DESPRE VENETIA. Cinci CONFERINTE N. IORGA. -s- TINUTE, DIN INSARCINAREA CASEI SCOALELOR, DE :: EDITURA CASEI SCOALELOR === BUCURESTI A. .

Transcript

1 9 Cinci CONFERINTE DESPRE VENETIA 0,. TINUTE, DIN INSARCINAREA CASEI SCOALELOR, DE :: N. IORGA.A. APS.40 41, 1 A" ai ID -s- EDITURA CASEI SCOALELOR === BUCURESTI

2 Cinci CONFERINTE DESPRE VENETIA TINUTE DIN INSARCINAREA :: CASEI SCOALELOR :: DE N. IORGA BUCURESt EDITURA CASEI SCOALELOR 1914

3 CINCI CONFERINTE DESPRE VENETIA

4 CONFERINTA I-iii. In ce eta, frumuseta Venetia. Cu privire la Venetia, la viata Venetiel, la trecutul Venetia, la legaturile Venetiel cu noi, am intentia de a tinea cincl conferinte, care vor fi strinse pe urma in volum, dindu-ni astfel icoana minunatulul oras, si in present, si In -trecut. Cea d'intaili conferinta e menita sa cerce a da o definitie oarecum satisfacatoare a frumusetel Venetie!: e cam gra], eacl lucrurile frumoase nu se pot defini cum se definesc lucrurile utile, practice ; cu toate acestea o incercare in acest sens nu poate fi total lipsita de interes. 0 a doua conferinta va cuprinde istoria extern a Venetiel, prin urmare desvoltarea StatuluI venetian in legaturl cu vecini! lui. 0 a treia va intatisa desvoltarea intern a Statulur venetian, si aceia cari o vor asculta vor putea sa vada care sint principiile ce s'ati desmcut din aceasta desvoltare constitutionala si vor putea face oarecare apropierl cu viata noastra InsAsl, cad rostul oricarir conferinte care cauta sa fie folositoare e sl puie In legatura lucrurile care se spun despre alte tee, despre alte popoare si despre alte timpur! cu problemele care framinta societatea noastra de astazi. 1.

5 2 N. IORGA Va fi pe urma o conferintg despre arta si cultura venetian, iar ultima conferinta a ciclulur va trata despre legaturile dintre Venetia si terile noastre, legaturt.care skit mult mat vecht, mat serioase si mat importante decit ar crede cineva : si Venetienil s'aii mirat putin cind, acum o saptaming, ail aflat, din cele doug. conferinte ce am tinut acolo, ca sint asa de multe legaturile dintre dinsit si not, si cred ca si d-voastra vett afla cu mirare ca intre departatul ora Italian departat mat ales din causa ocolulur, prin Pesta si prin Viena, pe care estt silit astazt sa-1 fact spre a to cobori din noil la Marea Adriatica si not nu shit numat relatiile la careva asteptatt, despre care se vorbeste totdeauna, ci altele, de un alt domeniu, mult mat interesante decit relatiile a caror expunere a ajuns banala. I. Prin urmare, in aceasta d'intaiii conferinta voiii cauta sg. analisez in ce sta farmecul special al Venetia Venetia nu e un oras frumos, ci un oras unic. Aceasta este deosebirea. Este si frumos, gra indoiala, dar Innainte de toate este un oras unic, si aceasta deosebeste Venetia de celelalte orase frumoase, fiecare Intealt fel, prin alte Insusirt, de care-f piing lumea. Frumuseta e multipla, si frumuseta din toate orasele cu aceasta reputatie din lume, strinsa laolalta, nu ni-ar da Inca toate elementele din care se alcatuieste frumuseta Venetiet si mat ales proportia in care aceste elemente se combing., aspectul particular pe care-1 capata prin aceasta proportie. N'a fost totdeauna considerata Venetia supt raportul supt care e considerata acum ; frasele de estetism, de retorica romantica cu care fiecare Ist imbrobodeste amintirile despre dinsa, nu s'at rostit in tot timpul.

6 IN CE STA FRUMUSETA VENETIEI 3 Intr'o anticvarie a Venetiei, pe care am regasit-o, dupa trecere de paisprezece ani, tot cum era, in coltul de linga San-Zaccaria, cu deosebire ca anticvarul batrin din tinereta mea se prefacuse intr'un anticvar aproape distrus, incapabil de all mai vedea cartile i de a li mai spune numele, in anticvaria aceasta, rascolind intre gramezile de cart! puse fara nicio socoteallanticvarul venetian a ramas un tip special, aproape medieval, care nu samana nici pe departe cu eel german, cu toate cartile catalogate, socotite fiecare cu pretul el, dar in pravalia caruia ti se stria placerea de a face descoperiri ; un anticvar primitiv, misterios, de-ti vine, in mica lui pravalie intunecoasa, sa te uiti pe sus ca sa cauti crocodilul atirnat de tavan Si fel de fel de dihanil fantastice prin colturl, am gasit un ghid al Venetiet de pe la Nu samana deloc cu calauzele din timpul nostru, cu calauzele moderne care te txec rapede prin toate partile sill indica pe scurt in fiecare loc momentul si locul precis uncle trebuie sa admirisi de obiceiti jumatate din indicatiile date sint mincinoase ; aceasta ca instiintare pentru oricine intrebuinteaza astfel de produse industriale, care-ti noteaza momentul cind trebuie sa cazl in extas, cu toata gama emotiilor prin care trebuie sa tree! la vederea cutarii cladiri sail cutaru! tabloil. Odinioara nu era asa : ti se dadeati deci indicatiile practice, purtindu-te de mina, ca pe un calator putin cam naiv, ceia ce era potrivit cu lumea care cutreiera pe vremea aceia stradele si canalele Venetia i, la sfirsit, se adaugia un catalog de picturr, cu viata fiecarui pictor, toate expuse asa cum un ucenic ar scrie despre maestrul lui ; nu cu frase imprumutate din estet!, din John Ruskin i ceilalti, ci cu un fel de evlavie simpla, in starea de spirit in care trebuie sa se coboare cineva cind vrea sa primeasca in el influenta unet picturi ce nu

7 4 N. 1011GA era determinata de principir abstracte ca acelea din timpul nostru, cad tablourile i sculpturile nu erail voite, ci era numai un suflet sincer, al artistului, care se revarsa prin color! sail prin linii de piatra. Am rasfoit ghidul acesta cu oarecare placere, de si era vechiii $i unsuros, fiindca lipsia trasa banala, cute ajunsa insuportabila, ca turburarea ochiului, ca intepenirea minilor din partea tuturor negustorilor, advocatilor, medicilor, rentierilor batrini, fetelor nemaritate cari ieail drumul Italie! pentru placerea de a se cuimil Irina, intea capodoperelor artel. AlAturi de vechiul ghid Si in contra ghidurilor noua, al caror banal imprumutat e aproape odios, o sl incerc deci a explica de ce orasul acesta produce, nu numai impresia frumosului, dar impresia de lucru unic, care nu se mai poate vedea nicairi. Si nu numai calatorii de acum au aceasta impresie, dar o aveau calatorii vechl, 1 oamenif nascuti in Venetia, cum a fost Goldoni, vestitul autor de comedii, autorul c Hangitei, si al atitor piese pastrate in repertoriul teatrului apusean i une or! trecute si la noi, de si azi ni par batrine pentru timpurile noastre. Cind vorbe te de Venetia, in memoriile lui, foarte interesante, pe care le vom analisa intr'o conferinta viitoare, el nu tie sa gaseasca alte cuvinte decit cam acestea : am cutreierat lumea, am vazut multe tee, dar, de cite ori mil intorc in orasul in care m'am nascut i care lul putea sa-t pall atit de obi - nuit, incit sa nu-1 mai emotioneze decit supt raportul familiar, personal, de cite or! mil intorc aid, am impresia ca nu mai e nicairi aceasta '. Si putea zice nu 1 Memorie, ed. Sonzogno, p. 25 : Venezia 6 una citta straordinaria, the non 6 possibile formarsi una giusta idea senza averla veduta: le carte, le piante, gli esemplari, le descrizioni non bastano; bisogna vederla. Tutte le citta. del mondo si rassomigliano piii o meno ; questa non ha, somiglianza con alcuna.

8 !N CE STA. FRUNICSIGIA TENSILE! numal atit, ci cl, de cite on star o bucata de vreme in Venetia si comparr zi cu zi, ceas cu ceas, orasul e altul, si de sigur fiecare din ceasurile multe care s'ail rostogolit asupra orasului a adus cu sine o icoann noun a lui. i, atunci cind cineva e deprins cu clasarea, cu explicarea stiintifica a lucrurilor, natural incearcn sn-s1 explice si aceasta tainn. De unde vine oare? II. Venetia se impartnseste intnin de farmecul special pe care -1 d Marea. Dar sint atitea orase asezate lingl Mare, sint atitea orase italiene asezate la o Mare cel putin tot atit de frumoasa sail mult mai frumoasa decit aceasta. Asa e coltul acela de Mare, cel mai frumos din lume, cu adinirabile gradin1 de copacr din terile calde, cu cer strilucit, unde se duce cineva pentru cautarea snrintatil ca i pentru improspatarea, pentru intinerirea sufletulul, locul acela de feerie care e Genova. Este Neapole, al arta golf e o minune a Sudulu1 si unde Marea ofern icoane schimbatoare dupa anotimpuri, dupe ceasurile zile1, dupe aspectul cerului, dupe gradul de umezeall sail uscaciune a aierului, unde cerul insusi 41 schimbn coloarea supt och1 : in calitate de Mare, Marea napolitanl e de sigur ma! Ogni volts che io riveduta dopo lunghe assenze, sorse in me un nuovo stupore. A mano a mano ch' io cresceva negli anni, che si aumentarono le mie cognizioni e che avevo dei confronti da fare, ci scoprivo a nuove singolarita, nuove bellezze" (Venetia e un oras asa do extraordinar, inch nu e cu putinta sa-ti fad o ideie adevaratil fara s'o fi vazut ; hartile, planurile, reproducerile, descriptiile nu ajung ; trebuie s'o vezi. Toate ora,- sele din lume samana mai mult ori mai putin ; acesta, n'are asamanare cu niciunul. De cite ori am revazut-o dupa lipse lung!, s'a trezit In mine o noua uimire. Cu cit cresteam In vrista, cu cit se adaugiati cunostintele mele gi aveam comparata de facut, descoperiam noua lucruri unice, noua frumeseta").

9 6 N. IORGA frumoasa decit cea venetiang. Cad Marea, libera, largg, staping, cu caracterul el grandios, nu se vede din Venetia, ci, ca s'o vezi in toatg misterioasa ei putere, trebuie sg te dud la Lido, care inchide, 4 bareaza, laguna intreagg, cu insula principala, a Venetiel, si, dincolo de dinsa, insulele secundare, Giudecca, San- Giorgio, insula S. Lazzaro : a Armenilor, Murano, S. Michele : a Cimitirului, S. Servolo : a nebunilor, Santa Elena : a gradinelor, Burano, Torcello. $i marturisesc ca nici Marea aceasta nu e extraordinary ; nu e o Mare intreagg, pe care sa o vezi framintata adinc de furtuni, ridicind valuri, aratind pine albe de corabil in depgrtare, unindu-se cu cerul in tonalitatile cele mar delicate de albastru. Lido, care nici- data n'a fost un loc prea frumos, e pe cale de a se preface intr'un loc banal. Innainte era aid o bisericutg, San Niccolo si de aceia i se zicea si insulef : Sfintul Nicolae mar mult decit Lido (Lido inseamna : littus, mal), Sanctus Nicolaus littoris, o bisericutg astazi vapsita in rosu si impodobitg asa cum impodobesc preotii catolici modern!, cu un fel de cochethrie de fete octogenare, asa incit nu-ti mai produce nick) impresie. Erati case modeste, erail drumuri singuratece, eraii forturi rgzlete, sentinele pierdute in ierburile mar!, erati colturi de cimp sglbatec. De un timp insg s'a asezat aid un tramvaiil cu Ca!, apoi cu electricitate, s'ati deschis sosele noug, si all rasarit in acesti pa!- sprezece an/ din urma un numar de speriat de otele, toate moderne pana la ascensoriu, in stilul secesionist, cu feresti ciudate sparte in ziduri unde nu te astepti, cu cosuri enorme de pretentie arhaica, izbucnind din cladiri oarbe or/ flume chioare, cu balcoane neimaginabile, rasarind din fatade in color/ care tipa... $i inscriptii in toate limbile, pana si firme imense ca ungurescul tszalloda, mare de-asupra unor clgdiri

10 IN CE STX FRUMUSETP. VENETIEI 7 cu adevgrat americane... E inspaimintator I $i toate aceste ingramadirt de improvisgrf arhitectonice pretentioase ocupg. pustietatea de pe vremurl si coplesesc termul data Tiber, care-0 asteapta pacientif din cabinele strinse unele de altele, de para. ar fi niste clocitoare, din otelurile cu cinc! si sese rindurf, a- cute in cincf-sese lunf de zile si care se darima in fiecare an pe jumgtate ca sa se refaca in grab), cu cincl-sese saptaminf innainte de a sesonul bailor), ca sa fie cgata) pentru cele citeva mif de strain! prin cari invie Lido in sensul modern. Iar, in fats, acolo unde ochiul privia mai far) piedeci spre albastrul fumuriti din zarea caruia se iviail pinzele pescarilor ca niste albe cornurf de lung. in iarna rece, se ing,ramadesc astaz1 un fel de bazare care vind strainilor bibeloturf si tot felul de grozave luerurf ieftene. Asa incit Lido nu e Venetia, iar Marea nu o potf vedea decit din Lido, si ea e incunjurata az1 de toate ciupercile balneare, marl si micf, care contribuie s'o faca absolut antipatica. Daca Marea o voiestf, ma! du-te la acel dumnezeiesc oral all Ragusel dalmatine, cu zidurf sure innaltindu-se, pare ca, din Marea de cobalt gra valur!, supt cerul de un nemilostiv albastru ca al Africe! uscate : port! intunecoase, strazf de palate in jurul domuluf batrin, pretutindeni reminiscence din vremea Republice!, piece ingramadite de fructele Sudulul, migdale si smochine proaspete ; marl case pusti!, pline de diplome si de portrete, fine tipurf aristocratice rasarind dintre florile rosil ca singele ale oleandrilor, si, afar), cimpif din care rasar, ca la nof prunif orf ciresif, smochinf si portocalf, buruienile tepoase ale unel vegetatif africane ; iar, dupa ziva calda, lina, grea de splendoare, coplesitoare de frumuseta, in racoarea serif, pe malul de piatra, de cealalta parte, de catre munte, venind ca.-

11 8 N. IORGA larl, in superbele for costume rosil, violete, cusute cu aur, teranil slab! si terancele palide din Hertegovina, cari te intimpina, straine!, cu un dobr vecer,o <bung: seara, ca pe vremea Patriarhilor. Frumoasa iarasi Marea la Cattaro, iii golful fail pareche, pen de rasfringerea razelor soarelul in stinca lucie, care, units cu adincul albastru de pretutinden!, da golfulul o infatisare absolut fantastic., cu luntrile de forml veche, in care izbucneste rosul aprins al scufiilor pe care le poarta barbatil si femeile supt cerul cu stralucirf m e- talice. La Venetia, nimic din toate acestea, si totusi pentru Mare-t1 e drag intaiii Venetia, si WA adinca, deplina iubire intima dintre oral si ape tot farmecul venetian ar disparea. Deosebirea intre MArile care traiesc, chiama si domina pentru ele si Marea Venetie std in aceia ca Marea de oriunde ramine totusi, mice inriurire ar produce asupra sufletulul, fie Marea blind a Sudulul, mingiietoare, bogata in visur!, or! aspra Mare din Miazanoapte, brazdata de furtunl, in afara de no!: nol de o parte, cu durerile si asteptarile noastre ; ea, Marea, de alta, cu seninul si chinurile el. Ne preface Marea, dar, cu toate acestea, nof raminem obiectul meschin, atins de atotputernicul subiect. Simtl cum o influenta strlina itx patrunde in suflet, imblinzindu-1 sail ingrozindu-1, purificindu-1 totdeauna prin acest mal mare intre marile spectacole ale naturii. La Venetia nu e asa. Venetia e singurul oral asezat in apropierea MArii, unde Marea e pretutindenf, unde Marea e impreuna cu tine, e deprinsa cu tine ; te cauta pe tine, te asteapta ; nu te sperie si nu te uirneste, ci o al la indemina ; ea itl vorbeste, itl sopteste une or!, indistinct, si totusl asa de clar. Se joaca siret si duios cu tine, llinurindu-se in unele ceasurl, in altele ascunzindu-se, ca sa te vrajeasca. Vraja aceasta a to-

12 IN CE STA FRUMUSETA venetrei 9 varasier necontenite cu apele schimbatoare e unul, si cel mai ales, din secretele frumusetii Venetiei in ceia ce priveste natura : coabitezi cu dinsa, esti supt acelasi acoperemint de cer cu dinsa ; sintett de o potriva acasa. Si de o potriva de strains, to si ea : vents cu acelasf dor nemargenit, opriti o clipa cu aceiasi iubire si pietate, pan5 plecati cu aceiasi hotlrire de a: o revedea, ca si apele pe care le trimete Adriatica si le chiama innapol. Vrei sa te ascunzi de dinsa, nu pots : ea te urmareste pretutindeni, si traiestf prin ea, precum si ea, Marea, asa cum e acolo, traieste prin oamenii can sint acolo, prin operele for ce se vac!, prin operele for ce se amintesc. NicAiri nu se infratesc mai deplin aceste doul elemente, mai tulburate si mai senine de pe lume apa vie si sufletul omenesc. Marea aid se face mai mica, asa cum e omul, mai blinda, cum i-ar cere omul sa fie ; ea vorbeste la urechea fiecaruia, are desmierdari pentru fiecare obraz. Nicairi nu se coboara zeul pang la ce sintem not, pana la acel putin care sintem nos, ca aice. De unde vine aceasta? SA nu ne pierdem in prode frase, si sa venim la explicatia fireasca a lixitati lucrulul. Intaiti Venetia nu se gaseste in Marea obisnuita, ci are un tel de 'Mare domestica 2; Marea Venetiel e proprietatea et, laguna de apa sarata. InsA aceasta parte din Mare, care se opreste ca sa incunjure si sa strabata, ca sa creeze si sa infrumuseteze, mai mult ca sa vivifice Venetia, aceasta parte din Mare se innoieste necontenit prin contactul cu apa cea mare. E laguna vie fata de laguna moarta ; in laguna moarta s'au uitat apele ; laguna vie si le trimete si chiama necontenit, si be primeste si be pierde ; din oral ea rapeste cu dinsa la ceasurile de maree Ltoate impurita-

13 10 N. IORGA tile vietif omene tf i le duce spre purificare in aierul de libertate, de energie, de vioiciune. Parca sint anume ceasurf cind, obosit cu apele vechi, simti cl to innoie tf cu apele cele noul. In acest schimb necontenit de inriurire intre natura i om, omul insu 1 se preface cu aceasta noun. viata a undelor. Mi s'a parut i mie, cind am alatorit intaia oara este ceva in ochiul tineretef care vede undle lucrurf pe care ochiul mar batrin nu le mar vede, dar care nu vede la rindul sail o multime de lucrurf pe care ochiul batrinulut a invatat sa le vada, mi s'a parut, ca multora, ca Venetia e un ora mort, un ora pustiki 1 murdar, de tristet i desilusie. Nu e murdar. E murdar ce cade un moment din viata oamenilor pentru ca Marea sä revie indata, curatitoare, invietoare, intineritoare, in toate colturile. Cad nu e colt, cit de departe, cit de ascuns, din Venetia, cit de nenorocit, incunjurat de o viata omeneascl licit de miser., nu e colt de Ghetto i am patruns i in Ghetto, in locul din vechea cetate care se daduse Evreilor i unde singurf aveati dreptul i mai ales datoria sl locuiasca, am patruns in acest colt cu casele negre de slin pe toate cele eine!, ese rindurf, de unde se aruna imundicif ca acelea pe care le cunoa tem din ora ele Moldovef i Bucovinef, parindu-se cl se va astupa canalul, in care unda panica sä nu patrunda pe nesimtite rascolind tot ce nu e curat, minindu-1 in largul valurilor, care framinta a a de mult i raspindesc a a de larg aceste impuritatf omene ti, incit nu se mai simte nimic dintr'insele, cum nu se va simti nimic din plcatele omenirif in valul nesfir it al timpuluf etern. Prin urmare, intaid Venetia e a ezatl in laguna aceasta vie care domestice te Marea, dar if pgstreaza in acela 1 timp toata vioiciunea, toata puterea i toatl noutatea 1, al doilea, Marea se raspinde te pretutin-

14 IN CE STA FRUMUSETA VENETIE1 11 den!, printr'o sumedenie de canaluri-strade acoperite de podurt, margenite de case, care, si ele-s cladite, parte pe pamintul insulei de odinioara, parte pe birnele acelea, pe pilotil care, intarindu-se in apa sarata, pot sa sustina cladirile de marmura cu tre1 rindurl in fats si cite cinc! rinduri in interior, fatadele grele facute totdeauna ca sa dea o priveliste mat armonioasg, ma! nobila decit cum ar da-o vadirea caracterului practic al une! locuinte. Dar nu e numai atit ; nu numat asezarea in lagune face frumuseta Venetia insulele celelalte sint a- ezate in laguna, nu numat insula care se chema alts data Rialto, Rivas altus, ccanalul cel Innalt), prin urmare ccanalul adinc), iar Venetia se zicea provincia, numele aplicindu-se insulet Rialto numal de la 1200 innainte : ccivitas Venetiarum ), ccetatea Venetienilor,, si Rialto ramiind acum podul cel vestit din mijlocul orasului, plin de pravalif, de lume in miscare, de arta i de viata, de glorios trecut si de un present vioiti caruia nu-i lipseste frumuseta. Dintre toate insulele, numal insula vechiulu! Rialto se impartaseste de acest caracter de frumuseta unica. Pe celelalte le-am strabatut in cea mat mare parte : n'am fost doar la marea Chioggia, la Torcello, bizantina, foasta Capitals, umila azi i saracita, piina de ruine supt lutul i pietrele et ; dar insulele mai apropiate le-am vazut de atitea ort in cursul celor patru calatorii, adesea cu sedert ma! indelungate, In Venetia. El bine, Murano nu e o insula frumoasa : cu casele ei mgrunte, locuite de poporul de jos, de oament saract, intrebuintatt la fabricile de sticla, de mosaic, de dantela, asa incit ziva casele sint pustit i stradele goale, afara de copii cari, la dol an!, vinzolindu-se pe mal, cu cele mar ascutite strigate, tiiu sa se

15 12 N. IORGA fereasca de primejdia canalelor verzr pe care plutesc ramasitele gospodariel parintestr, cu bisericile acelea mic!, in care pe rapezeala, mormaind, preotir slujesc liturghir pentru un public de femer singure, ea nu reproduce in mic ceia ce e Venetia in mare. Insula Armenilor, San Lazzaro, ocupata numar de manastirea calugarilor mechitaristr vasty cladire din secolul al XVIII-lea, cuprinzind un mic mused de picturr bune, amintirr, si de la Napoleon al III-lea, si daruri disparate, o vasty biblioteca, ale aril manuscripte armenesti sint o comoara stiintifica i o revelatie de arta bizantina-persa, cu o tipografie, in limb! europene si in limba de-acasa, si o coal adausa pe linga a- ceasta, cu elevr venitt pe drum de caravane din fundul patrier asiatice, precum si de deosebitele cladirt necesare vietil a sute de oamenr, insula aceasta, numar de piatra si aproape numar cu strain!, n'are un farmec deosebit. Tot asa n'are un farmec deosebit insula Sant' Elena, care se intinde de la gradina publica innainte, cimp fail nicrun fel de frumuseta, bun ca sa arate Venetienilor de bastina ce este un cal, orr insulele in care se gasesc casele de nebunr, Manicomii. Numal aceia pe care se sprijina masiva cladire inzorzonata care e Santa Maria della Salute, si aceia care arunca in sus turnul suptire de la San-Giorgio, Giudecca, numar acestea, au si ele frumuseta deosebita de care vorbiam. Dec!, cu adevarat, pe linga farmecul une! anume Mar!, e familiaritatea, prietenia, patrunderea aceste! Mar!, cu apele er blinde sail agitate, cu ceata care se ridica de pe dinsa si alearga pretutindent, impresoara toate, vrajind fel de fel de icoane noun din lucrurf asa de vechr, cu lumina ce se joaca strecurindu-se prin valul de aburi sail se alinta pe fata valurilor ware. Numai aceasta legatura a naturi! cu

16 IN CE STA FRUMUSETA VENETIET 13 sufletul produce acea impresie neuitata, care te urmareste ant si ant dupa ce ai parasit orasul. Dar alte lucruri trebuie sa se mai adauge pe linga aceasta frumuseta a Mari! prietenoase, intime, ca sa dea intreaga covirsitoare impresie. In epoca noastra se cladeste mult ; de sigur se cladeste si cu gind de frumuseta, dar frumuseta o cauta inovatorii, nu in domeniul potrivirilor armonioase, firestr, ci unde nu te asteptai s'o ggsesti : in liniile bizare ale secesionismulur arhitectonic din timpurile noastre, in sfarimarea regulelor obisnuite ale proportiilor ; este un tel de NU care se adauge astazi luta de vechiul DA in materie de proportie si de armonie. Negativul nu inoveaza insa fats de positiv, ci face parte, in urit, din ceia ce este, in frumos, positiv. Daca-ti trebuie doua feresti, si put una mai sus decit alta, sad in loc de doua feresti la fel at una foarte mare si alta foarte mica, nu fact decit sa transpui in disgratios, in monstruos ceia ce exista innainte in gratie, in norma, ceia ce va fi fiind vechiii si poate obositor pentru unit ochi blasati, dar pentru atitia oameni obisnuiti cu simtul frumosulur traditional e o neinlaturata cerinta, caci, in frumos, chiar obisnuinta veacurilor ajunge a fi lege, simt mostenit, imperativ innascut. Se cladeste mult, si acest mult care se cladeste astazi inlatura ceia ce a fost odinioara : noul izgoneste trecutul din lacasul sad vechid ; modeste case patriarhale de odinioara cad jertfa stradelor largi si halelor de locuinta, cu fatade impunatoare, si unele dintr'insele samana prin podoabele for cu patima de inzorzonare a parvenitului care-si aseaza toate medaliile si toate podoabele Jul pe proeminenta bine nutrita a trupului sad. Astfel fatadele

17 14 N. 1011(A multor case bucurestene 1tT fac impresia until batalion din garda nationals de pe la 188o, in care un sexagenar era capitan, un quinquagenar sublocotenent, toll martial!, tot! burtost si, pe cit se poate, purtind nobilele decoratil ale pacii : ni amintim si nol parada acestor bray! garzt national! de cari rideaii, pe la 183o, cu hohote, romanticil, Victor Hugo si cellalt!. Cu un asemenea gust, noua ni par cladirile de odinioara utite, si le distrugem cu pasiune ; nimicim cu furie ceia ce, icl-colo, s'a mai pastrat din vechile case iubitoare de proportie ; si trebuie sa al, nu numal un bun simt superior, dar si mult curaj pentru ca, intro incornoraturile acestea ale epocet de astazi, sa last modesta locuintl, atit de multamitoare pentru ocht, atit de bine ImpArtitA, in care to simtial asa de acasa, la cel d'intaill pas pe care -1 faceal Intr'insa. 0 scusa pentru aceasta aid, la not, este totusi. Frumuseta veche a fost, intr'un anume sens, ma! sitraca decit vremea noastra; ceia ce nu InseamnA el sintem mart bogatasl, dar sintem mtcar mart cheltuitorl tat de marif economl, de zgircitil vremilor trecute, cari IngrAmAdiau In blanurl, in juvaiere, in bant de our agonisita unel viet! IntregT ; cel putin in ce priveste risipa, sintem nesfirsit ma! c bogatl, decit strabunif nostri. $i asa e si in mil de orase noul pe care le-aii ridicat aiurea, din sate umile, cuceririle industrief, norocul descoperirilor de bogatil noun, legaturile clilor de co - municatie moderne. Dar la Venetia nu este asa : eel de astazt sint mult mat saraci decit Innaintasil lor. Pe cind not darimam o casa de birne ca sa ridicam in loc una de caramida, daca nu chiar de piatra tare, la Venetia nu at de ce sa fad acest lucru. Venetia de odinioard a fost un oras de oameni foarte avuti, pe cind eel de acuma sint cum II ajuta Dumnezeil. $i nu poate inova, prin ur-

18 N CE STA FRUMITSEM VENETIEr 15 mare, plebeianul de astazi, cistigindu-si o pine in fabrici cu capital MI-Ain, negustorul de astazi, care se hraneste mai mult din cumparaturile strainilor, din ceia ce se numeste cindustria strainului», industrie care si este principalul mijloc de trait al Venetiei : cind a fost holera in Italia, orasul a avut un an inspaimintator ; o multime de pravalii ail trebuit se dea faliment pentru ca mai tot! cumparatorii obisnuiti nu sint locuitorii de acolo, ci strainii, si acestia lipsisera. Intre functionary, oament meritosi sint platiti cu de let pe an si au curajul de all linea, de si n'ail venituri de zestre, case pline de copil fail a se plinge, ci foarte fericiti ca ajung a-0' potrivi viata dupa mijloacele lor! Tot! acestia, oamen! muncitori si econorni, null cladesc palate ; et n'ati nevoie sail darime marile zidiri de odinioara ca se -si innalte edificit mat marete decit acelea. Prin urmare, in afara de iubirea Venetianulu! pentru Venetia, care este asa de naturals, de si nu cunoastem si not iubirea Rominului pentru destoinicia aratata in arta de innaintasil sal, este si o imposibilitate materiall de a reface orasul. $i nu numal atita : dar, prefacin du-se orasul, valoarea lur comerciala ar scadea. Orasul trebuie sa fie cum este, pentru ca strainul sa soseasca si sa alimenteze viata actuall. a Venetia Acele palate, fie ca ar fi placute ori nu, trebuie ss rarniie cum sint Sint prea saraci Venetienir si prea interesat!, pe linga faptul ca sint prea iubitori si prea intelegatori de frumuseta, pentru ca sä schimbe ceva din infatisarea orasului de odinioara. Dace, nu e totdeauna discipline nationals, constiinta stiintifica, gospodarie oraseneasca superioara, ca la Nurnberg, unde nu e permis sä se cladeasca decit in stilul german din evul mediu, in care e facut orasul intreg, cu adevarat o minune a lumil --, dar si alte motive inriuresc pentru ca Ve-

19 16 N. IORGA netia sa fie pastrata aproape in intregime, cum era pe vremurl. Ceia ce nu inseamna ca nu se clade te din cind in cind : une orr se deschide cite o strada, chiar acuma se lucreaza la una in dosul porticelor Pieter, in fata vechiulur Otel Bauer, i se poate culege pe ghete putin noroiti i in Venetia, se darima pentru aceasta case mar vechr, dar nicrodata din fatada canalurilor, unde se in ira splendidele probe ale me te- ugulul venetian de cladire de pe vremurr. In locurr unde au fost case cu adevarat sarace, ford stil i nume, acolo se fac, pentru multimea, necontenit crescinda, a insurateilor, a rentierilor in ultima calatorie de petrecere, a snobilor burghesier 1 a celor citeva sute de pelerinl al glorier i arter, otelurl, restaurante. Astfel s'a cladit in local miculur restaurant nemtesc Pilsen), numit dupa vestita bere boema, un fel de ciudata cu ca de cristal, in care se expun, cu paharul de ampanie innainte i floarea la butoniera, pans tarziti noaptea, privitt cu oarecare ironie de popolanil, de soldatil in concediu de Dumineca, ce se strecoara innaintea imenselor geamurr, tog capitali tir international!. Un prieten din Romania a vrut sa-m! faca i mie placerea, dupa una din conferintele ce am tinut acolo, sa ma pofteasca in maretul local modern : o colectie de scirboase exemplare de bogata 1 din toate natiile, cari yin, se vede, la Venetia ca salt bea ampania la ceasul la care o beau acasa, ca sa 1 faca siesta la ceasul la care i-o faceail in casa unde locuiau in ora ul lor, o ingramadire de banal obraznic, care este o nota discordanta, aproape iritanta, in cadrul acesta a a de autentic, istoric i de onest artistic al Venetia Dar, in sfir- it, cladirile acestea sint putine, i, de obiceiii, chiar acestea canal szi imite infati area caselor de odinioara.

20 IN CE STX FRUMUSETA VENET1EI 17 Acesta, pastrarea vechil i splendidel scoice de piatra de pe vremurr, este al doilea element de frumuseta al Venetia. Marea, ce bate la toate usile, ce atinge toate zidurile, caa nu e casa care sl n'aiba comunicatie directl cu dinsa, precum nu e casa care sl nu dea inteuna d;r1 acele admirabile strade inguste, perfect luminate noaptea, pietruite cu piatra de Istria, astazr ca si in secolul al XVIII-lea, farl un graunte de praf, fiindca n'ai de unde sa-1 aduci,marea ce se sbate usor supt ferestile fiecaruia, trimite mirosul sdlciu spre fiecare fereasta, se clatina si se framinta supt biciul nemilos al furtunilor sosite din mu4t istrient, nu intimpina nicairr in neschimbarea fenomenelor sale decit lucrurr care nicr ele nu s'ail schimbat, cu toate vietile ce se perindara veacurr intregi in cuprinsul lor. Venetia isr are azi trecutul i aiurea decit in milioanele de acte de la Frani, in umbra =HI bisericr gotice : pergamente solemne, registre de hotarirr din care se desface atita intelepciune pentru toate timpurile, InsemnArT zilnice si socoteli in scrisoare marunta lute, pe hirtia groasa si aspra de pe vremurr, condicute de notarl pe care alearga notele fugare despre vinzart, cumpararr, mo tenirr, schimburl, impartirr ; scrisorb de <rectort,, rapoarte venite din toate provinciile, ravase ale negustorilor latint, grecy, aromint, pana si armeni. Nu un trecut de pus in Musee, ci trecutul in care omul de azi traieste, si care traieste si prin omul de azi. Sint, de sigur, si atitea orase care au alte elemente ale trecutulur, dar acolo trecutul it afli in strada cutare, la numarul cutare, in Museul cutare, deschis numab de la ceasul cutare pana la ceasul cutare. Acum, trecutul acesta, studiat la domiciliu, e fart indoiala foarte util pentru educatie : vrel sa vezr cum 2

21 18 N. IORGA se imbracaii oamenii, intre ce mobile vietuiail, ce tablourf admirail, ce sculpture statea innaintea ochilor for ; vrer se te lamuresti cu privire la viata for practica, la viata for estetica; te due! acolo, la oarele prevazute, platesti francul de intrare, Iasi bastonul si umbrela la portar, si calauza te duce in toate partile. ( Acesta e de Rafael!, (Rafael? Foarte bine., ( Acesta e de Veronese!) ( Veronese? Ieati act.) $i tot asa ma! departe. Dar nu acesta e mijlocul cel mai potrivit pentru cunoasterea trecutului. Trebuie se -1 a! intreg, i in mediul in!, neschimbat, nestrainutat, mai ales nestramutat, fiindca e o schimbare i in rice stramutare. ET bine, acolo, in Venetia e numal el, trecutul. Evident si acolo gasesti Museul, atitea Musee. Academia delle Belle-Arti, in fata podului de fier, in vecinatatea bisericii de veche caramida rosie, de pe fondul careia se destace o alba, suptire silueta de sfinta, de Imparateasa. E Museo Civico Correr, cu nesfirsitele-i mate riale de viata culturala. Sint zecile de galeril publice, sutele de galeril particulare care-sr insira firmele pe Canal Grande, momind pungile pline ale colectiona. torilor, incepind cu cel mar naivi. $i in colectiile publice mereu vin strain!, cu cbaedeckerul, cu practicul, Ghid Woerl, sa verifice cele ce spune Ghidul, cum spuneam alts data, cind eram final-, si ma incurcam tot de oamen! cu carticica rosie, ca, la casarma, sergentul de zi in inspectie, dator sa constate dace nasturii tunicelor sint curatiti or! ba. Dar, marturisesc, nu e in atita arta, raspindita pretutindenr, partea care te misca ma! mult : un tabloti sail o sculpture sint acute de un om pentru a fi inteun anume loc si pentru a produce o anume impresie, Si a desface un tablou de acolo unde era sortit sa fie, aceasta inseamna a rupe cea mai mare parte din inriurirea pe care el ar putea O. o aiba asupra sufletulu! nostru. Nu stiii dace ati observat un

22 tn CE CONSTX. FIITYMUSt,TA VENETIEI 19 fapt : oamenir uritr pot sa stea unul lingo altul fora ca aceasta sa ne supere : originalitatea for ramine, dar oameni frumos1 barbatr frumost aproape nu mar exista ; dar femer frumoase mar sint, icr si colo,pierd stind una lingo alta ET bine si tablourile frumoase pierd tot asa prin juxtapunerea... administrative. Si e un noroc ca tablourile si sculpturile n'a5 viata miscarilor in afara, cad', altfel, ingrdmadite in aceiast sale de Muse5, ar protesta, nu numar contra publiculur pe care parintele for nu 1-a previlzut, dar si contra vecinilor, pe cari ar dori, in interesul tuturora, sa -T poata inlatura, cad, pe pinza ca si in realitate, si sfintit si zeil se concureaza, se exclud. Cine vrea sa primeasca adevarata inriurire a uner opere de arta, trebuie sa se dila in locul unde aceasta opera se pastreaza asa cum a inteles-o creatorul el si cum ail vazut-o aceia carora li era destinata. Evident, dace vrer sa strabatl iute cu ochir picturile eminente ale Venetier, be gasestr adunate in numar mar mare la (Academie>, dar, dac: vrer sa vezr sculptura si pictura venetiana in mediul el adevarat, du-te, spre pildg, in biserica Santa Maria dei Fran de lingo vechea mea arhiva, unde am petrecut atitea ceasurl placute din viata mea, in chiliile Franciscanilor, cu ferestile deschise asupra unur petec verde de gradina in care infloresc alb cer d'intaiii caist, pe cind ciorchine de florl rosil atirna din balcoanele caselor din fats. Intrind in biserica larga, piing de capele, de colturr de umbra si ruglciune, de pasagil in care sus se urmeazg pe sicriile de marmura status de calaretl medieval!, nu lua in seama strainir cari cutreiera cu past greor si facind zgomot ce li pass ca sint intr'o biserica, In necesitatea facatoare de minuni careia nu cred! ; cruta durerea cutaril femer in negru, care, fara vedere pentru tot ce se poarta in jurul el, intreaba pe

23 20 N. IORGA sfinti! patron! daca intre soldatif cazut! in Libia nu e cumva fiul si fratele, sotul, iubitul si indreapta care altar un suprem strigat de ajutor! Dec! fa-te ca nu vezi caravanele zgomotoase de strain! ce yin aid ca la teatru, transforms -te intr'un credincios din veacul at XIV-lea sail al XV-lea, cu foarte putina bunavointa reusestl; doar te transform! si in lucrur! mult mai urite decit atita! ; fir reverent, cucernic, nu curios si (critic', primeste raze de impresil, nu trimete saget! de judecata, lass -te chemat, prins, stapinit de fiecare opera, intra inlauntrul fiecarui amanunt, si atuncl ve! trai cu adevarat viata de arta a trecutului. Madonele-t! vor spune ca intre durerea parnintulul si puterea cerurilor este o legatura si ca, prin frumuseta lor, ele o intatiseaza ; sfintil vor marturisi ca pentru tine ail indurat chinurile, cavaleril inchisi in armure te vor asigura a si dincolo pot! fi cum al fost, de vreme ce el is! urmeaza acolo, ca eroi! lu! Homer, luptele din care aid li s'a tesut viata. Si nu e o biserica venetiana care sa nu fi pastrat capodopere amestecate cu sfintele imbracate 'n fuste tarcate, imbrobodite in value cu coroana In virf, incaltate in pantofasl de satin si aur. Ele ascund une or! acesta e cuvintul, caci in armonia for pioasa nimic nu traieste prin sine picturi incepind din veacul al XV-lea, ca la San Sebastiano, picturi in stil bizantin, care evolua atunci catre o arta mai innaintata, mai noun, si mergind pans la esafodagiile lu! Gianbatista Tiepolo, marele artist venetian din veacul al XVIII-lea. Multe din aceste biserici sint pustil ma! toata ziva, asa ca a!, strecurind gologanul copiilor can pentru un soldo te vor lasa in pace, tot ragazul sa privestr, parca biserica ar fi numa! a ta, in ceasul pe care-1 ye! alege, potrivit dispositiunii sufletest! in care te afli. Si pot! sa gasest! opere de arta, nu numal in bise-

24 IN CE STA FRUMUSETA VENETIEI 2t ricile cele marl, dar si in cele mai marunte, in care sufletul se simte mai bine decit in imensitatea catedralelor. Dar nu numal in ceia ce priveste culmile cele mai Innalte pang. la care se poate ridica arta, in arhitectura, pictura si sculptura, Venetia to poate face sa traiesti macar viata celor din urma patru veacurl, ci viata aceasta o traiesti si in drumul pe care umbli, acelasi drum pe care au mers t mesteril, cari ail facut acele opere, in piata de unde privesti si pe care, pe la 170o, el isi expuneati lucrarile, si in odaia pe care 0 ocupl, si in care, Para indoiala, pe linga miile de amanunte, vulgare si nobile, ale atitor vietl, au batut si ceasurl istorice ale cetatif. Nu numal ca viata artistica a trecutulul e pretutindenl, dar viata practica, de toate zilele, amanuntele triviale ale vietil nu sint ale timpulul nostru. In Venetia pots sa intinzl Inca mina celul de la fereasta din fats, de ti se pare ca zaresti pe Romeo soptind Iulietei in noaptea Hill, vrajita de Shakespeare, pop sa arunci o floare peste strada ingusta in care circula totusi asa de puternic aierul si in care soarele coboara la anume ceasuri atita lumina, incalzind, o clipa, totul. Strazile au ramas exact asa cum erau acelea pe care umblati solii moldovenl venitl aid pe vremea lui Stefan-cel-Mare. Acum ciocanesti la poarta de lemn vechiii, cu masive ornamente de metal, din minerul de fier care el insusi formeaza o opera de arta. 0 mina nevazuta-ti deschide: poate sa fie cineva de azl, dar poate si innaintasa de acum patru, cinci sute de ant Te sul pe scara ingusta, neagra, rece, de piatra, care duce la odaia de sus, cu o impartire ca pe vremea Romanilor : sala larga, atriul luminos unde sta toata lumea, intr'o fratie democratica neintilnita aiurea, bogati si saraci,

25 22 PI. 1011G% nobili i servl, gazde si oaspetf, femel si barbatf, si in care debuseaza toate wile celelalte. Asa e la locuintele sarace, i asa la palate. 5i ce sp. ectacol splendid, cu totul neobisnuit, e cind intri, trecind din curtea absolut romana, impodobita cu resturi de marmura, pentru ca, apoi, in spatiul liber dintre oaf pline de mobila veacului al XVIII-lea, sa ti se deschia, de o parte si de alta, portile de intrare la incaperile locuite si la cele in care flutura Inca umbre care se simt prea mult acasa pentru ca sa se poata imprastia in vinturf... Lumina electric on conductele de apa izbutit pretutindenf sd le puie pe fug a. prin confortul for modern. Toata infatisarea moderna, bogata in lucrurf comode), nu e si o infaiisare distinsi. Din rice civilisatie materiala str:flucita se ridica intr'un timp o cultura : o vor vedea stranepotif nostri, dar not sintem Inca foarte g-rosolan1,grosolani in casa noastra, in imbracamintea noastra, in felul nostru de a intimpina si de a vorbi, si, cu cit primim mai mult din spoiala noastra de civilisatie, cu atit sintem mai grosolani, fata de stramosf ca si fata de teranf. Intr'un oral ca Venetia, traiesti insa in atmosfera aceia de naivitate instinctiva a frumosuluf, originalului, sineerului in orice lucru. Acum sint marl artist! cari-si propun un plan vast, trecut intdiu printr'o intreaga distilare filosofica, dar din care ies adesea greself, pe cind maestrul venetian de odinioara avea pruvrrlia lul, unde trataf cu el cum al trata cu un timplar, cu un fierar ; el n'avea niclun fel de pretentie : frumosul cotnandat, se producea de la sine la atingerea degetelor sale divine. Lucrurile cele mai bune le fad, de fapt, cind n'af intentia de a le face, si ceia ce omoara in vremea noastra este ca pornim totdeauna de la intentie, de la reflectie, de la sfortare, facind sa sece izvorul

26 IN CE STA FRUMUSETA VENETIEf 23 adevaratel inspiratii a sufletulul, frumuseta. in morala ca si in Pentru a ne cobori de la nota istorica generala la amanunte, pentru a verifica permanenta artistica, libera desvoltare in frumuseta a Venetiei, sa facem o sfortare de imaginatie ca sa ne inchipuim cum se infatisa orasul pentru departatii nostri stil-nos! can au fost pe acolo. Unchiul lu! Stefan-Voda-cel-Mare, carturarul Joan Tamblac, venit, la 1477, cu scrisoarea Jul g,receasca, dictatl de Stefan insu i, ca sa orate prin cite incercari 1 dureri a trecut Moldova si ce primejdie o ameninta 'Inca, a vazut in Venetia numai o parte din stralucitele el podoabe de astazi. In mijlocul pietel, altfel croite, gra Procuratiile aduse de Napoleon, iar, in coltul din dreapta, cu o bisericuta acum darimata, si atunci se ridica biserica Sfintului Marcu, dar ea nu samana intru toate cu biserica actuala. Calatorul moldovean nu putea sa vada mosaicele noi, cu figurile inflorite, cu gesturile elegante, cu atita bogie si oarecare pretentie, ale lui Veronese, care se vad azi de-asupra portilor de intrare ; dar existail vechile mosaice bizantine, din care astazi a ramas unul singur, in partea stinga a basilicei. Inlauntru insa era aceiasi umbra prielnica rugaciunii, acelas1 lucru de marmure rare, aduse din Orient, marmure colorate ca florile ; era aceiasi discreta lucrare a marilor mosaice din bolt!, cu suptele figurl intunecate ale sfintilor pe fondurl de our sters. Biserica vechiulul oral bizantin avea dee! o infatisare mult mai bizantina decit cea de astazi. Palatul Dogilor, care era legat de biserica -- data aceasta era numal un paraclis al Palatulul, c bisericile noastre domnesti pentru Curtile vecine, vechiii de un secol

27 24 N. IORGA numai, in ultima lui forma, era pe din afar asa cum e si in timpul nostru. Cind 1-a vazut ambasadorul nostru, el stralucia astfel de o relativa tineretl, cu fagaduieli de vesnicie, fail temerea, de daunazi, care a adus si mutarea celebrel Biblioteci,ca se va prabusi, cum se prabusise mindrul Campanile, care, pe vremea lui Tamblac, n'avea inca doar delicata logeta a lui Sansovino. Dar stramosul acesta de la 1477 n'a vazut ceia ce vedem no! acuma.in interior. Acest interior a fost transformat in stilul Renasterit ; pe acolo a trecut mina acelor marl impodobitori ai Venetiei bogate din i600. Uriasii de piatra, Mart si Neptun, razboiul pe uscat, triumful pe Mare, cari pazesc scara, nu erati, si nu era toata infloritura arhitectonica din jurul ferestilor curtii interioare, orriamente in alt stil, adause cu vremea. Sansovino nu d1duse, de cealalta parte a pietei, nic! Libreria, biblioteca pentru manuscriptele daruite de cardinalul Visarion din Niceia, Bessarione, si nu se adunasera acolo tipariturile lui Aldo Manuzio. Niel Palatul Monedel, Zecca, unde acum de curind s'ati adapostit cartile Marciane!, nu iesise din armonioasele conceptil ale mintii sale. Dar, in afara de aceste schimbari ale piete!, calltorul romin a vazut Venetia in mare parte tocmai asa cum o vedem si astazi, de la fatadele gotice ale Marelu! Canal Ora la locuintile plebe! sarace. Numal un lucru 1-a vazut el, si noi nu-1 mai putem vedea astazt: a vazut stralucirea pompelor oficiale in timpurile de biruinta si de larg Imperiu al Venetiei, carell intindea stapinirea pi na departe in regiunile Orientului; a vazut flote care se intorceati pline de bogatir, ostiri care plecati pentru apararea insulelor din Arhipelag si a cetatilor din Moreia si Albania; a vazut

28 in CE STA. FRUMUSETA VENETIEi 25 canalele pline, in anume zile, de intrecerea in lux i rapeziciune a strglucitelor gondole ale aristocratiei venetiene, si eraii atund supt ochii lui in portul negustorilor corgbii atit de multe si atit de apropiate unele de altele, incit trebuia un mestesug deosebit pentru a gasi un drum cgtre Marea cea largg. El a gasit Venetia vie, care-0 cistiga harnic avutiile si se bucura de dinsele tocmai pentru cg si le cistiga zi de zi in sudoarea fetes; a gasit Inca Venetia triumfantg, care curind a disparut pentru totdeauna. i a mai vgzut, ca prevestire a vremilor si mai rele, semne de duiosie omeneascg ale caror urme le-am cules in Arhive. Venisera Turcir in Peninsula Balcanicg, Negroponte fusese cucerit, anume cetati din Moreia cazuserg, si era o multime imensa de refugiati in oral, can dormiail, ca in Constantinopolul primejdiei din 1912, pe pietele publice, supt arcade, isi cautaii adgpostul prin magazil, si, fatd de marea durere omeneasca a acestor fugari, se da voie femeilor care stringeau bans ca sa cumpere pine pentru cei din inchisori, sä colecteze bans si pentru familiile acestor saracr fugari din Balcani, dind fiecareia din aceste vgduve, fiecgruia din acesti copii orfani cite doud pini pe zi si o straching de supg la amiazg. In aceste imprejurgri tragice,de o parte stralucirea pompel venetiene, de altg parte durerea omeneasca a pribegilor, a vgzut Venetia solul lui tefancel-mare. Pe urmg, peste un veac tocmai, in Venetia era oaspete un Domn romin, care stgpinise aid la Bucuresti. La Arsenal se pgstreazg fragmentul de tun al lui Petru Cercel si in biserica din Cgluiii se vede chipul sail, cu podoaba prinsg in ureche a curtesanilor efeminati din jurul lui Henric at III-lea, printre can a fost vestit prin frumuseta, eleganta, talentul Jul literar,

29 26 N. 101IGA cgcr facea versurf si a scris un imn cgtre Dumnezeii, care ni s'a pgstrat. Fusese Domn la no!, fugise in Ardeal, unde statuse inchis, si acum se adapostise in Venetia. Avem toata corespondenta venetiang privitoare la acest print frumos, cu parul negru revgrsat pe umeri, neobisnuit de frumos chiar in Italia, unde frumuseta se intilneste pe toate drumurile, cu ()chi! marl visatorf, cu glasul dulce, cunoscgtor desavirsit al limbif italiene, pe care o vorbia cu eleganta. Se instalase, de si n'avea ban!, intr'unul din cele ma! frumoase palate de pe Canal Grande, in ca Pozzo, avea gondolierif luf si, din cind in cind instiinta pe serenisimul doge al Republica ca ar avea nevoie de un numar oarecare de galbenf de our ca sg se duca sg-sl incerce din not norocul la Constantinopol, unde i-a fost dat ca, putine Inn' dupg aceasta, sg. piara in apele Bosforuluf. Ei bine, cind, la 1589, Petru Cercel a vgzut Venetia, era acum epoca Renasterif : vechiul Palat Ducal se prefacea, se impodobia, pgstrindu-se numaf pe alocurea ferestile inguste gotice, care fac si astgzi principala frumuseta a splendiduluf sir de fatade de pe Canalul cel Mare; icl si colo 'Isar si aiurea clgdirf in stil antic, si, in acest stil al Renasterif, se ridicki pretutindenf, sprijinind palatele, uriasil armoniosf, cu muschif incordatf, intre frise elenice si coloane cu capitelele corintiene. Cel mai mare arhitect italian dupg. normele lu! Vitruviu, Palladio, daduse zidirea admirabil proportionatg, amestec de cgramida rosie si de albg marmura, care e San Giorgio. Sansovino triumfa de la un caplt la altul al cetatif care 1-a adapostit pang la moarte. Era epoca in care putea sg vada cineva, supt arcadele de pe piata San Marco, orf trecind podul until canal, spre a intra intr'una din pravalioarele acelea intunecoase, stind de vorbg cu fiecare, glumind cu

30 IN CE CONSTI FRUMUSETA VENETIE! 27 cite unul, luindu-se dupa trecatoarele a caror infatisare i se 'Area ca merita a fi pastrata in minte pentru a o stramuta in tablourile sale, putea sa vada pe insusi Paolo Cagliari, pe care 1-aii numit Veronese, dupa locul de origine. *i Veronese InsusI a avut legaturi cu no', si iata cum. Intr'un colt din insula Murano era o manastire, San Maffio, unde, intre celelalte calugarite, locuia, cind Petru Cercel era la Venetia, una care se chema, dupa numele el de familie, Adorno Vallarga, iar, cu numele el de botez, Marioara si care primia scrisori in greceste de la sora el, Doamna Ecaterina a Teri!-Romanesti, de la nepotul el, Mihnea- Voda, care ma! tarziu s'a turcit, si fiul acestu! Mihnea, care, el, ramase crestin, Radu Voda, era sa fie crescut supt ingrijirea Marioarer, calug.lrita de la Murano. Si Mihnea, in vremea cind pastra Inca legea neamulul sda, trimitea matusei, ca semn de recunostinta, podoabe pentru altarul distrus astazi cu toata cladirea, incit mai ca nu stie nimeni macar locul unde se in- 'Alta manastioara. Legaturl de afacerl banestr avea Marioara si cu messer Paolo Cagliari, cum se vede din scrisorile pe care mi le-a daruit data un prieten, trecut de mult la cele vesnice, d. Urbani de Gheltof, si care ail avut norocul, extraordinar, de a se putea intoarce patru veacurr ma! tarziti in Cara de unde pornisera. Intre acele scrisorl am aflat insemnata si o datorie care Veronese el insusi. De si nu vreati sa prejudec asupra capitolului legaturilor noastre cu Venetia, obiectul ultimei conferinte ce se va tinea, dar trebuie sa spun el pe vremea aceasta era atita lume romaneasca aici, sbatindu-se in procese, ocupindu-se cu negotul : fete de Domni, ginerl de Domni in pribegie, MitropolitY, calugarl ; nu era o clasa a societatii romanesti care sa fi trirnes, prin anil i600, represintantl in Venetia. *i in jurul for se des-

31 28 N. IORGA fa ura splendoarea epoce1 celet ma! inflorite, si luxoase, i sanatoase, a vietil venetiene, epoca lut Veronese 1. Trece Inca un.veac si, pe la 168o, in epoca lul Brincoveanu, era in Venetia Nicolae Caraiani, care primia ban! de la Voda ca sa-i depuna la bancile de aid, si in special la Zecca, pentru cas de nenorocire din partea Turcilor ; i umblati necontenit scrisorile de la jupin Nicolae care Domn si de la Domn catre jupinul. Apo!, anume obiecte de lux, in aceasta epoca larga in cheltuiell, se cumparati, nu numa! din Ardeal, dar si din Venetia. Din cind in and veniau pe corabit orientale Romin! cari nu erau insa din partile noastre, ci din Moscopole, in Macedonia, si am gasit un vraf intreg de scrisorl de-ale negustorilor din marile centre arominest! ale Peninsule! Balcanice, cari-s! trimiteati aid, la Venetia, copiii, sa invete mestesugul de negot si limbile trebuitoare. Veniati cu totif, factor! din Bucure t!, Moscopolitan!, pretendent!, sop de Domn, ca Maria Sturza, a lu! Grigorascu Ghica, in splendida cetate, pe vremea cind ea se incununa cu o ultima aureola de glorie din succesele repurtate in Moreia, in Peloponesul recucerit pentru ma! putin de. o jurnatate de veac. Precum, cind soarele apune, el revarsa din nod raze mai calde parca decit in plina amiaza, tot asa acuma, la sfir itul veaculu! al XVII-lea, cind tot ceia ce era energie 1 ideal in sufletul Venetienilor se stringea pentru a da Republicel o noun aparenta de viata si putere. Si acest! oaspet! oriental! vedeart cladirea greoaie, dar plina de maretie, a Sfinte! Mari! a 1 N. Iorga, ContributiutO la istoria Munteniel In secolul al XVI-lea, In Analele Academiei Romine", XVIII, p. 106, nota 4. La 23 Ianuar 1584, Marioara cumptirl o parte, o actiune, de 700 de galbeni capital la Muntele-de-Pietate de la signor Paul Caliar, pittor veronese".

32 in CE STA FRUMUSETA VENETIET 29 cnintuirirz, della Salute, ridicata ca multamire pentru inlaturarea primejdiei ciumer, ultimele opere de mestesugita si lenesa inflorire a arter, la inceput asa de simpla si sobra, a Renasterir, vedeail pe represintantir tarzir, deprinsr de mult, si e, cu luxul i posa, ar scolir de pictura venetiene si participail la serbarile straincite ale unur triumf care nu trebuia sa mar revie. Pe urma insa Venetia decade tot mar mult, calatorr de la nor n'a5 mar cercetat-o, si o inviere a trecutulur er in tovarasia innaintasilor nostri nu o mar putem face de la aceasta data. IV. Dar Venetia are Inca un element de frumuseta care, cel putin pang. acum citeva decenil, o facea unica. Nu numat ca ramasesera casele din evul mediu si podoabele Renasteril, dar, dac1 se schimbase haina functionarilor, imbracatt cum sintem nor, daca se schimbase portul femeilor lumir bogate, mult mar putin bogata astazr, care se fmbraca dupa tiparul modelor din Paris, pe cind alt data Venetia dadea ea moda Apusenilor, sa amintim pe acea Doamna Maria Ghica, nascuta Sturza, care veni de acolo, la 1672, aid, In Bucuresti, Imbracata in haine de brocard dupa datina Apusulul producind tot atita emotiel, eta a trebuit sä produca, si cea d'intaiil femeie care s'a I Constantin Capitanul, ed, Iorga, p. 176, spune:.,dupa ce au luat Domniia la Odriiu, au trimes pe Sturzea Spatar, cumnatusal, de au adus pre Doamna de la Vinetiia; si, find si Grigorie- Voda la oaste, au fost sosit si Doamna: cariia i -au fost esat innainte matte juptinease la Dunare, si cu cinste o au adus la Bucurestl. Doamna era /mbrticata in haine francesti foarte frumoase, si Intr'acela chip ail fost ping ail intrat In Bucurestl : deci ail lepldat hainele acelea si at luat rumanesti."

33 30 N. IORGA intors de la Paris, la inceputul veaculu! al XIX-lea; in alt costum decit al TarigraduluT ramasese totust ceva. Portul cel vechiu traieste numal in tablourile din Musee si biseria Pentru popor e tot asa : fusta femeilor din popor este aceias1 ca si acea a femeilor din Neapole saii Turin. MarinariT cari yin poarta aceiast uniforma a Italie unite ca si marinarul originar din Sicilia sail din Genova, si nimic din infatisarea care insemna odinioara forts military si torta navala a Venetief n'a ramas. Dar ceia ce nu s'a dus, cu totul, nict piny azt, este viata populara. Se traieste in clasele de jos si chiar, oarecum, in clasele burghese, mat sirace, asa cum se traia acum trer sute de an! : ca fel de vorba, ca forme sociale, ca deprindert elementare ale vietil, ail ramas tot aceiasr. Am observat insa o scadere, si mi-a parut asa de rail : a disparut viata populara din jurul tintinilor. Ni putem face o ideie de ce infatiseaza in Orientsi Venetia ramasese pe jumatate cel putin orientala, fintina. De la scenele biblice vecht, cu petirea lut Iacov la fintina, Oa la viata satelor noastre, fintina e centrul cel mare de intilnire al satulut intreg si popasul tuturor drumetilor : de sigur ca se spun acolo mat putine prostii si necuviintt decit in anume saloane... De cite ort n'am stat eu in singura cafenea din Ragusa, nu pentru cafea, nict pentru ziare, ci ca sa privesc cum, catre seara, veniati femeile poporulut, imbricate in discretele for rochil negre sau violete, cum, cu gesturi ritmice, antice, incorcau vasul cu apa si se intorceau apoi cu pas leganat, astazt ca si acum citeva sute, poate mit, de an!! Tot asa era si in Venetia. Fintinile aid formeaza si adevarate monumente de art ale orasulut, incepind cu acelea din mijlocul Curti! Palatulu! Ducal : splendide fintint de bronz datind din vremile bune ale arte! venetiene,

34 ?N CE STX FRUMUSETA VENETIEI 31 fiecare asezata in cite un cantpo, o (piazzetta,, incunjurata de casele innalte, negre, cu multi locuitort, unde, alaturi de femei si fete tinere de prin aceste imprejurimt, venia si cite o biata baba binecuvintind in dreapta si in stinga : benedetto, benedetta. $i era5 asa de frumoase cofele in care se cara apa: de metal lucitor, de bronz rosu ; le aseza5 frumos pe cap, sprijinindu-le distrat cu o mina, si in atitudinea aceasta suiati scarile de marmora ale podurilor, de paread Imparatese care suie treptele altarulul pentru a primi cununa pe frunte. S'ati dus. Nu mal e nimic din toate acestea : nici glumele la fintini, nici intrigile ce se teseal acolo, nici logodnele ce se faceail i casniciile ce se desfacea5 acolo, nici asasinatele care se pregatiail une ori pentru cele d'intaiu ceasurl de noapte, nici duioasa impacare intre doul familil, ca in povesti. Municipalitatea a adus apa foarte buna pretutindeni, iar la fintinile frumoase s'a5 pus lacite. In Venetia de acum mi s'a parut daunazi ca a perit ceva, si nu tiam ce. Spuneam aceasta until compatriot al nostru, trimes de Casa Scolilor acolo pentru studif de arta bizantina, modest si harnic flat- de viitor, d. Pavel Popescu, i atunci el m'a intrebat: N'o fi apa, domnule? Asta e! S'ati inchis fintinile, si acum codanele si flacail trebuie sa-si vorbeasca prin ganguri, ca prin tirgurile sasesti din Ardea1, on in infundatura portilor. S'a dus astfel o mare frumuseta poetica a vietii claselor populare. A ramas insa destul din familiaritatea patriarhala, care aiurea a disparut cu totul. Daca stir gi putin italieneste, i nu esti un stingacia de German sail de Engles care loveste cu coatele in dreapta Si in stinga, daca skit sa-ti dal infatisarea de localnic, esti rapede primit in cercul lor, al tuturora ; strainul e adoptat imediat, dacall da cea mai mica osteneala sa se co-

35 32 N. IORGA boare in viata poporulur. Imr aduc aminte i acum cu emotie de casuta unde, odinioara, acum cinsprezecedoulzed de anr, imt adunam i a ezam notele culese in Arhive. La 2 ceasurr se inchidea, i, peste podurr, stradite, campielli, innaintea bisericilor inchise, in preajma pravalioarelor negre ale anticvarilor i vinzatorilor de legume fierte pentru prinzul de amiaza, seara se intindeail marile mamaligr de our i pe tele marunt, cfritti misti", cu pete roil de crabr i uvite roze de sepir, ajungeam, acasa,, in Campiello del Vin, sestiere di San-Zaccaria. Va fi murit de mult stapina case!, vaduva unur capitan de corabie, signora Bruna Gregoretti nascuta Predonzani, ceva mar innalta ca o pisica i alba ca o peruca infoiata din veacul al XVIII-lea ; de slabiciune nu mar vorbim : aid omul batrin se usuca. Sunal, intrar acolo Mra zgomot la sunetul damper ce se desfacea corespondenta, fire te, se aducea cu panerul pe fereasta, ca i toate provisiile. In odaia centrals a atriulur, la once ceas aproape, era lume adunata, dintre locatar!, i dupa doua zile trebuia, daca nu erg un erudit rebel la viata socials, sa to imprietene ti cu totr, ca in piesele lur Goldoni. $i nu poate sä inteleaga cineva comediile lur Goldoni Baca n'a trait in mediul acesta citeva vreme, or! nu I-a studiat. Inttliii, aceasta familiaritate mi se parea curioasa, CACI nor sintem, orice-am zice, t ciocol), chiar acer cari nu sint, i mor de necaz ca nu pot sa fie. De o parte era acolo o cintareata care se exercita ioata ziva fail sa se ingrijeasca daca mar este cineva alaturr ; in alts parte un colonel de marina, cu ordonanta lur, i citeva alte tipurl de locatarr, linga batrina i nepoata er. Aveati fiecare o odaie, dar mar niment nu sta in odaia 14 ci top in camera din mijloc, in cea mar deplina familiaritate. Pana 1 colonelul vorbia cu ordonanta ca i cum ar fi fost Egli..

36 IN CE STA FRUMUSETA VENETIEI 33 Am trait in acest mediu trei lunt pe care nu le void uita niclodata. Cuno teal i toata vecingtatea : era imposibil sa nu o cuno tt, cad top scoteail capetele la fere tt, a a de apropiate, incit nu pierdeal niclun amanunt din viata ce se petrecea acolo, simplu, familiar, fail ascundert i fara lucrurt de ascuns. Ajungeal sä cuno tt pana i ceasul mincarit pisicilor, ceasul la care venia cer etorul sä cinte, salutind la toate fere tile pe rind. Si tineril faceati serenada la geamurile unde vazusera ziva un cap frumos ; cut nu-1 p]acea, n'avea decit sa-i ude cu apa! De sigur o viata cu totul particularg. La teatrul din Venetia am auzit acum pe Novelli fluierat. 0 crima fata de arta! Dar uite a a sint. Zabovise ridicarea cortiner... Se chemaii dintr'o loja intr'alta, cu strigate de gusturt indoielnice, intr'o said saracacioasa, ingusta, cu aierul inchis. Lumea venia in jacheta neperiata, oroare pentru ortce Mean engles care pune, seara, smokingul negru! A a era la Rossini, a a era la Goldoni, la teatru ca i la opera. Si ala a fost totdeauna. Cine s'ar supara? Dar se supara oare gardi til cind in adincul noptit urla cetele de finer! cari ail Mut ceva prea mult yin i daii dovezi de o veselie cu mult prea tare pentru somnul celor obositt?! Stringeti acum aceste tret elemente la un loc : Marea pentru oricine, evul mediu, trecutul in genere, care cuprinde viata a patru veacurt i care se amesteca in viata de astazr, i viata populara care a pastrat toata coloarea, toata camaraderia, toata sinceritatea unut trecut patriarhal Ona la anarhie, dar i pang la forta umana cea mat voioasa i mat placuta, 1 atuncl, numal atunct vett intelege de ce Venetia este intre ora ele frumoase din lume, un ora unic. 3

37 CONFERINTA II-a. Desvoltarea extern& a Vene %iei. Acest ora de provincie al Italie, Fara milionari, gra oament de petrecere, fara o mare faima actuala de arta cu toate expositiile artistice care se organiseaza aid i aduna atita lume straina,fara deosebite rosturt oficiale, si in care o bun parte din viata si cea mai mare parte din cistig yin de la afluenta, aproape continua, a strainilor, a avut un rol mare in istoria universals, un rol imperial. N'are cineva decit sa se uite la pictura din veacul al XVI-lea, pastrata in Palatul Dogilor, i care glorifica Republica Venetiei. In aceasta minunata opera a lut Veronese, pe linga frumuseta liniilor infatis,ate de cel mai mare cunoscator al tainelor trupulul omenesc intre arti tii Rena terii, e i o ideie : nu ideile deosebite, i de multe on contrazicatoare, care se intilnesc astazi in galeriile de arta, ci una singura, care domnia in sufletul me - terulut, ca i in sufletul tuturora, ceia ce poate fi mai sanatos intr'o societate : ca tots oamenil A. se uneasca i in ceia ce prive te creatiunile artistice, ca un singur gind sa fie i in realisarea operel de arta, care devine astfel cea mai innalta coala cetateneasca,

38 36 N. IORGA a imperialismulid venetian. Se vede Venetia, in chip simbolic de regingsi era regina, in Greta, in Cipru, de si acasg era Republica, gata a primi omagiul popoarelor supuse. Si iata-le dincolo, in tabloul lul Tintoretto : ambasadorii persani cu turbanele lor, cu bonetele for tuguiate, cu caciulile for frigice, desfasurind covoare, aducind lucruri scumpe innaintea Dogelui, tabloil care prin vastitatea lui nu poate fi uitat de cine 1-a vazut macar ()data ; trimest din toate lumea apar ingenunchiati innaintea Venetief, aducindu-t ceia ce au mar scump ca bogatie, ca agonisita a muncii, ca devotament. Aceasta inseamna ca Venetia se considera atunci, in veacul al XVI-lea, in realitate ca o Impargteasa a marilor, ca o Oceana mai veche decit Anglia, de si, cum se va vedea, pierduse atunci in mare parte temeiul pentru acea splendida infatisare. De aceia, la Veronese, vesmintul de herming pe care 11 poarte stgpinitorii incoronati, de aceia sceptrul, pe cind, la picioarele el sprijinite pe insusi globul terestru, leul luf San Marco, patronul Republicei, stgpin mai puternic decit once alt magistrat si decit toate magistraturile impreuna, arata ca aceasta marire vine din binecuvintarea cereasca. De o parte si de alta, se apleacg doua femel, Dreptatea si Pacea, dar ele ar putea sa represinte si cele doug pgrti de lume asupra cgrora a trecut influenta si a ramas stapinirea negotului venetian. Deci iata supt ce raport trebuie consideratg. Venetia in leggturile et teritoriale, in relatiile cu vecinir: supt raportul visului de stgpinire asupra Mgrilor rgsgritene si a teritoriilor din jurul acestei Mari, vis pe care a izbutit se -1 indeplineascg printr'o munca, a aril intensitate, a aril statornicie credincioasa, a aril putere de jertfg si a aril bung economie practice sint fgrg pgreche,aceasta bung economie fiind elementul indis-

39 DESVOLTAREA EXTERNX A VENETIEr 37 pensabil in toate socotelile pe care un popor le face fatg. de viitorul sail. Romantismul individual poate fi foarte interesant i stralucitor, dar aceasta bung. chibzuinta a fiecarui moment din viata fiecarui om care face parte dintr'o societate, aceasta este esentialul, i, in Venetia, pang. i cel din urma hamal care pe Riva degli Schiavoni ajuta descarcarea, carind pe umeril lul bogatiile aduse de vasele venetiene, i el avea con- tiinta insemnatatil Venetiei i con tiinta datoriel pe care i-o impune lui, sgracul, umilul, despretuitul, aceasta insemnatate, Inca. o dovada ca popoarele se ridica numal prin valoarea for morala, traiesc numal prin aceastg valoare morala i, oricit ar avea, i rice ar avea, ele inceteaza sa. mai fie fiinte respectate i organisme independente cind aceasta valoare morala a disparut. Acestea spuse, sa infra m in materie. I. Se zice de obiceiti i aici se poate stabili Inca o legatura intre nol i Venetieni ca. Venetia s'a intemeiat atunci cind, Attila patrunzind, in veacul al V-lea, 1 in regiunile din Nordul Italie!, s'a inspaimintat atit de mult populatiunea de acolo intelegeti bine cg. eraii oameni foarte cult!, foarte delicatr, foarte bogap ace! locuitori din Nordul hand, s'ati inspaimintat, zic, a a de mult de aparitia regelu! hun se pare ca pentru din ii era nea teptat sa aparg. Attila ; n'ar fi auzit niciodata de existenta lul Si a Hunilor! incit, prinsa de o frica nebuna, s'ar fi refugiat in insulele unde e astazi Venetia. Noroc ca au gasit insulele, cad altfel ar fi fost dispu 1 mai degraba sa se innece cu totil decit sa primeasca c jugulz lui Attila i al barbarilor! Conceptia aceasta istorica o cunoa tem i no!. Ace!

40 38 N. IORGA cari ad invatat numar pe bancile scolit istoria Rominilor still ca stramosii nostri roman! tot! Romani autentici intr'o innaltd stare de bogaie culturala si intelectuala, cind ad auzit ca yin barbarii, speriat si s'ad retras decl cu totil in muntl, de ad stat acolo secole, uitindu-se cu ochianul sa vadg unde ma! sint salbatecir, si, numai dupe ce o tirzie generatie s'a asigurat ca si cel din urma din ei s'a retras, s'a intors in steps, numai atunci a indraznit, dupl. acea trecere de citeva veacuri, sa iea din nod in stapinire pgmintul pargsit de dinsii. Acestea sint conceptiuni cu totul naive. Attila, in Panonia lui, avea doar apucaturi de rege : el dacha case de piatra, avea laudatori in latineste, artists roman!, avea, nu numai o multime de prim! de razboid, dar si o multime de elemente care de bung voie veniserd la Curtea lui, in tara lul, pentru ca avead acolo ma! mare cistig si ma! multa siguranta decit acasa. Si nici Attila n'avea de ce sa se uimeasca de civilisatia acestor populatil din Nordul Italiel, de la gurile riurilior italiene, cum nicl e! nu putead sa. se umple de groazg nestirsita in ceia ce-1 priveste pe Attila. Toata lumea stia ca barbarul urmeaza drumurile, si n'ai decit sä te dal in laturl din drum ca sg nu-1 intilnesti, iar, dace te intilnesti cumva cu el si te prinde, n'ai decit sa-i platestf pretul de rascumparare. Astfel originea Venetiei nu trebuie cantata citus! de putin in fuga aceasta a gloatelor ingrozite. Trebuie cu totul alta explicatie ca sa o intelegem. Locuitoril ascunsi in lagunele de aid eras oameni foarte saraci : pescarl si agricultori in acelasi timp. Speta nu e rare nici la no!, cad avem si nof pescari cari fac in acelasi timp agriculture. AcestI oamenl simpli ad avut dee' totdeauna leggturile for si cu lagunele. Nu sare omul ca broasca in ape gra sä stie

41 DESVOLTAREA EXTERNX A verlatigt 39 ce se gaseste acolo, ci el stiaii foarte bine ce e Laguna, in care luntrile for umblasera o multime de vreme pans atunc!. Astfel, Para sa fie nevoie citusi de putin de Attila si de navalirile lut, e explicabil de ce anume elemente din partile acestea de la Rasaritul Italie s'au refugiat in Laguna, unde, daca i-ar fi gonit o navalire, ar fi stat numal pans la incetarea et. Lagunele de alminter!, nici nu sint Marea intreaga, ci o < jumatate de Mare, : sint lagune moarte, in care, apa libera nu mai vine, si sint lagune vi!, pe care ea be cerceteaza in fiecare zi, le improspateaza, le asaneaza, be invioreaza si care cuprind insule capabile de a primi zidurl, terenurl capabile de a fi fixate, milurr in care se pot infige pal-if pe cari sa se sprijine cladiri. Populatia de aici trebuie sa fie pe jumatate marina, pe jumatate continentall, pe jumatate cautind bogatiile pamintului ca agricultor!, pe jumatate explorind bogatiile Mari!, ca marinar!. Orase asezate in asemenea regiuni se mai intilnesc si aiurea, gra sä fi avut viitorul pe care 1-a avut Venetia. intrebarea cea mare ce se pune, e aceasta : de ce, intre toate orasele de felul acesta, numa! unul, Venetia, a putut sä cucereasca atitea teritori!, a putut sa flea a pluti pe Mare atitea corabii si sa iea in stapinire teritoril atit de intinse? Intrebare foarte naturail, la care nu stiii 81 se fi dat un raspuns satisfacator, care totusi trebuie sa se gaseasca la inceputul istoriel Venetia Acum in urma, un invatat german, d. Henric Kretschmayr, care a cetit, fireste, tot ce s'a scris despre inceputurile VenetieT, ni-a dat o carte in care gasim multa invatatura, dar, din scrisul saii, ceia ce am dori sä stim : de ce Venetia a fost ceia ce a fost, mai mult decit un oras, mai mult decit o provincie, decit un

42 40 N. 1011GA Stat, mat mult decit un regat, tot nu tim. Fiindca acesta ar fi rdspunsul alaturi de situatia et particulard : in fundul ferit al tine Marl larg deschise la capatul cellalt i deschise, in acela T timp, i asupra basinuluf occidental i asupra celui oriental al Mediteranel, mat trebuiati Si anume calitdti traditionale de rasa i, pe de altd parte, anume legatur! politice. Venetienil ace tia sint un tel de amfibil in chipul cum traiesc; el bine, tot amfibil trebuiaii sd. fie i in legnurile for politice : pentru o persoand politica de sigur un lucru detestabil sa fie amfibie, dar pentru un Stat, in unele imprejurari, e foarte bine sä poatd fi amfibie, sa poata trai, va sä zica, dupd plac, in cloud medil deosebite. Venim intaiu la rasa. In Venetia, oricine std destul de mult ca sd- T deprindd ochiul cu aspectul populatiet, deosebe te u or mat multe tipurt. Este unul, venit de pe continentul italian, cu gitul scurt, cu acele splendide fete largi, senine, luminoase, care au servit in cea mai mare parte de modele pictorilor venetieni din veacul al XVI-a. Venetienil, Venetienele pe cari-i zugrave te Veronese, sint persoane cu gitul tare, cu figura rotunda, cu timerit puternici, pe cari-t simtim cu mersul leganat. El nu sint represintanti at vechiului tip venetian, care dispare, napddit de acestalalt tip italian. Acela e mult mai suptire, mat innalt, cu legaturi mai elastice parul blond-ro u, vestitul ro u venetian, chit verzu!, de Mare, sint un accesoriu. NoT cunoa tem acest tip, cad it intilnim i pe malul cellalt al AdriaticeT. Cine crede ca Italia a fost locuita totdeauna de Italieni, chiar cu reserva Etruscilor din Toscana i a Grecilor din Sicilia i Grecia Mare, se!wall. A fost o vreme cind rasa latind se intindea numal pand la Apenin!, de unde era altd rasa, pe care not trebuie sä o cunoa tem foarte

43 DESVOLTAREA EXTERNA A VENETIE1 41 bine pentru ca avem i not legaturt, directe i indirecte, cu dinsa. Aceasta rasa e cea ilirica, i ea insa r face parte din marea familie traco-ilirica. Noi sintem mai mult Traci decit Ilirf ; elementul iliric se gase te insa la Aromini destul de puternic, iar Albanesii sint mult mai mult Dirt decit Traci. Aceasta formeaza ca o legatura de rasa intre nor i Venetieni. Acestei puternice rase ilirice if era supusa in intregime Marea Adriatic, i de o parte i de alta. Acum Italienii zic i azi Marii Adriatice, fie i numai iredenti tii : Mare Nostro, 1, daca aceasta dorinta s'ar preface intr'o realitate de viat economic i culturala, n'ar fi nicio paguba, pentru nor ca i pentru Balcanul intreg. Aceasta Mare a fost Ins cindva Mare ilirica. foarte bine c este i alta teorie, recenta, dupa care Venetic vechi ar fi venit din partile Balticer, dar sa ne ferim de exagerarile etnografilor cari muta popoarele dintr'un continent intr'altul cum nu s'ar muta astazr, cind avem trenuri i atitea mijloace de comunicatie i emigrare. Dupa aceasta teorie noun, Alba - nesif ar fi venit de la Marea Bahia, pentru c limba albanesa ar fi o limba lituaniana. Teoria e imparta ita insa de doi-trer cercetatori 1, dar cea mar mare parte dintre invatati recunosc cal Venetic de odinioara erad Ilirieni. Aceasta rasa, cazind intre rasa latinal, la Anus, i rasa greceasca, la Rasarit, era menita sal joace un rol insemnat. Intr'o conferinta tinuta la Venetia, i care va apalrea in curind, am insistat mai pe larg asupra acestui lucru ca Ilirii din Peninsula Balcanica ad incercat intaid sa fundeze un Stat propriu, care ar fi cuprins i regiunile venete ; innainte de Hristos, supt trei regf, 1 V. Cordenons, Iscrizioni veneto-euganee, Feltre 1912.

44 42 N. 1011GA Teuta, Agron, Gentius, s'a incercat sa se faca din Marea Adriatica Marea ifirica despre care vorbiam. Dar Romani! au biruit, i ad inceput astfel opera for de latinisare in Peninsula Balcanica peste Hid i peste Traci, ambele rase cu totul supuse, pana ce influenta Latina se intinse pana la malul sting al Dunarif, iar, la Rasarit, 'Ana pe la mijlocul Bulgarie! i dincolo de vaile Macedoniel, cu rosturile er administrative oarecum deosebite. Pe urma insa, prin navalirea Slavilor, s'a rupt lumea aceasta in doua, i nob am ramas de o parte, Venetienil de alta parte, a a incit aceasta vasty unitate a fost sfarimato pentru totdeauna. Dar ramasese la aceste populatii con tiinta ca represinta o rasa, ca aceasta rasa are drepturile ei, ca este o Mare care-i apartine din vechiii, ca ele se pot intinde asupra aceste! Mari. Con tiinta aceasta traia 1 in aces bieti pescari al lagunel. II. Insa, pe linga teritoriul potrivit, pe linga con tiinta de rasa, mai trebuia un lucru : concordanta imprejurarilor politice. Evident Venetienii, o mina de oameni, nu erad in stare sa se impotriveasca singuri Statulub care ar fi innaintat contra for pentru a distruge, nu autonomia Republicel, care nu exista, vom vedea-o, decit ca un fel de autonomie patriarhala, ci germenif unei mari vieti politice viitoare. Aceasta se datore te faptului ca in preajma Venetiei se intilnesc mai multe puteri politice rivale decit in rice alt colt din Europa. Cind mai multe puteri isi exercita insa influenta asupra unul teritoriu, se ajunge totdeauna la resultatul ca, in loc ca acela asupra caruia tabaresc top sa fie zdrobit, el scapa tocmal prin echilibrul de forte care se creiaza din aceste silint! necontenite. Stim i nob ceva despre aceasta, nob can traim de pe urma echilibrului ce s'a stabilit din dorinta

45 DESVOLTAREA EXTERNX A VENEVEI 43 de a ne cuceri a vecinilor nostri in toate timpurile, rivalitatea lor continua insemnind permanenta vietir noastre nationale. Dincoace, s'a intimplat exact acelasr lucru : si aceste ramaote ilirice s'aii pastrat prin echilibrul de Torte creat din rivalitatea tuturor navalitorilor. Dar cu un element avantagios pentru dinsir, care ni-a lipsit noun. Noua, odata pastrati, ni s'a fixat si cercul de actiune politica, dincolo de care n'am putut merge mar departe. Singura data cind poarta s'a intredeschis pentru nor, a fost pe la , cind Bizantul peria, cind disparea Bulgaria, Serbia si cind Ungaria nu era destul de puternica pentru Ca, scoborindu-se din Nord, sa be inlocuiasca, trecind peste trupul nostru, sfarimindu-ne. Rominir de pe vremea lut Mircea, Iur Vlaicu, aveati ambitiunt imperiale, ori cel putin acestia ail simtit in sufletul for putinta de a restabili Imperiul de Orient. Atunci au venit insa deodata Turcir, disciplina admirabila turceasca, neinvinsa putere morala a fanatismulut credinter lor, spiritul de organisare fara pareche al Sultanilor, care a inchis pentru toate veacurile, pans azr, putinta noastra de expansiune. In Venetia insa aceasta putinta de expansiune a existat. SA aratam acum cari ail Post dusmanir ce si-au dat intilnire in aceasta regiune i cum prin rivalitatea for s'a putut pastra si a putut create Venetia. Din Apus se coboraii Francir : Innainte de Carol-cel- Mare, FranciT lur Pipin, chematr de Papa pentru a face rinduiala impotriva Longobarzilor din Italia. Venetienir nu i -au primit. Ail avut un sentiment instinctiv ca primejdia mar mare poate veni de la acestia, cari sosiail cu perspectivele for de organisare feudala, cu sistemul for de cirmuire reall i cu un lucru Inca : vecinatatea for imediata ; nu un potop care de sine se retrage, o acoperire, cacr din regiunilej for

46 44 N. IORGA galice si panel la Venetia era o continuitate de via politica: Italia de Nord nu pentru intiiasi data era legata de Galia. Si Venetienii ail facut tot ce.li -a stat in putinta ca sa nu se confunde cu Statul franc. Pe de alta parte, in Peninsula Balcanica era Imperiul roman de Rasarit. Venetienii s'ail considerat de la inceput ca supusi as acestui Imperiu, devenit bizantin, si au dus pans la exagerare aceasta atirnare a for de Imparatii din Constantinopol ; purtail titlurile cromane> de consuli-hipaci unul iscaleste : cimperialis hypatus et humilis dux Venetie,, seba,01, hipersebagf, protospatari (c. 95o) ; dogii for eraii incintati cind ii poftiail la Constantinopol, ei insii isi trimeteail copiii in Bizant ca sa invete moda constantinopolitana ; daca aduceail si o sotie inrudita cu Cesarit bizantini cu atit mai bine era pentru stapinirea for mai departe. La 82o se face omagiu Bizantului, un co-doge se chiama Iustinian, si sotia lui constantinopolitana poarta numele de Romana. Chiar titlul de doge nu inseamna decit duce bizantin, cum a fost la Genovesi si in Italia de Sud, cum a Lost in Asia Mica, in Siria. Cine e acela cu atit de patine cunostinte de literatura macar, care sa nu-;1 poata infatisa pe dogele imbracat in yesminte imparatesti, mergind dupa toate regulele etichetei bizantine si facind incunjurul pietei San-Marco, pe dogele trecind din palatul sail, pe drumul personal pe care-1 aveaii la nos Domnii, intre Curte si paraclis, in basilica San-Marco si presidind ceremoniile de Stat de acolo, sail pe dogele strabatind valurile Mari! Adriatice pentru ca, intr'o ceremonie simbolica, sa a- runce inelul de our in valurile Adriaticer, insemnind astfel casatoria Republicei sale venetiene cu apele care-s dadeail bogatie si glorie? Pare ca as ceti pagini dintr'un cde Caerimoniis, al Orientului greco-roman! Dogele este astfel in origine

47 DESVOLTAREA EXTERNA A VENETIET 45 numal un functionar bizantin, care a ajuns sy stapineasca independent un ora aparte 1 care, dupa ce orasul, prin aristocratia luf, a capatat o infatisare republicana, ajunge sä presideze numai, cu drepturl totdeauna contestate, activitatea interns Si externs a aceste! aristocratil. Dar rostul bizantin de la inceput a ramas, cu toate schimbarile de mar tarziii, in podoaba cea mare a Venetief, in basilica Sfintulul Marcu, care e i patronul Alexandrief egiptene, In marmora colorata, in mosaicele vechi, in toata rinduiala interioara supt cupolele multiple. Un element obisnuit al caselor venetiene, balcona ul care'se intilneste i in casele sarace ale Venetienilor, are un nume in dialect care deriva din greceste,liago, din heliakon, cspre soare,, o dovada mai mult ca nu numal sus, dar pana in adincime Bizantul 41 coboara influenta. De Bizant avea cea mat mare nevoie Venetia ca sa se mentie impotriva Francilor, i Bizantul insusi avea o mare nevoie de Venetieni, nu exclusiv din punct de vedere militar, dar si din punct de vedere material, fiindca flota venetiana i1 ajuta sa resiste la doul mar! primejdif care-1 atingeati, nu numal in Marea Adriatica, ci, prin Marea Mediterand, puteail sa atinga Constantinopolul insusl. Intaiii primejdia araba sari saracina. Flota venetiana in veacul al IX-lea, la 842, apara, de si invinsa, Bizantul impotriva Arabilor pirat!. 0 a doua mare primejdie, era cea normanda. In Italia de Sud pe la 1o6o s'atl a ezat Normanzir de origine francesa, intain in Apulia i Calabria, apo! in Sicilia, pe teritoriu ducal bizantin, si ail intemeiat cel mai indr4znet Stat care a existat vre-odaty in cuprinsul Mari! Mediterane. Stat condus de o rasa de piratf trecut1 prin civilisatie i rama i astfel, ca i vichingil din rasa legendary cintata de Ibsen in dramele sale, pirati cari nu data au debarcat in Peninsula Balca-

48 46 N. IORGA nia, ail cucerit Salonicul si ail incercat sa iea in stapinire Constantinopolul insusi, represintanti al semintiel admirabile care a dat Angliei fata ei nationala de astgzl, care a dat Rusiel, Slavilor de acolo, cea d'intaiil notiune de Stat, care, prin cavaleri gra frica, infrunta pe Turd din castelele lor'in Asia Mica. Pentru apararea Marir Adriatice si, in acelasi timp, a insesi vietii Imperiului, legata de pastrarea Capita ler, era necesara flota venetiana 1. Dar Venetia stia un lucru, si aceasta i-a folosit enorm : stia ca Bizantul e bun pentru legitimitatea pe care o acorda, pentru titlurile pe care le imparte, pentru valoarea politica pe care o poate da acelora cu cari e in legatura, el irmaltind prin legaturile sale imp eriale pe top cei cari aveail contact cu dinsul. Stia insa si aceia : ca Bizantul nu e in stare sa patrunda de fapt in Marea Adriatica. Prin urmare Venetia putea sa aiba toate foloasele si nu putea sä aiba niclo paguba de pe urma 14 cad niciodata nu va patrunde in regiunile adriatice o flota bizantina care sa incerce a reduce Venetia la o atirnare mai strinsa de Imperiu. Daca e vorba ca flota sa piece din Constantinopol, ar intimpina atitea greutati, incit nu si-ar putea atinge scopul : daca e vorba de o flota pornind de pe malul balcanic, aceasta a fost o imposibilitate secole intregi, si iata de ce. Venetia incepe a se organisa de fapt pe la , prin urmare tine cam o mie de anf desvoltarea Republicer, de oare ce innainte de i800 ea a disparut prin gestul brutal al lul Napoleon ; ea-si capata deci autonomia tocmal in momentul cind Imperiul bizantin e complect inlaturat din aceste regiunl. Intaiii venisera aid Slavic, cari au luat toata coasta 1 V. ei memorial midi Dona tradifit istorice in Balcanl : a Italia Zvi a Rominilor, In,Analele Academiei Rornine" pe 1913.

49 DESVOLTAREA EXTERNA A VENETIE1 47 Mari! Adriatice, Slav! can aveau in fruntea for numal cnejl, Voevozl, mid principt, ca Muisav, ca DrosaicT de la Narenta si altit, incapabili de a stabili un Stat cu oarecare insemnatate si durata. ET au fost deci usor intrebuintatl de altit, de BulgarT, cari se coboara in Peninsula Balcanica pe la 67o si au tendinta de a merge catre Constantinopole, fireste, concentrind in aceasta directie toate puterile lor. Ca s'au intins si asupra terilor noastre, este o curata. legenda : ce erati sä caute in baltile si padurile dacice, cind innainte li mijia splendoarea aurita a ConstantinopoluluT, si niste biete bande barbare erad ele capabile sail indrepte atentia asupra tuturor hotarelor for? Prin urmare Bulgarif ati tins catre Constantinopol, ceia ce nu i-a impiedecat insa sa lege relatil cu SlaviT de la Marea Adriatica. Cind insa BulgariT ajung ca dominatie la Marea Adriatica, erati atit de slab!, incit, precum Voevozif slay' nu fusesera in stare sa intemeieze o flota, tot asa n'au putut-o face in aceasta Mare nici Bulgarir. Si, in acest timp cind Bulgari! 11 indeparteaza de aid, Bizantul, are pang. pe la 900, in Rasarit si Sud lupte grele cu Arabi! : cite corabit puteati stringe, toate erati indreptate impotriva marelut dusman ridicat prin Siria, care si el tindea sa cucereasca Constantinopolul, de atitea or! asediat I. Iata deci cum Venetia cistiga supt toate raporturile de la Bizant, fara ca Bizantul sa fie in stare vre-odata sa coboare situatia de mindra autonomie a acestul oral. De aid, din aceasta situatie, Venetienil ar fi putut capata foarte usor Imperiul Mari' Adriatice stapinirea aminduror malurilor acestel Marl. Ce putea face Venetia? SA cucereasca Istria, sa se intinda in Dalmatia si sa se opreasca in ace! punct I V. cartea mea Chestia Mediteranel (supt pres1).

50 48 N. IORGA unde incepe influenta normanda, si atunci, din Marea Adriatica, stapinita politic, sa continue cuceririle sale economice /Ana unde i-ar fi Ingaduit mijloacele. Dupa ce luase Croat! in serviciul dogilor (veacul al IX-lea), dupa ce, la 839, atacase insula Cherso, dupa ce se framintase cu noi! pirotr slavi la Caorle (842), Capodistria e supusa, la 932, until tribut in natura ; marcgraful Gunther, episcopii Istriel sint siliti la inchinare. Inca din apropierea anulur moo, o flota venetiana apare in adevar In aceste regiunl si Incearca sa supuie Dalmatia, care e, de fapt, atirnatoare de Venetienr in deceniul urmator. In curind coasta Albanief va fi atinsa de expansiunea for si, supt Alexie Comnenul, pe care-1 ajuta esential contra Normanzilor lul Robert si Boemund, Durazzo e un centru venetian. Venetia in Dalmatia inlocuise pe Croat!, al caror regat, coborindu-se spre Sud, fusese oprit de un alt candidat posibil, care, pe urma, a distrus si rolul natural al Venetiel pentru a o impinge in fel de fel de aventuri. Acest adversar, venit din stepa departata a Panoniel, sint barbaril asezat! la Dunarea mijlocie si Tisa, in apropierea anulul 900 : Unguril, Maghiaril, cari-s! Intind stapinirea asupra regatulul croat Inca de pe vremea lur Crescimir, innaite de woo, atragind Intaiii pe Croatl prin legaturl de inrudire cu familia for domnitoare, pana ce, pe urma, regatulul acestora i se substituie, printr'o unire personala, regatul unguresc (1102, supt regele Coloman). Anexarea Dalmatier e punctul urmator din programul Arpadienilor : pana atuncl Venetienil traisera in relatiunr foarte bune cu Unguril ; se incheiasera chiar aliante de familii, si un flu de doge venetian si de principesa maghiara ocupa tronul Ungariel, Petru ( ), un Orseolo dup. tats. Nebanuind ca regatul

51 DESVOLTAREA EXTERWA A venetief 49 croat, destul de comod ca vecin, o sa fie inlocuit prin altul mar agresiv, Venetia nu-sl luase precautiunile necesare, si resultatul a fost ca Unguril au putut sa a- junga la termul Mara Adriatice. Stabilirea lur Coloman Liu nu era pe departe asa de terneinica, incit Venetienir, concentrindu-sr toate puterile, sa nu-1 poata izgoni. Ungurir ail avut, in veacul al XI-lea si al XII-lea, o serie intreaga de dusmani, unit vechr, altir nor, asa de tart, incit s'a pus de citeva orr intrebarea chiar daca regatul Ungarier va putea trai ca formatiune politica independent4 sail ba. Era, de o parte, Imperiul german, care daduse Ungarier civilisatia sa, iar rasa germana din Imperiu nu numar elementele culturale, dar si oamenir din acest singe cari aduceau cu er astfel de elemente,toata Ungaria nordica si apuseand fiind cuprinsa de orgsenir german! si chiar de nobili germani, asezatr pe paminturile Ungarier, spre a nu mar vorbi de mar tarzia colonisare a Ardealulur cu SasT cflandri,, adusr de pe malul Rinulur, fara cari nicrodata nu s'ar fi consolidat dominatia ungureasca pe pamintul voevodal romanesc al Ardealulur. i, data Ardealul consolidat, era o tendinta fireasca de a se trece pasurile muntilor de partea cealalta, si astfel se deschide conflictul impotriva barbarilor steper, Ungurir fiind inferior! Cumanilor si Pecenegilor, pentru ca er sint acum niste barbary slabitr in energ,ia for ofensiva. Si, pe linga greutatile acestu! Drang nach Osten, de alta parte Bizantul va ajunge supt Manuil Comnenul a face din Ungaria, dupa 115o, aproape o provincie bizantina, cu reg.' purr si toleratr de el. Venetia si-a tacut, de si tarziti, toata datoria de aparare in Marea Adriatica, si intr'un moment Bizantul a ingaduit-o, fiind foarte bucuros sa aiba aic! 4

52 50 N- IORGA pe vasali1 sal maritim1. La 1116, dupa moartea lu! Coloman, Ungaria paraseste Zara, Zara Vecchia, Spalato, Trau, Sebenico, Arbe. Daca Stefan al II-lea reiea, in 1118, contra dogelul Ordelafo Fa lier, care cade in lupta, Dalmatia afara de Zara dar dogele urmator continua a se intitula principe al cdalmatie i Croatie,, Michieli intra ca biruitor in Zara la 1125, tara a putea pastra insa cea ma! mare parte din provincie. Cu tot conflictul din 1128, supt Joan Comnenul, i cal din 1171 cu Bizantini1, Imparatul Manuil, care-s! zicea stapinitor al Dalmatia Croatia', Ungarie1 i tia foarte bine pana unde -1 poate intinde autoritatea in realitate, judeca, in chip real, ca, decit aceste teritorif adriatice sa fie in mina unuia capabil de a se ridica impotriva Imparatie, era ma! bine sa fie pastrate de Venetian!, cad, de si de fapt independent!, totus1 declarail a nu sint decit vasali1 ImperiuluI sail. Pe la 116o un noti atac unguresc aduce luarea cetatilor Spalato si Zara, dar Manuil reiea in urma posesiunea tor. La 1186, Ungurir reocupa insa Zara si ded, cind Apusenil, in cruciata a patra, pleaca spre Rash-it, la 1204, Venetienil intrebuinteaza aceasta expeditie, care va devia spre Constantinopol, ca sä smulga Ungariel a- ceasta frua oasa Capita la a Dalmatia Daca s'ar fi oprit aid Venetia, ar fi pastrat pentru totdeauna stapinirea MariI Adriatice i, cum ziceam i alts data,acolo chiar, ea ar fi transmis ca zestre Italie stapinirea aminduror malurilor aceste1 MArl si influenta asupra intregir Peninsula Balcanice, ca un drum deschis pentru energia economics, pentru initiativa culturala a Italie noun. S'a intimplat insa i altceva. Inca de la cruciata in- I V. i eonferintele mele italiene despre Venetia.

53 besvoltarea EXTERWA A VENETIET 81 Mill, de la 1089, Venetia gasise prilej intrebuinteze puterile in Asia Mica, in Siria. Cruciatil venisera, batusera pe Turcil selgiucizi, cucerisera o multime de teritorii in Anatolia, care au fost cedate din nou Imparatuld bizantin ; porturile siriene ajunsesera a fi porturr libere si puteau fi porturi vii, insa nici Bizantul n'avea puterea de a exploata economiceste aceste Tinuturi, flier acestl principi latini biruitorl nu erati dispusl sa se apuce de negot. Dar negotul trebuia, i Venetienil, tocmal prin caracterul lor (amfibitiv, eratt foarte potrivit1 pentru acest rol. In Asia Mica 11 poftia Imparatul, iar in Siria ii doriati principii latini, ca pe niste negustor! din Apusul lor, din lumea lor, demni de toata increderea, de toata protectia, bunl catolici in mijlocul paginilor si shismaticilor. Astfel, ca vasall greci, ail putut el sa vie in Asia Mica si in insule, si, ca tovarasl de religie, au putut sa se aseze in Siria. La iloo ei sint in Haifa, la 1110 in Sidon, la 1124 in Tir. Atunci o mentalitate de parvenit s'a trezit la vechi! Venetienf : si-au pierdut socoteala ; au crezut ca basinul de Rasarit al Mari! Mediterane li e asigurat pentru toate timpurile, si s'au putut intreba atunc! : de ce O. se pastreze intre Metropola si posesiunile siriene Imperiul Bizantin in deader; supus capriciilor de lacomie si violenta ale Imparatilor? Dar daca acest Imperiu bizantin s'ar inlatura? Si ma! ales : dar daca 1-ar inlatura el, si ar pune in loc o contrafacere latina, pe care ar intrebuinta-o apof pentru scopurile lor? Si astfel la 1204 Venetienil au intervenit in certurile dinastilor bizantinl, au inlaturat pe usurpatorul Alexie, dar si pe Imparatul batrin Isaac, si pe eel ridicat1 atund impotriva dinastie! Anghelos, iar, cind a fost sa se imparts Imperiul, Venetia, cu socoteala negustoreasca, foarte bine pregatita dar, cum stim : socoteala din tirg nu se potriveste cu socoteala de-acasa, si.a. zis :

54 52 N. torga in Constantinopol sa fie unul dintre seniorii latini, contele de Flandra, lasat, in ce priveste ajutorul, in seama Pape!, care insa, de a doua zi, a cerut sa-1 trimeata cit mai multi ban! din dijma clerulu! oriental. Pentru el, Venetienir si-ad luat sfertul si jumatate, 1i, fiindca aveati un fel special de a imparti paminturile marinarilor si-ad anexat, pe simile, toate regiunile ce li erati de trebuinta : in Creta, in Arhipelag, in Moreia, pe linga Durazzo, Corfil si teritoriile vecine, asa incit toate posesiunile celorlaltr, ale cbaronilor,, erati prinse in reteaua de puncte de exploatare ale Venetia Dar Latini! din Constantinopol erati pe moarte a doua zi dupa intemeierea Statulul lor, si cinzecl de ani au fost de ajuns pentr,u ca o 'panda de Grec!, din Niceia, sa poata lua Constantinopolul de la Imparatul latin, iar, in ceia ce priveste provinciile, a fost totdeauna cineva ca sa le ocupe sail sa be tulbure. Asa incit Venetia s'a ales intr'adevar cu puncte importante ; numal cit ele nu erad lasate in voia el, si, de multe or!, posesiunea unor anume puncte, a fost spre paguba Republice!, care a trebuit sa-s1 istoveasca toate puterile pentru a-s1 pastra situatia in Orient. Natural ca la Dalmatia, la Albania nu se mai g-india atita, preocupata, cum era, de pastrarea mostenirir imparatestl, asa de grea de sprijinit. La 1227 Andre! al II-lea, regele Ungariel, intors din cruel e primit solemn in Spalato, dar de fapt orasele si ccontir, traiau mai mult de capul lor, cu toata presiunea noului duce de Slavonia, din singe regal. In vremea Tatarilor, Dalmatia si insulele adapostira familia lu! Bela al IV-lea fugar, pe care-1 urmariail biruitorii. Acum Venetienir aparura, si pacea din 1244 li asigura Zara ; mai tarziti ei supusera si insulele Lesina si Brazza, Noul rege angevin, Carol-Robert, debarca, la 130o, in

55 DESVOLTAREA EXTERNA A VENETIET 53 Spalato, dar lupta pentru tron aduse in Dalmatia ungara anarhia ; o revolts in Zara chema in aceasta cetate pe UngurI : ea fu insa, pastrata de VenetienI. La 1322 ei capata Trail i Sebenico, apol, peste douazecl de anl, i Spalato. Numa! Ludovic-cel-Mare izbuti sa- 1 supuie, la 1345, pe ccontil, rebel!. Si, asedie, in anul urmator, i Zara. Campania din 1357 fu defavorabila Venetienilor Dalmatia era pierdutd. Ceia ce a fost 1 mar rail decit atita e ivirea in Rasarit a Genovesilor in calitate de concurentt. Ge nova, a ezata pe coasta apuseana a peninsuld italice, n'are putinta de a se intinde in basinul occidental al MediteraneI ; din toate partile ea e incunjurata de State in stare de a se apara ; in Africa nu se poate coborl, Sardinia i Corsica nu sint atragatoare,salbatece atunc!, cum sint in parte i astazi. Prin urmare, in chip firesc, ea vine Si incearca a se substitui Venetia in Orient. Chiar stabilirea Paleologilor, refacerea ImperiuluI grecesc de Constantinopol nu e decit opera de rasbunare a Genovesilor. Pera, partea din Constantinopole dincolo de Cornul de aur, care fusese o bucata de vreme venetiana, devine genovesa : a ezata mat sus decit Constantinopolul insust, admirabil inzestrata cu zidur!, care dominail cetatea imparateasca, ea sile te pe Imparat a deveni aproape vasalul Genovesilor, de can are nevoie necontenit, 1 supt raportul lanesc, ca unul care la 1394 se ruga de Venetien1 sa-i faca un ultim imprumut, spunind ca e in stare sa acorde ca zalog ve mintul Mintuitorului ; cu ban! de la Genovesi! din Pera s'a tinut in mare parte Imparatia. In dorinta de a- I recapata libertatea, Imparatul chiama pe Venetieni, mai vechr prieten!, ca sa-1 apere de stapinii eel nor, i a inceput astfel o serie de lupte intre Venetien! i Genovesl, purtate i in Orient i in Occident.

56 54 N. IORGA Linga, Trapan Giacomo Dandolo cl tiga biruinta navala din Peste douazeci de ant, dupa caderea Acre! siriene in mina Saracinilor, razboiul reincepe, pentru Marea Neagra, unde Tana venetiand i Caffa genovesa eraii sa- 1 stea fata in fata mai mult de un veac : in lupta de la Laiaszo biruesc Genovesi!, dar rasbunarea Venetienilor ajunge pana in fata Pere! ; in Marea Adriatica el sint insa zdrobit! linga insula Curzola. La jumatatea veaculu! al XIV-lea, un nal razboiii se inseamnd prin luptele de la Bosfor i de la Cagliari, in , al caror ultim resultat sile te Genova sa se puie supt protectia nlilanului : Curzola, Lesina sint apoi luate de Genovesi, cari innainteaza pana la coastele IstrieT ; linga insula Sapienza Niccol6 Pisani e complect batut, la 1354, de Paganino Doria. Lupta pentru Tenedos, deci pentru Dardanele, aduce intilnirile de la Capo Anzio, de la Pola i, dupa. asediul Venetiel de Pietro Doria 1 luarea Chioggiel (August 1379), succesul ILA Vettor Pisani.i Carlo Zeno in a- ceste ape, in Iunie 138o, cu predarea corabillor ce amenintali Venetia. In cursul acestu! razboiti, Venetienii incercara in zadar, aparind la Zara i Trait, recucerirea Dal matiei contra regelu! Ludovic, aliatul Genovesilor pacea din Turin permitea numat o libertate de comert conditionata in Adriatica. Niel a narhia, care izbucni indata in Ungaria, nu schimba aceasta stare de lucruri, care dull pana, la recucerirea. din o (atara de Fiume, Segna, Scardona, Cnin i Clissa). Patru marl razboaie se purtasera deci pentru comertul Levantulul, din care eel din urma a umilit pe Genovesi pentru totdeauna, cu toata marea victorie intimplatoare din 1379 ; nick) data Genova n'a mai fost in stare O. joace rolul de putere independents, iar Venetia, de si invingatoare la sfirsit, a fost, dui:4

57 DESVOLTAREA EXTERNS A VENETIM 55 razboiul din Chioggia, mult timp usata de greutatile ce indurase ceia ce are interes si pentru stapinirea Mari! Negre, cad cine domina Pera e domn si peste strirritort i are drum deschis in Euxin unde, colonia venetiana de la gurile Donulu!, Tana, a fost foarte rapede nimicita ca influents de Caffa genovesa. Ei bine, in momentul cind procesul secular cu Genovesii se mintuie, Venetiaculmea nenorocirir pentru dinsase gaseste innainte a doua probleme marl, amindoua ingrozitoare si presintindu-se in acelasi moment. Se mintuise evul mediu, era de autoritate in care, dupa cum zice proverbul nostru, cine avea carte avea parte, cine avea documentul avea puterea, deci cel mar vechiti, cel mar bine inzestrat cu acte mar adevarate, acela se aseza in rindul inta.iu. In epoca moderna biruieste cine va avea o stapinire, o organisatie, o putere mar mare. Venetiei i se cerea prin urmare teritoriu. De unde sa-1 iea? De unde putea capata teritorit nor Venetia, care 'Jana atunci nu stapinise decit laguna si puncte cu totul neinsemnate pe uscatul din regiunea Padului? $i tocmai pe vremea aceasta se ridica in partile vecine trei Case de tirani, dintre care doua au fost extrem de periculoase pentru dinsa, iar cea de-a treia a facut imposibila intinderea Republicer pe continentul italian. In Verona unde si astazi intre cele mar stralucite monumente de arta sint mormintele lor, admirabil sapate, in piatracasa della Scala, cu Cane I, Can- Grande, care, avind Padova, Vicenza, Treviso si alte orase vecine, a opus destula resistenta. Venetiei pentru ca, in momentul cind ea a capatat, in stirsit, din mostenirea 14 Treviso si Bassano, s nu mar fie in stare sa le intrebuinteze pentru scopurile sale. Cad, cind

58 56 N. IORGA s'a luat familie! della Scala Padova, la dol pas! de Venetia, la capatul lagunelor, aicl se ridica Francesco Novel lo, din Casa de Carrara, unul din eel mai staruitori i ma! perfizl dusmant ai Venetiel, inteles cu Milanul pentru a-i lua Verona si Vicenza. Republica a cheltuit aver! intregi, a jertfit cit a putut ca mijloace militare, ca sa-1 zdrobeasca. A incheiat cu Gian- Galeazzo Visconti (t 1392), Milanesul, o alianta care didu acestuia cele doua cetat! dorite 1, pe lingii ele, Padova. La moartea ducelu! de Milan, Francesco reclama o mare parte din teritoriile 14 dar Venetia-1 prinde i -1 arunca, impreund cu fratele Iacob, in inchisoarea de unde n'a mai iesit cu viata. Indata dupa aceasta se anexeaza Friulul, ca si Brescia si Bergamo, contra Milanuluf. Razboiul FerrareI, contra unel coa- HO generale italiene, in care intrase si regele Neapole!, adauge Rovigo si Polesina (1484). Cind, astfel, Venetia, dupa silinti fora, pareche izbuteste a- I complecta i asigura teritoriile cucerite din noti,o adevarata mare provincie continentala, doua PuterI marl se coboara cu osti neural vazute pang atunci pentru a stapini peninsula : de o parte, Francesi!, chemat/ de dinsa chiar, i, de cealalta, Spaniolif..5i aceasta nu ajunge, Casa de Austria trimete aid pe Maximilian, care va ajunge ma! tarziti Imparat In sfirsit, Scaunul roman, in epoca lu! Alexandru Borgia, care traia ca un militar, care lupta, bea si petrecea alaturi cu mirenil din jurul sati, incearca sa intemeieze, pornind de la Roma, o mare Putere italiana, care era menita si ea si loveasca in tendinta de expansiune a Venetiel. Signoria a facut atund o politica meschina, dar care era necesara, o politica de schimbare de aliante din an in an, dar care se mintui in neincrederea tu-

59 DESVOLTAREA EXTERNii A VENET1Er 57 turor fata de istetul care vrea sa insele pe toata lumea. In 1484, cu Franta contra Milanulul si Neap lei, in 1495, contra Francie! cu Spania si Austria, in 1498 si 1508, cu Franta contra Milanulut si Austriel, Ora ce, la 1508, o liga europeana, liga de la Cambray, se formeaza pentru a o pedepsi si distruge, prin excornunicatie si razboiti : infringerea de la Agnadello par-ea inceputul stirsitulur. Facile de la 1523 si 1529 ii garantatl numar granita riulur Adda. Vazind, ca nu izbuteste sa capete destul de rapede parnint suficient in Italia, pentru a se sprijini pe dinsul in urmarirea marelul vis imperialist de odinioara, Venetia propus sa-1 caute in Peninsula Balcanied. A inceput luind prin intelegere cu locuitoril, la 1387, insula Corfu, apol cumparind de la diteritt senior! albanes!, greco-albanesi, slavo-albanesi, Durazzo, Alessio, Budua, Dulcigno, ma! tarzii Dagno, Croia, Scutari. Se dobindeste, pe o cale sail pe alta, de la deosebiti senior! latint, lipsitt de bant ort amenintati de Turet, Argos si Nauplia, Atena, Lepanto, adaugindu-le la cele doua insemnate posesiunt de la Sudul Moreil, Coron si Modon, si la Negroponte ; mat tarzia, de la un print bizantin lepros si imbecil, ea va cumpara Salonicul. Astfel, pe la 1430, dominatia venetiana se intindea asupra intregit regiuni apusene a Peninsulei Balcanice. In vremea aceasta insa Turcil patrundeati aid. Intrat! in Europa la 1354, indata dupa aceasta (c. 1362) sint stapini pe Adrianopole ; la 1371 capata Macedonia, prin infringerea si moartea sefilor e! sirbt, Craiul Vucasin si despotul Ugliesa ; la 1389 biruiesc pe SirbiT Dunarii in lupta de la Co zovo, pe Cimpul Mierlelor, in care a perit Craiul Lazar ca si Sultanul Murad ; apot, la 1385, pe Albanesil si Slavil din Vest,

60 58 N. IORGA iar la 1396 pe Ungurl, RominT gi CruciatT in catastrofa de la Nicopol. ReunitT find Turcir i intr'un singur Stat, dupa peirea lut Baiezid de Timurlenc, supt Mohammed MU, avind conducatorr de prima ordine, cum au fost Murad al II-lea biruitorul de la Varna in 1444, i Mohammed al II-lea, cuceritorul Constantinopolel, natural ca Venetia era absolut incapabila sä opuna o resistenta indelungata i plina de succes acester forte politice nouil, care lupta, nu cu mercenarl, ci cu oamenl a caror ratiune de a fi era credinta fata de Sultan. Operele marl se fac, nu cu reservele trecutuci cu ceia ce fiecare moment pregate te pentru momentul care vine. S'a zis, i e foarte adevarat, ca un popor care nu innainteaza, e un popor care decade, cact un popor care sa se pastreze cum este, e o imposibilitate. Dec! nicl reservele venetiene n'ati putut sa resiste avintulur intr'o serie dc razboaie, s'a pierdut totul. In lupta de la Galipoli (1416), Venetieni! bateati Inca flota otomand. Peste citiva ant insa (143o), el pierdeail Salonicul, Ora sa dea o noun lupta navala. La 1453 asistati la peirea Constantinopolel cre tine, fara ca flota venetiana sa fi cutezat sa vie innaintea cetatir imparate tr, atacind pe a Sultanulul. Indata, la 1463, porne te, cu toate silintile panice ale Venetiel obosite, un lung razboiti impotriva Turcilor, contemporan cu al lut Stefan-cel-Mare, cu luptele lut de la Podul-Innalt i Valea-Alba i innainte de pierderea Chilies i Cetatir-Albe, razboiii in care Venetieni1 au fost gonitt aproape din toata Moreia i din Albania Scutari n'a fost cucerit, dar Venetienir fura silitl sa-1 cedeze la pace. ET incercara, cum vom vedea, sä intrebuinteze pe Stefan ca element ofensiv, care sa atraga atentia in alta directie, cum au incercat sa utiliseze pe Peril lut Uzun-Hasan Turcoma-

61 DESVOLTAREA EXTERNX A venettel 59 nul i pe Tataril Hanulul. Supt Baiezid al II-lea, cuceritorul Chi lief si CetatiI-Albe, intr'o noun campanie, inceputa la 1499, Venetienil pierd Lepanto, Coron si Modon si li ramine numal Nauplia si Malvasia. Intr'un penultim razboiii deschis la 1536, se anexeaza aceasta si o parte din insule, si el se multamesc ca, n'aii pierdut in acelasi timp insula Corfd, pe care o asedie, in 1538, insult! Soliman-cel-Maret, cea mai stralucita figura din istoria Imperiulu! otoman. Prin urmare, dupa pacea din 1540, Venetia ramine numal cu Ciprul pe care-1 capatase prin urmarile casatoriei ultimului Lusignan cu vestita Caterina Cornaro, trecuta in domeniul legendei de romanele in fascicole, frumoasa fata de patrician venetian care lasa, in 1488, Republica in stapinirea insule!. Ciprul a fost tinut aproape un secol de VenetienI, spre marea nemultamire a Greeilor, carora li cereail ban1 si auxiliar! pentru corabiile lor. De aceia a si cazut dominatia venetiana aid la cea d'intaiti lovitura, data de Turd la 1571 ; doar Capitala Nicosia si portul principal, Famagusta, resistara mat mult, si aparatorul celel de a doua cetatl, Bragadino, a fost jupuit de Turd, Venetieni1 rascumparind apol pielea eroulul pentru a o aseza intr'un stralucit mormint. In lupta de la Lepanto, care distruse flota Sultanulul, Venetia isl avu partea, alaturl cu Papa si regele Spaniel, dar nu putu culege niclun folos. Ba Inca i se luara, dupa Durazzo, pierdut in 1501, Andvari, si Dulagno. Creta, in sfirsit, a fost cucerita dupa o resistenta de trelzeci de an!, in care Venetia a fost ajutata de toate Puterile apusene, abia la Dupa pierderea Crete! nu-1 ma! raminea Venetiel in Orient decit Dalmatia si unele puncte de pe litoralul albanes, impreuna cu admirabila insula Corfu,

62 60 N. IORGA care-1 fusese pastrata cu toate posesiunile ioniene, afara de Santa-Maura. Aceasta insemneaza ca Venetia insast era pe sfirsite, cact pe continent nu se putea intinde loc pentru dinsa r emal fiind. Astfel ea incepu sa se preface, din puterea luptatoare de odinioara, intr'un loc de adunare a lumil care vrea sl vada lucrurt frumoase si sa petreaca bine. A fost salonul societatif europene intregi in veacul al XVI-lea i al XVII-lea, epoca de mare inflorire a tuturor artelor, dar si epoca unet adincl decaderi morale. 0 singura data, dupa ce SpanioliT, adesea amenintatorl, parasira Italia, Republica, luind parte la lupta LigeT Sfinte contra Turcilor izgoniti d'innaintea Viener, izbuti sa-sr recapete o large parte din posesiunile de alts data, ocupind toata Moreia, pe care i-o intari pacea de la Carlovitz, in 1699, citiva ani dupa moartea recuceritoruluf, dogele Francisc Morosini, t Peloponesiacul,, care muri in Egina sill gasi locul de odihna in Nauplia. Dar in curind grozavul Vizir Gin Ali -Pala smulse peninsula pe care o scalda de singe (1715). De atunci numal in lupte cu piratil barbaresci isi arata vitejia cite un rar conducator cu initiative, ca Angelo Emo la Tunis, in Cu noua Republicade alta esenta -a Francesilor, se intretinusera legaturi bune, primindu-se solul of in Ianuar 1793 si trimetindu-i-se un represintant in In luptele din Italia se adopta insi atitudinea lasa a neutralitatit desarmate. La 1797, in sfirsit, steagul SfintuluT Marc se coboara pentru totdeauna. Resultatul fu ca, dupa pacea de la Leoben (18 April 1797), generalul Bonaparte ceru satisfactie pentru soldatt de -at sal omoriti de Past! la

63 DESVOLTAREA EXTERNA A VENETIEf 61 Verona. Cind generalul Laugier aparu cu corabii la Lido, el fu ucis. Atuncr Inchisitorir fury arestati, ca si comandantul vinovat. Supt dogele Ludovic Maniu, Guvernul secular al orasului trebui sa, inceteze pentru a face loc, la i2 Maiil, uner democratic naive sail tradatoarc Osistemul Guvernului provisoriu representativ, dupa dorinta generalului,). Is urma ocupatia francesa si cesiunea care Austria, la 17 Octombre. Soldatif imperiali eraii pe Piazza San Marco la 19 Ianuar Napoleon, acum Imparat, lua pentru el Venetia in 1806, si noul Cesar 41 facea aparitia, incunjurat de aclamatiile entusiaste ale admiratorilor sai, dar, la 20 April 1806, Austriecii se intorceaa pentru nu mar putin de seized de ani.

64 CONFERINTA a III-a. Desvoltarea interns a Venetdei. Desvoltarea intern. a VenetieT are, natural, cel mat mare interes, pentru ca acele citeva mil de oamenl, ingramadit1 in insulele din margenea riurilor italiene ce se varsa in Marea Adriatica, au putut sä ajunga, si prin aceasta, a stapini teritoril nemasurat ma! intinse, una din cele mar marl minunf politice ce s'ail intimplat vre-odata. Niste pescari saraci, avind icr colo cite un amp pe continent, acesta a fost inceputul Venetief ; oamenl cari se tineail cu cit cistigau, prin majile si plugurile iar, si aceste citeva mil de oamenl ail fost in stare sa intemeieze o Impardtie mondiald, care s'a intins 'Dana in lumea noastra si a cuprins toate Marile Rasaritului. i atunci 10 pune oricine intrebarea : cum au putut oamenil acestia; intr'un timp relativ scurt, sa domine teritoril atit de intinse si sä fie stapinl pe Marl asa de departate? In paginile precedente am explicat cresterea aceasta a Venetiel prin motive de asezare teritoriala si prin motive de vecinatate, prin necontenita concurenta a unor

65 64 N. 101IGA ma! marl, cari, luptindu-se intre ele, se anulail i, prin urmare, ingaduiati Venetia sa se desvolte dupa propriile el neva Pe linga acestea, de sigur ca, pentru o intindere a a de mare a Venetiel, basata totu I pe o populatie a a de restrinsi, asa de saraca la inceput, trebuie sa fi contribuit i anume insu irl ale GuvernuluI venetian. Va trebui deci sa se arate cum a fost alcatuita Venetia in Guvernul el, in adininistratia, in legaturile dintre clasele care o formaa, ca sa poata intemeia un sistem continental i maritim de importanta dominatiel pe care a avut-o timp de mai multe secole. Sa relevam de la iveput asamanarea intre anume momente din istoria departata a Venetid i anume momente din istoria noastra. proprie. Distanta foarte mare dintre nol i din ii se exagereaza Inca prin caracterul actual al comunicatiilor, dar, precum panel la 1866 Venetienif se gasiad supt acela 1 Imparat cu fratil no tri din Ardeal, Ungaria i Bucovina, precum, prin acest Imperiu habsburgic, din care faceati parte, el erati < vecinii) no tri, astfel, in alte vremurl, aceia I forma politica bizantina Intindea suzeranitatea el vasty de la gurile Padulul for 'Ana la ale Dunaril noastre. erant, apartinind cam aceluia l fond etnic, au fost, la el ca i la no!, incepatoril. Cu acea deosebire ca aid, la nol, terani! au pastrat 'Ana azi aceleas1 datine de viata, de imbracaminte, de impodobire ca pe vremea Jul Stefan -cel-mare sati ale lu! Mircea-cel-Batrin i cu mult innainte chiar de epoca amindurora miniaturile din Chronicon pictum, reproduse i in istoria jubilara a Ungariei, presinta pe luptatorir muntent din 133o contra regelui Carol-Robert cu plete lung! in bucle, cu caciull Innalte, tuguiate, cu sumane negre i cu itarl strimti pe picior la Venetienl insa n'a

66 DESVOLTAREA INTERNA A vsnetiei 65 fost asa ; teranimea for de la o bucata de vreme n'a mai insemnat nimic. Teranil de la inceput ad devenit oraseni ; insulele Murano, Torcallo, San Lazaro, Santa Elena, Lido, Chioggia, care fac parte si azi ca si odinioara din Venetia intr'un lens mai latg, insulele acestea,pline data de gradini si de cimpuri,cum se vede si din povestirile despre inceputuri, ale cel it mai vechi cronici, si a fost un timp cind sestierele venetiene erati strinse in jurul bisericif for si despartite prin locuri goale, pline de verdeatd, adevarate campi si eampielli, ca mahalalele oraselor nosastre, odata sate independente 1, au fost prefacute foarte rapede in adevarate mici orase. Vechea viata cu elemente rurale a durat poate pana la De la 1200 innainte s'a ridicat insa, data cu cresterea bogatiel, a puterii, easa linga casa, si despartirile dintre ele ad fost acute prin drumurl inguste, pietruite cu piatra solida din Istria, despre care vorbeste si Goldoni,cAci pavagiul de azi al strazilor venetiene e tot aceiasi ca acum sute de an1,iar despartirile mar largi dintre case, ceia ce forma adinioara cu adevarat ccimpulz, nu sint azi decit piete, in sensul cel ma/ ingust al cuvintulur, cu tintina parasita, pur ornamentala de citiva ant, la mijloc. Terani sint si astazt, dar dincolo de laguna, teranil in burgurt, ca tragmenfe de oral, saran ate cu frumoase resedinti ale bogatilor din veacul al XV1I-lea si al XVIII-lea, cu fatade impodobite, cu statul, care par astaz1 asa de nepotrivite fata de saracia care s'a lasat asupra Tinutulul cu asa de multi locuitori, stens/ atit de aproape unul de ' Azi a i ramas doar gradinile, mai mult facute de curind, ale unui conte Papadopoli, acel care a primit ddundzi pe Ymparatul Wilhelm, de si In veacul al XVIII-lea Inca. adunarile Academiilor-cluburi se tinea5 prin gradini. 5

67 6E1 N. IORGA altul, si un scriitor din veacul al XVIII-lea, venetian, IT descrie cind spune : vin la tirg cu femeile lor, be Lzsa sd mearga dupl dinsir si, dna nu pot sä mearga destul de rapede, ramin in urma,ca la nob :.dar nu se intimpla sa ramlie prea mult in urma, pentru ca sint femeb zdravene sl oroase, pirlite de soare in fatx, cu minile aspre,. Astfel o asamanare intre Venetia si nob nu o constatam in pastrarea vietir teranestr primitive, ci in insast constitutia inriurita de aceasta viata, de mult disparutg, a Venetier la inceputul er. i iata de unde vine aceasta asamanare : si in regiunea aceasta venetian, ca si in regiunea noastra, a fost intaiu o dominatie romana, care s'a suprapus unor barbarr de aceiasr cultura. Apor, cum am spus, in amindoua partile a venit atirnarea, suprematia bizantina. Bizantul nefiind decit Roma rasariteana, invatata a vorbi greceste Venetia a fost, secole intregr, o provincie bizantina, cum eraii si terile noastre, si am aratat cum bizantinismul e visibil si az!, in cele mar glorioase monumente, ca si in cele mar vechb datinr populare, ca impartirea aceia in sestieri, cu rivalit the dintre ele, asamanatoare cu acelea dintre cverzir, si cvinetir) Constantinopolei, si manitestate prin aceiasr patimasa intrecere in lupta. Precum Bizantul, avind Venetia, nu era cu toate acestea in stare s'o stapineasca, fiind prea departe, tot asa a fost si cu nor : teoretic atirnam de Bizant, dar, sä treaca ostr bizantine peste Dunare, prin pa- durile neumblate, prin mlastinile fara drumuri de pe malul Dunarif, era aproape cu neputinta : poate de doua, trer orb au trecut in secole intregr ostr bizantine pe la nob. atunci, aceiast situatie a adus la nor si la Venetieni acelast fel de guvernamint. Cel mar vechiii fel

68 DESVOLTAREA INTERNA A VENETIRT 6 de guvern la noi era cu Domni cari in teorie atirnail de Bizant, dar, de fapt, faceau ce voiau ei. Voevodul romin si cneazul romin, adeca judetul romin, erau alesi de popor, de toata adunarea poporului. De sigur ca scena aceasta de alegere se facea intocmai cum si pang. mai ieri se faceail alegeri de jude in unele sate ardelenestf, care ail pa.strat rosturile for de odinioara, si, anume patruzeci, alesi din multime, aleg pe jude, pana ce mai tarziu votul se facu pe gpatrime2, fiecare designind unsprezece alegatori al judelui, din acelasi neam, neputind fi mai mult de doi ; se stringe lumen. in bicerica si alege, dupa datina veche, pe fruntasul satului 1. Tot asa se alegeail cnezul, judetii, ivoevozif nostri de odinioara. Si Voevod nu insemneaza in slavoneste decit acelasi lucru pe care-1 inseamna in latineste <duce), si dogele din Venetia nu era decit tot un duce bizantin. De sigur ca Slavii de pe malul cellalt al Milrii Adriatice IT si ziceau dogelui VenetieT : Voevod, dupa datina Tor. Si, atunci, Venetia, in cele d'intaid timpuri, a avut aceleast elemente politice, pe care le intilnim la inceputul vietil noastre nationale, adeca o adunare a poporului de o parte, cu corpuri electorale formate ca in Salistea Sibiiului nostru pe la 1650, si, de alta parte, unul sau mai multi cirmuitorf alesf de aceasta adunare a poporului, pana la dogele-voevod, atirnind numat in teorie de Bizant, dar Tiber sa faca orice vrea, fara ca Bizantul sä fie in stare sa se amestece. Istoria Venetiel s'a scris mai tarziti, de pe la moo innainte, si ea s'a scris dupa cum era atunc! Republica, in sensul mare al cuvintului, in sensul filosofic al cuvintului, si si-a zis fiecare dintre cronicart : fiindca not astazi avem Republica, cu Soo de an! innainte 1 Torga, Sate fi preo;! din Ardeal, Bucure ti 1902, pp

69 68 N. IORGA tot Republica a trebuit sä fie,in afara de faptul cg, prin admiterea acestul fapt se intgria Insg I teoria Statului. Da, ere.' republican! Venetienil, cum si terani! nostri, innainte de a se intemeia Domnia Teril- Romanesti 1 a Moldovel, aveati un fel de Republic 1 patriarhalg, unde toate trebuintele Statulul erati lasate pe mina fiecgruia, dar numal asa, fara ambitie, ford mindrie republicans. Astfel trebuie sa ni inchipuim Venetia in cele mat vechr timpurr, poporul hotgrind, nu in puterea unei teorir constitutioiiale, ci numat in puterea until obiceiti traditional,' und vecht datini, hotarind asupra vietil Statulu! cvoim si laudgm pe cutarea (volemo)e formula, care ni aminteste de alegerr domnest! ca a lu! "Stefan-cel-Mare "la Di; reptate, ca a Jul Constantin Brincoveanu in Bucure t! si, in frunte, acel doge, care atirna de Bizant, care din cind in cind se ducea am "vazut 1a Constantinopol sg- I caute o nevasta inrudita cu Imparatul si care aducea si cite un titlu frumos, pe care Impgratul II dgruia din bielsug, cad nu-1 costa nimic. Dar, in fond, intre ceilalti Venqieni si doge era cam deosebirea dintre Doninil nostri de pe vremurr si intre ceactrti teranl. Domnul, pe vremurl, nu se deosebia de teranimea din jurul Jul mai cu nimic, boierul insusi, fiind de multe or un fruntas teran, care, prin Ice 'Cistigase In lupte si din negot, putea sa se imbrace mar frumos, mai chipos decit cenalp, fara a forma o aristocratic de clasa bogata, o oligarhie, care n'a existat la rioi pang. dupa i5oo. El trine, in cele d'intaiti teacurr la Venetia tot asa era si, in vremea cind puterea Venetic! a fost cea mat mare, in momentele cele ma! fericite, in care a cueerit Istria, Dalmatia, a asezat coloni! in Siria, in care a izbutit sa inlature pe Impgratul grecesc din Constantinopol

70 DESVOLTAHEA INTERNA A VENETIET 69 si sb." aseze un impgrat latin, in vremea aceia i!1 care toate insulele, toate coastele, toate Mari le rgsgritene se tineati de dinsa, lipseste mindria, lipseste spiritul de clasg, lipseste luxul. Luxul este un fel de digestiune a cuceririlor : intaiti vine cucerirea, si apoi vine acea inceata si plgcuta digestiune a lucrurilor cistigate cu totul in alt chip. Si, astfel, Venetia, in vremurile cele mgrete, in care era simpla, viteaza, harnica, unitg, samana foarte bine, prin legaturile acestea strinse intre tots aces cari o alc tuiau, cu terile noastre in veacul al XIV-lea si al XV-lea, cind si not am avut vremea cea mai sgrigtoasa din trecutul romanesc, teranul avind pgmintui sau, pe care it putea creste numai biruinta, boierii indreptatindu-si stgpinirea, mai larga prin aceia ca o cistigasera cu arma, nit c}t banit, iar Domnul neacind decit so presideze acea.sta democratie rurala si ostaseascg. Dar, cum se intimpla totdeauna, dupg biruinte mari, dupg cucerirea de provincil, dupg multa glprie strinsg, se face o deosebire intre eel cari prin lupta impreuna au cistigat aceste lucruri : unif ramin sarad, altil se fac bogati ; unil ramin supusr, al tif se ridica in situatia de stapinitori ; unii ramin umill, altil se fac mindri ; unil sint multarnig fiindca s'ati innaltat sus, in vreme ce altii sint nemultamitr cie aceasta scadere a lo;, adese on nemeritata. Asa s'a intimplat si la Venetienl. Vretnea de strinsa fratie patriarhalg, simpla, neluxoasa, intre toti aceia cari alcatuiail Venetia politica, tine, sa zicem, de pe la 700, cind se alcatuieste bine Statul, si pana dupa Pe vremea aceia fireste ca Rominii traiati pe dar nu se alcatuise nici principatul muntean, nici eel moldovean, amindoua din veacul al XIV-lea. Nob ne-am desvoltat mai tarziii decit Venetia, si era si natural, ca unit ce eram strinsi in muntr, mlastini si pgdurr

71 70 N. IORGA sdlbatece, pe cind er erail in contact cu Marea, care li mina, cordbiile pang. la distante enorme, aducindu-li bogie si civilisatie ; un colt de golf departat ca Venetia putea sd primeasca deer rapede inriuririle de culturd ale Bizantulul si regiunilor mar luminate din Rasdritul Europe, pe cind nor am fost asezati intr'un loc nenorocit, din cele mar vech! timpurl. Numai pe urma locurile acestea si-ail schimbat rosturile, si s'a putut face de aid o pornire de energie de sus in jos si de la Rdsarit la Apus, pe cind pe VenetienT i-a scormonit, i-a indemnat, i-a iutit, i-a turburat in dorinta de Iiniste ce o are fiecare om mar la urma urme!, aceasta vecinatate cu Marea. Cimpia intinsd parcel adoarme puterile omenestr, ',Muffle it fac sd se piarda in visur!, muntele striveste cu inndltimea si salbatacia 14 pe cind Marea e harnica i capricioasa, se zbate intr'una si creiazd, cu valurile sale necontenite, o invalmawald si in sufletul omenesc : cind natura intreagd in jurul tail se miscd de bataia vintulur care in clipele cele mar linistite incl se joaca pe creturile valurilor, e cu neputintd sd to hotdrdstr a a- dormi in odihna. Si er n'ail facut-o fiindcd n'o puteail face. Venim acum la schimbarile petrecute in Venetia dupa Se petrece ceia ce am spus de la inceput : deosebirea de clase. Si iata cum se face aceastd diferentiare sociald si politicd. In timpurile mar vech!, dogele era stapinul tuturora, numit de Imparat, atirnind de ImpArat, impodobit cu titlurr de cdtre Imparat, inrudit cu Imparatul, asa incit dogir erall tot asa de domnl asupra tuturora, cum au fost in terile noastre Voevozir intr'o vreme. A venit insd un timp cind s'ail ridicat mindrele familir nobile, si acestea n'ail mar vrut sa aibd stdpinitorr cu apu-

72 DESVOLTAREA INTERNA A VENETIEL 71 caturi imperiale. innainte, cind un doge era neplacut, it omorail sail il aruncail peste g,ranita, - ceia ce nu insemna ca nu era respectat dogele, ci o faceail tocmai fiindca puterea lui era asa de mare, incit opositia nu se putea manifesta altfel decit sail prin atentate sail prin revolutir izgonitoare. De la o bucata de vreme au inceput nobilit sa se gindeascg la aceia ca, decit o revolutie, decit izgonirea on uciderea dogelui, mai bine e sa i se ingusteze prerogativele prin anume masurf legale. $i atunci aristocratia a inceput A. se ridice tot mai mult in dauna dogelui, pana ce dogele ajunse sa fie un simplu personagiu decorativ, proces care, e adevarat, a cerut secole. La zile mar!, cprincipele;) cad el e principe pang la sfirsit iesia cu toata pompa, incunjurat de familiile cele mai stralucite ale Venetiei, care it duceail aproape pe sus, cum era dus pe sus pe strazile Constantinopolului Imparatul Bizantului, on ca moastele unui sfint ; la term astepta vestita lui gondola aurita, (Bucentaurul,, unde el se suia cu tot ceia ce Venetia avea mai stralucit, ca sa primeasca un potentat strain, sa, intimpine o flota biruitoare, sa arunce in mare inelul acela prin care se intatisa in chip simbolic logodna lui cu valurile Adriaticei. Era Inca, de sigur, ceva sfint in persoana dogelui, mai ales pentru popor. Nobilii it yedeaii mar des : pana la capatul Republicei venetiene el presida Senatul, Consiliul celor mar!, tinea cuvintaxi acolo, primia din partea adversarilor argumente, si se cerneaii argumentele lui intocmai ca si ale celorlaltt : nu odata s'a intimplat ca aceia ce propunea dogele sa cada la votare si parerea pe care o propunea cutare nobil sa ramina parerea invingatoare, si atunci in decretele Senatulur sail ale alter magistraturr, se insemna propunerea dogelu!. cazuta, alaturea de propunerea adoptata.

73 72 N. IORGA Astfel dogele a scazut foarte mutt ca inriurire reala. intaiii, in ceia ce priveste alegerea, n'a mai fost ales de poporul intreg i dus pe umeri de dinsul, mai tarziii pe tin tron, ca sa intre descult in biserica, ci de o parte numal dintre nobill. Ca la Salistea noastra o mai spun o data,tsestierele, as sesea parte', corespunzind cpatrarelor, noastre (quartale, quartiers), alegeati, de la 1171 innainte, cite dol delegati, cari designati la rindul for cite patruzeci de fruntasi de fiecare tsestier,, deci in total 48o, cari se reinnoiati a- nual pe aceiasi cale, i el numiati pe toti magistratii. Consiliul de 4o atirna de acest Consiliu Mare (Mains Consilium, Consiglio Maggiore); atributiile lul erati judecatoresti si financiare. Din cei tpoftiti) odinioara de doge, pregadi ca boieril nostri, cari in momente marl, se adaugiati la membril Sfatultf, a! Divanului se facu acum un corp independent de doge, Senatul, de 6o de membri, cu un adaus, posibil, de alti zece t a- diunctia (zonta). Pana i cei sese membri ai Sfatului iesiati din alegerea csestierelora. Venetia is! avea astfel oligarhia organisata. Dar 1111 ea, ci tot poporul se cherna la inceput ca sa aleaga pe doge. S'a cantat insa si aicr a se restringe numarul elementelor hotaritoare. La inceput se incerca numal pu I r alegatorr, pentru ca s'a parut ca slat prea putinl, s'a mai marit numarul ; dar in sfirsit o parte foarte mica din nobilimea venetian si-a insusit dreptul de-a alege pe doge. $i dogele, ca sa fie Ales, trebuia sa taca anume fagaduielf, promissione ducale, care consistati in scaderea drepturilor sale la fiecarp alegere. Prin urmare fiecare doge stapinia mai putin, avea mai putine drepturi politice, familiare, per sonale, decit dogele care fusese innaintea lui ; fiecare trebuia sa arate ca e mai popular, mal lepadat de once ambitie pentru el si al sal, de once dorinta do

74 DESVOLTAI1EA /NTEI1NA A VENETIE1 18 a stapini, cleat acela care fusese innainte de dinsul. In fiecare inceput de an, dogele trimetea ca sernn de recunoastere, care la. inceput era ca velmintele, caftanele impartite de ImpAratl, de DomnI, de SultanT, cite un cadoti fiecarul membru al aristocratiei venetiene. IntAiti, cind mal erati inca vinatort, el trimetea vinat cum anume persoane bogate care merg la vinatoare trimet la nor iepurr prietenilor, tot asa el trimetea pasarl, pana ce pasarea a fost inlocuita printr'o anume moneda, foarte interesanta, care s'a chemat tpasgreo, osellal, i hi fiecare an din viata Venetiel se lucra astfel cite o medalie deosebitai care nu se punea in circulatie, care n'avea valoare comerciald i pe care dogele o impartia intregil sale aristocratic. Era ca un omagiu pe care se simtia dator sa 1 aduch acelor cari-1 alesesera, cari-1 controlail i cari puteati sa-1 distruga. Veti zice : dar dogil s'ati invoit? Natural ca s'atl invoit, fiindca o dinastie de dogi nu se putuse stabill. In cele d'intdid veacurt ale istoriet Venetiel au tilt trel familil care s'all luptat peritru a capata situatia aceasta suprema : Candiani (din Candia), OrSeoli, Pettecipazii (sail Particiachi), dar aceste familil s'ati usat in luptele dintre dinsele, omorindu-se tinif pe altil, i2- gonindu-se unit pe altii, Ai dogif urmatorl nu mat fae parte dintr'o singura familie, ci se leg dill diferite himilii nobiliare. Si, atunci, traind intre nobilil ceylztl T, ei impartasiati prejudecatile lor, cum ministrii din 2i lele noastre, ales' din rindurile politicianilor, deli sihi ministri al regelu!, atirna mult mat mult de partidul for decit de persoana Suveranult4 ca unit ce, traind in mediul acela i intorcindu-se in el, ail legatur/ 1 V. Jesurum Aldo, Cronistoria' delle oselle" di Venezia, Venetia 1912,

75 74 N. IORGA mat strinse cu aceia din can fac parte si de can si sufleteste se simt mat legate. Este adevarat a unit dintre dog' au incercat sa se impotriveasca. Ba cutare e vestit pentru aceastg. impotrivire si a sfirsit decapitat. Cind intrd cineva in sala cea mare din Palatul ducal in Venetia, vede chipurile dogilor din deosebite timpurt ; in aceasta galerie e un loc negru in locul chipulut, si pe aceastg. patg neagrg se desface in litere solemne (aid e locul luf Marino Faliero, decapitat pentru crimele sale) ((Hie locus Marini Falieri decapitati pro criminibus)). S'a atribuit miscgrit acesteia un inteles politic mat mare decit 1-a avut inteadevar. Nu stim bine cum intelegea el s loveascg in aristocratie : ea se consolidase prin <Inchiderea Marelut Consiliu, (Serrata del Maggior Consiglio), hotaritg la 1297 si prin care numat eel can in ultimit patru ant ocupaserg locuri in Consiliu puteati fi realest in el, fret alegatort specialt a- vind numal dreptul de a propune elemente de intregire, care, de fapt, si ele erad sa se culeagg intre cet ce avusera aceasta demnitate de la 1172 incoace ; si ea avea in Colegiul restrins, de septe Sapientes, Savi, Intelepti, cu gindul poate la vechea Grecie, al caror numar crescu foarte mult (Grandi di Terra Ferma, de Uscat, da Mar, at Marie, agli ordini, della Mercan:ia, pentru negot), si in Consiliul de zece, instrumente de prompta executare. La J300 Marino Bocconio protestase violent contra t Serrate», si-1 cgzuse capul ; la 1310 Baiamonte Tiepolo fugise, iar complicit but, din neamurl mart, fuseserg decapitati. Stim numat ca Ma rino Faliero a fost inteles cu unele elemente din popor, oament cari se ridicasera putin peste multime prin vitejie, ofitert inferior!, functionari at Arsenalulul, si, rgzimat pe acestia, a incercat, la 1355, pe cind se purta fgra noroc lupta cu Genova, sa faca asa ca iarast

76 DESVOLTAREA INTERNA A A.ENETIE1 75 dogele sg insemne ceva inteadevgr, gi anume sprijinindu-se pe poporul de jos, care era o basil statornicg, i nu pe acele valuri totdeauna in miscare, interesate i pasionate, care erail aristocratia. Dar in actiunea lul Marino Faliero mar e ceva : dogele era de oarecare virsta, iar cdogaressa) Iui o persoang tinarg ; el &lc:lea petrecerr, ca toata lumea pe la 135o, cind era in floare Venetia. i avert veniau acolo din toate partile ; la una din ele a venit un nobil cam de vrista dogaresei gi cu totul deosebit ca infatisare de doge, s'a apropiat pe furis de scaunul ducal, si a scris patru versuri, dintre care doug se pot spune gi scrie oriunde : Marino Falier Della bells moier... «Marino Falier Cu nevasta frumoasg...,, celelalte cuprinzind o ofensd pe care bgtrinul Faliero n'o putea uita niciodata si pentru care a facut raspunzgtori pe toti prietenii vinovatulur i toata casta lui. Asa incit gelosia bgtrinulur, unitg cu pasiunea popularg a supusilor sit, ducea la un rgzboill cu aristocratia. Informatg. la timp, ea a procedat cu hotgrire rece ca fierul ghilotinei cind se desface de sus la atingerea resortului de mina calgului.i cade nemilostiv pe capul care asteapta jos. Nici aetele procesului nu le avem, i ele au fost distruse, nici chipul lui nu s'a pgstrat; nimic. Dogele a fost imediat depus, i, dupg. o scurta judecata, scos pe piata San Marco, unde, intre cele doug, coloane, i s'a tgiat capul, ca ultimului vinovat pentru crimg. Natural cg, dupd aceastg teribila lovitura, cum oare ar mar fi indraznit un doge de mai tarziii sa incerce liberarea

77 Is N. IORGA cpl'incipelut) si a poporulul, in acelast timp, de tirania nobililor? Aristocra tia a ramas stapina. $i mat ttarzid, peste un veac, a mai fost un doge depus, Francesco Foscari. Era un batrin, i fiul sau facea fel de fel de ispravi. Din motive de liniste publica el a fost sfatuit salt' caute rosturile aiurea. Batrinul suferia insa ca fiul lul iubit, care facea scandaluri de strada si cite incurcaturt in familiile oamenilor, sa nu mat fie linga dinsul. $i de aid sapa.- rarea intre doge si nobilil cari impusesera aceasta masura in interesul ordinit publice si a libertatit yenetiene, si, cum dogele era foarte batrin si timpurile foarte grele pe vremea aceia Venetia se lupta de moarte cu Turcil nobilit sail gindit ca ar fi mai bine sa alba un doge mat tinar decit unul care se indaratnicia sa traiasca pana la o vrista asa de innaintata,si, prin eel Zece, I-au indepartat. Atitia poetr, Byron si altit, au zugravit scena, intr'adevar duioasa, a batrinului doge coborind scarile Palatulul ducal ca un simplu nobil si pierzindu-se 'n multime, in drumul catre casa unde era sa moara ca particular dupa a- titia ani pe cari-i consacrase pentrn innaltarea si prosperarea Venetia Lucru induiosator, dar scenele duioase nu trebuie sa opreasca un popor din urmarirea fireasca a soarte sale, ci de multe on innaintarea unut popor se tace calcind pe trupurl care sufar durere psi zdrobind suflete desnadajduite ; viata unul popor, ca orice lucru istoric, are fatalitatile sale teribile : el priveste innaintea Iul, iar ce jertfe Ia.sa in urma, aceasta nu-1 importa. SI nu se creada insa ca dogii au ajuns vre-odata absolut anulatl i fara niclun rost in viata Statulut, ca au fost vre-odata simple persoane decorative, cum shit chipurile de regi -magi care apar intr'o anume zi

78 DESVOLTAREA INTERNI A VENETIEI 77 din an pe galeria de sus a Turnului CeasorniculuT de pe plata San Marco innaintea naultimii adunate, pentru a disparea apol, cufundindu-se in interiorul mecanismului de ceasornic. Sa nu credeti ca dogele a ajuns vre-odata ca papusile solemne pe care o mecanica trebuie sa le puie in miscare ca sa se infatiseze lumii numal la un moment dat. In c1rticica d-lui Horatio Brown, Engles, dar asezat de,multi, aril in Venetia, in casa pe care si-a cumparat-o acolo, pe Zattere, si unde 1-am visitat si acum in urma,, adevat-at flu adoptiv al Venetiel, pe care o cunoaste minunat in cele mai marunte fapte ale trecutulul et ', ca si in cele mai mid amanunte ale vietii populare venetiene, pe care o iubeste si o studiaza,ereprodusa, dintr'o depes1 de ambasador engles din 1612, o interesanta pagina, privitoare la un doge din vremea de decadenta relativa a Venetiel. cera nadejde ca dogele Leonardo Donato va mai trai, si care sfirsit el asista zilnic Ja consiliile lor,, si chiar in ziva in care a merit el a cheltuit intreaga dimineata in Colegiu, de unde retragindu-se la ceasul obisnuit si intrind in gnarda-roba a 14 unde era. singur, fu auzit strigind de-odata, si, unul din servitorii Jul alergincl acolo, el IT cazu in brate, si n'a mai scos un cuvint, ci si-a dat sufletul peste un ceas,. Avusem audienta la, el Martea precedents, cea din urma pe care a dato unul ambasador, si, cu toate ca s'a plins mult timp de slabiciune, si in adevar avea ochii, pierduti, totusi si-a pastrat obisnuita vigoare de spirit si vioiciune de graiii. In ziva mortil, parca ar fi avut un tel de simt al plecarii sale, a vorbit in Colegiu un ceas, intreg, ' A scris despre tiparul venetian, despre viata Venetiel (Studies in the history of Venice, 2 vol., 1907) si o adruirabill carticica despre intreaga desvoltare a RepubliceI (The Venetian Republic, in colectia Dent, Londra).

79 78 N. MICA al-mind atita bunavointa pentru Stat, incit i-a lasat pe tott plingind)... Frumos exemplu antic acesta, al until* om, care, in lupta cu boala, IV cheltuieste puterile sale ultime pentru tolosul Statulul care asteapta de la dinsul acest serviciu : oamenit cari muriail asa; la iesirea din Consiliu, chid abia incetase ecoul ultimelor cuvinte rostite de et innaintea sfetnicilor, nu erail papusi solemne care treceau numat innaintea multimit. Dar, in ortce cas, adevarati capt at StatuluT, dogy cu autoritate imparateasca, nu mat eraii. Stapina era aristocratia intreaga, si, fiindca aristocratiet IntregT II trebuia un simbol, ca simbol a ramas Sfintul Marcu, patronul orasulut. Toate orasele de pe Marea Adriatica ail un patron : Durazzo pe Sf. Cesar, Ragusa pe Sf. Blasiu, Cattaro pe Sf. Trifon s. a. m. d.; prin urmare Sf. Marcu, caruia i se Trichina mat mult Rasaritenir decit Apusenif 'Inca o nota bizantina, era patronul VenetieT Inca de la inceputul Republica Si, dupe ce puterea dogeluf a fost scazuta, locul dogelut a fost luat, oarecum In calitate de monarh, de el, Sfintul Marcu. La San Marco slut inchinate toate monumentele, la San Marco, domnul ideal al orasului; cind multimea vrea sa scoata un strigat catre patrie, ea striga : viva San Marco. Republica venetiana, la 1797, a ispravit in strigatul acesta, pe care-1 scotea poporul de jos, care null dadea seama de apropiata incetare a vieti! politice asa, la not, contra sfetnicilor lut Constantin Racovita la BucurestI, contra lut Stavarachi, patronul si tiranul DomnieT, la Iasi, poporul, cu Mitropolitul in trunte, manifesta ca in timpurile and mat era o independenta nationals, un steag si o glorie : Viva San Marco! AzT chiar exists la Venetia o societate pentru a trezi amintirea RepubliceT, pentru a intari sufletul generatiet de azt, pentru a-t Innalta idealul, pentru a-i creste valoarea patriotica, si socie-

80 DESVOLTAREA INTERNX A VENETIET 79 tatea poarta numele de San Marco : Viva San Marco. Acum oligarhia, care culmineaza cu noua institutie a Inchisitorilor de Stat, trel, alesl de catre cel Zece, e absolut stapina, cu toata miscarea din 1622, incercata in numele Marelul Consiliu, a lug. Renier Zeno si a t Zenitilor sal,, cu toata lupta din 1761 contra triumvirilor. Poporul este acolo ca sa slujeasca pe corabii, ca sa lucreze in arsenate si ateliere, poporul e acolo ca sa sustina cu jertfa lul de munca si, intimplator, cu jertfa lul de singe Statul, dar poporul nu are alt drept decit O. intre in biserica frumoasa, sa vada slujba stralucita, fail pareche in cele mal multe orase ale Italia sa asiste, aproape lung. de lung., la marile ceremonil ale Republica Erail asa de dese tserbatorile nationaie) in Venetia biruitoare 1 bogata, incit poporul avea din bielsug si de acestea. Chiar cind sosia o corabie, era doar ca o serbatoare nationala! In timp de pace, venial.' corabille pline cu bogatille lumii, sunail clopotele la San Marco, si toad lumea alerga sä vada pe Riva degli Schiavoni : era o bucurie universail ca. transporturile au scapat de furtunl i de dusmani i cu au sosit, imbogatind acum pe fiecare. Atuncl si cel din urml om din popor, punt i cersetorul care capata din marinimia celora cari ajungeau in sfirsit acasa, un ban de argint, punt si el simtia mindrie ca face parte din corpul politic al cnatiunir venetiene. El bine, de la o bucata de vreme a trebuit sa se multameasca poporul din Venetia cu atit. E drept ca doar Casele cele marl din Venetia si familiile nobile se puteail face i din nog.. Nobilimea nu era absolut exclusiva ; cineva care se distingea in razboiii, care facea o fapta mare, putea sa fie creat nobil, precum la nor, pe vremea lul Sfefan-cel-Mare, era o boierime care se reinnoia necontenit : o parte cazind in lupte, iar cite un teran viteaz meritindu-sl

81 80 N. TOnGA mosia si asezindu-se in rindul sfetnicilor lu! Voda. Daca e vorba de o astfel de aristocratic, cine ar indrazni sa i se impotriveasca? Unit se lupta pentru a ajunge sus, alp pentru a fi vrednicl sa ramina sus; sus nu este o patura de odibna, de mese si petrecer!, nu, ci o straja in jurul Domnului, cu arma gata pentru a se amesteca, din noti in razboaie. OrTce aristocratie are o singura scusa. : ma! multa munca decit ceilalty si ma! multa, iubire de tail decit cellalt!. Cind aceasta nu ex1sta, aristocratia nu merita sa traiasca. ET bine, tot asa cum se refacea prin vitejie si destoinicie aristocratia noastra boiereasca, tot asa se refacea cindva si aristocratia din Venetia. De, la 1423 Arrengo, marea adunare populara pe care la no! o chema Leon- Voda pentru masurile contra Grecilor, nu se mat aduna. La hotarise secole intregt, dar de la 1200 innaiac, nu. Dupa (Serrata del Maggior Consiglio, chiar, nunarul nobililor conducatorl a crescut, alegindu-se tot din familiile vech! insa. Nu se mai zice Commune, ci dontinium, Signoria (de la 1462). Pentru a patrunde in cercul sacru, trebuia votul a patru din sese consilier!, al celor 12 din Quarantia, si din ce in ce conditiile s'ai facut ma! grele. In zadar se propuse inlocuirea cu o familie de cpopolani) a familiet nobile ce se stingea (1403). Acum cel sese consiliert, Senatul, trel ccapi) a! Quarantiel judecatoresti, supt tutela ascunsa a celor Zece, a celor Trel, fac Guyernul, anonim, iresponsabil ; magistrati! nenumaratelor tribunale carp profitau smulgindu-sl si retrimetindu-st afacerile se adaugiaii la acest! detin4tori a! puteri!. De obiceiii aceasta se explica printr'o masura restrictive, oligarhica, dorindu-se imputinarea numarului stapinitprilor Statului venetian, dar lucrul se poate intelege foarte bine si dintr'o necesitate practice: cu o adunare de 200 de amen!, pot! cirmui o tail ; ce fact insa cu o

82 DES% OLTAREA INTERNX A VENETIEI 8t adunare mult mat numeroasa decit atita, care este mijlocul de a to intelege cu aceasta adunare? Evident ca. un astfel de corp nu poate servi la nimic decit la aclamatif. Prin urmare s'a ivit nevoia, pe de o parte de a inchide chiar Consiliul eel mare, ca sal nu mar patrunda eellalti, si, pe de alta parte, de a face elementele de guvernare mat usoare. Si astfel s'a ajuns la acea viatd constitutionala restrinsa, care indemna la conspiratit si punea innainte ca singur mijloc de scdpare revolutia. Oament din popor trebuiail sal nu mar poata patrunde niciodata sus. Cu toate acestea, erail intre et oament destoinict, si acestia erail intrebuintati ca secretart. Intr'o solie mare se trimeteail nobilt, intr'alta mat putin stralucita secretarii, cari muriail in aceiast situatie fail sal capete vre -odatal un loc in nobilime. Astfel a fost si acel Emmanuele Gerardo care a stat la Curtea din Suceava a lut Stefan-eel-Mare. Era rail? Evident cal bine nu era. Cu toate acestea, timpurile mart din istoria Venetiet sint datorite mecanismulut perfect pe care-1 represinta acest Guvern : se supraveghiaa unit pe altil si garantati existenta Venetia Niciodata n'a existat un instrument de Guvern atit de sigur cum a fost acesta. 0 soaptal nu se auzia in oral, in provincii, care sal nu fi fost stiuta unde si cind trebuia sal fie stiuta ; o nemultamire nu se exprima, supt forma cea mar nedistinctal, fail ca acer cari puteall sal -I impiedece manifestarile violente sa nu fie instiintatt si sal nu se gaseasca in masura de a impiedeca explosia sentimentului popular. Si la nor intilnim ceva asamanator : in locul natiunit intregi, de la o bucatal de vreme ajungem la Divanul domnesc, care corespundea cu Senatul venetian. Era un grup de vre-o zece boiert : et judecati, et luail hotaririle in vederea razboiulut si pacit, et e

83 82 N. IORGA erati instrumentul de Guvern impreuna cu Domnul. Numal a la nor a fost ceva care a impiedecat desvoltarea in sensul mar strict oligarhic a Constitutiel terilor noastre : la not Domnul a ramas totdeauna Domn. i la Venetia asa ceva era imposibil, se dovedise imposibil. Atuncr, nu numar ca poporul a ajuns incapabil de oilce activitate politica, lipsit de orice constiinta politica cad constiinta politica e legata de activitatea politica, si in zadar i se va aduce cuiva mustrarea ca n'are constiinta politica, cind de veacurl orlce activitate politica i-a fost interzisa, dar poporul venetian s'a prefacut in c publicul, acela vesel, zgomotos, doritor de petrecerl: teatre, concerte in t conservatorib, farse de carnaval, intrigr si cirtell marunte, pe care 1-a descris Goldoni in comediile lut, care nu sint altceva decit reproducerea adevarata a vietir populare venetiene din veacul al XVIII-lea, sail Gozzi, in satire. ()amen! foarte cum se cade, femer frumoase, barbatr istetr, populind parterele ort atinindu-se si er in apropierea portilor prin care vedeau petrecerile celor mar bogati si mar mindri decit dinsil, privitori fall plata a! spectacolelor Statulul in toate zilele. Ceva de felul acesta se pastreaza si acum in viata venetian', cad nu cunosc popor care si guste mar intens si mar liber petrecerile after, betia represintatiilor, decit poporul venetian. De aceia, supt regimul democratic stabilit prin influenta lu! Napoleon si a revolutionarilor francesr, ca sä readuca timpurile de our pentru patrie, la capatiiul Republicel muribunde e! strigatl Inca : Viva San Marco! Elementul cel mar periculos, mar periculos decit elementul popular inlaturat de la afacerile publice, este

84 DESVOLTAREA INTERNX A VENETIE1 SI acea parte dintr'o claw dominanta pe care de la o bucata de vreme esti silit sä o inlaturi de la conducerea afacerilor. Erati o multime de nobill cari n'aveati ce face, Barnabottil din veacul al XVII-lea Inca. Republica nu mai purta razboaie, nu mai cuceria provincii ; nu mai era ca pe vremea cea veche, cind sute i mil de nobili gasia5 ocupatie prin coloniile din Marea Neagra sail din basinul rasaritean al Mari! Mediterane. Eraii multi ()amen! cu titluri mar!, cu palate frumoase, cu amintir! glorioase : numele for era scris pe fiecare pagina din istoria Republici!, dar n'avea5 absolut nick) indeletnicire. La 143o se gasesc cele d'intai5 prevestiri de rail. La 1525 se aude plingerea oficiala cd tnu se mai face negot in oral, nici navigatie, nici alta industrie laudabila, '. Se credea tot mai mult ca tamestecul in negoate intuneca gi innegreste caracterul de nobleta i splendoarea une! familit,. Unde mai erail eel 36.00o de marinarr, ce! de lucratori la Arsenal, cet la t fustagni,, cei la postav, din 1423? Atunci, mai intai5, in veacul al XVI-lea si al XVII-lea, el formara o societate de placerl fara pareche pe lume, hranind o des voltare artistica ce a lasat in Venetia pinzele unu! Veronese, unu! Tiziano, Tintoretto sail Tiepolo. Pe urma, in veacul at XVIII-lea, bietil oamen!, saraciti de furia luxulur trecut, duceaa o viata inteadevar vrednica de compatimire, neconsimtind sa munceasca, caci II opria sentimentul aristocratic, i neavind alt rost decit sa strabata piata San Marco or! nenumaratele (cab ale orasulur. Se dadea5 la schime gi moftur!, taffettazioncelle), la cmorbidezze, ca ale societatil vechiului regim frances in descompunere. I 1 mincati zilele intregi in saloanele cfemeilor de spirit, sotia lu! Fulin, Breve storia di Venezia, p. 25.

85 84 N. I011GA Gozzi insust i altele. Alergaii dupa natura, in vilegiaturile de pe Brenta. RAscoliati Italia dupa aventurf care nimiciail, dupa viata cetatil, si viata familiet. Se exercitaii ca advocatl cu discursurt comandate. Intemeiati AcademiT : erail 20-3o, de toate felurile, in care nu se focea nimic, decit se stringeau in gradint si cetiau poesi!, Impodobindu -se cu nume mitologice 1. DacA cineva vrea sd alba impresia acestet societatt, n'are decit sa cugete la Intrecerile de automobile, la desfriul de stote scumpe puse pe umerit femeilor, cu care lumea buna din Levant tie sa-sr piarda vremea, cu aceasta deosebire cl ea are Inca robt de stors, pe dud in Venetia robit de stors nu ma! eraii ; i atunct era ma! mult aparenta decit realitatea, era setea luxulut fdra banul care poate sa-1 sprijine. $i, astfel, clasa aceasta nobiliary a devenit fervent revolutionara. E foarte curios felul cum s'a terminat cu existenta politica a Venetia Poporul a ramas loaial ; el se gindia la zilele mar! ale RepubliciT de odinioara ; el, cel apasat, cel flamind, el era ma! strins legat de trecut ; ideia de patrie n'a fost innaintea nimanui ma! luminoaso decit innaintea gondolierulut care nu mat avea oaspep de purtat nu incepuse inch navala de straint din timpul nostru, i Venetia traia pentru sine, care nu ma! avea de servit casele pline totdeauna de oaspett, din vremurile trecute. lar membri! Academiilor, (cavalerit, cari se purtaii pe piata San Marco, si cari nu era in stare sä postreze VenetieT pe fruntasil literaturil venetiene din acel timp Goldoni a murit in Paris, unde traia cu o pensie a regelu! Franciel, vestitul abate Beccaria, autorul tratatulu! despre (Crime si Pedepse), Innoitorul dreptulul penal, nu std nict- 1 V. n-i festiv al revistel nateneo Veneto",mai ales intaiul articol.

86 DESVOLTAREA INTERNS A venetiei 85 odata in Venetia, acestia ad inceput de la o bucata de vreme sa hraneasca gindul unei prefaced democratice. Acum, evident, sint foarte bune gindurile de refacere democrata intr'o societate sanatoasa, capabila de a suporta comotiunile unei schimbad radicale de regim, dar acolo era numai o rasa epuisata sus, o rasa decazuta jos. i atuncl prefacerea din regimul aristocratic in cel democratic, care se putea savirsi cu doua sute de ani innainte, prefacerea aceasta, cind s'a facut la 1796, a insemnat ultima miscare de agonie a unui corp politic care pieria. Cad in viata unui popor fiecare schimbare-si are timpul sad, si schimbarea care poate fi o adevarata binefacere atuncl cind momentul o impune, nu e decit un preludiu de moarte cind aces cari trebuie sa o faca au intarziat prea mult sa o aduca la indeplinire.

87 CONFERINTA a IV-a. Arta, literatura si cultura. 0 literatura specialg venetiana, cum se va vedea, nu existg in sensul beletristic, dar poate fi vorba de desvoltarea culturii venetiene, in leggturg, de o parte, cu productiile literare, cite sint si de ce gen sint, si, de altg parte, de arta venetiana. De arta venetiana, natural, a auzit fiecare : sint nume din,istoria artel venetiene care sint familiare oricui : Bellini, Veronese, Tiziano, Tintoretto, Sansovino, Tiepolo. Dar, in ceia ce priveste literatura, cunostintile sint mult mai putine, si interesante pot sa fie mai ales leggturile care s'ar stabili intre starea de suflet a Venetienilor in deosebitele timpurr si manifestarile for literare sail artistice. De 1 Venetia a Lost un ora in cel mar clasic inteles al cuvintulut : case lipita de case, strada redusa la cit mai putin loc, putindu-sr da mina oamenii de la o fereasta la cea de peste drum, de si, prin urmare, Venetia s'a prefacut Intr'un fel de scoicg uriasg de piatrg. 1 marmura pentru miile de oameni cari traiail in ea, cari se adapostiall intr'insa, cu toate acestea caracterul popular venetian n'a disparut nici data. Venetia nu si-a avut tergnimea, cad terani1

88 88 N. IORGA eraii dincolo de Laguna, in imprejurimile oraselor Alestre, Padova si celelalte, deel in posesiunile venetiene, dar teranl cari sa vie la tirg la Venetia, aducind produsele for si cumparindu-si cele de nevoie, erati un lucru necunoscut ; nu venia nimenl din. afara, top erail din partea loculur, tots se gasiail totdeauna laolalta in complexul stradelor si in vecinatatea canalelor. Cu toate acestea, in Venetia, unde erail negustori marl, maiqtri fin', platiti mult pentru lucrul lor, in Venetia unde se creasera bogatif asa de marl, hranind o intreaga clasa care stapinia prin aceste bogatif s,i ajunsese a fi o aristocratie a banulul si intreprinderil, in Venetia aceasta existail si oamenl din popor, cari, ford sa fie teranl, fiindca nu locuiail la tare si fiindca impartasiati atitea avantagil ale vietil orasenesti, pastrail in mare parte sufletul teranulul. Si, prin urmare, precum, oriunde se intilnesc terani, se intilneste si poesia populara, musica, dantul poporului, tot asa ele n'au lipsit, fare indoiala, nicl la Venetia. Insa fireste ca, in timpurile de la inceput, cind campi eraii cimpurl adevarate, cind gradinile se intilniati pretutindenl si nu formaii un scump obiect de agrement pentru cite un bogatas care-si reserve un colt din proprietatea lui ca sa creasca acolo un numar de copaci, cind era mal multa viata rurala si puteaii sa aiba ilusia, in unele puncte ale orasului, a se gasesc in natura libera a lul Dumnezeti, natural ca era si mal multa viata sufleteasca spontanee la acesti umill pescarl si agricultori, si atunci va fi existat fare indoiala si o bogata poesie populara in dialectul venetian. Poesia aceia primitive s'a pierdut, dar obiceiul de a cinta viata, cu toate ale el, in ritmuri simple, nu. Se petrecea, in legatura cu Venetia si chiar in cuprinsul Venetic', atita viata, bogata, in forme politice ysi militare superioare, incit, daca locuitoril vechil

89 ARTA, LITERATIIRA SI CULTURA 89 Venetic se vor fi emotionat de cintecul pasarilor, de fosnetul frunzelor, de largul cer albastru, mai tarziii, cind pasarile eraii doar prin colivii, cind rar unde se mai auzia fosnetul frunzelor, cind trebuiail sa iasa pe piata San Marco ca sa vada Marea deschisa si cerul boltit de-asupra, cei nos, fiindca evenimente istorice se intimplaii multe i marl, cintau evenimentele istorice. Pacat ca astfel de poesii populare tort pastrate, darr,ca se faceaii e dovada in cuvintele lui Niccolo Tommaseo, revolutionarul, exilatul, lexicograful, poetul i istoricul, nascut din familie albanesa, dar totusi asa de Venetian, care (a auzit pomenindu-se pierderile Ciprului, Candies, Moreil, ca doliuri casnice recente, si aceste lucruri eraii lamentate, ba chiar plinse in dialectul Venetiel insesi 1,. Pe linga acestea, inteun oral asa de mare ca Venetia, unde se petrec atitea lucruri i umbla atitea zvonuri, se tese atitea intrigi, se hranesc atitea dusmanir, se poarta atitea vorbe, trebuia sä existe un fel de poesie populara satirica. Aceasta poesie satirica era, natural, de mai multe grade : intaia era satira din jurul fintinir, in cuprinsul fiecarur csestiere, din umbra fiecarif biserici. Apoi eraii impunsaturile satirice care se strigail oriunde, analoage cu cele care se chiuiesc la nos la hore. Si, pe linga ele, eraii altele, care se atingeau chiar de viata Statului: in Venetia era regimul oligarhic foarte strict, care a devenit in cursul vremurilor din ce in ce mai sever si mai neiertator. Politica in Venetia nu se facea : politica o facea oligarhia prin represintantil es, magistratii, car ceilalti serviaii aceasta politica Mil a o judeca, i Inca mai putin a o critica.. Era un principiu : Nil de principe, parurn de 1 Nella mia infanzia io sentivo commemorare i danni di Cipro, Candia, Morea, come domestici lutti recenti..., e questi casi e- rano lamentati, anti pianti nel dialetto di Venezia stessa."

90 90 N. IORGA Deo ; cnimic despre guvern si putine despre Dumnezeii,. Cu toate acestea nu pop se opresti un neam de amenl numeros, istet, vioiii, deprins prin viata lui de marinari cu atitea locuri si atitea tell, nu pop impiedeca astfel de oameni de a-0 indrepta satira une oil si contra Stapinirii. Si astfel de satire au existat fail indoiall impotriva magistratilor Republicer: sa ne gindim numal la cele patru versuri care s'art scris pe dosul scaunului ducal al lul Marino Faliero si care au fost in parte causa unel asa de teribile tragedir. Cintecele acestea umblaii necontenit : le cintail, le scriati si le aruncail undeva, de se trezia cineva cu satira injurioasa, care-1 facea sa singere, lipita pe paretil case, lasata la usa lut : obiceiu, care, de altminteri, s'a intilnit si in Orient, cad si la not se gasiau pe strazi astfel de atacuri impotriva Cirmuirii Intr'o vreme cind nici nu putea fi vorba de tipar politic, necum de tipar politic slobod. Neat ca nu s'ail strins asemenea produse, ca ace/ cari se intereseaza de folklore au venit prea tarzhi, cind ma/ toate se imprastiasera, cind stapinirea straina secase sufletul poporulul, care uita, impreuna cu faptele marl ale trecutului, si cintecele in care acele fapte marl erati infatisate. Prin urmare, am avea in Venetia, la inceput, o poesie populara de un caracter particular, pe care 1-am lamurit intru cit era pevoie. Pe urma alt gen de literatura, intr'un timp cind de arta nu se poate vorbi, apare la Venetia. Se crede de obicehl ca negustorii nu fac literature. Atka de ce fel de negustoil, pe unde merg, cum inteleg negotul, cum intrebuinteaza produsul negotulur lor. Pot fi negustori foarte poetic! : negotul are poesia lur de indrazneala, de aventura, de rise. Dace e vorba de negustorul detailist, care intr'un colt intunecos vinde hirtie de tigara sail stafide,, natural ca asa multa poesie nu

91 ARTA, LITERATURA.1 CULTURA 91 poate sa incapa in sufletul 1u1,cu toate ca cine tie ce se vede din acel colt unde omul Fara ocupatie deosebita se ginde te la lucrurt la care nu s'ar gindi cineva care se framinta cu un singur scop : chiar in imprejurari de acestea umile poate fi Inca multa poesie. Dar negustorul venetian era un negustor mare, care taia toate apele, care cerceta toate terile, i stringea tot felul de bogatii. Era un negot amestecat cu colonisari i razboaie, un negot tesut cu biruinte, cu infringed i catastrofe, cu zile stra nice de triumf, un negot aducind Imperiul Marilor, stapinirea de provincir intinse, un negot ce punea pe negustorl in legatura cu oamenl din toate partile, cari primiaii ei inriurirl de la Venetien!, dar cari i el trimeteati Venetienilor inriuriri suflete ti. Ce era Dalmatia altceva decit un vast Tinut de munte, cu pastor! i toata poesia strinsa in jurul pastorilor, i Dalmatia a fost posesiune venetiana pana la caderea Republicel -; in Albania in Moreia, in insule, city, poesie a naturil nu se intilne te! Prin urmare nu se poate zice : fiindca. Venetienil eraii negustorl, ei nu puteati sä aiba niclun 'fel de simt pentru litere, sufletul for nu vorbia decit in cifre i doar in luxul pe care un anume joc al cifrelor li-1 putea procura. Venetia n'a fost o Cartagine, 1 Cartaginea insa I poate ca nu se cunoa te in de ajuns. Se face o gre ala cind se crede ca apoesie, inseamna vers. 0 opera istorica in care un popor intreg pune toata con tiinta suferintelor sale, toata mindria biruintelor sale, nu cuprinde ea oare poesie? Cum? Sentimentul acela care innalta pe fiecare Venetian in legatura cu sacrificiile acute de poporul sail, cu izbindele ci tigate de dinsul, sentimentul acela nu colora el prosa celor d'intaiil povestitori al trecutulul venetian? Ce era aceasta decit un amestec de legende simple i de imnuri de innaltare pentru patrie?

92 92 N. IORGA i asa ad si fost cele d'intaid cronicr venetiene. Pentru timpurile mar vechr avem asa-numitul Chronieon Altinate.i povestirile lur Dandolo. Daca n' ar fi decit acestea, si Inca n'am putea tagadui pang. in veacul al XIII-lea elementul literar in eel mar deplin inteles al cuvintulur, poetic in cel mar patetic inteles al cuvintulur. Enrico Dandolo a fost doge in Venetia, doge, care, batrin, orb, s'a imbarcat pe flota care conducea pe cruciatir menitr sa cucereasca pentru Venetia Zara si, pentru dinsir ca i pentru Venetia insast, Constantinopolul, menitr sa intemeieze Imparatia latind de Constantinopol. Dandolo n'a vazut cu ochii lur aceste lucrurr, dar toate emotiile acestor lupte ad trecut si prin sufletul batrinulur doge orb. De alminterr, este si o parte de poesie purl in toate cronicile : partea de la inceput. Lipsiad izvoarele cu totul, si de la Attila innainte se insirail legende ca acelea de sfinti, care formati deer cele d'intaiii pagini din istoria Venetia II. Dupa ce am vazut forma literary in care se Intltiseaza sufletul venetian pang la 130o, sa vedem acum in ce forma artistica se infatisa acelasi suflet. Venetia are un nutrii '. de biserici care sint vechr. San Marco a fost inceput innainte de anul moo. Biserica e facuta din elemente imprumutate de pretutindenr. Era un fel de datorie pentru fiecare Venetian care mergea in locurr departate si putea sa capete ceva, intrebuintind cuvintul ca capata, in toate Intelesurile, sa aduca qi pentru San Marco, ceva ca sa i se ierte pacatele. In felul acesta au venit atitea coloane de marmora colorata, ad venit cavalerir de porfir rosu cari sint asezati si astazr intr'un colt al palatulur ducal i atitea alte lucrurr. i, totusi, daca

93 ARTA, LITERATURA I CULTURA 93 aceasta biserica facuta din petece, cu adausuri necontenite, innadita gra sfirsit, nu ni da impresia de unitate pe care o poate da o cladire conceputa de o singuru minte, intr'un singur moment, si realisata dupa un singur plan, marele talent instinctiv al Venetienilor a fost ca ail gasit mijlocul de a potrivi laolalta toate lucrurile acestea in asa fel, incit s'ar zice ca. aceasta biserica a voit-o cineva, un anume om, intr'un anume timp, dupa un anume plan, ca sa fie asa cum este. Cu toate acestea cite ginduri, cite darurl, cite planuri s'aii incrucisat si s'ail legat intre ele pentru a ni da pe San Marco in actuala infatisare.. Se lucra la biserica de mult, o adevarata catedrall si pe la 1400, s'a lucrat la mosaicurile bisericil si mat tarziti, iar din cele vechi s'aii pastrat numar foarte putine : unul singur in afar* dar toate cele d'innauntru, pe cind mosaicurile pe care le vedem astazi la patru din cele cincl intrari, sint din veacul al XVI-lea. Este insa mijlocul sa ni infatisam pe San Marco asa cum era innainte de aceste lucrari, si anume in veacul al XV-lea: Venetia avea atunci ca pictor de capetenie pe Giovanni Bellini, ale carui insusiri nu le caracterisez aid, pentru ca nu e Inca locul, dar in tablourile sale se vede, pe linga pods rile pline ale canalelor, pe linga stradele in serbatoare, pe linga alaiuri triumfale, se vede si nici nu se putea altfel basilica Sfintului Marcu asa cum era innainte de ultima reparatie. Palatul ducal a fost terminat pe la asa cum it vedem azi, cu alcatuirea patratelor de marmura alba si roza, legate intre dinsele ca sa formeze losanje Insa, daca, in ultimul saii aspect, el nu e decit o opera relativ noun, cu toate acestea, in primordiala forma, Palatul Ducal e fara indoiala vechiti, datind din cele d'intaiii veacuri ale evulul mediu. Sint si unele turnue care apartin epocel mai batrine, cum e cel de

94 14 N. IORGA la San Stefano, ort intreaga biseria dei Frari, cu vestita manastire franciscana in cuprinsul careia s`a asezat, prin chilit, Arhiva Republica A ceasta in ceia ce priveste arhitectura bisericeasa, oficiala, publica, dar in tot acest timp se clodiati si case particulare. Venetia n'a fost cum eras l orasele grecesti de odinioara, in care cladirea publica era totul, iar particularit stateail Dumnezeti tie cum, si de multe ort nict n'aveati multo i deasa nevoie de casa, precum, vara, nu prea are nevoie de dinsa teranul nostru, care, ziva, e la cimp, iar noaptea doarme pe prispa, casa, in care vine de fapt numat iarna, fiindu-t mat ales un fel de tainito pentru hibernat. El bine, la Venetia nu era ma. AicT bate vintul aspru une on i ploua des : in Ianuar i chiar in Februar sint zile foarte reel. Pe lingd acestea, tott acesti bogatt negustort din Venetia, cari se ridicail la constiinta de aristocratie si o transmiteati din generatie in generatie, erati mindri, nu numat de faptul ca erati Venetieni, dar i cd toceati parte din familit ilustre : Gradenigo, Cornaro, Nani, Morosini, Foscari, Soranzo, Pisani, Loredano, Celsi, i mindria familiet for era asa de mare, incit, daca dogelut i s'a interzis de la un timp sa-r placardeze arme, Ong si pe frumoasele podurr de marmord se vede inca astazi sterna magistratulut supt care s'a ridicat cladirea : o mindrie de familie care se intindea astfel si asupra cladiril publice pe care o facea cutare magistrat si de care se lega Si amintirea familiet sale. E de inteles cum s'ati ridicat decl case frumoase, mindre palate. Cele mat frumoase sint de la 1300 innainte, de si unele au o basil mult mat veche decit atita. Admirabilele ferestl in ogiva, fatadele gotice, bogate, acelea apartin secolelor al XIV-lea si al XV-lea, supt care id i colo un chill expert ar putea recunoaste o caso mat veche.

95 ARTA, LITERATURA F CULTTJRA 95 Sculptura, foarte putin represintata, era pe atunci mat mult ornamentalg. Sculpture venetian artistia, in evul mediu, nu se cunostea, iar, in ceia ce priveste pictura, ea se mat pastreaza, cel putin in ce priveste veacul al XIV-lea, in cite un colt din Venetia. data Palatul Ducal intreg era acoperit de fresce din evul mediu ; acolo unde azt sint tablourile imense ale lui Tiziano, Tintoretto, Veronese, se vedeag aceste fresce, din care unele au fo3t distruse, iar altele numal acoperite cu pinza cea mare de ma! tarziii. In timpul din urma, facindu-se reparatia unui tabloii al lur Tintoretto, a trebuit so se scoato din loc, si s'ad trezit cu o fresca din veacul al XIVlea. Atunci incepe insa pictura italiana, atund se astern frescele cele mar frumoase, in epoca lut Cimabue si Giotto :. Credette Cimabue nella pittura Tpner lo campo, ed hor la Giotto it grido ", zicea Dante si pricepem uimirea cind de odata s'a vazut ce reveleaza aceastu inlgturare a pinzei. E toatu naivitatea, toata sinceritatea si onestitatea de suflet a maestrilor celor vecht, asa cum apare, in apropiere de Venetia, la Padova, prin cea ma! frumoasa colectie de fresce, in ccapella degli Scrovegni), toatl acoperita de operele lu! Giotto. In acelasi gen, in doua bisericute venetiene, s'aii pgstrat fresce care apartin inceputulut veaculut al XIV-lea. i cam la atita se margineste arta venetiang. pang, in veacul al XIV-lea, intru cit ni-a fost pgstrata. Astfel ea e mult inferioara in acest secol literaturit istorice contemporane. CAcY veacul al XIV-lea e plin de povestirl de cea mat mare insemnatate si, adese 1 A crezut Cimabue sa tie locul Intaia, in pictura ei azi reputatia o are Giotto."

96 96 N. IORGA orr, id i colo, de o frumuseta deosebita. E vremea cind un Lorenzo de Monacis scrie cronica rascoald din Greta de la 1360, cind Caroldo, cancelar al RepubliciI venetiene,nu dintre cei mat marl, ci dintre plebeit ridicati la functiile cancelarie! compune Istoria Republica $i se pregatiail pe vremea aceasta marile lucrart de istoriografie care deosebesc veacul al XV-lea. In acelasi limp, cite un calator prin locurl departate isi insemneaza experienta cistigata in drumurile acestea. A vem doi cari sint important!, nu numa! pentru Venetia, ci pentru geografie in genere, pentru cunoasterea paminturilor departate in evul mediu. Unul e vestitul Marco Polo, Venetianul care a strabatut Ora in regiunile fabuloase ale Chine! si a popularisat acele regiunt ; cellalt e un indrumator catre cruciata care a adresat Papel o propunere de razboiii pentru eliberarea Locurilor Sfinte, Marco Sanudo c cel vechiii,, fiindca mai este un Sanudo care apartine epocet de mat tarziii, veaculul al XV-lea. In (Cartea tainelor credinciosilor cruciati, (Liber secretorum fidelium, crucis), el nu exprima numal ideile sale in privinta felului cum s'ar putea recupera Ierusalimul, locurile pe care calcasera picioarele Mintuitorului, dar arata si cunostintele.pe care izbutise sa le cistige privitor la aceste regiun! sacre. Si in materie de stiinta pe vremea aceasta, in veacul al XV-lea, Venetia incepea A. se deosebeasca. Astfel la 1368 se intemeiaza Colegiul de hirurgie, care era sa dea orasuluf un mat mare numar de medic! decit in or!care alt oral italian. Ma! tarziti, Stefan-eel- Mare, clad va avea nevoie de un doctor care sag ingrijeasca rana de la picior, va trimete aicy, in Venetia, de unde i se va alege Mate! de Murano, care a stat in serviciul lui citava vreme. Prin urmare sti-

97 ARTA, L1TERATURA Si CULTURA 97 inta aceasta, esential orientala, era cultivate pe vremea aceasta in Venetia innainte ca ea sa fie stapinitoare a Padover si ca Universitatea de acolo sa stea supt ingrijirea speciala a magistratilor venetient. Pe la 1365, cind se faceati pregatiri de cruciata, cind aparea pe Bucentaur, linga Doge, cavalerescul rege al CipruluT 1, cind inima Venetienilor batea mat cu putere decit de obiceiu, orasul avea un oaspete ilustru, si, de acum innainte, Venetia va fi glorioasa supt raportul spiritulul mat ales prin oaspetir strain! pe cari-i va atrage si-t va retinea pentru toata viata. Atunci ea era foarte mindra ca adaposteste pe unul din cet mat marl poet! italieni at timpulut s t i, saii, cum spune hotarirea Senatulul venetian, cel mat mare poet care a existat din,vremea antichitati!, Messer Fra'ncesco Petrarca. Venise si el in Venetia, si o scrisoare yestita a lui it cuprinde impresiile : a asistat la ceremonille StatuluT venetian, s'a minunat de stralucirea for 9i, prins sufleteste de oral, s'a hotarit sa-t faca un dar. Biblioteca Marciana este, nu in ceia ce priveste cartile pastrate azt, ci in ceia ce priveste ideia de la care a plecat adunarea lor, o creatiune a lu! Petrarca. Avem hotarirea Senatului prin care-s1 exprima recunostinta fata de acela care a &fruit cartile sale ca sa fie puse la dispositia publiculut si sa poata folosi ortcu!. Cartile lut Petrarca insa au Post cetite, se vede, cu atita rivna, incit fury mutate pe la casele cetitorilor, cact azl ele nu se mal pot descoperi. Pe urma a venit veacul al XV-lea, care se poate considera drept cel mat stralucit din trecutul medie- I V. unele acte inedite, in Apendice. 7

98 98 N. IORGA val al Venetiel, cad, pe urrna, in veacul al XVI-lea, a inceput era moderna, a Renasterii. Dar in acest veac al XV-lea, cu toate greutatile razboiulu! impotriva Turcilor, aproape necontenitulur razboia impotriva lut Mohammed si Baiezid, cu toate cheltuielile zilnice, cu toate greutatile in care se zbatea adesea tesaurul Republice!, cu toata demoralisarea pe care o produceati anume infringer!, anume pierderr de pro- Vinci!, cu toate acestea Venetia a avut o stralucita epoca de desvoltare culturala. Sa analisam aceasta desvoltare in formele pe care le-am analisat si pana acum, pentru epoca ma! veche. IntgiU, in ceia ce priveste opera narativa, cronicile, avem cunoscuta culegere de (Viet! ale dogilor, a lu! Marino Sanudo, scrisa in acel dialect venetian care este o desmierdare pentru auz, care, dintre toate dialectele italiene, sun(, fara indoiala, ma! dulce, ma! alintat, pierzindu-se in sunete blinde ca o melodie in minor. Si tot de la el avem acea admirabila carte, gra pareche in once literature, ce sint Diarii-le, (Ziar ele3. lul Marino Sanudo, publicate integral abia daunazt. Se pastreaza apo! in arhivele Venetiel mil si mil de documente, o literature politica de o important exceptionala, din care se vede cum se judecail deosebitele probleme diplomatice, cum se resolvail greutatile militare,acte in latineste, ma! tarziu in italieneste, cind apar si discursurile pe care le tineatil ambasadori! strain! si trimesii VenetieT in terile straine, la Constantinopol, in Franta, in Spania, acele admirabile rapoarte pline de ider originale, de informatii pretioase, de patriotism si prevedere pe care le-au tiparit Alberi, Barozzi si Berchet. Ele constituie, de sigur, o literature : daca nu e literature poetic(, rindurile acelea, care exprima in asa de large masura suiletul omenesc agitat de asa de innalte gindurf si de asa de nobile sentimente, fac

99 ARTA, UTERATURA SI CULTURA 99 si ele parte din expresia literary a poporulul de la care ail pornit : d'innauntru, din ]iniile acelea latinestt si italienesti, vorbeste un glas asa de omenesc, incit el refine asupra unor subiecte care nu fac parte din preocupatiile stiintifice ale momentulul pentru cercetator. Avem astfel howririle VenetieT, dar n'avem altceva : n'avem toate vestile care veniaa acolo. SA ni inchipuim ce cantitate enorma de rapoarte, din toate partile lumit, sosia in fiecare zi la Venetia..Si nu numal de-ale Statulul, dar sl particulare : top ace can aveau afacert de negot, pang in fundul Asiel si pe coastele Africel, trebuiail sa intretie o corespondenta extraordinar de bog-ata. Din nenorocire, Venetienil, amen! practicl, au pastrat hotaririle lor, de care erati responsabill, dar lucrurile primite le-ad distrus. Din secole intregi se pristreaza numal o cutiuta de rapoarte ale (rectorilor,, administratorilor de provincil. El bine, s'a gasit pe la 149o-53o un om care avea intrare la cancelaria de Stat ca si in principalele case de negot, in locurile de intilnire si de petrecere ale clasel dominante, si care si el si -a zis ca e pacat sa se piarda toate acestea. Astfel a inceput A. le noteze zi cu zi, si a notat, neobosit, o viata intreaga, asa incit, cind au inceput sa se tipareasca insemnarile, zi cu zi, ale luf Marino Sanudo, au trebuit douazect de volume marl. Ce nu se gaseste innauntru! Vest"' adevarate si vesti false, scrisort, simple informatil, vuietul lumit intregl, pc care-1 auzi strabatind paginile aziarelora lui Sanudo. Niclo literatura nu poseda o carte de informape asa de vasty, asa de variata, cum e aceasta, ti, natural, nu e stilul lur, ci el da ce vine, dar toate glasurile straine care se amesteca aicl, dail impresia unei activitati uriase, unor silinti nepilduite. In acelasi timp cind opere de istorie de felul acesta

100 100 N. IORGA se alcatuiaii, geografia gasia in Venetia cultivator) practicl, ale caror nume, dupe atitea portulane, infatisarf grafice ale coaster, nu pot fi uitate niciodata. Atuncl se zugraveste vestitul Mapamond, marele glob al pamintuluf, cu insemnarea exacta a localitatilor din terile cele mar deosebite, glob care se pastreaza si astazi cu pietate in incaperile Palatulul Ducal de o- dinioara. Avem apor mapamondul lur Pietro Mauro, un calugar, si ale altora. Si, in acelasf timp, se trezeste in lumea aceasta yenetiana un mare avint catre descoperiri. 0 intreaga scoala merge pe urmele lur Marco Polo, i astfel, in vremea cind descoperirea Americit de alt Italian, de un Genoves e ca o ultima lovitura, ucigatoare, din partea Genovet invinse, intoarce pe o cale noun negotul de c specil», de mirodenil si ccoloniale, care imbogatise Venetia, ea are, dupe un Giosafatte Barbaro, un Angiolello, calatori la Turd i Tatari, pe cet dol Gabotto : Giovanni si Sebastiano, cari au descoperit Tinuturile de linga America de Nord (Terra Nova si Labrador) are pe Niccola si Antonio Conti, cari descopar Groenlanda, pe cutare altul, care calatoreste in Asia de Sud, pe acela care ni-a lasat povestirea exploratiilor sale in Gambia. 0 glorie a Venetier in veacul al XV-a, glorie care se tine si de literature, dar se tine i de arta, este tipografia venetiana. Tipografia in Venetia a fort adusa de dot Germans, loan si Windelin de Spira, si de un Frances, Nicolas Janson, cari au venit aid, ca intr'un loc cu multi client! bogatf, si au inceput sa tipareasca cartf de un lux extraordinar. Pe urma s'aii stabilit insa si Italieni, cari ail dat un numar nesfirsit de cartf relativ ieftene, trei mif in refzeci de anf incepind de la Pe vremea aceia, Venetia adaposteste pe ce-

101 ARTA, L1TERATURA ESL CULTURA 101 lebrul Aldo Manuzio, ale ctrut scrisori italiene sint asa de interesante.,si sa nu uitam un lucru : c tiparul nostru cel mar vechiii vine, prin Cetinie, din Venetia si ca stemele vechr care impodobesc cartile noastre sint, ca fel de lucru, tot de aid. In acelasr timp, Aldo Manuzio, un om foarte invatat, intemeia, la 1490, cea d'intaiii mare Academie venetiana. SA nu se creada a <Academie, inseamna ceia ce inseamna in timpul nostru : cu membri activr, membri corespondents, membri onorari, cu edinte saptaminale, sesiunr generale, jetoane de presents, condicr de iscalit, premi!, multarniri si nemultamirr din causa premiilor. Nu. Pe atunci <Academir, insemnail cu totul altceva : societatr de prieten!, de oamenr, unit cult!, altir de gust, cari schimbaii pareri. Se a- dunati prin gradini : Inchipuiasca-sr cineva pe membrir unei Academic din timpul nostru intr'o gradina, vorbind acolo in societatea cea mar placuta, in care, oricum, academicienir, oament mar in vrista, nu se v1d de obiceiti, si supt ochir trecatorului, care, vazindu-i string, are dreptul sa bata la poarta Si sa spuie ca are si el ceva de cetit, dar si aceasta la inceput fora pretenti!, nu ca lecturile publice din vremea decadentel romane sail din vremile moderne in Bucurestr. Si, ca sa se vada cam cine facea parte din Academic, citam citeva nume : Bembo, vestit autor de scrisorr, Sanudo, autorul Ziarelor), Ramusio, care a strins calatoriile facute de Venetieni ; eraii i trer Greer: Dimitrie Chalkokondylas, Musuras. un Cretan, Gregoropulos, cari dadeati lectil de limba greceascl dupa catastrofa Imperiulur de Rasarit, aicr, in Venetia. CAcr era vremea cind toata lumea era mindra de a sti trei limb! : pe lingl latineste, greceste, si, une or!, chiar evreieste, e- braica veche, ca specialists in Scripture,

102 102 N. 1011GA Tot atunci, faima iubiril pentru invatdtura a Venetic! face pe un al doilea mare donator de card, ale carui manuscripte, foarte pretioase, formeazd cel mai scump fond din departamentul manuscriptelor Biblio tecii Stintului Marcu, sa vie aici si sa-si lase cartile Republicei : este cardinalul Visarion, Bessarione, cum zic Italienii, al cdrui chip impoclobete i astazi cancelaria directorului. De la manuscriptele lui, aduse intr'o Mita frumoasa, a inceput Biblioteca Marciana, care era proprietatea Sfintulu! acesta e sensul, biblioteca patronului orasului. Si, in curind, dupa trecere de o jumatate de veac, va fi insdrcinat cel mai vestit arhitect al Venetiel, marele Sansovino, sa cladeasca lingd. palatul Monedei un palat anume pentru aceasta biblioteca, care mai tarziil a fost unit cu Palatul Regal. Acolo au stat cartile, cu statuile Museului arheologic de azi laolalta, pond la expulsarea de Napoleon I-iii, de vice-regele sdu italian, principele Eugeniu, pentru a se face, prin anexarea localulu! el, Inca mai mindru palatul noil regalitdti peninsulare. Palatul Ducal a primit atunci, in salele neocupate acum, ale vechilor oficil, depositul sacru, iar, cind s'a vazut cd incep sa crape zidurile puternice, s'a mutat din noti biblioteca, acum zece an!, dar nu in Libreria lui Sansovino, ci in Zecca vecind, in care, F e locul vechilor teascuri de ban!, se asezase, cu chirie, in aceasta schimbare a tuturor destinatiilor, Camera de Comert. IV. *i iatd ca, in aceasta lume venetiana, atit de bogatd in ceia ce priveste scrisul, apare si singura adevarata si exclusiv venetiana scoala de pictura. Avem pictori si mai innainte si mai tarzia in Vengia, dar pictori! Vengiel, a! cladirilor sale, a! bisericilor, piete-

103 ABTA, LITETATURA SI cultura 103 lor, ceremoniilor sale, at familiilor sale, acestia nu sint din veacul al XVI-lea. In al XV-lea, at picturile loculur si sufletulut venetian, ingust, negustoresc, parcel, i infatisarea severa a persoanelor 1 rinduiala stricta cu care se succeda in pictura aceasta, sint tacute dupa chipul fisic, ca i dupa asamanarea morala a acelora cari ail comandat asemenea lucrari. Cind intri in t Accademia delle belle arti,, unde se aduna tablouri din veacul al XIV-lea pana in veacul XIX-lea, Ora la Hayez --, care a fost cel mai insemnat pictor al lor, la 185o, dar gra importanta artistica generala,cind intri, deer, innauntru si cercetezi odaile in care se cuprind operele veaculul al XV-lea, inveti din ele, pentru oras si istoria lui, pentru tipul lui sufletesc mar mult decit din marile lucrari ale secolului urmator, si esti mai emotionat de dinsele, in sinceritatea lor aspra, stingace, decit de largile picturl, frumoase ca intatisare de trup omenesc, care deosebesc epoca Renasterii. Aid vom intilni pe Bartolommeo Vivarini, pe cel dot Bellini, Giovanni, cel mai important, si fratele sau Gentile, care, chemat la Constantinopol, a zugravit pe Mohammed al II-lea Cuceritorul si pe gloriosit lul Ieniceri. Vom intilni pe Carpaccio. Prin et avem si visiunea vietir istorice a Venetiel de odinioarg. : tot ce spun cronicile, tot ce cuprind actele, tot ce ggseste o expresiune literary in documente se veje infatisat pe pinzele acestor pictorr din veacul al XV-lea. In a- celasi timp, dud amintirea neuitata a Madonei lui Bellini, cea mai innalta si mar pura forma a entusiasmulul religios creator de arta in evul mediu italian Si, pentru comparatie, cauta si pe aceia care e cuprinsa in altarul din dreapta al bisericil Franciscanilor, dei Frani, care, ispravita in veacul al XV-lea, merita ca insasi, dupa San-Marco, sa fie vazuta, innainte de once alta biserica din Venetia, fiindca ea ne stramuta

104 104 N. longa in mediul istoric al timpulut, intre stalele innalte, lucil, pe care, le ocupad magistratii venetient pe vremurt, si de o suta de ant nimeni n'are dreptul sa se aseze acolo! intre morminte din veacul al XIV-lea prinse pe paretl, producind, toate impreuna, o profunda impresie crestina medievala si o mare impresie de glorie venetiana. Cu Iacopo Pama si cu Lorenzo Lotto se merge apol la Giorgione; de la severa linie medievala la betia de coloare moderna. Cel din urma, batrin, bolnav, cu glasul stins, merge la Madonna din Loreto si se face, locuind in chine, pictorul exclusiv al SfinteT. Si dupa ce le sfirsi, nu trecu mult si, cum traise moral si ca bun crestin, asa muri, dindu-si sufletul Domnulul Dumnezeu (Vasari)., Evul mediu traia Inca in suflet si pe pinza. V. Trecem acuma la epoca RenasteriT, la veacul al XVI-lea. In acest veac cronicile venetiene scad ca importanta. Decaderea politica a Venetiel se observa imediat in marturia literara a celor petrecute in cuprinsul orasului si al coloniilor sale. Intilnim in vremea aceasta, in locul istoricilor de odinioara, pe un istet minuitor de argumente, luptator in afacerile diplomatice ale Republicei cu Stintul Scaun, un Paolo Sarpi, vestitul istoric al Sinodulul din Trento, Intilnim pe un Paolo Paruta. Dar marit istorid au disparut, cu faptele marl si mindra constiinta a insemnatati1 lor. 0 poesie venetiana in acest veac al XVI-lea nu exista nici ea : in locul poesiei din viata e zapaceala until lux nebun, silinta de a se intrece, familie de familie, individ de individ, in desfasurarea celor ma!

105 ARTA, LITERATURA I CULTURA 105 scumpe vesminte, in insirarea celor mai scumpe margaritare, in presararea pietrelor celor mai rare, in organisarea petrecerilor, balurilor celor mai cercetate si mai stralucite. Este marele veac al risipel venetiene si al desfriului venetian, veacul acesta al XVI-lea. Trecuse vremea cind se luau hotariri ca acelea din veacul al XV-lea, contra femeilor care poarta prea mult stofa, lanturl prea scumpe, pedepsindu-se si persoana i croitorul, sail vremea in care se hotara cu privire la petrecerile de nunta, ca O. nu vie prea multa lume Si sa nu manince prea mult, margenindu-se alaiul la 20 de fete dupa mireasa, si fixindu-se numarul felurilor de mincare, dintre care prajiturile erati sa se consume numaf cu wile Inchise, ca O. nu ispiteasca pe eel de afar 1. Legi de acestea nu se mai intilnesc, ele nu se aplica, i de atunci va fi venind proverbul venetian : (lege venetiana, care dureaza de astazi pe mine,. Dar, in schimb, aceasta este vremea cind se fac cladirile cele frumoase ale lul Sansovino i cind cel trei mar! pictorl, la cari s'ar putea adaugi i Giorgione, impodobesc toate bisericile din Venetia, Palatul Ducal, castle particulare, cu picturl, in cea mar mare parte pastrate la locurile pentru care au fost fcicute si unde produc mai mare impresie, iar unele stramutate la (Academia de bele arte. Aid e locul sa caracterisam, supt raportul venetian, pe acel trei marl pictorl, cari sint Veronese, Tiziano gi Tintoretto. Din cei trei, numai unul e Venetian de nastere, Tintoretto, ceilalti fiind veniti de aiurea asezati in oral, unde isl aveau pravalia. Ne-am mira de cuvin- I V. la Apendice.

106 106 N. 1011GA tul cprdvalie : artistul e Boar represintantul lul Dumnezeil pe pamint supt aspectul special al frumuseter ; el nu se preocupa de meschinariile existentei, el traieste in lumea lul speciala, de unde privirile abia se coboara catre relativitatea noastra de jos. El nu, acestia eraii cmesteth, aveau ded pravaliile for si, precum in timpul nostru un copil e dat ucenic la un cizmar, croitor, tipograf, asa se at:lea pe atuncl un baiat ucenic la un Tiziano, la un Tintoretto sail Veronese, cari erail numai niste cjupinb, cunoscuti prin numele for de botez sail prin porecla lor. Veronese inseamna : din Verona, dar nu acesta era numele lut de familie, ci Caliari, de si toata lumea, se intelege, it cunostea dupa porecla loculut de origine ; Tintoretto nu inseamna altceva decit micul vapsitor de stofe, boiangiu, iar numele intreg era messer Jacopo Robusti (jupin Iacob). 5i se ducea copilul la jupinul cutare, care-1 punea in pravalia lut sa faca la inceput ceia ce face orice ucenic : sa atite focul, sa care apa, sa curate pe jos, etc., si maestrul, daca vedea ca baiatul arat insusirt, it trecea in odaia cea mare, in tsalone>, ceia ce inseamna sala in care erail asezate pinzele marl, in care putea indrazni cineva sa infatiseze ceia ce se cuprindea in mintea /u1, in sufletul 1u7, cu maestria, cu magisteriul independentei castigate printr'o lung, si umila munca. Cariera lut Tiziano arata mat bine decit orlce caracterisari cum era atunci aceasta arty care, fara sa se coboare, se confunda cu mestesugul. Vine de pe Piave, de la Cadore, in munte. Dat in gazda la un unchiti din Venetia, intra ca invatacel la Bellini cel mare. La 1507 i1 iea de acolo Giorgione si-1 invat.1 a zugravi, peste contururt, color' si lumina. AjutA pe maiestru la frescele exterioare din Fondaco dei Tedeschi, chanul Nemtilor),si, dupil socotinta multora,

107 ARTA, LITERATURA I CULTURA 107 it Intrece, fatada despre Merceria fiind mat frumoasa decit aceia de spre Canal. Incepe a lucra pentru biseria, pentru ccumetria negustori ; la peisagil it ajuta cite-un German. De la 1514 it intrebuinteaza principir : seria nesfirsita a tablourilor in care traieste o epoca intreaga, a inceput. La Roma cunoaste scoala dulcelui Rafael, si o raza se coboara in severitatea lut gravg.. TrAia dintr'o functie la Senseria», la csamsarii) oficiali, care -i dg. 30o de scuzi pe an, cu indatorirea de a zugravi pentru 8 scuzi pe fiecare doge. Roma i-a procurat un venit si pentru fiul, Pomponiu. Carol Ouintul plateste acuma o mie de scuzi de our fiecare portret al ccavalerulub) Tiziano, cu 200, apoi 40o de scuzi asupra Camera din Neapole l Intrecuse s,i in portret pe Bellini, despre care un contemporan scrisese : Asa de bine al facut, Bellini, copila, CA al putea sd 61 Apele batrinul crezut. Nu se putea sd fad mai bine figura, Nici sa 'mpletesti mai mester pdrul ei blond, Asa-i este fata si ochii ii.i raised asa, i astfel intinde si mina el rosa, de fapt Asa hi obrazul ca 'n marmurd purl, Asa se deschide rosia gura 'n omdt. Intre acest1 trei pictori, far. indoialil ca cel mai venetian e Veronese. Lui i se atribuie pe drept meritul de a fi adus pe linga iubirea pentru arhitectura in pictura, care deosebeste pe totr oamenif Renasterif, cladind bine pinzele sale, cu coloane, coridoare, perspective, i se atribuie, zic, un merit legat de marirea Venetia, de cerul Venetiei, de aierul Venetiei, meritul, dublu, de a deschide perspective care sint speciale acestuf oral si de a da lumina particulars lagu- I Dup. Vasari, Vite degli artefici.

108 '108 N. IORGA nelor, acel amestec de albastru si our care deosebeste pinzcle hif si care nu e adus din Verona, ci s'a format din necontenita vedere minunata a transparentei aurite a Venetia a cerului de o puritate luminoasa, a marii de zabranice si raze a Venetia In ceia ce priveste pe Tiziano, e si el Venetian, insa supt alt raport. Tiziano e innainte de toate pictor de figuri, portretist. Fara indoiala, orlcine isi aduce aminte de tabloul imens represintind suirea la cer a Maice! Domnului, ori de al Marie! copile urcind searile pentru a ajunge unde o asteapta, sus, preotul ebraic, pe Isus coborind de pe cruce in umbra neagra de crima. Cu toate acestea, in tablourile mar! religioase nu se observa totdeauna o arm onie asa de desavirsaa ca in tablourile lu! Veronese : sint disproportil in constructie, in desvoltare si gradare. In schimb, tablourile lu! Tiziano care infatiseaza magistrati s,i nobili venetieni sint cele mai pretioase contributii pentru intelegerea istorie! Republica a sufletului rasei pe aceasta vreme../1;;a erail, cum ni-i infatiseaza el, cu aces demnitate care nu e trufie, cu acea simplicitate care nu e umilinta, cu acea carnatiune inilorita care nu e vulgaritate burghesa, cu acel lux care nu e pretentie si cu acea seriositate care nu e posy sau melancolie. Cel de-al treilea pictor, Tintoretto, eel mai trist, mai intunecat, este si el Venetian, nu prin ceia ce se vede, luminos, clar, transparent, dincolo de casa venetiana, ci in insusi cuprinsul case! venetiene, in acea umbra adinca a mai tuturor ceasurilor de zi. 0 fi invatat lucrurile acestea si de la maiestrii pe can i-a avut ca tinar, caci la fiecare dintre dinsii este si o parte invatata, dar partea personals a lu! Tintoretto vine din aierul scazut, confinat, din acel umed amurg, acel clar-obscur al locuintelor si straditelor venetiene.

109 ARTA, LITERATURA SI CULTURA 109 Dar e si vremea marilbr opere de tingegno», de inginerie si arhitectura in Venetia. Fra Iocondo invatase pe VenetienT a face sa li se pgstreze laguna, indreptind apele Brentel la Chioggia, si el filcu planul podulut de la Rialto, care fu inlocuit cu al Iut Zanfragnino. Ce a facut Sansovino, Florentinul fugar, in Venetia nu se poate spune in de ajuns. Era tot asa de mare inginer ca si sculptor minunat. Nu-1 rebuta intarirea de zidurt, refacerea de temeli!, cele mat umile lucrarl de edilitate I. I se datoresc, dupg Vasari, palatul lut Giovanni Delfino, lingg a Riva del Ferro», pe Canal Grande, lucrat pentru de galbent, al lut Lionardo Moro la San-Girolamo, tun adevarat castel», al lut Luigi de' Garzoni, mat mare cleat Fondaco dei Tedeschi (tl'acqua corre per tutto i1 palazzo;), la Ponte Casale, afar;, al lut Giorgio Cornaro, (eel mat frumos din Italia», Scuola della Misericordia, <eel mat superb edificiu din Italia», San Francesco della Vigna (fatada, de altul), biserica San-Spirito tin lagune», fatada de la San- Gimignano, cea de la San-Giuliano, mormintul dogelut Venier la San-Salvador, boltile de la Rialto. La San-Marco, de-asupra portit, de el e Maica DomnuluT de marmura (ca si cea de la Arsenal), si tot de el poarta de bronz a Sacristia (El a facut», scrie biograful sxu, tcu a In! stiinta si judecata asa ca orasul s'a innoit aproape cu totul» 2. Trovandosi, l'anno 1529, fea le due colonne di piazza alcuni banchi di beccari e fra I'una colonna e l'altra molti casotti di legno per commodo delle persone per i loro agi naturali, cosa bruttissima e vergognosa, si per la dignity del palazzo e della piazza pubblica" (Vasani, / e., Sansoi'ino). e Egli FA fatto col suo sapere e giudicio the si a quasi del tutto rinovat o quella citta."

110 110 N. 1ORGA Si ne inchipuim deci cu ce sentimente it priviag cetatenii cind la batrineta trecea in orasul de care nicio chemare nu-1 putuse desparti, printre operele lul care pretutindeni ii rideati in lumina soarelul vesel, noun intrupare a seninei antichitati azdravan si sangtos Ia 93 de ant, mergind ca un tingr, privind f9r9 ochelari si lucrul cel mai mic, oricit de departat, imbracat frumos si totdeauna foarte ingrijit, placindu-t femeile si pan,) la ultimii ani de batrineta, si vorbind de dinsele foarte bucuros). Si, cind muri, la 157o, de si ca batrin isr facuse datoria firii, totusi Venetiei intregi i-a parut rau, cind 1 -a dus Ia locul de ingropare din San Gimignano. VI. In felul acesta am ajuns in veacul al XVII-lea. Veacul al XVII-lea este inceputul decaderii pentru Venetia. Se innalta cladiri marl ca csanta Maria della Salute,), cu podoabe multe in toate partite, cu scar' largi, desfasurindu-se Ia fiecare intrare, cu imense rotocoale, convolute la toate unghiurile. E fastul ce urmeaza luxului. care el insusi urmase simplicitatil armonioase a veaculul al XV-lea,si pe urma va veni veacul al XVIII-lea in care fastul acesta va Insemna moda saracacioasa a unel epoce de complecta ruing. In veacul al XVIII-lea, nici nu este un mare pictor venetian: sint numai arhitecti sumptuosl ai orasului de petrecere, dar pictorii marl lipsesc. Jar: in materie de istorie, de poesie este golul absolut. Sint autorl de scrisorl pretentioase, ca Apostolo Zeno ; se intemeiaza Academil in toate colturile, cu nume care mai de care mar cgutate : Academia celor Desculti, Academia Iubitorilor de adevar, a Aprobatilor, a Trezitilor, a Indemnatilor (Approbati, Svegliati, Allettati), a Argonautilor, si asa mar departe. Intre femeile venetiene,

111 ARTA, LITERATURA S7 CULTURA 111 care all avut totdeauna foarte mult gust pentru lucrurile spiritulul, apare acel exemplar pe care vremea mai noun 11 numeste bas-bleu, femei care tin cerc, care peroreaza, care corespund definitiel pe care a dat-o daunazr Alphonse Karr femeir scriitoare, care displace din doua puncte de vedere : fiindca nu e scriitor gi fiindca nu e femeie ; acele doamne venetiene cu jour fixe de literaturd, care aduc $i ele un fel de efeminare a vietir venetiene. In veacul al XIV-lea tipul Venetianului cum trebuie sa fie era un om evlavios care se duce in fiecare serbatoare la biserica, magistrat integru, ostas gata sa piece totdeauna, dar tot cu acelasi aier sumbru, auster, pe corabiile Republicel, pentru razboaiele Sfintului Marcu. In veacul al XVI-lea, omul cum trebuie sa, fie este acela care, platind larg la dreapta i la stinga, pictort, arhitecti, sculptors, musicantl, nu lase sa treaca saptamina fard sa deschida usile palatulur lui, ca sa se ing,ramadeasca acolo o lume doritoare de placed. In veacul al XVII-lea Venetianul cum trebuie sa fie este un om de Stat, putin cam jenat in ceia ce priveste afacerile financiare, foarte diplomat, foarte cult, fara niciun fel de spontaneitate in suflet, fara niciun fel de energie noun. Iar in veacul al XVIII-lea e un perfect ccavaler), ail cavaliere di buon gusto), obisnuit a merge totdeauna la Cafeneaua Florian, <pravalia de cafea), <la bottega di Caffe di Florian), care exista si acum in Piga, la librari, cartai, in saloane la doamna Gozzi de pilda, la teatrele multe, la <conservatoriile de musical, pentru a fi vgzut. Sari 41 intrebuinteaza cea mai mare parte din timp ca advocat,o multime de advocap pledind procese sdrace, unii facindu-si singurl pledoariile, altii spunind pe ale altora, cu un tarif anume pentru fiecare gen. Pe Brenta erati frutnoasele <vilegiaturi). Cite until cauta din rasputeri sa fie nu

112 112 N. TORGA mit guvernator, si nu in vre-o provincie departata, in Dalmatia de pilda, unde nu sint oamenl cum se cade, ci in alte ora.$e italiene si, daca se poate, in Franta, la Paris. Goldoni insust, marele Goldoni, cind a fost chemat pentru represintatiile Teatrulul Italian la Paris, a facut ce a facut si nu s'a mai intors niciodata acasa, avind pensie de la familia regala, car la urma cerind de la Guvernul revolutionar : acolo i-a ramas si vacluva. Gazete apar Inca din 171o, cind avem (Giornale dei litteratio, si ele se desvolta pana la < Osservatore al lut Gozzi, Ora la (Giornale Enciclopedicoo, pe care-i scoate una din acele doamne, Elisabeta Tura, pc vremea cind chipurile fine ale VenetiFA domi nante eraii schitate in pastel de mina usoara a Rosalbei Carriera si a elevel sale Luigia Bergalli. Distractia cea mare in veacul al XVIII-lea este insa teatrul. Atunci se intemeiaza < Teatro della Feniceo si atitea altele, cu actorl vagabonzt, cah veniau bucurosi la Venetia, stiind ca vor gasi o lume gata sa-t aplaude, sa-t adore. Goldoni, marele scriitor de comedii venetian, n'ar fi fost cu putinta fara aceasta org-anisatie a teatrelor. El era advocat, fiii de medic ; el bine, i se cereau necontenit piese, fiindca doria cutare actrita, on cutare actor favorit, si fiindca i le pretindea publicul. $i erail lupte inviersunate intre deosebitil autori de comedic, de trebuia sa intervina Guvernul Republicei, care hotara sa nu se mai atace personal pentru ca aceasta ar putea sa provoace scandal in chiar sala de teatru. $i, prin aceasta moda a teatrelor, in acest aier confinat, dar cute, din veacul al XVIII-lea, iata ca pentru intaia oara Venetia capata pe scriitorir sa1 adevaratt : satira lut Carlo Gozzi si comediile lul Goldoni. Goldoni e un scriitor incintator chiar pentru des - ilusionati, pentru dificilt in materie de gust, pentru

113 ARTA, LITERATE RA SI CULTURA 113 modernisti innainte de orlce. Toata viata VenetieT traieste in cornediile lut, si cea actuala, si chiar viata trecuta, cad a facut si doua piese cu subiect istoric : Marco Polo i Isaacio, imparatul luarir Constantinopolel de dogele Dandolo. Dar mat ales e Venetia /ui cu hanurile de atuncl, ca in tlocandiera7,, cu lumea care se sfadeste de la o fereasta la alta, cu schimbul de vorbe care flutura prin vazduh, cu atmosfera din compi, cu piata San-Marco, cu pravaliile de acolo, undo o lume speciala se invirte, schimba ides, vest!. Un singur lucru lipseste : Guvernul venetian, dar de acela nu indraznia sa se apropie nimeni, cu toate ca in ultimul timp asprimea in materie literara scazuse : Goldoni 1sT facuse o noun editie a operelor lul la librari de pe continent, si unit editor! venetient oprisera aceasta editie ; el' bine, mergeaii nobill, in necazul Guvernulul, la anume puncte de pe continent, si aduceati de acolo editia interzisa in Venetia, iar magistratii stiau foarte bine aceasta, dar inchideall ochil. In piesele acestea se faceau si oarecare alusil politice, pe care n'ar fi indraznit a le pune scriitorii intealta lucrare. Asa incit Venetia decazuta din veacul al XVIII-lea nu se poate zice ca nu ispraveste fara sa dea in marea opera a lul Goldoni icoana el intreaga. Adaug, la sfirsitul acestel caracterisari a teatrulut lul Goldoni, ca. Goldoni nu era un necunoscut pentru innaintasii nostri : pe la 183o tin profesor de drept, Costache Moroitl, a tradus tvaduvax, lul, la 1858 s'au tradus alte piese ale lul Goldoni, iar dupa 186o niste domnisoare au tiparit la Sibiiu traducerea unel a treia piese. Si eu am traclus pe vremurl ahangitax care se joaca insa dupa alta versiune, neaparat buna. In sfirsit, pe.ritru a incheia, secolul acesta al XVIII-lea, mai infatiseaza cad Venetia pare ca tinea sä dispara 8

114 114 N. MAGA intr'o ultima infatisare maiestoasa a spiritulul ei, pe cel d'intahl pictor de plein air in Italia, pe Giambattista Tiepolo, ale cdrui marl pinze cuprind atitea din elementele picturil moderne, un pictor avind conceptia lul Veronese si mijloace tehnice superioare celor pe care le intrebuintase acesta. Cu comedia lul Goldoni, cu satira social a lul Gozzi, cu pictura decorativa a lul Tiepolo se incheie viata sufleteasca a Venetiel.

115 --- CONFERINTA a V-a. Venetia si Rominii. I. In afara de legaturile de singe dintre Romint i VenetienT, pe care le-am aratat mat innainte,et find dintr'o ramura ilirica, atit de apropiata, in ceia ce privete obirsja, de Tract, stramo it no tri, Venetienit au trebuit sa. aiba Inca din timpurt foarte indepartate legaturt cu at no tri, pe care astazi nu sintem in masurit sa le stabilim deplin. i iata cum. Cea d'intaiii cucerire a Venetienilor s'a intins pe malul opus al Marir Adriatice, prin urmare pe coasta apuseana a Peninsulet Balcanice, asupra Istria Dalmatiet i mat tarziti asupra punctelor vecine din Albania. Inca de la anul T000 Venetienit au fost stapint pe termul cellalt al Mari! aceleia pe care Italienit de astazt o numesc mare nostro i pe care Venetienit, in vremurt departate, au putut-o privi cu drept cuvint ca o Mare a lor, cum era i natural i logic sa li apartina. Pe urrna, dupe. trecere de fret secole, prin urmare in momentul cind Turcit apar in Peninsula Balcanica, Venetienit s'ail intins i asupra unor anume teritorit albanese i grece tt, au ajuns prin urmare sa stapineasca insula Corfu i, pe rind, Durazzo, Antivari, Budua, Dulcigno, locurile acelea care astazt sau fac parte din

116 446 N. IORGA regatul MuntenegruluT sail se gasesc in cercul de influenta sail in cercul de pofte al MuntenegruluT. El bine, in regiunile acestea i in anume part! dalmatine, dar mai ales in aceste part! ale Albaniel, elementul romanesc e foarte vechia, amestecat fiind i cu elemente albanese. Cad coasta Albaniei infati- eaza intaiil un numar de ora e a ezate linga term, care au cuprins o populatie la inceput de origine latina sail de origine ilirica, dar romanisata, trecuta apol la SlavI: in ora ele acestea traia pana in veacul al XVIII-lea o lume care vorbia alta limba, ce nu e nicl italiana, nici a noastra, ci o limba intermediary intre limba romaneasca i cea italiana, limba care s'a stins abia in veacul trecut, cind un cercetator, care a fost in legaturl i cu filologil no tri, Bartoli, a studiat in graiul unut batrin care, dupa citiva anl, s'a stins, aceasta limba ce nu mai avea alt vorbitor. Pe linga acestea, in munte s'ail gasit totdeauna Albanes! i RominT. Linga Ragusa, minunatul ora de pe Marea Adriatica, un admirabil colt african, cu cerul i Marea de cobalt, ora care forma o mica Republica, une orl supt influenta venetiana, o bucata de vreme chiar supt stapinire venetiana, in imprejurimile de munte eraii ciobanl de-al no tri, poate Aromini, vorbind graiul arominesc, poate legati, in ceia ce prive te dialectul, cu Rominif de sus, de catre Duflare; i cumparail Ragusanii lc ca romanesc,, caseus valachicus de la el i s'ail pastrat nume de acestea romane ti prin muntil Ragusel de azl, ca i in documentele vechi! Raguse. Acum toll sint slavisat!, dar el tac parte din populatia aceia viguroasa care a dat pe vremurl pe Uscoc!, pe Mot-lad. *i, elemente absolut romane ti, (Vlahii de la munte. linga Ragusa conduceail caravanele : eel mat cunoscutl, eel mat cautati, eel mai bine platiti dintre chervanagil, erail Ro-

117 VENETIA I ROMINI! 117 Vlahi trebuia sa to duct daca voiat salt minit ; la asiguri marfa ca sa treaca dincolo de munte, sa ajunga in alte tert, sail sa vie prin Ragusa la Mare. Neaparat ca. Venetienit au avut legaturt necontenite cu acesti Romint caraust. Citt din acestia n'or fi dus si marfurt venetiene, n'or fi descarcat corabiile sosite din stralucita Metropola a Marit Adriatice, precum citt dintre dinsit n'or fi fost intrebuintatt pe ele ca marinart, citt dintre dinsit n'or fi luptat si in razboaiele Venetiet! Venetienit ziceaa Schiavoni tuturor Dalmatinilor ; Schiavone inseamna Slavon, Slay. Natural ca nu erad sa faca studit etnografice ca sa deosebeasca, intre acestia, pe acel Cali vorbiati limba slava de cer cari vorbiail dialectul romanesc ; cer putint se treceati, ca de obiceiti, supt numele celor multi. Pe urma, cind ad trecut Venetienit in Albania, unde nu s'ati oprit la coasta, ci au patruns in interior et ad fost dusmanii hit Scanderbeg, eroul Albaniet, care mat tarziii a devenit capitan al Republicet, pe vremea cind Stefan-cel-Mare se lupta cu Turcit lul Soliman-Pala la Podul-Innalt de linga Vasluiii. Si acolo, in Albania, Venetienif au intilnit Rominr, pe vremea cind Albanesil, pornind din Sudul terit lor, s'ad intins OM dincolo de Termopile, asupra Aticer, cind ail colonisat Atena si ad trecut in Pelopones, strabatind cvlahia Mare», Tesalia, teritoriile principale lacuite de Arominr, cad Tesalia toata era un pamint romanesc, si cind < Vlahii) it intovarasiaii in aceste migratiunt. Venetienit prin urmare ad patruns in aceste regiuni ca stapinitort tocmai in momentul cind Rominit aveati mat multe rosturt acolo. Atunci cind Venetienit ad venit in Albania, intre Statele pe care ail trebuit sa be desfiinteze, ajutindu-le intaiu contra Turcilor, ca sa le inlocuiasca pe incetul, ca sa le mosteneasca la sfirsit cad erad prea slabe ca

118 .118 N. IORGA sa se poata apara impotriva paginilor, si problema era : orl Turcul, ort Venetianul, si natural ca se duceaii la Venetianul crestin, care aducea cultura, administratie, crutare iubitoare, intimplator, pentru supusif sai intre Statele acestea a fost si al ZenteI (dupa riul cu acelasi nume), din care s'a format mai tarziil Muntenegrul de astazi. Acest Stat cuprindea la Rasarit teritoriile pana la Scutari, si Scutari insusi a tacut parte din Zenta, iar, la Apus, pans la Primorie, la termul Marii. Antivari, Budua, Dulcigno, pang. la Ragusa si Cattaro, acesta era pamintul Zentel. Statul a fost infiintat pe la 136o, si dinastia care 1-a intemeiat se chema dinastia Balsizilor. Aceasta dinastie e insa o dinastie aromaneasca, romaneasca din Balcanl, dupa insasi parerea d-lui Jiree'ek, istoric slay, care totdeauna a aratat, daca nu o pornire subiectiva pentru Slavi, dar cel putin o deosebita tragere de inima pentru rasa din care insusi face parte. Balsa, Balsea, e un nume a carui radacina e evident romaneasca : Bale, Balica, Balila, Baluta, Balomir, atitea nume romanesti venite din aceiasi radacina. Acesti BalsizI, cari au durat pana la Balsa al III-lea, pe la 142o, si cari au avut leganu -it aduceati aminte de tratate pentru necon- turf cu Serbia, cu Albania, cu dinastiile grecisate din partile acestea de linga Marea Adriatica, se arata deci si astfel a fi de origine romaneasca. DecI Venetienil au avut a face cu elemente romanesti si in aceasta forma creatoare de State in Peninsula Balcanica, de State, din nenorocire, trecatoare, efemere, venite prea tarziii ca sa poata dura. Dar daca ar fi numal atit... In Dalmatia insa, cind au venit Turcil, el trimeteaii,cu toata pacea, care era personals, cu Sultanul care traieste, si, daca venia altul, o lua de la capat, iar Pasii de la hotar poate ca tenite atacurl de granita, pe asa-numitii martologi.

119 'VENETIA SI E0MiNII 119 Impotriva acestora trebuia sa se intrebuinteze elemente asamanatoare crestine. Austriecif avead pe haiduci si haidamaci de la can a ramas cuvintul in sensul de : om fara capatii5, desmatat, scandalagiii, iar haiduc a ramas in sensul special al secoluluf al XVIII-lea, de : hot bun, care iea de la cine are si nu trebuie sa aiba si da aceluia care n'are si ar trebui sa aiba, iar Venetia, din partea el, utilisa contra atacurilor de Turd la granita pe Uscoci sa5 Morlaci, can aveaii centrul lor la Segna, Senj, Zengg, in apropriere de coasta Istrid, in coltul nord-ostic al Maril Adriatice. Acum, Morlac inseamna Mavrovlah, Valah Negru, si ei sint Romini. La inceput tots Morlacii au fost Romini, in legatura cu elementele romanesti care s'ail intins pana la confiniile militare austriace, cuprinzind unele parti bosniece si partile colonisate cu Bosnieci din Croatia (Gaspar Gratiani, Domnul Moldovei, care e soc.otit de Croat, facea parte din coloniile acestea de Uscoci, de Morlaci asezate pe pamintul Imparatului, Liar era, probabil, Romin de origine). Uscocii au lost intrebuintati un secol si mai bine de Venetieni, ei au format armata lor obisnuita impotriva pradaciunilor din partea Turcilor. Iata prin urmare Inca o atingere a Venetiei cu elemente romanesti. Din partile acestea de Morlaci s'ail desfacut cindva, si anume din Dalmatia on din Banatul croatprecum se arata intr'o carte recenta, tiparita la Halle de profesorul romin de la Universitatea din Pesta, Iosif Popovid ',Rominii din Istria. Dar Istria a fost posesiune venetiana in ceia ce priveste coasta. Castelnuovo, Albona, unde era ()data temeiul Rominilor istrieni, sint pe teritoriul istrian pe care 1 ail stapinit si l-ail administrat, timp. de secole, Venetienil. i acestia au ' Dialectele romine din Istria, I, 1914.

120 120 N. IORGA fost tocmal colonisatoril de capetenie a! Istriei pustil de pe urma nenorocirilor cu astfel de elemente romanesti. Mergem ma! departe : Venetienil au venit in fruntea cruciatel a patra la Constantinopole si ail intemeiat Imperiul latin de Orient, care a tinut de la 1204 pang la N'ati dat un Imparat la Constantinupol Venetienii, dar au dat un Patriarh, si ei au luat un csfert si jumatate) din aceasta Imparatie : unde voiau. Prin urmare Venetienii au jucat un rol mare in Imperiu, trupe de-ale dogelui gasit pans tirziii in ost;rile Imparatilor de Constantinopol, cari, Balduin si, mai Henric, s'ail luptat pentru stapinirea Traciei, impotriva cu!? S'ati luptat impotriva lui Ionita, fratele lui Petru si Asan, intemeietorii Taratului bulgar celui de-al treilea, a! asa-numitului amperiu rominobulgar,, care nu era, bine inteles, Imperiu romanesc, ci o contrafacere, a treia contrafacere bulgara a Imperiulul de Orient, data aceasta cu o dinastie vlaha, dar cu o class dominants si locuitori din orase de origine bulgareasca. Chiar dinastia s'a bulgarisat foarte rapede ; dar pe vremea lul Ionita nu era asa. Bulgaria stateau la oras, iar ace! cari iesiail la lupta si cistigau prada, eraii VlahiT nostri, ArominiT cu cojocul intors pe dos, din Find, si marele cronicar frances contemporan al cruciatel a patra, la care a si luat parte, Geoffroy de Villehardouin, stia foarte bine ca B ougre e una si sblaque» alta si stia ca sint si doua limb! deosebite, cum stiali si Greci! contimporani. Prin urmare si al nostri stall in fata Venetienilor. *i nu numai ai nostri de acolo, dar si altit : cavaleril lu! Ionita erail alcatuiti din Cumani, pe cari if descriti izvoarele contimporane, cu sulitile for impodobite cu stegulete. Acesti Cumani nu era de origine turanica. Am trecut secole intregi no!, acestia

121 VENETIA SI ROMINII 121 de la Dunare, supt numele natiunir care ne stapinia : Rominul din Bucovina e azi Austriac cind pazeste Bosnia, Rominul din Basarabia e Rus cind se lupta cu Iaponesul. Ce, adeca, spun izvoarele privitoare la razboiul ruso-iapones ca ate luptat acolo Moldovenf, iar nu regimentul cutare si cutare de infanterie rusa? Acelasf lucru s'a intimplat si innainte. Cumanir, de erail flume el, nu pieriail fara urma, iar nor, daca am fi fost putinr, nu puteam ra'sari de-odata ca natie de milioane de oamenr in veacul al XIV-lea, in stare sa jucam un destul de mare rol pe lume. Prin urmare cavaleria cumana, in cea mar mare parte, era formata dintr'ar nostri. i, in veacul al XIV-lea, cind Tatari luasera locul Cumanilor, se spune ca sint doua feluri de Tatarf : Tatari paginr si Tatarl crestinf, Tatarr nor adeca si Tatar' vechi. Intelegem bine cine erati Tataril cresting, nor: eraa stramosif nostri. i Venetienil la sfirsitul veaculul al XIII-lea, dupa ce cazuse Imperial latin de Constantinopole, au putut vedea in Asia Mica, pe vremea celor d'intal Paleologl, restauratorl af Imperiuluf grecesc de Constantinopole, pe Vlahf, pe cetele de calani), cele mar viteze si mar iettene trupe auxiliare din apropiere, aduse de la Dunare in Asia Mica pentru a apara teritoriul bizantin impotriva Turcilor. Dar Venetienil au Intrat pe atunci mar adinc in Mama Neagra, si au dat, neaparat, si aid de-ar nostri. Si iata cum : pe la 1340, cind era Inca foarte recent principatul Terif-Romanestf, cind Rominii stateatl acolo, in mur4if Argesulur, la cetatea Argesulul, care din ce in ce mar mult cred ca nu era Curtea de Arges, ci cetatea de sus, din munte,--la Carvona care nu e decit Cavarna, in teritoriul anexat acum, in 1913, era un puternic stapinitor de oaste, capabil sa trimeata

122 122 N. IORGA io.000 de ostasf calae intr'ales si care se chema, romaneste, Balica. i Balica e acel care a trimes in ajutor Bizantinilor pe Dobroticf, tfiul lu! Dobrota), care poate fi Romin, si care a ajuns aa fie stapinul oraselor Marif Negre i intemeietorul Dobrogii de ma! tirziu, numita de Turd, dupa numele luf, Dobrugi-ill, ctara luf Dobrotic!). Dar Venetienif, nu numaf ca au avut legaturf' cu Balica i Dobroticf, dar au pus un mare pond pe aceste legaturf, au avut totdeauna nevoie de acestf stapinitorf. i explicam imediat de ce: Venetia avea o multime de coloni! in Rasarit, iar pamint italian prea putin ; coloniile acestea nicf ele n'aveau tarine in apropiere, cimpil de hrana ; toate insulele, toate cetatile erau asezate pe stinca, in locuri primejduite. Chiar daca erau asezate intr'un Tinut fertil, se putea intimpla, din causa Turcilor gi altor dusmanf, ca legatura cu interiorul sa fie periclitata ; dar oamenif tresa se hraneasca, i soldatif, si cellaltl. Venetia buiati avea nevoie, ca si Anglia astazi, de cantitatt enorme de griu,cu atit mar mult, cu cit Venetienir mincati bine i 1i trebuia pine alba : popor bogat, cu gusturf alese. De unde grin! acesta? Apusul n'a fost nicfodata vestit pentru bielsugul griuluf de export. In Italia era om linga om : cind vine cineva de pe coasta dalmatina spre coasta italiana, aceasta se vede alba de orase, pe cind coasta dalmatind ramine in urma bite zare de muntf go!. Acolo prin urmare nu era griti de trimes in Levant. Trebuia adus de undeva si aceasta este foarte interesant 1 pentru a raspinge parerea ca stramosif nostri au fost numaf cioban! mergind cu fluierul in urma oilor or! cu cirezile de vac!. Nu : i in steapa ruseasca i la nor se facea grill ; Oita in fundul munteluf se gasesc platour! innalte cu urme de culturf de grine; altfel n'ar

123 VENETIA SI nominn 12J fi ramas cuvintele : pine si grid in limba romaneasca, lucre de care nu prea se tine searna Deci veniaii Venetienil pentru gria la gurile Ditnarii, i aveau do luptat aid cu GenovesiT, can pastrau i ei coloniile for in Rasarit si cursele for obisnuite de corabii, cladind in fundul Marii Negre o colonie mai importanta decit a Venetiel. Colonia venetiana era Tana, ceva mai sus de gurile Donului, i Tana nu inseamna aliceva decit: orasul de la Don,iar Genovesii aveau Caffa, vestita for colonie, cazuta. la 1475, cu noun ani innainte de caderea Chiliel si Cetatil-Albe, in mina Turcilor. Prin urmare era o rivalitate intre Genovesi i Venetieni in apele acestea, in rindul pentru griul de care aveau nevoie i unii i altii. Am gasit o plingere formala, la 1360, a Venetienilor ca nu-i lasa Genovesii, la Licostomo,Chilia-Veche, din insula pe care o avem Inca de la 1878 ssi unde nu s'a facut pana acum nici cea mai mica sapatura ca sä se gaseasca urmele ce abia asteapta in parnint putinh. atentie din partea stapinitorilor de astazi in acelc locurr, sa incarce grine. Prin urmare, 'Ana aici, la gurile Dunarii, Intr'un loc unde este astazi stapinire romaneasca, veniail corabiile celor doua marl natiuni maritime italiene. Acolo erau porturl speciale pentru incarcatura griulu!,.icaricatoria frumenti). *i nu mime de acolo luati grid, dar si pe coastele Marii Negre. Cind s'a intimplat intre Venetia si Genova vestitul razbohl de la Chioggia, numit asa dup,i insula de linga Venetia in care Genovesii, prea increzatori in fortele lor, au fost invinsi de o ultimo Acum in urma, la seminarul d -Iui Weigand din Leipzig, care primeste subventie din partea Statului romin, s'a cautat six se dovedeasca stiintific" el cram salbateci, incapabill de a face agriculture pana nu ne -au invatat Ungurii ri Bulgaril.

124 124 N. IORGA sfortare desperate a Venetienilor,razboid care tine pana la 138o, vre-o zece ani,vedem ca Venetia se ingrije te in particular sa nu i se taie comunicatia cu Dobrotici, cu (Ora lui Dobrotici). Dui:4 ce s'a incheiat pacea de la Turin prin mijlocirea contelui de Savoia, Venetia a fost impiedecata citiva ani de a merge la obi nuitele ei porturi din Marea Neagra i pentru aceasta a cautat alte porturr; dar nu i se interzicea sa mearga in posesiunile lui Dobrotici, care pe vremea aceia cuprindead i Chilia, intinzindu-se de la Caliacra in sus. Prin urmare, intr'o vreme cind Dobrotici avea tot teritoriul de la Caliacra pa'na la Chi lia, pentru Venetieni era o absolute necesitate ca, dupa pacea din Turin, sa nu se strice Si legatura cu acest teritoriu producator de grine. Genova a incercat sa o impiedece. Am regasit in arhivele din Venetia trei piese de staruinta invier unata pe care Venetia o facea, prin sol special, pentru ca drumul catre tara lui Dobrotici sa nu-1 fie taiat i pentru ca, prin urmare, venirea grinelor din regiunile acestea sa continue, ca i mai innainte. Dar venind in tara lui Dobrotici, ea nu gasia numai Bulgari i Greci, ci i o foarte mare parte de Romini. Cad Dobrotici a lasat un fiu, pe Ivanco, care n'a purtat niciodata titlul de Despot pe care-1 purtase tatal sati,stapinire foarte efemera, sfir ita putin dupd tratatul cu Pera, care a fost incheiat tot in vederea legaturilor cu Marea. Neagra i a transportului de grine. Iar dupa aceia Ivanco a disparut pentru totdeauna, inlocuit find prin Mircea care i-a capatat posesiunile acesteaodata cu Silistra, nu de la acest neinsemnat Ivanco, pe care nu 1-a mo tenit i cu care nici n'a avut nevoie sa se lupte, ci, inttiu, de la sabia sa, de la puterea sa, i, pe urma, in ceia ce pri-

125 VENEVA F ROM?NI1 125 veste demnitatea, de la impgratul Bizantulut, care, el, avea dreptul sg acorde titlul, de Despot si sg intgreasca pe stapinitorit din aceste regiunt. Acum, intre Mircea si Venetient nu se poate spune ca n'ail existat leggturi : nu totdeauna cind izvoarele nu vorbesc, aceasta inseamng a n'ati vorbit niciodatg, si chiar daca izvoarele n'ati vorbit nictodatl aceasta nu inseamna cg anume lucrurt nu s'aii intimplat. Sint atitea care se scriii si nu se fac, si atitea altele care se fac i nu se scriti ; nu se scriii fiinded nu e nevoie si nu e bine sg se scrie. Dar not avem dovezi de leggturile lut Mircea cu Venetienii, si anume sint doug : cea d'intgiti este cuprinsg intr'o bucata de hirtie pe care am reggsit-o in calatoria mea recenta la Venetia, bucata de hirtie amestecata intr'un registru de notar care cuprindea cu totul altceva si in care se aflg si aceasta bucatg de hirtie razleatg cu o stire din Creta, care era atunci o insula venetiana, despre un Grec din Enos, Emanuil Kalogeniti, care anuntase o biruinta, Ora atunci necunoscuta, a 'III Mircea asupra Turcilor. DacA se stia a Mircea, Domnul Tariff Romanestr, a biruit pe Turd, daca aceasta se stia in Creta, evident ca Guvernul cretan a comunicat stirea la Venetia. Se putea ca un lucru asa de important sa nu se comunice Metropolet? Din nenorocire Venetia n'a pastrat, cum spuneam in conferinta precedenta, hirtiile care i -au venit ci numat copia hotgririlor pe care le-a luat ea insist, iar hirtia aceasta a fost pgstrata intimplgtor, argtind cg. Venetia nu era indiferenta pentru succesele lut Mircea. Dar mar este ceva : intr'un moment apare, la stirsitul Domniet tut Mircea, un pretendent la tronul turcesc : Mustafa, care se adgposteste la not. Venetia

126 126 N. IORGA pe atund era in razboiii cu TurciI. Este vremea cind Republica a izbutit skbiruiasca flota Sultanulul, foarte slaba Inca, in strimtoarea de la Galipoli, si, prin urmare, ea cauta pretutindeni alianta dusmanilor TurcieI. Pe noi ne-a gasit in doug. casuri : cind acautat munca noastra de plugari, prin griul de la gurile DunariI, si cind a cautat vitejia noastra de ostasi, in momentele el de mare crisg diplomatica si razboinica cu 'l'urcil. S'ail gindit, mai tarziti, ce sa faca pentru Mustafa si s'au intrebat unii : n'ar fi mai bine sa-i cistigam pentru causa lu! pe Mircea? Pe Mircea, care a sustinut odata pe Musa, fiul Jul Baiezid, pe care '11 asezase in Domnie si capatase de la el, orasele turcestli de hi Dunare, pe Mircea, care a avut de suferit, in urma mortil lui Musa, de asezarea pe tron a Jul Mohammed 1-iii, cu pradarea parnintului romanesc, cu datoria lui tie a plgti tribut, de a da ()stated, dupg invasiunea turceasca si prin lalomita si pe la Severin. Asa incit era un aliat pregatit pentru Venetienl, si cunoastem instructiile trimisului Jul Mustafa. care trebuia O. caute sx vada ce este pe acolo, unde se putea sa fie si un element folositor pentru interesele Republice! in Peninsula Balcanica si in Marile rasaritene. Dar Venetia IKcuse indata pace cu Turcil, si ea n'a mai avut nevoie de RominI. A trecut citava vreme, si iata noi relatiun! ale Vemietienilor cu no!. Anume cu loan Hunyady, caruia si aid la noi am putea sg-i ridicam o statuie, pentru ca, daca a fost al regatului Ungarie!, el a fost Romin innainte de toate : it chema Voicu pe tatgl sail i leganda balcanica-i cinta ca Iancu-Voda, iar, dace pe mina i a'a zis Corvin, e pentru ca avea corbul Terit- RomanestI in armele sale si era pe atunci moda ca liecare all gaseasca stramost roman!. Lingusitoril I-ail

127 VENETIA SI nominii 127 «corvinisat) astfel, dar el nu s'a gindit,cind a pornit cu osta ir sa lupte, i la Milan i in atitea locurl, cis- tig-,ind destul bant, incit sa poata imprumuta Si pe regele Ungariel i luind zalog provincil pe banil ci tigratt in strainatate in calitate de condottiere, ca o sa devie Corvinus i ca. o sa conduca in lupta de la Varna armata a doua regate : regatul Ungariel i regatul polon, cact regele de atuncl, Vladislav, era suveran i de o parte i de alta. Fire te loan Corvin de Hunyady a avut atitea legaturf cu Venetienil. Si la 1444 cite sal 1 scrisorf de-ale lul read ajuns in Venetia! Voevodul Ardealulur era obisnuit sa cumpere lucrurr de acolo. Inca innainte de 1396, de lupta de la Nicopole, la care VenetieniT n'ati luat parte, dar la care a luat parte Mircea (Venetienir all ajutat mal tarziil la rascumpararea cavalerilor francest prin 1 de Turd in lupta), Voevozil Ardealulul nu RominT, fire te, ci Ungurl, trimet soli in Venetia pentru cumparatur1 ort cer corabil pentru a merge Ia Locurile Sfinte. Legaturile intre Ardeal i Venetia prin porturile de la Marea Adriatica nict nu erail imposibile. De sigur deci ca i Corvinul a trimes atitea solit de acestea. La 1444, Hunyady, impreuna cu regele Ungarier i cu cardinalul-legat, merse la Varna, cu siguranta de a birui pe Turd, dar s'a intimplat ca Si aid cre - tinif sa faca aceia T gre ala ca la Nicopol : rapezit cu furie asupra Turcilor, patind ceia ce patisera Francesil i Germani! Ia S'a vazut intr'un moment spectacolul, oribil pentru armata cre tina, al capetelor regelul i cardinalulut ridicate In sulitt. Corvinul tia sa se intoarca prudent acasa daca norocul if era potrivnic ; nu era dintre aceia cari se arunca fara folos sa- 1 sfarme capul de piatra. MultI credeau insa ea regele Ungarier a scapat, i s'a organisat o expe-

128 428 N. LORCA ditie, in toamnd, ca sa-1 caute si, daca nu-i va gdsi pe dinsul, sa intre in legaturi cu Joan liunyady, care sd inceapd, apof cu ajutorul floter, din nod rdzboiul. Cordbiile care ad intrat pe Dundre erad parte corabif pontificate, ale Paper, parte ale Venetiei. Si corabiile papale eraii tot de tabricatie venetiani, purtind tot marinari venetienf pe dinsele ; si cardinalul insusi era Venetian, Francesco Condolmer, ruda Paper. Flota a cutreierat toata linia Dundrif, s,i cronica lul Wavrin cuprinde istoria acestel expeditil. S'ad atins Turtucaia, Rusciucul, Turnul, Nicopol, cad cordbiile au mers pand la varsarea Jiiului. Hunyady nu s'a putut pregati insd pentru o noud expeditie, si cruciatif intors in 1 Ara, Asttel atunci Venetienii au stat in mijlocul nostru o yard intreaga. A mar trecut citava vreme. Nu e de admis ca, in rdzboaiele pe care le-ail purtat Venetienif in a doua jumdtate a veacului al XV-lea, sa nu se fi intrebuintat Romini. Rominii pe vremea lui Vlad Tepes si Stefancel-Mare nu numat cd se luptail acasd, dar se tocmiail si aiurea ; erad asa de multi si asa de neastimpdrati, avead atita furie razboinicd atita dorinta de a rdtdci supt ceruri noud, incit, unde vedeail un steag, se luau dupa el, cum, de alminterea, in cursul veacurilor nu e oaste insemnata in care vitejia romaneasca sd nu fi avut represintanti, panel la a lui Carol al XII-lea, la a luf Petru-cel-Mare, la cele trimese contra luf Napoleon. Prin urmare, in a doua jumatate a veaculul al XV-Iea Caffa era aparatd. acolo, in fund, la Marea de Azov, in parte, pand la 1475, de Romini. In socotelile orasulut se pomeneste de cutare soldat valah-ungurean,

129 VENETIA SI ROMNIT 129 ceia ce inseamna Romin din Ungaria, valah-polones, adeca Romin de catre Polonia, deci din Moldova. Si, cind a cazut cetatea Mangupulul din Crimeia, uncle se asezasera Comnenl, dintre cari pleaca a doua nevasta a lui Stefan-eel-Mare, Maria, intre apardtori eraii si soldati trimest de Stefan ; si stim cind i-a trimes, si cum i-a trimes. Nu e de mirare ea, intr'un anume moment, Venetia intra in legaturi strinse cu acesta. Si iata cum : Stefan-cel-Mare, in sine, ca valoare morala, ca valoare crestina si nationala, ca om si capetenie a until popor, nu interesa pe Venetieni. Se va zice : Venetianul e negustor ; trebuia sa fie astfel. De sigur ca. Venetienii faceaa politica de negustorl si ca Venetienii, in a doua jumdtate a veacului al XV-lea, isi intrebuinteaza toate silintile ca sa traiasca bine cu Turcil. Totusr acestia au atacat pe VenetienI in Moreia, i-au atacat mai tarziti in Albania, si Republica a trebuit O. primeasca neaparat rdzboiul. Razboiul it purta cu greutate mare. La inceput, credeati ca pot sa intrebuinteze pe cruciati, si Papa Pia al II-lea, romantic exaltat, voia sa organiseze o mare expeditie contra Turcilor, dar a murit prea de vreme. Si Venetia n'a putut sa-st apere positiile din Albania impotriva Turcilor, cari luara pe rind tot ce stapiniaa Venetienil in regiunile acestea, iar, dupa alte citeva razboaie cu Sultanil, acestia eraa sa despoaie complect pe dusmarif de intreaga for dominatie in Peninsula Balcanied. Atuncl auzi Republica de razboaiele lul Stefan, care nu au fost provocate, fireste, de dorinta de a apara pe Venetieni. Ci el avea nevoie de Dunarea asigurata, si, atita vreme cit in Tara-Romaneasca erail Domnl cari atirnail de Turd, n'avea grariita sudica asigurata, cacr, prin Giurgiu si Bucuresti, Turcil luati drumul Moldovet, ajungeau, pe la Baca, pe drumul Sueevei, iar, peste 9

130 130 N. IORGA Siretiii, in regiunea Birladulul, pe drumul Iasului, care se intorcea si el catre Suceava. Prin urmare lui Stefan if trebuia Tara-Romaneasca crestina, tibera, unity cu dinsul, dar Domnul Terii-Romanesti nu se putea razima decit pe Turd. Asa incit pe incetul a ajuns sä lupte pe moarte i pe viata cu Turcii. Atunci Venetienir ail format un plan mare : ce ar fi daca s'ar ridica impotriva Turcilor toate elementele care sint in conflict cu dinsil ca sa porneasca o mare lupta cruciata? Pe atunci era in regiunile Persia marele Han turcoman Uzun-Hasan, e Hasan eel Lung). El trebuia sa fie cistigat, ca sa atace din partile Persiel Mesopotamia, Anatolia, iar Hanul Tatarilor, daca se poate, de si Musulman, sa loveasca pe la Caffa, care tocmai atunci cgzuse in stapinirea Sultanului, Hanul insusi fiind prefacut fdra voie intr'un vasal totdeauna amenintat de o destitutie rusinoasa on de o moarte plina de ignominie din partea stapinulur. Din parte-r, Stefan era sg. treaca Dunarea pe drumul lui loan Hunyady, intr'o expeditiune menita sä ajunga poate pana la Adrianopol. Atunci un secretar venetian, de origine albanes, Paul Ogniben, a fost trimes in regiunile ra'saritene. Si, de alminteri, Stefan insusi deschise poarta de comunicatie prin celebra lui scrisoare de biruinta trimeasa, prin acest sol, Venetienilor. In acest fel s'ali stabilit legaturile intre dinsul i Republica : din partea lui, nevoia de bans pentru a continua lupta, asteptindu-se sa fie atacat din noil de Sultan, de mindrul Mohammed al II-lea, care nu putea sa sufere Moldova, nicl ca o ofensa, nisi ca o primejdie, iar, din partea Venetienilor, idei Inca naive, conceptil medievale de a arunca popoare atit de deosebite intr'o ofensiva care trebuia sa fie la urma urmel spre folosul numal al celor ce le stirnisera. Stefan-cel-Mare natural ea nu s'a putut invoi cu asa ceva. Venetia cu toate acestea a persistat in

131 VENETIA SI IIONIiNIT 131 ideia et i i-a trimis un represintant, care a stat o bucata de vreme in Moldova, Emmanuele Girardo. Neat ca s'aii pierdut rapoartele lui! Signoria-I ras punde, dar scrisorile lui au disparut pentru totdeauna. Secretariul a stat la not o vara, o toamna Si o iarna, aflindu-se aid Si in zilele teribile de la Valea-Alba, si el vesteste cu bucurie cresting ca dupd navalirea turceasca Domnul s'a intors de la munte Si calareste slobod de la un capat la altul al terii. Girardo n'a mai stat insa multa vreme la noi, ci s'a intors in Venetia. Alt sol n'a venit la Stefan ca sa-i poata arata nevoile la Cu toate acestea el a fost suit sa faca mai tarziii o ultima rugaminte, singura data cind auzim de-a dreptul, nu prin citeva cuvinte, dar pentru o intreaga expunere politica, pe marele Domn, este in cererea pe care a facut-o la Venetia solul sail, unchiul sau, loan Tamblac. Solul incepe ca in numele lui pentru ca pe incetul sa vorbeasca personal in numele stapinului, trecind cuvintul de pe buzele solului pe buzele Domnului ; se arata in ce imprejurari grele a ajuns, cum vecini! nu 1-aU ajutat asa precum ar fi putut sa o faca ; se semnaleaza primejdia mare din partea Turcului de a pierde Chilia Si Cetatea-Alba, se lamureste cum s'ar putea cuceri din nou C:affa si restabili dominatia cresting. in locurile acelea. Dar, daca, precum s'a flicut la 1476, banii vor merge intaid la regele Ungariel, atunci se va sfirsi cu Moldova lui. Iar, cind va pierde el Chilia sl Cetatea-Alba, tot viitorul crestinilor se va sfirsi pentru totdeauna in terile acelea. Acesta e sfirsitul relatiilor politice ale lui tefancel-mare cu Venetienii. Ail urmat insa alte relatii intre tara noastra si Republica. In acele «Diarii) ale lui Marino Sanudo, in insemnarile zilnice ale 14 avem un sir de fapte privitoare la soliile pentru cumpara-

132 182 N. TORGA turi pe care le trimetea Domnul, la batrineta, acolo. Aceasta este a doua fasa a legaturilor lui cu Republica : intaia fusese cea razboinicd, aceasta de-a doua e a Domnului linistit, pasnic, care isi impodobeste casa, care-si imbogateste vesmintele din ceia ce cumpard de la bogata Republica. Avem chiar si numele si rangul solilor. Eraii primiti cu multa bucurie, presintati dogelu1 ; vedeati Bucentaurul, corabia auritd, impodobita cu stucaturr, cu care se ducea dogele in caldtoriile lui solemne, primblarea luf magnifica pe laguna, ceremonia simbolica a aruncdrii inelului de logodnic in valurile Mari!, ceremonii asa de stranii pentru dinsii, pline de alto poesie decit cea de-acas6, si se intorceail fara indoiala cu alte idei, cu alte conceptir si alte indrumari in mintea for simpla. Cine stie ce anume din faptele culturale ale Moldovei de mai tarziii, din faptele de arta nu va fi fost inspirat din vederea marelur si frumosului oral italian in care pentru o clip. if adusese soarta! S'at semnalat doar in cutare biserica bucovineand mini suptiri si plete aurite care amintesc fdptura mesterilor venetieni din acest timp. *i all mai venit si alti soli de la no!, cind Stefan, batrin, umbla dupa medic!, luind pe al Hanului tataresc, clutind altul la Ntirnberg : el a trimes sa i se aducd unul din Venetia. *i a venit Mateiu din Murano, si avem o descriptie a Moldovei de acest Mateiu, cloud pagini admirabile, care se cetesc de do! -trei eruditi, deli ar trebui sl se ceteascd de toatd lumea. El aratd ce tall bung. e Moldova, ce bogatd, cite samandturi se culeg in fiecare an, en city harnicie si cit de de vreme se incepe lucrul, ce oameni de ispravd sint locuitorii si cum sint totdeauna gata pentru rdzboiii, ce om bun e batrinul Stefan, cite biruinte a avut, cit de putine au fost infringerile 14 cum it iu-

133 VENETIA SI ROMINII 133 beste Cara intreaga, cum se infatiseaza mo tenitorul tronului, Bogdan, mai tarzill Bogdan eel Orb, ce cuminte e, ca o fata mare. Simedicul ni-o spune, a fost de fata la scena strasnica cind Stefan a chernat pe boierii lui si a facut alegere cu sabia care dintre urmasii lui trebue sa stapineasca, pe care-1 vrea el ca urmas si a hotarit ca aces cari, impotriva vointel lui, ar sprijini pe altul, sa cada supt lovitura calaului. Si a vazut dreptatea aceasta expeditiva facuta cu singe de oameni puternici pentru ca Sara sa ramiie in liniste. IV. Dupa aceasta a inceput alta era in legaturile noastre cu Venetia. La Dealu, unde se pastreaza ramasitele lui Mihai Viteazul, in cele doua frumoase inscriptii, de o parte si de alta a usii de intrare, literele nu sint gotice, ca in bisericile lui Stefan-eel-Mare, ci amintesc arta Rena terii. Privind la acea pisanie, cit de frumoasa este, nu simtim acolo o influents gotica alta decit cea care se putea transporta din Ardeal sail Galitia? Nu simtim in liniile frumoase ale ferestrelor si stilpilor liniile palatelor venetiene? $i spun in treacat ca multe din aceste splendide sapaturi de de-asupra mormintelor din epoca lui Stefan-cel Mare, care imiteaza brocardul in podoabele de pe piatra, sint reproduse intr'o carte, scoasa cu bani austriaci, de un protesor rutean de la Universitatea din Cernauti, Kozak, care scrie si numele noastre cu ortografie slavona. Atit de zabavnici sintem, se pare, incit singura carte in care se infatiseaza aspectul mormintelor stramosilor nostri e facuta de un Rutean cu bans austriaci si serveste de la un capat la altul nterese dusmane intereselor noastre : bogatul Stat romanesc si stiinta romaneasca mindra n'ati fost in stare sa dea o astfel de carte.

134 134 N. IORGA Dar dincoace e mult mar mult stilul venetian, al Renasterir. Linii rotunde, proportii armonioasc : e vadit ca Venetia a trecut pe acolo. Cele d'intaiti tiparituri romanesti de la inceputul secolulul al XVI-lea, din epoca lui Neagoe Basarab 3i, mai vechi decit atita, din epoca lut Mihnea-cel-Rati si a lut Radu-cel-Mare, ofera splendide litere, frontispicii admirabile, care se impletesc in liniile cele mat fine, cu un fel delicat de a introduce sterna tern in mijlocul accstor linit. Cel care le lucra se chema Macarie si a ajuns Mitropolit al Terii-Romanesti ; el fusese pe la Cetinie, si invatase arta tipografica la Venetia. Era si el deci in traditiunea marilor maicstri al tipografier pe cari i-am pomenit mai sus. Tiparul ni-a venit astfel din Venetia, precum noua arta a sculpturii de inscriptil tot din Venetia ni-a venit. Pe urma, dupa trecere de citava vreme, ni-a trimes Venetia personalitati foarte interesante. La not nu era hotarit tine din fiii unul Domn o sa alba tronul. Oricare din flit unul Domn, in orice imprejurare s'ar fi nascut, avea aceleasi drepturi. Trebuia sa fie intaiii frumos, chipos, innalt, sprinten, viteaz, cuminte. Aceasta hotara. i atunci unit adevarati, altit mai putin, infatisind un semn pe mini in lipsa de zapise, cereaii mostenirea. Une on o capatan de la Constantinopol, alte on prin partide de boierl in tarn. De la o bucata de vreme, cite unul a deprrins drumul in Europa: mergeaii sa ceara sprijin diplomatic in vremea cind Puterile europene incepusera sa aiba represintantii for la Constantinopol. Intilnim pretendenti de acestia prin Germania, prin Franta, prin toate orasele italiene. prin Anglia, prin Danemarca, prctutindent ; multi simpli cersetori sau marl sarlatani,

135 VENETIA ;3I 8051iNa 135 altii persoane cu drepturi, si atitia dintre dinsit cari suferiati, de si era in stare sa faca ceva pe lume. Venetia a cunoscut tipurr de acestea in numar mare : tote treceail pe acolo, mar ales la intoarcere ; cereati corabir care sa-t duel la Ragusa si citiva galbeni ca sa mai aiba de drum. Senatul era foarte larg in privinta aceasta, nu ca magistratii oraselor germane, mai sarace, cari tineau foarte bine socoteala de cei ce treceail pe la ei si, daca venial a. doua oara, li aduceati aminte. Se infatisati la Venetia scrisori de la regi apuseni : de la regele Franciei, de la regele Anglief, scrisori care faceati ca pretendentul sh nu poata fi refusat. A fost pe aid un loan Bogdan si fiul acestuia, a fost pe aid un Stefan Bogdan Surdul din Tara- Romaneasca, innaintasul lui Mihal Viteazul, a fost Bogdan, fiul lui Ia.ncu Sasul,cel care se plimba la Iasi vara cu sanie de os si caruia, pentru turburari de granita, Polonii au pus sa i se taie capul la Lemberg. A aparut insa intr'un timp in Venetia un om de o stralucire rara : cu niste ochi de o frumuseta deosebita, bun orator, poet italian, declamind imnuri catre Dumnezeil. Povestia cum a fost tatal sau Domn in Tara- Romaneasca, si era un Domn bun, cad! i s'a zis de tot! Petrascu cel Bun, cum a murit parintele si cum fiul a ratacit printre strain!, cum a fost in Caramania, in Damasc, dupa ce statuse in Rodos. in atitea locuri cunoscute de Venetieni si, pe urma, ajungind la constiinta drepturilor sale, ca. e adevaratul mostenitor al tern, a lasat totul si a venit in Apt's, cum a fost la regele Francid si a stat ant de zile la Curtea lut, fiind unul dintre eel mai iui itt tovarasi de zburdaciuni a! lui Henric al III-lea. Si acum, Domn crestin, cerea represintantilor Crestinatatil in Rasarit mijlocirea pentru a ajunge din noil in Scaunul de Domnie. Petru-Voda purta cercelul de our la ureche si era

136 136 N. IORGA imbracat dupa ultima model francesa de pe la Cind trecea prin Canal Grande, iesind din palatul Ca Pozzo, care poate exista si acum, cu gondolierif case! sale, mindri ca duc pe pletosul print frumos din Rasarit, de sigur ca multe ferestf se vor fi deschis intre cadrele de marmura si multe trecatoare se vor fi indreptat pe margenea piatetef ca sä-1 vadg. mai de aproape. Si din Venetia s'a dus la Ferrara si in alte locality i, si Republica a Inceput sa se ingrijeascg, aflind el vin in oral pentru el fel de fel de Evrel, tiptil, pe intrarile de din dos, de si ei nu erail insa, de fapt, decit camatari. Insa Signoria se temea de altceva : de spionf turd. Siintre cele doua visite ale luf aice a ajuns Domn Petru Cercel, facut case domnestf in Tirgoviste, si-a turnat tunurl, din care se mat vede astazi la Arsenalul nostru, si-a intern eiat o oaste, si-a desfasurat steagurile, a chemat la dinsul Frances! si Italieni, ail fost un timp de stralucire, macar in ce priveste luxul, acef dof an! de Domnie a! sal. Pe urma, scos din Scaun, a trecut in Ardeal, a fost oprit de Ungurf, a scapat din inchisoare, coborind cu o scary de funie pe fereasta, a trecut din Ungaria in Imperiu, din Imperiu era sa treaca in Franta, dar, cum am spus, s'a intors la Venetia. lar de aid a mers la Constantinopol, unde, de si platise in vederea unei Domnii noun, prin intrigile dusmanilor lui a fost osindit la moarte, chemat pe o corabie supt un pretext oarecare si, corabia, dupa un tainic obiceiu, s'a scufundat in mijlocul Bosforulul, si in felul acesta gasit mormintul si Petru Cercel, un mormint simbolic pentru cariera lu! : cum valurl de fericire si de nenorocire-f fusesera toata viata, valurf de furtuna au trecut asupra ramasitelor sale neodihnite, pentru ca apoi, din noti, seninul cerulul sa se desfasure de-asupra lo-

137 VENETIA 51 nomiral 137 culut din adincurt care cuprindea trupul omului zbuciumat care a fost fratele lut Mihal Viteazul. Dupa aceasta Venetia n'a mai vazut astfel de CalatorT. In schimb insa, unit dintre acest1 pretendenti au lekat relatiunt de familie cu nobili venetieni. Sora lul Bogdan Sasul a luat pe un Zane, dintr'o familie venetiana foarte bine cunoscuta pe vremea aceia ; el insusi era sa ieie in casatorie pe fata until renegat venetian din familia Cievatelli. Fata se afla intr'un pension de calugarite, i din pricina for casatoria nu s'a facut, cu toate ca Iusuf Cievatelli o doria i Republica era gata sa faca o zestre fete!, dupa obiceiul indatinat la Venetia. Mai interesanta a fost casatoria Mariel, fata lut Petru Schiopul, cu Polo Minio. Linga Venetia este insula Murano, in care, data, se ridicati citeva manastirt, disparute astazi. Printre manastirile de acolo era una de femei, numita San- Maffio, si acolo locuia o femeie al carit nume de familie era un frumos nume genoves, Adorno Vallarga, pe cind numele el de acasa era Marioara. A intrat de tinara in manastire si n'a mal iesit nictodata de acolo. Acolo a fost inmormintata, i nici de mormintul ei nu s'a ales nimic, supt cladirile i fabricile ridicate de atunci. Sora Marioarei, Ecaterina, care ramasese ortodoxa, era maritata dupa Alexandru-Voda, care a facut biserica zisa apoi, dupa nepotul sail de fid, Radu-Voda, unde doua mid morminte frumoase, in partea din dreapta, amintesc pe copiil lui Alexandru- Voda i ai Ecaterinel. Si Ecaterina corespundea cu sora ei Marioara, care ar fi dorit sa vie pe la not, uncle trimetea ca darurl oglinzl i o multime de lucruri, primind alte daruri in schimb, blant, postavurl

138 138 N. IORGA scumpe, ban!. Ar fi vrut s;'1 vie pe aicf, dar sora el if scria sa nu cumva sa incerce, cad sint foarte la banuiala catolicif, Frincil, si nu se cade ca ea sa mearga la o biserica si sora la alta. Dupa ce a crescut Mihnea, el era daruitorul. Cind a fost restabilit in Domnie, dupa izgonirea lu! Petru Cercel, acesta a trimes si banf ca sa se sape o inscriptie de multamire la San-Maffio, inscriptie in care pomeneste de stramosul luf, Corvinul. Piatra a disparut, dar inscriptia s'a pastrata si am tiparit-o si ed de maf multe or!. In mama'stirea aceasta din Venetia calugarita Marioara se rung pentru sora el, pentru nepotul el, pentru o alta sora, Lucretia, pentru fetele Lucretie!, pentru ginerif ei si poate si pentru binele tern de unde-1 venia atita mila si atita bine. Peste putin insa Venetia se umple de o lume romaneasca care nu se mai vazuse : tirindu-se innaintca tribunalelor, amenintindu-se cu otravirea, platind asasinf unit impotriva altora. Urit spectacol! Ce era? La 159 1, dupa turcirea lul Mihnea, nepotul sad, fuge Domnul Moldovef, Petru $chiopul, care avea un baiat de toata frumuseta, Stefan i-am tiparit portretul in mai multe locurf si ar merita sa fie tiparit si in color!. Il iubia tatal sad ca lumina ochilor si nu voia sa pata ceia ce patise Mihnea. $i atuncl tatal parasit tronul si linistea batrinetelor luf, a parasit cerul supt care era deprins sa traiasca, - numaf copilul sa-i ramiie crestin. Ce frumoasa drama de familie! A stat la Tulin, la Innsbruck, la Bozen, admirabil colt din Tirol, unde e inmormintat, in biserica Franciscanilor. Avea cu dinsul in pribegie pe ginerele sad, Zotu Tzigara, care a cladit manastirea Hlincea de linga Iasi, si pe fata luf, Maria. Erad acolo altif din suita Jul Petru-Voda : tiitoarea luf, Maria Cerchesa, Gheorghe Hatmanul, ne-

139 VENETIA. t ROMINII 139 potul Domnuluf, Maria Cgmargsoaia, cu fiif Loan si Asian, popa Adam din Cipru, Stanciu Orbul, sot al Anei de Tarent, Grecul Sguromali Hrisoscol, Mitropolitul Gheorghe Movila, cari veniau pe apa Adige lur, Tudose Barbovschi, caluggr, invgtgtorul copiluluf Stefan-Vodg, viitor Mitropolit si el. In August 1594 Zotu Spatarul chema in judecatg la Signori di Notte, pentru crima, pe Maria, care furase din mostenire (galberif venetienl si turcestf, pietre scumpe, blani de sobol, vesminte si altelel. Antonio Bruni, care fusese agentul la Venetia al lul Petru, if sili sa faca deposit din suma de de galbenf si din obiectele, in valoare de alt , ce adunaserg. Arhiepiscopul de Filadelfia, seful comunitatif grecestf din Venetia, interveni si el. Dar ginerele domnesc, care Meuse greseala de a se duce iargsf in Innsbruck, unde fu oprit, trimese, de nevoie, la Venetia pe tratele sail Apostol, cu misiunea de a restitui averea oamenilor din Curtea lul Petru. Von Ktihbach, temnicerul ipocrit al raposatultd, veni si el pentru aceastg, insemnatg afacere de banl, si agentul imperial insu I avea ordin sa-i ajute. Dar «haosul procedurir venetiene,-1 impiedecd in silintile Jul lacome. Gheorghe Hatmanul cgpgta cistig de causg la 16 Novembre. Peste sese ani, in 1600, se relua procesul, in numele orfanulul Stefan, contra Doamnel Maria, care, in bisericuta de la San-Maffio, a Marioaref Adorno Vallarga, se cununase (la 28 Novembre 600),dupa moartea, in April 1599, a lul Zotu, inmormintat la San-Giorgio dei Greci, cu nobilul venetian Polo Mini. Dintre curtenil Jul Petru-Vodg mal era la Venetia Asian, fiul Cgmgrasuluf, viitor boier muntean si concurent la Domnie al lilt Mater Basarab. 0 invoiala de impartire a lucrurilor se incheie la 14 Iunie,

140 140 N. IORGA cin casa Doamnel Maria, in contra di Sant' Antonino). La moartea lui Stefan in sfirsit, urma la Venetia judecata cu Domnita pentru averea copilulur, Si vestea noil mostenirl adusese venirea prin Italia a batrinulul Camara i a fiuluf sail mai mic, Joan. Maria numi Teodor Stefan pe fiul el cu noul sot. Minio merse si in Rasarit pentru a urmari in aceste pail depositele ramose de la socrul pe care nu-1 cunoscuse niciodata : in 1605 el se intorcea din Constantinopol,unde suferise si intemnitare din partea creditorilor lul Petru,cu ambasadorul extraordinar al Republicer la Poarta. Multi anl dupe ce se incheie o invoiala definitive cu ceilalti cari pretindeail la averea celor dol Domni moldovenl trecuti din viata 1, el era sa vie, tot pentru scopuri banesti, si in Moldova. Aid stapinia atund Gaspar Gratiani, care, trait si Intre Italieni, avea ajutatorl din acest neam. De alminterea, supt forma venetiana chiar, cultura Italic! si datinile italiene eraii cunoscute prin negustoril de vin de Malvasia si de coloniale veniti din Creta, supusa Republicel, prin cite un Albanes cu totul schimbat de influenta dominatorilor de atund a acestel coaste a Marif Adriatice, ca Bartolomeo Bruti, Camaras, Capitan de Lapusna, Postelnic al lul Petru *chiopul, pe cind fratil sal, cu dragomanul Cristofor in frunte, si nepotii era in serviciul Signoriei, on ca Bernardo Borisi, care, la inceputul veaculur al XVII-lea, statea i el in Sfatul Moldovel. Fara a mat vorbi de Ragusanf represintind accia i civilisatie, ca fratil Giovanni si Pasquale de'marini Poli, dintre cari cel d'intaia lua pe o nepoata a Doamnd muntene Ecaterina, on ca familia Lucari, bancherl in Silistra, i pentru Tara-Romaneasca,ceia ce explica pentru ce 1 Hurmuzaki, XI, p. 498 i urm.

141 VENETIA I ROWNI1 141 unul din et a putut introduce inteo cronica a patriet sale pretioase stiri, luate de-a ci.reptul, despre cele d'intdid timpurl ale TeriT-Romanesti I. In 1609, prim avara, Minio fu numit consilier al Guvernulul Cefaloniei, si Maria trebui sa-1 IntovAraseasa. La aceasta data ea era o femeie in vrista, avind o fatade toate eraii patru : Fauna, Zamfira, Isabela si Ruxanda,maritata cu Constantin de'medici, din acelasi cartier al Stintului Antonin. DecT ist face testamentul, hotarind sa fie inmormintata tin biserica San-Maffio din Murano, in sicriul raposatei Marieta Perota, mausa-sap (t 16o1), fara mare cheltuia1ao fata de Domn, o urmasa a luf Mircea-cel- Barin!, A se impart celor patru fete lucrurl din casa, cingatort, haine, camasi, plapome si cearsafuri, covoare ; averea in bant vor irnparti-o cel dol fit cu Minio, dintre cari unul se chema Stefan. Cite o cupa de argint vor avea executoril testamentarl, ginerele pomenit mai sus si socrul, ser Scipione. Intre darurile «pioase» nu uita pe <calugaritele grecesth S. Dintre cele trel fete nemaritate, Puna ajunse sotia lul Toma Filangini, Grec, cu tot numele s5ct italian. Fiind asupra na4terit, ea-si face, la rindul et, in casa din confin di San-Moise», testamentul, in ziva de I I Maid 1612, pomenind si pe maica-sa, si nu numai pe tata, Zotu Tigara 3. De si ea lasa fii, averea et si a lut Filangini servi pentru intemeierea si sustinerea Colegiulul grecesc adaus pe linga solida si frumoasa biserica a Sfintulul Gheorghe, care adapostia ramasitele tatglui et. Astazi Colegiul, cu splendida-t sal de adunare a comunitatii ortodoxe, e pustiu, de mult timp, si ma I V. Analele Academie' Romine, XVIII, p. 1 tabla de la Hurmuzaki, XI. 2 Iorga, Studil documente, V, pp Hurmuzaki, XI, pp i urrn. Cf.

142 112 N. IORGA intreb daca o intelegere intre Statul romin i cel grecesc n'ar putea aduce transformarea Int intr'un asil pentru tinerit din amindoua natiile cari vin la Venetia spre a face in acest admirabil mediu studit de arta. La 1617, apot in 1619 Maria fiind poate moarta, Minio venia, cum s'a spus, in Moldova, Vii, la intoarcere, el propunea Republicel sa aduca de la not ostag si cal 1. In ultima 'calatorie, Guvernul venetian it daduse ca, tovar4 pe un jeune de longues, un ucenic in studiul limbilor orientale, Giovanni-Battista Navon 2. Numai in Maid 162o el parasia Iagil, Si Ga par-voda regreta adulcea lul societate i sfaturile intelepte 3). In raportul sari final, el lauda vitejia celor de tcalareti arca to at Moldovet, platitt numal cu scutirea de bir, dar deplingea faptul cd Turcit rod a ceasta tarn nenorocita, 4. Ceva mar tarziti, Vasile Lupu fagadui pe fiica lui mat mica, Ruxanda, dragomanulut Grillo ; se merse!ana la logodna, i pastram scrisort de ale lul Vasile- Voda catre cuscrul, saif, dar gindul serios de a face 1 nunta pare sa nu-1 fi avut niciodata acest me-- ter in utilisarea oamenilor 5. Apot nu mar cunoa tem nimic decit cumparaturi din Venetia care n'ati lasat urme pana la data sosirit aid a tinarului Constantin Cantacuzino, fiul bogatulut 1 influentulul Postelnic, pe care tocmat it Inlaturase treangul calailor trime t de Grigore-Voda I Ibid., IVa, pp 368-9; p. 376, no. 1.:1;cc tn. 2 Ibid., p. 379 i urru., n-o CC.f.CXIII. 3 Ibid., p. 386, n-o eco:uxsin. ibid., p ibid., IV 2, passim.

143 VENETIA I IIOMINII 143 Ghica, care, in Septembre 1665, din adapostul sail la Budowitz, in Boemia, se oferise Republica ca ajutator politic in Orient Ghica trecu la Constantinopol pe alta cale, dar Doamna WI, Maria Sturza, fu ridicata din Venetia de fratele et, cu care visita Arsenalul si in tovarasia caruia fu dusa apol, pe un brigantin, la Spalato, posesiune venetiana, find gazduiti in Palatul Guvernului 3. Viitorul Stolnic Cantacuzino era in Venetia la 19 Februar 1667, pe o czi frumoasa si lini tita, corabia sa, Madonna del Rosario sari Corona Aurea, oprindu-se (in liman). DupA citeva zile de sedere, el pleaca spre Padova, condus si de advocatul Raul Santonin, cu fratele, Gian-Antonio. GAzduit la canonicul de la S. Antonio, Alvise Florio, apor la < jupaneasa Verghinia Romana', el lua lectil de la Antonio dall' Acqua, cacademicul, invatind, zice Visas!, ccu toata a mea mica putearea omeneasca,a carui Dumnezeii milostiv milt tie cu tog ai nostri, si cu mine', iar apox de la calbanie Albanez", profesor de logica, de filosofie si fisica, Ora ce, in sfirsit, matematica-i fu predata de cluminatul Bonvici'. In Iulie 1669, el lua prin Venetia calea spre Viena. Insemnarile lul de student cuprind si stirs despre cpalatul Venetii, casa ce sade printipul cu alalti marl', si despre cprovlimele) scrise fin podina case) 8. Nepotul, botezat de dinsul, al Stolniculul, fiul suroril lux, Stanca, Brincoveanul, de si ocrotitor al tiparulul in toate limbile RAsAritulur, patron de scol1 I Ibid., VIII, p. 230, no. cccm. Cf. i p. 244, no. cccxxxvr, pp , Cronica lul Constantin Capitanui, ed. Iorga, p. 175, nota 2. Iorga, Operele 14 Constantin Cantacuzino, Bucure ti, p. 1 qi urm.

144 144 N. IORGA si mare iubitor de arta, n'avu cu Venetia, de unde-i veni secretarul Del Chiaro, autorul acelor Revolutil ale Valachiel,, asa de bogate in stirr notia i sigure si unde trimetea el insusi tineri ca sa invete pictura gi sculptura ceia ce se si vede bine din monumentele stralucite ale Domnid sale, n'avu, decl, cu Venetia decit legaturl de afacer!. Am vorbit si mar sus de agentul sdu aicr, Nicolae Caragiani, la care venia une or! i Mano Apostolu, trimesul pentru cumparaturi al lur Vodl. 1. Prin agentil lur venetien! 'egg. Constantin-Voda acele legaturi cu Ascanio Giustiniani, un viitor bail, pe care le face stiute o scrisoare a acestuia din 1703 a. Mal tarziti, Marica, vaduva Domnulul martir, facu, prin trimesul el, Gheorghe din Trapezunt, indelungate staraintr ca sa poata scoate de la Zecca Venetia, cu toata interdictia Sultanulu!, sumele foarte insemnate peste de galbenr pe care sotul e!, in curs de mull! an!, le depusese acolo Ele furl pastrate pentru nepotul de flu, minor, al Oposatulul Constantin. * * Si relatiile se opresc aicl. Venetia decade, iar terile noastre sint tot ma! mult prinse in lumea turceasca, de care atirnaii. Niel calatori, nici pretendentl si mazill, nici student!. Chiar si fiul lul Alexandru Mavrocordat, care luase in Padova diploma lul de Cumparaturi Ikea aid si Mihal Viteazul (v. Hurmuzaki, VIII, p. 203, no. ccxcvn): color! pentru biserici, zah r, masline, cofeturi (confetti), pahare, postavuri de toate colorile, catifea si aclaz; o piele de leopard", sese si bii turcestl si patru piel pentru tecile sdbiilor". 2 Ibid., IX, p. 402, no. nxliv. 8 Ibid., p. 644 si urm. Tot asa Meuse si Comisul Gheorghe Castriotul.

145 VENETIA *I ROMINII 145 medic, Nicolae-Voda, cel d'intaid Fanariot, n'avu nici un fel de legaturi cu politica, arta sail negotul Veneti el. Numai peste un veac Si jumatate, dupa studiile Ardelenilor de la 1848, Iosif Hodo, Papiu Ilarian, la Padova, erad sa ne apropie, de la C. Esarcu, patrioticul diletant istoric, pana azi, silintile de a ti mai mult despre trecutul nostru multamita tesaurului de informatie universala pe care Venetia moderna it pastreaza ca pe una din cele mai scumpe mo teniri ale ei. 10

146 CiTEVA NOTE VENETIENE.

147 CiTEVA NOTE VENETIENE. Spre Venetia. Italia teritorialg, nationalg, Italia de cerurl albastre, de flora in Februar, de oamenl viol, veself, iutl in gind si graiii, nu incepe la g,ranita munteang a Friululuf, pe unde la 1470 treceaii in fuga cailor arab! azapif Sultanuluf, tintind, cu sete de pradg, la stralucita cetate a lagunelor, pe care nu erati s'o aibg nicfodata. Ea incepe Inca din lbcul unde stinca rosie a munteluf aspru, de care se lipesc numaf id i colo cimpl creatf de mina neobositg a omuluf si de aceia impartit1 de dinsul in hotare asa de restrinse, cu atita ingrijire scumpg, unde zidul zimtuit al acestor Alp! rgsgritent lasg, privirea sa se coboare asupra acelef intinderf nesfirsite, in care e cer si e negurg, si mai ales e nesfirsire Si poesie, care e Marea. Ca si florile pomilor i cimpulul, nume colorate, pline de balsam, 'Isar aice : Fiume, Lovrana (lo Vrana), Mattuglie, Abbazia. Si aceasta Italie dincoace de Italia e in adevar vane(ianci. Cad Venetia mal cuprinde, pe lingg elementul italian, si altele : vechiul element iliric, al primitivelor rase de alt singe, al fiilor muntelul, insulelor lagunel, elementul slay, care incunjurg de doua laturf golful Mari!, elementul oriental. Sint aid si acestea, toate trele, cad inchis in aceasta piatrg s'a putut Os-

148 150 N. IORGA tra mar bine omul inceputurilor, transmitind tipul sad vremurilor urmatoare, in aceasta margine slava in care ramasite vechi slovene se intind pana la hotarul CroatieT, care porneste dincolo de Fiume, la riuletul ce-1 desparte de Crkvenca (Trcvenita): inriurirea culturala latind n'a putut inlatura niciodata evidcna barbarulur. i, in sfirsit, nu numat in vegetatia pretimpurie, in primavara grabita, ci i in atitea alte caractere, omenest1, se simte vecinatatea alter lumi, a OrientuluT, pe care pleacd vapoarele csocietatil ungarocroate), cautind cerurt si mar limpezt, marl i mar albastre, sarutate de.un soare Inca mat cald. In dimineata asta de sfirsit al ierni!, care e la dinsit un inceput de primavara lucrurl care se invecineaza, dar nu se asamand batea insa peste florile dumbrvilor si ale parculul cu vegetatie absolut rasariteana un vint rece, aspru. El se potrivia cu clima politica din Fiume, unde maghiarismul, in crestere de vre-o zece an! incoace, ducea tocmai o hotaritoare lupta cu italienismul indatinat si legal, pe care-1 credea, de sigur, prea aproape de sfirsit. Cele cloud ziare eraii calde Inca de focul intilnirit razboinice : cu toate vechile manevre ale administratief, cu toate falsificarile, intrigile, momirile si smomirile, la cmunicipiul) autonom iesise lista traditiet, care e i a libertatif ; cele doua nuance italiene se contopisera pentru a avea mar multi sort! i prin ele se afirmase aceiast constiinta, in sfirsit triurnatoare. In privirile uriasilor paznicl maghiarl at.politie1 de hotari o inovatie cu un rost special, care nu priveste politia, si Inca mar putin hotarul innarmatt ca de razboiti, gata, pare-ca, sa traga intfun dusman nevazut ort sa-1 despintece cu sabia,lucia nacaz, ciuda, gindurt de rasbunare. Iar la politia:contelut Wickenburg, guvernatorul, se plamadia un complot, cu neaparata bomba,

149 CiTEVA NOTE VENET1ENE 151 aproape contemporang cu a Jut CAtArga de la Oradea- Mare, avindu-se grija de a se preggti descoperirea, sensationalg, a faptasulur,un advocat din Ancona, expulsat, de si se ngscuse aid, pentru a avuse mindria de a se 'Astra cetgtean al Italie. * Cine ar fi fost gata sg se strgmute cu totul in primavarg, s'ar fi inselat. Fiume, Abbazia formeazg o insulg, spre soarele careia alearga atitia bolnavl, de o anume boalg, sari numar de osteneala lipser de ocupatie. In curind muntele taie vederea MIA ce pare a se del:arta, a zbura in negurele-1 albe sagetate de soare, ca un Inger in raze. Locurile se fac triste, aspre, de o neiertatoare monotonie. Taiem peninsula de piatrg a Istriel, peste brazil rani ar careia trec nemiloase porniri de crivgt, spulberind, girbovind, secind toate. Padurici infipte in bolovani gol, gari ce 'Isar cu piatra for din grained de prundis starimat, tgieturi adinci de cariere care desfac lespezl masive... Undeva, supt invocarea italiang a unur Stint, innalte court de fabrier la malul unui lac adinc, sgpat in continent ca o limbg de Mare si sufletul pare ca se libereazg o clipg, la vederea under usoare, din tirania pustiului pietros, apol iargsr drumul innalt, aspru, sterp. i aid e o Italie, dar aceia care nu rid; care nu poate ride niciodata, supt cerul care i in seninul rar al zilelor alese raspinge, amenintg... Acum s'a lasat noaptea. 0 statie mare, cu lespezl large supt arcade : Glirz, Gorizia, pentru iubitorii altor sunete. Aid a stat, la aceastl inniltime trista, singuratecg, WA speranta de bucurie, ca a vristel si a nenorocirir lu!, inchis pare-ca intre aceste stinci ca intre pietrele sepulcrulur care-i astepta in curind, regele legitim, Bourbonul sfintit la Reims in acordurile lire!,

150 152 N. IORGA harpel lui Lamartine, Carol al X-lea, caruia revolutia din 1830, sfarimindu-1 un tron care fusese si al lui Ludovic al XVI-lea, fratele sad decapitat, ii lasase macar viata, cu toate durerile batrinetel, cu toate arzatoarele dorurl ale exilului. Din cind in cind. sosia aid, cu diligenta imparateasca, un credincios al cocardei albe, al flora de crin, si erad atunci in castelul improvisat reverence, complimente, destainuiri si, pe ascuns, si cite o lacrima. Si apoi <regele preacrestin, se stinse, intr'o zi mai rece poate decit celelalte, cautind cu ochii, in zari pe care le vad numai ochii muribunzilor, o raza din soarele cald al Francier. Acum insa, la acest ceas de inchidere a fabricelor, nu e nimic din pompa trista a Curti lor de pribegie : din alta vreme, cu alte nevoi si alte simturi, vine navala zburdalnica a lucratoarelor carell calla vagonul catre casa, in satele vecine, clempanind talpile de lemn ale sabotilor, intr'un haos de risete, de strigate, de dare vocale italiene ale celei mai libere veselii. * Pentru cel mat multiinclusiv conductorii, cari prin aceste parti se schimba prea des ca O. tie ceva orariul trenurilor ce merg spre Venetia e un mister, pe care nu mi-1 desleaga nici ieroglifele de maternatica superioara ale ultimei editii din «Kours-bucto-ul austro-ungar. Se pare, dupa asigurari repetate, ca trenul pe care-1 vom gasi la hotar, nu duce unde ni trebuie. Si, luindu-ni precautiunile pentru noapte, anticvarul fiuman care mi-a vindut teatrul spaniol al Jut Lope de Vega in editie popularacine 1-o fi 11- tacit pe aice!, ni-a recomandat frumuseta Udine, capitala de provincie, oral cu de locuitori, avind si el domul sad, operele sale de arta.

151 C1TEVA NOTE VENETIENE 153 Ce dimineata s'ar putea petrece acolo! i iata-ne la Udine. Otel?, Oie unul hamalul de la gars. Un otel ca pentru no!, incapator, curat, linistit. Garanteaza el! $i iata-1 cu toate bagajele pe dinsul, conducindu-ne pe larga sosea pustie, destul de intunecoasa. Merge inset si explica... Vom fi multamiti, in totul multamiti.. De fapt e o circiuma cu doua rinduri. Perdelele de jos sint date ca pe furis in laturi ca sa se vada musafirul.n'ar fi un tren catre Venetia?Ba da, acela din care v'at.i dat jos... Si ne-am intors in gara mai rapede de cum plecasem. Udine disparuse din program. Era un singur om nemingiiat : hamalul, care asigurase, si in ceasul plecarii, cu toata caldura vinulur din care-sf sorbise convingerile, ca era o casa stiuta de dinsul, fora insecte, curata pe jos pana intr'atita, incit, stiind ca se spala scindurile in fiecare zi, cle-ar linge cu limba,. Din noii. in Venetia... Incet, inset, cu o ghiolcaiala moale, cotind dupa colturi de marmura, ciocnind usor luntri parasite, pindind de departe alte lumini rltacitoare pe care din spate le instiinteaza vislasul nevazut cu un muget care, in atita tacere, pare ca umple tot locul imens dintre pamint sl cer, gondola ne duce in miezul noptii catre vechiul calbergo, Cappello Nero. Acum douazeci de an! innaintam tot asa catre Piazza San Marco : atunci la pupa coroiata a barcit negre, linga dreapta linie alba de metal cu zimti, statea un vis, o ilusie. Ce triste si pingarite par cele mai splendide realitati pe linga dinsa I Acum treisprezece an! cad sint atitia de cind n'am ma! fost pe aice!, viata era linga mine

152 154 N. IORGA cu toata cuceritoarea ei betie, si ochif cautaa numaf in jur. Acum sufletul se linisteste si cere tot mat multa liniste. Si aid /inioca este : ce sfinta, mare si buns liniste, prin care se and soapte de dupa obloanele inchise, de dupa portile batute in cuie, din fundul scarilor negre, din lungul canarelor, din coltul stradelor ce arunca pe luciu dung! tremuratoare de lumina, si, daca sint intre ele soapte de acum, sint altele care de veacurf se poarta pe marmura si pe valurl, cu marturisirt ce fost auzite si dureri ce nu-sl pot afla odihna. Nu e orasul mortif : poate muri un astfel de oras? E orasul tacerif imense, perfecte, misterioase. Si la pupa este cineva, pe care nu-1 vad, dar simt uriasile-t aripf negre care, din cer pang. in ape, batind ritmic, fac tacerea pe care sufletul o reclama pentru a trage din ea puterl no! in lupta! Evident ca acesta e un otel. Are tarifurt inscrise in Baedecker, are lampioane la scarf, si chelnerl in fracurt negre, si ceasurr de prinz, si menu in doul limb!. Sint covoare, flort si statui ca aiurea. Dar unele mobile de aid nu le MI avea oriunde, si nu once otelier s'ar gindi, fiindca e din orasul lu! Volta, sa-i ridice o statuie, o adevarata statuie in curtea luf ; si nu in once curte de otel ar cinta pasaruicile din cusca for enorma ca intr'un desis de padure, si nu pretutindeni, pe linga tot ce platestf, s'ar adaugi zimbetul si vorba bung., care, de pe buzele celui d'intaiii in lume ca si ale celut din urma, ramine totusi un lucru nepretuit si care nu se poate rasplati decit prin alt zimbet si aka vorba prieteneasca. Si odaile acestea numaf in Venetia pot fi oda! de otel, cu enormele paturf mnnalte, grele, de vechiu lemn trainic, cu obloanele care inlatura ziva aproape cu totul si to fac sa crezi ea, daca e noapte, to a! voit-o

153 CiTEVA NOTE VENET1ENE 15'6 i al facut-o, obloane pentru somnurr lung!, intr'o lume care nu se coboara, daca poate, decit dupd ce soarele s'a scaidat bine in valurl. Calorifer i lumina electric., ce sintet1 vol, marl inovatii meschine ale timpului, pe linga tot ce spune, daca til sa intrebl, o odaita ca aceasta, in care n'a fost totdeauna gazda de Engles! i German! Si Unguri sentimental!, ci poate i altceva in alte vremurt! Mai bine decit oricine ar ti unul care nu intarzie sa te salute. Pare ca din temelil se zguduie toate cele trel rindurl de piatra, intr'o incordare dureroasa, i cele douasprezece batal de clopot para. le-am rosti tot! din toate puterile noastre, asa de mult ne strabate profunda ]or vibrare. San-Marco a vorbit : Turnul OrologiuluI, cu cadranele-1 albastre, cu acele de aur, cu uria ii negri, cu Crai! de la Rasarit cari- 1 ascund in el ve mintele largi, coroanele i sceptrele, e linga no!, lipit de no!, piatra de piatra, coperi de coperi. Si te simti, nu Sid cum, mindru de aceasta confundare materiala cu o asa de mare i de veche glorie! Lucruri noua in locul celor vechi... Aid n'a murit nimic decit prietenii pe cari nu-1 mai aflu, Predelli, fulgerat la masa lid de lucru, Urbani de Gheltof, nebun. Turnul uria, care car-use, s'a ridicat din nod, (uncle era i cum era7, dupa mindra sentinta a primarului. Cu o nesfir.ita pietate s'ad strins toate farimile : sculpturile lu! Sansovino, intru cit s'ad putut realipi, sint la locul lor, iar fragmentele care ad suferit mai mult se o dihnesc in Palatul Ducal, uncle a lucrat aceia I mina minunata a marelu! maestru. Printr'o mare opera de solidaritate nationala n'a lipsit nic! Regele, ba nic! Papa, care

154 156 N. IORGA a Post Patriarh de Venetia si, innainte de aceasta, un biet preot de sat prin partile de pe peste laguna! cu restul s'a facut nou, autentic in stil, autentic in pretiosul material! AzT peste ascutitul coped verde ingerul de our se invirte usor in bataia vintului Marii, si in binecuvintarea lul este o recunoastere a vredniciel unor oamenl piosi cars simt cita putere se poate trage din neintrerupta comunitate iubitoare cu trecutul. N'a murit nimic decit patriarhalele datine de intilnire in jurul fintinii cu vechile sculpturi seculare, cu toata bunatatea si rautatea omeneasca, toata prietenia si dusmania care plecail de aid. Venetia are azi, pe linga lumina electrica pretutindent, al:a de pe continent. Dar sint lucruri care ail inviat. Reparatil care a- junsesera necesare la o mare pinza a Renasterii ce a- coperia un parete intreg din Palatul Ducal ail scos la iveala una din frescele veacului al XIV -lea, care a- coperiail zidurile cind erail ca in picturile lui Bellini, gra interventia, creatoare de marl minunl pompoase, de splendide serbatori ale forma, a lul Sansovino. Si, in acel valmasag de trupurl aspru si naiv conturate, in acel intunerec at colorilor sumbre, e o sinceritate, o evlavie, nu pentru arta, ci pentru ceia ce e mai presus de arta simpla cancilla, si ea, serva, a aceluiasi ideal, care to misca mai mult decit toata simfonia triumfatoare a formelor inflorite. Si mai ales a inviat Venetia. De (apt. 0 vezi oilunde. Laguna traieste nu numai prin gondolele c torestierilor), cars, in atitudinea respectuoasa si stingace a candidatilor la un examen, defileaza pe canaluri Pare ca. invie economic i chiar politic. A sosit iahtul alb al Imparatulul germanic. Vulturul lul Barbarossa

155 CITEVA NOTE VENETIENE 157 e infatisat pe platoa vulturul de pe scutul vechiulut Cesar medieval, care acum opt sute de ant venia aid sa se impace cu Papa. Trec luntri militare purtind la visitele oficiale ofitert in tinuta de gala. $i seara armonit straine rasung. de pe bordul incunjurat de lumint, pe cind, in fata, ling. Zattere, se aprind luminile contra-torpiloarelor negre venite O. salute intilnirea dintre un imparat al GermanieT si un rege al ItalieT, avind in puterea sa Roma. Germanii In Venetia. E o innaintare germania aid? De sigur ca numarul turistilor germant creste, intrecind azl cu mult pe al Englesilor. $i e de ajuns sl-i vezt si s-1 auzl ca sä simtl ca se cred putin acasa aid, lingg. Marea AustrieT medievale. PatriotiT venetient se indigneaz prin ziare cind afla ca se vind in anume pravalil o- biecte in folosul scolilor germane din cetatea StintuluT Marcu. Am vazut unul din cele mat marl stabilimente litografice din Italia. Nu se poate inchipui o mal inteligentl si mat sigura intrebuintare a stiinter in ultimele el resultate. E o imensa instalatie xidicata pe ruinele atitor mil de case de popolani. -cute de luctltort si lucratoarell ei tiga pinea aid. Dar pentru lucrarile de precisiune sint intrebuintatt Germani. German e insusi conduatorul. Poate si capitalul... In Ghetto. Am fost in Ghetto, in depositul Evreimi! venetiene. Innainte de a trece podul cu stilpt din dosul PalatuluT Lobbia, apar la vinzatoarele de fructe, care debiteaz1 prinzul si cina saracilor, nasurt coroiate, plete negre sail rosit ciltoase, lung1 salmi decolorate. Cind

156 158 N A tred pe supt ingusta portita care data se inchidea, seara, cu zabrele, esti numat intre et. E 0 ingramamadeala, o crasa, un zgomot ling canale pline de rama iturl, care duhlesc a moarte... Din ce traiesc acesti oameni cari se inghesuiesc cu miile prin aceste antice cetati de piatra neagra, plina de lipul veacurilor? Cu eel! tin sinagogele, scolile, <israelite,? A- cela I mister ca orlunde. CitIva vind tablour! -2 lel, sapaturr in otel cu cadru i sticla!, curiositatt, vech! mobile. Te roaga sl le id. In jur it! urla 'n urechl copiit tuturor vecinilor, cari te trag de mineci, te murdlresc cu cleiul dulciurilor imbalate : Musiii, Musa... Asa copil obraznicl n'am vazut. Dar, cind a fost vorba ca, pentru suma de 20 de ban!, platibila la portar, sa-ml duel la otel doul enorme tablourl, s'a presintat cel ma! afurisit din ace ti draci murdarl si si-a indeplinit datoria ca omul cel mai de incredere. lard din ce traiesc... La parintil Armeni". Trecem innaintea fatadet c Manicomiuluh, case! de nebuni : intr'un balcon dol fac gesturl de o nedumerire curioasa, care li va Linea poate cit viata, i care nu e poate mai farl sens decit multe nedumerirt ale noastre; ici 1 colo, dupa ferestile cu zabrele, luminile electrice se aprind cu un tel de dureroasa tresarire nesigura, ca a cugetarilor ce tremura aid. Putin ma! departe, pe luciul tot mal larg al lagunel, indata sintern la debarcaderul Armenilor, care e pustiii. N'ail ie it inca in curte putinit elevi at seminariului, pe cari-t culeg acasa caravanele si cari, prapaditt de dor, se intore cit pot mat rapede prin satele for de munte, prin tirgurile for amenintate de Curd... Un gradinar ne duce in parloir, o odaita captusita de tablourr vecht,

157 CYTEVA NOTE VENETIENE 159 uncle destul de bune ; in colt un mandarin in ghivecid i r risipes,te merioarele de aur. Acum a venit calduzul nostru, un pdrinte tinar, simpatic, cu ochil de Oriental i lunga barb neagra. Ne poarta pe scarf Si prin ganguri la Museul alcdtuit din darurr intimplatoare, de la suverani i ()amen! vestit!, favorabill causer armene. Biblioteca e splendid instalata in marl dulapuri vechi ce se ridica pand la tavanul innalt. Au strins aid toata cultura natiei for, ucenicil lui Mechitar! Sint i manuscripte pe care ni le arata parintele bibliotecar, venit din biserica, unde acum se face slujba de seam, pe cind elevil colil de pribegi se hirjonesc pe afar in ultimele luminl ale amurgulur. Unele dintre dinsele au splendide miniatur!, in care, ca i in istoria Armeniel Micr, a a de tdrzid rasdrita in muntil Taurului 1 pe coasta stincoasd a Mediteraner, se intilnesc stravechr datine ale Orientulul.persan cu influentele noun pe care cruciatele le-ad adus din Occident. E lucrul cel mar armenesc din insult. Cacr, incolo, nu e aid flier Italie, nici Orient. E numar iesuitismul solemn, rece 1 gol al Unirir al tuturor Unirilor cu Bisericile orientale, in acel veac al XVIII-lea cind Grigore al XVI-lea a facut a a ca noir sal supu r duhovnice tr sl- T alba adapostul pe aceasta prelungire italiand a Laguna La Capela lui Giotto, in Padova. La Padova se poate merge astazr cu un tramvaid electric, cu oprirr multe i destul de lung!, care pleaca dintr'un colt de lagund i trece printre paji tr verzl, boschete de copacr bdtrini ca in pinzele lur Claude Lorrain, dar fara grotele i stincile lui Salvator Rosa i printre fronturi de case de sat, solide, negre, mo-

158 160 N. IORGA notone, pe care le continua apoi eurtile pietruite, fatadele pompoase, statuile marl, de gust dubios, ale unor vile in care locuiaii odata negustorl cu ambitil aristocratice, iar acum e o vasty singuratate, o tacere parasita. In Padova sint lucrurl schimbate. Pare ca e mal vie 'gala,studentilor cari tree in grape sail in lunecarea automobilelor de primblare. Ice Inca erail in greva -pentru un motiv de solidaritate tinereasca. Pentru intaia oara vad incaperile vestitel scoli innalte care a adapostit pe vremuri si tineretele dornice de invatatura ale lul Constantin Cantacuzino Stolnicul : in sala stemelor, in marea sala de primire, unde se tin sedintile solemne, sint arme din Nord si din Sud, din Rasarit si din Apus ; cele romanesti lipsesc. Nol nu 135,team aceste drumurl, adesea cereetate de Grecii doritorl de all capata o diploma de doctor in.medicing, ; Cantacuzinul a ramas fall urmasl, cum fusese fall tovarasi. Gladirea cuprinde mica sala modesty in care s'atl facut cele d'intaiti disectil si atitea altele in care a rasunat cuvintul fruntasilor stiintel italiene, al marilor novatori. In totalitatea el, Universitatea e un vechirt han medieval, care, neputind fi reparat, intregit, ca pentru mevoile de astazl, va fi inlocuit cu o zidire moderna,din care vor lipsi doar amintirile. Supt conducerea, asa de competenta, a d -lul Moschetti, directorul Museulul din Padova, am visitat Museul iorasulul, biserica impodobita cu frescele lul Andrea Mantegna usi capela care pastreaza aproape in toata stralucirea for pioturile Jul Giotto. Museul cuprinde o suma de tablourl care sint cu adevarat de prima ordine, apartinind vechii sea venetiene mai ales. La ele se adauga citeva frumoase

159 Ci l'eva NOTE VENETIENE 161 tapiteril, dintre care una, de foarte vaste proportir, adusa de un negustor, represinta scene din viata razboinica a Poloniel. Citeva sculpturr, ca Primavara o fall mladioasa incunjurata de florr bogate care-1 nävalesc trupul, or! Cetitoarea, de o idealitate aproape transparentaar face onoare s.i celor ma! mar! Musee. Undeva, la un teran, d. Moschetti a descoperit si a capatat un admirabil grup de teracota, infatisind Coborirea de pe cruce, cu figuri de o durere zguduitoare. Fara a mai vorbi de frumoasa colectie de obiecte romane, de materiale culturale din toate domeniile, vietir medievale i moderne, de manuscriptele impodobite cu miniatur1, de ramasitele lupter de la Solferino, intre care scrisorile calde, de la parinti, de la iubite, gasite pe trupul soldatilor mortr. Poate cele mar frumoase lucrari ale lu! Mantegna sint in capela din dreapta a bisericil, pline de splendide morminte medievale care-i acopar paretir. Opere de tinereta, ele ail o stiinta a miscarilor care ar uimi si la capatul und intregi cariere. Dincolo, la Capella degla Scrovegni, cladita, cu hramul Sfintel Mari!, in cuprinsul vechi! Arene, capela a cari1 pastrare se datoreste de sigur faptulur ca a lost in stapinirea uner familil private, Giotto a desfasurat, cu o naivitate stingace, care nu exclude cunostinta adinca a desemnulul si perfecta infatisare a sentimentelor, povestea intreaga a vietif Mintuitorulur, si nicairr ea nu vorbeste ma! mutt sufletulur prin armonioasa simplicitate a liniilor, prin sinceritatea desavirsita a inspiratier. Bizantinismul se individualiseaza i face cel d'intaiti pas pe drumul artel capabile de desvoltare si progres. 11

160 Documente. I Le excessive spese de pasti che se fano in questa nostra al sposar dole novice. [Sa fie de femei la biserica si la masa de 100 de persoane, cel mult 20,] quelle cum capa, come senca capa. [Supt pedeapsa de 100 de galbeni.] Quantumque sia difficil cossa ali ornamenti dele done et a le excesive spese de pasti poter dar modo et regula, [se decide sa fie numai 4 torte de cite 4 lire.] Ale collation dar non se possi altro che storti et odricti, che sono cossa minima. [in camera, si] confeti minuti, non jntendando de quelli se chiamano senca corpo, [si 6 torte de cite 6 lire]. Dopo pasto, marcapani ;... al collo un fil de tondini d'oro schieti solamente [de 25 de galbeni], overamente una cadenella d'oro schieta [pecetluita. Poate fi si de argint.] Manege et pectorali tessudi de arcento over oro tirado, le qual manege non habino alcum altro lavorier de re. chamo [in pret de 30 de galbeni]. Una brute foca de manege, che se chiama manege a cornedo, nela qual entra de brava 3 de pano d'oro over de seda... El se fa certe spaliere, antiporte et altri fornimenti de chase, de path de seda et de pani de Lana strataiadi (Sen. Terra, XIV, fol. 196 v-o-7.) n. Die XXVII j martij [1470]. t Cum alias per Maius Consilium et postea per Consilium X semper fuit ordinatum ne alicubi Venetias fiat hominum addunatio, et semperjstud Consilium provident et obviaverit communicationibus (?) populi, jta quod nulla ars civitatis nullaque congregatio mundanorum hominum, etiam ad religionem spectans, 1 Era (fol. 100 Vo) si an toftitio dl tre copra le pompe dole done).

161 164 N. IORGA potuit unquam fieri aut congregari nisi prius a Consilio X sibi concessa licentia, et, quando sectatores grece heresis per civitatern faciebant officia sua, jatud Consilium X statuit quod predicti Greci et errantes a lege catolica jn sola remota ecclesia Sanctj Blasij haberent reductum unum solurn, et, tune cum facta sit conscientia quod contra mandato jstius Consilii et ordines sacrosancte fidei catolice aliqui Greci scistnatici faciunt ju Venetijs adtmationem hominurn jn magna quantitate et in muftis locis, quod sufferendo, cedet ad dedecus sacrosancte fidei catolice et posset facere tantum augumentum hominum et scandallum pro non posse faciliter extingui..., Vadit pars quod ordinetur et jubeatur quod in civitate Venetiarum non possit cellebrari more greco alicubi quam in S. Blasio tantum, sicut alias captum fuit, sub pena librarutu C cuilibet papati et lihr. Lta cuilibet hornini ad jlla oftitia se reducentj, et hoc fiat Pis Grecis notum, ne per jgnorantias quisque se possit excusare; quas penal cxigant offitiales de nocte et ca pita sexteriorum, dando terciuna accusatori. De parte 12. De non 0. Non sinceri 5. (Misti Consiglio X, 17.) 29 lunie Pentru,nobilis domina Chaterina Prernarino, relicta ser Luce Venerio, que evasit ab excidio Nigropontis, ex inadvertentia non fuit admissa ad habendum domicilium et elimosinam in S. Filippo et Iacobo, simul cum alijs dominabus de Nigroponte (Not ttorio del Collegio, X X, fol. 23 V-o.) Tot asa (18 Iunie 1477) pentru Isabeta Mauroceno, coniunx olim nobilis viri ser Antonij Permareno, Franscischina Brigalio, Andriana Zane et Margarita de Cresenca", acorn sapate de robia turceascel de la Negroponte (fol. 56 V-o). Cf. si fol. 64 V-o, 71 V-o. IV. 10 August Profugerant in hanc urbem ex Albania, propter adventum Turcorum in illam provinciam, multe anime, que ne ab ipsis

162 DOCUMENTE 165 Turcis in captivitatem reducerentur, et versantur sub porticis et in vijs publicis buius urbis, nec habent undo vitam suam sustentare valeant, rem profecto miserandam... Dictis miserabilibus et egenis personis que huc profugerunt ex Albania, et non alijs ullo pacto, mulieres que mendicant pro carceratis dare quotidie ad magazena debeant ubi deputatum est earum allogiamentum ant alibi, duos panes ab uno soldo pre qualibet, qui panis fiat ex farinis nostri dominij... Preterea dari debeat quotidie ex pecunijs nostri dominij dictis mulieribus ducatus unus, qui expendatur per eas in facienda inenestra quotidie dictis miserabilibus personis. 157 de sic, o, de non 1 non sincerus. (Sen. Terra, VII, fol 48.) V. Mart Feraeile din Negroponte to piing pentru pagube data oribel servith de Turchi... Li habiti nostri multo miserabili, j volti nostri smaridi e pallidi, j quail za videno le sanguinoso spade turquescho tagliar et smembrar j foil et mariti chon li altri nostri parenti... Fb grande miracolo che de paura o dolore non cadessero morte.. Semo redute a mendicare el pane per le aliens porte [Cet] uno qualche tecto et recepto IgiJ tanto pane che possiamo sostenere le anime triste neli afflicti carpi nostri fino ala morte... Solamente dexideremo in qualche loco remoto e solo prestamente campfire questa nostra gravosa vita, la qual compita, el loco tornerh in mano dela Vostra SerenitA... (Sen. Terra, VII, fol. 69 V-o.) MM ceec VI. inj, die xxvinj Iulij. Ser Iacobus Marcello. Ser LaurentiuS Mocenigo. Ser Iacobus Leone, capita. Quod, sicut alias statutum fuit per hoc Consilium, locus ecelesie S. 1,1asij Grecis ad celebrandum officia sua, secundum catholicos

163 16a n. 101IGA rites, jta nunc, auotoritate huius Consilii, concedatur prefatis Grecis locus quem elegerunt post, furnos novos nostri dominij, jn quo construi facere possint ecclesiam unam labore et sumptibus suis et jn ea celebrare sacra misteria possint, secundum ca. tholicos ritus jllis constitutionibus et modis, quoad spirituale, qui per Reverendissimum dominum Patriarcham nostrum Venetiarum ipsis Grecis constituentur, assistente semper jn celebratione suorum officiorum uno presbitero latino per profatum R-mum d. Patriarcham deputandum. De parte 7-7. Ser Dominions Mauroceno, I El domanda la multitudine di G rec consiliarius. constantinopolitani et alti cazadi dele sue provincie licentia de construir una chiesia driedo j forni nostri nuovj, et, perche questi sono per j quatro quinti sismatici a recusano redurse jn chiesia catholicha, et consentir a questa nation una chiesia separada dale chiesic latine, non saria altro che nutrir lo sisma grecho jn questa terra et jn loro etuti j suo descendenti jn perpetuum, et anchc seria periculosa cosa consentir jn un reducto separado ogni festa adunation de 4 over persone, che jn puocho tempo poria esser mazor, contlizendo Greci jn questa terra da ogni parte. Et, pert) l'andark parte che'l sia ditto a questi oho domanda che j hanno addito iri ogni chiesia latina ogni volta che j voiono, dove cadauno do loro se pub redure come fano tute le altre nation che sono jn questa terra, che sono assai, et che el non ne par consentir reducto niuno seperado ad alguna, nation. De parte 68. De non 1 Non sync. 2, 1. (.Volalorio del Collegio, XIX, fol. 145 V-o.) VII. 12 Matti Pentru nliberer maistro Servo' de Baptista", care vrea s4 tipareasca Politicha" a lui AriStotele, cure el comento de Donato Azioli, Fiorentino. Item le, COnernia, cum el comento de I.unardo Aretino, opere che mai pit non Porno stampate cum dicti comenti". Cere privilegiu pe zeoe ani. (Notatorio del Collegio, XXIII, fol. 5; cf. fol. 7, 19.) Tot asa pentru Bortholamio" ti cartea lui despre tuti pexi

164 DOCUMENTS 167 et mesure se atrovano per l'universo et le condiction de le marchadantie a quel pexi over mesure se comprano et vendeno". (Ibid., fol. 21 V-o.) VIII. Pentru primirea regelui Ciprului", v. Mas-Latrie, Histoire de Chypre, 1I-111 i cartea mea Philippe de Mezitlres et la croisade au XIV-e sicle, Paris 1896.

165 CUPRINSUL

166 CUPRINSUL. Pag. Conferinta I-in. in ce std feumusefa Venefiel" 1 Conferinta a 11-a. Desvoltarea externd a Yew Conferinta a III-a. Desvoltarea interns' a Venefiel".. 63 Conferinta a IV-a. Arta, literatura fi cultura".. 87 Conferinta a V-a. Venetia psi Rontinii" 115 Citeva note venefiene : Spre Venetia 149 Din nal in Venetia 153 Lucruri noua in locul celor vechi Germanii in Venetia 157 In Ghetto 157 La nparintii Armeni" 158 La Capela lui Giotto, in Padova 159 Documente 163

167 t. 4". rt h 1. I,, f E 44.. rr 3 r t Tipografia Neamul Romaneso" Valenli-de-Munte