\ e vorba de voin]a juc\torului, care nu vrea s\ plece din Italia. Treptat, adev\rul a ie[it `ns\ la iveal\. Becali a comentat pentru televiziunea Sky situa]ia lui Chivu. "Cristi merge la Inter dac\ Roma ajunge la un acord cu milanezii. Altfel r\mâne la Roma. Cuvântul lui Moratti este ca un contract pentru mine. Mi-a spus o cifr\, mi-a zis c\ are nevoie de acest b\iat, dar mai trebuie ca Roma s\ fie de acord", a dezv\luit Becali, recunoscând astfel c\ negocierile cu Chivu a ratat cele mai bune transferuri din cauza impresarilor pentru cre[terea comisionului s\u", a dezv\luit "Marca". Oficialii madrileni b\tuser\ deja palma cu AS Roma pentru 18 milioane de euro, dar nu au fost de acord cu sumele cerute de impresari, a[a c\ Becali a trecut la amenin]\ri. "Miercuri (n.r. - s\pt\mâna trecut\) a ie[it `n scen\ agentul, care mai `ntâi a refuzat s\ aib\ o `ntâlnire cu Mijatovici pentru a negocia salariul lui Chivu. ~n epilogul episodului de miercuri, impresarul a amenin]at c\ fotbalistul [i-ar putea duce la bun sfâr[it contractul cu Roma pentru a decide viitorul s\u, ca juc\tor liber, `ncepând de la 1 ianuarie 2008", mai scrie cotidianul "Marca". Funda[ul Cristi Chivu este ultimul mare juc\tor aflat sub contract cu firma fra]ilor Becali. Un contract pe cinci ani ar `nsemna c\, `n acest interval, cei doi procuratori nu-l vor mai putea muta de la o echip\ la alta `n schimbul unor comisioane de milioane. De aici [i `ndârjirea de a-l "jumuli" cât mai bine, chiar cu pre]ul sacrific\rii carierei sale. "Ce a]i vrea, s\ facem munc\ patriotic\? Un comision de trei milioane de euro e mult sau e pu]in?", a replicat Victor Becali, când a fost `ntrebat de banii pe care urmeaz\ s\-i `ncaseze. ~n dorin]a de a-[i maximiza profitul, Ioan Becali a ignorat acordul dintre Real [i Roma. Conform cotidianului catalan "Sport", Becali ar fi pretins ini]ial Barcelonei un salariu brut de 7 milioane de euro pentru juc\tor [i un comision de 4 milioane de euro pentru el! Apoi, impresarul [i-a diminuat preten]iile, mai ales c\ românul Chivu ar prefera forma]ia catalan\ grup\rii din Madrid. "Cuvântul lui Moratti e contract pentru mine" Barcelona [i Real au fost doar de form\. "Giovani" a continuat stupefiant: "Mijatovic m-a chemat chiar [i ieri (n.r. - luni), dar i-am spus pentru ultima oar\ c\ nu ne intereseaz\ Real Madrid!". Culmea e c\ tot Ioan Becali s- a ar\tat indignat de informa]iile privind comisionul fabulos `ncasat pentru a-l dirija pe Chivu spre Inter. "Cel mai mult m-au deranjat minciunile despre milionul [i jumatate primit de la Moratti [i toate aceste lucruri. Sunt deja obi[nuit cu aceste minciuni spuse de diver[i jurnali[ti. S\ fim serio[i!, a atacat fratele mai mare al lui Victor.

43 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 43 Noul antrenor de la Al Hilal a fost `ntâmpinat cu fast de [eici `n capitala saudit\ Ryad Departe de tensiunea din ce `n ce mai accentuat\ din campionatul românesc, fostul antrenor al echipei Steaua, Cosmin Ol\roiu, a `nceput `n Arabia Saudit\ o aventur\ neobi[nuit\, pe bani mul]i. Dup\ ce a negociat la Paris contractul cu Al Hilal, Oli a ajuns vinerea trecut\ la Ryad, capitala saudit\, unde a f\cut cuno[tin]\ cu [eicii care conduc clubul. Cu un contract de 1,7 milioane de dolari pe an, Ol\roiu a urcat pe locul trei `n clasamentul celor mai bine pl\ti]i tehnicieni români, dup\ Mircea Lucescu (aproape 4,1 milioane de dolari) [i Ladislau Bölöni (2,2 milioane de dolari). Românul a fost `ntâmpinat cu fast. "A fost mult\ lume la aeroport... Un pic de nebunie! Vineri, dup\ ce am ajuns, m-am dus s\ v\d complexul sportiv [i stadionul. Acum, dup\ ce i-am cunoscut, pot spune c\ oamenii sunt OK [i c\ m-au primit foarte bine", [i-a `mp\rt\[it Oli primele impresii. Acesta se va `nfrunta `n campionatul Arabiei Saudite cu fostul s\u elev de la Steaua, brazilianul Elton. Va fi, probabil, un duel greu pentru Ol\roiu, ]inând cont de zilele fripte pe care antrenorul, la ordinele patronului Gigi Becali, i le-a f\cut micu]ului mijloca[. Pân\ la a intra `ns\ `n pâine efectiv, Ol\roiu a avut parte de surprize pl\cute. Vineri seara a semnat contractul pe dou\ sezoane, a fost prezentat oficial, iar seara, dup\ reunirea lotului, a participat la o fastuoas\ petrecere-recep]ie dat\ `n cinstea sa de [eici. "Vor s\ câ[tig\m tot" Onorurile nu l-au am\git `ns\ pe Ol\roiu, care e con[tient c\ a[tept\rile sunt foarte mari, iar conduc\torii Oli, emirul din Ryad clubului, bog\ta[ii arabi, sunt instabili [i imprevizibili. "Obiectivele sunt clare. S\ câ[tig\m tot. Campionat, cupe... [tia au pe-aici vreo cinci Cupe! {i pe plan extern, la fel. Al Hilal e obi[nuit\ s\ cucereasc\ m\car dou\-trei trofee pe sezon, dar anul trecut n-a reu[it s\ ob]in\ decât unul singur", se gânde[te tehnicianul care, cu Steaua, a cucerit dou\ titluri na]ionale, o Supercup\ a României, s-a calificat `n grupele Ligii Campionilor [i `n semifinalele Cupei UEFA. La 38 de ani, Oli nu se mai mir\ deja de nimic: "Stadionul noii mele echipe e "King Fahd". O aren\ absolut superb\, pe care o [tiu `ns\. Am mai jucat aici `n 2000, pe când eu eram legitimat la echipa sudcoreean\ Samsung Blue Wings. Era o partid\ din Cupa Campionilor Asiei. }in minte c\ am pierdut cu ". Al Hilal, noua forma]ie a lui Cosmin Ol\roiu, reprezint\ `n regiunea Golfului cam ce `nseamn\ Steaua `n Sud-Estul Europei. Este cea mai bogat\ [i, totodat\, cea mai cunoscut\ grupare din Arabia Saudit\. ~n 50 de ani de existen]\, Al Hilal a cucerit 42 de trofee interne [i interna]ionale. Dea lungul timpului, pe banca tehnic\ a forma]iei din capitala saudit\ au luat loc, printre al]ii, Anghel Iord\nescu, Ilie Balaci (dou\ mandate), dar [i dublul campion mondial brazilian Mario Zagallo. Spune c\ nu-l mai intereseaz\ Steaua Ol\roiu are deja la Al Hilal doi "stranieri" `n lot, pe brazilienii Marcelo Tavares [i Rodrigao. ~n Arabia Saudit\, regulamentul permite folosirea a doar trei juc\tori str\ini. Ultimul loc pe list\ ar putea fi ocupat de un român, chiar dac\ Ol\roiu evit\ s\-[i expun\ planurile. "Poate o s\ iau [i un compatriot aici. S\ vedem...", s-a m\rginit s\ spun\ antrenorul, care a f\cut `ns\ unele demersuri. Cel vizat s\ ia drumul Arabiei ar fi "copilul" lui Oli, Gigel Coman, cel pe care antrenorul l-a luat Aflat la mare distan]\ de ]ar\, Ol\roiu [tie `ns\ c\ acest exil este unul temporar [i c\, mai devreme sau mai târziu, va reveni `n campionatul românesc. Cu acest spectru `n fa]\, tehnicianul se fere[te de polemici [i, mai ales, de conflicte cu Gigi Becali, patronul echipei Steaua, la care a activat. Fostul antrenor al "ro[- alba[trilor" nu vrea s\ comenteze rezultatele primelor amicale disputate de Steaua (dou\ `nfrângeri [i o victorie) cu Gic\ Hagi pe banca tehnic\. De-a lungul ultimelor luni ale mandatului lui Ol\roiu, "Regele" a agitat ~l vrea pe Gigel Coman Ol\roriu, `nt=mpinat cu fast la Al Hilal mereu spiritele `n Ghencea, afirmând c\ pentru Steaua e o ru[ine s\ termine pe locul doi, `n condi]iile `n care devenise evident c\ echipa nu-i mai poate ajunge pe dinamovi[ti. Oli s-a revan[at la plecare, atunci când se [tia deja c\ Hagi `i va lua locul, afirmând c\ "las `n Ghencea o echip\ de campioni, foarte puternic\. Sunt convins c\ va cuceri titlul [i se va califica `n grupele Ligii Campionilor". Primele rezultate ob]inute de Steaua sub bagheta lui Hagi sunt `ns\ de natur\ s\ `ngrijoreze. Acum, Oli se fere[te s\ mai pun\ paie pe foc: "N-am v\zut meciurile echipei Steaua. Sunt doar ni[te amicale, ce conteaz\ rezultatele?". Pentru a se eschiva de la alte `ntreb\ri, Cosmin a ad\ugat c\ "Steaua e deja istorie, m\ gândesc doar la noua mea echip\". dup\ el peste tot unde a antrenat, la FC Na]ional, Poli Timi[oara [i Steaua. ~n Ghencea, mijloca[ul de 29 de ani a c\zut `n dizgra]ia lui Hagi, care l-a anun]at deja, dup\ stagiul de preg\tire din Austria, c\ nu va face parte din lot `n sezonul viitor. ~n aceste condi]ii, patronul Gigi Becali va fi de acord cu cedarea lui Coman. Conform unor surse, Ol\roiu l-a contactat deja pe latifundiar [i s-a interesat de situa]ia fotbalistului, dar [i de suma de transfer pe care Steaua ar urma s-o cear\ `n cazul unei oferte oficiale.

44 44 PUBLICITATE Gazeta Rom=neasc\ iulie CABINET STOMATO- LOGIC (DENTIST) Dr. Petru Covaci Metrou A - Cornelia Largo Boccea Via Taddeo da Sessa, 12 (intrarea vizavi de Upim) Tel , Cell Reduceri 50 % pentru rom=ni AGENZIA DI SERVIZI di ing. GETA BREHUI cell , Telefona]i fax , pentru a ob]ine . bregeta@virgilio.it o programare! Traducere [i legalizare pentru orice tip de documente, inclusiv permis de conducere; Traducere documente [colare pt. `nscrierea copiilor la [colile italiene; traduceri medicale, juridice; Procuri notariale, apostilate, pentru Rom=nia; Preg\tire [i depunere dosare cet\]enie; Schimbare certificate na[tere [i c\s\torie model vechi; Ob]inere [i apostilare acte emise `n România; Ob]inere cazier judiciar italian sau alte certificate italiene necesare pentru [edere, cet\]enie, etc.; Preg\tire documente pentru ob]inerea de credite imobiliare `n Italia [i Rom=nia; Probleme legale: cauze civile [i penale; Informa]ii despre re`nnoire pa[apoarte, transcriere certificate na[tere/c\s\torie, titluri de c\l\torie. ROMA, Via Cornelio Gallo, 5, (Metro A - Porta Furba) FONTE NUOVA, SANTA LUCIA (RM), Via Piemonte 12, FONTE NUOVA TOR LUPARA, (RM), Via Ada Negri 6a, NOU: Bilete de avion (BlueAir, etc) Ziarul rom=nilor din Italia Via Virgilio Maroso 50, Roma, Tel Fax gazeta@stranieriinitalia.it Editore: STRANIERI IN ITALIA srl Via Virgilio Maroso, Roma Tel , Fax editore@stranieriinitalia.it Direttore responsabile: Sergio Talamo Direttore editoriale: Sorin Cehan Collaboratori: Gabriela Iordan, Oana Iura[cu, George Sima, Mascia Salvatore, Stefano Camilloni, Elvio Pasca, Nicoleta Mogo[, Viorica Nechifor, Crina Suceveanu, Georgiana Baciu, Cristina Pozna Grafica: Carmen G\tej ROMA tel: , cel: MILANO tel , fax cel: FOCSANI tel: , cel: NAPOLI (NOLA) tel cel MONTECATINI tel: cel: Pubblicità: ISI Etnocommunication srl Via Virgilio Maroso 50, Roma, Tel , Fax info@etnomedia.org Distribuzione: Messaggerie Internazionali Via Manzoni, Rozzano Numero Verde: Distribuzione locale e abbonamenti: Anca Gliz Stranieri in Italia srl Tel fax distribuzione@etnomedia.org Stampa: POLIGRAFICA GAETA di Agostino Gaeta, Via Zinnie 13, Nettuno

45 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ PUBLICITATE 45 ABONAMENT LA Cost anual: 90 euro Plata: cont curent po[tal nr Titularul contului: Stranieri in Italia srl ~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i numele ziarului la care v\ abona]i - - Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele, adresa [i num\rul vostru de telefon. Trimite]i apoi o copie dup\ chitan]a de plat\ la redac]ie, specific=nd adresa unde vre]i s\ primi]i ziarul. Pentru mai multe informa]ii: distribuzione@etnomedia.org Tel , fax: MUNCĂ ŞI IMIGRARE SINDICATUL ROMÂNILOR DIN ITALIA În colaborare cu Biroul legal al Avv. Vincenzo Sabatino di Roma Informaţii Orientare Consulenţă Asistenţă Reprezentanţi Oficiul legal pentru muncă şi imigrare se ocupă de toate problemele cetăţenilor străini în Italia, colaborând cu avocaţi profesionişti şi experţi în materie de dreptul muncii şi dreptul imigrării. Consulenţă şi asistenţă pentru orice fel de problemă (procese civile şi penale, accidente, cumpărări case, contracte de casă, documente necesare, partita IVA, alocaţii copii, pensie, căsătorie şi divorţ, cauze de muncă, servicii consulat) Roma, Via Gaeta, n 19 ( Zona Stazione Termini ) / / Fax lavoroeimmigrazione@yahoo.it CASERTA / NAPOLI: Tel / / / În viitor alte oficii: TORINO - MILANO PADOVA BARI CALABRIA - SICILIA CURIER EXPRES TRANSPORT PACHETE ~N ROM+NIA - PLEC RI ~N FIECARE DUMINIC Pachetele se ridic\ de la domiciliu pentru Roma [i provincia RM (pachetele mai mici de 20 kg se aduc personal duminica la Anagnina, Roma) vali@infinson.it Centru colectare pachete TIVOLI, Internet Point Viale Tomei, 91, tel CONSULATUL GENERAL AL ROM+NIEI - ROMA Via del Serafico, 69 75, Telefon: , , Fax: consulara@roembit.org CONSULATUL GENERAL AL ROM+NIEI - MILANO Via Gignese, 2, Telefon: Fax: consulatmilano@gmx.net Rom=ni la Roma, emisiune pe TV Gold ~n fiecare miercuri `ntre orele [i Asocia]ia Roma-nia caut\ operator video pentru studio Asocia]ia cultural sportiv\ Roma-nia organizeaz\ un Talk show TV Participare, informa]ii:

46 46 MONDEN Gazeta Rom=neasc\ iulie Adelina Elisei, noua dragoste a c\pitanului Cristi Chivu El este cel mai dorit burlac din România, ea este noua vedet\ a [tirilor sportive de la Antena 3. Cristi Chivu [i Adelina Elisei tr\iesc o frumoas\ poveste de dragoste, de mai pu]in de o lun\ de zile. De[i au f\cut tot posibilul s\ ]in\ ascuns\ de ochii presei idila lor, aceasta a ie[it la iveal\ cu prilejul unui eveniment monden. Sâmb\t\, 30 iunie, la concertul Holograf, care a avut loc într-un club din Capital\, Adelina [i Cristian au demonstrat înc\ o dat\ c\ dragostea adev\rat\ poate s\ prind\ via]\ dincolo de cuvinte. De[i au venit separat la petrecere, pe parcursul serii cei doi nu au mai putut ascunde sentimentele puternice care îi uneau. Gesturi, îmbr\]i[\ri [i s\ruturi tandre au subliniat ceea ce era evident. Cristian Chivu este un b\rbat îndr\gostit. Prezentatoarei îi merg toate din plin nu doar pe plan sentimental. {i pe plan profesional, pe lâng\ faptul c\ a reu[it s\ se impun\ ca una dintre cele mai îndr\gite prezentatoare de [tiri sportive din ]ar\, ea va prezenta în acest an festivalul Callatis. Adelina a declarat c\ informa]ia care a circulat în pres\ este adev\rat\, dar mai multe nu comenteaz\. Probabil consider\ c\ povestea lor de dragoste trebuie ]inut\ departe de ochii iscoditori ai presei. Invidiat\ de mii de femei Este frumoas\, sociabil\ [i cu un sim] al umorului foarte dezvoltat. Pentru Adelina Elisei, via]a a luat o întors\tur\ brusc\. Este iubita c\pitanului echipei na]ionale de fotbal a României, Cristian Chivu, [i a devenit peste noapte invidiat\ de mii de femei. Nu vrea îns\ s\ vorbeasc\ despre leg\tura ei cu fotbalistul, pentru c\, pur [i simplu, î[i dore[te o rela]ie normal\ [i frumoas\. {i nu accept\ ca presa s\ murd\reasc\ aceast\ poveste de dragoste. Am încercat îns\ s\ afl\m cine este îns\ femeia de dincolo de camerele de luat vederi [i totodat\ cea care i-a furat inima lui Cristi Chivu. Locul interzis Adelina Elisei s-a n\scut în Piatra Neam]. Î[i aminte[te [i poveste[te cu pl\cere despre copil\rie. O vezi zâmbind când evoc\ acei ani. "Îmi petreceam vacan]ele la bunicii mei, în Boto[ani. Bunica avea o camer\ în care ]inea lucrurile de zestre. Cum era locul interzis, întotdeauna îmi pl\cea s\ m\ duc acolo. Îmi amintesc [i acum de mirosul puternic de la naftalina pe care o a[eza între lucruri", poveste[te Adelina. Tot în acea perioad\ a început [i pasiunea ei pentru televiziune. "Aflasem pentru prima dat\ de "Actualit\]i" [i îmi pl\cea tot ce f\ceau reporterii pe teren. Luam, înc\ de pe la patru-cinci ani, peria de p\r [i m\ d\deam drept jurnalist, m\ pref\ceam c\ luam interviuri", ne-a mai spus [tirista. Primul prieten al Adelinei a fost Alex, pe când era în clasa a cincea. O dragoste curat\. Erau colegi, în clase paralele. "F\ceam petreceri la sfâr[itul anului [colar în clase. Venea mereu [i îmi cerea casetele pe care le puneam noi în clas\. Am r\mas prieteni [i acum", î[i aminte[te Adelina. A vrut s\-[i mic[oreze sânii De[i arat\ foarte bine [i are un corp de invidiat, Adelina spune c\ nu face niciun fel de sacrificiu pentru a fi frumoas\. Cu toate acestea, m\rturise[te c\ sânii ei au complexat-o întotdeauna. Atât de tare, încât ar fi vrut s\ î[i fac\ opera]ie de mic[orare a lor. S-a oprit îns\ la timp. Dragoste perfect\ [i lacrimi pentru [tiri Pe de alt\ parte, aleasa lui Cristi Chivu are [i un mare regret: "Oamenii nu se mai iubesc a[a cum au f\cut-o p\rin]ii no[tri. Cred c\ o dragoste perfect\ este cea care dureaz\. Ast\zi, oamenii caut\ ce au avut acas\. [i, pentru c\ nu g\sesc, r\mân singuri sau [i mai r\u, se c\s\toresc cu primul om pe care îl întâlnesc [i divor]eaz\ dup\ pu]in timp, dându-[i seama c\ partenerul c\ruia i- au jurat credin]\ ve[nic\ nu a fost cel pe care l-au visat". Este o persoan\ sensibil\, care plânge la [tiri. Este impresionat\ de fiecare lucru negativ care se întâmpl\ în ]ar\. Simte durerea fiec\rui om care are o problem\ grav\. Pe de alt\ parte, este o fericit\. Nu a fost "ag\]at\" impertinent pe strad\. "Probabil c\ am o privire care îndep\rteaz\, atunci când nu îmi convine ceva. Îns\ cea mai frumoas\ manier\ în care am fost "cucerit\" s-a întâmplat în Grecia, pe strad\. Doi b\ie]i mi-au oferit flori [i nu m-au întrebat nimic. Nici m\car cum m\ cheam\", a ad\ugat Adelina. Adelina: "Îmi doresc cinci copii" Un lucru cert este c\ [tirista o s\ frâng\ inimile multor b\rba]i de la noi din ]ar\. Nu ar poza niciodat\ nud într-o revist\ dedicat\ lor. Motivul? Este foarte pudic\. Iar când vine vorba de rela]ii, Adelina recunoa[te: "Sunt foarte romantic\. Îns\ nu vreau ca totul s\ fie un cli[eu. Îmi place spontaneitatea partenerului. Îmi doresc de la cel pe care îl am al\turi s\ fie responsabil, m\car jum\tate din cât sunt eu, s\ fie amuzant [i s\ iubeasc\ copiii. Pentru c\ vreau s\ am o familie numeroas\. Îmi doresc cinci copii. {tiu c\ în orice rela]ie sunt necesare compromisurile, îns\ prefer distan]a, decât infidelitatea omului pe care îl iubesc".

47 13-19 iulie Gazeta Rom=neasc\ HOROSCOP iulie Berbec Sunte]i o remarcabil\ for]\ pozitiv\ la `nceputul s\pt\- m=nii. V\ pricepe]i foarte bine s\ face]i lucrurile s\ mearg\ `nainte f\r\ probleme. V\ concentra]i mai mult pe lucruri abstracte. taur Apare ceva cu totul diferit: fie `n forma unei persoane sau a unei oportunit\]i. Nu ignorati acest lucru [i privi]i mai atent. Pute]i g\si ceva minunat. V\ bucura]i de compania prietenilor sau a familiei. Gemeni Abilitatea dvs. de a l\sa la o parte ideile preconcepute se dovede[te a fi extrem de util\. Curiozitatea `n leg\tur\ cu o situa]ie sau o persoan\ este r\spl\tit\ din plin. Munca v\ poate scoate din min]i, dar sunt [i avantaje. Rac O anumit\ persoan\ este foarte rece, sau cel pu]in a[a pare. ~nainte de a-i repro[a acest lucru, g=ndi]i-v\ c\ exist\ posibilitatea ca aceast\ persoan\ s\ nu fie la fel de expresiv\ ca dvs. Leu La `nceputul s\pt\m=nii p\stra]i cele mai bune mi[c\ri, cele mai puternice atacuri [i ideile geniale pentru locul corespunz\tor. Explora]i necunoscutul [i g\si]i o perspectiv\ nou\. Fecioarã Renov\rile [i inova]iile sunt prezente `n via]a dvs. la `nceputul s\pt\m=nii. Face]i schimb\ri. Nu uita]i `ns\ s\ rezerva]i pu]in timp pentru relaxare. Parc\ dori]i s\ `ncetini]i [i s\ reevalua]i proiectele `n curs. Balantã ~ncerca]i s\ stabili]i echilibrul `ntre timpul de relaxare [i timpul de munc\. Ave]i o mare putere intelectual\, iar cu dragostea sta]i foarte bine. Ave]i destul timp s\ lucra]i la proiecte, nu v\ gra\bi]i. Scorpion Vi se pare c\ nu exist\ armonie `n via]a dvs. ~ncerca]i totu[i s\ obtine]i c=t mai multe lucruri `n cursul acestor zile. Planifica]i mai mult timp `mpreun\ cu persoana iubit\. Sãgetãtor Sunte]i deschis [i g\si]i o rut\ surprinz\tor de bun\ pe care s\ o urma]i. Pute]i s\ v\ [i abate]i de la drum. Energia dvs. este limitat\. Pentru a duce ceva la bun sfarsit ave]i nevoie de un impuls. Capricorn Cum ar fi s\ `ncepe]i o nou\ tradi]ie sau s\ `ncerca]i un nou stil la `nceputul s\pt\m=nii. La locul de munc\ sau acas\, noul mod de g=ndire al dvs. este foarte apreciat [i chiar foarte distractiv. Vãrsãtor Sunte]i caracterizat de pasiune [i curaj. Dori]i s\ schimba]i lumea. Permite]i-le [i celor din jur s\ ia parte la planul dvs. Unele lucruri plictisitoare v\ solicit\ prea mult. Pesti, Sim]i]i c\ ave]i nevoie de o pauz\. Seta]i ni[te limite, nu v\ forta]i prea mult. Este momentul perfect pentru a `ncepe sau a continua ceva creativ, care v\ schimb\ lumea `n care tr\iti. Sunte]i fascinat de un lucru nou. O casă fără FASTWEB este ca sarmalele fără orez. Datorită FASTWEB vorbeşti cu familia şi cu prietenii, şi în Italia şi în străinătate, fără să cheltui o avere şi aşezat comod acasă la tine. Şi în sfârşit, poți telefona şi naviga pe internet fără să fii obligat să mergi la phone center şi fără nicio cartelă telefonică. Sună cu 40% de reducere toate numerele de rețea fixă şi mobilă din Europa şi America de Nord, cu doar 3 euro pe lună, sau toate numerele din lume la doar 5 euro pe lună, tot cu reducerea de 40%. În plus, cu FASTWEB ai în total 300 de minute incluse pentru a naviga pe internet şi pentru a suna numere de rețea fixă din Italia. Mailul este tot gratuit şi nu trebuie să plăteşti abonamentul la Telecom Italia. Niciodată fără telefon fix. De acum se vorbeşte cu FASTWEB. Descoperă promoțiile în curs la sau sună la Este prevăzută o contribuție de activare. Pentru mai multe informații despre costuri, vizitează sau sună la

48 1 PREMIU 5000 EURO! VARA ISI 5001 PREMII PENTRU TINE! Dac ai un Fidelity Card ISI, particip la marea promo ie de var! În joc pentru tine 2500 splendide mingi de fotbal de piele adev rat i 2500 practice rucsace de um r. Cu cât faci mai multe trimiteri de bani, cu atât câ tigi mai u or. Ce mai a tep i! Începe s joci! Minge de fotbal de piele! Rucsac de um r! Promotia este valabila de la 1 iunie pana la 31 octombrie Regulamentul complet il puteti gasi pe site-ul Aut Min. Ric Numero Verde