NECULAI IORGA AMINTIRI DIN ITALIA GIOSUE CARDUCCI EDITURA, BUCURESTI -4 LABAARIII H. STEINBERG t8, STR ADA SELA fa, i8 1 8 9 5. Precul 1 leis.
N ECULAI IOR GA AMINTIRI DIN ITALIA GIOSUE CARDUCCI BUCURESTI EDITURA LIBRARIII 14. STEINBERG 18, STRADA qmr-atir,!8 1895.
DE ACELASI : tfne collection de lettres de Philippe de Mainlines, Paris, 1892 (estras din Revue flistorique). Fossil, Bucurestl, 1893, Haimann. Saito din literature remina, I, II, Ja T, 1893-94, $araga. Thomas III, marquis de Saluces, Paris, 1893, Champion. "Philippe de Mezieres et la croisade an XIV-e siecle (Bibl. de!tr. des R. Etudvs supt til ar).
TABLA DE MATERIE PR14.:FA7,1 I V- GIOSUE CARDUCGI 4 DIN ITALIA : -VENETIA' 61 g PADOVA-VIC ENTA-VERONA-MILAN... 119 c TURIN-GENOVA-PIZ A 156 ROMA. 473 FLORENTA 223 NAPOLI 11'41
-goaarmei c_71l 91-gv,,z.
PREFATA De obiceiti, prefata n'arc rostuliel inteo carte de -literaturd curates. Iea se pure in (loud cav4ri numai : cind autorul crede prea mult sad prea putin in cele scrise-de dinsul. Pentru volumill de fates, ie cazu din urma. 4ceasia tear scitka insci pe de plin punerea innainte a acestor rinduri: iele sint mai putin o recoinandare, decit o esplicare, si o vsplicare foarte necesara. Cind «Amintirile din Italia» au fost compuse, autorul iera foarte tinar, sad mai bine prey tinar, si iele au lnsusirile si de fectele carillon- fcrcute innainte de 20 de ant. Dacd ieste intr'insele o incredere naivd in puteri, atunce pentru intdia oars incercate, o spontaneitate calda, pc care cineva o pierde, clstigind sad necistigind alte insusiri mai solitle, nimene nu vede mai bine astaki decit cel care lea scris alta data, defectele de patrundere, de adevar, de gust, foarte adeseori. Dupa mai multi ant de
II esperienta si cugetare, autorul a inteles, ca alegerea subiectelor nu determincl greiitatea operelor de arta, ca un tabloi religios in fatiseakei altceva decit pe unul sau mai multi sfinti, infatiseakii acea putere crea toare, care se imprimci pe alege artistul, cind ie mare. Evident deci, ca inulte simpatii si antipatii de data ii slut cu desavirsire straine. Acestea privesc felul de a v.edea in arta, pe care1 manifestei «Amiutirile», solutia u soarii data unos probleme foarte grele, de care nu se putea apropia cu izbinda, asa pregatit, cum iera atuncea. In ceia ce pri veste f?rma, ie tot atit de mare deosebire intre gustul de innainte si cel de astiiki-. Sentimentalismul si poza ierafl la modci acum citiva ao, precum sint la' moda si astaki, si, fiindca asupra tinerilor se eker citti mai mull infiuentile, si mai ales acele. de care ieste vorba, «Amintirile» cad adese ori in sentimental sail se intepenesc in poke, artistice, sceptice si de altf el, care slut tot deauna si cu descivirsire condamnabile. Din acest sentimentalism face parte kugra virea Venetiii dupa ret eta cunoscuta, groaka regulamentarci innaintea trecutulul republicii,
III melancolia plinkatoare ie un oras Zidit pe apii! care nu reprqinta nici adevarul faptulul, nici adevarul impresiii. Dar Venetia de 6 data ierapentru mine tot Venetia melodramatica, Venetia profanilor, cari o cunosc nutria dupa ecoul literar, mai fats si mai silit Inca, al tiradelor, asa de cu succes in vremea lor, ale lui Daru saic Cesare Balbo. Chiar dacd aceste peirti ar fi mai gustate, si shit prof and convins cd ast-fel se va intimpla, be reneg cu patina. Scrim asta-ki autorul poate spune a- ce.asta fara minunatul pseudo-modest, care se obisnuieste la noiaceste inzpresii ar avea un caracter mai barbat, mai sigur ; ar fi snai hogate si mai adevarate. Si tocmai findca. iele ar fi cu totul alt fel, iel si-a inteqis ori-ce addugirl salt schimbari chiar and o povestire ie ie iota brusc printr'o lacuna in manuscrisul, care a avut peripetiile sale, chiar cind nepotrivirea ie strigatoare intre ideile de atunci si cele de acurna. Iele se infatiseact deci asteki, asa cum au Jost scrise in prima-vara lui 189o, cu toata nelegatura bucatilor asternute imediat duper' zmpresie, in larma otel dor italiene, in emotia plecaril 1110 departe.
IV S'a adaus ht pantile publicate in Revista Noua restul nianuscrisului pastrat. Acestea slut esplicarile, care se impuveati innaivtea acestei carti de inteiia tinereta. Adaugirea la calatorii a studiului literar, care urmea0,nuiera,evident,la Inceput in intentia autorului. De si introdus cam arbitrar, pe lingo lucruri, cu care n' are alia legatiirci, cleat acea care eista hare tara italiana si poetul Italian, iel n'a fost facia pentru aceasta ocazie, ci ie produsul unlit studiu mai inddungat al operei lui Carducci. Aceasta va esplica si forma, pe care o imbraca, forma, care se deosebeste tot atit de mult de cea obisnuita la not pentru asemenea lucruri, pe at si scopul adieultelut mien de acel, pe care-1 uinclresc alte articule critice. Incredintat, cat vu va deveni popularsi, ca tot-de-a-una, pe deplin satisfacut de aceasta ii voiu socoti tinta atinsa, data putinii de la no!, cari stair la nivelul unui public apusan, von cunoaste mai de aproape printr'insul pe autorul Odelor barbare». Miinchen, 23 Decemvre 1893.
G1OSUE CARDUCCI (schila din literatura italiana contemporana). -4.-.4.-- Cele ce urmeaza, nu sint cercetarea larga.s,i dephna, de care ie vrednic cel mai mare dintre scriitorii italieni in viata, Incepatorul unei mi cari poetice, care nu s'a lntins mal departe decit hotarele taxi! sale 9, dar care a dat o viata noun literaturii acesteia, cel mai mare poet, ce s'a manifestat In Europa 1) De si ultimele opere ale lut au fo3t trad use de Julien Lugol in Franta, iar in Germania cele mat frumoase pill din poezia-t s'ad Mart cunoscute prin traducerile lut Heyse (Verse aus Italien), Iulius von Schanz (Italia lut Hillebrand. H si Kornblumen and Immergrein), lut Karl von Thaler si mat ales prin publicarea until volum intreg de traducer! de B. Jacobson (Ausgeudhlte Gedichte von G. Carducci, metrisch Ubersetzt von B. Jacobson, mit einer Anleitung von Karl Hillebrand, Lpipzig, Wilhelm Friedrich, Verlag des- Magazin fiir die Literatur des Auslandes 1880, in 120).
2 dura moartea lui Heine, ') cum 11 saluta, dupd publicarea «Poeiilor much, un critic german, cunoscut prin lucrarile sale asupra literaturilor celor mai deosebite, K. Hille brand. Pentru a face cercetarea aceia, ie de nevoie o cunoastere adlnca a conditiilor intelectuale, in care se afla Italia de astazi, o familiarizare mai vechie si mai complecta.' cu opera atit de bogata a poetulul din Bologna, o ignorare mai putin desavirsita a polemicilor violente si laudelor fanatice, pe care le-a gasit in propria lui tara, lucruri ce nu mi-au fost iertate nicl de vreme, nici de Imprejurari. 9 1) Giosue Carducci... ist ohne Zweifel der bedeutendste Dichter den Italien seit Leopardi's Tod hervorgebrachtja, ich wage welter zu gehen, Europa hat, seit es Heinen verloren, nicht die auftreten sehen, welche ihm gleich kamen, und selbst der helle Stern des Westens, Bret Ilarte, verbleicht etwas vor diesem Sterne (sic) (Carducci's neueste Gedichte, in Zeiten, Volker und Menschen von Karl Hillebrand, i- ll, Berlin, Oppenheirn, 1875, p. 95). Nrerea ie intarita (vielleicht den ersten") in prefata traduceril Jacobson (p. V). 2) N'am putut intrebuinta ast-fel cite-va carti consacrate unor parti, din opera lui, precum : G. Chiarini, I critici taliani e le ocli barbare, Bologna, Zanichelli, 1878 ; Leopoldo, Barboni, Giosue Carducci e la IVIaremma, Livorno, Giusti, 1885 ; prefata lui Enrico Panzacchi la editia a 2-a Zanichelli a Poeziilor noud" (Bologna, 1879, in 12), biografia luf, Adolfo Borgognoni (innaintea editiii a treia Florentine din Poezii, Barbera, 1878), articulul lui Adolf Pichler in Abend-
3 Articulul acesta se Intemeiaza aproape numai pe datele de viata interioara si esterioard, cuprinse in scrierile lul Carducci. Multele sale opere de eruditie sail de istorie literara, polemicile din Conf ezioni e bcttaglie», 1) rwenziile putin Insemnate din acencri c faville» 2), intrepuintate, intru cit lamuriri asupra conceptiii sale de poezie si arta se pot afla in iele, at) fost lasate la o parte, cu voie. Se va vorbi aice de poeziile sale numai, partea cea ma! Insemnata, data nu si cea ma! Intinsa, din cit a scris, si, singura mea tinta ie sa fac cunoscutd, or! cit de necomplect, dar cu cit ezactitate-mt va fi cu putinta, figura unuia din fruntasif literaturil veaculul. I De la aparitia Juvenilelor (Juvenilia), in 1857, pana astazi, cu fie-care opera maf la-. _murit si mai energic, Carducci a lovit In post i al lut von Thaler in Neue Freie Presse (reproduse innaintea edi(iii Z-inichelli, 1875, a Nouelor Poezii). 1) Serie prima, Roma,. Sommaruga, 1883, in 8 ; serie se conda, ibid., acelasi an. 2) Serie prima (1859-70), Bologna, ditta Zanichelli, 1891 ; serie seconda, ibid., 1892 (1870-5).
scoala poetica din cea d'intaia jumiitate a Teacului, in scoala romantica. italiana. De la inceput, iel a sarit peste intreaga serie a imitatorilor mal mult sail mat putin credinciosl al NI Manzoni, pentru a se alipi, printre contemporani,de Leopardi, «maestrul» 1) invocat In dedicatia volumului de tin ereta ; printre predecesorii imediati,de Foscolo, Monti si Parini ; mal departe, de numele marl ale trecutului : Ariosto, Petrarca, Dante 2) ; in sfitsit,de anticitatea clasica. Clasicismul nu iera mort : dupd ascunderea trecatoare In negurile romantice, iel trebuia sa reapard, pentru mintuirea artei si a poeziii in special 3). In trel-zeci de ani de lupta literara, aceasta i-a fost tinta, si vrajmasii artel clasice au fost vraijmasii sdl. Romantismul acesta, cu care a luptat Carducci, se deosebeste simtitor de miscarea 1) LuT si lut P. Giordani 1T sint dedicate Poeziiie din 1859 : trcome ad autori 6 maestri». 2) Care a sunat, zice iel, renasterea, fie si dintr'o clopotnitd galled. Poesie di Giosue Cantu I (Enotrio Romano), Firenze, Barbera, 1871, p. XV. 3) unon di quel classicismo tecnico... si di quel classicismo eterno che 6 l'armonia piu intima del conceit col fantasma.e della contenenza con la forma, che e i1 fib r della perfezione degli ingegni ben temperati, (Bozzetti critici e discorsi letterarii di Giosue Carducci, Livorno, Vigo, 1876, pp. 468-9). 4
5 cu acelasi name din Franta, singura mai bine cunoscuta la not Aparitia sa nu ie zgomotoasa : nici-un manifest cu rasunetul puternic, nici o prefatd cu minile in soldud. Dupa cite -va an) de poezie clasica, Alessandro Manzoni se converteste la cretinism, si toarnd din acelasi bronz sever si cam rece imnurt catre Fecioara, altele pentru patimile lui Hristos on pentru inviere, cala in tragedif cu subiecte medievaleregi lombarzi sau condottierirespectatele regale ale lul Aristotel, zugrdveste aceleo epoce in admirabilii alogodnici» ; Grossi iii cauta 'tot acolo subiectele, in romanul ca ;i in operele sale poetice ; Berchet scrie «Romaimle» sale patriotice, Prati imiteaza sentimentalitatea operelor similare din Apus, in «Ermengarde» si «Arman;zih, can,sint poate cele mai romantice, in intelesul francez si german al cuvintului, din toate productele scoli). Tot) ins,, cu esceptia lui Prati, Ithbraca fondul de ides, mat mult 1) Carducci semnala aceasta lirica uclassica classicissimas, scrisa de Manzoni intre 1806 si 1809. Bozzetti critici, p. 305.. V. si un bun articol al lul Manzoni insusi asupra scolit, pe care a treat -o, Del romanticism in Italia, publient intdiii in Prose di Alessandro Manzoni, Venezia, acchini, 1853,. p. 111, sqq. (caracterul anti-clasic si religios).
6 sail mai putin nod, intr'o forma de o sobrietate clasica, si lacrimile false, simtirile -torturate, espresiile batatoare la ochi nu lovesc decit poate In scrierile poetilor mai mdrunti i mai tarzii, ceia ce face Inca o deosebire Intre Manzonieni si scoala franceza, care n'a ramas totu0 fard influents asupra lor.1) Uncle insd deosebirea ie mai puternica, ie in directia religioasa, pe care Italienii, ca i invatatorii for din Germania, o ad, si care lipseste cu totul romantismului din Franta. Chateaubriand std.* singur In mi,5carea literaturil ranceze contemporane ; descoperitorul frumusetilor poetice ale crqtinismului n'a tupt nici o lanta in potriva unel scoli clasice, de care nu se deosebia, pe cit se -crede de obiceiu, prin forma. Lamartine nu ie un militant nici lel. Lupta'toril sint cell-alit : tinerii de la 1830, Hugo, care, daca a 1) observapa lui Ilillebrand (Ausgewalte Gediehte.,., p. XVI), a romantismul italian nu cunoaste aferrnecatoarea fantazien a Germanilor (precum iel ie strain si de tonul nehotarn, atit de magic in efecte adese ort, al poeziii nordice), ie adevarata, dar iet n'ad putut cinta ao cavalerie conven[ionala si pioasit, aflata de Chateaubriandn (von ChAteaubriand 's Erfindung), pentru-ca scriitorul francez n'a avut nimic a face cu cavaleria, ort-si-cum privith. Manzoni vorbeste si lel de lipsa elementulut anarliic in forma, lrc., p. 450.
_sprijinit In «Odes et Ballades» reactiunea politica, n'alacut nid-odata indatorid deosebite und credinp, care nu iera a lui, Theophile Gautier i Musset, can numai astfel de ginduri n'au avut In vietile for de petrecatori on de artists cu inimile Inchise pentru curentele politice sau religioase ale timpului. Din potriva, precum in Germania Novalis cinta superioritatea catolicismului si plinge reforma tulburatoare, precut') tot acolo GOrres scrie «Mistice» in cel ma! curat gust al yeacultil de mijloc, *i Zacharias Werner tine predid, care ar fi avut o izbincla Indoiti In al )(IV-lea veac ; in Italia, Cantu apard credinta -catolica in Istoria sa universala, Rosmini invie idealismul, dupa timpurile ail de lege ale seculului trecut, Vincenzo Gioberti reprezinta cu putere i taldura directia guelfa. 1) In aceiasi vreme, on In ce chip at fi stat iei cu inima fata cu credintile, pe care veacul al 18-lea socotia, ca le-a darimat, somantica Italieni sint, absolut fara esceptie, patriot', si, multi dintre dinsii, liberal! din cei Trial desavirsiti. Starea nenorocita a Italia, 1) In religiozitatea for insa, Italienii slut cu mult mai moprecum observa Carducci (Bozzetti critics..., p..dernt, gi,.306), Manzoni insuo, nici-odata un ecristiana rattrapitoa, tiut sl- T tempereze ideile religioase prin spiritul de toleranta al veacului al 18-lea, in care s'a nascut, is
8 sfasiata in atitea state, cirmuite lard con tiintd,cie aspiratiile nationale ale poporului, sail ingenuchiate Innaintea strainulut, umplea de durere inima or! -cdrui otn, ce cugeta_ la Italia de o data si la Italia, care trebuia. sa fie. In Franca, Hugo a fost tot-de-a-una amestecat in luptele de particle : dupa lovitura de stat din 185 I ma! ales, liberalil Intaiii, socialistic pe urmd, ail vazut in iel pe unul din capil cei mai energicl.5i mai folositori, dar nimenea dintre romantic! nu 1-a Intovard*it pe calea luptelor politice. Mis-- carea s'a despartit de lumea esterioard din ce in ce mai mult, retragindu-se, la urma, In linistea sanina a lui Vigny sail Leconte de Lisle, in indiferenfa' desavir*itd pentru tot ce ie burg be, pentru tot ce nu face parte integranta din arta divinizatd.. Sculptarea_ forme!, cautarea de efecte noun, mai,colo rate sad mac plastice, iata ce puted interesa numai pe membrii unel :: col! ramase, de la declaratia de razboia din 183o si pana la Parnasieni, o scoald curat literara. Reprezentantil liberalismului sint aiurea, Intre avocati, intre ziari.5ti : vrajma*ic acestora nu sint nici id, romantic! : ca fel de a--1 esprima ideile, ca logica rece si fara de fraze, strainer.
9 de on -ce amestec cu sentimentul si sentimentalitatea, Joseph de Maistre, cel mai neindurat dintre reactionari, ie un filosof din al i 8 -lea veac, Intrebuintind cu alte scopuri armele intelectuale ale timpului a- celuia. In Germania, romantismul, dezgropind trecutul veacului de mijloc, ie de multe on national, dar nationalismul sail nu poarta parul lung si mantaua batuta de vint a revolutionarilor italieni. Uhland singur leaga In unele din poeziile sale aceste doua inst4iri, si Inca ie o nesfirsire de la iel pana la un Mazzini: incolo, liberali sint Heine si Borne, prietenii Francejilor, oamenil cari-s1 pastreaza ironia pentru a ride de Indobitocita, slaba si apasata Germanie. In Italia, cine stall in fruntea liberalismultg national, cine viseaza Roma fara de preop, cine mingiie cu cintecele for pe rasculatii de la x 848 si de mai tirzia? Romanticul Berchet, romanticul Gabriele Rosetti. Silvio Pellico, un romantic si iel, pune pe altarul dorurilor sale pe Dumnezect linga Italia, si nota religioas4 se amesteca cu cea nationals In plingerea resemnata a «Inchisorilor» sale. N'a scris Manzoni Insusi «Trionfo della Liberta», unde revolutia franceza ie innaltata 2
40 pang la noun, si, in acele vremuri de salbdtacie fara stavild, nu ni-a prezintat iel pe «la barbara consorte di Luigi»9, Maria Antoinetta insasi? Ast-fel se Infatiseaza scurta 2) y.i putin bogata perioda romantics italiana, in reprezentantii sal de frunte : religioasa si nationals ca directie, mai putin iubitoare de veacul de mijloc decit aiurea, si foarte _putin sentimentala, ca fond, cumpatata ca forma, fara ezagerdri plictisitoare, fara versurl zgomotoase, aruncate in fata bunulul gust, fara multi afectatie morbida si fara cinisme colorate, ca forma. Cauza poate iera acel instinct clasic, luind cuvintul ca o notatie a sobrulul si definitivulul, pe care, in periode foarte rare numai din istoria sa literard, 1-a pierdut Italia. Doua cuceriri straine au adus cu iele viciarea a- 4) Trionfo della Liberia, III: Le viscere cruente di Parigi, Regurgitando velenosa bava, La barbara consorte di Luigi... 2) Tot Carducci, care ie de multe on un critic minunat observa incti faptul, ca romantismul italian nu si-a spat nici-o data o albie statornicd, ci a procedat na ondate disiguali e intermittenti» (Bozzetti oritici... p. 472). Poate ca n'ar fi tocrnar parodoxal, dad'. s'ar zice, ca in Italia n'a fost -romantism, ci romantici.
11 cestui instinct de masurii : Spaniolii au dat pe Marini, bombasticismul i fardarea ideilor, Francejii veacului al 18-lea ate inspirat pe Frugoni *i urmatoril sal, scoala arcada. 0 reinnoire clasica se produce insa Indata in potriva laptelui dulce si poeziii de salon : Alfieri, Monti *i Foscolo iii formeaza spiritul prin studiul anticilor, plecum acela i studiu oprise innaintea, Arcadiii fare, pe un Chiabrera sail Filicaja de a se inneca in apa cu zahar. Contra acestor clasici noi, i nu contra unel suvefanitati literare ca a lui Delille in Franta, contra acestor vrajrna0 al madrigalismului si afectarii, ce domniau In Franta atuncea, s'a ridicat romantismul, i aceasta esplica si putina sa izbinda si asamanarea de forma, care ezista Intre cei mai talentati din directia noua si treimea clasica de la inceputul veacului 1). Pe la 1860, mi carea iera pe sfirite : In locul marilor producatorl, can naturalizase curentul in Italia, un Aleardi, un Prati, a doua generatie romantica, 11 compromiteau. 1) De aceia, gre.geste Carducci, clad, intr'o incercare de a da dreptate romantismulul, atribuie reprezentanfilor sill rotul de transformatort at unei fiteraturi ada attitudini gia fiacche e da forme usatex) (Bozzetti critici.., p. 468).
12 Mal deosebiti de pretimii for paring, deck acetia de renovatoril clasici, epigonii pusesera la mods o poezie, In care poza lut Byron i tinguirea copilaroasa a lul Lamartine se prezentau supt o haina poetical compusa din fraze goale, versuri difuze 0 palide, rime neglijate. Atunci, s'a IntImplat ca dupd domnia literara a lui Marini si a colia arcade din al 18 -lea veac. Sim lul de forma limpede i frumoasa al Italianulul a fost jignit de asemenea solutil dukege. Carducci Intrupa revolta, InnaltInd steagul vechici *i glorios al clasicismulul. II In 1857, ie.5i de supt teascurile tipografiet Ristori din San Miniato, un voluma. s devre-o suta de pagine, supt titlul de : «Rimedi Giosue CarducciD O. Autorul, profesor la gimnaziul de acolo, avea ceva mat mult de doua -zecl de ant. 2) In «Confessioni e battaglie», poetul ni-a. 4) Rime di Giosue Carducci, San Miniato, tipogratia Ristori (1857), in 16, 101 pp. Descrierea amanuntitit in bibliografia operelor lut Carducci, care urmeazt Odele Barbare.- 2) IsTascut la Valdicastello lingl Pietra Santa, in Marema pisana, la 27 Iulie 1836.
13 (lat descriers colorate ale celor d'intaia ani din viata sa harnicd, petrecuti intr'unul din cele mai pierdute locurl ale Maremei pisane. 4) Taal sail, doctorul Carducci, iera un mare admirator al romantismului si un bun patriot, manzonian si revolutionar. Pans la 14 anl, iel fu singurul invatator al -copilului, iel si cartile bibliotecii sale, Manzoni, cu comentariile si criticile asupra-1, Iliada si Eneida, Gerusaleinme liberata. 2) Daca cetirea celor din urma nu-i produsera o inriurire imediatacea d'intaia opera mare a lui Giosue fu o poema romantics, plina de dueluri, calugariri si sinucider1, cite-va carp de istorie, Rollin si Thiers, cu scenele for de revolutie si de republics, if -umplura mintea de visuri razboinice. tnnainte de a face ode, destul de red, in potriva A tiranilor», iel organiza state libere, cu arhonti, consuls si tribuni, can be guvernad prin revolutie. 0 viata de zgomot si de lupta, pe care o an.riaii numai, din vreme In vreme, peaepsele-parintesti, a carora parte.. 1) Castagneto in Bolgheri. 2) Confesiioni e battaglie, I-a serie, pp. 15 sqq., si in Bozzetti, ritici, pp. 297, sqq. In schimb, mama-sa, o FlorentinO, Ildegonda Celli, 1-a In.vAtat a eeti, pe Alfieri (Poesie, Florenta 1871, p. XIII).
de capetenie iera inchiderea moralizdtoare cu Silvio Pellico, Mora la catoiica a lui Manzoni si viata sfintului Iosif Calasanzio. De atunci isi dateazd iel inceputul urii in potriva romantismului si poeziii ortodoxe. 1) Revolutia trebui sa aprincid ingrozitoare flacart in inima tinarului Licurg. Striga, innaintea celor ce-1 priviaa zimbind, «Viva Mazzini» si «Viva Garibaldi», 2) se cutremura la auzul vestiifalse, din fericire, a mortii celui d'intdiu 3) ; apoi marele duce se intoarse Innapoi in capitala sa, doctorul liberal 1.51 pierdu postul din fundul Maremel, si Carducci trebui sä se resemneze la intrarea intr'un colegiu florentin, unde iards1 laudele lui Manzoni i recitarea imnurilor acestuia 11 a.5tenati 4). Aid, la Florenta, Intaili i se manifests talentul poetic, printr'o poema in versuri, 1) Care aft rdmas legate in mintea sa cu «la mortificazione, la solitudine, la privazione di liberta e d'aria e di combattimenton (Bozzetti critici, p. 299). 2) Confession e battaglie, aerie II-a, pp. 212-3. 3) Ibid., pp. 211-2. 4) De Foscolo si Leopardi, se vorbia rar mime, si fartt laude (Bozzetti critici, p. 300). 5) Gubernatis (Dictionnaire des ecrivains conteinporains, editia a 2-a, p. 514-5), II atribuie incit niste strofe scrise la 1817, asupra mortii unei cucuveici, un poem asu-
15 ((Amore e mode». Iera, ni spun marturisirile din Confessioni e battaglie, o^ ingrozitoare si singeroasa opera ; actiunea se petrecea in veacul de mijloc, se intelege,,i lacrimile eroinef se amesteca-u cu singele eroilor In scene de un tragic infiorator. Urma prezentarea manuscrisului unul director de jurnal, abatele Fioretti, care n'avu loc destul, In mica sa foaie, pentru publicarea u- nei opere cu pretentii atit de ambitioase. Dupa cite-va luni abia, tinarul intra in categoria celor tiparip, printr'un «sonet de ocazie», In cinstea cori tilor din Piazza Vecchia, sonet cerut i imprimat de un tipograf localnit, cu ideile liberale. 1) De la Florenta trecu Ia Pisa, apoi Ia Sa n Miniato, ca profesor la gimnaziul de acolo, unde avu, drept colegi, pe unil din tovaraii sal de coala. 4ntr'un al treilea articul din aceia,51 culegere, Carducci zugrave*te traiul sale in acqti and de tinereta vesela si entuziasta, cu saracia sa fara de grije, cu discutiile pang in ziva, in Duminicile, pra cuceririi castelului Bolgheri de Ladislas de Neapole i ni te terzine, in care razboinicul Oar zugravia pe Brutus cugetind la omorul lut Cezar. 1) Confessioni e battaglie, serie I-a, pp. 13-17.
16 cind Chiarini, Nencioni 45i Gargani venial din Florenta sa--0 vada monasticul prieten, cu o scurta iubire, omorlta de vorba vulgara a unui quidam. Gaisorse»-le 1) ierail putine la San Miniato al Tedesco, i publicarea volumului Intaiil de poezii 2) avea scopurl practice, care n'aci fost atinse, dupa cit se pare. 3) Autorul InsuA In prefata editiii definitive a juvenilelor, 4) Hillebrand, In introducerea la versiunea germana a poeziilor alese, 5) ail vorbit destul de sever de versurile a- cestea din 1857. Pentru Carducci din 1880 6), iele sunt Incercarile, tot-de-a-una slabe ca forma, ale unui copilandru aproape, crescut In Cara mica si nelibera. 7) Daca din operele cele-l-alte putin va raminea numai In tezaurul estetic al omenirii din toate timpurile, cu ant mai mult,,se va Intim- 4) Ie titlul articolulul (Confessioni e battaglie, 1I-a serie, Pp. 369-90). 2) Aparut la 22 Iulie (p. 390)..3) Ibid. 4) Bologna, Zanichelli, 1880 (unele budff lipsesc Inteaceasta). Reprodusa introducerea @i in Confessioni e battaglie, mile 1 -a, pp. 21, sqq. 5) Ausgewahlte Gedichte, pp. VIIIIX. 6) Bret** ie datat6 din 3 April 1880. 7) aun quasi ragazzo, cresciuto in paese piccolo e non Jiberoa (Juvenilia, p. V).
17 pla aceasta cu versuri, care i se par astazi, cind idealu-i literar se ridica tot ma! sus, contrare in mare parte conceptiil sale asupra poeziil. 4) Pentru criticul german, iele slnt nehotarite ca forma, scolaresti pe alocurea 2), necoapte (unreif), in intregimea for Ceia ce esprima mai lamurit Juvenilele, ie revolta. Poetul a spus aiurea, ca s'a nas- -cut cu dinsa in singe 3) : starea lucrurilor In Italia politica si intelectuall nu putea sa-i linisteasca inima. Stapinire strains, dezbinare, lipsa de energie 5i u5uratate, de o parte, de alta, gust fall si imitare nenaturaid a unor forme estetice, care incepean sa decada. In potriva tuturor acestor pa- -cate ale vremii s'a ridicat poetul. Cit de puternic, de trivial adesea-ori In putere, 1sI Intrupeaza ura in potriva roman- -tismului pratian I Departe de dinsul «Apolon cimbricul» 4), Gotii literari 6), In contra carora striga pe «Terentiul Adriaticel», 1) aper gran parte contrari al concetto the ora ho dell' arse di poetarea (ib., p. II). 2) In sonete, care ar fi -e.gymnasiastenpoesieu (Ausgewahlte Gedichte, p. IX). 3) Poesie (Florenta, 4871), p. IX. 4) Ibid., p. 243 (in aceast edi(ie, Juvenilele ocupg paglmile de la sfirsit). 5) Sonetul cgtre Carlo Goldoni (cartea I-ia, n. VII).
18 Goldoni '), poetic «vaticinanti». 2) Geama.' catre astrul iei palid turma romantics, 3) othil Jut privesc Infocati la alte tar! si alte timpuri. 0! de-ar Invia pentru dinsul Grecia, sanind si cumpatata in eteratele inchipuiri ale poetilor sal 4), geniul liber al Romani lor 5)! Ar fi cintat atunce imnuri melodioase, exterminind 6) tiranii, tinta tuturor sagetilor sale de tinereta, in Atena sari in Roma republicans, In loc sd-si duca zilele nemultamite in epoca «zadarnica si miseleasca» 7), In mijlocul neamurilor fara de viata 8), in acest (versul ie celebru).... secoletto vil the cristineggia! 9) 1) aterenzio dell'adria» (ibid.) Cine cunoaste pe Goldoni va intelege, ca ie o admiratie de tinar. 2) «Soli e poeti vaticinanti» (p. 290). 3) Gema all'astro pallido, Stanchi le infernie ciglia, La scelerata, astemia, Roniantica famiglia (p. 262). Tot acolo : a vii greggep. 4) P. 243... Se a me, nelieti Fantasmi eterei de'sudi poeti Grecia riviva. 5) «II libero genio romano» (p. 244). 6) Venuto io fossi a sterminar tiranni Con voi, Roma ed Atene... (c. Ill, n. V ; bucata ie intitulata «Libertatilu, si poartti data de 4856). 7) avana e codarda» (p. 290). 8) «Genti mal viva (ibid.). 9) Cartea I-a, n. 6. In editia I-a, tipograful ingrozit a cerut autorului o nota esplicativa pentru un asernenea vers.
49 Indignarea patriotulul se leaga aid cu a moralistului, ((care nu pune predica in gura adulterilor» '), cu a spiritului limpede si viola. In nenorocitii romantics, ceia ce i se pare mal raspingator, ie Ingenunchiarea innaintea unel mode straine, innaintea curentului venit din tara apaskorilor, din Germania. in ura contra crestinismuluf, ie ceya din ura contra preotului fat-a de tara, predicind din Roma cosmopolite supunerea fate cu strainul sari at strainului 2), neincrederea in marele ideal de- unitate nationals. In sfirsit, ce dragoste poate sd simta luptatorul cu inima calda pentru tinerimea indiferenta si supusa, «strain/ ca simtire si ca limba»? 3). A sari cu atitea veacurl In urma si a Implinta sabia in inima lui Hiparc, ie up. Jucru, pe care numal inchipuirea-1 poate lmplini ; a lnvia, nu traiul, ci cugetarea antica, ie mai.usor, clnd se tine cine-va la. forma, ce. a invalit-o data. Aceasti incer- 4) Edi is definitive, prologo (lipieste in cea din 1871), p. 7:... non santifichi la volutta, Non meti a Venere lo scapulare, Non fai gli adulteri sermoneggiare. 2) Eci4ia definitive, p. 245 ; Voce def. preti. -3) v... di cor peregrina e di favella» (Poesie, p. 294)-
20 care a facut-o Carducci In- cele d'ntaia rime ale sale. In afard de cite -va poezil cu spiritul modern, de strigatele de revolts tot atita de moderne, cele-l-alte cuprind imitatil, desd- 171i-site adese ale unor cunoscute bucati clasice, chic,r1 de prieteni In sinul naturel dorite, ') scene de dragoste usoard, are-1 face sd nu rivneasca paradisul, 2) iubiri «duld si trecatoare», 0) placute, chiar rind le cunostl Inselarea. 4) Cele mai puternice bucati, cele mai curate ca ton sint patru fragmente dintr'un poem planuit asupra poeziii ( sadurea Primitive, Prometerr, Omer, Dante) 5), un imn catre SfInta Diana Giuntini, 6) adese- us In ochil ateului, care voia sa clovedeasca prin iel numal, ca pc.; sä eziste o poezie cresting, de si nema. zoniand 7), si, In sfirsit, al trei-spre-zecelea numar din cartea intaia, unul din cele mai frumoase sonete din opera lul Intreagd : 1) A E. N. dal Alonlaniata, I, V. 2) Cartea I-ia, n. IX. 3) emesciamo dolci e fuggitivi amoriv (p 217). 4) Amore, ulti annoy (p. 256). 5) Cartea a 2-a le VIIIXI. 6) C. II, n. VI, pp. 264, sqq. 7) Ibid., p. 337.
21 Passa la nave mia, sola, fra it pianto Degli alcion, e la batte, e mai non posa Dell'onde it tuon, dei folgori lo schianto. Volgono al lido, omai perduto, in tanto Le memorie la faccia lacrimosa, E vinte le speranze in faticosa Vista s'abbatton copra it remo infranto. Ma dritto su la poppa it genio mio Guarda it cielo ed it mare, e canta forte De' venti e delle antenne al cigolio. Voghiam, voghiam, o disperate scorte, Al nubiloso porto dell'ohlio, All scogliera bianca della morte 1). i0 poate lnchipui cine-va impresia, pe care un asemenea volum de versuri putea sa o produca in lumea pioasa, sentimentala, iub itoare de lapte dulce, din 1857. Sd se ma! gaseasca cine-va, dupd patru -zeci de ani de suveranitate romantics, pentru a declara sus i tare, a singura forma estetica eterna ie clasicismul, un om, care, cu esceptia lut Giordani, a lul Leopardi i a lui Niccolini 2), 4) P. 243. 2) Clruia-r adreseazit a treia bucata din cartea a treia' bucat5. serial in 1853 : cte, di giorni miglior ben degno vate, C on tedante a con Vittorio invocheranno, (urmalit mal nobilt).
22 despretuieste intreaga miscare contemporana pentru a chiema, spre regenerarea cugetarii italiene, pe Monti, pe Metastasio 4) si pe Goldoni! $i, pe urma, atita lipsa de respect pentru crestinism, un ton atit de insolent la un om, care abia se ridicase din -rindul copiilor! «Merele putrede», 2) zice poetul, in prefata din 1871 a Poeziilor, cdzura imbielsugate si furioase peste infama carticica : unul se lega de aristocratia stilulu', 3) altul de vulgaritatea sentimentclor. Un «critic si istoric cu multa reputatie», 4) care nia iera poate altul decit Cesare Cantii, declara, ca nu se afla cea mat mica posibilitate de talent in capul, care putuse sa conceapa o asemenea monstruozitate. Pe un altul, asemenea complimente 1-ar fi descurajat : Carducci, ca un adevarat antic, a suferit, a luptat si a mers innainte, mai 1) Bietul abate ie prefacut de aprinsa inchipuire a poetului in ealma romanaw (c. I, VII). 2) Biro... che non avrei mai creduto che ( il dolce paese wdi Toscana gentile adove'l bel nor si vede d'ogni mesea, potesse produrre tante mele fracide quanie dalle mani de' miei concittadini me ne pionero a dosso nel 1857.. (ibid., p. VI-VII). 3) Ibid., p. VII. 4) critico e storico molto r;putatow (p. VIII).
23 clasic In arta, mat radical in ides decit totde-a-una. In 1858, iel nu mat iera la San Miniato : editorul Barbera pregatia celebra colectie in 32 a trecutei literaturi italiene, -colectie, cu care putine se pot asamana aiurea, ca frumuseta a caracterelor, ca ezactitate a textulul, ca bogatie a introducerit. Carducci nu iera nufnai un poet de talent : cu cit invatase latineste in Marerna, cu cit folosise in scoaiele din Pisa si Florenta, tinarul de 20 de an avea multe cuno.5tintl, si mat ales un gust de munca, ce poate sa le inlocuiasca adesea, si sa le cistige totde-a-una. Sub ingrijirea sa aparura in 1858 satirele si poeziile rnarunte ale lul Alfieri, ') In anul urmator, poeziile lut Lorenzo de' Medici. 2) Tot atunce, iel funda, 1mpreuna.' cu alit scriitori tineri, «il Polkiano», revista menita a raspindi cauza clasicismulul. In prefata, reprodusa, in parte, in Revista bolog vese (1867), si apol in aboetti ci iticip, 3) se glorifica scoala ienasterit clasice de supt imperiu, se arata inferioritatea revolutiii 1) Satire e poesie minori di Vittorio Alfieri, Firenze., G. Barbera editore, 1858 ; ed4ie noua, 1863, in 32. 2) Poesie di Lorenzo de' Medici, Firenze, Barbera, Bianchi o Comp. 1859, in 32. 3) P. 1 13.
24 romantice, fate cu «simtirea concentrata» si «fantazia sculpturala», 1) a predecesorilor sal, se recomanda in sfirsit contemporanilor o imitare, potrivita cu ideile timpului, a formei. clasice, o inovatie In acelasi timp cu o restaurare 2). Revista nu izbuti : atentia tuturora iera indreptata aiurea, asupra marilor imprejurarl politice, care schimbara intru cit-va starea nenorocita a Italiii. Razboiul cu Austria incepuse in Piemont ; in Roma, in Neapole, In Florenta, in locurile supuse strainului si in acele, unde guverne incapabile.5 i egoiste innadusiati aspiratiile nationale, inimile ieraii cu Victor Emanuel. Mazzini striga din exil revolutionarilor sa-1 incunjure, Garibaldi, din cel-l-alt capat al peninsulei, alerga biruitor sa-1 intimpine. Vremile de la 1848 se intorsese cu mai mult noroc si mai multa izbinda. Pe clnd tinerii de pretutindene se duceau la sfinta lupta pentru tare, greutati de familie oprird pe Carducci In rnansarda-1 din Borg' ognisanti, la masa de lucru. 3) Daca 4) al'alletto ra.ccolto«(p. 6); «la scultrice fantasia«(ibid.). 2) «Innoviamo rinnovandob (p. 13). 3) Juvenilia, edilie definitivd, p. XVIII. TAM situ murise, Irtsindu-I drept mostertire «dieci paoli» (XIX).
25 Imprejurarile nu-1 iertara sa-s1 faca datoriat acolo, iel si-o Implini cu prisosinta, aparind prin scris- cauza nationals. Onta si nici-o-data glasuici n'a fost mai puternic victoriile Piemontului, 1) minunile lui Garibaldi, 2) Perugia, 3) rascoala siciliand, 4) crucea alba' de Savoia, 5) care stringea in juru-i floarea Italiii intregi. Uita declamatiile contra tiranilor, versurile-i republicane, si regele patriot li apdru ca razipunatorul tariff sale, -ca Intruparea eroica a revolutiii, ca tribunul viteaz, incunjurat de umbrele mortilor si de bratele celor vii : 6) Esultano al, passar de' tuoi cavalli L'ossa fraterne...... 7) Toate aceste, cintece de lupta crescura reputatia poetului, in primejdie de a fi. popular, zice aiurea 8) despretuitorul aristocrat, ce se ascunde supt formulele si locurile co- 1) A Vittorio Emanuele (ibid., pp. 223 sqq.). 2) A Giuseppe Garibaldi (236). 3) Per le stragi di. Perugia (238). 4) Sicilia e la- rivoluzione (pp. 257 sqq.). i in Poeziile din 1871, la inceputu( Decenaletor. Bucata ie din Iunie 1860. 5) «Bianca croce di Savoia, (Alla croce di Savoie. Juvenilia, ed. def., pp. 239 sqq.). 6) II Plebiscite, -ibid., p. 252. 7) ibid., 233. 8) In pretata editiii florentine din 1871 a Poeziilor. 3
26 mune ale liberalismului. Popular sail ba, cercurile Innalte din Flolenta se interesara de cel _care sprijinia atit de puternic cauza monarhiii italiene, i, dupa publicarea odes la crucea de Savoia, oda, care, cam fara voia autorului, avu cinstea de a fi recitata pe scena, ministrul cultelor, Vincenzo Salvagnoli, Il facu sa fie numit profesor de grece*te la liceul din Pistoia, de unde Mamiani-1 stramuta la Bologna, In 186o 1). Aini fericiti Incepura cu aceasta epoca pentru poet : o viata linistita i muncitoare, In mijlocul familiii *i a studiilor. 2) Editiile Barbera continuara a ie i supt Ingrijirea lul: Salvator Rosa, 3) Tassoni, 4) Monti, 5) Cino da Pistoia, 6) Poliziano, 7) rime din veacul 1) Juvenilia, ed. def., pp. VIXV.Intrebat de Salvagnoli. ce face, poetul raspunde : astudio, signor ministro, e dolezioni privates (p. VI). 2) Poesie (1871), p. XIII. 3) Satire e lettere di Salvator Rosa... Firenze G. Barbera (1860), in 32: r - 4) La secchia rapita e altre poesie. di Alessandro Tassoni, setonda edizione, ibid., 1861, ac. format. 5) Genii e poemi di Vincenzo Monti (ibid., 1862), 2 vol. in 32. 6) Rime di- M. Cino da Pistoia e d'altri del secolo XIV,. ibid., 1862. 7) L'Orrep e is Rime di Messer Angelo Ambrogini Poliziano, ibid., 1863.
27 de mijloc f) si erotic' din secolul al r8-lea 21 aparurg intre 186o si 1868. Pe cind exucaul, unul din cunoscatorii cei mat desa."- virsiti al literature) italiene din trecut, se forma ast-fel, luptele acelea interioare, pe care on -ce adevarat poet trebuie sa le simta, se petrecura in inima lui Infierbintata. Ca -a Inte les durerile soartei omenesti, se cunoaste In de ajuns dupa bucati de un nihilism adinc in operele sale din urma: rezultatul general al luptelor acestora Insa a fost sininatatea armonica, iubirea pentru om si viata. «Atunci, zice iel in prefata poeziilor din 1871, tulburatile solemne ale cugetaril trecura pest'e inima mea,. ca tunetele din Maia, dupa care urmeaza ploaia fecunda.si saninul sclnteietor de curcubeie si mirosul pamintului vegetind,si o rasarire si o inflorire de pretutindenen 3). Rodul acestel singuratatl meditative si studioase, fura 't(levia-gravia», a doua cu- 1) Rime di Mader) di Dino Frescobaldi... Pistoia (1866) 80 tnic. 2) Lirici 'del secolo XVIII, Barbera (1871), in 32. 3J callora isolenni tumulti del pensiero passarono su Panirna mia, come i tuoni di maggio, 2 quali succede la pioggia feconda e it stereno scintillante d'iridi e it profume della terra vegetante e una sbocciare e un fiorire da per tuttoo (p. XIII).
28 legere de poezii publicate la Pistoia in 1868, supt numele de Enotrio Romano'). Pseudonimul i intaiu Carducci cu. cinci ani bucata care a produs zgomot mare si i-a fault numele cunoscut mat mult de cit toate poeziile patriotice de. la inceput. Nu o bucata mult pregatita. si mult Indreptata, ca restul operel poetuluf, ci un puternic strigat de revolta in potriva crestinismului pesimist ;i dezarmonic, care. a urit viata si cugetarea, a Inv Atat pe om sa nu se Increada in iele, a taiat aripile spiritului vioia si increzut in sine al timpurilor antice. Toata partea minglietoare a. unel religil, ce n'a luat spiritul omenesc dirt linistea fericitl a epocelor clasice, ci din mijlocul epicurismului, tot atit de IndepArtat de caracterul antic ca si renuntarile ucigatoare de sine ale calugarilor veacului de mijloc, din mijlocul sistemelor spiritualiste mat diforme si mat chinuitoare pentru inima dispare pentru dinsul. Dad noun doctrina a dat fericirea sufletelor, ce au Inchis ochii asupra vietii, pentru a nu vedea_ de cit saninele icoane de beatitudine ce- 1) Tipogralia Nicolai e Quarteroni, 1868.
29 reasca, ce le straluciail In minte, data pioasa -minciund a pus zimbetul rezignaril pe atitia.obrajl slabitl de durere, iea a impiedecat acea dezvoltare a mintil omenestl, care es trage naturii tot mal multe placerl, a oprit pe om de a gusta fericirea, dui ieste aicl- In fata lul Crist, idealistul, renuntatorul, poetul a ridicat, imens In puterea luirpe vrajmasui lul lehovai pe Satan, nesupusul, doritorul de lupta si de placere. InchinatoH al lul Satan at fost acel, ce ail stiut sa traiasca, ce ail voit, si, despretuind renuntarea pasnia a celor-l-altl, ail pus genunchiul for pepieptul naturii Invinse. Si astazi, clnd zeii cel nol intra: si lei in crepuscul, clnd ingeril,cad din cerurile pustiite, numal iel, spiritul de revolts, traieste nemasurat si etern, ca si materia, pe care o intrupeaza. Materia inalzati, Satan ha vinto Ast-fel ie imnul acesta, de o rara energie In forma sa concentrata, de o rara Innaltime de sentiment in respectul si mindria pentru munca omeneasca, de si nedrept pentru religia, care a ridicat omenirea dez- I) Poesie (1871), p. 43. : 1).
30 nadajduita i a strins legaturile dintre cel ce suferiaa, fie-care pentru sine. In on -ce caz, putine lucruri mat frumoase *i mai nobile s'ati scris in poezia moderna. Trei and dupa publicarea imnului, scris intr'o noapte din Septembre 18631) si impartit, prietenilor intaiti, apoi; Inteo a doua editie,9 unul public mad larg,o interpretare inteligenta si adevarata aparu in Ateneo Italian din 7 Ianuar. Polemicile cu liberalul Quirico Filopanti3) si cu criticul din Diritto4) avura loc mad tarzita, tocmai in Decembre 1869, dar, de la publicarea IndrAznetului imn, reputatia _poetului trecuse 4) Bozzetti crilici, p. 194; Septembre, dupa bibliografia de la sfirgitul Odeior barbare (p. 4). 2) Cu data de «Italia Anno MMDCXVIII della fondazione di Roma,. 3) Articolul lut Filopanti, un liberal bins cunoscut in Italia, s'a tiparit in Il Popolo din Bologna, la 8 Decembre 1869. Carducci 1-a reprodus, cu cele-l-alte piese ale procesului, in Bozzetti criti i, pp. 195 gi urm. precum w,i in r onfess'onle Battaglie, seria I, pp. 5g gi urrn. In sfirgit, Zanichelli publica un volume intitulat Satana e polemiche sataniche di Giosue Carducci (a 13-a editie in 1379) Filopanti obiecta poctulut, ciinu ie permis a schimba intelesul consacrat al unet figurt atit de populare ca Satana. 4) RAspunsul lul Carducci (27 Dec, 1860) ie reprodus in acelegt locurl.
31.dincolo de restrinsul cerc de ales!, peutru a deveni generala. «Imnul catre Satana» nu face parte din Levin Gravia, pe care poetul le numete manifestarea interioara a dezvoltarii spiritului sari came o maturitate roditoare si sanina f). Iele shit cu mult mat masurate In ton, ma! nelnsemnate ca ides, adese orl, de cit dinsul. Asamandri se gasesc, multe 5i importante intre cele doua culegerl de la Inceput. Ca *i In Juvenile, bucatile de poezie artificiala se afla cu lmbielsugare in Levia Gra cind fqrtem et ttacem propositi virum modernizat si dizolvit In versurl ma! slabe2), cind idealul de aurea mediocritas al lui Horatiu, cu «tenue lare» si paharul de vin vechie), cind icoana lucretiana a cerulul coborindu-se prin plot fecunde In sinul nature!, «mama anticaw4) Poezil de ocazie sint, in numar prea mare si in forma prea 1) Prelate Poeziilor din 1871, p. XV. 2)... soffrire ed aspettar la morte In contra it mondo, in contra i fatti eretto. (Poesie, Barbera, 1871, No. VIII). 3) D. Volt, pp. 141, qi urm. Cf. Juvenilia, c. IV, no. VIII. 4) Della madre entice, pag. 176. Aiurea, sempia madrigne9, P. 137.
32 obinuit5.1), In sfirsit, atacurile cunoscute contra tiranilor, deveniti In Inchipuirea poetului pietre *i linguitorii for glod,2) nu misca mult pe cetitorl. Adesea lnsa, versuri rasunatoare scapa banalitatea strigatelor de lupta, ca In urmatoarea palinodie fats cu poezia, pe care voia s'o paraseasca, dezgustat de -neajunsurile vremil : Ma no, dovunque suona In voce di dolor l'umano accento Accuse in faccia del divin creato, E all'uotn l'uom non perdona, E rignominia del fraterno armento E ludibrio di pochi e rio mercato, E con viso larvato Di diritto la forza il campo tiene E l'inganno, d'oscene Sacerdotali bende incamuffato, Ivi gli amici nostri, ivi i fratelli. Intuona, o musa mia, grinni_novellii 3) Iubirea ie putin cantata in Levia Gravid 4) Pp. 176 i urm.; e. 1V, no. III; ibid., e. VII (epitalamurt). 2) C. IV, no. XI. 3) Pp. 202-3. Aiurea iel se reprezinta citesoreggiando le vendette e fire, (p. 203). Dar, mai la 4fIrqit, urmeaza versuri de rezignare: atorniam nellt ombra a disperar per sempren. (p. 204.
33 chiar stipt acea forma artificiala, care nu cere -un motiv teal. In locul poeziilor horatiene din Juvenilia, atit de multe si atit de neinsemnate adesea, o singura bucata mare, in-tare ie vorba de dragoste, dar nu di gostea antick pliicerea deplina, fa'ra amestecul primejdios al analizei si irrchipuirii, crmbirea, atit de deasa la moderni, care se coboara din cr -eier la inima («dal pensiero evocato al sentimento»), care se xazima pe o hotarire si se pierde Inteun cintec. 0 singura poezie personala, plinsul duios pentru copilul, dus sa Intllneasci, o alto umbra iubita, &Spa' ruta ca si dinsul, in tineretv) Dona.' bucati de cuprins deosebit stall alaturea, si vor forma tot-de-a-una partea cea mai cetita din neegala culegere de 'tinereta : una ie «poetii partiduru! alb», In care patimile exilatilor florentini din veacul de.mijloc capata un glas atit de limpede si a- devarae), si scena de iarna de la sfirsit, 1) P. 149. Maggio e- Novembre. 2) C. IV, no. XIV, 3) ai poeti di partebianead. pp. 187 gi arm. Te!Ina din putinele bacilli, in care Card ucci dovcdegte comprehensivitatea pentru toate timpurile, pe care un poet mare trebuie s'o aiba, care-t lipseste, lut, prea adesea.
'3i cu gindul la cel morti, care st iveste in mintea intristata--: Ed emerge it pensier su quei marosi, Naufrago, ed al ciel grida : 0 notte, o inverno, Che fanno girl nelle lox tombe i mord 9? Levitt Gravia nu reprezinta de cat o parte din cugetarea si simtirile poetului, la apropierea maturitatil. Pe cind profesorul de italiand urma viata lul studioasa in Bologna, evenirnentele politice se ingrarnadiad. Dupl. 1859, 1866, al doilea razboiir pentru unitatea Italiil, cu infringerile de la Custozza si Lissa, cu sfirsitul fericit, dar umilitor pentru cel ce nu asteptaii izbinda ca o poman'a din partea strainulul, ci ca rezultatul staruintii si vitejiii italiene. Pe nimene lucrurile acestea nu 1 -air atins mai dureros_ de clt pe entuziastul patriot din 1857 : cind, dupa pacea cu Austria, o manifestatie bologneza. It trecu pe dinnainte, prin ploaie, cu steagul, pe care-1 visase plutind atit de inthdru.si de sus, murdarit de apa, cit colorile sterse, atirnind, ca intruparea mizerabila a infringerii si a rusinil, inima. 1) C. IV, no.-xy.
$5 dinteinsul s'a rupt.1) Si Italia, tatucaci cir int arnie 2). avea curajul si micimea de suflet, de a se bucura pentru darul, mai mutt sail mai putin marinimos, al imparatului francez! An cu an rusinea crestea. Strdinul sprijinia In Roma domnia papald, si, pe clnd suflete entuziaste se aruncau nebuneste innainte, pentru a cistiga Italiii mareata si a- devarata iei capitala, pe cind floarea tinerilor muria supt steagurile garibaldiene, partidul moderat, care ddduse numai dezastre In schimbul jertfelor si singelui, Is1 pastra prudenta calculatoare, asteptlnd Imprejurarea si bund-vointa celor puterniciv) Luaul putea sit fie sigur si intelept, dar 1+11 iera nobil, si alt-fel visase tindrul revolutionar crearea Italiii noun, voinica si mindra, cerind al al cu mina strinsd pe sable, si nil intinsd pentru mild'. Ajuta expeditia din 1867 pe teritoriul roman'), si ochii i se Intunecard dupa Men- 1) &iambi ed epodi di Gioque -Carducci (1867-72). Ntiovamente raccolti a corretti, con prefazione, Bologna, Zanichelli, 1832, In 12 (aicl te cuprind gi satirele din Deceitnatio, care deschid Poeziile din 1871, si cele mai Ittrzi4 pp. XIXII. 2) Ibid. 3) Aceiag prefatzt 4) lid., p. XVI.
36 tana ca odata duph Aspromonte, combatu pe Minghetti la alegerile din Bologna f), lud parte la banchetele liberalilor, ceia ce-i a- duse, supt ministrul Broglio, o destituire 2), dar mai presusde toate scrise, ce poate scrie cine-va In asemenea momente de ura neputincioasa si cu atita mai arzatoare t satire in potriva_ vrajmawor Italiii, ode pentru cei ce muriaa fare sperante, cu numele tariff pe buze. Acestea sint Decenalele. Pe alocurea, cam red: «l'iberica Donna»3), «il sir de Franchi 4)a «lo spettro di Capeto»,..aluzii si perifraze pseudoclasice, declamatil monotone contra tiranilor, imnuri abstracts -catre icoane abstracte6), dar valul incandescent al furiii sfarlma in curind aceste tiparuri plapinde si Invechite. Dace nu to pop impiedeca de a zimbi, cind vezi pe Grecil 1) Ibid., p XIV. 2) Intaia fu chemat la Neapole, ca profesor de literature latind i refuzi (ib., X V1I-XV111), apol suspendat, dupa participarea la un banchet in amintirca revolutiii r mane din 1849 subscricrea unel adrese catro Mazzini, pentru mat multe motive, dintre care unul iera aabituale o cospicua partecipazione ad associazioni politiche d'intenti de.magogici, (p. 32). 3) Poesie, Firenze, 1871, p. 15. 4) Ibid..5) P. 16. 45) I r Giustizia. c libertadeo, pp. 22 Ai urm.
37 moderni, revoltatl contra regelul Otto, pri vill ca vrednicii urma0 al Jul Aristogiton, on actualul for suveran ttatat de «fanciullobarbaro», din cauza originii sale deanzel),. In curind cintecul capata aripi puternice i to rape te cu dinsul. Nici odatd ticdlo ia Italiii «prostituite pc urna Scipionilor» 2), nici data' durerea acelor ce-0 pierdeau bdrbatii, copiii in lupta cu strdinul, nu s'a intrupat mai puternice de cat In Decenalele lui Carducci. Alaturea cu Oda pentru martirul Glovanni Cairoli, cu zugrdvirea epica a «sfintel canalii» din Bologna, aruncindu-se In 1848, innaintea cailor austriec1,3) se innaltd, fard de parechie In poezia patriotica italiand, oda pentru Odoardo Corazzini, 4) Toate tonurile sint amestecate, de la idilica descriere a traiulul fericit cu prietenul, pans la sits -- 1) lbil., p. 32. 2) Su'l gran Campidoglio si soigne le gonna E nuda su Yuma di Scipio si di (p. 52). Aiurea, in oda 1:wntru moartea lug Giovanni Cairoli,. se afla Nersul ela nostra pa'ria 6 vile» (p. 97), care a dat nastere la atitca protestilri si a fost suprimat in alte editil, cu odl. cu tot. 3) Nel vigesimo anniversario deli' VIII Agosto MD CC C- XLVIII. 'Santa Canagliaa ie Juat, cum declara autorul insusr in note, de la Barbier. 4) Pp. 61-66.