CLUJ-NAPOCA ORAŞ CANDIDAT PENTRU CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021 East of West

Transcript

1

2 Aplicaţie CLUJ-NAPOCA ORAŞ CANDIDAT PENTRU CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021 East of West În urmă cu cinci ani, Cluj-Napoca s-a angajat într-un proces care a dus la realizarea aplicaţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. A fost un proces complex şi plin de roade. Suntem astăzi mai deschişi înspre noi înşine şi înspre Europa. Îi invităm pe artiştii şi pe cetăţenii întregii Europe să ni se alăture într-un laborator urban în care experimentele şi inovaţiile noastre la scară mică sunt înălţate pe o nouă treaptă. Una în care vitalitatea culturală asigură tuturor temelia unei vieţi împlinite. În care sfera publică este imaginată şi construită pe principiul participării. În care principalele noastre atuuri - performanţa academică şi artistică, inovaţia socială, o populaţie tânără, diversitatea culturală şi o economie dinamică - pot fi catalizate, prin cultură, astfel încât să devină un model pentru viaţa urbană europeană. Cultura este calea noastră spre vindecare, conectare şi dezvoltare în ipostaza de comunitate, de oraş, de Europa. Emil Boc PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

3 Introducere Consideraţii generale 3 Introducere Consideraţii generale 0.1 De ce doreşte oraşul dumneavoastră să participe la competiţia pentru titlul de Capitală europeană a culturii? Cuprins Introducere Consideraţii generale Contribuţia la strategia pe termen lung Dimensiunea europeană Conţinutul cultural şi artistic Capacitatea de a produce rezultate Implicarea publicului Gestionare Informaţii suplimentare Cluj-Napoca este inima Transilvaniei dintotdeauna, iar, de 100 de ani încoace, este şi unul dintre cele mai importante oraşe ale României. Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin opţiune, ci, la fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. Îl gestionăm adesea vizionari şi curajoşi, sub tensiunile, dramele şi tragediile istoriei. Secolul scurs din 1918 până azi, deşi a traversat regimuri şi ideologii diferite, unele dramatice, este, din perspectiva convieţuirii, unul al echilibrării permanente şi asidue. Dacă te apropii de sufletul oraşului, descoperi imediat că există un Cluj al românilor, un Cluj al maghiarilor, al germanilor, al romilor, al evreilor; un Cluj al bătrânilor şi un Cluj al tinerilor, unul al studenţilor, altul al muncitorilor, un Cluj al femeilor şi un Cluj al bărbaţilor, un Cluj al centrului şi unul al periferiei. Fiecare comunitate înalţă un turn al iubirii de Cluj, ignorândule pe celelalte, astfel încât Cetatea noastră este şi o alăturare, câteodată litigioasă, de monumente ale apartenenţei. Imediat după 1989 am descoperit că, deşi ne-a eliberat de comunism, Revoluţia română nu ne-a transformat cu adevărat în oameni liberi. Am început să ne căutăm libertatea, fiecare pe a lui, ignorând că trebuie să căutăm o libertate a noastră, să construim o comunitate liberă. Ne-am lăsat împinşi spre o competiţie de cucerire a locurilor simbolice, spre teama de celălalt. Am construit, în locul unei comunităţi, o federaţie de comunităţi. Candidăm la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru că vrem să transformăm această federaţie de comunităţi într-o uniune clujeană. În urmă cu zece ani, o analiză sociologică spunea despre Cluj că neîncrederea este un virus care a dezmembrat solidaritatea colectivă. După 1990, fiecare dintre multele parohii construite pe orgolii, în locul unei comunităţi veritabile, au consolidat diagnosticul: oraşul nostru era mort. Un oraş unde politeţea ţinea loc de relaţie şi poate doar escrocii reușeau să lucreze în echipe. Indiferenţa noastră a ucis acest oraş minunat al Transilvaniei. În ultimul deceniu, mentalitatea noastră a suferit o mare transformare. Cetăţenii au înţeles atunci că oraşul pierde pasul cu istoria şi se izolează. Astăzi simţim că oraşul nostru se trezeşte, comunitatea devine din ce în ce mai vie. Nu ştim dacă trecutul nu se va întoarce, dar suntem hotărâţi să mergem mai departe. Ne privim cu mândrie, dar ne cercetăm şi cu teamă - încă nu ştim dacă am reuşit pe deplin. Participarea la competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii ne-a unit. Este prima provocare căreia îi răspundem împreună. Ea ne-a ajutat să ne cunoaştem mai bine. Câştigarea titlului ar fi prima victorie împreună care ne-ar confirma că suntem o Europă în miniatură aflată în procesul definirii și reconstrucției identității sale. Recunoaștem că procesele noastre de reconstrucție identitară sunt europene și că procesele de reconstrucție a identității europene sunt ale noastre. Recunoaşterea faptului că ce e mare se răsfrânge în ce e mic, iar ce este mic se răsfrânge în ceea ce este mare generează un spațiu al întrepătrunderii, al învățării și al sinergiei, al experienței comune, al memoriei comune și al unei viziuni comune în viitor. Privindu-ne în oglinda trecutului şi în cea a prezentului, dar gândind mereu la viitor, am descoperit că istoria noastră comună se întemeiază pe o veritabilă artă de a trăi împreună. Noi, clujenii, vrem să aprofundăm această artă, să o definim, să-i conştientizăm şi să-i perfecţionăm manifestările, astfel încât să poată deveni un model de păstrat, pentru noi, şi de urmat, pentru ceilalţi. Pentru Europa însăşi. Vrem să ducem mai departe acest model al convieţuirii. Ne-am trezit şi nu vrem să recădem în somnul suspiciunii. Iar titlul de Capitală Europeană a Culturii poate fi o garanţie. Între oameni, dacă anulezi pe celălalt, te anulezi şi pe tine. (Constantin Noica) Din respect pentru diferenţă, continuăm să evidenţiem uneori ceea ce ne desparte, dar am aflat împreună că aceste diferenţe pot genera armonizări neaşteptate, benefice pentru toată lumea. Dorim să găsim echilibrul, să evităm uniformizarea ca risc de pierdere a identităţii. Vrem să fim o comunitate a egalilor.

4 Introducere Consideraţii generale 5 Fondat ca o colonie romană în secolul II d.hr., distrus de invazia tătară în secolul XIII, asediat şi cucerit în secolul XV, mistuit de foc în secolul XVII şi lovit de ciumă o sută de ani mai târziu, oraşul nostru a renăscut mereu şi s-a modelat datorită unor populaţii foarte diverse. Fiecare dintre acestea a adăugat propriile cărămizi zidurilor văzute şi nevăzute ale cetăţii. Astăzi, pe lângă majoritatea românească, etnicii maghiari reprezintă 15,8% din populaţia orașului, dar avem şi minorităţi semnificative de romi, nemţi şi evrei. În centrul oraşului, pe o rază de un kilometru, se înalţă catedrale și biserici ale celor 6 culte creştine (ortodox, romano-catolic, greco-catolic, reformat, unitarian şi luteran), plus o sinagogă. Acest fapt este unic în Europa. Diversitatea noastră reprezintă o infinită sursă de energie pozitivă. Aceste comunităţi separate de limbă, religie, avere sau educaţie învaţă, prin mijlocirea culturii, să comunice şi să se înţeleagă una pe cealaltă. Omului; de aceea a fost asimilată firesc ca una dintre priorităţile strategice pe termen lung ale oraşului. Titlul de Capitală Europeană a Culturii, cu rezonanţa sa internaţională şi reţeaua de activităţi pe care le presupune, nu reprezintă doar o şansă, ci o ocazie rară de a ne activa potenţialul cultural şi de a mobiliza întreaga comunitate. Pentru prima dată în istoria recentă, toate partidele politice din oraş şi-au dat mâna într-un proiect comun. Acesta. Pentru prima dată, datorită acestei candidaturi, reprezentanţii diferitelor culte ar putea să se roage împreună. Mai bine de 300 de operatori culturali au contribuit la elaborarea strategiei pe termen lung a municipalităţii. Conceptul candidaturii noastre, East of West, vorbeşte despre această redescoperire de sine. Despre punţile pe care le poţi clădi spre ceilalţi. Istoria ne trimite un mesaj paradoxal: numele de Cluj provine din latinescul [Castrum] clus, care înseamnă spaţiu închis, dar simbolul istoric al oraşului este o cetate cu porţile ridicate. Vrem să le arătăm străinilor, prietenilor, tuturor celor care vor să vadă ce înseamnă strădania unei comunităţi de a se redescoperi pe sine. Înainte se spunea despre Cluj că este Oraşul-Comoară al Transilvaniei. Acum credem cu toţii că, în fond, oamenii reprezintă marea comoară. Vrem să spunem Europei povestea noastră din care am putea învăţa cu toţii fiindcă este o poveste despre construcţia europeană. Despre oameni care reclădesc oraşul din suflete, dărâmând zidurile dintre ei. Suntem o comunitate care este pe cale să uite momentele in care ne intorceam spatele unii altora. Nu mai vrem să vorbim limba neîncrederii, ci limba culturii. Avem nevoie de o temelie comună, mai puternică decât hărţuirile istoriei, o temelie pe care să putem construi încredere pe termen lung şi să perfecţionăm mecanismul unităţii în diversitate și a artei conviețuirii. De aceea ne dorim să fim Capitală Europeană a Culturii. Avem nevoie de o experiență comună prin care să construim o poveste comună, marea noastră istorie comună. Și acesta nu poate fi decât propriul nostru proiect identitar. În oglinda titlului de Capitală Europeană a Culturii ne vedem, ne recunoaștem și ne înțelegem pe noi înșine în relația noastră cu Celălalt. Prin această experiență vom avea posibilitatea să construim o memorie colectivă comună, fără de care nu vom avea o identitate. Titlul ne va ajuta s-o clădim. Avem nevoie de o istorie a Clujului întreg. Doar Clujul cultural poate asigura această integritate. Fiind oraş universitar, Cluj-Napoca are, prin tinereţea şi deschiderea spre lume a zecilor de mii de tineri care studiază aici, o şansă în plus de a menţine atmosfera echilibrată şi optimistă. Prin ei, oraşul este mereu tânăr. Are proiecte pentru viitor şi planuri îndrăzneţe. Dar calitatea de oraş universitar cu tradiţie seculară nu rezolvă de la sine integrarea în comunitate a zecilor de mii de studenţi români şi străini care învaţă şi trăiesc aici. În ciuda iubirii lor de Cluj, mulţi tineri sunt siliţi să-şi caute în altă parte viitorul. De aceea avem nevoie de titlu - pentru a discuta deschis şi pentru a găsi, prin cultură, soluţii pentru a-i păstra acasă şi pentru a-i putea aduce acasă. Oraşul nostru se trezeşte şi vrem să rămânem treji. Vrem ca apartenenţa noastră la Cluj-Napoca să nu fie o iluzie, ci o realitate la care am pus umărul cu toţii. Astfel, candidatura noastră este o invitaţie adresată cetăţenilor Europei de a participa şi de a se implica în complexul proces de descoperire şi recunoaştere reciprocă înăuntrul acestui acasă în continuă construcţie, înăuntrul laboratorului urban numit Cluj-Napoca. Văd Clujul ca pe o mulţime mare de oameni călătorind spre Cluj. O călătorie fără sfârşit, deoarece oraşul acesta e ca o oglindă sferică. Nimeni nu cred să fi ajuns în el. Cunosc clujeni din tată-n fiu care încă mai caută Clujul. Încă mai rătăcesc fericiţi printre ipostazele mereu înşelătoare ale oraşului, rob fiecare al altei iluzii. (Ion Mureşan, Oraşul din oglindă, în antologia Clujul din cuvinte, 2008). E vremea să fim îndrăzneţi. Împreună. Credem că a venit timpul să spunem Europei povestea noastră, pentru ca, împreună, să găsim soluţii noi. Pentru noi, pentru Europa şi alături de Europa. Cultura este cea mai puternică poveste pe care o putem spune împreună. Cultura este valoarea pe care, cu toate că o înţelegem diferit, o recunoaştem cu toţii căci ea se adresează Ne dorim să fim Capitală Europeană a Culturii pentru a ne deschide nu doar înspre exterior, către străinii care ne vizitează, ci şi înspre interior, către noi înşine, ca să putem spune Europei ce am aflat unii despre alţii, iar Europa să se vadă reflectată în diversitatea de la noi. Aceasta e viziunea noastră. 0.2 Oraşul dumneavoastră are în plan implicarea zonei limitrofe? Explicaţi această opţiune. Candidatura este a oraşului, dar presupune o reţea, deoarece spiritul Clujului nu poate fi despărţit de cel al judeţului şi nici de modul de viaţă specific Transilvaniei. La fel ca legăturile noastre sentimentale sau de rudenie, nici programul cultural pe care l-am conceput pentru 2021 nu se poate opri la însemnele care marchează ieşirile din oraş. Ca atare, candidatura noastră include şi proiecte care urmează să fie realizate pe o rază de 60 de kilometri în jurul municipiului Cluj-Napoca. Straturile culturale ale oraşului se contopesc cu cele ale zonei metropolitane şi se regăsesc într-o populaţie de circa de locuitori. Dacă extindem la nivelul judeţului, ajungem la un total de de locuitori în care avem încredere că vor menţine dinamismul fluxului cultural. De altfel, candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii este susţinută de Consiliul Judeţean Cluj, membru fondator al Asociaţiei care a pregătit acest dosar. Consiliul Judeţean furnizează logistica şi fondurile necesare pentru ca programul nostru să poată fi organizat în toate localităţile, satele care vor fi partenere oraşului Cluj-Napoca în Judeţul Cluj

5 6 Introducere Consideraţii generale Introducere Consideraţii generale Explicaţi pe scurt profilul cultural general al oraşului dumneavoastră Oraş proeminent în România şi în Sud-Estul Europei, Cluj- Napoca are un profil cultural cu multiple faţete. Fondat ca aşezare romană, refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani, Clujul a devenit o cetate înfloritoare în timpul Evului Mediu şi avea să fie regândit în stil baroc în secolul XVIII. E un oraş cu vocaţie central-europeană, multe dintre reperele sale culturale fiind construite în timpul Imperiului Austro-Ungar. Până la Unirea din 1918, dintre marile oraşe din Transilvania, Clujul fusese cel mai puţin accesibil românilor. În ciuda numărului semnificativ, aceştia nu sunt acceptaţi intra muros decât în secolul al XIX lea, însă cu drepturi limitate şi cu extrem de puţine şanse de emancipare. În perioada interbelică, românii adaugă noi repere Clujului, legiferând structura lui cosmopolită şi încercând să armonizeze diferenţele, etnice sau de orice altă natură. Modernismul şi realismul socialist şi-au pus ulterior amprenta pe un peisaj urban care a ajuns, astăzi, eclectic în zona centrală şi postindustrial la periferii. La fel ca toate oraşele importante din Europa, Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie, însă incapacitatea de a-ți recunoaște istoria ca un întreg reprezintă o specialitate locală. Într-un spaţiu ale cărui tradiţii şi ritualuri cotidiene sunt definite de români, maghiari, germani, evrei sau romi, precum şi de mai multe credinţe religioase, discursul public a minimalizat în permanenţă contribuţia pe care una sau alta dintre aceste culturi au avut-o la istoria oraşului. Pentru a înţelege identitatea Clujului, e nevoie de o incursiune în istorie. Numele Napoca apare pe o bornă de hotar datând din anul 108 d.hr., după cucerirea Daciei de către romani. În anul 180, filosoful-împărat Marcus Aurelius a ridicat Napoca la rangul de colonia, iar aşezarea avea să fie una prosperă pentru cel puţin 100 de ani, până la retragerea romanilor. În secolele IX şi X, ungurii au supus cnezatele formate în această regiune şi le-au încorporat în regatul lor. Fosta colonia romană a renăscut odată cu venirea germanilor, în secolele XII-XIII - fiind atestată pentru prima dată sub denumirea de Castrum Clus ( spaţiu închis ) -, şi a primit statutul de oraş liber regal la începutul secolului XIV. Clujul are o biserică catolică în stil gotic încă din secolul XIV şi este singurul oraş din România în care a fost fondată o denominaţiune creştină recunoscută la nivel mondial - unitarianismul (secolul XVI). Clujul şi-a deschis porţile pentru evrei la începutul secolului XVII şi le-a permis să-şi practice religia şi activităţile comerciale. Şcoli publice există aici de peste 600 de ani. Prima instituţie de învăţământ superior din oraş a fost înfiinţată de iezuiţi la sfârşitul secolului XVI. Prima şcoală românească datează din 1853, iar o universitate multiculturală - cum se spune în zilele noastre -, având cursuri în română, maghiară şi germană a funcţionat la Cluj începând din În primii ani ai secolului XX, Jenö Jánovics, pionier al cinematografiei clujene a jucat sau a ajutat la producerea a peste 60 de filme de ficţiune, dintre care 32 au fost regizate de către acesta. În 1919, se înfiinţează Universitatea Regele Ferdinand I, iar în perioada interbelică aici au studiat sau au fost profesori personalităţi care au avut contribuţii deosebite la progresul ştiinţei şi culturii europene, precum Emil Racoviţă, Lucian Blaga, Constantin Daicoviciu, Hermann Oberth, Petre Sergescu şi alţii. În secolul XX, oraşul trăieşte experienţe istorice şi culturale caracteristice pentru întreaga Europă Centrală şi de Est, incluzând aici curentele artistice ale epocii, dar şi tragediile războiului, apoi instaurarea regimului comunist şi apoi tranziţia spre democraţie. Întorcându-ne în prezent, Cluj-Napoca este al doilea centru universitar din România: avem 11 universităţi la care sunt înscrişi peste de studenţi. De altfel, tradiţiei universitare şi trecutului multietnic li se datorează dinamismul şi bogăţia culturală ale Clujului de azi. În ceea ce priveşte vitalitatea culturală, Clujul se află pe locul 2 în ţară, după Bucureşti, care însă are o populaţie de 6 ori mai mare. Scena culturală a oraşului, ca peste tot în Estul Europei, este definită de două lumi distincte: sectorul public şi sectorul independent. Instituţiile de stat - care se axează pe producţii clasice - se confruntă cu probleme cauzate de infrastructura învechită şi de modele rigide de management. De cealaltă parte, independenţii, chiar dacă sunt foarte activi, sunt lipsiţi de susţinere constantă şi nevoiţi prea adesea să se concentreze pe supravieţuire. Anual, circa de tineri absolvă universităţi de artă din Cluj-Napoca Universitatea de Artă şi Design, Academia de Muzică Gheorghe Dima sau specializări de artă Facultatea de Teatru şi Televiziune, Facultatea de Litere, Istoria Artei de la Universitatea Babeş-Bolyai sau Facultatea de Film și Media de la Universitatea Sapientia. Însă cultura este unul dintre cele mai vitregite domenii la Cluj- Napoca: salariile sunt mici, oamenii sunt siliţi să lucreze peste program, iar majoritatea contractelor sunt pe durată scurtă. Prea des, numeroşi finanţatori se aşteaptă ca artiştii să muncească gratis. Clujul are o tradiţie teatrală care datează din Avem patru instituţii de anvergură naţională: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Acestea operează în două clădiri, una dedicată limbii române, cealaltă, limbii maghiare. Această realitate înseamnă, pe de o parte, că cele două culturi majore ale Clujului sunt vii şi fertile, dar, pe de altă parte, și-au dezvoltat practici artistice diferite. De asemenea, instituții artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi Puck, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei - care deţine şi o spectaculoasă colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice. Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea i-a fost retrocedată. De altfel, retrocedările de imobile confiscate abuziv în timpul regimului comunist au reprezentat un proces dureros la Cluj şi în România, la fel ca în toate celelalte ţări ex-comuniste. Ca atare, există o seamă de clădiri de patrimoniu lăsate în paragină din cauza statutului juridic incert. Primul şi cel mai important proiect românesc de transformare a unui spaţiu industrial într-un centru de artă, Fabrica de Pensule, s-a născut la Cluj-Napoca în 2009, ca o iniţiativă independentă a circa 60 de artişti şi organizaţii. Spaţiul conţine acum şapte galerii, două spații pentru arte performative, o bibliotecă şi circa 30 de ateliere individuale - toate axate pe artă contemporană şi pe activităţi cu impact social. Datorită acestui nucleu artistic, Clujul a fost desemnat ca unul dintre cele 12 oraşe de artă ale viitorului, aflate în avangarda secolului XXI (Phaidon, 2013). Galerii internaţionale de renume şi muzee celebre, precum Centre Pompidou şi MOMA San Francisco, au inclus în colecţiile lor lucrări ale unor artişti care fac parte din aşanumita Şcoală de pictură de la Cluj : Adrian Ghenie - cel mai bine vândut artist din lume sub 40 de ani în 2014, Ciprian Mureşan, Victor Man, Şerban Savu și alții. Cluj-Napoca este un oraş în plină expansiune, din perspectiva numărului de manifestări artistice. În 2014, de pildă, aici s-au desfăşurat peste de evenimente. Peste 100 festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatura, dans, muzică, arte vizuale - atât tradiţionale, cât şi contemporane. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri din Estul Europei. Datorită TIFF, Cluj-Napoca are acum cei mai mulţi spectatori de film din ţară, raportat la populaţie, şi se conturează ca un viitor punct de atracţie pentru producţia cinematografică. TIFF s-a alăturat clubului festivalurilor de elită, fiind acreditat de Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Producătorilor de Film (FIAPF). Această acreditare îl poziționează printre 40 cele mai importante festivaluri din lume. De asemenea, Festivalul de film Comedy Cluj, ajuns la ediția a 7-a, este considerat unul dintre cele mai reprezentative festivaluri de comedie din Europa. Prin urmare, Cluj-Napoca are în prezent cea mai mare audiență de film din țară și într-un mod constant devine un hotspot pentru producția cinematografică. Un fond regional pentru producție de film urmează să fie înființat pentru a transforma Clujul într-unul dintre marile centre de producție din Europa de Est, astfel atrăgând producători străini și români, precum și dezvoltând resursele și profesioniștii locali Astfel, în comparaţie cu alte oraşe din ţară, Cluj-Napoca are o puternică infrastructură de cinema patru săli renovate şi aduse la standarde moderne, plus două multiplexuri., însumând un numar de 24 de sali de cinema. Din păcate, alte patru foste cinematografe sunt prea degradate sau au fost modificate pentru scopuri non-artistice. Spaţiul public al oraşului - care fusese închis pentru evenimente culturale înainte de a devenit în ultimii 5 ani scena a sute de concerte, festivaluri şi intervenții artistice. Zilele Clujului, Zilele Culturale Maghiare, Colours of Cluj, Photo Romania sau Scena Urbană sunt doar câteva dintre acestea. Într-un oraş tanăr şi dinamic, festivaluri de muzică precum Electric Castle, Jazz in the Park, Untold Festival, Mioritmic, Delahoya sau Transilvania Jazz Festival au redat vitalitate unor străzi care fuseseră lipsite de viaţă în timpul verii. Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai 3 ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

6 8 Introducere Consideraţii generale Introducere Consideraţii generale 9 Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie. Într-un oraş căruia i-a lipsit multă vreme o strategie culturală, entuziasmul pentru manifestări ample în spaţiul public a atins un punct de maxim care poate periclita echilibrul fragil dintre cerere şi ofertă, dintre calitate artistică şi distracţie banală, precum şi sprijinul acordat unor producţii proaspete. Mai mult, finanţarea culturii, atât din surse publice, cât şi private, s-a orientat în special spre aceste evenimente vizibile, în detrimentul acelor demersuri care sunt critice, experimentale, de nişă, sau care se concentrează pe educaţie şi pe grupurile dezavantajate. Cele mai importante 45 de instituţii şi organizaţii din Cluj- Napoca ating anual o audienţă de circa 1,3 milioane de persoane şi cumulează un buget de 18 de milioane de euro (la nivelul lui 2014) pentru activităţi cu profil cultural. Industriile culturale înregistrează o creştere accentuată, în special în domeniul jocurilor computerizate, al realităţii augmentate, cartografiere și SIG (Sisteme Informaționale Geografice). În timp ce sectorul IT atrage capital şi angajează mii de tineri (majoritatea absolvenţi ai unor universităţi clujene), celelalte segmente performante ale sectorului creativ - design, foto-video, publicistică, traduceri, arhitectură şi modă - nu sunt capabile să susţină contracte pe termen lung şi nici să ofere salarii atrăgătoare. Mulţi absolvenţi ai unor departamente artistice îşi găsesc cu dificultate locuri de muncă, majoritatea studenţilor de la Arte îşi câştigă pâinea în zona serviciilor şi puţini îşi permit să aibă răbdare sau să nu renunţe la cariera artistică. Oraşul are o deschidere europeană, cu un procent mare de mobilitate şi numeroase cooperări externe. 45% dintre activităţile culturale din Cluj-Napoca au un impact naţional, iar 38% dimensiune internaţională. Cu toate acestea, conexiunile europene se traduc preponderent în schimburi de experienţă de scurtă durată: 37% dintre evenimente implică artişti internaţionali, dar numai 5% lansează artişti şi iniţiative locale peste hotare, şi doar 4% iau forma unor co-producţii. O contribuţie majoră la aducerea unor artişti internaţionali la Cluj-Napoca o au cele șapte centre culturale străine, precum şi cele 17 biblioteci şi centre de limbi străine care activează în oraş. Ţările cu care Clujul artistic colaborează cel mai mult sunt Germania, Franţa, Ungaria, Marea Britanie şi Statele Unite. Oraşele europene cu care avem cele mai frecvente conexiuni culturale sunt Budapesta, Berlin şi Paris. Dincolo de toate acestea - dinamism, creativitate şi atmosferă universitară, o altă caracteristică a Clujului cultural este participarea. Acţiuni de tip social sunt vizibile în tot oraşul, îmbunătăţind viaţa celor vulnerabili, lansând modele de trai sustenabil şi impulsionând autorităţile să adopte politici urbane. Cea mai importantă mişcare socială din ultimul deceniu, campania Salvaţi Roşia Montană (mișcare civică și ecologică împotriva exploatărilor aurifere cu cianuri), care a fost lansată şi coordonată de la Cluj-Napoca, a mobilizat milioane de persoane şi a ridicat gradul de responsabilitate al populaţiei în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător. Peste 2000 de organizaţii non-guvernamentale sunt active în Cluj-Napoca. Iniţiative remarcabile, precum Fundaţia Comunitară, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare, Youth Bank, Tedx sau Critical Mass, contribuie într-o măsură semnificativă la formarea unei comunităţi active, libere şi implicate. Ca dovadă, oraşul nostru este primul din România unde s-a aplicat bugetarea participativă, un proces aflat în faza de pionierat la nivel european. Suntem, totuşi, destul de departe de a ne considera o comunitate care a căzut de acord asupra principiilor şi valorilor sale. Mari segmente din populaţia Clujului rămân disparate: mediul de afaceri şi sectorul cultural nu comunică suficient, instituţiile publice şi asociaţiile private se înhamă rareori la un proiect comun, iar cercetarea academică este ruptă de teme locale. Cultura continuă să fie percepută în Cluj-Napoca ca fiind mai ales un sector al elitelor, legat puţin sau chiar deloc de viaţa de zi cu zi. Noua paradigmă a culturii, aceea de motor al transformării sociale şi regenerării urbane, se află încă în stadiu incipient. 0.4 Explicaţi conceptul programului care va fi lansat în cazul în care oraşul este nominalizat Capitală europeană a culturii. Cluj-Napoca este un oraş dual, precum Ianus Bifrons zeul cu două feţe, una privind înainte, cealaltă, înapoi. Zeu al porţilor deschise, al riturilor de trecere şi al fenomenelor de tranziţie, poate fi preluat ca simbol al Clujului aflat, ca situare geografică destinală, între Est şi Vest, iar ca situare culturală, la o intersecţie de perspective şi atitudini. Cei care vin dinspre Est remarcă mai întâi atmosfera de burg imperial, specifică tuturor oraşelor aflate cândva sub stăpânire cezaro-crăiască. Cei care vin dinspre Vest recunosc patina occidentală a oraşului, păstrată, dar remarcă şi concreşterile şi modelările pe care leau adus oraşului cei o sută de ani de administraţie românească, trecând prin trei epoci distincte: exuberanţa interbelică, elanul muncitoresc al perioadei comuniste şi racordarea la mileniul trei din anii de după 1989, şi ei caracterizaţi printr-o atitudine dublă: nostalgie faţă de vechi, cu gesticulaţii retro, specifice bătrânei Europe în întregul ei, şi pariu decis, îndrăzneţ pe nou. Dacă vorbim despre deschidere, vitalitate culturală sau atitudinea locuitorilor, Cluj-Napoca este, probabil, cel mai occidental oraş din România. Cu toate astea, suntem şi rămânem estici. De pildă, ştim mai bine decât mecanicul să ne reparăm maşina şi ne place în continuare să stăm pe bancă, în faţa blocului, la fel cum bunicii noştri stăteau la poartă, pe înserat, urmărind cine mai trece pe uliţă. Conceptul candidaturii noastre, East of West, spune că suntem în aceeaşi măsură un oraş cosmopolit şi occidental în Estul Europei pe cât suntem un oraş răsăritean de mărime medie în Vestul Europei. Trebuie să ne întrebăm: unde în Europa se întâlnesc Vestul şi Estul? În ce condiţii o frontieră fizică influenţează prejudecăţile? Cum se percep reciproc un european din Vest şi unul din Est? Ne vor purta asemenea întrebări numai la despărţirea istorică de după cel de-al doilea război mondial, avem de-a face, deci, cu o Cortină de Fier a sărăciei sau cu ceva mult mai adânc, cum ar fi permanentele contacte şi coliziuni ale est-europenilor cu Orientul? Denumindu-ne conceptul East of West, şi nu West of East - aşa cum s-ar fi aşteptat unii -, suntem decişi să punem în discuţie, însă neapărat cu umor, clişeele referitoare la acest spaţiu geografic şi mental. Nu ne interesează să lansăm noi ideologii. East of West este misiunea pe care ne-am asumat-o de a face cunoscută mai bine înţelegerea noastră răsăriteană asupra vieţii. Vrem să investigăm şi să prezentăm cultura esteuropeană, felul nostru specific de trai şi capacitatea noastră unică de a ne adapta unor evenimente şi contexte neprevăzute. Sociologul Paul Watzlawick analiza cu umor (în best-seller-ul The Situation is Hopeless but not serious. The Pursuit of Unhappiness) zona cea mai densă în atitudini absurde a lumii: fostul imperiu habsburgic, cel compus dintr-o mulţime de culturi atât de diferite, încât nici o soluţie de bun simţ la vreo problemă nu putea fi sperată vreodată. Locuitorii acestei zone paradoxale ştiu că viaţa e disperată, dar nu e gravă, de aceea problemele cele mai simple îi depăşesc, iar pe cele imposibile le rezolvă, stupefiant, ca-ntr-o doară, absurdul fiind pâinea de fiecare zi a minţii lor. East of West vorbeşte şi despre scopul nostru de a crea un cadru de dialog cu vecinii estici ai UE (Ucraina şi Moldova), precum şi cu acele ţări din Balcani care îşi doresc o nouă extindere a UE. Intenţionăm, de asemenea, să folosim şansa că împărţim titlul cu un oraş din Grecia pentru a contribui la o dezbatere profundă privind provocările unei noi identităţi europene. East of West înseamnă că, trăind pe acest hotar simbolic, ne putem redefini identitatea colectivă prin forţa pe care ne-o oferă întâlnirea dintre culturile noastre. Ca exemplu pentru orice dialog nesperat, putem crea spaţii de confluenţă între realităţile duale ale oraşului nostru: români şi maghiari, ortodocşi şi catolici, studenţi şi muncitori, centru şi periferii, oameni de afaceri pragmatici şi artişti visători. Aceste spaţii de re-cunoaştere se pot transforma în factori de influenţă reciprocă şi de creaţie comună, care, în cele din urmă, pot duce la surmontarea unora dintre dihotomiile care ne definesc. Şi asta deoarece culturile nu se opun una alteia, ci se completează. Şi, cel mai important, cultura este capabilă să determine cele mai temeinice transformări sociale. Cultura are un rol catalizator în schimbarea societăţii. Numai aşa Estul şi Vestul pot învăţa să se asculte reciproc. Şi, la o adică, să găsească drumul spre reconciliere. East of West vorbeşte despre noi, clujenii. Cluj-Napoca se poate mândri cu faptul că viaţa culturală a oraşului este puternic legată de transformările sociale. Această conexiune va reprezenta coloana vertebrală a programului pentru 2021: cetăţeni aparţinând unor culturi diferite vor colabora pentru a crea noi forme de expresie culturală. East of West alimentează excelenţa. Conceptul nostru încurajează cercetarea noilor curente artistice şi culturale. De pildă, programul nostru se va baza pe forţa Şcolii de pictură de la Cluj, unul dintre cele mai elogiate fenomene artistice de la nivel mondial, şi care s-a conturat aici în ultimii 10 ani. East of West este interdisciplinar. Prin conectarea unei largi palete de practici culturale, conceptul nostru încurajează abordarea critică, reforma şi inovaţia, impulsionând noile expresii ale artei multi- şi inter-disciplinare. East of West este incluziv. Conceptul nostru nu e relevant doar pentru lumea artei, ci şi pentru societate ca atare. El solicită permanenta conectare a grupurilor dezavantajate cu manifestările culturale. East of West încurajează colaborarea. Ne propunem să realizăm cu partenerii din ţară şi din Europa coproducţii care să problematizeze diversele modalităţi de creaţie culturală. Festivalul Internaţional Interferenţe, organizat de Teatrul Maghiar, este un exemplu notoriu pentru prezenţa oraşului nostru pe scena Europei. East of West este scalabil. Conceptul nostru este suficient de flexibil pentru a funcţiona la multiple niveluri, începând de la cel individual, trecând prin microcomunităţi, până la nivelul oraşului şi al regiunii, ceea ce va constitui o provocare pentru culturile noastre şi le va ajuta să se îmbogăţească. East of West este european. Europa, la fel ca noi toţi, are nevoie de noi modele de implicare civică, de coexistenţă şi mai ales de colaborare. Vom produce programul nostru pentru 2021 împreună cu Europa şi, astfel, ne vom asigura că a discuta despre identitatea europeană reprezintă cheia de boltă a conceptului nostru.

7 Contribuţia la strategia pe termen lung Contribuţia la strategia pe termen lung 1.1 Descrieţi strategia culturală existentă în oraşul dumneavoastră la momentul candidaturii, precum şi planurile oraşului de consolidare a capacităţii sectoarelor culturale şi creative, inclusiv prin dezvoltarea unor legături pe termen lung între aceste sectoare şi sectoarele economice şi sociale din oraşul dumneavoastră. Care sunt planurile pentru sprijinirea activităţilor culturale după perioada pentru care este acordat titlul? Actuala Strategie de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca a fost elaborată în 2013 şi vizează perioada , pentru a coincide cu exerciţiul bugetar al Uniunii Europene. Documentul ţinteşte însă orizontul anului 2027, asigurând continuitatea principalelor direcţii de acţiune. Spre deosebire de viziunile multor alte oraşe, care sunt concepute de un mic grup de specialişti, noua Strategie a municipiului Cluj-Napoca este rezultatul efortului coordonat a peste 300 de experţi locali. Şi asta pentru că municipalitatea a înţeles că dispunem de o expertiză vastă şi foarte diversă, datorită universităţilor, a mediului de afaceri şi a sectorului independent. Strategia generală este gândită pe trei piloni - Inovaţie, Universitate şi Participare, consideraţi factori-cheie pentru dezvoltarea oraşului. Dat fiind acest profil, Clujul are aspiraţii comparabile cu ale unor oraşe europene de mărime medie precum Graz, Linz, Karlovy Vary sau Szeged, care sunt similare prin dinamism, mediu universitar puternic, sectoarele culturale și creative, precum și prin societatea civilă. Cultura este considerată o valoare transversală, fiind asumată astfel chiar în Viziunea oraşului: Clujul va fi un reper european prin viaţa sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea şi iniţiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea comunităţii, devenind motorul transformării sociale şi regenerării urbane.. Mai mult decât atât, una dintre direcţiile strategice menţionate în document o constituie mobilizarea culturii pentru regenerare urbană şi transformare socială. Două dintre cele 25 de capitole ale Strategiei de Dezvoltare sunt dedicate culturii şi creativităţii: Strategia Culturală şi Strategia pentru Industriile Creative. Conceptul-cheie al Strategiei Culturale se înscrie în linia alegerilor făcute de cele mai dinamice oraşe europene. Acest concept se rezumă astfel: cultura are potenţialul de a fi unul dintre catalizatorii dezvoltării oraşului, din perspectiva progresului urban, social şi economic Această idee constituie temelia puternicei legături dintre sectorul cultural şi alte arii de interes precum urbanism/arhitectură, incluziune socială, participare, educaţie, tineret şi dezvoltare economică locală. Au fost identificate nouă priorităţi strategice, iar întărirea sectorului cultural este una dintre cele mai importante. Pentru că anul 2021 coincide cu sfârşitul actualei Strategii de Dezvoltare a oraşului, titlul de Capitală Europeană a Culturii devine o treaptă între actualul statut cultural al oraşului şi obiectivul pe termen lung. Programele Operaţionale incluse în Strategia Culturală se referă la procese evolutive (de pildă, Percent-for-Art, City Card, Voucher cultural), ceea ce reprezintă o garanţie a faptului că municipalitatea va continua să susţină sectorul cultural şi după anul Priorităţi strategice Creşterea accesului la cultură/ Dezvoltarea publicului Întărirea sectorului cultural Încurajarea noii producţii artistice Creşterea cooperării europene şi internaţionale în sectorul cultural Creşterea cooperării dintre sectorul cultural şi alte sectoare Dezvoltarea infrastructurii culturale şi protejarea patrimoniului Dezvoltarea profesională a operatorilor culturali Dezvoltarea unei culturi de utilizare a spaţiului public Îmbunătăţirea comunicării culturale în oraş Este demn de remarcat că unele dintre aceste măsuri se află deja în fază de implementare. Astfel, prima variantă a Calendarului Municipal (un sistem online care urmărește să devină o agendă completă a evenimentelor culturale din oraș și un instrument de planificare a locațiilor și spațiilor publice) a fost lansată în 2015 cu ocazia titlului de Capitală Europeană a Tineretului. Un nou Sistem integrat de comunicare (panouri, totemuri, ecrane urbane digitale, semne) a fost adoptat în urma unui concurs de design în spaţiul public - în momentul de față se află în etapa de implementare. Și, cel mai important de menționat este faptul că suma anuală alocată din bugetul orașului către proiectele culturale a crescut, în ultimii 2 ani, cu 1,54 milioane de euro (de la 1,26 milioane în 2013 la 2,8 milioane în 2015). Strategia pentru Industriile Creative se bazează pe conceptul de Smarter City. Bunăstarea oraşului este gândită în strânsă legătură cu creativitatea, dar nu doar cea din mediul de business sau artistic, ci chiar o creativitate a cetăţenilor înşişi. Acesta este un pas înainte faţă de conceptul de Smart City: vizează un oraş creat împreună. Astfel, Strategia regândeşte creativitatea şi inovaţia - concepte-cheie în industriile creative - în termeni de urbanitate şi spaţiu social, furnizând măsuri de transformare a oraşului într-un laborator urban viu. Acest scop este vizat în două dintre liniile de program ale candidaturii noastre, Explore şi Activate, care se referă la experiment şi creativitate socială. Măsuri / Programe operaţionale Plan integrat pentru dezvoltarea publicului şi educaţie culturală Acces la cultură City Card, Voucher cultural Activarea unor spaţii destinate culturii la periferia oraşului Program de granturi Mărirea sumei alocate din bugetul local pentru proiecte culturale şi de tineret de la 0,6% în 2013 la 3% în 2020 Percent-for-Art / Fond pentru artă publică Calendarul cultural al oraşului Observatorul statistic - cercetări privind cultura şi participarea culturală Program de granturi, rezidenţe artistice, granturi pentru mobilitate Program de stimulare a excelenţei în artele contemporane - cercetare, arhivare, Centrul European de Artă Contemporană Calendar de rezidenţe, granturi de mobilitate Fond pentru coproducţii internaţionale Platformă de cooperare inter-sectorială sesiuni de networking, conferinţe, premii Proiecte de cooperare: City Card, Voucher cultural, Percent-for-Art, Fondul InJoy Managementul infrastructurii culturale acces la spaţii publice, reabilitarea şi deschiderea unor noi spaţii pentru cultură (Turnul Pompierilor) Dezvoltarea infrastructurii culturale - Centrul European de Artă Contemporană, Centrul Cultural Transilvania Reabilitarea şi protejarea patrimoniului tangibil şi intangibil Sesiuni de instruire pentru conceperea unor strategii instituţionale / Plan integrat pentru acces la cultură şi dezvoltarea publicului Program de granturi, Rezidenţe artistice, Granturi de mobilitate pentru artişti/operatori culturali locali pentru a participa la evenimente internaţionale Ghid destinat organizatorilor de evenimente în spaţii publice Percent-for-Art / Fond pentru artă publică Sistem integrat de comunicare panouri de afişare, ecrane urbane, indicatoare Alte două capitole ale Strategiei oraşului - unul dedicat Industriei cinematografice, celălalt sectorului TIC (Tehnologia Informației și Comunicării) - fixează repere privind dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca ca hub (punct nodal) al industriilor creative, prin intermediul a două proiecte majore: 1. Fondul regional pentru producţie cinematogrfică în cadrul Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC); 2. Cluj Innovation City - proiect care urmăreşte dezvoltarea eco-socială a Clujului pe baza cercetării în patru domenii: biotehnologie, IT, sănătate, energie sustenabilă şi mediu. În rezumat, prin intermediul strategiei pe termen lung, municipalitatea clujeană se angajează să utilizeze mai eficient cultura şi creativitatea pentru a îmbunătăţi nivelul de trai şi colaborarea între locuitorii oraşului, precum şi pentru a îmbunătăţi profilul internaţional al Clujului. Din această perspectivă, politicile locale susţin direct un sector cultural mai puternic, precum şi o viaţă culturală mai dinamică. Titlul de Capitală Europeană a Culturii este considerat un catalizator al acestor procese şi toate proiectele gândite pentru candidatură constituie manifestări ale acestei viziuni pe termen lung.

8 12 Contribuţia la strategia pe termen lung Contribuţia la strategia pe termen lung Cum este integrată acţiunea Capitală europeană a culturii în această strategie? Obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii este una dintre căile prin care vrem să atingem o parte dintre obiectivele pe termen lung: Clujul se va defini ca un oraş european, centrul istoric al Transilvaniei, o comunitate cu caracter unic, intercultural. Cluj-Napoca va fi o reţea de comunităţi interconectate, un laborator al creativităţii sociale, un oraş cu spirit tânăr, în egală măsură prietenos şi responsabil. Conceptul candidaturii noastre, East of West, îşi propune să contribuie la această viziune. Chiar dacă Strategia de Dezvoltare a oraşului este concepută pentru perioada , faptul că documentul defineşte o viziune pe termen lung (cu orizontul 2027) garantează continuitatea principiilor pe care se întemeiază actualele politici culturale, cât şi candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru următoarea etapă strategică Această candidatură este asumată ca proiect strategic al oraşului, fiind una dintre puţinele iniţiative care coagulează interes şi energie din partea mai tuturor sectoarelor Clujului. În plus, candidatura este considerată temă transversală în Strategia Culturală a Clujului, ceea ce înseamnă că proiectele concepute în acest context sunt în sinergie cu măsurile prevăzute în documentul municipalităţii. Strategia de Dezvoltare a oraşului pentru conţine un capitol special dedicat candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Acest capitol: defineşte candidatura ca proiect prioritar al oraşului pentru perioada ; precizează obiectivele programului Capitalei Culturale şi subliniază că acestea sunt strâns legate de direcţiile pe care municipalitatea şi le-a asumat prin actuala Strategie; îşi asumă efortul colectiv pe care-l presupun activităţile legate de candidatură şi recomandă, în consecinţă, ca proiectele majore pentru 2021 să fie incluse în portofoliul de priorităţi al oraşului; enumeră sectoarele-cheie care, pe lângă Cultură şi Industrii Creative, vor fi implicate în programul cultural din 2021 şi asupra cărora acest program ar urma să aibă un impact semnificativ: tineret, educaţie, participare, turism, cercetare și inovare, economie, arhitectură şi urbanism, marketing, incluziune socială, filantropie, IT şi relaţii internaţionale. Acest capitol special asigură, de asemenea, continuitate între actuala Strategie Culturală şi cea gândită pentru perioada Elementele-cheie ale candidaturii vor fi menţinute printr-un mecanism de monitorizare bazat pe un Observator Statistic, care va permite o analiză longitudinală a datelor privind participarea publicului şi dezvoltarea sectorului cultural şi a industriilor creative din Cluj-Napoca. Documentul mai prevede că un grup de experţi se va întâlni anual pentru a monitoriza progresele obţinute în implementarea Strategiei şi pentru a decide ce măsuri trebuie să fie actualizate în funcţie de evoluţiile din domeniile cultural, economic şi social. Printre aceste evoluţii se pot număra eventuala câştigare a titlului de Capitală Europeană a Culturii, dar şi angajamentele Clujului faţă de alte programe internaţionale precum European Green Capital, Intercultural City şi Special Olympics. În rezumat, noi, clujenii, considerăm această candidatură ca un moment de cotitură care va genera masa critică pentru ca oraşul să se aşeze pe direcţia de dezvoltare dorită. Capitala Europeană a Culturii este ACEL proiect unic al orașului care are potenţialul de a mobiliza cetăţenii, sectorul cultural, mediul de afaceri, universităţile şi clasa politică totodată, de a-i impulsiona să-şi imagineze noi conexiuni atât înăuntrul comunităţii, cât şi în relaţie cu Europa. 1.3 În cazul în care titlul se acordă oraşului dumneavoastră, care este, în opinia dumneavoastră, impactul cultural, social şi economic pe termen lung asupra oraşului (inclusiv din punct de vedere al dezvoltării urbane)? Din perspectivă culturală, se va îmbunătăţi nivelul de educaţie culturală a publicului şi calitatea actului de cultură. Noi programe curatoriale şi noi producţii, legate de prezenţa artei în spaţiul public, vor întări relaţia dintre oraș şi cetăţeni. Zeci de mii de clujeni vor intra în contact, pentru prima data în viaţă, cu artişti şi manifestări a căror existenţă poate nici nu şi-o imaginează. Cluj-Napoca devine locul ideal pentru activități culturale și artistice, un creuzet pentru cultură și artă. Astfel, proiectul CEaC se adresează locuitorilor Clujului, Transilvaniei şi întregii Românii. Datorită titlului, oraşul va avea propriul Centru European pentru Artă Contemporană, ceea ce va diversifica drumul deschis de Şcoala de Pictură de la Cluj. Programul de cercetare şi de expoziţii al acestui Centru, precum şi programul de Arte ale Spectacolului, bazat pe coproducţii şi pe mobilitatea europeană a artiştilor şi operelor, va îmbogăţi spaţiul artei contemporane din Europa. Acestea vor contribui şi la o notorietate sporită a scenei culturale est-europene. Relaţia Clujului cu Europa va avea de câştigat din ridicarea standardelor în diplomaţia culturală (expoziţii itinerante, schimburi, coproducţii). În ceea ce-i priveşte pe cetăţeni, ne aşteptăm la îmbunătăţirea înţelegerii din oraş, la asumarea valorilor europene, la o cunoaştere mai temeinică a limbilor de circulaţie internaţională şi la creşterea numărului de localnici care devin membri ai unor reţele culturale şi de voluntariat europene. Din perspectivă socială, mecanismul-cheie pe care-l urmăreşte candidatura noastră este responsabilizarea socială prin intermediul responsabilizării culturale. Viziunea noastră se referă la crearea unui model bazat pe incluziunea minorităţilor, a persoanelor defavorizate şi a celor cu nevoi speciale. Vom propune o Platformă Interculturală pentru a stimula grupurile etnice din Cluj-Napoca, să creeze proiecte comune. Vom crea oportunităţi, prin intermediul proiectelor COM ON Cluj-Napoca - Fondul InJoy şi Academia Deschisă a Schimbării, pentru ca microcomunităţile să preia iniţiativa când vine vorba despre îmbunătăţirea condiţiilor de trai din cartiere. În plus, programul nostru destinat voluntarilor va aduce laolaltă mii de clujeni şi de cetăţeni europeni care vor experimenta şi făuri împreună un adevărat laborator urban. Prin implementarea unui program complex şi foarte conectat, profilul european al Clujului va aduce notorietate pentru cultura locală şi va atrage vizitatori în plus. Anul Capitalei ne va ajuta şi să articulăm mai bine atributele cetăţeniei europene. Cu atât mai mult cu cât, aşa cum am menţionat, una dintre mizele majore ale candidaturii noastre este să propunem noi modele de identitate europeană. În fine, din perspectivă economică şi a dezvoltării urbane, programul pentru 2021 va ajuta oraşul să obţină maximum posibil din creativitate şi inovaţie. Planul de regenerare a râului Someş va fi una dintre schimbările majore: atrăgând atenţia oraşului către acest curs de apă, se vor crea oportunităţi în domeniul transportului, al ariilor ecologice, sportului şi activităţilor recreative. Proiectul pe care îl dedicăm industriilor creative, Cluj Media City, sprijină deschiderea de afaceri în domeniul designului, în new media şi producţie cinematografică. Vor fi încurajate, de asemenea, idei care să ducă la furnizarea unor servicii de care sectorul IT are nevoie pentru a face pasul de la outsourcing la statutul de industrie sustenabilă. Manifestările care fac parte din programul cultural vor scoate în evidenţă şi infrastructura soft - reţelele de creativitate, inovaţie şi cunoaştere. Organizarea unor evenimente internaţionale (expoziţii, concerte, conferinţe, festivaluri, spectacole) va spori, de asemenea, impactul economic și turistic al programului. Programul nostru va declanşa procese de incluziune care vor duce la soluţii durabile pentru unele dintre problemele comunităţii de romi: programe educaţionale pentru adulţi și copii, formare profesională, implicare civică. Aceste procese vor creşte încrederea reciprocă între actorii implicaţi: comunitățile de romi, autorităţi, sistemul educaţional, mediul de business, ONG-uri.

9 14 Contribuţia la strategia pe termen lung Contribuţia la strategia pe termen lung Descrieţi planurile dumneavoastră de monitorizare şi de evaluare a impactului titlului asupra oraşului dumneavoastră şi de diseminare a rezultatelor evaluării. Pot fi avute în vedere în special următoarele problematici: Non scholae sed vitae discimus. Învăţăm pentru viaţă, nu pentru şcoală - spune o vorbă celebră. Această idee e valabilă şi în cazul candidaturii noastre, care are nevoie să cuprindă calitatea de cetăţean şi urbanitatea în sensul lor deplin. Candidatura noastră este un proces de responsabilizare socială prin responsabilizare culturală. Pentru o structurare a abordării noastre, am dezvoltat o teorie a schimbării denumită WEAST (care implică cinci etape pentru a produce schimbare în comunitate; aceste etape reprezintă și cele 5 linii de program) și o Academie Deschisă a Schimbării ca rețeaua cunoașterii și interacțiunii. Dacă Academia Deschisă ar fi o şcoală - şi, mai mult, un laborator unde se creează noi modele de participare strâns legate de viaţa oraşului -, atunci aceste procese ar reprezenta felul în care învăţăm. La urma urmei, după cum zice şi citatul latinesc de mai sus, tot ceea ce facem e pentru viaţă, nu pentru şcoală, aşadar se naşte întrebarea: unde se termină şcoala şi unde începe viaţa - cu alte cuvinte, unde tragem linia de demarcaţie dintre procesele Capitalei Culturale şi viaţa oraşului? Care sunt, în acest caz, limitele responsabilităţii noastre? Cum putem evalua impactul acţiunilor noastre în contextul tuturor celorlalte procese aflate în desfăşurare în oraş? Cum definim şi cum măsurăm succesul şi eşecul? Am avut mereu în minte aceste dileme când am conceput sistemul de evaluare şi monitorizare menit să măsoare contribuţia candidaturii la dezvoltarea oraşului. Cine va desfăşura evaluarea? Evaluarea se va baza pe o strategie care combină evaluarea externă - asigurată de o echipă de evaluare şi monitorizare formată din experţi de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) de la Universitatea Babeş-Bolyai - cu evaluarea internă, care va fi efectuată de echipa de implementare a programului. În timp ce evaluarea principală este realizată de către echipa externă, cea internă se focalizează pe supravegherea proceselor interne şi pe progresul implementării planurilor CEaC, urmărind astfel să îmbunătăţească programul de management pe parcurs. FSPAC nu este doar o structură universitară de top, ci şi organismul care a coordonat elaborarea Strategiei de Dezvoltare a oraşului şi evaluarea programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului. În planul dumneavoastră de evaluare, vor fi incluse obiective şi etape concrete între nominalizare şi anul pentru care este acordat titlul? Formarea echipei de experţi. Recorelarea cu planurile de dezvoltare strategică ale oraşului. Contactarea oraşului câştigător din Grecia şi a celui din a treia ţară. Stabilirea setului de indicatori de bază. Angajarea echipei de supraveghere, efectuarea evaluării. Redactarea primei analize (Raport de evaluare Ex-Ante). Măsurarea anuală a indicatorilor principali. Compararea ţintelor rezultate din analiză cu stadiul procesului, comparaţii cu alte Capitale în aceeaşi fază, ajustarea planului. Publicarea rezultatelor (referitoare la sectorul universitar, cultural şi la nivelul cetăţenesc), conferinţă Raportul de Evaluare Formativ I. Măsurarea anuală a indicatorilor principali. Revizuirea evoluţiei şi a schimbărilor, prognoze pentru 2021, ajustări ale planului, recomandări pentru acţiuni. Măsurarea anuală a indicatorilor principali. Punerea la punct a sistemului de măsurare al procesului din Redactarea şi publicarea analizei evolutive, conferinţă - Raportul de Evaluare Formativă II. Efectuarea de cercetări extensive pe tot parcursul anului. Redactarea şi publicarea rezultatelor preliminare, conferinţă de presă, până în noiembrie Redactarea raportului final până în septembrie Comunicarea rezultatelor către părţile implicate (universităţi, sectorul cultural, cetăţeni) - conferinţă de diseminare. Redactarea şi publicarea evaluării de impact, conferinţă. Ce studii sau anchete de referinţă dacă există asemenea studii intenţionaţi să utilizaţi? Intenţionăm să folosim ca studii de referinţă: Barometrul de Calitate a Vieţii FSPAC, ediţie recentă 2013 Studiu asupra dimensiunii internaţionale a activităţilor culturale din Cluj-Napoca - Asociaţia Cluj-Napoca 2021, ediţiile 2012, 2014 Diagnoza sectorului cultural din Cluj-Napoca - Asociaţia Cluj-Napoca 2021, ediţii: 2012, 2014 Cluj-Napoca Atitudini şi percepţii. Consum cultural în Cluj-Napoca Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, ediţii: 2013, 2015 Vitalitatea culturală a oraşelor din Romania Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, ediţia: 2010 Barometrul de consum cultural - Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, ediţii recente: 2012, 2014, realizat bianual Eurobarometru Comisia Europeană, DG COMM, efectuat de 2 ori pe an Barometre ale Opiniei Publice în România efectuate de diverse institute de cercetare Date furnizate de Institutul Naţional de Statistică Ce fel de informaţii veţi urmări şi monitoriza? Pentru a stabili cadrul teoretic prin care va fi evaluat tot demersul Capitalei Culturale, trebuie să ne întoarcem încă o dată la zicala non scholae sed vitae discimus. Academia Deschisă a Schimbării este principala noastră metaforă pentru şcoala înscrisă în viaţa oraşului. Apoi, logica după care am gândit liniile de program WEAST reprezintă curriculum-ul Academiei, în timp ce activităţile efectuate în laboratorul urban al oraşului constituie procesul de învăţare propriu-zis. Candidatura noastră este construită în jurul ideii de schimbare - prin stimularea actualelor modele de acţiune culturală şi socială şi dezvoltarea unora noi. În acest sens, trebuie să subliniem atât capacitatea de producţie a Academiei Schimbării - producţie culturală şi socială -, cât şi capacitatea de inovare (spre exemplu inovarea socială şi culturală). Cadrul de evaluare va ţine cont de ambele aceste procese, pentru a realiza o judecată nuanţată a programului nostru. De jos în sus, componentele Wonder, Explore, Activate, Share şi Trust vor servi drept cursuri în curriculum-ul WEAST, care este unul atât de producţie, cât şi de inovare. De fiecare dată când un număr de actori, cetăţeni sau producători culturali îşi definesc combinaţia optimă de participare la procesul Capitalei Culturale, ei produc şi forme de acţiune socială şi culturală, dar, simultan, testează posibilitatea unora noi. Cele cinci linii de program se intersectează şi se completează una pe cealaltă, astfel că performanţa fiecăreia va fi evaluată în contextul general al WEAST. Viziunea noastră asupra evaluării include o metodologie calitativă bazată pe interviuri, testimoniale şi focus-grupuri, menite să abordeze această dimensiune. (1) Ţinem cont că evaluarea producţiei poate fi abordată şi măsurată nemijlocit. Metodologiile europene - European Capitals of Culture (ECoC) , Guidelines for the cities own evaluations of the results of each EcoC, An international framework of good practice in research and delivery of the European Capital of Culture programme - constituie un îndrumar foarte util pentru noi. (2) În ceea ce priveşte inovarea (privind crearea de prototipuri pentru acţiunea socială şi culturală), să notăm că nu există, nici măcar în contextele universitare cele mai pure, un standard de evaluare a capacităţii de inovare. Întorcându-ne la non scholae sed vitae discimus, măsurarea rezultatelor şcolii (CEaC) fără a ţine cont de efectele sale asupra vieţii oraşului se poate dovedi o sarcină dificilă. Dat fiind că Academia Deschisă a Schimbării este ea însăşi scufundată în laboratorul urban Cluj-Napoca, în ce condiţii apariţia unor noi forme de expresie culturală în anul titlului ar putea fi atribuită procesului declanşat de CEaC? În construirea setului de indicatori şi a metodologiei de evaluare, niciuna dintre întrebările care trebuie luate în considerare nu are un răspuns uşor de dat. În fine, dată fiind diversitatea experienţelor individuale şi microsociale pe care le presupune programul nostru, am realizat că datele cantitative s-ar putea dovedi insuficiente pentru a cuprinde specificităţile procesului nostru. În consecinţă, evaluarea va fi efectuată folosind un model hibrid de abordări calitative şi cantitative. Datele cantitative vor fi colectate prin chestionare şi interviuri, din informaţii furnizate de structuri instituţionale (organizaţii culturale, agenţii de turism, administraţie publică ş.a.), monitorizare de presă, sondaje şi barometre de opinie, precum şi cu ajutorul unui sistem local de numărare şi diferenţiere a segmentelor de public bazat pe carduri de acces şi brăţări de culori diferite. Strategia Culturală prevede că va fi înfiinţat un Observator Statistic menit să definească un set de indicatori şi de instrumente de monitorizare pentru uzul producătorilor culturali. Datele vor fi studiate de un Comitet pentru Dezvoltare Strategică, care va avea misiunea de a produce anual o analiză a progreselor obţinute în implementarea strategiei. O altă sarcină a Comitetului va fi să evalueze progresul în implementarea planului referitor la Capitala Europeană a Culturii. Sursele datelor calitative vor include relatări personale, jurnale, bloguri, colectate prin interviuri, focus-grupuri ş.a. Un grup de 15 persoane cu preocupări diferite vor fi monitorizate de-a lungul intervalului de evaluare de zece ani, prin interviuri şi fotografii, pentru a produce o colecţie de istorii personale care să reflecte dinamica relaţiilor şi impactul procesului CEaC asupra vieţilor lor.

10 16 Contribuţia la strategia pe termen lung Obiective / Scopuri Dezvoltare culturală Arie, diversitate, calitatea artelor şi culturii Dezvoltare culturală Profilul european (al sectorului cultural) şi cooperare europeană / transnaţională Dezvoltare culturală Dezvoltarea publicului (acces & participare) Dezvoltare culturală Sustenabilitatea sectorului cultural local Dezvoltare culturală Patrimoniul cultural Dezvoltare culturală Infrastructura culturală Dezvoltare urbană Profilul european al oraşului Dezvoltare urbană Regenerare urbană (Dezvoltare şi regenerare a spaţiilor urbane) Indicatori / Succes Numărul de evenimente culturale din oraş / de la media actuală, de pe an, la în 2021 şi la o medie de în anii următori Diversitatea programelor culturale / 60% dintre operatorii culturali locali îşi diversifică programele până în 2022 Programe în mediul rural / 5% din programul cultural din 2021 este dezvoltat în mediul rural Evenimente artistice în cartiere, în zona metropolitană şi în judeţul Cluj / % Valoarea totală a programelor culturale CEaC La nivelul anului 2022, participarea operatorilor culturali locali în reţele internaţionale/+ 20% Activităţi culturale în oraş cu participarea unor artişti europeni / +15% Numărul şi calitatea proiectelor care reflectă temele şi diversitatea Europei, coproducţii europene / 50% din programul Capitalei, 25% în 2022, numărul și procentajul cronicilor pozitive Prezenţa artiştilor şi a produselor culturale din Cluj-Napoca la nivel internaţional / +20% Creşterea participării (număr total şi frecvenţă) localnicilor în proiectele culturale Numărul oportunităţilor sustenabile de participare culturală oferite publicului cu nevoi speciale (tineret, vârstnici, grupuri dezavantajate şi marginalizate, inclusiv minorităţi) / +50% Efectele noii politici de ticketing şi rezervări / 10% care o folosesc în primul an, creştere de 7% / an Numărul şcolilor din județul Cluj înscrise în programul de educație culturală / 80% Numărul operatorilor culturali care concep o strategie de dezvoltare a publicului / +300% Numărul organizaţiilor care-şi dezvoltă capacitatea internă (criterii stabilite de Echipa de Monitorizare: creşterea bugetului, a numărului de angajaţi, acumularea de cunoştinţe, parteneri noi etc.) / +70% Procent pentru Artă / Mecanism local de susținere a artei în spațiul public lansat în 2018 Numărul angajaţilor din sectorul cultural / + 20% Procent din bugete susţinut din alte surse (corporate, fonduri UE, bilete, colectare de fonduri etc.) / + 20% Numărul colaborărilor între operatori locali prin intermediul Academiei Deschise a Schimbării Numărul inţiativelor de conservare şi protejare a patrimoniului cultural / 10% din programul CEaC Numărul siturilor de patrimoniu (rural, tradiţional, istoric, spiritual, industrial etc.) şi al spaţiilor activate în timpul evenimentelor culturale / +25 Numărul colaborărilor care combină patrimoniul local şi formele tradiţionale de artă cu expresii experimentale sau inovatoare / 5% Construirea şi amenajarea Centrului European de Artă Contemporană până în 2020 Construirea şi amenajarea Centrului Cultural Transilvania până în 2021 Noi spaţii dedicate artei, transformarea în spaţii artistice a unora folosite actualmente în alte scopuri (temporar şi permanent) / +7 Numărul facilităţilor prin care se îmbunătăţeşte accesul în spaţii culturale al persoanelor cu dizabilităţi / +30% Popularizarea brandului Cluj-Napoca în Europa Numărul turiștilor și percepția acestora Numărul și procentajul cronicilor pozitive despre oraș Conștientizarea CEaC în rândul rezidenților Numărul acordurilor în vigoare dintre Cluj-Napoca şi alte oraşe europene / +20% Numărul spaţiilor urbane regenerate (zona râului Someş, spaţii industriale şi aflate la periferia oraşului) / >3 Numărul proiectelor de locuire urbană sustenabilă (şi numărul persoanelor implicate) / >10 proiecte, >500 persoane Spaţii publice reabilitate, numărul clădirilor vechi reabilitate / potrivit planului din Capitolul 6 Facilităţi de transport pentru evenimente din Programul Cultural / +100% Surse de informare / Instrumente de evaluare Studiu asupra sectorului cultural - chestionar, rapoarte anuale Observatorul statistic Studiu asupra sectorului cultural - chestionare, rapoarte anuale Observatorul Statistic Studiu asupra sectorului cultural Programul CEaC Programul CEaC Programul CEaC Studiu asupra sectorului cultural Observatorul Statistic Studiu asupra sectorului cultural Programul CEaC Studiu asupra sectorului cultural Studiu participare culturală Observatorul Statistic Programul CEaC Observatorul Statistic Baza de date a CEaC Programul CEaC Studiu asupra sectorului cultural Studiu asupra sectorului cultural Programul CEaC Programul CEaC Studiu asupra sectorului cultural Observatorul Statistic Studiu asupra sectorului cultural Observatorul Statistic Programul CEaC Programul CEaC Programul CEaC Programul CEaC Programul CEaC Programul CEaC Studiu asupra sectorului cultural Studiu asupra sectorului cultural Studiu privind percepţia europeană (înainte şi după) Date ale Biroului de Relaţii Externe din Primărie Programul CEaC Date de la Direcţia de Urbanism a Primăriei Baza de date CEaC Programul CEaC Date de la Direcţia de UrbanismBaza de date CEaC Obiective / Scopuri Transformare socială Participarea și responsabilizarea cetățenilor Transformare socială Intensificarea legăturilor între comunităţile locale Transformare socială Creativitate socială / Noi modele de producţie socială (dezvoltare & lansare) Notorietate şi implicare europeană Dinamica Est-Vest (diversitate culturală, înţelegere, valorizare) Notorietate şi implicare europeană Cultura est-europeană (înţelegere, valorizare, promovare) Notorietate şi implicare europeană Viitorul UE (generarea dezbaterii, noi teme) Notorietate şi implicare europeană Îmbunătăţirea relaţiilor dintre UE şi vecinii estici Dezvoltare economică Dezvoltare turistică Dezvoltare economică Dezvoltarea industriilor creative Dezvoltare economică Operatori economici (creşterea colaborării cu comunitatea locală şi cu partenerii din UE) Indicatori / Succes Fondul InJoy Cluj valoare în euro, numărul proiectelor finanţate, număr de participanţi Proiectul de bugetare participativă şi componentele sale culturale / operaţional în 2018 Numărul proiectelor și numărul participanţilor Creşterea numărului de cetăţeni care se implică în luarea deciziilor (bugetare participativă, dezbateri şi consultări publice) / +30% Creşterea numărului de cetăţeni implicaţi în iniţiative de dezvoltare comunitară / +40% Numărul de facilitatori activi în cadrul Programului Facilitatorilor / >40 Numărul iniţiativelor sprijinite Numărul de cetăţeni şi de organizaţii care beneficiază de ajutorul procesului de facilitare Numărul proiectelor culturale, educative şi sociale destinate grupurilor etnice, confesionale, profesionale şi de vârstă / 25% Numărul spaţiilor de întâlnire dinamice şi al oportunităţilor din oraş (adunări regulate, evenimente de conectare etc) / +40% Numărul colaborărilor între actori ai comunităţii locale /+50% Calitatea colaborărilor Numărul proiectelor de creativitate socială lansate / >30 Numărul persoanelor implicate în proiecte-pilot / >2500 Calitatea şi durata proiectelor Numărul artiştilor şi profesioniştilor implicaţi în activităţile Est-Vest Publicul atins de aceste activităţi Numărul activităţilor de colaborare experimentală care folosesc Estul ca sursă de excelenţă Numărul de lucrări axate pe cultura est-europeană Conștientizarea cetățenilor cu privire la diversitatea culturilor europene și apartanența la un Numărul artiştilor şi specialiştilor din Europa de Est Audienţa acestor activităţi Numărul ocaziilor de dezbatere publică pe teme europene - număr de evenimente, de participanţi, număr de ţări europene implicate Numărul coproducţiilor internaţionale cu parteneri din vecinătatea UE Numărul turiştilor care vizitează Clujul / +100% în 2021 Creşterea duratei medii a şederii /de la 2 la 3 zile Extinderea ofertei turistice Calitatea serviciilor (satisfacerea clientului) Numărul de legături directe (oportunităţi de călătorie) spre regiune şi spre Europa Numărul de locuinţe implicate activ în reţele turistice alternative (Airbnb, Couchsurfing etc.) Creşterea numărului de ghizi voluntari Contribuţia la strategia pe termen lung Creșterea PIB-ului și ocupării forței de muncă în sectoarele culturale și creative din oraș Înfiinţarea Fondului Cinematografic/ valoarea în euro Numărul filmelor independente produse si co-produse pe plan local Numărul de start-up-uri sprijinite de activităţile CEaC Numărul de persoane care lucrează în activităţile sprijinite Centrul de Producţie Multimedia - oportunităţi - fonduri, spaţii, echipament pt. producători Numărul de creativi implicaţi / numărul de produse multimedia Numărul oportunităţilor de colaborare interdisciplinară (locale + europene) (rezidenţe etc.) Numărul de specialişti din diferite sectoare care lucrează pe bază de colaborare interdisciplinară (artişti, meşteşugari, programatori, cercetători, designeri de modă, ingineri, arhitecţi etc.) în programul CEaC Numărul târgurilor de inovaţie şi al produselor inovative finanţate 17 Surse de informare / Instrumente de evaluare Sondaje şi barometre de opinie publică Sondaje şi barometre de opinie publică / Baza de date CEaC Programul CEaC Studiu asupra sectorului cultural Interviuri, Focus-grupuri Baza de date şi programul CEaC Studii de caz, 5 ani după Sondaje Studii privind turismul Date ale agenţiilor turistice Studii privind turismul Date ale agenţiilor turistice Date ale agenţiilor / focus-grupuri Biroul de Turism Studii privind turismul Date ale agenţiilor turistice Date ale agenţiilor turistice Biroul de Turism / Agenţii turism Aeroportul Internaţional Avram Iancu Date ale agenţiilor turistice Statistici de pe internet Date ale agenţiilor turistice Biroul de Turism Observatorul Statistic Primăria Cluj-Napoca Programul CEaC Programul CEaC Focus-grupuri şi interviuri

11 18 Contribuţia la strategia pe termen lung Dimensiunea europeană 19 Cum definiţi reuşita? Există două niveluri la care măsurăm succesul. Mai întâi, atingerea tuturor ţintelor din tabelul de mai sus ar însemna, fără îndoială, un succes. Echipa de implementare e hotărâtă să realizeze acest lucru. Mai mult, dat fiind că proiectul nostru urmăreşte să aplice un model de schimbare alcătuit din cei cinci paşi ai procesului WEAST, succesul ar însemna un impuls pentru toate cele cinci dimensiuni din viața orașului: Wonder să ne cunoaştem reciproc şi să ne înţelegem mai bine, ca şi culturi locale, dar totodată europene Explore să sporim numărul şi calitatea proiectelor experimentale Activate să obţinem o participare mai largă a cetăţenilor la viaţa oraşului şi o implicare mai activă în chestiunile europene; Share mai multe oportunităţi de învăţare şi folosire în comun a resurselor; Trust o răspândire amplă a ideilor şi produselor locale validate, precum şi o notorietate sporită a Clujului ca oraş european. Acesta este nivelul la care măsurăm relevanţa, eficacitatea şi eficienţa, sustenabilitatea şi impactul, folosind instrumente verificate de evaluare şi monitorizare. Pe de altă parte, bazându-ne pe principiul non scholae sed vitae discimus, succesul Capitalei Europene Cluj-Napoca va trebui să fie măsurat şi dincolo de cifre sau de grafice. Printre instrumentele calitative pe care intenţionăm să le lansăm pentru a măsura impactul se numără o evaluare pe trei niveluri a relaţiilor sociale care se vor dezvolta în legătură cu procesul de candidatură: 1. la nivel individual 2. la nivelul microgrupurilor (familii, membri ai un spaţiu artistic) 3. la nivel de grup (cartier, breaslă etc). În consecinţă, vrem să alegem şi să monitorizăm 15 persoane, cinci microgrupuri şi trei grupuri în timp ce participă la producerea unui eveniment cultural, la procesul CEaC şi, respectiv, la viaţa culturală a oraşului. Studiile care vor rezulta (etnografii) vor evidenţia aspectele calitative ale candidaturii noastre. La acest nivel, vom lăsa deschisă definiţia succesului, deoarece va depinde de interpretarea acestor persoane şi grupuri Pentru ce perioadă şi cât de des se va desfăşura evaluarea? Evaluarea va fi realizată de-a lungul unui deceniu, , şi va include patru studii: 1. Evaluarea Ex-ante - înainte de implementarea programului, Evaluarea formativă I în timpul perioadei de pregătire, Evaluarea formativă II în timpul perioadei de pregătire, Evaluarea Ex-post la sfârşitul anului CEaC, Evaluarea impactului la 5 ani de la anul CEaC, 2026 Monitorizarea va reprezenta o activitate continuă şi va sta la baza evaluării. Vom publica, în format fizic și online, un raport al fiecărei evaluări. Vom organiza evenimente speciale de diseminare la publicarea celei de-a doua Evaluări Formative, a Evaluării Ex-post şi a Evaluării Impactului. Pentru a face cunoscute rezultatele întregului proces, dar şi pe cele ale evaluării, intenţionăm să publicăm un album CEaC, un film documentar bazat pe etnografii, precum şi un Catalog CEaC - un rezumat al tuturor proiectelor și al rezultatelor acestora.

12 20 Contribuţia la strategia pe termen lung 2. Dimensiunea europeană Dimensiunea europeană 21 Europa constituie esenţa candidaturii noastre tot aşa cum Cluj-Napoca este, în esenţă, un oraş european. Istoria noastră, destinul, atitudinile, cultura, mentalitatea şi realităţile cotidiene sunt europene. Vrem să luăm în dezbatere cele mai fierbinţi teme ale Europei. Temele proiectelor noastre reprezintă preocupări ale oricărui european, iar spaţiul lor de desfăşurare e locuit de europeni. În fine, intenţionăm să propunem noi înţelesuri faptului de a fi european şi să furnizăm modele verificate pentru traiul în această nouă Europă. Provocarea pe care ne-o asumăm prin programul nostru este să contribuim la re-semnificarea Europei, la redefinirea valorilor şi perspectivelor europene. Chiar dacă majoritatea termenilor pe care îi folosim pentru a descrie europenitatea provin din tradiţia vest-europeană - democraţie liberală, domnia legii, prosperitate, drepturile omului -, prin intermediul conceptului East of West şi al proiectelor care-i sunt subsumate vom adăuga Europei noi sensuri. Trei atitudini estice În satele din România se mai întâlneşte o formă de solidaritate denumită clacă : sătenii se adună, la nevoie, să ajute o familie care are multă muncă de făcut într-o singură zi, cum ar fi culesul viei ori pregătirea mâncării la nuntă sau la înmormântare. În oraşe, bătrânii se strâng, mai ales seara, pe bănci instalate în faţa blocului, unde stau la poveşti sau se îmbie cu un pahar de socată făcută în casă. În România e o practică uzuală ca oamenii să-şi împrumute aparate precum maşini de găurit sau să-şi ajute vecinii în a găsi o soluție provizorie atunci când se strică mașina. Identitatea noastră de estici va fi sursa acestui proces de resemnificare a Europei. În realităţile complexe de astăzi, afectate de rupturi sociale, economice şi de mediu, gândirea strategică de tip clasic se dovedeşte a fi insuficientă. Experienţa noastră în a străbate crizele şi a supravieţui în condiţii de sărăcie ne-a învăţat să acţionăm solidar, să fim creativi când e vorba de soluţii la probleme neaşteptate, să improvizăm, dar, totodată, să rămânem conectaţi la tradiţii. Iar Europa de azi are nevoie de această inventivitate. 2.1 Furnizaţi detalii cu privire la sfera de cuprindere şi calitatea activităţilor: de promovare a diversităţii culturale a Europei, a dialogului intercultural şi a unei mai bune înţelegeri între cetăţenii europeni; East of West şi WEAST sunt cheile cu ajutorul cărora vrem să eliberăm realităţile multidimensionale ale Europei. Culturile locale în atenţia Europei Intenţionăm să aducem culturile oraşului Cluj-Napoca, a Transilvaniei, a României şi a Europei de Est, în general, în atenţia unei largi comunităţi europene. Abordarea noastră este să aşezăm specificul local într-o perspectivă europeană, pentru a crea un sentiment de familiaritate între participanţi cu bagaje culturale diferite. Satul Transilvan nu se referă doar la viaţa de la ţară în nordvestul României, ci vorbeşte despre istoria Europei Centrale şi de Est şi despre paleta multiculturală a acestei zone. Proiectul îşi propune să evidenţieze stilul de viaţă şi tradiţiile din toate regiunile Europei şi să genereze, prin rezidenţe deschise unor artişti internaţionali, o reflecţie asupra legăturii dintre urban şi rural în Europa de azi. Invităm cetăţeni europeni de toate vârstele să guste din cultura locală înscriindu-se în programele noastre de voluntariat şi de practică. Experienţele turistice şi culturale pe care le oferim nu constau doar în prezentarea obiceiurilor şi a patrimoniului acestor sate, ci îi permit vizitatorului să participe concret la viaţa românilor, maghiarilor, romilor şi a altor comunităţi care sunt parte din istoria noastră comună. Multilingvismul este pentru noi atât un obiectiv tematic, cât şi o metodă de incluziune. Proiectele noastre de Literatură şi de Arte ale Spectacolului îşi propun să strângă, într-o colecţie cuprinzătoare, autori şi lucrări din tot Estul Europei. Am pus la punct un ambiţios program de traduceri pentru a face cunoscute unei audienţe europene, precum şi producătorilor de profil, literatura şi dramaturgia din această regiune. Pe de altă parte, multilingvismul este modalitatea de expresie pe care ne-o dorim pentru întregul nostru plan de comunicare şi promovare. Vrem să folosim limbile română, maghiară, engleză, franceză şi germană în vederea comunicării programului nostru cultural din 2021

13 22 Dimensiunea europeană Dimensiunea europeană 23 Activarea sentimentului european Pentru tineri, frontierele deschise şi libertatea de mişcare înăuntrul Europei, pentru turism, educație sau lucru, sunt de domeniul firescului. Spre deosebire de ei, mari segmente ale populaţiei n-au călătorit niciodată în străinătate. Acestor oameni şi, de altfel, tuturor cetăţenilor din oraşul şi regiunea noastră dorim să le oferim şansa de a înţelege şi experimenta bogăţia şi diversitatea culturii europene. Programul nostru pune în valoare patrimoniul material şi imaterial, subliniind totodată specificul cultural din Nord în Sud şi de la Vest la Est. Câştigarea titlului şi implicarea într-unul sau altul dintre proiectele comunitare - prin voluntariat sau prin Universitatea Deschisă - îi va ajuta pe cetăţenii din oraşul nostru şi din această zonă să devină mai conştienţi şi mai mândri de identitatea lor europeană. Mai mult decât atât, prin intermediul proiectelor culturale și de creativitate socială vom experimenta noi abordări ale realităţilor europene. Astfel, vrem să găsim modalităţi pentru un trai urban mai sustenabil cu ajutorul unor proiecte de Creativitate Socială, să promovăm dialogul prin intermediul Platformei Interculturale şi să lansăm noi forme de participare a cetăţenilor la deciziile administrative prin proiectul Bugetării Participative. Promovarea înţelegerii reciproce Începând cu a patra extindere a UE, integrarea europeană a fost, în fapt, o expansiune către Est. Aceasta este o dovadă în plus că Europa trebuie să se redefinească pentru a reflecta atât valorile Vestului, cât şi pe cele ale Estului. Ţările care aspiră să devină membre ale UE se află în Balcani, în nordul și estul României. Conceptul nostru, East of West, înseamnă că vom aduce laolaltă artişti şi cetăţeni din aceste teritorii în proiecte menite să exploreze ce înseamnă Europa pentru ei şi, totodată, să investigheze ceea ce au ei de oferit Bătrânului Continent. Aceasta face parte din strategia noastră de a promova înţelegerea reciprocă şi reflecţia de sine printre cetăţenii europeni. Care pun în evidenţă aspectele comune ale culturilor, patrimoniului şi istoriei europene, precum şi integrarea europeană şi temele europene actuale; Programul pe care l-am pregătit se fundamentează pe realităţile şi pe etosul european. Unele dintre aceste realităţi şi experienţe sunt parte integrantă din proiectele noastre, iar altele sunt abordate ca teme de dezbatere şi reflecţie artistică. Proiectele incluse în linia de program denumită Wonder prezintă şi valorifică o bogată moştenire înrădăcinată în istoria europeană. Linia Explore priveşte viitorul Europei, iar celelalte trei, Activate, Share şi Trust reflectă prezentul nostru european. Excelenţa cu care artiştii, cercetătorii şi profesorii noştri se prezintă în faţa comunităţii globale este ilustrată în programul din 2021 prin intermediul unor expoziţii, spectacole şi proiecte interdisciplinare. De pildă, anul Capitalei reprezintă o şansă foarte bună de a promova în Europa Şcoala de Pictură de la Cluj sau strădaniile colectivului de chimişti de la Universitatea Babeş-Bolyai care încearcă să producă sânge artificial. Mobilitatea europeană este felul de a fi al unei întregi generaţii. Operatorii şi antreprenorii locali sunt activi în reţele profesionale europene, iar activitatea lor cotidiană este europeană. Programul nostru evidenţiază această mobilitate şi această interconectare. În plus, unul dintre principiile pe care am construit programul este ca majoritatea producţiilor să fie realizate de artişti locali în coproducţie cu artişti europeni. Circa 75% din populaţia Europei trăieşte în mediul urban, iar această pondere este în creştere. Viitorul Europei - aşa cum se spune în Strategia Europa e strâns legat de potenţialul oraşelor de a se dezvolta într-un mod inteligent, de a deveni poluri de inovaţie, de a oferi standarde de calitate mai înalte cu ajutorul oportunităţilor de angajare, al educaţiei, culturii şi incluziunii. Toate acestea, într-o formă sustenabilă. Plecând de la premisa că Cluj-Napoca face parte din galeria oraşelor europene, Laboratorul Urban pe care l-am conceput va funcţiona nu doar în serviciul concitadinilor noştri, ci al Europei în general. În acest cadru, Cluj Media City este proiectul-cheie, ale cărui obiective sunt angajarea mai multor tineri în sectoarele creative (unde, actualmente, există puţine locuri de muncă pentru absolvenţii de arte și media), precum şi sprijinirea cercetării, dezvoltării şi inovării în sectorul IT. Academia Deschisă a Schimbării vizează, de asemenea, problemele mai multor generaţii, creând platforme de participare şi incluziune, furnizând cursuri de IT pentru vârstnici şi aducând pe agenda publică temele bătrâneţii, îmbolnăvirii şi a morţii. Mobilitatea forţei de muncă şi migraţia se numără, de asemenea, printre preocupările noastre. În Transilvania, Cluj- Napoca este un magnet pentru cei care caută un loc de muncă sau care vor să studieze. Populaţia oraşului e în permanentă schimbare: un mare număr de tineri vin şi pleacă, în calitate de absolvenţi ai universităţilor clujene, există o migraţie masivă de specialişti către Vest, dar şi o tendinţă inversă - români care se întorc acasă sau cetăţeni străini care se stabilesc aici. Un mare procent dintre absolvenţii Universităţii de Medicină din Cluj-Napoca emigrează în Franţa, Germania şi alte ţări occidentale atraşi de salariile mult mai mari de acolo. Pe termen scurt şi mediu, această migraţie afectează calitatea şi costul serviciilor de sănătate. În plus, la ora actuală peste 3 milioane de cetăţeni români sunt plecaţi la muncă în ţări din UE şi, în multe cazuri, ei sunt nevoiţi să-şi lase familiile acasă. Din această cauză, una dintre cele mai alarmante probleme sociale ale României ultimilor ani o reprezintă copiii rămaşi să crească singuri sau supravegheaţi de rude ori vecini. La universităţile din Cluj-Napoca învaţă anual peste de studenţi străini, vin peste 600 de tineri prin programul Erasmus şi au loc sute de schimburi culturale şi academice. Din nefericire, studenţii originari din Republica Moldova, Franţa şi Tunisia sunt într-o stare relativă de autoizolare. Unii dintre ei, mai ales cei francezi, se luptă cu depresia şi anxietatea, din cauza dublei presiuni de a trăi într-un oraș dintr-o țară străină şi de a face faţă la cursuri. Programul nostru pentru 2021 îşi propune să dezvolte reţele prin intermediul cărora aceşti studenţi străini să se integreze mai bine şi să devină parte din viaţa oraşului. Vom aborda aceste probleme în proiectul intitulat InClujing You. Migraţia şi politicile referitoare la refugiaţi se numără printre cele mai dureroase probleme la care UE caută soluţii. Împărtăşim aceste îngrijorări şi ne asumăm răspunderea de a facilita dezbaterea pe aceste subiecte în cadrul proiectului denumit Future Fabulators. Susţinut de o reţea transnaţională de organizaţii de artă experimentală, Future Fabulators încurajează participanţii să-şi imagineze şi să investigheze o multitudine de variante ale vieţuirii în Europa viitorului. Asta poate însemna că un student îşi trimite o scrisoare din viitor sau că-şi imaginează o zi din viaţa sa din 2045 în eventualitatea, de pildă, că UE ar înceta să existe până atunci. Sau că un grup de arhitecţi proiectează planul unui oraş de peste 50 de ani, când habitatele urbane ar putea avea graniţe cu puncte de control al migraţiei. Toate aceste idei reprezintă modalităţi de conştientizare a unor teme de actualitate, cum ar fi practica muncii, migraţia şi demografia, teme care sunt direct legate de viaţa noastră de zi cu zi. Criza pe care o traversează Europa nu este doar economică sau structurală, ci mai ales una a modelelor şi, până la un punct, a democraţiei însăşi. Europa are astăzi nevoie de un nou scenariu, iar iniţiativa New Narrative for Europe a lui José Manuel Barroso, fost preşedinte al Comisiei Europene, a confirmat această nevoie şi a încercat să ofere o soluţie. Ştim însă că scenariile au o putere limitată cât timp nu sunt puse în practică. Clujul poate să ofere Europei inspiraţie, modele şi o nouă poveste. O poveste despre o nouă Europă, mai extinsă ca suprafaţă, dar mai ales ca întindere mentală, mai interesată de incluziune şi mai primitoare, mai rezistentă şi mai temeinică, mai conştientă de sine şi mai bine conectată. Pe lângă povestea acestei Europe reinventate, programul nostru cuprinde experimente care o şi exemplifică.

14 Dimensiunea europeană 25 La care participă artişti europeni, care vizează cooperarea cu operatori sau oraşe din ţări diferite, precum şi parteneriate transnaţionale. Numiţi artişti, operatori şi oraşe din Europa şi din afara Europei cu care aveţi de gând să cooperaţi şi specificaţi despre ce tip de colaborare este vorba. Numiţi parteneriatele transnaţionale pe care oraşul dumneavoastră le-a instituit deja sau pe care intenţionează să le instituie. Cooperarea europeană este o prioritate a programului nostru. Toate proiectele emblematice şi cel puţin 65% dintre cele de portofoliu se bazează pe o cooperare internațională. Partenerii europeni ai acestor proiecte lucrează de mult timp cu operatorii locali - Kulturzentrum Klausenburg (Institutul Cultural German), Institut Français (Centrul Cultural Francez), British Council, Magyar Filmunió (Uniunea Filmului din Ungaria), Salon du Livre (Paris), Fundaţia Internaţională Mozart din Salzburg, Time s Up (Austria), Bunker (Slovenia), FoAM (Belgia), Madeira Interactive Technologies Institute (Portugalia), Arts admin (Marea Britanie) - cărora li se adaugă noi parteneri contactaţi prin intermediul reţelelor și apelurilor internaţionale. Am ales să includem artişti şi companii din ţări europene pentru a susţine coproducţii cu instituţii culturale din Cluj- Napoca, şi nu importul unor evenimente singulare. Potrivit unei cercetări pe care am realizat-o pentru candidatură, artiştii internaţionali au fost implicaţi, în ultimii ani, în 38% dintre evenimentele culturale din Cluj-Napoca, iar 4% dintre acestea au fost coproducţii cu parteneri din alte țări. Ne propunem ca, până în 2022, 60% dintre evenimentele de pe agenda culturală a Clujului să aibă o dimensiune europeană şi cel puţin 25% să fie coproduse cu parteneri europeni. În acest scop, 65% din programul nostru cultural include artişti europeni, iar jumătate dintre evenimente sunt coproduse de cel puţin doi parteneri europeni. Astfel, se conturează un amplu program de rezidenţe artistice. Acest demers include facilităţi de cazare şi producţie pentru perioade de la 4 săptămâni la 8 luni şi este deschis artiştilor europeni şi internaţionali din toate ariile culturale. Toate rezidenţele vor avea drept gazdă o organizație/instituție locală şi un partener local de coproducţie. O atenţie specială va fi acordată rezidenţelor colective inter- şi multi-disciplinare. În programul nostru este inclusă şi o platformă de schimburi artistice europene. Astfel, operatorilor culturali din Cluj-Napoca li se va da şansa unor rezidenţe şi a unor stagii în companii şi instituţii artistice europene, cu scopul de a întări cooperarea şi mobilitatea artiştilor şi a operelor lor. Grupuri de artişti, curatori şi manageri de artă din mai multe ţări ale UE sunt implicaţi într-o Academie Nomadă care va călători prin ţări din Estul Europei, într-un program care va include instruire şi explorare a scenelor locale, stagii de practică şi experimente curatoriale ale unui program reprezentativ în artele vizuale, muzică şi artele spectacolului. Premiul East of West va răsplăti contribuţiile majore în conectarea Estului cu Vestul şi în promovarea cooperării artistice dintre cele două feţe ale Europei. Parteneri-cheie în aceste demersuri ne sunt reţelele europene din care fac parte Universitatea de Artă şi Design şi Academia de Muzică Gheorghe Dima": Centrul European pentru Programe de Studii Universitare - CEEPUS, Asociația Europeană a Universităților - EUA, Asociația Europeană a Conservatoarelor - AEC și Liga Europeană a Institutelor de Artă ELIA. Programul artistic cuprinde artişti, instituţii şi reţele de primă mână din Europa. Balkan Express, Uniunea Teatrelor Europene, A Soul for Europe, Create to Connect, Rețeaua Europeană a Institutelor Culturale Naționale sunt doar câteva dintre reţelele implicate în acest program. Proiectul Young and Famous Orchestra va forma o orchestră de tineri muzicieni din toată Europa care vor cânta la Cluj- Napoca, dar şi în alte oraşe europene. Proiectul major al Etnografiei Intergalactice va fi realizat de artişti media locali în colaborare cu artiști din orașele înfățite. Spre exemplu, intenționăm să invităm compania franceză La Machine din Nantes, oraş înfrăţit cu Cluj-Napoca. Ca alegere curatorială, o parte importantă a programului artistic va propune o viziune europeană. Inclusiv expoziţiile şi manifestările în care vor fi implicaţi artişti sau teme locale vor aşeza acel artist sau acea temă în context european. De pildă, expoziţia care va sărbători Şcoala de Pictură de la Cluj va cerceta legăturile dintre apariţia acestui nou val şi celelalte curente europene din pictură. De asemenea, va lua în discuţie modul în care opera acestor artişti se întemeiază pe realităţile istorice şi sociale de aici, în această perioadă şi în acest context european. În acest spirit, Centrul European de Artă Contemporană este gândit să creeze un cadru pentru o mai bună valorificare a artei contemporane nu doar în Cluj sau în România, ci dintr-o perspectivă europeană, cu parteneri europeni, propunând artişti europeni şi folosind un model de management care este, în esenţă, european. Cluj-Napoca este înfrăţit cu zece oraşe europene: Dijon (FR); Köln (D); Korçë (ALB); Namur (BE); Nantes (FR); Pécs (HU); Provincia Parma (IT); Rotherham (UK); Viterbo (IT) and Zagreb (HR). Un program de cooperare cu toate aceste orașe a fost conceput în cadrul anului de Capitală Europeană a Culturii. Proiectul Young and Famous Orchestra - despre care am vorbit mai devreme - se află în faza de testare în Cluj-Napoca şi în două oraşe înfrăţite, având ca obiectiv crearea unei orchestre europene până în Am luat legătura cu cele zece oraşe înfrăţite şi toate au confirmat intenția de a contribui activ la programul nostru cultural. Una dintre dimensiunile conceptului East of West vizează cooperarea transnaţională. Vom colabora cu operatori din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Moldova, în proiecte care pun în valoare aspectele comune ale culturii est-europene: Ungaria - Zsolnay Kulturális Negyed, Bulgaria Festivalul de Teatru Independent ACT, Varna 2017 Capitală Europeană a Tineretului, Serbia Kulturni Center Beograda, Walking Theory, Ucraina Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, Asociaţia Meşterilor Populari din Cernăuţi, Societatea pentru Cultură Românească Mihai Eminescu şi Republica Moldova Filarmonica Națională Serghei Lunchevici (Chișinău). Ţinând cont de aşezarea României pe graniţa estică a Uniunii Europene, programul nostru urmăreşte să ofere vizibilitate europeană culturilor din ţările învecinate care aspiră la statutul de membru al Uniunii. Implicarea Balkan Express reprezintă cheia acestor acţiuni transfrontaliere, care constau în caravane - întâlniri de rețea nomade, participări la festivaluri, coproducţii. Toate acestea completează Academia Nomadă, Premiul East of West şi programul de Publicare şi Traduceri. Cluj-Napoca întreţine relaţii oficiale cu oraşele Pécs şi Nyíregyháza din Ungaria, cu oraşul bulgăresc Varna, precum şi, în Republica Moldova, cu Chișinău, Ungheni şi Cimişlia, toate acestea generând schimburi culturale permanente. 2.2 Puteţi explica ce strategie aveţi pentru a trezi interesul unui public larg european şi internaţional? Pentru Cluj-Napoca, titlul de Capitală Europeană a Culturii ar reprezenta, cu certitudine, o şansă unică de a-şi întări profilul internaţional, precum şi de a fi gazda unui număr mult mai mare de vizitatori europeni decât de obicei. Suntem conştienţi că oraşul nostru nu este foarte cunoscut în Europa şi că, pentru aceia care au auzit totuşi de el, Clujul riscă să fie învăluit în misterul celor două branduri cu care este asociat cel mai des: România şi Transilvania. Vom folosi aceste două asocieri atât în folosul publicului european, cât şi al campaniei noastre de marketing. Cluj-Napoca este un oraş est-european. Din păcate, Europa occidentală se raportează negativ la mai tot ce înseamnă est şi estic. În general, vesticii cred că oraşele din Est sunt nesigure, că au o rată mare de infracţionalitate şi că nivelul serviciilor este sub standardele europene. Astfel, pentru a trezi interesul publicului european este important să sporim încrederea privitoare la ceea ce este un oraş din Est, situat în spatele fostei Cortine de Fier. În acest scop vom apela la rezultatele mai multor cercetări sociologice potrivit cărora Cluj-Napoca este unul dintre cele mai sigure oraşe din Europa, precum şi cel mai prietenos oraş de pe continent în ceea ce-i priveşte pe străini. Intenţionăm ca, în campania de comunicare, să combinăm misterul şi aventura asociate cu această zonă a Europei cu datele referitoare la deschidere şi ospitalitate. Datorită poziţiei geografice şi evoluţiei sale istorice, Clujul este capabil să genereze o schimbare a felului în care turiştii occidentali percep oraşele est-europene ca destinații turistice. În strategia noastră de comunicare vom redefini această percepţie. Implicarea Strategia noastră se va baza pe diversitatea şi calitatea programului cultural, pe oferta turistică şi pe impactul planului de marketing. Nota originală a abordării noastre constă în principiul participării, care este atât o provocare, cât şi o şansă oferită publicului de a se implica în tot ceea ce va însemna Capitala Europeană a Culturii. De pildă, prin proiectul InClujing You le vom propune tuturor clujenilor care călătoresc, muncesc

15 26 Dimensiunea europeană Dimensiunea europeană 27 sau locuiesc în străinătate să revină în oraşul lor de suflet pentru câteva zile şi, cu această ocazie, să aducă aici cel puţin un prieten din altă ţară. Un alt exemplu este proiectul Împreună - propus de cultele religioase din oraş -, în cadrul căruia coruri religioase de pe continent se vor reuni într-o Europă a Muzicii. Obiectivul nostru este să furnizăm informaţii atrăgătoare şi de calitate publicului european, pentru a-i convinge să vină aici, să ne cunoască şi să se cunoască între ei. Ştim că numai unii vor ajunge la Cluj-Napoca în următorii ani, dar ambiţia noastră este să sporim semnificativ numărul europenilor care 1) ştiu câteva lucruri de bază despre Cluj-Napoca şi 2) nu renunţă la ideea de a afla mai multe şi, deci, de a ne face o vizită. Site-ul nostru oficial ( prezintă programul cultural, tradiţiile noastre şi oferta turistică. Atât programul, cât şi întreaga ofertă turistică sunt concepute pe principiul participării: oamenii pot trece din postura de observatori în cea de participanţi, astfel încât să nu asiste pasiv, ci să experimenteze. Prin intermediul programelor de Voluntariat, Facilitare şi Schimburi, din cadrul Academiei Deschise a Schimbării, ne vom asigura că publicul se va implica într-adevăr în diferite manifestări ale programului cultural. Oferta turistică nu presupune doar admirarea unor privelişti, ci oferă posibilitatea de a cunoaşte în mod nemijlocit specificul unic al oraşului şi al zonei (de pildă, în proiectul Satul Transilvan). Îi vom îndemna pe turişti să devină vizitatori rezidenţi, adică să trăiască experienţe personale şi de durată mai lungă în Cluj-Napoca. Ca atare, Cluj-Napoca 2021 CEaC nu va însemna pentru vizitatorii noştri europeni doar o ocazie de a călători, ci o şansă de a fi părtaşi la obiceiurile noastre - de exemplu cu ajutorul proiectului Etnografia Intergalactică. Programul nostru cultural se adresează unui public foarte divers, în funcţie de preocupări, vârstă şi locație: După preocupări: am conceput o agendă atât pentru consumatorii de cultură înaltă, cât şi pentru amatorii de evenimente populare, manifestări pentru fiecare domeniu al artei, dar şi programe participative, turistice, dar şi de relaxare. După vârstă: atât programul cultural, cât şi oferta turistică sunt gândite pentru copii şi tineri, dar şi pentru cei cu suflet tânăr; După locație: principalele noastre mesaje de comunicare (şi proiectele la care se referă) sunt diferenţiate pentru publicul naţional, cel din estul Europei şi cel european, în general; În plus faţă de cele de mai sus, am pregătit o serie de activităţi pentru persoanele cu nevoi speciale. Oferta turistică Din centrul vechi al oraşului, care trepidează de viaţă, până în paşnicele sate din apropiere, şi din Grădina Botanică până pe Cetăţuia care veghează Someşul, Cluj-Napoca îşi va întâmpina oaspeţii cu un amestec fermecător de Est şi Vest. Locuri precum pădurea bântuită de la Hoia sau spectaculoasa mină de sare de la Turda se numără printre favoritele publicaţiilor de călătorie din Occident, la fel cum Transilvania şi poveştile sale reprezintă un magnet pentru tot mai mulţi europeni. În Cluj-Napoca se ajunge cu uşurință, având o infrastructură culturală și o capacitate de cazare bună, iar preţurile sunt mai mult decât rezonabile pentru un turist european. Potrivit European Backpacker Index 2015, Bucureştiul este, ca accesibilitate, a doua destinaţie dintre capitalele Europei, bugetul minim necesar pentru o zi fiind de 27 de dolari. Mai mulţi evaluatori consideră că, în Cluj-Napoca, această sumă scade cu 10-30%. Aici trebuie să adăugăm că numeroase activităţi incluse în programul nostru cultural vor fi gratuite. Toate acestea fac din Cluj-Napoca o destinaţie foarte accesibilă turiştilor europeni. Calitatea vieţii la Cluj-Napoca Potrivit site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Tel-Aviv (locul 59), Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74). Avem o capacitate considerabilă pentru comunicarea cu publicul european, dar esența nu constă în canale, metode sau bugete, ci în conținut. Promisiunea pe care le-o facem cetăţenilor Europei este că sejurul la Cluj-Napoca va fi special şi foarte accesibil: vor descoperi aici un spaţiu şi un timp în care Estul îşi dă întâlnire cu Vestul, unde cultura coboară în stradă, iar modernitatea se combină cu tradiţia. Campania noastră de comunicare va prezenta oportunităţile de implicare în programul cultural şi posibilităţile de a experimenta moștenirile culturale și turistice ale oraşului. O atenţie specială o vom acorda publicului din Europa de Est. Vecinătatea şi istoria noastră comună, în special în ceea ce priveşte ţările din Balcani, sunt motive suficiente pentru a spera că cetăţenii est-europeni vor fi interesaţi să descopere Cluj-Napoca 2021 CEaC. Pentru a ajunge în atenţia unei largi audienţe europene, ne propunem să anunţăm cele mai interesante momente ale programului cultural pe canale precum Arte, Mezzo, EuroNews, Deutsche Welle şi să prezentăm temele europene pe care le vom aborda prin intermediul unor ziare, portaluri media şi a unor reţele cum este Networking for Reporting on Eastern Europe. În plus, intenţionăm să comunicăm programul nostru cultural la est de graniţele României în Ucraina cu ajutorul Real TV, Media Meridian Club şi Gazeta de Herţa. Un element-cheie al Campaniei de Comunicare, îl reprezintă componenta neconvenţională a strategiei de marketing: Comunicarea Intergalatică bazată pe proiecte media cu potenţial viral şi cascadorii de PR. În concluzie: Obiectivele noastre sunt: Să informăm de cetăţeni europeni cu privire la programul Cluj-Napoca 2021 CEaC Să implicăm dintre aceştia ca participanţi direcţi şi voluntari în program Să aducem de vizitatori străini în 2021 (comparativ cu cei de vizitatori înregistrați în mod curent) Să creştem media anuală de vizitatori străini după 2021 la cel puţin Strategii principale: Program cultural variat și adaptat unui public foarte divers Strategie de participare: Programele de Voluntariat, Facilitare şi Schimburi Promovarea programului destinat vizitatorilor rezidenţi Reţea de ambasadori de la om la om Strategie turistică bazată pe conceptul de vizitatori rezidenţi Strategie de marketing şi comunicare Etape: Etapa 1: atragerea atenţiei cu ajutorul strategiei de comunicare și marketing, în special prin intermediul campaniei Comunicarea Intergalactică Etapa a 2-a: furnizarea de conţinut relevant pentru publicul european, în funcţie de preocupări Etapa a 3-a: promovarea oportunităţilor de implicare în Cluj-Napoca 2021 CEaC (schimburi şi voluntariat, apel de proiecte, oferta de turism etc) Etapa a 4-a: informarea privind accesibilitatea participării la Cluj-Napoca 2021 CEaC Etapa a 5-a: livrarea promisiunii unei experienţe unice şi accesibile 2.3 În ce măsură intenţionaţi să dezvoltaţi legături între programul dumneavoastră cultural şi programul cultural al altor oraşe care deţin titlul de Capitală europeană a culturii? Începând din 1985, peste cincizeci de oraşe au primit titlul de Capitală Europeană a Culturii. Alte zece l-au câştigat deja şi îl vor deţine până în În perspectiva anului 2021, prin programul nostru cultural ne propunem să creăm conexiuni peste timp cu cel puţin 20 dintre aceste oraşele CEaC, precum şi să discutăm despre toate orașele care au deținut acest titlu.

16 28 Dimensiunea europeană În acest scop, principalul nostru proiect se numeşte REMAKE. Curatoriat de Carlos Martins - director executiv la Guimarães 2012, acest proiect implică reconstituirea unor producţii-reper din fostele Capitale Europene ale Culturii. Vom reface expoziţii, instalaţii şi spectacole, însă nu doar pentru a clona intenţiile operelor originale, ci mai ales pentru a descoperi cum s-au transformat între timp producţia artistică, echipa şi, în general, societatea în care au fost realizate. Acest proiect va solicita consultanţă din partea Reţelei Capitalelor Europene ale Culturii şi va fi coprodus cu partenerii din aceste oraşe. Sibiu este primul oraş românesc care a deţinut titlul, în Pe lângă celebrarea celor mai importante momente ale acelui an, vom realiza o serie de interviuri cu sibieni: îi vom ruga să rememoreze experienţa din 2007 pentru a-i ajuta pe clujeni să-şi calibreze aşteptările referitoare la Asociația Cluj- Napoca 2021 a inițiat o comunicare oficială cu cei implicați în programul Sibiu 2007 CEaC în vederea dezvoltării unui cadru de colaborare prin proiectul Remake. CJX este iniţiativa a doi bloggeri clujeni care, în 2014 şi 2015, au traversat Europa vizitând foste şi viitoare Capitale ale Culturii. Scopul lor a fost să întâlnească artişti şi localnici, pentru a afla cum s-au schimbat aceste oraşe datorită titlului. În plus, cei doi bloggeri au transmis dorinţa Clujului de a fi Capitală în 2021 şi au adus acasă informaţii utile privind fostele deţinătoare ale titlului. Inspiraţi de acest proiect, intenţionăm să creăm platforma CJX, care să faciliteze contacte şi deplasări în foste şi viitoare CEaC ale unor profesionişti în media (de la ziarişti de presă scrisă la bloggeri şi pasionaţi de social media). În anii premergători titlului, proiectul este destinat în special presei româneşti, urmând ca în 2021, să îi vizeze mai ales pe jurnaliştii străini care călătoresc în celelalte două orașele CEaC din acel an. Echipa noastră a luat legătura atât cu oraşele candidate din Grecia, cât şi cu oraşe din Serbia şi Muntenegru - aspirante la integrarea în UE - care şi-au exprimat, de asemenea, intenţia de a candida: Belgrad şi Cetinje. Am discutat cu reprezentanţii a 14 oraşe din Grecia care se află pe lista candidatelor - Pireu, Syros, Nauplion - Argos, Kalamata, Ioannina, Xanthi, Kavala, Volos, Rodos, Messolongi, Sparta, Chalkida, Tripoli, Larissa- şi ne pregătim să semnăm Memorandumuri de Înţelegere cu toate cele care ne vor răspunde afirmativ. Proiectele pe care vrem să le dezvoltăm împreună se împart în proiecte bilaterale şi proiecte de cooperare în reţea. Ele vizează următoarele tematici sau genuri artistice: Platformă internaţională de curatoriat, cu accent pe artişti greci şi români, urmată de o expoziţie comună dedicată artei contemporane; Program internaţional de dramaturgie contemporană (WRite of Spring), cu accent pe scena de artă din respectivele oraşe, având ca scop coproducerea a cel puţin o piesă rezultată din acest program; Schimb de costume tradiţionale pentru expoziţii şi festivaluri, plus dezbateri privind influenţa costumului tradiţional asupra modei de azi (ateliere, conferinţe, defilări de modă) Acordurile-cadru de cooperare dintre Cluj-Napoca şi foste CEaC sau oraşe-candidate includ până acum Pécs, Siena şi Perugia. De asemenea, am stabilit legături cu echipe care coordonează sau vor coordona CEaC: Pilsen 2015, Pafos 2017, Plovdiv 2019, Matera Asociaţia Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană a luat legătura şi cu celelalte candidate din România, cărora le-a propus o colaborare care să reflecte şi să onoreze viziunea artistică şi programul cultural al fiecăruia. Cele mai importante idei din scrisoarea trimisă de Asociaţia noastră sunt: propunerea ca un proiect reprezentativ al fiecărui oraş să fie inclus în programul final al oraşului câştigător; proiecte pe care vrem să le realizăm împreună: producerea la Cluj-Napoca a unui spectacol de teatru/ dans cu artişti din toate celelalte oraşe, spectacol care ulterior să plece în turneu prin ţară sub titulatura de produs cultural al oraşelor-candidate ; schimburi de studenţi, pentru o lună, între departamente de artă din oraşele noastre. Aceşti studenţi ar avea şansa de a învăţa metode noi şi de a stabili parteneriate care pot duce chiar la o reţea universitară; concurs de fotografie referitoare la candidatura fiecărui oraş, urmat de o expoziţie itinerantă; gală de design vestimentar în Cluj-Napoca, cu participarea unor creatori de modă din toate oraşelecandidate; scurte rezidenţe artistice pentru absolvenţii specializărilor de artă, în orașe candidate; o săptămână în care universităţile să găzduiască de liceeni din toată ţara, cărora să li se ofere astfel şansa de a se familiariza cu viaţa de student şi cu mediul cultural; expoziţie de scenografie, costume şi desene - fiecare oraş va alege cele mai bune produse realizate în industria spectacolului. Industria filmului (ateliere, profesori invitaţi, schimburi de experienţă); Rezidenţe artistice bilaterale destinate tinerilor artiști atât din România, cât și din țara parteneră; Proiecte culturale şi educative în parteneriat cu şcolile;

17 3. Conţinutul cultural şi artistic Care este viziunea şi strategia artistică pentru programul cultural din anul pentru care este acordat titlul? Viziunea artistică Viziunea noastră artistică activează conceptul East of West: conectăm comunități pentru a încuraja dezvoltarea lor culturală, socială și economică. Căutăm să realizăm un echilibru între autonomia actului cultural și arta și cultura implicate social. Suntem conștienți de importanța promovării excelenței culturale și artistice ca atare și credem că procesul Capitalei Europene a Culturii trebuie, în același timp, să demonstreze modul în care cultura acționează în transformarea comunității și catalizarea regenerării urbane. În acest sens, implementăm o serie de experimente de fuziune culturală care să conecteze comunități pentru a genera noi energii - producătoare de valori culturale, sociale și economice - care să favorizeze un nou tip de socialitate. Depășind statutul de beneficiari sau participanți, cetățenii orașului sunt co-autori ai acestor procese care au potențialul de a asigura creșterea bunăstării comunității din Cluj-Napoca, din România și, mai mult decât atât, de a deveni o sursă de inspirație și de transfuzie de noi energii pentru întreaga Europă. În viziunea noastră artistică, elementele care catalizează schimbarea rezidă în necesitatea de a ne cunoaște unii pe alții, de a ne înțelege istoria și aspirațiile. Pentru a trăi schimbarea, trebuie să devenim conștienți de calitățile și lipsurile pe care le avem, să Linia de program reprezintă etapa: Wonder Descrie prima etapă, a ceea ce este, descrierea situației de la care pornim Explore Căutarea de noi posibilități, de noi perspective, imaginarea unor noi posibilități de schimbare Activate Testarea și implementarea schimbării la o scală redusă Share Trust Lansarea publică a prototipului Producerea în masă a noului, implementarea lucrurilor la scală largă Academia Deschisă a Schimbării Academia Deschisă a Schimbării este hub-ul în care cele cinci etape, WEAST, devin convergente. Academia este o platformă care facilitează conectarea, învățarea, împărtășirea și activarea diferiţilor stakeholderi din comunitatea noastră şi de pretutindeni din Europa, în vederea creşterii capacităţii acestora de a deveni actori ai schimbării. Aceștia au rolurile de (W) a produce și de a recontextualiza cunoașterea, (E) a explora, (A) a experimenta, (S) a împărtăși și a promova noi modele funcționale și de (T) a asigura accesul și participarea largă a comunității la această nouă cunoaștere. Academia Deschisă a Schimbării este locul în care și procesul prin care actorii schimbării își pot identifica și îndeplini rolul în contextul mai larg al comunității, își pot dezvolta capacitatea de a îndeplini unul sau mai multe dintre aceste roluri și pot crea alianțe ne regândim valorile și să ne redefinim, în strânsă relație cu cei de lângă noi. În această relaționare, permitem limitelor noastre să se dizolve și căutăm să explorăm zonele de intersecție, astfel încât aceste noi întâlniri să ne alimenteze imaginația și forța creatoare. Ne luăm libertatea de a explora și de a experimenta, de a face greșeli și de a învăța din ele. Dorim să ne lărgim orizontul cunoașterii pentru a genera noi sensuri și noi modele de a produce și de a fi. Împreună. Împreună cu orașul nostru. Împreună cu Europa. Și, pentru aceasta, facilităm dezvoltarea unor noi relații între cetățeni și oraș, între oraș și Europa, între Europa și cetățeni. WEAST În efortul nostru de a înțelege și de a produce schimbări, am dezvoltat o teorie a schimbării în cinci pași - WEAST - prin intermediul căreia ne-am definit programul cultural. WEAST descrie cele cinci etape ale procesului de transformare și este reprezentativ pentru conceptul East of West, fiind o combinație sugestivă a energiilor Estului și Vestului. Fiecare literă este acronimul unei acțiuni prin care actorii schimbării (artiști, cercetători, lucrători cu tineretul, antreprenori, administratori și, desigur, cetățeni) pot contribui la transformarea comunitară. Aceste acțiuni/roluri definesc structura de bază a programării noastre culturale: Asociem această etapă cu Curiozitate, cunoaștere, descriere, cartografiere, introspecție și reflecție Cercetare, imaginare, căutare, schițarea unor noi modele Dezvoltare, prototip, funcționalitate, exemple de bună practică Diseminare, distribuire, punerea în circulație a noului spre a deveni un bun comun Producție socială, adăugarea de noi modele în patrimoniul comunității cu alți actori. Academia Deschisă a Schimbării este o structură informală, care funcționează ca o rețea, în cadrul căreia toate nodurile sunt deschise atât pentru a oferi, cât și pentru a absorbi cunoaștere. Principiile de bază ale Academiei sunt deschiderea, împărtășirea și învățarea. Academia Deschisă a Schimbării este mai mult decât o metaforă vizionară: este platforma de întâlnire pentru a aduce la realitate viziunea proiectului Cluj-Napoca 2021 CEaC, pentru a ne conecta unii cu alții spre a deveni o comunitate și de a funcționa ca un laborator pentru noi modele de producție culturală, socială și economică, adecvate realităților complexe cu care România și Europa se confruntă în prezent. Iar WEAST, cele cinci linii de program, constituie însăși curricula Academiei Deschise a Schimbării.

18 32 Conţinutul cultural şi artistic Oricine - de la cetățeni, la organizații și instituții culturale, companii și universități - poate fi membru al Academiei sau poate participa la activitățile ei. Printr-un amplu Program de voluntariat, ne propunem să facilităm tuturor actorilor, fie ei turiști europeni sau cetățeni ai Clujului, accesul la căi pentru a-și găsi în programul nostru nu doar un loc de spectator pasiv, ci și un rol activ, semnificativ. Strategia programului Strategia prin care construim programul cultural combină practicile curatoriale tradiționale cu cele participative. Coerența per ansamblu a programului cultural, precum și selecția anumitor proiecte sunt coordonate de către un Director Artistic, secondat de un Consiliu Artistic. În același timp, o parte a programului se bazează pe un design participativ, prin ateliere/grupuri de lucru și apeluri deschise. Pentru a ne asigura că nucleul programului reflectă în mod direct conceptul și viziunea artistică, am dezvoltat o serie de proiecte emblematice. Aceste proiecte au fost identificate și apoi elaborate în cadrul unor grupuri de lucru și dezbateri publice care au implicat 70 de operatori culturali într-un proces care a durat peste șase luni. Ele reflectă alchimia pe care o considerăm necesară pentru stimularea transformării dorite: toate proiectele emblematice presupun cooperarea între mai mulți actori locali, implică un nivel ridicat de participare și au ca scop generarea unor procese emancipatoare, au abordări interdisciplinare, lansează co-producții la nivel european și/ sau transnațional, implică utilizarea mai multor limbi, au o componentă educațională și prevăd facilități sau activități dedicate pentru categorii speciale de public (tineri, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități). O altă parte a programului va fi selectată în urma unor apeluri pentru propuneri de proiecte prevăzute pentru 2017 și Un prim apel pentru idei de proiecte a fost deja organizat în 2014, ideile relevante propuse fiind fie elaborate sub forma unui proiect emblematic, fie adăugate la portofoliul de proiecte, în cadrul uneia dintre liniile de program. În plus, câteva proiecte speciale pe care le propunem creează, de fapt, cadrul pentru susținerea inițiativelor desfășurate de organizațiile din sfera culturală și de cetățenii înșiși. În acest sens, Fondul InJoy este deschis pentru proiecte comunitare, în timp ce Procent pentru Artă creează un mecanism regulat de finanțare pentru proiecte de artă publică. Sub umbrela Academiei Deschise a Schimbării, programul cultural prevede, de asemenea, și instrumente/stimulente pentru dezvoltarea orizontală a unor activități și abilități specifice: Un program de Rezidențe Artistice - pentru a promova cooperarea și co-producția europeană și transfrontalieră. Fondul de Mobilitate - pentru a facilita artiștilor și producătorilor locali conectarea cu parteneri europeni și accesul la realitățile altor țări, precum și promovarea muncii la nivel internațional și dezvoltarea profesională. Facilitatori culturali - care oferă o mână de ajutor oricărui organizator de evenimente care dorește să abordeze cu succes comunități și grupuri speciale de public. Eticheta comunitară - un ghid pentru operatorii culturali care doresc să adopte standarde în abordarea publicului cu nevoi speciale, implicarea școlilor și dezvoltarea publicului. 3.2 Descrieţi structura programului cultural, inclusiv gama şi diversitatea activităţilor/principalelor evenimente care vor celebra anul. Pentru fiecare, vă rugăm să furnizaţi următoarele informaţii: data şi locul/partenerii din proiect/ finanţare. Programul cultural este structurat pe cinci linii de program, definite de WEAST: W Wonder E Explore A Activate S Share < < < Open Academy of Change > > > Trust În plus, sub umbrela Academiei Deschise a Schimbării sunt grupate activități transversale, care servesc activitățile din toate cele cinci linii de program (de exemplu, Programul de Voluntariat, Programul de Facilitatori). Programul include mai multe tipuri de proiecte: Proiectele emblematice - reflectă relația triunghiulară T dintre cetățeni, oraș și Europa și transpun conceptul East of West în acțiuni. Evenimente consacrate - proiecte culturale și artistice deja existente care sunt reprezentative pentru agenda culturală a orașului. Producătorii acestor evenimente șiau exprimat interesul de a dezvolta, pe lângă activitățile obișnuite, și o serie de activități special concepute pentru programul CEaC - fie prin abordarea unor teme relevante pentru conceptul candidaturii, prin focalizarea asupra unor zone geografice specifice, fie prin planificarea unor noi tipuri de activități, cum ar fi: activități educaționale, evenimente comunitare, co-producții sau rezidențe europene. Proiecte de portofoliu - proiecte mici, mijlocii și mari selectate de către Consiliul Artistic fie direct, fie în urma unor apeluri de proiecte deschise la nivel internațional. Ceremonii - evenimente tematice festive de amploare, care marchează începutul, mijlocul și închiderea anului CEaC. WONDER Cunoaștere Istorie Patrimoniu Tradiții Diversitate Documentare Arhivare SATUL TRANSILVAN Wonder Patrimoniu Artă Calătorie Artă Culinară # Proiect Emblematic Parteneri în implementare: Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Consiliul Județean Cluj, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, USAMV Cluj-Napoca, Asociația Meșterilor Populari din Transilvania, Fundația Transylvania Trust, Asociaţia Meşterilor Populari din Cernăuţi, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, Cluj.Com. Descriere: Scopul proiectului este de a pune în valoare patrimoniul cultural al satelor din Transilvania și de a consolida, din această perspectivă, legăturile culturale, artistice, sociale și turistice dintre Europa, Cluj-Napoca și lumea satului. Proiectul are loc în perioada , în mai multe sate din zonă, și include activități care prezintă și re-interpretează o serie de teme de inspirație rurală: obiceiuri și tradiții, arte și meserii, gastronomie și băuturi tradiționale, muzică, patrimoniu, agro-turism, ecologie și agricultură tradițională. Muzeul Etnografic al Transilvaniei, una dintre cele mai importante instituții de acest gen din România, este unul dintre spațiile principale de desfășurare ale proiectului. Muzeul și satele din zonă vor găzdui o serie de activități multi- și trans-disciplinare precum: rezidențe artistice, proiecte educaționale, proiecte de cercetare, evenimente festive și activități turistice. Componente principale: Proiectul conectează atelierele și meșterii populari din oraș și din zona Clujului într-un program educațional adresat publicului larg. Meșteri tradiționali și artiști contemporani lucrează împreună pentru a oferi publicului noi moduri de a spune povești vechi și noi prilejuri de a obține inspirație din tradiții. De asemenea, proiectul urmărește trasarea și dezvoltarea mai multor trasee culturale și turistice în formă de stea, cu centrul în Cluj-Napoca și conectând satele din Transilvania cu cea mai mare relevanță culturală. Câteva exemple de evenimente rurale incluse în proiect sunt Ritualul pălincii sau Festivalul Internațional al Tulnicelor (un instrument tradițional utilizat atât în Munții Carpați, cât și în Alpi). ÎMPREUNĂ Wonder Spiritualitate Dialog Intercultural # Proiect Emblematic Parteneri în implementare: cultele creștine din Cluj-Napoca - ortodox, greco-catolic, romano-catolic, Facultatea de Teologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, comunitatea evreiască, cultele religioase neo-protestante Descriere: Cluj-Napoca găzduiește nu mai puțin de cinci episcopii: ortodoxă, greco-catolică, reformată, luterană și unitariană. Acest lucru este unic în lumea creștină. Comunitatea creștină romano-catolică și comunitățile evreiești și musulmane sunt de asemenea active în oraș. Această diversitate confesională este o oportunitate majoră pentru a pune bazele unui dialog cultural semnificativ cu întreaga Europă. Proiectul propune implicarea episcopiilor istorice din Cluj precum și a comunităților catolice, evreiești și musulmane, în dezvoltarea Conţinutul cultural şi artistic unui program de-a lungul anului 2021, care cuprinde atât proiecte individuale, cât și evenimente comune. 33 Componente principale: Proiectul este structurat în patru sezoane: Dialogul Tradițiilor reprezintă programul de primăvară al acestui proiect. El cuprinde: expoziții itinerante în diferite orașe europene, târguri, sărbători populare și religioase organizate în Cluj-Napoca pentru turiştii europeni, tururi ghidate ale bisericilor de lemn româneşti, vizite ale satelor cu diferite tradiții religioase din Transilvania etc. Europa Muzicală cuprinde seria de activități de vară, oferind evenimente muzicale locale și itinerante, cum ar fi Zilele artei bizantine - un proiect cu o tradiție de zece ani, dezvoltat în colaborare cu Biserica Ortodoxă Greacă - Cluj-Napoca devenind astfel o ambasadă culturală în relația cu Grecia în Via Maria este programul de toamnă al proiectului interconfesional, constând într-un itinerar cultural ce conectează Cluj-Napoca și Europa, urmărind rutele și tradițiile de venerare a Fecioarei Maria, atât în vestul catolic, cât și în estul ortodox. Itinerariul, numit Fecioara Maria de la Fatima la Nicula, oferă acces la schimburi culturale, expoziții și evenimente religioase, conferințe și pelerinaje. Clujul întâlnirilor ecumenice reprezintă o serie de evenimente care își propun să conecteze principalele confesiuni din Cluj- Napoca și din Europa prin dezbateri, concerte, tradiții și târguri religioase, expoziții de fotografie și pictură, precum și spectacole de teatru. Punctul culminant al acestui sezon de iarnă va fi Consiliul Mondial al Adunării Bisericilor. CLUJUL COMOARĂ (Treasure Cluj) Wonder Artă urbană Legende locale Videografie # Proiect emblematic Parteneri în implementare: Departamentul de Jurnalism al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Film și Televiziune, Ordinul Arhitecților din România, - Filiala Transilvania, Uniunea Scriitorilor, Asociația Proiectul Pădurea Hoia, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Fundația Cluj Raving Society/Delahoya, Societatea pentru Cultură Românească Mihai Eminescu din Cernăuţi. Descriere: Clujul Comoară este o platformă în cadrul căreia arhitecți, scriitori, documentariști, artiști video și alți artiști, precum și publicul pot genera produse artistice și culturale inspirate din istoria și legendele orașului. Scopul proiectului este de a prezenta orașul Cluj-Napoca într-un mod unic, atât rezidenților, cât și vizitatorilor săi. Numele proiectului este inspirat din renumele vechi al orașului, Clujul fiind cunoscut în secolul al XVII-lea drept orașul comoară. Componente principale: Proiectul are trei componente principale: un site web arhivând filme documentare independente, un program de intervenții artistice în spațiul public și un program dedicat Etnografiei Intergalactice. Site-ul este coordonat de Departamentul de Jurnalism al Universității Babeș-Bolyai și oferă o platformă deschisă pentru artiști și alți creatori interesați să genereze materiale video documentare despre Cluj-Napoca (inspirate de

19 34 Conţinutul cultural şi artistic ACTIVATE Conţinutul cultural şi artistic 35 eroi locali, istoria și arhitectura locului sau alte teme locale), pe care să le ofere unui public larg, la nivel național și european. A doua componentă, susținută de Ordinul Arhitecților din România - Filiala Transilvania,, este un program de intervenții artistice în spațiul public, cum ar fi Ziua Curților Interioare Deschise. Programul dezvoltă o serie de itinerarii tematice de explorare urbană și inițiază demersurile necesare pentru a încuraja deschiderea curților private și a altor spații către publicul larg. A treia componentă majoră intitulată Programul de Etnografie Intergalactică creează o legătură între Muzeului Etnografic al Transilvaniei și Pădurea Hoia - o zonă cunoscută ca unul dintre cele mai stranii și bântuite locuri din lume. Această componentă va găzdui un program de rezidență interdisciplinară pentru artiști și alți creatori europeni interesați să exploreze ideea de etnografie modernă. EXPLORE Experimentare Cercetare Imaginație Idei inovatoare Extinderea orizonturilor Procese de catalizare la intersecția dintre domenii PLATFORMA CREATIVITĂȚII SOCIALE Explore Creativitate Socială Orașe Sustenabile Cultura DIY (lucru manual) Laborator Urban # Proiect Emblematic Parteneri în implementare: Casa de Cultură Permanentă (o casă deschisă creativităţii bazate pe economia darului, simplitate voluntară, spirit de comunitate şi permacultură), Fundația Asociația Colectiv A, La Terenuri, RAUM Arhitectură. Descriere: Scopul proiectului este de a susține și canaliza energiile unor inițiative civice preocupate de micro-procesele sociale ale spațiului urban din Cluj-Napoca. Aceste structuri - fie că se ocupă de promovarea unui stil de viață sustenabil, de adoptarea simplității voluntare și a unui comportament responsabil față de mediu, sau de procese de regenerare urbană sau de urbanism inteligent - formează deja rețele de practică datorită cărora orașul Cluj-Napoca este fără îndoială cel mai activ oraș din România, din punctul de vedere al mișcărilor civice de tip grassroots. Proiectul pune bazele unui laborator urban și va cuprinde o serie de întâlniri la scară redusă, dedicate schimbului de experiență, experimentării și generării de prototipuri. Proiectul abordează teme și scenarii specifice țărilor din Europa de Sud-Est și Balcani, cu intenția de a identifica și testa soluții care apoi să poată fi aplicate și în alte comunități care se confruntă cu probleme similare. Componente principale: Platforma pentru creativitate socială implică organizarea unor sesiuni de dezvoltare de scenarii de viitor, simulări, ateliere creative și simpozioane, precum și publicarea unui jurnal care să promoveze ideile și inițiativele acestei scene experimentale. Vor fi organizate workshop-uri practice dedicate inovației și dezvoltării de prototipuri, precum și o serie de rezidențe și prezentări de specialitate desfășurate împreună cu parteneri din rețele europene de gen. Laboratoarele urbane - spații temporare (pop-up spaces) instalate în diferite locuri din oraș, atât în centru, cât și în cartiere, găzduiesc o serie de laboratoare urbane în care oameni de orice vârstă, indiferent de nivelul de pregătire, pot testa tehnologii noi și pot interacționa unii cu alții în cadrul unor ateliere practice (de tip DIY). Garaje este un proiect pilot de regenerare urbană care urmărește creșterea calității, funcționalității, precum și a gradului de utilizare publică a spațiilor dintre blocurile de locuințe. Peste tot în România, cartierele orașelor sunt dominate de mici garaje fără un design predefinit. Nu de puține ori, ele ocupă tot spațiul util dintre blocuri, fără a lăsa loc unor spații care să poată fi utilizate public. La inițiativa unui grup de arhitecți clujeni, va fi derulat un proiect-pilot care va viza un spațiu de acest gen, de dimensiune mai mică, selectat în funcție de disponibilitatea și interesul locuitorilor din zonă, prin care garajele actuale vor fi înlocuite cu o structură pe două nivele, care să ofere spații de parcare la nivelul solului și spații verzi care să fie utilizate ca locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior. Într-o etapă ulterioară, acest model poate fi îmbunătățit și adaptat pentru alte zone cu profil similar din întreaga regiune (Europa de Sud-Est). Proiectul mai include o serie de ateliere dedicate arhitecturii ecologice și sustenabile, în cadrul cărora participanții pot învăța cum să construiască structuri de lut și din paie, să utilizeze lână de oaie pentru izolații și alte tehnologii specifice. EXPAND Explore Educație culturală Școli #Proiect emblematic Partenerii în implementare: Inspectoratul Școlar Județean Cluj, școli, instituții culturale, organizații de artă. Descriere: Proiectul implică școlile clujene într-o serie de activități menite să faciliteze educația culturală pentru copii și tineri. Componente principale: Dezvoltarea curriculei școlare pentru educație culturală include pregătirea unui ghid, a unui manual cu exerciții și materiale suport pentru profesori și o serie de lecții pe baza cărora educația culturală să fie predată în școli, ca disciplină opțională. Educație artistică în școli: în urma unui apel deschis, artiști din diverse domenii - film, fotografie, muzică, dans, teatru, arte vizuale - vor lucra pentru un semestru cu elevi cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani, oferindu-le posibilitatea de a deprinde abilitățile de bază în practicarea unei forme artistice, dar și ocazii concrete (ateliere, expoziții, concerte) de a crea și a se exprima artistic. Camera 20 / 21 - este un proiect prin care elevi din școlile clujene sunt implicați direct în realizarea și prezentarea unui spectacol profesionist. Spectacolul, regizat de Andreea Iacob, va fi dezvoltat folosind o distribuție dublă: o primă echipă include actori, regizori și producători profesioniști și o a doua echipă este formată din elevi. În realizarea spectacolului sunt implicate ambele echipe, iar reprezentațiile, prezentate pe o scenă profesionistă, vor utiliza alternativ distribuția cu artiștii adulți și cea cu copiii/tinerii. Proiecte Pilot A realiza prototipuri Exemple de bună practică Mobilizare cetățenească Activarea spațiilor Acțiuni comunitare A demara A motiva SOMEȘ. DE LA VEST LA EST Activate Regenerare urbană Proiecte comunitare Spații verzi Locuri de întâlnire Participare # Proiect Emblematic Parteneri în implementare: Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Ordinul Arhitecților din România - Filiala Transilvania, RAUM Arhitectură, Fundația Cărturești, Asociația Fapte, Fundația AltArt etc. Descriere: Someșul, râul care traversează orașul Cluj-Napoca, împarte și unește orașul în diferite moduri. Probabil cea mai importantă resursă naturală a orașului, râul Someș a fost în mare măsură neglijat sau subapreciat: cea mai mare parte a clădirilor riverane sunt poziționate cu spatele la râu, configurația malurilor nu permite decât în puține locuri accesul la apă, iar oportunitățile de agrement și podurile care să faciliteze tranzitul dintr-o parte în alta a râului sunt insuficiente pentru orașul în continuă creștere. Someșul, care curge de la vest la est, este o metaforă relevantă pentru conceptul candidaturii noastre, East of West. Mai mult, însă, râul reflectă realitatea vie a orașului, cu toate contrastele lui. Proiectul se conectează și se inspiră din exemple de bune practici din diferite orașe europene care au testat deja soluții sustenabile pentru cursurile de apă care le tranzitează. Din suburbia Florești până în zona aeroportului, proiectul propune o activare a vieții urbane de-a lungul râului. Spații reziduale sunt transformate în spații publice, parcuri și puncte de interes de-a lungul celor două maluri sunt amenajate și devin locul de desfășurare al unor evenimente inspirate din folclorul urban local, spunând astfel povestea orașului Cluj-Napoca atât localnicilor, cât și turiștilor, în orice anotimp. Componente principale: Regenerare urbană această componentă prevede: Reproiectarea și modernizarea unor zone specifice de-a lungul râului Extinderea și îmbunătățirea spațiului public, inclusiv generarea de noi funcționalități (spații de întâlnire) și facilități (poduri) Extinderea și îmbunătățirea calității spațiilor verzi Amenajarea de spații pentru activități în aer liber și sport Creșterea accesibilității, atât de-a lungul apei (prin construirea de piste pentru biciclete și rute pietonale), cât și pe malul apei (scări, platforme, plaje) Îmbunătățirea calității habitatului pentru flora și fauna endemică, precum și crearea de spații pentru interacțiunea om-animal (spre exemplu, parcuri pentru câini) Activare Culturală Proiectul prevede o serie de activități culturale menite să inspire cetățenii în a-și redefini relația cu râul. Proiecte comunitare desfășurate în cartierele orașului și care contribuie la animarea spațiilor, consolidarea legăturilor dintre locuitori și cultivarea unui simț al responsabilității față de bunăstarea râului și a mediului. Intervenții culturale (popup events) - festivaluri, inserții artistice, picnicuri, spectacole, expoziții și jocuri sportive, care activează diferite spații de-a lungul albiilor și stimulează participarea cetățenească. FONDUL INJOY Activate Fond Inițiative comunitare Asumare și participare cetățenească Parteneri în implementare: Fundația Comunitară Cluj, Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca, companii locale. Descriere: Programul pune bazele unui fond care va susține inițiative comunitare ale cetățenilor și ale operatorilor locali. Cel puțin 10 astfel de inițiative vor fi susținute în primii ani ai fondului, respectiv Dimensiunea programului va crește treptat, astfel încât în 2020 să fie sprijinite 30 de proiecte, iar în 2021 să fie facilitată realizarea a minimum 60 de proiecte comunitare. Pe lângă finanțarea propriu-zisă, inițiativele selectate vor fi sprijinite și cu produse și servicii, precum și cu asistență și consiliere privind implementarea. Fondul va colecta în mod special resurse din mediul privat, mobilizând companiile locale să se implice în viața comunității, fiind completat cu resurse publice. SHARE Bun public Diseminare Distribuire Învățare Împreună PLATFORMA INTERCULTURALĂ Share Dialog intercultural Co-creare interculturală Celebrarea diversității # Proiect Emblematic Parteneri în implementare: Kincses Kolozsvár Egyesület/Asociația Cluj Orașul Comoară, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Universitatea Sapientia, Universitatea Babeș-Bolyai, Asociația Házsongárd, Uniunea Română a Comunităților Rome de Tineret/Asociația Tinerilor Romi, Grupul de Inițiativă Basarabeană din Cluj-Napoca, institutele culturale străine prezente în Cluj-Napoca, ONG-uri ale comunităților evreiești și rome. Descriere: Proiectul își propune să treacă dincolo de cadrele multiculturalismului, care sunt eficiente în prezervarea identității și a diversității, dar sunt relativ statice în ceea ce privește crearea de relații între actori, prin promovarea unor procese relaționale care catalizează dialogul și educația interculturală. Proiectul creează o platformă interculturală bazată pe valorizarea alterității și cooperarea între diferite grupuri etnice. Platforma, bazată pe un model de adeziune voluntară, definește o serie de bune practici pe care instituții și producători culturali sunt invitați să le adopte în activitatea lor curentă: cum ar fi utilizarea multilingvismului, reprezentarea tuturor grupurilor etnice în structurile de management și implementare, precum și creșterea vizibilității contribuției grupurilor culturale minoritare în diferite sectoare de activitate, de la muzică, la literatură sau medicină.

20 36 Conţinutul cultural şi artistic Componente principale: Castelul Intercultural / Tabăra Interculturală Gilău - Proiectul are loc în special în spațiul de circa trei hectare ale Castelului Gilău, la doar 12 km de oraș, unde pune bazele unui centru intercultural cu program continuu, care prezintă cultura diferitelor etnii din zonă: română, maghiară, romă, evreiască, germană etc. Centrul oferă, prin ateliere practice și activități bazate pe experimentare, cadrul pentru co-creare și generarea unor forme noi de expresie culturală, inspirate din diferitele tradiții culturale. Tabăra Interculturală Gilău include cursuri de limbi, festivaluri de muzică, arte și meserii, ateliere de gătit și evenimente destinate turiștilor. Proiectul caută să inoveze și la nivel de format, prin crearea unor legături între activitățile derulate, astfel încât rezultatele unui eveniment să fie utilizate în următoarele acțiuni, pentru a menține interesul publicului și grupurilor implicate și pentru a facilita o continuitate a experienței interculturale. Cercul Culturilor - este un cadru pentru desfășurarea regulată a unor activități interculturale care vor începe în 2017 și vor culmina în 2021 cu un Festival Intercultural. Cercul organizează evenimente tematice în cadrul cărora culturile locale și europene se întâlnesc și interacționează, sub forma unor seri de lectură de basme și mituri, concursuri de poezie și improvizație (slam poetry), întâlniri muzicale (jam sessions). Pe lângă activitățile care facilitează prezentarea artei și folclorului specific fiecărei culturi, cercul găzduiește ateliere și alte evenimente care încurajează interacțiunea, dialogul și co-crearea. YOUNG AND FAMOUS ORCHESTRA Share Muzică Orchestră Internațională Schimburi de tineret Participare Parteneri în implementare: Asociația Young Famous, Universitatea Babeș-Bolyai, Academia de Muzică Gheorghe Dima, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Transilvania, Opera Română şi Opera Maghiară. Descriere: Young and Famous Orchestra a fost înființată în 2015 cu scopul de a reinventa și împrospăta experiența muzicii clasice. Pentru a readuce publicul la concerte și pentru a recrea o atmosferă vie în sălile de spectacol este nevoie de talent, entuziasm și deschidere. Astfel, dirijorul Vlad Agachi, discipol al dirijorului Daniel Barenboim - director muzical al Operei de Stat din Berlin și La Scala din Milano, a luat inițiativa de a forma o orchestră din instrumentişti consacraţi şi tineri. Young reprezintă tinerețea și energia emanată de un colectiv orchestral tânăr şi pasionat, iar Famous, renumele construit prin muncă și devotament al unor nume consacrate. Pe scenă, dar și în cadrul reprezentațiilor în spații neconvenționale, aceștia intră în dialog cu artiști din alte domenii și cu oameni de știință și generează interacțiuni neaşteptate, reducând astfel distanța dintre scenă și public. Capitala Europeană a Culturii este cadrul în care orchestra Young and Famous capătă caracter european. Componente principale: Anual, în perioada , timp de o săptămână, muzicieni din universități și orchestre de pretutindeni din Europa se alătură orchestrei Young and Famous. După patru zile de repetiții comune, membrii orchestrei susțin concerte în diferite locuri din Cluj-Napoca: în săli de concerte, spitale, închisori și spații publice. Tinerii muzicieni participă la cursuri susținute de mari maeștri (master classes), la diferite ateliere și susțin activități de educație muzicală pentru elevii din școlile locale. Punctul culminant al programului este, în fiecare an, un concert de muzică clasică interpretat de Young and Famous Orchestra, în distribuția sa europeană. Pentru a conecta experiența Capitalei Europene a Culturii cu cea a Capitalei Europene a Tineretului, găzduită de Cluj-Napoca în 2015, concertul este urmat de un spectacol în cadrul căruia muzicienii din orchestră cântă împreună cu DJs. INCLUJING YOU Share Participare Europa Reconectare Parteneri în implementare: Universitățile din Cluj-Napoca, Junior Chamber International, Cluj-Napoca, Grupul de Iniţiativă Basarabeană, AIESEC - organizație internațională de studenți. Descriere: Circa dintre cei care în ultimii 25 de ani au absolvit școlile și universitățile din Cluj-Napoca trăiesc acum în diferite locuri din România și din străinătate. Dat fiind faptul că orașul nostru este conform unui studiu Eurostat din orașul european cel mai prietenos cu străinii, considerăm că anul 2021 este o bună ocazie de a ne conecta (prin salutul Servus, și nu numai) cu cât mai mulţi dintre foştii absolvenţi, cu familiile lor și cu prietenii acestora. InClujing You își propune să activeze comunitatea europeană a celor care sunt legaţi emoțional de Cluj-Napoca, într-o încercare de a consolida imaginea României în străinătate. Componente principale: Proiectul se va derula anual începând din 2016 și va consta într-o săptămână de evenimente și activități care celebrează diversitatea valorilor culturale ale orașului și ale celor care îl au la suflet. Intenționăm să adunăm sute de oameni în primul an și mii de oameni în 2021: cei care trăiesc în străinătate și sunt conectați emoțional cu orașul sunt invitați să-și aducă prietenii și familiile la o reuniune anuală la Cluj, pentru a descoperi sau redescoperi orașul. Noi numim această activitate: turism personal. InClujing You va fi cadrul perfect pentru activități de explorare urbană (redescoperirea și revitalizarea unor locuri relevante din istoria recentă a comunității de studenți), reuniuni ale foștilor colegi de clasă, târguri internaţionale, precum și tururi ghidate ale orașului și ale regiunii Transilvaniei. De asemenea, proiectul creează un cadru pentru o mai bună integrare culturală și socială a studenților străini care trăiesc în Cluj-Napoca, implicând în special studenții vorbitori de limba franceză și studenții din Republica Moldova. TRUST Apreciere Celebrare Excelență Producție în masă/promovare Creștere Mobilitate Dezvoltare CENTRUL EUROPEANĂ PENTRU ARTĂ CONTEMPORANĂ Trust Arte vizuale Școala de la Cluj Infrastructură culturală nouă # Proiect Emblematic Parteneri în implementare: Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Muzeul de Artă, Universitatea de Artă și Design, Fabrica de Pensule Centru de Artă Contemporană, Uniunea Artiștilor Plastici, Galeria Plan B, Idea artă + societate, alte galerii și organizații Descriere: Școala de la Cluj este numele folosit de către comunitatea internațională de artă pentru defini un grup de artiști vizuali din Cluj-Napoca, ale căror lucrări sunt expuse în muzee din întreaga lume, de la MoMA la Tate Modern și Centrul Pompidou. Măiestria lor la nivel de tehnică, alături de subiectele abordate, vorbind despre amintirile, realitățile și iluziile unei societăți în tranziție, au atras atenția curatorilor, a criticilor de artă, a massmediei și a publicului larg. Centrul European pentru Artă Contemporană este proiectul emblematic al programului Cluj-Napoca 2021, dedicat domeniului artelor vizuale. Prezentând curente precum Școala de la Cluj, centrul este mai mult decât un muzeu: este un muzeu al secolului XXI, care depășește conceptul de muzeu local sau național și își definește direcțiile artistice în contextul mai larg al artei europene. Proiectul pune în valoare efervescența scenei locale de artă contemporană, pe care o cercetează și o promovează nu doar ca fenomen în sine, ci întrun dialog constant cu lumea. CEAC este gândit ca o instituție a viitorului, structura de management și de coordonare artistică fiind formată, într-un mecanism bazat pe cooperare, din cei mai importanți actori ai artei contemporane la nivelul orașului. Centrul va fi prima instituție care să ofere spațiile necesare unor expoziții de mare anvergură și să permită arhivarea operelor de artă contemporană din regiune. Activitățile de cercetare și documentare, precum și expozițiile de mai mică dimensiune vor debuta în 2017, urmând ca departamentele Centrului și expozițiile majore să fie activate la sfârșitul anului Componente principale: Centrul de Cercetare și Documentare - se concentrează pe cercetarea și arhivarea lucrărilor artiștilor români din 1950 până în zilele noastre. În prezent, există riscul ca majoritatea lucrărilor din prima parte a acestui interval să fie pierdute sau depreciate, dat fiind faptul că artiștii acestei generații dispar treptat și că nu există instituții în măsură să cumpere, să păstreze și să pună într-un context mai larg munca lor. Rezultatele muncii acestui departament sunt aduse în atenția publicului prin intermediul cataloagelor și volumelor publicate în cadrul Programului editorial și prin Programul de Expoziții. Departamentul de Expoziții - asigură realizarea de expoziţii de artă contemporană care să pună în valoare artiştii, orientările stilistice şi conceptuale care au constituit scena artistică locală Conţinutul cultural şi artistic 37 şi să prezinte manifestările artistice cu caracter excepţional la nivel naţional, european şi internaţional. Programul expozițional adresează nevoile scenei artistice românești, combinând expozițiile monografice fundamentate pe cercetare susținută și pe o metodologie construită pe necesitatea de a rescrie istoria recentă a artei românești, pe de o parte; cu expoziții de grup tematice care abordează temele majore ale societății românești și contextul cultural mai larg al artei din Europa Centrală și de Est, pe de altă parte. Departament include o secțiune dedicată artei efemere, în care se înscriu artele performative, intervențiile artistice și lucrările temporare de artă în spațiul public, conectând astfel spațiul fizic al Centrului cu întregul oraș. Programul cultural Cluj-Napoca 2021 CEaC include mai multe proiecte de anvergură de artă vizuală, implicând cercetare, documentare și expoziții pe teme precum: Școala de la Cluj. - Artiști. Context. Dimensiunea internațională și relevanța locală Modernity Redeemed by Modernities - o serie de expoziții care au ca scop reconceptualizarea modernității din perspectiva unui dialog mai bogat. De asemenea, obiectivul acestor expoziții este de a articula subiecte-cheie cu privire la studiul comparativ a diferitelor abordări artistice ale maeștrilor Școlii de la Cluj în relație cu omologii lor vestici. Artiști precum: Corneliu Brudașcu, Ioan Sbârciu, Ioachim Nica, Ioan Aurel Mureșan, Radu Solovăstru, Marius Bercea, Mircea Suciu vor fi puși în dialog cu artiști din aceeași generație: artiștii germani Markus Lüpertz and Martin Kippenberger, artiștii italieni Francesco Clemente, Mimmo Palladino, artista olandeză Marlene Dumas, precum și alți din Europa de Vest care vor răspunde provocării. Expozițiile vor fi realizate cu sprijinul unor colecții private și publice din România și Europa de Vest. Curatori: Maria Rus Bojan și Ami Barak. Istoria Artei Instante - 5 evenimente în ideea unei istorii a artei accelerate, care abordează arta recentă din România și formuleză noi narațiuni; inclusiv - O scurtă istorie a gesturilor și atitudinilor. - o expoziție a artei imateriale, cu artiștii Norbert Costin, Andreea Ciobica, Cătălin Ilie, Larisa Sitar și alții, curatoriată de Diana Marincu. Arta socio-politică sau arta adevărată? Nu le-am putea avea pe amândouă? Proiectul, al căror activități se întind pe durata a trei ani, este coordonat artistic de colectivul revistei IDEA artă + societate, și include lucrări ale unor artiști precum Thomas Hirschhorn, Maria Eichhorn, Oliver Ressler, Hito Steyerl, IRWIN, Chto Delat, Apsolutno, Klaus Schaefler, Dénes Miklósi. Departamentul de Artă Media - va desfășura o activitate focalizată asupra cercetării teoretice şi practice a new media: artă video, artă media interactivă, media locativă, tehnologie ambientală, tehnologii mobile, performance/teatru și media. Departamentul este un proiect comun al CEAC și al Centrului de Artă Media și Cultură Informatică, care face parte din proiectul Cluj Media City. Laboratorul pentru Conservare-Restaurare - derulează activităţi de conservare şi restaurare acreditate, oferind oportunitatea unor locuri de muncă pentru absolvenţii secţiei de restaurare din cadrul Universității de Artă și Design. Laboratorul va fi primul furnizor regional pentru acest tip de serviciu.

21 38 Conţinutul cultural şi artistic Conţinutul cultural şi artistic 39 Departamentul pentru Educație și Dezvoltarea Publicului - generează o strategie pe termen lung pentru atragerea publicului, oferind activități educaționale și participative. Misiunea acestui departament va fi să construiască o relație deschisă și transparentă cu publicul, prin dezvoltarea unui program coerent și permanent de ateliere și discuții cu privire la noile tendințe curatoriale, noul tip de muzeografie ș.a. Rezidențe Artistice - centrul va organiza o serie de rezidențe pentru artiști români și străini, oferind spații de lucru și burse de creație. Dezvoltarea infrastructurii: Construcția spațiului pentru Centrul European pentru Artă Contemporană va începe în 2016 și va fi finalizată în ESTUL PERFORMATIV. PLATFORMĂ PENTRU ARTELE PERFORMATIVE Trust Arte Performative Muzică Europa de Est Mobilitate Educație și performanță Dramaturgie Scriere dramatică Coproducție Participarea tinerilor Traduceri # Proiect emblematic Parteneri în implementare: Teatrul Național Cluj-Napoca, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Națională, Opera Maghiară, Filarmonica de Stat Transilvania, Academia de Muzică Gheorghe Dima, Asociația Colectiv A, Fabrica de Pensule, Universitatea Babeș-Bolyai - Departamentul de Teatru și Televiziune, Reactor - spațiu pentru experimente creative, Asociația Create.Act.Enjoy, GroundFloor Group, Filarmonica Națională Serghei Lunchevici (Chișinău), Centro per la Sperimentazione e la Ricerca Teatrale - Teatro della Toscana Descriere: Acest proiect emblematic construiește o poveste în jurul unicității și performanței scenei artelor spectacolului din Cluj- Napoca, prin susținerea și evidențierea spectacolelor celor două teatre naționale și ale celor două opere (împreună cu orchestrele lor), precum și a numărului tot mai mare de trupe și evenimente independente de teatru, muzică și dans. Platforma se concentrează pe contribuțiile remarcabile ale artelor spectacolului din Europa de Est pentru scena internațională. La baza programului sunt autorii contemporani și producțiile, temele, abordările și preocupările lor specifice. Componente principale: write of Spring - este platforma dedicată dramaturgiei, precum și teoriei, istoriei și cercetarii artelor spectacolului. Ne propunem promovarea dramaturgiei din Europa de Est pe tot parcursul programului nostru, sub îndrumarea unui consiliu artistic internațional. Activitățile includ un atelier de lucru pentru tinerii dramaturgi, scriitori în rezidențe, precum și un program de traducere și publicare. Estul performativ un portofoliu de spectacole realizate de către regizori, coregrafi și trupe din Europa de Est, care vor fi programate pe tot parcursul anului. De asemenea, se va realiza un spectacol experimental, multilingv, care implică mai multe trupe și aduce laolaltă dansul, teatrul și filmul. Premiera este programată pentru sezonul de toamnă, atunci când va avea loc o întâlnire a rețelelor internaționale de arte ale spectacolului. Mai mult decât atât, în timpul anului 2021 vor avea premiera trei mari coproducții europene. Artiști cu renume, din scena artelor performative internaționale, vor fi implicați în producții găzduite de trupe locale de teatru - spre exemplu Teatrul Național din Cluj-Napoca va pune în scenă noi producții realizate de regizorii Roberto Bacci și Rodrigo Francisco. NomadEast - este imaginat ca o platformă pentru mobilitate și schimb; programul include rezidențe artistice multidisciplinare, un fond de călătorie pentru a sprijini stagii internship pentru profesioniști ai artelor spectacolului din toate țările europene cu trupe din Europa de Est, și un fond de co-producție pentru sprijinirea producțiilor colaborative de spectacole contemporane de teatru, dans și muzică pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 CEaC. De asemenea, proiectul include și o serie de ateliere de lucru pentru non-profesioniști, implicându-i, în același timp, în spectacole de scară mică și în proiecte comunitare. CLUJ MEDIA CITY Trust Media TIC Industrii culturale și creative Co-producție de film Artă New Media Educație TIC Cercetare și Dezvoltare # Proiect emblematic Parteneri în implementare: Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc / Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), Fundația Europeană pentru Cultură Urbană / Festivalul Comedy Cluj, Universitatea de Artă și Design, Universitatea Sapientia / Facultatea de Film și Media, Universitatea Babeș-Bolyai / Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Clusterul IT, Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC). Descriere: Proiectul își propune să ofere sprijin pentru cele mai promițătoare ramuri ale sectorului industriilor creative din regiune. Acesta reunește artiști, designeri, realizatori de film și media laolaltă cu specialiști TIC și oameni de afaceri. Se creează oportunități de învățare și colaborări inter-sectoriale, de cercetare&dezvoltare și de producție. O parte din activitățile proiectului sunt găzduite de către Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative, a cărui construcție urmează să fie finalizată în Centrul oferă spații pentru birouri, laboratoare și studiouri pentru profesioniști și startupuri creative, studiouri de film și unități de producție media. Componente principale: Centrul pentru Producție Media și Film - include un Program de Dezvoltare Profesională pentru a stimula competențele antreprenoriale și de producție ale profesioniștilor de film și media, un Program Educațional de Cultură Vizuală și Cinema pentru copii și tineret, precum și Fondul de Film Transilvania - un fond regional de co-producție cinematografică. Centrul pentru Arte Media și Cultură Informațională - își propune să ofere o mai bună utilizare a tehnologiilor existente și în curs de dezvoltare, în scopul de a extinde / îmbunătăți cultura, știința și viața de zi cu zi. Centrul experimentează și lansează noi tehnologii pentru artele media și știință/afaceri/educațional. Acesta oferă publicului posibilitatea de a experimenta direct Tehnologia Informației și a Comunicațiilor (TIC). De asemenea, centrul oferă cursuri cu o complexitate adaptată pentru diferite grupuri: utilizarea tehnologiilor interactive/senzoriale pentru artiștii performativi, codificări pentru artiștii vizuali, dar și utilizarea calculatorului pentru cei în vârstă și codificări de bază pentru copii. De asemenea, acesta dezvoltă programe și platforme pentru a încuraja inovația și prototiparea. Rezidențe interdisciplinare - pentru a sprijini dezvoltarea de noi produse, servicii și aplicații pentru companiile din sectorul software și media, un program de rezidențe interdisciplinare care este dedicat unui grup mixt de artiști, oameni de știință și developeri. REMAKE Trust Moștenirea Capitalelor Europene ale Culturii Descriere: Programul constă în recreerea de producții artistice de referință din fostele Capitale Europene ale Culturii. Evenimente artistice, instalații și spectacole vor fi refăcute nu numai pentru a reproduce unitatea și calitatea artistică a actului original, dar și pentru a încorpora transformările pe care producția artistică, echipa artistică și societatea le-au suferit în timp. Selecția operelor și spectacolelor de artă ce vor face parte din proiectului Remake va fi realizată de Carlos Martins, director al proiectului Guimarães MOȘTENIREA CAPITALEI EUROPENE A TINERETULUI 2015 Trust Tineret Școli Capitala Europeană a Tineretului 2015 Bugetarea Participativă Parteneri în implementare: Federația Share/ Echipa Capitalei Europene a Tineretului 2015, școli și universități, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, ONG-uri de tineret, Primăria şi Consiliul Local Cluj- Napoca Descriere: Proiectul urmărește să asigure continuitatea unor programe și politici de tineret dezvoltate în cadrul Cluj-Napoca 2015 Capitală Europeană a Tineretului. Componente principale: SharED- este o platformă ce invită toate școlile din Cluj-Napoca și organizațiile din sectorul de tineret la inițiative comune care vizează implicarea elevilor în viața comunității prin: activități de voluntariat, de luare a deciziilor, de mobilitate internațională, proiecte comunitare, antreprenoriat etc. Com on Cluj-Napoca. Tineri pentru un oraș comun. În 2013, în Cluj-Napoca a fost inițiat primul proiect de bugetare participativă din România care implică cetățenii într-un proces de luare a deciziilor și deliberare democratică pentru stabilirea celei mai bune metode de a cheltui o parte din bugetul public. În 2015, orașul a implementat un proces de bugetare participativă în rândul tinerilor și a sprijinit peste 100 de inițiative. Programul va continua în anii următori și va culmina în 2021 prin susținerea a 200 de inițiative de tineret. Astfel, este încurajată responsabilizarea tinerilor și oferirea unui cadru pentru a construi propriul program în contextul CEaC În calendarul Cluj-Napoca 2021 CEaC Ziua 15 unul dintre proiectele emblematice ale Cluj-Napoca CET va deveni Ziua 21 - o zi din fiecare lună dedicată unei teme de interes general, în cadrul căreia comunitatea este invitată să se implice prin acțiuni simple. CEREMONIILE CEaC Trust Momente oficiale Muzică Celebrare Festival stradal Acces liber Vizitatori Avanpremieră Festivitate Parteneri în implementare: Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj, producători culturali locali, naţionali și internaţionali Descriere: Ceremonia de deschidere a anului CEaC va fi organizată în al doilea weekend al lunii ianuarie 2021, cu un program special de muzică, spectacole stradale și momente oficiale care implică reprezentanți ai Uniunii Europene, ai statelor membre, ai guvernului și autoritățile locale și regionale. În mod similar, o ceremonie de închidere va fi organizată în luna decembrie. De asemenea, o a treia celebrare va fi inclusă în calendar, ca o invitație pentru călătorii europeni să se oprească să exploreze orașul și să împărtășească bucuria noastră de a fi, timp de un an, Capitală Europeană a Culturii. Această ceremonie va fi integrată cu Zilele Clujului, când în mod tradițional orașul invită partenerii săi internaționali și orașele înfrățite să se alăture acestei sărbători. Acesta va fi momentul maxim pentru proiectul InClujing You. Evenimentele speciale implică membrii comunității și vor fi organizate în toate cartierele din oraș. Ceremoniile vor fi însoțite de un program de trei zile de evenimente, printre care Zilele Porților Deschise - atunci când spațiile culturale își deschid atât ușile din față, cât și cele din culise pentru ca publicul să exploreze universul lor; și Târgurile Programelor Culturale unde organizatorii de evenimente culturale din cadrul CEaC își prezintă programul, oferă posibilitatea de (pre) achiziționare de bilete și își întâlnesc publicul ACADEMIA DESCHISĂ A SCHIMBĂRII Învățare Împărtășire Conectare Participare Dezvoltarea publicului Acces la cultură Networking Voluntari Training Cursuri deschise Cooperare Întâlniri comunitare Facilitatori comunitari Co-creare Public cu nevoi speciale Dezvoltare profesională Fond de mobilitate Rezidențe artistice Stagii de practică Descriere: Potrivit anumitor teorii, pentru a produce schimbare este nevoie nu numai de acțiune, dar și de actori ai schimbării - oameni și instituții cu aptitudinile potrivite. În cartea sa, The Tipping Point (Punctul Critic), Malcolm Gladwell introduce ideea că trei roluri / actori joacă un rol critic în viralizările verbale care dictează gusturile, tendințele și modele noastre, iar acestea sunt de Experți, Conectori și Vânzători. Experții sunt cei ce acumulează cunoștințe, Conectorii sunt cei care formează nodurile unei rețele, fiind astfel capabili să creeze legături între oameni aparținând unor grupuri diferite, iar Vânzătorii sunt persoane carismatice care sunt capabile să genereze

22 40 Conţinutul cultural şi artistic tendințe. Academia Deschisă a Schimbării oferă următoarele funcții: Open University (Universitatea Deschisă) este grupul nostru de Experți, Programul Facilitatorilor este generator de Conectori, iar Ambasadorii și Programul de Voluntariat este clubul Vânzătorilor. Componente principale: Open University (Universitatea Deschisă) - este un program sub egida Academiei Deschise a Schimbării, inițiat cu trei ani înainte de anul titlului CEaC, cu scopul de a transforma întregul oraș într-un loc de învățare. În cadrul universității, care nu este concentrată într-un singur loc, ci mai degrabă conectează fiecare instituție, societate, organizație sau gospodărie interesată, se organizează o rețea de cursuri în diferite discipline și practici de la fizica cuantică, la neuroștiintă, domeniul bancar, istoria artei, muzică, gastronomie și grădinărit. Imaginați-vă profesori universitari care iau cursuri de breakdance la clubul adolescenților în cartierul Mărăști, primăria care își deschide ușile pentru stagiari de toate vârstele, un programator IT care participă la un curs de psihologie și un pensionar care învață cum să utilizeze cea mai recentă tehnologie mobilă de la una din companiile IT din oraș. Cursurile sunt oferite gratuit sau printr-un sistem de rețea de credite unde timpul dedicat formării, instruirii și voluntariatului poate fi schimbat cu un credit de timp pentru cursuri și obținerea de sfaturi sau servicii specializate de la concetățeni. Programul de Facilitatori - un rol cheie pentru a obține impulsul dorit în comunitatea noastră îl are conectorul. Facilitatorii reprezintă un grup de oameni care, fie prin pozițiile lor actuale, fie prin pregătirea lor, acționează ca niște conectori și translatori pentru diferite grupuri sociale și între diferite instituții, persoane fizice. Ei vor fi oamenii-resursă pentru toate proiectele din cadrul programului cultural, în special pentru proiectele emblematice integrate. Programul de Voluntariat și de Stagiu de Practica (internship) - intenționează nu numai să îndeplinească nevoile de voluntari pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 CEaC, dar și să se inițieze EVENIMENTE CONSACRATE un program comunitar constant pentru atragerea și pregătirea voluntarilor în proiecte locale și internaționale (în special europene). Programul se adresează nu numai tinerilor, nu numai cetăţenilor români și nu numai sectorului cultural, urmărind și implicarea copiilor și vârstnicilor, a persoanelor cu dizabilități și conectarea orașului cu Europa. Programul este construit pe trei direcții principale: (1) implicarea operatorilor culturali, companiilor cheie, administrației locale, centrelor de voluntariat și ONG-urilor ca furnizori de oportunități de voluntariat; (2) promovarea rolului și beneficiilor voluntariatului pentru publicul larg; (3) dezvoltarea abilităților de leadership, de management de proiect și de reprezentare a intereselor pentru membrii comunității. Sistemul Artist-în-Rezidență - menit să încurajeze cooperarea europeană și transfrontalieră, precum și co-producția. AIR este coordonat de Academia Deschisă a Schimbării, totuși rezidențele în sine au loc în cadrul diferitelor proiecte din cadrul categoriilor WEAST Fondul de Mobilitate - începând cu anul 2018 un fond de mobilitate va fi stabilit, cu scopul de a facilita artiștilor și producătorilor locali conectarea cu partenerii și realitățile europene, pentru a promova munca lor și pentru a se dezvolta profesional. Acesta susține artiștii locali să participe la festivaluri, rezidențe și conferințe în diferite țări. Programul de Dezvoltare a Publicului - este un cadru de dezvoltare profesională pentru operatorii culturali în scopul îmbunătățirii expertizei lor în lucrul cu diferite segmente de public. Acesta implică formarea și îndrumarea în îmbunătățirea strategiilor și acțiunilor de dezvoltarea a publicului. De asemenea, acest program formează un grup de experți în domeniu, pentru a oferi asistență producătorilor culturali în realizarea activităților pentru publicuri defavorizate sau cu nevoi speciale, în planificarea colaborărilor cu școli și în aplicarea unui set standard de bune practici în folosul comunității (eticheta comunitară. ) Agenda culturală a orașului cuprinde o serie de evenimente consacrate care deja au domeniul de aplicare și / sau scara unui festival european. Unele dintre acestea au devenit evenimente de prestigiu în domeniul lor și au contribuit în mod semnificativ la creșterea vizibilității culturale a orașului. Aceste evenimente sunt, de asemenea, conectate cu programul CEaC. În urma sesiunilor de lucru comune, organizatorii acestor evenimente au confirmat interesul de a dezvolta treptat teme și proiecte în corespondență cu conceptul de candidatură, atât în anii dinaintea titlului cât și în Toamna Muzicală Clujeană Wonder Muzică Clasică Festival Organizat din 1965 de către Filarmonica de Stat Transilvania, acesta este unul dintre cele mai longevive festivaluri internaționale de muzică clasică din România. Festivalul are un repertoriu muzical bogat din punct de vedere interpretativ și compozițional, precum și un program de masterclass-uri. Colaborări europene: Germania, Ungaria, Croația, Norvegia, Olanda, Elveția, Anglia și Spania. Festivalul Internațional de Carte Transilvania Wonder Literatură Târg de carte Traduceri Acesta este un eveniment anual care încurajează și stimulează interesul pentru literatură și scriere creativă, reunind cititorii cu editori, agenți, librari, bibliotecari, cadre universitare, traducători, artiști și autori. Colaborări europene: Franța, Belgia, Italia, Ungaria, Norvegia, Portugalia, Ucraina Festivalul de Dans Contemporan Steps Wonder Dans Contemporan Ateliere Festivalul aduce la Cluj-Napoca spectacole de dans contemporan, de talie internațională. Acesta este o platformă creativă pentru dansatori, coregrafi și regizori prin organizarea de ateliere, evenimente tematice și programe educaționale. Colaborări europene: Portugalia, Grecia, Franța, Israel. Teatrul Maghiar - Festivalul Interferențe Explore Teatru Dramaturgie Arte performative europene Spectacol Ateliere Festivalul prezintă un caleidoscop al celor mai interesante tendințe ale teatrului contemporan. Acesta este organizat bianual de către Teatrul Maghiar de Stat Cluj, din Colaborări europene: Ungaria, Italia, Polonia, Germania, Marea Britanie, Franța, Serbia, Croatia, Olanda, Slovenia Rețea: Uniunea Europeană Teatrală Festivalul Temps D Image Explore Teatru Dans Video Experimental Practici de angajament civic Temps d Images este un festival-rețea care are loc în mai multe orașe din Europa în fiecare an, axat pe cercetarea artistică interdisciplinară și co-producție. Furnizează o radiografie a unei societăți aflate în permanentă schimbare, festivalul este o platformă pentru reflecție și angajament civic. Colaborări europene: Franța, Germania, Republica Cehă, Polonia Rețele: Rețeaua Festivalurilor Temps d Images, EEPAP, Balkan Express Jazz in the Park Activate Spațiu Public Jazz Muzică Artă stradală Educație culturală Participare Inspirat de un concept american din anii 70, festivalul se axează pe reactivarea spațiilor verzi publice prin muzică și activități în aer liber accesibile tuturor. Acesta include un fond de sprijinire a tinerilor artiști de jazz și a inițiativelor comunitare, adunat prin crowdfunding Conţinutul cultural şi artistic 41 și donații corporative. În ediția din 2015, artiști din 10 țări europene au avut o audiență de de persoane. Colaborări europene: Marea Britanie, Norvegia, Serbia, Franța, Spania, Austria, Ungaria, Grecia, Republica Cehă, Turcia, Polonia Rețele: EFFE - Europa pentru Festivaluri, Festivaluri pentru Europa Zilele Culturale Maghiare din Cluj Share Cultura maghiară Dialogul intercultural Participare Acest eveniment a început în 2010 și mobilizează aproape de persoane (în 2015) în ultima săptămână a lunii august. Festivalul animă întregul oraș într-un program divers care celebrează nu numai moștenirea culturală maghiară din Transilvania și bazinul Carpatic, dar și viața multiculturală dezvoltată în Cluj-Napoca, prin concerte, expoziții, discuții publice, târguri, ateliere de lucru, activități educaționale și gastronomie. Colaborări europene: Ungaria / Budapesta, Pécs, Eger, Nyíregyháza, Gyula, Esztergom Zilele Municipiului Cluj-Napoca Share Diversitatea culturală Participare Orașe înfrățite Cu un program ce cuprinde sute de evenimente care au loc peste tot în oraș, Zilele Clujului atrag un public larg și divers: 80% dintre cetățeni participă la cel puțin una dintre activitățile sale. Artiști din orașele cu care Cluj-Napoca este înfrățit participă la programe artistice comune pe parcursul mai multor zile. Rețea: orașele înfrățite Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Trust Film Premiu Arte Educație cinematografică Datorită programului să remarcabil, TIFF este un brand bine-cunoscut al orașului pe scena internațională de film. Ajungând la a 14-a ediție în 2015, festivalul a avut 223 de proiecții din 60 de țări și a implicat 850 de profesioniști de film și de participanti. Colaborări europene: Bosnia-Herțegovina / Sarajevo, Lituania / Vilnius, Bulgaria / Sofia, Turcia / Istanbul, Germania / Berlin, Franța Rețele: European Film Promotion, Fédération Internationale des Associations de Producteurs de Films Festival Electric Castle (EC) Trust Muzică Electronică Castelul Banffy - Bonțida Inițiat în anul 2013, EC aduce muzica electronică și activitățile urbane pe domeniul unui castel - Castelul Bánffy din localitatea Bonțida - lângă Cluj-Napoca. În 2015 aproximativ 15% din cumpărătorii de bilete au fost străini - aproape (cei mai mulți dintre ei fiind din Marea Britanie, Germania, Franța și Olanda). Colaborări europene: Marea Britanie, Germania, Austria, Franța, Olanda, Rusia, Ungaria, Ucraina. Festivalul Untold Trust Muzică Electronică, Pop și Rock Capitala Europeană a Tineretului 2015 Festivalul Untold a fost evenimentul culminant al programului Cluj- Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului, având o audiență de de oameni din România și diferite țări europene. Acesta va continua în următorii ani ca o moștenire a CEaT 2015.

23 42 Conţinutul cultural şi artistic Conţinutul cultural şi artistic Cum vor fi selectate evenimentele şi activităţile care vor constitui programul cultural din anul pentru care este acordat titlul? 3.4 În ce mod programul cultural va îmbina patrimoniul cultural local şi formele de artă tradiţionale cu expresiile culturale noi, inovatoare şi experimentale? Selecția activităților și, în general, calitatea programului cultural este asigurată de Directorul Artistic și Consiliul Artistic. Rolul acestora este de a asigura că activitățile din program se încadrează conceptului East of West, structurii, respectiv cadrului tematic al teoriei schimbării numite WEAST și corespund criteriilor cu privire la calitatea artistică, colaborare, participare, incluziune, dimensiune europeană. Având în vedere procesul participativ prin care cadrul programului actual a fost dezvoltat implicând producători culturali, experți din diferite sectoare și membri ai comunității utilizarea practicii curatoriatului participativ și în etapele următoare este o necesitate. În acest sens, pe lângă apelurile deschise pentru propuneri de proiecte adresate, pe de o parte, producătorilor culturali locali și europeni și, pe de altă parte, grupurilor comunitare, vom organiza sesiuni de lucru dedicate dezvoltării de proiecte. Aceste sesiuni de curatoriat participativ sunt importante în primul rând în relație cu grupuri speciale - comunități de romi, persoane cu dizabilități, vârstnici etc. - în legătură cu care artiștii și producătorii culturali au cunoștințe și experiențe limitate. Proiectele emblematice pe care le-am dezvoltat reprezintă abordări integrate ale celor mai relevante teme pentru schimbarea pe care procesul de candidatură dorim să o aducă pentru orașul și regiunea noastră. Aceste proiecte sunt rezultatul unui efort creativ coordonat a peste 70 de operatori culturali și constituie baza programului nostru. Activitățile de bază definite deja în cadrul proiectelor emblematice vor fi completate, în etapa de pregătire ( ), cu alte evenimente și proiecte care vor fi stabilite în principal în cadrul atelierelor de curatoriat participativ. Apeluri deschise pentru propuneri de proiecte sunt planificate pentru anii 2017 și În 2014 am lansat un prim apel pentru idei de proiecte, cu scopul de a face un inventar al activităților pe care sectorul cultural local dorește să le propună pentru programul cultural. Din acest apel a rezultat o listă de 60 de proiecte pe care le-am folosit ca punct de plecare pentru grupurile de lucru în cadrul cărora au fost elaborate proiectele emblematice. Pe lângă importanța pe care a avut-o în definirea proiectelor emblematice, acest prim apel a fost o experiență de învățare atât pentru echipa de proiect, cât și pentru sectorul cultural local, aceasta fiind prima ocazie când operatorii culturali din Cluj-Napoca au fost implicați într-o dezbatere de asemenea amploare și productivitate. Pe baza acestei experiențe și ținând cont de criteriile mai susmenționate, vom mai organiza două apeluri de proiecte, primul în 2017, pentru a face o selecție de activități care pot include și etape pregătitoare care să se deruleze în anii de dinainte de titlu, și cel de-al doilea în 2020, pentru a oferi ocazia de a include în program și cele mai noi inițiative și tendințe. Pe lângă apelurile de proiecte, care sunt principala noastră metodă de a încuraja, facilita și structura modul în care operatorii culturali locali și europeni pot contribui la programul pentru 2021, echipa artistică este dedicată unui proces continuu de identificare a unor proiecte independente relevante pentru program. Prin însuși conceptul nostru East of West ne-am angajat să creăm un program cultural care să constituie o confluență productivă a diferențelor culturale. Astfel, convergența dintre vechi și nou, urban și rural, tradiție și inovație este un ingredient esențial al proceselor culturale experimentale pe care le avem în vedere. Putem identifica acest principiu în aproape toate proiectele noastre emblematice. De exemplu, Satul Transilvan, axat pe tradițiile și patrimoniul zonelor rurale înconjurătoare, implică artiști contemporani în rezidență în diferite sate, sprijinind astfel crearea unor lucrări artistice noi, inspirate din tradiție. Proiectul prevede, de asemenea, posibilități de explorare a patrimoniului local cu ajutorul noilor tehnologii. Proiectul Platforma pentru Creativitate Socială stabilește cadrul pentru crearea și experimentarea unor modele de viețuire urbană durabilă, dintre care unele sunt inspirate din stilul de viață tradițional: inițiative de permacultură bazate pe cunoștințele agricultorilor tradiționali, lucrări de bricolaj (de tip do-it-yourself) inspirate din vechi meșteșuguri și produse realizate manual, construcții ecologice care reactivează resurse și tehnici tradiționale, cum ar fi acoperișurile de paie, pereții de lut și termoizolarea cu lână. În cadrul proiectului Clujul Comoară, inițiativa Etnografie Intergalactică își propune să combine elementele tradiționale prezente în actualul parc etnografic (situat la marginea pădurii Hoia) alături de folclor și mituri, cu elemente fictive inspirate din legendele urbane ale ultimilor șaizeci de ani legate de pădure Hoia, care pare a fi locul favorit al aparițiilor de OZNuri și al manifestărilor paranormale. Proiectul aduce laolaltă artiști, etnografi și ingineri pentru a construi instalații narative imersive și pentru a schița scenariile unor experiențe de explorare urbană care să spună povești despre trecut, viitor și despre lumi imaginare. Aceste instalații artistice vor pune baza unui parc tematic, care va fi construit treptat în zonă. De asemenea, proiectul cercetează tehnologii vechi și tradiționale, pe care le plasează într-un context contemporan, comparându-le cu tehnologiile actuale folosite în scop similar. De exemplu, vom urmări tulnicul, un instrument de suflat folosit în Munții Apuseni atât pentru muzică, cât și pentru comunicarea la distanță. Apoi, îlvom compara cu sisteme comunicaționale moderne și vom genera o instalație multimedia inspirată de acest instrument, pe care o vom utiliza pentru a transmite în spațiu mesajul Servus. Proiectul Someș. De la vest la est își propune să dezvolte, printr-un discurs artistic, căi experimentale de utilizare a unui curs de apă. Toate activitățile de reabilitare și promovare a patrimoniului urmăresc să creeze o relație directă între patrimoniul construit și viața actuală, de exemplu, prin utilizarea unor astfel de clădiri pentru expoziții și spectacole de artă contemporană. Dat fiind faptul că orașul Cluj-Napoca este un centru IT în plină dezvoltare (aproximativ de persoane lucrează în acest sector), noile media și noile tehnologii vor fi utilizate pe scară largă în programul nostru; printre altele și pentru a facilita explorarea online/digitală a patrimoniului. Multe dintre evenimentele consacrate din programul nostru combină deja formele tradiționale cu cele experimentale: festivalul Electric Castle aduce muzică electronică și instalații new media pe domeniul unui castel baroc, Zilele Culturii Maghiare produc evenimente interactive de prezentare a culturii maghiare tradiționale și contemporane și Festivalul Temps d Image are deja o tradiție în afirmarea valorii creației interdisciplinare. De asemenea, apelurile noastre pentru propuneri de proiecte vor urmări, printre altele, să genereze inițiative și procese care combină trecutul și viitorul, tradiția și inovația prin specificarea acestui aspect drept criteriu de selecție. Mai mult, Programul de Facilitatori din cadrul Academiei Deschise a Schimbării funcționează și ca un strat de micro-curatoriat, facilitatorii asistând actorii culturali în explorarea, identificarea și implementarea unor metode noi, experimentale de a combina productiv cultura tradițională cu forme noi de expresie.

24 44 Conţinutul cultural şi artistic Capacitatea de a produce rezultate În ce mod oraşul a implicat sau doreşte să implice artiştii locali şi organizaţiile culturale în elaborarea şi punerea în aplicare a programului cultural? Vă rugăm să oferiţi câteva exemple concrete şi să numiţi câțiva artişti locali şi organizaţii culturale cu care doriţi să colaboraţi şi specificaţi tipul de colaborare avut în vedere. Artiști, instituții și organizații culturale locale au participat activ în procesul de dezvoltare a actualului program. Între 2010 și 2012, Asociația Cluj-Napoca 2021 a stabilit șapte grupuri de lucru arte performative, arte vizuale, patrimoniu, literatură, diplomație culturală, new media, educație culturală - care au reunit profesioniști din disciplinele respective pentru a realiza o primă evaluare a punctelor forte, a provocărilor, nevoilor și potențialului sectorului cultural al orașului în vederea competiției pentru titlul de CEaC. Rapoartele acestor grupuri de lucru au condus la stabilirea principalelor direcții ale proiectului. Între 2012 și 2014 am mobilizat un grup de experți locali din diferite domenii (nucleul acestui grup a constat din 25 de persoane) pentru a oferi elementele de conținut strategice pentru pregătirea programului. Aceștia au coordonat procesul care a condus la elaborarea Strategiei Culturale și a Strategiei pentru sectorul Industriilor Creative, a conceptului East of West și a sloganului, a liniilor de program WEAST și la identificarea temelor majore ale proiectului. În total, în această perioadă, peste 200 de persoane au colaborat în mod voluntar la dezvoltarea programului. La finalizarea fiecărei etape din acest proces au fost organizate dezbateri publice, conferințe de presă și prezentări pentru principalii actori vizați de proces - partide politice, administrație, sectorul cultural, mediul academic, mediul de afaceri, minorități, școli și licee. Dezvoltarea programului a fost, în sine, un proces de colaborare care a durat șase luni (octombrie februarie 2015), și a implicat organizarea a aproximativ douăzeci de întâlniri tematice cu artiști, producători culturali, reprezentanți ai operatorilor culturali publici și privați, alături de experți din administrația locală, sectorul economic și din cel academic. Un apel public pentru idei a fost organizat în 2014, materializându-se în 60 de propuneri de proiecte pentru programul nostru. Cele mai multe dintre aceste propuneri au servit fie ca punct de plecare pentru activitățile integrate în proiectele emblematice, fie ca proiecte individuale în cadrul portofoliului nostru cultural. Liniile de program și programul cultural în sine au fost elaborate de către membrii echipei de pregătire a candidaturii și reprezentanți ai instituțiilor de cultură și ai societății civile. Pentru dezvoltarea în continuare a programului, așa cum am menționat deja, vom invita producătorii culturali locali și europeni să propună inițiative relevante, prin apeluri deschise și ateliere de curatoriat participativ. De-a lungul acestui proces, Asociația Cluj-Napoca 2021 CEaC și echipa de proiect au acționat ca facilitatori, creând cadrul și condițiile necesare pentru ca artiștii și producătorii culturali să își exprime ei înșiși voința și cunoștințele cu privire la designul programului. Acest principiu va fi menținut și în faza de implementare a programului. Asociația Cluj-Napoca 2021 CEaC va organiza doar câteva dintre acțiunile din cadrul programului (de exemplu, Ceremoniile și Academia Deschisă a Schimbării), rolul principal al acesteia rămânând facilitarea și coordonarea procesului. Proiectele din cadrul programului cultural sunt în mare parte realizate de organizații culturale locale, regionale și europene, acționând individual și/sau în parteneriat. În cazul proiectelor emblematice, având în vedere complexitatea și importanța acestora în îndeplinirea viziunii candidaturii noastre, implementarea este realizată de mai mulți parteneri a căror expertiză acoperă toate domeniile implicate: cultură, arhitectură, tehnologie, științe sociale, administrație publică etc. Toate proiectele emblematice și cele principalele implică parteneri și profesioniști atât de la nivel local, cât și de la nivel european. Descrierile de proiect prezentate în acest capitol menționează instituțiile și organizațiile locale care vor contribui la punerea în aplicare a proiectelor, în timp ce o parte a partenerilor europeni sunt numiți în Capitolul Doi, dedicat Dimensiunii Europene. 4. Capacitatea de a produce rezultate 4.1 Vă rugăm să confirmaţi şi să dovediţi că beneficiaţi de susţinere politică extinsă şi solidă şi de un angajament durabil din partea autorităţilor publice locale, regionale şi naţionale. Suntem deosebit de onoraţi să afirmăm public că Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj susţin pe deplin candidatura municipiului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul Instituţiile pe care le reprezentăm fac parte dintre membrii fondatori ai Asociaţiei care a gestionat procesul de candidatură. Suntem mândri să anunţăm că Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj au adoptat din timp Hotărârile prin care se asigură bugetul necesar atât anilor premergători, cât şi anului de Capitală Europeană a Culturii. Emil Boc Primarul municipiului Cluj-Napoca Angajament financiar În lunile iunie şi august 2015, Consiliul Local Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj au adoptat în unanimitate Hotărâri privind sumele cu care vor contribui la bugetul operaţional al proiectului Capitală Europeană a Culturii: 15 milioane de euro, respectiv 6 milioane de euro. Susţinere instituţională Cluj-Napoca şi-a anunţat candidatura în În acelaşi an a fost înfiinţată Asociaţia Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană, care are o conducere autonomă. Primarul municipiului Cluj-Napoca şi preşedintele Consiliul Judeţean sunt membri în Consiliul Director al Asociaţiei. Încă de la începutul activităţii sale, bugetul, planul de acţiune şi strategia generală ale Asociaţiei au fost aprobate atât de consilierii locali, cât şi de cei judeţeni, ceea ce a asigurat stabilitatea demersului nostru. În intervalul , conducerile celor două structuri administrative locale s-au schimbat de mai multe ori: am avut trei primari ai municipiului, doi preşedinţi și un președinte interimar la Consiliul Judeţean. Mai mult decât atât, unul dintre Mihai Seplecan Președintele Consiliului Județean Cluj primari a fost condamnat, iar unul dintre preşedinţii de la judeţ este judecat, ambii pentru acte de corupţie. Cu toate acestea, procesul de pregătire a candidaturii nu a fost afectat. Echipa executivă a Asociaţiei a rămas aceeaşi care pornise la drum în urmă cu 5 ani. Angajament politic În 2013, Cluj-Napoca a devenit primul oraş-candidat în care toate partidele politice reprezentate în Consiliul Local al municipiului şi în Consiliul Judeţean au semnat un protocol de susţinere a candidaturii şi, implicit, a Asociaţiei care a pregătit documentul de faţă. Şapte filiale de partid, inclusiv cea a minorităţii maghiare, şi-au asumat această candidatură ca fiind un proiect prioritar pentru dezvoltarea oraşului. Pe parcursul celor 5 ani ai procesului de candidatură, nici partidele politice, nici şefii autorităţilor locale nu s-au folosit de acest proiect în scopuri politice. Din acest motiv, suntem încrezători că nici viitoarele alegeri locale şi nici alte situaţii neprevăzute nu vor deturna candidatura noastră pentru titlul din 2021.

25 46 Capacitatea de a produce rezultate Capacitatea de a produce rezultate Vă rugăm să confirmaţi şi să dovediţi că oraşul dumneavoastră dispune sau va dispune de o infrastructură adecvată şi viabilă pentru a găzdui evenimentul. În acest scop, vă rugăm să răspundeţi la întrebările următoare: - Explicaţi pe scurt în ce mod Capitala europeană a culturii va utiliza şi va dezvolta infrastructura culturală a oraşului. Cluj-Napoca are o infrastructură culturală destul de bună. Un studiu recent arată că, la capitolul vitalitate culturală, Cluj- Napoca este pe locul 1 în ţară (Bucureştiul, nu a fost inclus în analiză deoarece este capitala administrativă). Printre indicatorii care au dus la acest rezultat, infrastructura culturală reprezintă unul dintre punctele noastre forte. Cele mai importante spaţii culturale din oraş - clădirile celor două Teatre, Teatrul de păpuşi şi muzeele - sunt folosite pentru programele stagionale ale instituţiilor publice care-şi au sediul acolo. În 2021 însă, toate aceste instituţii vor derula şi activităţi speciale legate de temele şi de conceptul candidaturii. Teatrul Naţional Cluj-Napoca organizează din 2011 Întâlnirile Internaţionale, o platformă destinată dialogului şi cooperării prin teatru. În 2021, această platformă va ajunge la maturitate, iar Teatrul Naţional Cluj-Napoca va organiza aici un festival pe durata a 10 zile. Teatrul Maghiar de Stat Cluj organizează din 2007 festivalul Interferenţe, care îşi propune să aducă împreună toate instituţiile care sunt membre în Uniunea Teatrelor din Europa. În 2021, Interferenţe va avea o ediţie specială, iar teatrele care fac parte din Uniune vor fi invitate să dea reprezentaţii la Cluj- Napoca. Un alt exemplu de proiect conceput pentru anul CEaC este Camera 20/21; acesta va fi derulat împreună cu şcolile din oraş, iar spectacolele vor fi puse în scenă la Teatrul Naţional. Spaţiile menţionate mai sus vor găzdui, de asemenea, producţii aflate în turneu sau spectacole invitate pentru anul CEaC - de exemplu, o parte din programul festivalurilor Temps d Image şi Steps va fi prezentat pe scenele ambelor teatre din oraş. Titlul de Capitală Europeană a Culturii înseamnă şi o şansă deosebită de reabilitare a acestor clădiri şi de îmbunătăţire a echipamentelor lor. Titlul va facilita accesul producătorilor publici şi independenţi la fonduri cu ajutorul cărora îşi vor putea moderniza dotarea materială. În plus, va asigura o bază de echipamente destinată evenimentelor în aer liber, care va fi disponibilă pentru programul cultural din 2021, dar şi din anii următori. În ceea ce priveşte Muzeul de Artă şi Colecţia de Farmacie a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, ale căror sedii au fost retrocedate, titlul din 2021 va impulsiona autorităţile clujene să decidă fie cumpărarea acestor clădiri, fie căutarea altor spaţii unde aceste instituţii să poată activa în condiţii civilizate. Primăria Cluj-Napoca deţine în centrul oraşului două spaţii propice culturii - Centrul de Cultură Urbană Casino din Parcul Central şi Turnul Croitorilor. Alte două imobile cu destinaţie culturală aflate în proprietate publică se găsesc în cele mai mari cartiere - Cinema Mărăşti şi Cinema Dacia (foste săli de cinematograf reabilitate). Aceste patru spaţii vor fi folosite în 2021 atât pentru amenajarea unor puncte de informare, cât şi pentru activităţi din cadrul proiectului Academia Deschisă a Schimbării: întâlniri ale operatorilor din cultură cu cei din alte domenii, workshop-uri, cursuri de instruire, conferinţe publice, mici expoziţii sau spectacole. Cluj-Napoca are două stadioane moderne, unul de de locuri - (Cluj Arena) iar celălalt, de de locuri. Mai dispunem de două săli polivalente, cu şi de locuri. Aceasta din urmă a fost inaugurată în 2014 şi este cea mai mare din ţară. Construite mai ales pentru sport, aceste spaţii sunt folosite tot mai des la manifestări culturale şi vor găzdui evenimentele de largă audienţă din Aici se vor desfăşura cele mai importante festivaluri şi concerte, care atrag şi cei mai numeroşi vizitatori europeni. De asemenea, festivitatea de deschidere şi cea de închidere a Capitalei Europene a Culturii vor avea loc pe Cluj Arena şi în alte locuri publice din oraş. Ţinând cont de evoluţiile de pe piaţa imobiliară şi de tendinţa producătorilor independenţi de a deschide galerii de artă în foste fabrici sau în clădiri abandonate - la Cluj-Napoca, exemplele se numesc Fabrica de Pensule, ZUG şi Reactor -, programul nostru îşi propune să valorifice temporar câteva asemenea spaţii urbane. Vom organiza evenimente în spaţii neglijate sau lăsate în paragină, cum ar fi un fost depozit de filme, fabrica Remarul 16 februarie, în centrale electrice sau turnuri de apă părăsite. Scopul este de a trage un semnal de alarmă şi de a duce cultura în locuri mai puţin cunoscute din oraş. Statutul legal al multora dintre aceste imobile reprezintă un obstacol în demersul de a le da o destinaţie pe termen lung. Unele au zăcut nefolosite cu anii şi, din acest motiv, vrem să oferim un exemple de bune practici incluzându-le, chiar şi temporar, în circuitul cultural al oraşului. Un mare număr de manifestări din programul nostru va avea loc în spaţii publice din centrul oraşului, dar şi în cartiere sau în satele din zona metropolitană. Cu ocazia titlului, multe dintre aceste spaţii vor fi reabilitate, pentru a putea găzdui spectacole, pieţe ambulante sau adunări. Vom concepe, de asemenea, un ghid de folosire sustenabilă şi responsabilă a spaţiului public. Inaugurarea Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC) este programată în Aici urmează să aibă loc majoritatea activităţilor prevăzute în proiectul Cluj Media City, inclusiv cursuri de instruire, rezidenţe interdisciplinare şi producţie auxiliară pentru cinema şi new media. Când vorbim despre infrastructura culturală, pe lângă imobile şi dotările lor, ne gândim şi la o infrastructură soft, adică o comunitate de circa de persoane care fac parte din instituţiile culturale sau care sunt implicate în gestionarea unor mari evenimente de profil. Aceştia acoperă o arie largă de specializări - de la tehnicieni, scenografi şi producători, la experţi în marketing şi PR, profesori şi alţi operatori culturali. Dacă îi adăugăm pe cei circa de creatori şi artişti care contribuie ocazional la producerea de evenimente, plus încă de tineri care absolvă anual secţii de artă sau media ale unor facultăţi clujene, obţinem o bază de resurse umane pe care proiectul Capitalei Culturale poate şi îşi propune să o mobilizeze la capacitate maximă. Care sunt avantajele oraşului din punct de vedere al accesibilităţii (transportul regional, naţional şi internaţional)? Cluj-Napoca este situat în inima Transilvaniei, la o distanţă egală, circa 450 de kilometri, de capitala ţării, Bucureşti, şi de capitala Ungariei, Budapesta. Acces aerian Cluj-Napoca este o poartă aeriană a Transilvaniei datorită Aeroportului Internaţional Avram Iancu, care se află la 10 kilometri est de centrul oraşului - aproximativ 20 de minute cu maşina din centrul vechi. În ultimii trei ani, a înregistrat o medie anuală de peste un milion de pasageri, ceea ce-l face al doilea aeroport al României. Datorită ponderii traficului internaţional (aproape 80% în fiecare dintre ultimii trei ani), a devenit cel mai important aeroport regional din ţară, unul care oferă servicii sigure şi de calitate atât pasagerilor, cât şi companiilor de profil. Pe lângă cursele operate de companii recunoscute, aeroportul oferă zboruri low-cost şi de tip charter. Ca atare, Cluj-Napoca este conectat în permanenţă cu marile noduri aeriene ale Europei (peste 20 de destinaţii, dintre care 8 capitale), iar, în timpul sezonului estival, şi cu zona mediteraneeană (atât continentală, cât şi insulară).

26 48 Capacitatea de a produce rezultate Capacitatea de a produce rezultate 49 Curse regulate şi chartere Numărul pasagerilor pe zboruri internaţionale Ce capacitate de absorbţie are oraşul din punct de vedere al cazării turiştilor? Sursa: Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca este capitala neoficială a Transilvaniei. Nu numai datorită populaţiei, a forţei economice sau a poziţiei sale geografice, ci mai ales fiindcă oraşul generează dinamism şi energie în toată regiunea şi atrage cele mai importante fluxuri de informaţie şi cunoaştere. Cine vrea să înţeleagă Transilvania, dincolo de bisericile fortificate săseşti, de uimitoarele dansuri românești și maghiare sau de transhumanţa păstorilor români, trebuie să respire şi atmosfera oraşului nostru. Oraș: paturi Județ: paturi Localnici înregistrați în rețeaua CouchSurfing și sistemul Airbnb: paturi Cămine studențești: >2.000 paturi Total: paturi Pasagerii care aterizează pe Aeroportul Internațional Avram Iancu au mai multe posibilităţi de a ajunge în oraş: curse speciale, linie de autobuz (staţia se găseşte chiar la ieşirea din curtea aeroportului, iar biletul se poate cumpăra inclusiv prin SMS), taximetre care aşteaptă în faţa terminalului Sosiri (mai puțin de 8 euro până în centru) sau companii de tip rent-a-car cu sediul în aeroport. Actualele dimensiuni ale aeroportului sunt rezultatul unor proiecte majore derulate în ultimii 10 ani, printre care extinderea pistei de aterizare, realizarea infrastructurii cargo şi de transfer al pasagerilor, iluminatul de siguranţă. Această dezvoltare permite aterizarea unor aeronave de mare capacitate şi contribuie la notorietatea Clujului ca destinaţie turistică şi de afaceri. Potrivit Masterplanului Naţional de Transport pe termen scurt, mediu și lung, aprobat de Comisia Europeană în această vară, Aeroportul din Cluj-Napoca urmează să beneficieze de investiții de peste 130 de milioane de euro. Obiectivele acestei investiții sunt modernizarea şi lărgirea pistei de aterizare, un nou terminal de mărfuri, extinderea terminalului de pasageri şi sporirea securităţii în incinta aeroportului. Acces feroviar şi rutier Gara din Cluj-Napoca este situată la circa 15 minute de mers pe jos de pieţele centrale ale oraşului. Oraşul este conectat prin linie internaţională cu Budapesta şi, recent, a fost dată în folosinţă legătura directă cu Viena. Există linii expres către capitala ţării, Bucureşti, parcurse de două tipuri de trenuri - Intercity şi Săgeata Albastră, şi legături directe cu marile oraşe ale ţării, furnizate de compania de stat CFR. Cu automobilul, drumul de la Cluj-Napoca până la graniţa de vest a României durează circa două ore şi jumătate, însă finalizarea Autostrăzii Transilvania, care leagă Braşovul de Oradea via Cluj, va scurta acest timp cu o oră. Autostrada a fost desemnată ca prioritate în Masterplanul Naţional de Transport şi este programată să fie dată în folosinţă în Transportul urban Transportul public în interiorul oraşului este în continuă dezvoltare, fiind o prioritate pentru întreaga zona metropolitană. În Cluj-Napoca se circulă cu autobuzul, cu troleibuzul sau cu tramvaiul, iar conexiunea cu satele din apropiere este asigurată atât de compania publică deţinută de Consiliul Local, cât şi de firme private. Pentru a atinge standarde internaţionale, Primăria Cluj-Napoca a cheltuit aproximativ 35 de milioane de euro cu achiziţionarea de autobuze şi troleibuze noi. În acelaşi scop, în 2015 a fost finalizat un sistem automatizat de ticketing. În acelaşi sens, Primăria a obţinut, printr-un program de cooperare româno-elveţian, o finanţare de 6 milioane de euro pentru cumpărarea de autobuze electrice. Acestea vor contribui la transformarea transportului public local într-un sistem modern, eficient şi ecologic. Tot în această perspectivă, s-au investit peste 30 de milioane de euro în modernizarea liniei de tramvai şi achiziţionarea de garnituri moderne. Edilii clujeni sunt preocupaţi şi de fluidizarea traficului în oraş, precum şi de promovarea unui stil de viaţă sănătos. Astfel, în această vară a fost dată în folosinţă o reţea de închiriere de biciclete (în valoare de 3 milioane de euro). Sistemul cuprinde 50 de locuri de unde se pot închiria, în regim de autoservire, un număr total de 500 de biciclete. Legat de acest obiectiv, este în curs de amenajare o reţea rutieră pentru biciclişti înăuntrul şi în împrejurimile oraşului. Acest statut este dovedit şi de dinamica turistică: peste de sosiri în 2014 şi aproape de nopţi de cazare. Dar aceste numere înseamnă mai puţin de 28% din capacitatea anuală a oraşului, care depăşeşte 2,1 milioane de nopţi. Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), Cluj- Napoca are una dintre cele mai ample capacităţi de cazare din România: 151 de hoteluri, hosteluri şi pensiuni. Dintre hoteluri, 23 sunt de 3 stele, 15 au 4 stele, iar 3 unităţi din oraş au 5 stele. Dispunem de de paturi, dintre care sunt în hoteluri. În plus, de clujeni s-au înregistrat în reţeaua CouchSurfing și sistemul Airbnb. În județ, mai există circa de locuri de cazare, pe o rază de 60 de kilometri în jurul municipiului Cluj-Napoca. În cazul unor evenimente speciale, mai ales pe timpul verii, capacitatea de cazare poate fi extinsă cu ajutorul universităţilor clujene, ale căror campusuri pot primi peste de persoane. Să presupunem că vom obţine titlul şi să dublăm numerele înregistrate în Să zicem că în 2021 se vor înregistra circa de sosiri individuale. Şi să mai presupunem că şi media numărului de nopţi petrecute în oraş va creşte cu 50%, deci va ajunge la 3 nopţi pentru fiecare vizitator. Asta ar însemna 1,5 milioane de nopţi de cazare şi tot am fi sub 75% din capacitatea totală a reţelei hoteliere a orașului. Bineînţeles, această capacitate depinde şi de vârfurile de sezon. Dar şi aici avem veşti bune. La Cluj-Napoca, vârfurile sunt în lunile mai-iunie şi septembrie-octombrie, când rata de ocupare urcă aproape la 65%. Explicaţia este că oraşul a devenit cu precădere o destinaţie de afaceri şi de conferinţe, precum şi un punct de tranzit către obiective turistice din Transilvania. Astfel, cele două luni de vârf ale sezonului de vară, iulie-august, când majoritatea europenilor pleacă în vacanţă, constituie o excelentă ocazie pentru a organiza cele mai importante evenimente din anul Capitalei. Aceasta ar însemna îmbinarea perfectă dintre dinamica de business a oraşului şi deschiderea sa către turismul cultural. Audienţa la Untold Festival: Cel mai edificator exemplu pentru capacitatea de gestionare din punct de vedere turistic în Cluj-Napoca s-a petrecut în vara acestui an: festivalul Untold Festival, evenimentul principal al Capitalei Europene a Tineretului. S-a înregistrat o audienţă de de spectatori timp de 4 zile. Potrivit organizatorilor, din totalul cumpărătorilor unici de bilete, 15% au fost turişti străini, iar 35% - cetăţeni români veniţi din toată ţara. A fost pentru prima dată când toate locurile din hotelurile Clujului au fost ocupate. Calitate şi creativitate Într-un oraş care e vizitat mai ales în interes de afaceri, serviciile turistice trebuie să fie la standarde înalte. Într-un oraş în care studenţii şi tineri reprezintă aproape jumătate din populaţie, trebuie să existe creativitate. Când se întâlnesc, aceste două dimensiuni, calitatea serviciilor şi creativitatea, dau naştere unor spaţii unice. Un astfel de spaţiu este Joben, un bistro tematic inspirat din romanele lui H.G. Wells şi ale lui Jules Verne, pe care site-urile de profil l-au desemnat unul dintre cele mai interesante localuri din lume. Salina Turda, minunea subterană O destinaţie specială în judeţul Cluj este, cu certitudine, Salina Turda, aflată la circa 30 de kilometri de Cluj-Napoca. Transformată în muzeu şi spaţiu de relaxare, Salina a fost declarată de Business Insider ca fiind cea mai frumoasă destinaţie subterană din lume. Anul trecut a avut aproape de vizitatori.

27 50 Capacitatea de a produce rezultate Din punct de vedere al infrastructurii culturale, urbane şi turistice, care sunt proiectele (inclusiv proiectele de renovare) planificate de oraşul dumneavoastră în legătură cu acţiunea Capitală europeană a culturii din prezent până în anul pentru care este acordat titlul? Care este calendarul planificat pentru aceste lucrări? (Ultima întrebare este opţională în etapa de preselecţie) Centrul European de Artă Contemporană (CEAC) este principalul proiect de infrastructură din programul nostru pentru Pe parcursul diverselor întâlniri de lucru şi consultări pentru redactarea acestui program, s-a evidenţiat nevoia de a căuta, aduna şi expune lucrări de artă realizate în Cluj-Napoca şi în regiunea din care facem parte. Chiar dacă acest proiect presupune înfiinţarea unei noi structuri administrative, direcţia artistică a Centrului este strâns legată de actuala stare de fapt din arta clujeană. Bazându-se pe nivelul înalt al artiştilor, curatorilor, galeriilor şi Universităţii de Artă din Cluj-Napoca, CEAC ar urma să funcţioneze ca spaţiu de întâlnire, să hrănească reţelele existente, să le sprijine şi să le potenţeze activităţile. În termeni de infrastructură, CEAC este un proiect de dimensiune medie, gândit pentru a completa sectorul artei clujene. Centrul ar urma să găzduiască expoziţii, să pună la dispoziţie spaţiu de arhivare şi stocare, precum şi ateliere de rezidenţă. Bugetul estimat de administraţia locală pentru construirea Centrului este de 12 milioane de euro, sumă care urmează să fie strânsă din fonduri europene şi completată din resurse locale. Intervalul prevăzut pentru construcţie este , astfel ca expoziţia de anvergură prin care s-ar inaugura acest Centru să figureze în agenda primului sezon al anului Un grup de experţi locali caută în această perioadă posibile spaţii pentru acest obiectiv. Centrul Cultural Transilvania este un alt proiect de infrastructură foarte important, aflat pe agenda administraţiei locale de mai mulţi ani încoace. Această clădire multifuncţională va fi sediul Filarmonicii de Stat Transilvania, care în ultimii 15 ani, rămasă fără spaţiu propriu, a tot migrat dintr-un sală în alta. Centrul va cuprinde ateliere şi spaţii de spectacol pentru Academia de Muzică Gheorghe Dima şi pentru Teatrul de Păpuşi Puck, precum şi galerii şi studiouri care ar urma să fie folosite punctual de către producători culturali. Suma necesară construcţiei este de 65 de milioane de euro, bani care provin de la UE, din bugetul local şi din cel naţional. Proiectul este în stadiul de obţinere a autorizaţiei de construcţie, lucrările fiind planificate în perioada Iniţiativa de regenerare urbană a râului Someş reprezintă o prioritate în Strategia de Dezvoltare a oraşului, dar şi unul dintre proiectele definitorii ale programului nostru pentru Acest demers vizează regândirea legăturii dintre Cluj- Napoca şi râul care străbate oraşul, reabilitarea spaţiilor publice aflate de-a lungul apei pentru activităţi culturale, sportive şi comunitare, animarea acestor spaţii şi a comunităţilor învecinate. Pentru masterplan-ul acestui proiect, Primăria a lansat un concurs public de arhitectură. Lucrările de reabilitare sunt programate să înceapă în 2016 şi să se termine în Bugetul estimat este de 25 de milioane de euro, din fonduri europene şi din resurse locale. Municipalitatea clujeană intenţionează să mai deruleze câteva proiecte relevante pentru dezvoltarea urbană şi culturală a oraşului: Reabilitarea Dealului Cetăţuia, care va asigura conservarea fostei fortificaţii de tip Vauban şi va reda clujenilor şi turiştilor cel mai spectaculos traseu de unde poate fi admirată panorama oraşului. Aici urmează să fie amenajat şi un mic teatru de vară, în spaţiul unui amfiteatru natural. Reabilitarea Turnului Pompierilor, care a făcut parte din sistemul de apărare al fostei cetăţi medievale. Turnul va fi folosit ca punct de observaţie şi va găzdui manifestări culturale de mică anvergură. Este în curs de implementare un sistem integrat de comunicare publică, care cuprinde panouri, ecrane urbane şi indicatoare pentru marcarea direcţiilor şi obiectivelor de interes. Reabilitarea mai multor obiective istorice: Obeliscul Carolina, monumentul Fecioarei Maria, clădiri de patrimoniu. Un nou traseu turistic: Cimitirul Central - strada Kogălniceanu - Piaţa Unirii - Piaţa Muzeului - Parcul Caragiale - Podul Nemţilor - Dealul Cetăţuia. Acest proiect include lucrări de reabilitare, pietonalizarea străzii Kogălniceanu şi a laturii de vest a Pieţei Unirii, precum şi reconstruirea Podului Nemţilor.

28 Implicarea publicului Implicarea publicului 5.1 Explicaţi în ce mod au fost implicate populaţia locală şi societatea civilă în pregătirea candidaturii şi cum vor participa la punerea în aplicare a acţiunii. Într-un oraş a cărui identitate se întemeiază - aşa cum se spune în Strategia de Dezvoltare - pe trei piloni, dintre care unul este Participarea (alături de Inovaţie şi Universitate), proiectul Capitalei Europene a Culturii, atât din perspectiva candidaturii, cât şi a viitoarei implementări, nu poate fi decât un proiect comunitar. Procesul preliminar Demersurile care au culminat cu documentul de faţă au început în luna iunie a anului Atunci s-a înfiinţat ONG-ul destinat să coordoneze procesul de candidatură. Iniţial, s-a numit Asociaţia Cluj-Napoca 2020 Capitală Culturală Europeană, iar ulterior a devenit Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană. Iniţiativa candidaturii a venit din mediul universitar, din societatea civilă, cluburile Rotary și Lions, fiind preluată imediat de autorităţile locale. Asociaţia s-a constituit, deci, ca un proiect comun al instituţiilor publice, pe de o parte, şi al societăţii civile, pe de altă parte. Diversitatea şi numărul mare de membri ai acestui ONG au legitimat candidatura şi au reprezentat, totodată, un mijloc de a-i supraveghea activitatea. Echipa de bază care a pregătit dosarul candidaturii este formată din experţi culturali ai unor ONG-uri clujene, conduşi de un manager care lucrase anterior în administraţia publică locală. În afară de acest grup principal, din care fac parte şase persoane, peste 30 de specialişti au contribuit nemijlocit la viziunea şi la conţinutul acestei aplicaţii. Poate şi mai important este însă că întregul proces al candidaturii a fost unul participativ, sectorul cultural din Cluj- Napoca fiind implicat în toate etapele: Evaluarea necesităţilor: în anii au avut loc întâlniri de lucru cu participarea tuturor factorilor relevanţi din oraş. În urma acestora a fost redactată o analiză pe 5 arii tematice. Ulterior, în , am întreprins cercetări sociologice pentru a obţine o bază solidă a Strategiei Culturale şi a cadrului conceptual necesar candidaturii. Strategia Culturală a fost concepută de-a lungul unui an, după o serie de întâlniri la care au participat peste 100 de operatori culturali. Concept: aceasta a reprezentat o fază definitorie, pentru că a trebuit să decidem în ce constă transformarea la care se angajează oraşul nostru. Astfel, conceptul şi sloganul sunt rezultatul a două sesiuni extinse de lucru, urmate de consultări, în care au fost implicaţi peste 30 de profesionişti de primă mână din cultură, planificare urbană, sociologie, educaţie, economie, studii de mediu şi politologie. Structura şi conţinutul programului cultural au fost creionate după o altă serie de discuţii la care au participat artişti şi producători locali. În plus, Asociaţia a beneficiat şi de 60 de propuneri venite în urma apelului public lansat în 2014 şi adresat potenţialilor contributori din Cluj-Napoca, din ţară şi din Europa. Imaginează-ţi 2021 În iunie 2015, peste 300 de clujeni au participat la o dezbatere publică inedită, organizată de Impact Hub. Moderată de unul dintre fondatorii World Café, Toke Moeller, dezbaterea a urmărit să strângă cât mai multe idei originale, pornind de la ipoteza că oraşul nostru ar câştiga titlul. Unele dintre aceste idei se regăsesc deja în programul cultural conceput pentru Fiecare dintre etapele de mai sus a inclus prezentări făcute de echipa Asociaţiei, precum şi consultări publice. Prin intermediul presei, populaţia Clujului a fost ţinută la curent în permanenţă cu privire la stadiul procesului de candidatură şi la temele puse în discuţie. Campanii de informare şi proiecte comunitare În perioada , Asociaţia a derulat trei campanii de informare publică pentru a face cunoscute conceptul, sloganul candidaturii şi principalele teme ale programului cultural. Campaniile au fost realizate prin panouri publice, în articole de presă, prin pliante distribuite în poştă, bannere postate online şi concursuri organizate pe Facebook. Primele două campanii ( ) s-au desfăşurat sub sloganul Cultura transformă oraşul. Obiectivele lor au fost să promoveze candidatura municipiului Cluj-Napoca şi să ilustreze potenţialul culturii în dezvoltarea oraşului. Prima campanie a fost preponderent informativă, iar a doua i-a încurajat pe clujeni să trimită fotografii şi mesaje. A treia campanie, derulată în 2015, a avut ca motto Clujul merită şi a urmărit să prezinte cele mai importante teme din programul cultural gândit pentru Presa locală s-a dovedit foarte atentă la candidatură şi a susţinut-o pe tot parcursul perioadei de pregătire. Asociaţia a organizat periodic conferinţe de presă şi întâlniri informale cu

29 54 Implicarea publicului Implicarea publicului 55 jurnaliştii, iar rezultatul a constat în peste 300 de materiale privind candidatura Clujului la titlul din În 2014 am organizat un concurs public pentru logo-ul candidaturii, la care s-au înscris 79 de designeri profesionişti şi amatori. Identitatea vizuală a fost decisă printr-o procedură mixtă: astfel, juriul de specialitate desemnat în acest scop a ţinut cont şi de votul publicului, exprimat în mediul online. Efectele acestor campanii de comunicare au fost vizibile în cele două analize sociologice realizate pentru Asociaţia Cluj-Napoca 2021 de către IRES. Potrivit acestora, 84% dintre clujeni sunt la curent cu candidatura, 64% au aflat despre activitatea Asociaţiei, 89% îşi doresc să câştigăm, 65% consideră că titlul ar fi benefic pentru oraş şi, poate mai important decât toate acestea, 65% ar fi dispuşi să facă voluntariat, dacă li s-ar cere. De asemenea, începând cu 2010, la nivelul societății civile au existat inițiative care au pus în discuție tema candidaturii. Fundația Culturală Carpatica, Consiliul Civic Local şi Fundaţia AltArt au organizat dezbateri publice pe această temă. CJX Odată ce mesajul candidaturii a ajuns la public, au început să apară iniţiative de susţinere precum proiectul CJX, realizat de către comunitatea bloggerilor din Cluj-Napoca. Astfel 2 dintre aceștia au pornit în 2 turnee - în 2014 și pentru a vizita și descoperi foste şi viitoare Capitale Europene ale Culturii, dar şi câteva oraşe-candidate. Cei doi clujeni au vizitat 20 de oraşe, s-au întâlnit cu coordonatorii proceselor de candidatură şi, bineînţeles, cu mulţi localnici pentru a afla care a fost impactul titlului de CEaC asupra orașului lor. Site-ul lor, a fost accesat de zeci de mii de persoane şi a beneficiat de expunere mediatică în ţară şi în străinătate. Bloggerii au adus acasă documente finale de candidatură, programe culturale, precum şi multă informaţie turistică. Ca atare, la sediul Asociaţiei există o mică bibliotecă tematică pe care o poate consulta orice persoană interesată de Capitalele Europene ale Culturii. În acest fel, aceștia au ajutat la diseminarea informației privind definirea titlului de CEaC. #clujulmerita mesaje foto Cea mai amplă susţinere din partea comunităţii clujene a venit datorită unui proiect lansat în 2014 la iniţiativa a două ONG-uri - Fapte şi PhotoRomania. Astfel, mii de persoane au acceptat să răspundă la trei întrebări şi apoi să fie fotografiate cu răspunsul aferent. Cele trei întrebări au fost: de ce credeţi că oraşul merită titlul?; ce-aţi fi dispuşi să faceţi pentru a susţine candidatura?; de ce are nevoie Clujul pentru a deveni o capitală culturală de succes? În 2015, alte două ONG-uri, Beard Brothers şi The Sisterhood, s-au alăturat proiectului #clujulmerita pentru a strânge un total de de mesaje foto, atât de la localnici, cât şi de la vizitatori ai Clujului. Potrivit unui sondaj de opinie realizat ulterior, 1 din 3 clujeni a aflat de acest proiect fotografic. Implicarea studenţilor Candidatura noastră a devenit şi subiect de cercetare ştiinţifică. Din 2010 încoace, 20 de studenţi de la Istorie, Geografie, Turism, Ştiinţe Economice şi Studii Europene şi-au scris lucrările de licenţă sau de masterat pe această temă. Alţi 60 de studenţi de la Facultatea de Istorie şi Filosofie au făcut practică în cadrul Asociaţiei în perioada În ultimii doi ani, două grupe însumând 30 de studenţi de la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai şi de la Universitatea de Ştiinţe Aplicate Saxion din Olanda au derulat împreună proiecte la finalul cărora au formulat propuneri urbanistice pentru eventualitatea în care oraşul devine Capitală Europeană a Culturii. Asociaţia Cluj-Napoca 2021 a realizat parteneriate cu diverse departamente universitare pentru a obţine informaţii necesare dosarului de candidatură, dar şi pentru a implica studenţi şi profesori în acest demers. Astfel, studenţi de la Geografie, în colaborare cu Centrul de Informare Turistică al Primăriei, au realizat în 2015 o cercetare privind profilul turiştilor care vin la Cluj-Napoca, cu accent pe durata şederii, sumele cheltuite în oraş şi ţările de provenienţă. În urma unui apel pentru voluntari, 12 studenți de la Facultatea de Litere și profesorii lor s-au implicat în traducerea informațiilor de pe website-ul nostru în cele 4 limbi: engleză, franceză, maghiară și germană. Un alt sprijin consistent a venit din partea a peste 40 de studenţi de la Universitatea de Artă şi Design (UAD) şi de la Universitatea Sapientia, care, în 2014 şi 2015, au furnizat fotografii şi material video pentru diversele campanii ale Asociaţiei. Tot în 2015 va fi ales tricoul oficial al candidaturii Clujului, dintr-un total de 43 de variante - realizate, ca proiect de absolvire, de studenţi ai secţiei Modă-Design Vestimentar de la UAD. Berea Capitalei - întâlniri informale Pe parcursul ultimilor doi ani am organizat o serie de întâlniri sub denumirea de Berea Capitalei. Ţinând cont de importanţa esenţială a cooperării în viziunea noastră asupra Capitalei Europene a Culturii, în ultima zi de joi a fiecărei luni, împreună cu partenerii noştri de la Ursus Breweries, am găzduit discuţii la care am adus laolaltă artişti şi producători culturali atât din zona instituţională, cât şi din sectorul independent, organizatori de evenimente, oameni de afaceri, reprezentanţi ai municipalităţii şi ai societăţii civile din Cluj- Napoca. Datorită acestor întâlniri am reuşit să ne cunoaştem mai bine, să facem schimb de informaţii, să stabilim legături şi să iniţiem o seamă de colaborări. Cooperarea cu şcolile Încă de la începutul acestui proces, am dorit ca elevii din Cluj-Napoca să se familiarizeze cu ideea candidaturii. Astfel, în perioada , mai multe şcoli din oraş au organizat concursuri în care copiilor li s-a cerut să-şi imagineze Clujul în calitate de Capitală a Culturii. După ce oraşul a câştigat titlul de Capitală Europeană a Tineretului, am decis că nu e cazul să insistăm pe acţiuni adresate direct elevilor, pentru ca ei să-şi dedice atenţia şi să se poată implica în evenimentele prevăzute pentru Am ţinut, totuşi, legătura cu numeroase cadre didactice cărora le-am trimis periodic informaţii referitoare la stadiul candidaturii şi cărora le-am solicitat opinia cu privire la proiectele noastre. Am întreprins o campanie de conectare a şcolilor cu operatorii culturali în cadrul Săptămânii Altfel, care are loc anual înaintea vacanţei de Paşti şi care presupune antrenarea elevilor în diverse activităţi extracurriculare. Intenţionăm, de asemenea, să continuăm şi să dezvoltăm unele proiecte începute în anul Capitalei Europene a Tineretului, cum ar fi proiectul SharED - o platformă care include toate şcolile din judeţul Cluj. Participarea societăţii civile în anul titlului Implicarea societăţii civile şi a comunităţii clujene, în general, se reflectă atât în programul cultural pentru prin numeroase platforme de participare, cooperare şi co-decizie -, cât şi în structura de management care îl va gestiona. Astfel, pe lângă echipele cultural-artistică, tehnică şi de management, vom avea un întreg departament care va coordona chestiunile comunitare. Academia Deschisă a Schimbării este un program-cadru menit să faciliteze, pe de o parte, cooperarea dintre instituţii, organizaţii ale comunităţii şi grupuri informale, iar, pe de altă parte, să genereze acţiune cetăţenească. Unul dintre proiectele speciale din cadrul acestei Academii se numeşte Programul Facilitatorilor. Prin intermediul acestei platforme, vom instrui şi angaja facilitatori care ulterior vor juca un rol de liant între proiectele CEaC şi persoanele interesate să participe la acestea. Facilitatorii acţionează ca translatori între diferitele segmente ale societăţii. Ei au capacitatea şi metodele de a înţelege, respectiv de a se conecta la fiecare grup - de la comunităţi de cartier, până la minorităţi etnice, religioase ori sexuale - şi apoi de a propune acestor grupuri activităţi la care pot participa. Mai mult decât atât, facilitatorii mobilizează şi sprjină acele activităţi cetăţeneşti care devin realitate datorită unor platforme precum Fondul InJoy sau Com on Cluj-Napoca. Programul Voluntarilor şi Universitatea Deschisă sunt alte două platforme în care este încurajată contribuţia extinsă a oricărei persoane la proiectele Capitalei. Aceste iniţiative contribuie atât la dezvoltare personală - prin învăţare, experienţe nemediate sau muncă depusă de participanţi, cât şi la dezvoltare comunitară - prin aport individual la proiecte menite să ridice calitatea vieţii în oraş. Toate proiectele majore pe care le-am gândit în perspectiva anului 2021 au o componentă de participare comunitară şi, mai mult, majoritatea sunt iniţiate de organizaţii locale.

30 56 Implicarea publicului Implicarea publicului În ce măsură titlul va crea în oraşul dumneavoastră oportunităţi noi şi durabile pentru categorii extinse de cetăţeni, în special tineri, voluntari şi persoane marginalizate şi defavorizate, inclusiv minorităţi, de a asista sau a participa la activităţi culturale? Prezentaţi totodată în detaliu în ce măsură activităţile respective sunt accesibile persoanelor cu handicap şi persoanelor în vârstă. Precizaţi care sunt părţile programului planificate pentru diferitele grupuri menţionate. Academia Deschisă a Schimbării este un bun exemplu de oportunitate nouă şi sustenabilă datorită căreia cetăţenii pot participa la activităţi culturale şi la procese de luare a deciziilor. Acest proiect pune în mişcare structuri menite să activeze potenţialul oamenilor şi interacţiunea lor cu efect pe termen lung. Programul Voluntarilor este o extindere a Academiei Voluntarilor, lansată pentru Capitala Europeană a Tineretului în Acest program va rămâne funcţional şi după anul La fel, platforma SharED, Com on Cluj-Napoca, Fondul InJoy şi alte iniţiative vor fi continuate ca activităţi permanente sau anuale, oferind unor persoane provenind din diverse medii sociale oportunităţi sustenabile de a participa la viaţa oraşului. pildă, să descopere prin atingere forma şi proporţiile anumitor opere de artă, să asculte povestea unui film, a unui dans sau a unei piese de teatru, să miroasă şi să guste preparate şi ingrediente folosite în activităţi gastronomice ş.a.m.d. la anumite ore, anunţate din timp, unele evenimente vor beneficia de aranjament sau cadru special destinate familiilor cu copii - de pildă, proiecţii matinale sau spectacole la care cei mici vor fi lăsaţi să se plimbe peste tot, locuri de joacă unde părinţii îşi vor putea lăsa copiii sub supraveghere de specialitate ş.a.m.d. Implicarea minorităţilor în procesul candidaturii şi în conceperea programului a reprezentat una dintre priorităţile noastre. (spectacole, evenimente sportive, storytelling, manifestări în spaţii publice). Partenerul-cheie în această perspectivă este Organizaţia Tineretului Rom. Studenţii francezi şi vorbitori de franceză din Cluj-Napoca formează cea mai mare comunitate de acest fel din Estul Europei. Cu ajutorul Institutului Cultural Francez, am luat legătura cu ei şi am conceput împreună, în cadrul proiectului denumit InClujing You, activităţi care vizează problemele lor specifice. În plus, comunitatea franceză din oraş a pus umărul la candidatura Clujului implicându-se în proiectul fotografic #clujulmerita. O altă comunitate studenţească foarte importantă este cea a basarabenilor, cetăţeni de origine română ai Republicii Moldova. Şi ei se vor alătura proiectului InClujing You. Chiar dacă, iniţial, părea o mare provocare, punerea la punct a unui proiect major în care să fie implicate cât mai multe dintre cultele religioase din Cluj-Napoca a evoluat firesc şi s-a conturat într-un timp relativ scurt. După câteva întâlniri cu reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxă, Greco-Catolică, Romano- Catolică, Reformată, Unitariană şi Luterană, precum şi ai cultului mozaic, s-a născut proiectul Împreună. La momentul redactării documentului de faţă, majoritatea cultelor au decis să se alăture proiectului. Acesta cuprinde întruniri ecumenice, spectacole de muzică bisericească şi alte activităţi cu tematică religioasă, repartizate în toate cele patru anotimpuri ale anului. Programul cultural pentru anul 2021 îşi propune să faciliteze un acces larg grupurilor de persoane vulnerabile sau dezavantajate. Fiecare proiect conţine detalii privind accesibilitatea şi cel puţin o treime din programul nostru are segmente destinate publicului cu nevoi speciale. Aceste facilităţi includ: publicaţii în Braille şi descrieri audio pentru nevăzători - atât în ce priveşte programul general, cât şi proiectele individuale; circuite orăşeneşti şi spectacole adaptate pentru grupurile cu nevoi speciale: circuite cu maşini electrice pentru persoane cu mobilitate redusă, inclusiv pentru vârstnici, precum şi trasee de expoziţii şi obiective turistice pentru cei care se exprimă în limbaj mimico-gestual; zone speciale, la toate evenimentele, destinate persoanelor aflate în scaune cu rotile şi celor care au nevoie de asistenţă; facilitatori culturali care vor însoţi persoanele cu nevoi speciale la diferite manifestări: ei vor furniza circuite în limbaj gestual, rezumate ale spectacolelor şi expoziţiilor, precum şi experienţe dedicate celor cu probleme auditive. (În plus, aceşti facilitatori le vor oferi producătorilor asistenţă şi sprijin pentru a-şi adapta programul la nevoile persoanelor dezavantajate.) SensorLab - un spaţiu de workshop unde temele proiectelor majore vor putea fi explorate cu toate simţurile. Aici, persoanelor cu nevoi speciale li se va permite, de În faza de pregătire, din dorinţa de a răspunde nevoilor unor grupuri minoritare, am organizat o serie de întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai diferitelor etnii din Cluj-Napoca. Astfel, au avut loc discuţii separate cu lideri ai comunităţilor maghiară, evreiască şi romă. În urma acestor discuţii, am inclus în programul cultural proiecte menite să sprijine şi să promoveze tradiţiile minorităţilor etnice şi lingvistice din oraş. Astfel, proiectul intitulat Platforma Interculturală va presupune acţiuni comune ale acestor minorităţi, cum ar fi evenimente gastronomice, seri de poezie sau de poveşti pentru copii. Evenimente-umbrelă precum Zilele Culturii Maghiare sunt, de asemenea, incluse în program. Toate marile proiecte au, de altfel, componente care presupun implicarea comunităţii maghiare. Chiar dacă romii sunt doar circa 1% din populaţia oraşului, problemele lor constituie o miză majoră pentru Cluj-Napoca şi pentru administraţia locală. Dat fiind că o mare parte a acestei comunităţi - circa de persoane - trăieşte pe fosta groapă de gunoi de la Pata Rât, romii se confruntă cu grave probleme de excludere, sărăcie, boală şi acces limitat la educaţie. În plus, din cauza neînţelegerilor dintre liderii lor, am întâmpinat dificultăţi în a stabili parteneriate pentru orizontul anului 2021, care, astăzi, pare foarte departe. În consecinţă, am conceput un cadru destinat atât romilor (meşteşuguri, muzică şi dansuri tradiţionale), cât şi unor proiecte menite să-i aducă laolaltă cu public de altă etnie 5.3 Explicaţi strategia dumneavoastră generală pentru extinderea categoriilor de public, în special legătura cu mediul educaţional şi participarea şcolilor. Pentru că obiectivele generale ale candidaturii noastre sunt transformarea socială şi regenerarea urbană, accesul şi participarea la cultură constituie factori esenţiali, deopotrivă scopuri şi mijloace. Astfel, o parte semnificativă a programului nostru vizează creşterea implicării în fenomenul cultural. Dezvoltarea publicului Academia Deschisă a Schimbării presupune o strategie de a stimula potenţialul oamenilor şi de a le furniza ocazii pentru participare şi co-creaţie. Pentru început, să ne gândim mai bine la contextul special al oraşului nostru. Avem o viaţă culturală dinamică, cu un mare număr de evenimente, şi, cu toate acestea, puţini sunt producătorii care să fi gândit strategii de dezvoltare a publicului: persoanele interesate de cultură continuă să provină din acelaşi segment social, iar şansele de emancipare sunt restrânse. Din acest motiv, strategia noastră de dezvoltare a publicului este un plan cu două etape: pe de o parte, ne concentrăm pe formarea în sectorul cultural a capacităţii de a dezvolta publicul, iar, pe de altă parte, generăm măsuri care vor sprijini direct participarea unui public mai larg.

31 58 Implicarea publicului Implicarea publicului 59 Componenta de formare a capacităţii se va concentra pe anii de dinaintea titlului şi va include: o serie de oportunităţi de instruire pentru producătorii culturali, un program de mentorat prin intermediul căruia instituţiile şi organizaţiile culturale vor fi sprijinite să-şi conceapă strategii proprii de dezvoltare a publicului, stagii de lucru în muzee, teatre şi organizaţii artistice din Europa, cu scopul de a permite transferul de cunoştinţe privind dezvoltarea publicului, precum şi un fond din care vor fi finanţate proiectele-pilot în acest domeniu. Academia Deschisă a Schimbării va furniza, de asemenea, o platformă unde producătorii locali vor putea interacţiona; această platformă va facilita cooperarea destinată să atragă un public nou şi să îmbunătăţească experienţa celui existent. Accesul la cultură Măsurile menite să extindă accesul la cultură sunt: City card: un card cu servicii integrate creat special pentru programul Capitalei Culturale. Cu ajutorul acestuia se vor obţine reduceri de preţ, bilete la muzee, galerii, precum şi reprezentaţii artistice. Cardul va furniza, de asemenea, reduceri la hoteluri şi restaurante, precum şi diverse bonusuri de fidelitate. Sistemul de vouchere culturale, menit să atragă persoane cu interes scăzut pentru astfel de manifestări. Voucher-ul este un cupon valoric pe care îl va primi fiecare cetăţean al oraşului şi care va fi folosit pentru a obţine reduceri sau gratuităţi la diferite evenimente. Organizatorii vor deconta aceste cheltuieli dintr-un fond susţinut de companii locale, ceea ce va stimula şi implicarea sectorului privat în viaţa culturală a oraşului. Mai mult, voucher-ul este un instrument-cheie pentru a sprijini participarea grupurilor dezavantajate - familii cu venituri scăzute, vârstnici, copii şi tineri, şomeri şi alte persoane cu risc de excluziune socială. Intrări libere / în afara centrului: programul nostru include un mare număr de evenimente cu intrare liberă, precum şi manifestări în spaţii publice şi în locuri care nu se găsesc în primele cercuri concentrice ale oraşului, toate destinate unor largi segmente de populaţie. Facilităţi lingvistice: programul prevede că majoritatea spectacolelor în limba română vor beneficia de traduceri în engleză, maghiară, franceză şi germană; broşurile principalelor evenimente vor fi disponibile, de asemenea, în 5 limbi şi în Braille. Târguri culturale: pe parcursul anului 2021 se vor desfăşura patru târguri la care organizatorii evenimentelor programate în următoarele luni îşi vor prezenta ofertele. Aceste târguri vor permite publicului să-şi facă o idee mai limpede cu privire la conţinutul artistic, iar pe de altă parte vor înlesni comandarea de bilete, înregistrarea voluntarilor şi alte experienţe nemediate. Zile cu acces liber: pe parcursul perioadei premergătoare, dar şi în timpul anului 2021, vor fi organizate numeroase Zile cu acces liber. Scopul este de a mobiliza întregul sector cultural să propună programe care să stârnească implicarea şi curiozitatea publicului. Aici vor fi incluse şi noi ediţii ale unor manifestări deja existente, precum Noaptea Muzeelor, Noaptea Albă a Galeriilor de Artă, Noaptea Albă a Teatrului, Weekend-ul Artei, Zilele Porţilor Deschise şi, de asemenea, evenimente speciale în care publicul să poată vizita culisele, asista la repetiţii, vorbi cu artiştii, urmări diverse etape ale producţiei unui spectacol ş.a.m.d. Serviciu centralizat de informare şi rezervări: echipa de management va dezvolta un serviciu care să fie legat strict de programul cultural. Acesta va oferi servicii atât online, cât şi offline, la un punct de informare din oraş. Eticheta comunitară : organizaţiile şi instituţiile culturale vor primi această etichetă cu condiţia să îndeplinească un set de criterii referitoare la publicul lor: să ofere programe speciale pentru copii sau pentru persoanele cu nevoie speciale, să desfăşoare activităţi educative şi pentru dezvoltarea publicului etc. ShareED - platformă de educaţie culturală. Va facilita conectarea operatorilor culturali şi folosirea în comun a resurselor, dezvoltarea unor proiecte destinate tineretului, a colaborărilor în zona educaţiei non-formale etc. Platforma le va permite profesorilor şi grupurilor informale de tineri sau de părinţi să caute oportunităţi din domeniul culturii, iar operatorilor de profil să ajungă la publicul tânăr. Educaţie culturală şi implicarea şcolilor În ceea ce priveşte educaţia culturală, programul nostru acordă o atenţie deosebită implicării copiilor şi tinerilor. Proiectul major în acest sens se numeşte EXPAND, este gândit pe trei ani şi presupune implicarea tuturor şcolilor din Cluj-Napoca şi a încă 20 de alte şcoli din judeţul Cluj. Printre activităţi se numără: Dezvoltarea unei curricule şcolare privind educaţia culturală - care să includă manuale, caiete de exerciţii şi materiale ajutătoare pentru profesori. Conţinutul ar urma să fie predat în toate aceste şcoli ca materie opţională. Şansa de a avea un curs de bază despre cultură îi va ajuta pe elevi să se familiarizeze cu patrimoniul european, cu genurile artistice, de la arta tradiţională la modernism şi new media, îi va ajuta să cunoască programul Capitalei Culturale şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză privind participarea la diferite evenimente. Educaţia artistică în şcoli: în urma unui apel public, 80 de artişti din domenii diferite - film, fotografie, muzică, dans, teatru, arte vizuale, literatură - vor lucra timp de un semestru cu elevi între 10 şi 16 ani, oferindu-le deprinderi de bază într-o artă şi ocazii concrete de a crea activităţi artistice. Com on Cluj-Napoca - este un proiect care a debutat în 2015, cu ocazia Capitalei Europene a Tineretului, şi care va continua sub forma unui proces participare publică pentru tineret. Scopul proiectului a fost de a creşte nivelul de conştientizare al tinerilor cu privire la nevoile comunităţii şi de a-i implica în procese de construcţie comunitară, creând astfel o bază pentru o cultură a participării. În 2015, mai mult de 300 de proiecte au fost propuse de grupuri informale de tineri. Pentru 2021, proiectul se va dezvolta pe baza aceluiași cadru: în urma unei perioade de facilitare și consultanță, se lansează o competiție pentru ide de proiecte. Ulterior, tineretul va fi încurajat să voteze cele mai populare inițiative care vor primi susținere financiară și mentorat pentru implementare. Această componentă contribuie la încurajarea tinerilor să se implice și să propună variantele lor de program pentru CEaC Consiliul Elevilor din judeţul Cluj va organiza un festival dedicat artei tinere - trupe şcolare, coruri, grupuri de dans, formaţii de teatru, scriitori, pictori şi designeri de vârstă şcolară îşi vor prezenta activitatea în spaţii dedicate artei profesioniste. Rooms 20/21 - proiect coordonat de regizorul Andreea Iacob - va antrena două distribuţii paralele, una cu artişti profesionişti, cealaltă formată din tineri între 12 şi 18 ani. Proiectul va culmina cu două spectacole multimedia de teatru şi dans care vor fi prezentate consecutiv, în ambele distribuţii. Fiecare elev va beneficia astfel de un mentor profesionist de la care să înveţe şi cu care să participe la repetiţii. Tinerii nu se vor limita la rolurile de pe scenă, ci vor fi implicaţi şi în partea tehnică şi în regia spectacolului. În afară de aceste proiecte, în cadrul Academiei Deschise a Schimbării va exista un departament care se va ocupa în mod special de educaţia culturală şi care va gestiona relaţia dintre şcolile din regiune şi echipa de programare a Capitalei Culturale.

32 6. Gestionare a. Finanţe Bugetul oraşului pentru cultură: Gestionare 61 Care a fost bugetul anual pentru cultură al oraşului în ultimii 5 ani (cu excepţia cheltuielilor pentru actuala candidatură pentru Capitala Europeană a Culturii)? În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut considerabil și în mod constant. După cum se poate observa în tabelul alăturat, creșterea a fost de la 0,18% la 1,06%; mai exact, de la de euro la de euro. Aceste sume reprezintă strict bugetul municipiului pentru agenda culturală a orașului. Procentul poate părea scăzut la prima vedere, dar reflectă doar o mică parte din bugetul orașului alocat culturii, acesta fiind de aproximativ 18 milioane de euro. Acest lucru se datorează faptului că cele mai multe dintre instituțiile culturale importante din oraș se află sub administrarea Ministerului Culturii, iar legislația națională nu permite o finanțare suplimentară de la municipalitate. Finanțarea de la municipalitate a urmărit să subvenționeze sectorul cultural independent - ONG-urile locale și, uneori, să susțină financiar proiecte specifice ale instituțiilor culturale importante din oraș. Anul curent Bugetul anual pentru cultură în oraş (în euro) Bugetul anual pentru cultură în oraş (în % din bugetul anual total pentru oraş) 0.18% 0.62% 0.60% 0.67% 1.06% În ultimii 5 ani, în afară de investițiile directe alocate operatorilor culturali și instituțiilor de cultură, Primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacității culturale și turistice. Cele mai importante proiecte de investiții au fost: construirea Sălii Polivalente și a CREICului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta), amenajarea unor noi zone pietonale, reamenajarea Parcului Central împreună cu renovarea clădirii Casino, precum și redeschiderea cinematografelor Dacia și Mărăști. În cazul în care oraşul intenţionează să utilizeze fonduri din bugetul său anual pentru cultură pentru finanţarea proiectului Capitală europeană a culturii, vă rugăm să precizaţi suma în cauză începând cu anul depunerii ofertei până în anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii. Dacă orașul nostru câștigă titlul de Capitală Europeană a Culturii, Consiliul Local și Consiliul Județean nu vor folosi fonduri din bugetul anual pentru cultură. În iunie 2015, Consiliul Local a aprobat o linie de finanțare specială dedicată pentru programul CEaC, respectiv pentru perioada Suma alocată este în valoare de 15 milioane de euro. În luna august 2015, Consiliul Județean a luat o decizie similară și a votat în favoarea aprobării unei linii speciale de finanțare pentru CEaC, pentru perioada menționată anterior. Suma este în valoare de 6 milioane de euro. Aceste sume nu includ investițiile în infrastructură, care sunt detaliate în următoarele răspunsuri. Ce sumă din bugetul anual general intenţionează oraşul să cheltuiască pentru cultură după anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii (în euro şi în % din bugetul anual general)? Strategia Culturală a orașului Cluj-Napoca este stabilită pentru intervalul Bugetul pentru următorii ani va crește treptat de la 1,06 % (în 2015) la cel puțin 3% în În intervalul bugetul pentru cultură al orașului este estimat să reprezinte cel puțin 3% din bugetul total. Acest procent reprezintă alocări financiare pentru susținerea activităților culturale (2%) și bugetul operațional pentru noile instituții culturale (1%): Centrul European de Artă Contemporană și Centrul Cultural Transilvania. Comparativ cu bugetul total al orașului în 2015 (ca an de referință), procentul de 3% va însemna aproximativ 8,4 milioane de euro.

33 62 Gestionare Gestionare 63 Bugetul operaţional pentru anul pentru care este acordat titlul Venituri pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale: Vă rugăm să explicaţi bugetul operaţional general (şi anume fondurile rezervate în mod special pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale). Bugetul ar trebui să acopere faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul, evaluarea şi dispoziţiile pentru activităţile ulterioare. Bugetul operațional pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii este de 35 milioane de euro. Acesta este împărțit în trei categorii: cheltuieli de program - 70,14%; promovare și marketing %; salarii, cheltuielile de regie și cheltuieli administrative - 14,29%. Din totalul bugetului operațional, 7,14% reprezintă veniturile din sectorul privat și 92,86% reprezintă veniturile din sectorul public: Consiliul Local, Consiliul Județean, Guvern, UE (cu excepția Premiului Melina Mercouri). În ceea ce privește programul cultural, în 2021 ne-am propus Totalul veniturilor pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale (în euro) Din sectorul public (în euro) să cheltuim de euro, iar restul sumei se va direcționa către proiecte-pilot care vor începe din anul Bugetul alocat pentru anii este aproape egal cu cel pentru anul titlului deoarece toate proiectele emblematice sunt noi și trebuie să fie testate și dezvoltate în avans pentru a fi realizate în parametrii potriviți. De asemenea, experiența Capitalei Europene a Tineretului a arătat că etapa de pregătire este la fel de importantă ca anul implementării. Bugetul de promovare și marketing, împreună cu bugetul pentru salarii, cheltuieli de regie și cheltuieli administrative au o creștere treptată odată cu apropierea anului Din sectorul public (în %) 92.86% Din sectorul privat (în euro) Din sectorul privat (în %) 7.14% Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene în vederea acoperirii cheltuielilor operaţionale? Planurile noastre de a solicita sprijin financiar din partea programelor și fondurilor Uniunii acoperă etapa de pregătire, anul titlului, precum și procesul de evaluare și monitorizare. Directorul general are responsabilități directe în ceea ce privește strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijinul financiar din partea UE. Costurile operaționale pentru proiectele din cadrul Programului Cultural Costurile operaționale și de pregătire pentru proiectele emblematice și pentru titlul în sine vor fi asigurate prin intermediul programelor precum granturile SEE, Erasmus + sau Europa creativă. De exemplu, programul de cercetare și documentare pentru Centrul European de Artă Contemporană ar putea fi susținut prin granturile SEE. Proiectul Treasure Cluj ar putea primi Obiectivul minim pentru este de 1,5 milioane de euro și acoperă următoarele componente: Costurile operaționale pentru proiectele din cadrul Programului Cultural Proiectele emblematice Suport pentru operatorii culturali. fonduri de la Programul de Conservare și Revitalizare a Patrimoniilor Culturale și Naturale. Proiectul Young and Famous Orchestra ar putea fi sprijinit prin programul Europa Creativă. Programul de Voluntariat și Academia deschisă a Schimbării ar putea fi susținute financiar prin Erasmus +. Costurile operaționale pentru programe precum Fondul InJoy sau dezvoltarea Com on Cluj-Napoca ar putea fi acoperite prin Fondul ONG (Granturile SEE). Venituri din sectorul public: Cum sunt defalcate veniturile care vor veni dinspre sectorul public pentru a acoperi cheltuielile operaţionale? Vă rugăm să completaţi tabelul de mai jos: Venituri din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale Guvern* Municipalitate Regiune UE (cu excepţia Premiului Melina Mercouri) Altele Total în euro % 30.77% 46.15% 18.46% 4.62% 0.00% % * Până în momentul depunerii aplicației, Ministerul Culturii din România nu a anunțat bugetul alocat pentru acțiunea Capitală Europeană a Culturii. Dar, după analiza bugetului ministerului din ultimii ani, a modului în care a fost distribuit la anumite evenimente culturale majore din România și dată fiind importanța acțiunii Capitală Europeană a Culturii, estimăm că Guvernul va contribui cu suma de 10 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 30% din bugetul operațional general. Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale, autorităţile naţionale) au votat deja sau şi-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile operaţionale? Dacă nu este cazul, când intenţionează s-o facă? În urma întâlnirii Consiliului Local Cluj-Napoca din data de 03 iunie 2015 a fost aprobată în unanimitate (26 voturi pentru, 1 membru absent) decizia cu privire la candidatura orașului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, precum și bugetul operațional de 15 milioane euro, sumă ce va fi distribuită pe ani până în 2022 (inclusiv). De asemenea, în cadrul întâlnirii Consiliului Județean Cluj din data de 31 august 2015 a fost aprobată în unanimitate decizia privind bugetul operațional de 6 milioane de euro pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii. Până în prezent, în urma deciziilor oficiale din partea Consiliului Local și a Consiliului Județean, am asigurat suma de 21 de milioane de euro care reprezintă 60% din bugetul operațional general. Proiectele emblematice O gamă largă de programe și fonduri ale Uniunii ar putea fi folosite pentru a asigura bugetul proiectelor emblematice - de la programul Europa Creativă până la URBACT III. Centrul European de Artă Contemporană ar putea solicita sprijin financiar din partea programului Europa Creativă pentru proiectele expoziționale și de rezidență. Programul de granturi SEE, Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european, reprezintă o oportunitate pentru sprijinirea expozițiilor și rezidențelor internaționale din cadrul Centrului European de Artă Contemporană, atât în timpul anului titlului, cât și după. Proiectul Someș la Vest la Est va beneficia de sprijin în urma implicării în rețelele europene ale orașelor care se confruntă cu provocări urbane similare (precum rețeaua river//cities//rivers of opportunities), prin schimbul de bune practici, dezbateri, conferințe și alte astfel de activități. În acest sens, ne propunem ca până 2021 să facem parte din cel puțin două rețele de orașe europene din cadrul URBACT III. Europa Creativă, Granturile SEE, Fondul pentru ONG-uri, programul pentru Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european, precum și Erasmus + ar putea susține proiecte culturale locale implementate ca parte a proiectului emblematic Someșul de la Vest la Est. Proiectul Platforma Interculturală abordează problema minorităților etnice și integrarea lor, o temă larg susținută prin programele europene. De exemplu, taberele lingvistice, precum și atelierele de arte și meserii ar putea fi susținute prin programul Erasmus+, în timp ce Festivalul Interetnic ar putea fi susținut prin Granturile SEE, prin programul Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european. Proiectul în sine este potrivit pentru programul Inițiative locale și regionale pentru reducerea inegalităților naționale și promovarea incluziunii sociale din cadrul Granturilor SEE. Proiectul InClujing You va căuta suport financiar din partea programelor europene de sprijin pentru dezvoltarea turismului, cum ar fi COSME, Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul European de Agricultură și Dezvoltare Rurală, în timp ce agenda sa artistică ar putea fi finanțată prin acțiunea Europa Creativă sau Programul de diversitate din cadrul Granturilor SEE. Proiectul Creativitatea socială ar putea fi susținut prin programul Europa pentru cetățeni, care sprijină inițiative ce consolidează memoria istorică și încurajează participarea civică la nivelul UE. Un proiect colaborativ cu regiunea Balcanilor ar putea fi finanțat sub egida priorității Memorie istorică europeană. Programul de rezidență din cadrul proiectului Treasure Cluj se încadrează în prioritățile programului Europa Creativă. De asemenea, ideea de a dezvălui poveștile

34 64 Gestionare Gestionare 65 orașului Cluj-Napoca locuitorilor și vizitatorilor săi, ar putea fi dezvoltată în cadrul unui proiect URBACT III sau inițiativei Erasmus+. Expozițiile itinerante și programele Via Maria din cadrul proiectului Împreună pot fi susținute prin programul Europa Creativă, în timp ce pentru conferințele și atelierele de lucru s-ar putea solicita sprijin financiar de la Erasmus+ sau Fundația Europeană pentru Tineret. Componentele proiectului Performing East write of Spring, programul de mobilitate și schimburi (NomadEast), precum și proiectul Young and Famous Orchestra pot fi susținute prin Europa creativă sau Granturile SEE prin programul Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european. Cluj Media City va solicita sprijin financiar din partea programului Europa creativă, respectiv prioritatea Media, atât pentru proiectele sale educaționale, cât și pentru acoperirea costurilor de producție ale rezidenților săi. Nu în ultimul rând, bugetul pentru Academia Deschisă a Schimbării va fi acoperit parțial din fonduri nerambursabile ale UE. De exemplu, dezvoltarea proiectului Open University poate fi sprijinit prin Fondul ONG (Granturile SEE). Fondul InJoy și Com on Cluj- Napoca pot solicita sprijin financiar din Granturile SEE, în timp ce Programul de Voluntariat poate fi susținut prin Erasmus + și Fundația Europeană pentru Tineret. Sursa veniturilor pentru cheltuielile operaţionale UE* Guvern Municipalitate Regiune Sponsori Altele * cu excepția Premiului Melina Mercouri Premiul Melina Mercouri nu este inclus în acest tabel. Totuși, dacă Cluj-Napoca câștigă premiul avem de gând să-l transformăm în fond pentru a sprijini proiecte care vor fi selectate de către echipa artistică și, de asemenea, pentru a dezvolta proiectul Remake. În același timp, suntem conștienți de faptul că premiul poate fi primit în a doua parte a anului 2021, astfel că aceste proiecte vor fi implementate după luna mai a anului Sprijin pentru operatori culturali Între 2007 și 2013, România a participat la 129 de proiecte sub egida programului Cultura, fiind una dintre țările cu cea mai scăzută rată de participare. De aceea, în afară de căutarea de sprijin financiar pentru proiectele noastre emblematice și pentru dezvoltarea infrastructurii culturale, ne propunem să sprijinim și operatorii culturali locali pentru a dezvolta participarea lor în rețele europene și pentru a beneficia de mai multe fonduri europene. În acest sens ne-am propus să: Implicăm operatorii culturali locali în dezvoltarea proiectelor noastre emblematice, ca parteneri în proiecte europene din cadrul Europa Creativă, Erasmus+ sau Granturile SEE. De exemplu, organizațiile implicate în CEaC ar putea face parte din proiecte și rețele europene dezvoltate în Europa Creativă, iar reprezentanții minorităților etnice implicate în Platforma Interculturală ar putea fi parteneri într-un proiect Erasmus+. Susținem operatorii culturali locali să aplice în calitate de solicitanți și ca parteneri pentru propriile proiecte dezvoltate în cadrul programului Cluj-Napoca 2021 CEaC. De exemplu, ne propunem să sprijinim rezidenții din Cluj Media City să caute sprijin financiar pentru producerea și promovarea muncii lor sub egida programului Media (Europa Creativă). Și pentru a sprijini proiectele selectate în cadrul celor 3 apeluri, să caute granturi locale și europene, în scopul cofinanțării lor (Europa Creativă, Granturile SEE, Fundația Asia - Europa, Erasmus+, fonduri culturale naționale și locale). În cazul în care oraşului i se acordă titlul de Capitală europeană a culturii, care este calendarul de primire, de către oraş şi/sau organismul responsabil de pregătirea şi punerea în aplicare a proiectului privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor care vor acoperi cheltuielile operaţionale? Finanțarea de la Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Județean și Guvern începe din Știm cu siguranță că finanțarea din partea Consiliului Local și a Consiliului Județean va lua forma unei taxe de membru în Asociația Cluj-Napoca 2021, taxă care asigură angajarea de personal, inițierea campaniei de comunicare și lansarea proiectelor emblematice. Experiența Capitalei Europene a Tineretului din 2015 ne-a arătat că orice formă de finanțare - alta decât taxa de membru - nu este sustenabilă pentru dezvoltarea optimă a proiectului Capitală Europeană a Culturii. În același timp, această formă directă de contribuție rezolvă problema fluxului de numerar cu care neam confruntat ca oraș în implementarea proiectului Capitală Europeană a Tineretului De asemenea, am alocat, pentru anul 2022, 16.21% din totalul bugetului operațional pentru a continua anumite proiecte culturale și pentru a desfășura activități de cercetare cu privire la impactul programului CEaC în oraș. Nu am calculat un buget specific pentru anul 2016, deoarece în estimările noastre decizia finală a juriului va fi anunțată la sfârșitul anului. În plus, când am luat această decizie am solicitat o poziție oficială din partea Comisiei și estimările noastre au fost confirmate. Cu toate acestea, dacă este necesar, Consiliul Local are posibilitatea de a aloca o sumă de urgență pentru lunile rămase din anul Începând cu 2018 estimăm că vom primi fonduri de la Uniunea Europeană în conformitate cu strategia de strângere de fonduri, iar în 2019, vom colecta contribuții financiare de la sponsori privați. Venituri din sectorul privat: Care este strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin din partea sponsorilor privaţi? Care este planul de implicare a sponsorilor în eveniment? Ultimii ani au arătat că România este din ce în ce mai pregătită pentru a aduce fonduri corporative în sectorul cultural. Cluj- Napoca, în mod special, a început să dezvolte o cultură corporatistă de a investi în artă și comunitate, așa cum au arătat multe evenimente culturale și artistice ce au avut loc în ultimii ani. În 2015, proiecte precum: Capitala Europeană a Tineretului 2015, Festivalul Internațional de Film Transilvania, Festivalul Electric Castle, Jazz in the Park, Festivalul Untold sau Toamna Muzicală Clujeană, au adunat fonduri semnificative din sponsorizări private. Atragerea de fonduri private a fost o prioritate în procesul de candidatură pentru Cluj-Napoca 2021 CEaC. Aproape 50% din bugetul total al celor 4 ani de pregătire pentru această candidatură provine din fonduri private. Companii precum Ursus Breweries - o fabrică de bere înființată în Cluj-Napoca, Terapia companie farmaceutică importantă din țară, Banca Transilvania - fondată în Cluj-Napoca și a treia cea mai importantă bancă a țării, au fost partenerii noștri cei mai importanți din mediul privat. De asemenea, am realizat parteneriate cu companii mari care activează în domenii precum IT, externalizare servicii sau bunuri de larg consum. Avem o bază activă de sponsori privați: Ursus Breweries, Banca Transilvania, Moldovan - Carmangeria Sânnicoară și altele ne-au sprijinit cu euro în ultimii 4 ani BCR, Vitrina Advertising, Amprenta Advertising, PMA, Daisler Print House, IRES și alții au fost implicați în proiecte de început ale Asociației Cluj-Napoca 2021 CEaC: # ClujulMerită - campanie de fotografie Fondul InJoy Cluj - participarea comunității la actul de cultură. Cultura Transformă Orașul - campania de conștientizare a candidaturii orașului. Companii IT precum Arxia (Cluj-Napoca) s-au implicat în proiectele noastre ca parteneri pe partea tehnică. În cazul în care titlul CEaC este acordat orașului nostru, aceste parteneriate, deja cu tradiție pentru noi, vor fi dezvoltate în continuare și din punct de vedere financiar. Desigur, acesta va fi momentul în care mai multe companii vor fi pregătite să colaboreze cu noi, în principal, din două motive: în primul rând, anul CEaC este o mare oportunitate de marketing pentru ei și, în al doilea rând, după desemnarea câștigătorului acestea au posibilitatea să renunțe la neutralitatea pe care și-au asumat-o în timpul competiției naționale. Strategia noastră Obiective strategice: Creșterea implicării în societate (cultură, artă și social) a sectorului de afaceri local în raport cu programul Cluj- Napoca 2021 CEaC la cel puțin 1 milion de euro în și la 1,5 milioane de euro în Înainte de 2021 ne propunem să consolidăm relația dintre mediul de afaceri și sectorul cultural, stabilind mecanisme de colaborare pentru anii următori: Percent-for-Art - un fond pentru activităţi artistice suţinut de companii locale Mecanisme de participare publică prin care locuitorii oraşului decid asupra destinaţiei unui buget pe care administrația și posibilii parteneri privați îl vor stabili în avans. Acest buget va fi utilizat pentru realizarea priorităţilor stabilite de către cetăţeni dintr-o listă de obiective/evenimente socio-culturale care vor rezulta în urma unui concurs de idei. Clujenii vor putea decide care sunt activitățile sau obiectivele socio-culturale pe care le doresc puse în practică (de exemplu, realizarea unei instalații artistice într-un cartier, dotarea unui spațiu cultural existent cu aparatură mai performantă,

35 66 Gestionare Gestionare 67 finanțarea suplimentară a unui eveniment cultural etc.). În limita bugetului, pe parcursul unui an vor fi realizate/finanțate de la 1 la 5 asemenea obiective/ evenimente. Business pentru Cultură - un manifest al celor mai importante companii românești pentru a sprijini CEaC Scopul nostru este de a crea colaborări Business pentru Cultură cât mai relevante atât pentru societate, cât și pentru mediul de afaceri, astfel încât relația să fie sustenabilă. Schimbul de bani pentru afișarea logo-ului pe banner nu este sustenabil. Scopul nostru este de a aduna cel puțin 2,5 milioane de euro din sectorul privat pentru perioada Strategii pentru a obține sprijinul sectorului de afaceri: Parteneriate cu clusterele și asociațiile de afaceri existente în Cluj-Napoca: Cluj IT Cluster, Parcul Industrial Tetarom și cluburi de afaceri străine. Companiile membre ale unui club de afaceri sunt mai ușor de contactat. Acestea sunt orientate în mod natural către rețele. Vom stabili parteneriate cu toate marile clustere și asociații din zona Clujului, cu o atenție deosebită acordată celor care implică rețele europene de companii și produse. Business pentru Cultură - un manifest al celor mai importante companii românești de a sprijini CEaC 2021 cu fonduri, tehnologie, resurse umane și materiale. Titlul CEaC este o mare oportunitate pentru companiile românești: pot să fie mândre de identitatea lor. De asemenea, acest titlu reprezintă o mare oportunitate de marketing la nivel european pentru produsele lor. Vom identifica oportunități pentru marile companii românești de a se implica în programul nostru nu numai din motive de responsabilitate socială, ci și pentru utilizarea într-un mod creativ a produselor și serviciilor lor în contextul programului nostru. Clubul IMM-urilor: contribuția companiilor mici și mijlocii la programul CEaC 2021 În fiecare an, în județul Cluj sunt înregistrate mii de IMMuri (4.074 de IMM-uri în 2014, conform Fundației Române Post-Privatizare). Contribuția financiară a unui IMM la bugetul CEaC este puțin probabil să fie consistentă, însă entuziasmul și disponibilitatea de a se implica sunt mult mai mari. De aceea planul nostru este de a oferi IMM-urilor oportunități pentru a sprijini și a se asocia cu proiecte și evenimente mai mici. Dacă 100 de IMM-uri investesc de euro fiecare în astfel de proiecte, ar aduce de euro în plus la bugetul CEaC. Spre exemplu, în ultimii 3 ani o întreprindere medie din Cluj-Napoca, ce are doar 200 de angajați - Moldovan - Carmangerie Sânnicoară a finanțat Asociația noastră cu euro / an, doar pentru că au simțit că este important să se implice în acest proiect comunitar. Strategii de a atrage companii ca parteneri individuali: Când vine vorba despre parteneriate cu sponsori privați, strategia-cheie pe care o avem în vedere este legată de participare/implicare. Noi îi încurajăm să se implice activ în proiectul nostru și să nu fie doar simpli finanțatori. Oferirea unui rol activ în programul CEaC partenerilor noștri reprezintă o modalitate de a valorifica expertiza și tehnologia lor, dar și de a promova produsele lor în rândul publicul nostru, astfel încât oamenii să poată interacționa cu ele (pentru a le testa, oferi feedback, cumpăra etc.). Avem trei strategii principale pentru a atrage companiile ca parteneri individuali în proiectele noastre: Asigurarea unei activări calitative a brandurilor lor în timpul evenimentelor noastre. Asigurarea unei expuneri largi și de calitate a brandurilor lor în proiectele, evenimentele și campaniile noastre. Oferirea unor pachete personalizate și a unei varietăți de opțiuni standard sau modulare de participare: pachete de parteneriat pentru proiectele emblematice, pachete de parteneriat pe proiect, pachete de parteneriat pe eveniment, pachete de parteneriat pe servicii etc. Strategii de a atrage fonduri din alte surse private: Merchandising. Produse promoționale Cluj-Napoca 2021 CEaC, cum ar fi tricouri, hanorace, umbrele, cești și căni, magneți de frigider etc, sunt menite să aducă un venit total de cel puțin de euro. Strategia de merchandising urmăreşte asocierea pachetelor grafice și emoționale ale proiectului Cluj-Napoca 2021 CEaC cu cele mai puternice branduri ale orașului: Cluj-Napoca orașul în sine, Transilvania, festivaluri și proiecte comunitare iubite (de exemplu, Cluj-Napoca 2021 prezintă cu mândrie TIFF). Crowdfunding. Câteva dintre proiectele și evenimentele din programul nostru cultural, în special cele artistice şi comunitare de mici dimensiuni vor fi finanţate prin campanii de crowdfunding. Plănuim să încurajăm și să promovăm aceste inițiative pe canalele oficiale ale proiectului Cluj-Napoca 2021 CEaC, pentru a contribui la garantarea bugetelor necesare și pentru a încuraja folosirea campaniilor de crowdfunding drept mecanisme regulate care pot asigura sustenabilitatea financiară a proiectelor culturale. Mecanisme de finanţare experimentale. Cluj-Napoca 2021 CEaC ar fi o mare șansă de a experimenta noi modele de relaţii comunitare și de afaceri. Intenția noastră este de a crea prototipuri de mecanisme de finanțare, spre exemplu: Voucherul Cultural, precum şi de a testa modele de economie cadou (gift economy): o rețea de schimb prin intermediul căreia operatorii culturali fac schimb de resurse esențiale pentru proiectele lor, precum și o bancă de timp, o rețea de schimb de servicii care sunt măsurate în unități de timp. Un alt experiment important pe care ne propunem să-l implementăm este de a implica și de a promova întreprinderile sociale în calitate de parteneri pentru evenimente și programe de mari dimensiuni. Donații. Noi nu ne bazăm pe donații ca strategie-cheie de strângere de fonduri. După cum am menționat anterior, scopul nostru este de a asigura participarea activă a sponsorilor privați în proiectul nostru. Dar vom dezvolta, Cheltuieli operaţionale: desigur, și un mecanism pentru companii și persoane fizice care vor să contribuie la proiectul nostru prin această metodă. Vă rugăm să completaţi tabelul de mai jos în care să prezentaţi defalcarea cheltuielilor operaţionale. Defalcarea cheltuielilor operaţionale Cheltuieli din program (în euro) Cheltuieli din program (în %) Promovare şi marketing (în euro) Promovare şi marketing (în %) Salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative (în euro) Salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative (în %) Altele (vă rugăm să specificaţi) (în euro) Altele (vă rugăm să specificaţi) (în %) Totalul cheltuielilor operaţionale % % % % Calendarul planificat pentru cheltuielile operaţionale Considerăm că Evaluarea și Monitorizarea sunt componente foarte importante în procesul nostru. După cum am descris în capitolul 1.4, mecanismul de evaluare este unul constant și vrea să urmărească mai mulți parametri. De aceea, plănuim alocarea a de euro pentru implementarea sistemului de evaluare și monitorizare pentru perioada Calendarul planificat pentru cheltuieli Cheltuieli din program (în euro) Cheltuieli din program (în %) Promovare şi marketing (în euro) Promovare şi marketing (în %) Salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative (euro) Salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative (în %) Altele (vă rugăm să specificaţi) (în euro) Altele (vă rugăm să specificaţi) (în %) Total % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % % *Perioada ulterioară % % % % * în următorii ani, începând cu anul 2023 până în 2027, cheltuielile vor avea următoarele proporții: 70,14% pentru cheltuieli din program, 15,57% pentru promovare şi marketing, și 14,29% pentru salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative. Spre exemplu, pentru anul 2023, din suma totală de de euro, suma de de euro se va cheltui pentru cheltuieli din program (70,14%), de euro se vor cheltui pentru promovare şi marketing (14,29%), iar de euro se vor cheltui pentru salarii, cheltuieli de regie şi cheltuieli administrative. Buget pentru cheltuielile de capital: Cum sunt defalcate veniturile ce vor fi primite din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital în ceea ce priveşte anul pentru care este acordat titlul? Asociația Cluj-Napoca 2021 CEaC nu va implementa investițiile legate de infrastructură culturală și turistică. Toate investițiile prezentate în tabelul următor vor fi dezvoltate de către autoritățile locale și județene. Bugetul anual al orașului Cluj-Napoca a crescut constant în ultimii ani, ajungând în 2014 la 268 milioane de euro, bugetul de investiții reprezentând 39% din bugetul total. În ultimii trei ani, bugetul de investiții și-a menținut o constanță de o treime. Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale, autorităţile naţionale) au votat deja sau şi-au luat angajamente

36 68 Gestionare Gestionare 69 Proiectele enumerate în tabelul următor sunt incluse în Strategia de Dezvoltare a Orașului și o parte dintre acestea au fost votate de către Consiliul Local după analizarea indicatorilor tehnicoeconomici. Stadiile actuale ale proiectelor sunt detaliate de asemenea în tabel. Până în acest moment, Guvernul României nu a anunțat oficial liniile de finanțare UE pentru ca administrația locală să poată pregăti proiectele de investiții pentru perioada Cu toate acestea, în concordanță cu perioada anterioară , administrația municipiului Cluj-Napoca consideră proiectele din tabelul de mai jos drept eligibile pentru a accesa mai multe surse de finanțare: fonduri UE, fonduri guvernamentale și fondurile locale. Bugetul de investiții al orașului are un capitol dedicat care nu interacționează cu bugetul CEaC. Cu alte cuvinte, nu există nici un pericol ca dezvoltarea infrastructurii să afecteze bugetul operațional al proiectului Cluj-Napoca 2021 CEaC. Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene pentru acoperirea cheltuielilor de capital? Asociația Cluj-Napoca 2021 CEaC nu va aloca sau cheltui bugetul de investiții în mod direct. În cadrul municipalității Cluj-Napoca, Direcția Generală de Comunicare, Dezvoltare Locală și Management de Proiecte are expertiză și personal calificat pentru accesarea fondurilor structurale ale UE și a altor programe. În ultimii cinci ani, autoritățile orașului au atras mai mult de 150 de milioane de euro numai din fonduri UE pentru proiecte de dezvoltare. Investițiile culturale și turistice majore legate de proiectul CEaC și planificate să fie dezvoltate de către Primăria și Consiliul Local în perioada , sunt eligibile pentru următoarele linii de finanțare ale UE: Reabilitare Turnul Pompierilor - Programul Operaţional Regional (POR) , Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Reabilitarea zonei Cetăţuie (fostă fortificaţie în stil Vauban) ca zonă de promenadă tradiţională şi ca monument istoric - realizarea unui teatru de vară - POR , Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Reabilitarea Someşului - POR , Axa 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile (vor fi practic mai multe proiecte în diferite zone de-a lungul râului). Centrul Cultural Transilvania - POR , Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile şi Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural (deoarece acesta urmează să înglobeze o clădire de patrimoniu); Programul de cooperare Elveţiano-român. Centrul European de Artă Contemporană - POR , Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile şi Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon; Fondurile norvegiene; Programul de cooperare Elveţiano-român. În cazul în care oraşul primeşte titlul de Capitală europeană a culturii, care este calendarul de primire, de către oraş şi/sau de către organismul responsabil de pregătirea şi punerea în aplicare a proiectului privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor care vor acoperi cheltuielile de capital? După cum am menționat la începutul acestui capitol, în perioada administrația locală a finalizat investiții majore culturale, turistice sau de agrement - care sunt direct legate de pregătirea orașului pentru candidatură. Proiectele de investiții sunt diversificate și răspândite în diferite cartiere, în acest fel ne-am propus să ducem proiectele culturale către periferie, în condițiile în care în prezent majoritatea dintre acestea sunt focalizate pe zona centrală a orașului. Dacă este cazul, vă rugăm să inseraţi aici un tabel în care să se specifice ce sume se vor cheltui pentru noua infrastructură culturală utilizată în anul pentru care este acordat titlul. Toate investițiile viitoare prezentate în tabelul de mai jos sunt legate de programul CEaC. Proiectele de investiții sunt rezultatul procesului de realizare a Strategiei de Dezvoltare a orașului, început în De aceea acestea sunt integrate în Strategia de Dezvoltare a orașului Cluj-Napoca. Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare 1. Centrul Cultural Transilvania Sediu pentru Orchestra Filarmonicii Transilvania și alte instituții culturale 65 milioane euro Bugetul local, fonduri guvernamentale şi fonduri europene Proiectul este în faza de obţinere a autorizaţiei de construire Reprezintă o prioritate în Strategia Culturală a orașului și are legătură cu proiectul Performing East 2. Centrul European de Artă Contemporan Centru expozițional, de rezidențe artistice și cercetare 12 milioane euro Bugetul local şi fonduri europene Se caută un amplasament potrivit (sunt în discuţie mai multe locaţii) Reprezintă o prioritate pentru Strategia Culturala si are legatura cu proiectul emblematic dedicat artelor vizuale 3. Reabilitarea zonei Cetăţuie (fostă fortificaţie în stil Vauban) Zonă de promenadă tradiţională şi monument istoric - realizarea unui Teatrul de vară 6 milioane euro Bugetul local şi fonduri europene Este în curs de cumpărare terenul şi o clădire monument istoric (toată zona este proprietate privată) Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare urbană a orașului și are legătură cu promovarea moștenirii istorice și îmbunătățirea infrastructurii culturale 4. Reabilitare Turnul Pompierilor (fortificaţie din secolul XVI) Centru urban pentru cultură, punct de observație 3 milioane euro Fonduri europene şi bugetul local Există un studiu de prefezabilitate și se pregăteşte lansarea unui concurs de soluţii în parteneriat cu OAR.(Transilv) Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare urbană a orașului și are legătură cu promovarea moștenirii istorice și îmbunătățirea infrastructurii culturale 5. Reabilitarea Someşului Crearea unor zone de agrement, creşterea calităţii mediului urban, infrastructură pentru creşterea mobilităţii 25 milioane euro Fonduri europene şi bugetul local Se pregăteşte lansarea unui concurs de soluţii în parteneriat cu OAR - Filiala Transilvania Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare urbană a orașului și are legătură cu cu proiectul emblematic Someş de la Vest la Est 6. Sistem integrat de comunicare Intrări în oraş, sistem de afişaj public în oraş 0.6 milioane euro Bugetul local Implementarea va începe în curând Reprezintă o prioritate în Strategia Culturală a orașului și va ajuta instituțiile și operatorii culturali în promovarea activităților culturale

37 70 Gestionare b. Structura organizatorică Gestionare 71 Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare Destinație Buget estimativ Sursa de finanțare Stadiul actual Perioada de implementare 7. Reabilitări monumente publice: Monumentul Carolina şi Fecioara Maria şi reabilitarea unor clădiri monument istoric Promovarea patrimoniului arhitectural 3 milioane euro Bugetul local Se întocmesc caietele de sarcini pentru licitaţiile publice necesare Reabilitarea monumentelor publice și istorice reprezintă priorități în Strategia Culturală a Orașului 8. Reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul Spațiu public 3 milioane euro Bugetul local În pregătire un concurs în parteneriat cu OAR - Filiala Transilvania Piața Mihai Viteazul este a treia piață a orașului și reprezintă o prioritate în Strategia de Dezvoltare Urbană, fiind în direct legătură cu nevoia de regenerare urbană 9. Pietonalizarea străzii Kogălniceanu şi crearea unui traseu turistic: Cimitirul Central - strada Kogălniceanu - Piaţa Unirii - Piaţa Muzeului - parcul Caragiale - podul Nemţilor - Cetăţuie Zonă pietonală și turistică 9 milioane euro Bugetul local Realizarea studiului de fezabilitate Are direct legătură cu Dezvoltarea turistică a orașului 10. Modernizarea Pieţei Unirii - etapa 2 (include pietonalizare latura de vest) Zonă pietonală și turistică 2.5 milioane euro Bugetul local Proiectul este în curs de implementare Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare urbană 11. Parcul Gheorgheni bază de agrement și sport Zonă de agrement 6 milioane euro Fonduri guvernamentale Bugetul local Proiectul este în curs de implementare Reprezintă o prioritate pentru Strategia de Dezvoltare urbană Total investiţii estimate: milioane euro Ce fel de structură de gestiune şi de punere în aplicare este avută în vedere pentru punerea în aplicare a evenimentului Capitală europeană a culturii? Implementarea Cluj-Napoca 2021 CEaC este asigurată de către Asociația Cluj-Napoca Capitală Europeană a Culturii. Asociația a fost fondată în 2010 ca o organizație nonpatrimonială, non-guvernamentală, apolitică și independentă, cu scop cultural și educațional. Scopul activităților sale este de a asigura coordonarea proiectului Cluj-Napoca Capitala Europeană a Culturii. Asociația a asigurat toate acțiunile necesare pentru pregătirea candidaturii și va asigura implementarea proiectului, în cazul în care titlul este câștigat. Asociația este construită pe 4 segmente: Calitatea de membru - Instituțiile, organizațiile și cetățenii în calitate de membru: membrii participă și votează în cadrul Adunărilor Generale toate planurile Consiliului Director. Toți membrii sunt egali în conformitate cu principiul 1 membru - 1 vot; Operațional o echipă executivă formată din persoane calificate care sunt selectate pe baza unor criterii profesionale și transparente (3 angajați cu normă întreagă și colaboratori externi); Decizional Consiliul Director format din experți culturali, reprezentanți ai autorităților locale și regionale, universităţi, instituții publice și ai mediului de afaceri (15 persoane); Audit - echipa de audit asigură legalitatea activităților (3 persoane). Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii este activă nu numai în pregătirea aplicației, dar și în multe alte domenii legate de procesul de candidatură și activități în comunitate: inițierea sistemului integrat de comunicare, strategia râului Someș, strategia de dezvoltare a orașului, îmbunătățirea legislației locale privind finanțarea activităților culturale, susținerea ca partener activ a altor asociații, implicarea ca partener în proiecte universitare. A sprijinit cu expertiză candidatura orașului pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului și a acționat la nivel european prin promovarea scenei culturale a orașului. Datorită acestei activități constante, ultimul sondaj din aprilie 2015 arată că mai mult de 80% dintre cetățenii orașului Cluj- Napoca au încredere în activitatea Asociației. Cum va fi organizată această structură din punct de vedere al conducerii? Vă rugăm să specificaţi în mod clar persoana (persoanele) care deţine (deţin) răspunderea finală pentru conducerea generală a proiectului. Dacă Cluj-Napoca primește titlul de Capitală Europeană a Culturii considerăm potrivită următoarea structură: Comitetul Executiv este format dintr-un Director General, un Director Artistic și un Director Relații Comunitare. Directorul Relații Comunitare și Directorul Artistic răspund Directorului General care este responsabilul final pentru proiect și are putere de decizie finală atunci când este necesar. Comitetul executiv, reprezentat de Directorul General, răspunde în fața unui Consiliu Director format din experți cu înaltă calificare și înalți reprezentanți ai instituțiilor și autorităților locale. Consiliul Director este condus de primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de Președinte al Consiliului Director. Echipa de management este formată din trei echipe (Producție, Artistic și Relații Comunitare) conduse de către directorii respectivelor cadre (Directorul General, Directorul Artistic și Directorul Relații Comunitare). Directorii beneficiază de sprijinul Consiliului Consultativ corespunzător, după cum este menționat în diagramele de mai jos. Toate proiectele și evenimentele sunt implementate de către Echipele de Proiect care răspund în fața managerului corespunzător departamentului lor, din echipa managerială. Proiectele și evenimentele externe (cele care sunt conduse de alte organizații și nu de Asociație) sunt afiliate programului nostru pe baza unui contract încheiat cu Asociația. Contractul prevede obiectivele proiectelor și termenii și condițiile impuse de către Asociație (regulile de branding, liniile directoare ale programului cultural etc.). Echipa externă este un organism de susținere creat pentru a oferi soluții pe termen scurt pentru locuri de muncă specializate în cadrul echipelor de proiecte și în echipa de management. În special în cazul proiectelor pe termen scurt și specifice, dorim să angajăm temporar persoane calificate și cu experiență care vin de la organizațiile partenere (companii, organizații culturale, artistice etc.), pentru a acoperi nevoile specifice ale proiectului. Membrii echipei externe lucrează pro bono sau au salarii plătite de către organizațiile din care provin. Academia Deschisă a Schimbării este un departament cheie al Echipei Relațiilor Comunitare și oferă două organisme esențiale pentru buna funcționare a structurii de ansamblu: Echipa de Facilitatori și Echipa de Voluntari. Cele două oferă conectori și forță de muncă pentru toate echipele de proiect care au nevoie. Oricine poate face parte din echipa de voluntari, însă membrii echipei de facilitatori trebuie să aibă experiență solidă în management general sau cultural și o rețea puternică de contacte întrucât rolul lor este de a îmbunătăți accesul echipelor de proiect la resurse.

38 72 Gestionare Gestionare 73 ASOCIAȚIA CLUJ-NAPOCA 2021 CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ Organisme Consiliul Director Comitetul executiv Echipa de Froducție Echipa Artistică Echipa Relațiilor Comunitare Consiliul Consultativ Artistic Consiliul Consultativ pentru Relații Comunitare Echipele pentru organizare evenimente și proiecte Echipa externă Responsabil Președintele Consiliului Director Primarul mun. Cluj-Napoca Director General Director General Director Artistic Director Relații Comunitare Președintele Consiliului Consultativ Artistic Președinte al Consiliului Consultativ pentru Relații Comunitare Manageri pentru organizare evenimente și proiecte Director General Membri 9 membri: Primarul orașului (Președinte), Președintele Consiliului Județean, reprezentanți ai Guvernului, reprezentanți ai echipei redactării candidaturii, experți culturali, reprezentanți ai universităților și ai comunității locale de afaceri, reprezentanți ai instituțiilor locale de cultură Director General Director Artistic Director Relații Comunitare Manager al Relațiilor Corporative Manager de Producție Manager Financiar Manager Secretariat 5 manageri artistici (câte unul pentru fiecare linie de program) Manager Marketing Manager de Ospitalitate Manager pentru Dezvoltarea Audienței Manager al Academiei Deschise a Schimbării (incluzând Echipa Facilitatorilor și Echipa Voluntarilor) 9 membri, reprezentați ai sectorului cultural și artistic la nivel local și european 9 membri, experți în marketing, turism și asistență socială Membrii echipei Membrii echipei Structura Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană Responsabilități Consiliul Director aprobă planurile de activități, bugete și deciziile strategice ale Comitetului Executiv; oferă sfaturi Comitetului Executiv cu privire la chestiuni de strategie și actualitate. Comitetul executiv gestionează planificarea și implementarea proceselor Asociației. Echipa de producție gestionează fluxul de resurse din Asociație: resurse umane, financiar, material și informațional. Echipa artistică gestionează programul cultural Echipa Relațiilor Comunitare gestionează comunicarea și rețelele din jurul proiectului. Consiliul Consultativ Artistic oferă sfaturi Directorului Artistic, precum și feedback și sugestii pentru programul cultural Consiliul Consultativ pentru Relații Comunitare oferă sfaturi Directorului Relații Comunitare, precum și feedback și sugestii pentru munca echipei acestui departament Proiectele și evenimentele externe afiliate Programului Cluj-Napoca 2021, pe baza unui contract realizat cu Asociația Echipa externă aduce resurse de la organizațiile partenere, pe o perioadă scurtă de timp, sau locuri de muncă specializate în echipele proiectelor Cum vă veţi asigura că această structură dispune de personal cu experienţă şi competenţe adecvate pentru a planifica, a gestiona şi a pune în aplicare programul cultural din anul pentru care este acordat titlul? Cluj-Napoca este un spaţiu vast pentru managerii și lucrătorii din sectorul cultural. Împreună cu reprezentanți ai administrației și ai societăţii civile, mulţi dintre aceștia au fost implicaţi în procesul de dezvoltare a candidaturii și sunt dispuși să-și asume un rol activ în faza de implementare. Membrii echipei inițiale doresc, de asemenea, să rămână implicați în proiect, cu roluri active în echipă sau cu roluri de consultanță, în funcție de domeniile lor de expertiză: Florin Moroșanu și Ștefan Teișanu pe partea de management și de producție, Tudor Giurgiu, Rarița Zbranca și István Szakáts pe partea de implementare a programului artistic şi comunitar. Începând cu toamna anului 2016, în conformitate cu criteriile de selecție și procedurile prevăzute în acest capitol, Consiliul Director va derula un proces de selecție pentru a stabili echipa de management. Oricine poate aplica pentru posturile descrise anterior și știm că putem conta pe resursele locale oferite de operatori, manageri, producători și lucrători din sectorul cultural, pe experţi străini activi în România, pe membrii echipelor Cluj-Napoca CEaC și Cluj-Napoca Capitală Europeană a Tineretului, precum şi pe alţi manageri culturali români și europeni interesaţi de proiect. Grupul de experți cuprinşi în Echipa externă va avea, de asemenea, contribuții esențiale pentru a răspunde unor nevoi specifice pe termen scurt în cadrul proiectului. După recrutare toţi membrii echipei vor participa la sesiuni de training şi activităţi de dezvoltare profesionlă care se focalizează pe îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor de a lucra în cadrul acţiunii CEaC. Pentru a realiza acest lucru Asociaţia Cluj-Napoca 2021 va solicita sfaturi de la experţi care au fost deja implicaţi în managementul proiectelor CEaC. Cum vă veţi asigura că există o cooperare corespunzătoare între autorităţile locale şi această structură, inclusiv în ceea ce priveşte echipa artistică? Sprijin administrativ și politic La nivel strategic În ultimii 5 ani, de când Asociația Cluj-Napoca 2021 CEaC a fost fondată, am reușit să găsim un echilibru potrivit între echipa executivă și administrație împreună cu partidele politice. Cheia succesului a fost comunicarea constantă și procesul de implicare a acestor actori principali. Astfel, primarii orașului și președinții Consiliului Județean Cluj au fost membri ai Consiliului Director încă din În viitoarea structură de implementare, aceștia își vor menține rolurile cheie în dezvoltarea proiectului. De asemenea, toate partidele politice au decis susținerea candidaturii orașului încă din Am menținut constant contactul cu președinții partidelor politice locale care au reprezentare în Consiliul Local și Județean, explicându-le în mod clar impactul viitor al titlului și rolurile lor în acest proces. Am ținut mai multe prezentări în cadrul organizațiilor de tineret ale partidelor politice, acestea implicându-se în mai multe activități ale Asociației. Nivelul operațional Experiența Capitalei Europene a Tineretului 2015 oferă un bun exemplu de colaborare la nivel operațional între administrație și echipa care a implementat proiectul. Ne-am propus să învățăm din această experiență. În anul 2015 au fost stabilite grupuri de lucru comune între Federația Share (organizația care a implementat proiectul) și instituțiile locale. Grupurile de lucru s-au reunit când evenimente/activități majore se aflau în faza de pregătire și chiar în etapa de implementare. Misiunea acestor grupuri de lucru comune a fost de a corela acțiunile necesare pentru: siguranța cetățenilor, utilizarea spațiilor publice și private, infrastructura turistică, circulația și transportul public etc. Intenționăm să înființăm un grup de lucru interinstituțional permanent, împreună cu Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj, Poliția Locală și Națională, Prefectura, Jandarmeria, Compania de Transport Public pentru a menține o comunicare constantă cu aceste instituții, pentru a preveni și rezolva orice situații ar putea interveni și pentru a sprijini în general implementarea întregului proces. În ceea ce privește implementarea în sine a programului cultural, Directorul Artistic şi Echipa Artistică vor beneficia de independență totală și de sprijin din partea autorităților locale.

39 74 Gestionare Gestionare 75 Care sunt criteriile şi dispoziţiile care au stat sau care vor sta la baza alegerii directorului general şi a directorului artistic? Ce profil au sau vor avea aceştia? Când îşi vor prelua atribuţiile? Care vor fi domeniile de acţiune ale fiecăruia în parte? Directorul General, Directorul Artistic și Directorul Relațiilor Comunitare sunt aleși de către Consiliul Director, în urma unui apel și în conformitate cu următoarele criterii: Profilul Directorului General: Cel puțin 5 ani de experiență relevantă în management Performanță dovedită în domeniul managementului Experiență de lucru cu autoritățile publice Experiența în managementul cultural este un plus Experiență de lucru în proiecte și rețele internaționale Bună înțelegere a actului cultural Interdisciplinaritate, abilități de comunicare și de coaching Motivația și disponibilitatea de a se angaja pentru întreaga perioadă ( ) Înțelegere clară a rolului și scopului Capitalei Europene a Culturii Profilul Directorului Artistic: Cel puțin 7 ani de experiență relevantă în sectorul cultural Performanță dovedită în sectorul cultural sau artistic Experiența de lucru cu autoritățile publice este un plus Bine conectat cu rețelele culturale și artistice Experiență în a gestiona proiecte și procese mari și complexe Motivația și disponibilitatea de a se angaja pentru întreaga perioadă ( ) Înțelegere clară a rolului și scopului Capitalei Europene a Culturii Profilul Directorului pentru Relații Comunitare: Cel puțin 7 ani de experiență relevantă în domeniul managementului Performanță dovedită în management comunitar si procese participative Experiența de lucru cu autoritățile publice este un plus Bine conectat cu rețelele și comunitățile atât în țară, cât și în afară Experiență în a gestiona proiecte și procese mari și complexe Motivația și disponibilitatea de a se angaja pentru întreaga perioadă ( ) Domenii de activitate: Gestionează întregul proiect, Comitetul Executiv și echipa de management Gestionează bugetul Gestionează strângerea de fonduri private și strategiile de obținere a finanțărilor din partea UE Reprezintă Asociația în afara organizației în toate aspectele esențiale, cu excepția programului cultural Răspunde în fața Consiliului Director Asistă președintele Consiliului Director în activitatea sa și este reprezentantul echipei de management în raport cu Consiliul Director Data numirii: iulie 2016 Domenii de activitate: Directorul Artistic va avea decizia finală în ceea ce privește programul artistic și va conduce o echipă de experți pentru a îndeplini sarcinile sale Gestionează programul, conținutul artistic și echipa programului cultural conform conceptului conceptului East of West si designul programului WEAST Menține cooperarea între Cluj-Napoca și alte orașe din țară și străinătate în ceea ce privește schimbul cultural Răspunde în fața Directorului General pentru buna gestionare a coordonării programului Conduce Consiliului Consultativ Artistic în activitatea sa și coordonează Echipa Artistică Reprezintă Asociația în afara organizației în toate aspectele esențiale în ceea ce privește programul Data numirii: iulie 2016 Domenii de activitate: Răspunde în fața Directorului General Conduce Consiliului Consultativ al Relațiilor Comunitare Gestionează echipa Academiei Deschise a Schimbării și întreaga echipă a Relațiilor Comunitare Reprezintă Asociația în afara organizației în toate aspectele esențiale referitoare la responsabilitățile menționate mai sus Data numirii: iulie 2016 Dacă Cluj-Napoca primește titlul statutul Asociației va fi schimbat în concordanță cu noua structură și atribuțiile menționate. c. Planul pentru situaţiile neprevăzute Aţi derulat/planificat un exerciţiu de evaluare a riscurilor? Am efectuat un exercițiu de evaluare inițială a riscurilor și avem un altul planificat pentru a doua etapă a procesului de selecție. Rezultatele din primul exercițiu de evaluare a riscurilor se pot regăsi în răspunsurile de mai jos. Care sunt principalele puncte tari şi puncte slabe ale proiectului dumneavoastră? PROGRAMUL CULTURAL Puncte tari Are un scop clar, o planificare pe termen lung și orientare pe proces. Se bazează pe colaborări și rețele puternice cu parteneri la nivel local și european. Este conceput să aducă un impact social concret, relevant și pozitiv. STRUCTURA ORGANIZAȚIONALĂ Puncte tari Toți membrii echipei inițiale a proiectului au fost implicați în toate etapele procesului (strategia culturală, conceptul, liniile de program, scrierea aplicaţiei etc.) și vor putea în cele din urmă să implementeze proiectul, în cazul în care titlul este câștigat ( ca membri ai echipei, manageri de proiect sau consultanți etc.) Avem un parteneriat puternic și sănătos cu autoritățile locale. Asociația noastră este independentă și susținută în același timp. Echipa externă (sistemul nostru de schimb temporar de profesioniști pentru a lucra în proiect) ne ajută să acoperim toate nevoile de resursă umană specializată și ne menține conectați cu mediul de afaceri, sectorul cultural și sectorul public. BUGET Puncte tari 60% din bugetul total este deja asigurat din fonduri locale și regionale. Ne bazăm pe diferite forme de finanțare și avem o echipa bună de specialiști pentru fiecare dintre ele (strângere de fonduri, scriere de granturi, experți în relații corporative etc). Puncte slabe Nu răspunde la o nevoie imediată, critică a comunității, prin urmare este posibil să nu fie perceput de către publicul larg ca o nevoie urgentă. Implementarea sa necesită o gamă largă și un număr mare de experți culturali și artiști care să-și asume obligația de implicare în acest proiect pentru o perioadă lungă de timp (cel puțin 6 ani). Este menit să spargă cercul vicios al diverșilor operatori culturali și al diferitelor comunități care sunt prea indiferenți sau prea orgolioși ca să colaboreze - în cazul în care vor găsi modalități de a colabora, atunci avem un "progres". Puncte slabe Până în prezent nu au existat crize care să fie adevărate provocări pentru structurile interne ale Asociației, prin urmare, nu știm cum vom reacționa într-o situație extremă. Structura Asociației este omplexă și dificil de organizat. Legislația din România îngreunează lucrul operatorilor culturali cu banii publici, în special când vine vorba de fluxul monetar și procedurile de achiziții de servicii. Proiectul CEaC necesită angajament puternic și de lungă durată din partea unui număr mare de experți în domeniul cultural și de management. Puncte slabe Guvernul României încă nu a stabilit alocarea de fonduri. Folosirea resurselor financiare publice necesită dezvoltarea unui sistem birocratic chiar și pentru un proiect cultural. Legislația națională pune mai mult accent pe cantitatea serviciilor și nu neapărat pe calitatea acestora. Cum intenţionaţi să depăşiţi punctele slabe, inclusiv prin utilizarea unor instrumente de atenuare şi de planificare a riscurilor, a planului privind situaţiile neprevăzute etc.? În ultimii ani, atât mizele, cât și riscurile orașelor care poartă titlul de Capitale Europene ale Culturii au crescut considerabil în ceea ce privește obiectivele, bugetele, infrastructura, turismul și altele. Pentru a minimaliza riscurile ne-am bazat întreaga planificare pe principiul activităților acționate de scop: toate evenimentele și activitățile din programul nostru nu sunt un scop în sine, ci sunt metode, măsuri, pași pentru a ajunge la un scop final mai mare. Acest principiu încurajează gândirea pe termen lung și ne permite să fim mai flexibili în alocarea resurselor, să implementăm mai ușor măsuri de control și să păstrăm întotdeauna o minte deschisă: atingerea scopului final este esențială, în timp ce livrarea cu maximum de precizie a planului de acțiune este doar recomandată.

40 76 Gestionare Gestionare 77 Slăbiciuni și Principalele riscuri Intern/Local Pierderea susținerii administrative și politice. Schimbări la nivelul Comitetului Executiv și la nivelul managerilor cheie din echipa de management din cauza unor probleme personale, retrageri sau a incapacității de a atrage persoanele potrivite pentru aceste poziții în termeni de integrare în echipă. Extern Imposibilitatea de a asigura bugetul previzionat Tendințele externe sau situaţiile de forţă majoră care afectează programul, parţile implicate şi contextul socio-politic (cum ar fi războaie, crize economice etc.). Aferente programului cultural Resurse (umană, de timp, financiare) insuficiente pentru implementarea întregului program cultural. Imposibilitatea de a atrage un număr relevant și calitativ de artiști europeni și operatori culturali în cadrul programului. d. Marketing şi comunicare Probabilitatea Minimă Medie Minimă Medie Medie Minimă Măsuri de control Deciziile oficiale de aprobare a susținerii financiare din partea Consiliului Local Cluj-Napoca și a Consiliului Județean Cluj; memorandum de înțelegere și sprijin semnat de toate partidele politice. Reprezentanții tuturor instituțiilor importante sunt implicați în proiecte ca președinți sau membri ai Consiliului Director, ca manageri de proiect sau în calitate de membri ai echipei externe. Scopul nostru este de a menține, în Comitetul Executiv și la nivelul de top al Echipei de management, cât mai mulți dintre colaboratorii noștri pe termen lung: inițiatorii de proiect, echipa executivă, operatorii culturali implicați în cercetarea și dezvoltarea programului, echipa inițială a consultanților externi. Procesul de recrutare pentru Comitetul Executiv și pentru rolurile-cheie din echipa de management a început cu mult timp în urmă și se bazează pe cele trei criterii: Competență, Motivație și Integrare. În timp, criteriile Competență și Motivare sunt mult mai ușor de evaluat, criteriul de Integrare are nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a fi îndeplinit. Ne bazăm strategia de sustenabilitate financiară pe conceptul de surse diversificate de venit. Ne-am asigurat deja 60% din buget de la bugetul local și județean. În timp ce astfel de evenimente de impact vor avea cu siguranță o influență asupra relevanței contextuale a programului nostru și a capacității de livrare, cultura își găsește întotdeauna modalități de servire a unui scop social. Parte din programului nostru este special dedicată dezvoltării de soluţii la noi provocări. O schimbare de scenariu aduce o schimbare în date și o schimbare în date se va reflecta în modul în care ne vom adapta programul și planul în momentul respectiv. Programul nostru nu este doar o serie de evenimente, ci o serie multi-stratificată, inter-conectată de proiecte planificate pentru a fi lansate în 2021 (sau mai devreme) și dezvoltate pe termen lung. Având în vedere faptul că managementul de proiect este un instrument și nu un scop, ne ajută să redimensionăm și să replanificăm întregul proces în funcție de resursele disponibile, astfel încât programul să poată fi implementat. Toate activitățile planificate, ca și conceptul în sine, se bazează pe principiul colaborării și au o dimensiune europeană. Proiectele emblematice și toate evenimentele/ activitățile majore din cadrul programului sunt construite pe rețele puternice de parteneri internaționali. Apelurile deschise pentru proiecte vor asigura participarea artiştilor la program. Programul dumneavoastră artistic poate fi rezumat printr-un slogan? Sloganul proiectului nostru este Servus. În România această formă de salut este specifică nouă celor din Cluj-Napoca. Oriunde mergi și saluți cu Servus, ți se spune Aha, ești din Cluj, nu? Expresia are origini latine și a devenit foarte cunoscută în spațiul cultural central-european. Servus este cuvântul care vorbește despre aspirația noastră de a ne îndeplini potențialul ca o comunitate și, de asemenea, este un simbol al încrederii: este utilizat și de români și de maghiari. Acesta este felul în care prietenii se salută și modul în care saluți oamenii pe care îi consideri egalii tăi. Reprezintă deschidere și familiaritate. Este sinteza Estului întâlnind Vestul. Servus este o elipsă a expresiei Ego servus tuussum!, ceea ce vrea să zică Eu sunt servitorul tău!, cu sensul Mă pun la dispoziția ta! sau Sunt gata să te slujesc!. Expresia se folosea în antichitatea romană, în Imperiul Roman incluzând provinciile Dacia, Moesia și alte provincii danubiene, ca formulă de curtoazie. [...] În lumea germană a secolelor al XVI-lea și al XVII-lea, exista tendința de a reînvia antichitatea și chiar de a o imita. Nobilii germani și austrieci s-au deprins atunci, cu dorința de a se purta ca romanii, să se salute cu Servus tuus!. De la ei, moda aceasta a trecut repede la nobilii vecini, încât obiceiul a pătruns destul de repede la elitele cehe (și slovace), slovene, croate, polone, ungare, române (din Transilvania), rutene (din vestul Ucrainei). Cu alte cuvinte, forma aceasta politicoasă de salut a ajuns la noi prin influențe vestice (germanice), chiar dacă are rădăcini romane. [ ] Prin servus, clujenii îi îndeamnă pe oaspeții lor de pretutindeni să nu se simtă stingheri, să se considere acasă, fiindcă li se va pune la dispoziție tot ceea ce au gazdele mai bun, după cum cer legile nescrise ale ospeției. De aceea, servus face parte nu numai din istoria noastră comună europeană, ci și din civilizația pe care am construit-o și pe care o ducem mai departe împreună aici, în Transilvania. Prin servus, ne deschidem sufletul și ne prezentăm lumii cu o anumită curtoazie, cu disponibilitate și demnitate, așa cum se cade să facem. Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop Rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca Care este strategia urmărită de oraş în termeni de marketing şi de comunicare în anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii? (în special în ceea ce priveşte strategia referitoare la mass-media şi la mobilizarea unui public larg. Cum vă veţi mobiliza propriii cetăţeni astfel încât să-şi asume rolul de comunicatori ai evenimentului către lumea exterioară? Potrivit bugetului nostru operațional, am alocat de euro pentru promovare și marketing (15.57% din bugetul operațional). Conceptul nostru East of West are, în mod evident, un mare potențial de comunicare internațională, de aceea am ales o anumită abordare de marketing pentru a spori acest potențial: elementul cheie al strategiei de promovare și marketing este participarea. Mai mult decât atât, marketingul participativ este mult mai eficient decât marketingul tradițional, întrucât se bazează pe implicare și recomandări. Deci, planul nostru este de a construi un sentiment de asumare și responsabilitate pentru Cluj-Napoca 2021 CEaC a comunității locale și a vizitatorilor din toată Europa. Scopul nostru este de a implica oamenii în program, de a le oferi experiențe captivante în cadrul proiectului. Oamenii și ideile lor puse în lucru, aceasta este campania noastră de promovare și marketing. Cum vom face acest lucru? Obiectivele noastre strategice: Să creștem participarea pe termen scurt și lung în actul cultural Să comunicăm programul Cluj-Napoca 2021 CEaC către publicul local, național și european Grupurile noastre țintă: După vârstă: copii, tineri și tineri la suflet După zonă: local, transilvan, român, central și est european și european După experiențe și interese: persoane cu o formare culturală sau artistică, persoane interesate de turism, călătorii și divertisment, persoane interesate de etnografie și patrimoniu, precum și alte publicuri țintă Pașii principali: Să facem implicarea în program posibilă și de dorit Din punct de vedere offline și online, hub-urile cu specific cultural reprezintă pilonii programului Cluj-Napoca 2021 CEaC: grupurile de inițiativă ale proiectelor emblematice, Academia Deschisă a Schimbării, Programul de Voluntariat etc. Oamenii sunt invitați să se alăture discuției și toate aceste huburi sunt deschise pentru toată lumea. Să oferim modalități concrete pentru ca publicul să preia inițiativa Hub-uri offline și online prin care oamenii să aibă acces la dezvoltarea programului în sine. Proiecte bazate pe conținut generat de utilizatori. Mecanisme de viralizare verbală generate de către echipa noastră. Grupuri online consultative pentru nevoi specifice, activități de co-creare, cum ar fi concursuri de idei, concursuri de tehnologie, brainstorming etc. Să informăm oamenii despre Cluj-Napoca 2021 CEaC Proiectul nostru beneficiază de un amestec complex de instrumente tradiționale de marketing și comunicare, cum ar fi radio și televiziune, reclame și articole tipărite și online, materiale periodice informative personalizate, bannere online, campanii publicitare indoor și outdoor, social media, dar și de o varietate foarte consistentă de producții de marketing proprii care sunt atât spectaculoase, cât și eficiente: cascadorii de PR, lumi inventate etc.

41 78 Gestionare Să construim un entuziasm colectiv Abordarea noastră de marketing participativ este menită să construiască entuziasm colectiv odată cu apropierea anului 2021, având apogeul în cadrul proiectului în sine. Astfel estimăm ca până în 2020 va fi deja creată masa critică necesară. Să accesibilizăm informația Toate eforturile menționate mai sus vor avea efect numai în cazul în care informația este ușor de accesat. De aceea, contăm pe site-ul nostru ( pe seria noastră de broșuri și reviste, pe rețeaua de info-puncte în universități, centre de culturale românești din străinătate etc. Producții proprii de marketing Comunicare intergalactică Cascadorie de PR: Cluj-Napoca este cunoscut ca fiind una dintre destinațiile preferate pentru vizitatori. BBC a plasat pădurea Hoia din Cluj-Napoca, printre primele 3 cele mai bântuite locuri din lume. Se spune că pădurea găzduiește un portal pentru comunicarea cu alte lumi. Vom investi într-o campanie de comunicare intergalactică, pentru a se asigura proiectului Cluj-Napoca 2021 o acoperire la nivel interplanetar. Împreună cu o companie românească din oraș care susține programul spațial al Guvernului României, vom construi un tulnic pentru a trimite semnale Servus către spațiul cosmic. Tabăra de etnografie intergalactică este un program anual de rezidențe pentru tinerii artiști din toată Europa, care sunt invitați să-și imagineze o expoziție etnografică intergalactică în incinta Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Jurnaliștii de călătorie liber profesioniști, precum și jurnaliști de la ziarele partenere internaționale sunt invitați să viziteze Cluj-Napoca, înainte de 2021, pentru a spune lumii ceea ce e real și ce e suprareal în acest loc. Campanii de promovare virală verbală Se spune că viralizarea pe cale verbală este cea mai eficientă metodă de marketing. Desigur, nu se poate controla, dar se poate încuraja. Acesta este motivul pentru care vom iniţia Servus Europa, un program de ambasadori care conectează diaspora românească, străinii care locuiesc sau au locuit în orașul nostru și studenții din Cluj-Napoca, cu prietenii lor din Europa. Campania oferă un loc de întâlnire anuală pentru toți cei implicați: InClujing You o săptămână de vară plină de evenimente și activități care celebrează diversitatea valorilor culturale ale orașului nostru și celor ce îl iubesc. Toți cei care trăiesc în străinătate și sunt conectați emoțional cu orașul sunt invitați să-și aducă prietenii și familiile la această întâlnire anuală la Cluj-Napoca, pentru a descoperi sau redescoperi orașul. Noi numim această acțiune: turism personal. Cum ne organizăm? Avem un manager de marketing și comunicare în cadrul Echipei Relațiilor Comunitare, care lucrează în subordinea Directorului pentru Relații Comunitare și împreună cu managerii de la Academia Deschisă a Schimbării, precum și cu departamentele de Dezvoltare a Publicului și Ospitalitate. Aceasta este o reflectare a strategiei noastre de marketing participativ, conectarea cu adevărat a departamentului de marketing cu echipele care administrează implicarea oamenilor în proiectul Cluj-Napoca 2021 CEaC. Marketingul participativ are două direcții: oamenii au nevoie de implicare și tu ai nevoie să comunici acest lucru spre exterior, cu ajutorul lor. Echipa Relațiilor Comunitare are în vedere ambele aspecte: oamenii se implică prin intermediul oportunităților și programelor derulate de Academia Deschisă a Schimbării (Programul de Voluntariat, Programul de Schimburi, hub-uri, etc.), de echipa de Ospitalitate (rețele de cazare neconvenționale, ghiduri de călătorie etc.) și Echipa de Dezvoltare a Publicului, iar comunicarea se realizează prin efortul comun al Echipei de Marketing și al Echipei Externe. Cum intenţionează oraşul să pună în evidenţă faptul că acţiunea Capitală europeană a culturii aparţine Uniunii Europene? Vizibilitatea brandului Uniunii Europene va fi asigurată la nivel intergalactic, de-a lungul întregii noastre campanii de marketing și de comunicare (menționate în răspunsul anterior) și în timpul proiectului în sine. Toate logo-urile prevăzute în instrucțiunile UE vor fi afișate pe toate materialele oficiale tipărite sau online. Reprezentanții Comisiei vor fi invitați ca vorbitori la toate evenimentele noastre majore, înainte de 2021 și în timpul proiectului. Vom integra aspectele-cheie ale UE referitoare la discursul social, urban și cultural în campaniile noastre și în strategia de comunicare. De asemenea, vom aduce în atenția publicului aspecte din agenda UE, cum ar fi: Migrația, Antreprenoriatul Cultural, Industriile Creative, o Nouă Narațiune pentru Europa, Mobilitatea Artiștilor, Legislația Culturală, Drepturile Omului, Educație, Internet, Politica de coeziune, Europa Digitală etc. Vom colabora cu instituțiile-cheie ale UE, în scopul de a le aduce la Cluj-Napoca și de a promova oportunitățile pe care le oferă și moștenirea pe care o lasă în sectorul cultural european, programul CEaC fiind prezentat ca una dintre aceste posibilități. Informaţii suplimentare Explicaţi în câteva rânduri prin ce anume candidatura dumneavoastră este mai specială în comparaţie cu cele ale altor oraşe Este acesta sfârșitul? Putem privi acum înapoi și să ne întrebăm: ce am schimbat? Și care a fost modul în care acest proces a schimbat orașul nostru? Au trecut cinci ani și echipa executivă a acestei candidaturi a rămas aceeași. Acum putem mărturisi: suntem foarte mândri și onorați că am ajuns la acest punct și suntem profund recunoscători pentru toată lumea întâlnită pe parcursul acestei călătorii. Împreună am devenit mai bogați sufletește. Câte echipe pot spune că au rămas împreună încă de la început? Am învățat în fiecare zi și în fiecare întâlnire că nimeni nu are toate ideile bune, că soluția potrivită se găsește numai prin discuții deschise și că interesul comunitar trebuie să prevaleze asupra ideologiei. Acum putem mărturisi că, datorită acestei candidaturi, Cluj-Napoca a câștigat un impuls uimitor. Ați ajuns până aici cu citirea acestei aplicații și cu siguranță v-ați decis dacă - "acest oraș merită sau nu merită să câștige". Așa că trebuie să recunoaștem: imaginându-ne că orașul nostru va deveni Capitală Europeană a Culturii am generat o atmosferă cu totul miraculoasă în viața noastră. Datorită acestei aureole, au luat naștere idei remarcabile, în fiecare an au apărut evenimente originale și noi toți simțim că orașul ce-l iubim este pe punctul de a trece printr-o transformare unică. Recunoaştem că nu suntem noi cei care să decidem dacă suntem speciali. Totuşi, ne simţim speciali în primul rând pentru că în acest proces de cinci ani am reuşit să servim interesul comunităţii. Această explozie de inițiative culturale a obligat administrația orașului să țină pasul. Pentru a îmbunătăți bugetul pentru activități culturale, pentru a lua deciziile necesare în timp util și, mai presus de toate, pentru a se deschide față de societatea civilă, ceea ce este, probabil, cel mai greu lucru. Ne simţim speciali, mai apoi, deoarece în acest proces care a durat cinci ani, am reuşit să schimbăm oraşul înt-o anumită masură. Ne-am asumat acest proces unic şi autentic de transformare, generat de jos în sus. Ne simțim aşadar speciali pentru că am avut curajul şi determinarea să recunoaştem şi să discutam despre provocările cu care noi ne confruntăm. Conceptul East of West, Academia Deschisă a Schimbării și programul WEAST ne stau mărturie. Ne simţim speciali deoarece alocările financiare pentru acest proiect au fost deja făcute. Ne simţim speciali pentru că ne-am testat capacitatea de a livra proiecte de anvergură prin implementarea Capitalei Europene a Tineretului în Ne simţim speciali pentru că, a deveni Capitală Europeană a Culturii este în continuare visul nostru, la fel cum era acum cinci ani, iar visele nu pot fi alungate. Deci, acum noi suntem pregătiţi. Autoritățile locale sunt, de asemenea, pregătite. Decizia dacă suntem sau nu suntem speciali este în mâinile dumneavoastră. Prin urmare, ne întrebăm din nou: este acesta sfârșitul? Noi credem că este adevăratul început. Adăugaţi alte comentarii pe care le consideraţi necesare în legătură cu candidatura dumneavoastră. Ne propunem să ne lansăm într-o amplă dezbatere cu privire la modul în care articulațiile culturale ale identității noastre europene comune formează construcția și reconstrucția europeană. Dincolo de toate crizele economice, Grecia - țara ce va împărți anul titulaturii cu noi - arată chiar prin numărul mare de orașe care intenționează să candideze că din punct de vedere cultural se simte mai europeană ca niciodată. Mesajul lor este clar: avem nevoie să ne valorificăm energiile colective și să abordăm frontal problema identității europene.