BIBLIOTECA ITALIANA. Publicată sub patronajul INSTITUTULUI ITALIAN PENTRU STUDII FILOZOFICE. Colecţie bilingvă coordonată de

Transcript

1 BIBLIOTECA ITALIANA Publicată sub patronajul INSTITUTULUI ITALIAN PENTRU STUDII FILOZOFICE SMARANDA BRATU ELIAN Colecţie bilingvă coordonată de NUCCIO ORDINE

2 CARLO GOLDONI TEATRO III LA TRILOGIA DELLA VILLEGGIATURA: Le smanie per la villeggiatura Le avventure della villeggiatura Il ritorno dalla villeggiatura

3 CARLO GOLDONI TEATRU III TRILOGIA VILEGIATURII: Patima vilegiaturii Peripeţiile vilegiaturii Întoarcerea din vilegiatură Traducere din italiană şi note de N.AL. TOSCANI Ediţie îngrijită de SMARANDA BRATU ELIAN Cu o prefaţă de CARMELO ALBERTI

4 Redactor: Vlad Russo Coperta: Angela Rotaru Tehnoredactor: Manuela Măxineanu Corector: Ioana Vîlcu DTP: Florina Vasiliu, Dan Dulgheru Tipărit la Tipo Lidana Suceava Carlo Goldoni Teatro III HUMANITAS, 2013, pentru prezenta versiune românească Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GOLDONI, CARLO Teatro = Teatru / Carlo Goldoni; Bucureşti: Humanitas, vol. ISBN Vol. 3. / trad., note: N. Al. Toscani; pref.: Carmelo Alberti; îngr. ed.: Smaranda Bratu Elian ISBN I. Toscani, N. Al. (trad.) II. Alberti, Carmelo (pref.) III. Bratu Elian, Smaranda (ed.) =135.1=131.1 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, Bucureşti, România tel. 021/ , fax 021/ Comenzi online: Comenzi prin vanzari@libhumanitas.ro Comenzi telefonice: ,

5 Notă asupra ediţiei Carlo Goldoni este cu siguranţă unul dintre cei mai mari come - diografi din toate timpurile, iar piesele sale continuă an de an să fie jucate pe nenumărate scene ale lumii. Colecţia bilingvă Biblio - teca italiana a Editurii Humanitas a început publicarea seriei celor mai renumite capodopere ale dramaturgului veneţian în 2007, cu două volume (Carlo Goldoni, Teatro I/Teatru I şi Carlo Goldoni, Teatro II/Teatru II) care se continuă, iată, după şase ani, cu volu - mul de faţă, cel de al treilea, şi care, sperăm, să meargă mai departe şi în viitor. Primele două volume, apărute sub îngrijirea italienistelor Roxana Utale şi Smaranda Bratu Elian şi publicate simultan, cuprindeau şase dintre cele mai cunoscute piese ale dramaturgului şi totodată unele dintre cele mai îndrăgite de publicul românesc şi mai frec - vent jucate pe scenele noastre: Il servitore di due padroni/slugă la doi stăpâni, La famiglia dell antiquario ossia la suocera e la nuora/ Familia anticarului sau soacra şi nora, La bottega del caffé/cafe - neaua, Il teatro comico/teatrul comic, La locandiera/hangiţa, I rusteghi/bădăranii. Traducerile româneşti aparţineau unei echipe de excelenţi oameni de teatru, realizate şi publicate cu ani în urmă, şi care în noua ediţie au fost atent revizuite şi corectate, fără a ştirbi însă vioiciunea şi simţul scenic ce caracterizau versiunea iniţială. Numele acestor traducători, care merită respectul şi recu - noştinţa noastră, sunt: Polixenia Karambi, N.Al. Toscani, Sică Alexandrescu, Constanţa Trifu şi Lidia Sava. Primul din cele două volume era introdus conform rânduielilor colecţiei de un stu diu cuprinzător aparţinând unui specialist italian, profesorul 19

6 Carmelo Alberti, şi de o amplă cronologie care reconstituia cu destulă amănunţime nu doar etapele vieţii şi creaţiei lui Goldoni, ci şi evenimentele istorice şi mondene care au influenţat-o într-un fel sau altul şi atmosfera culturală ce caracteriza centrele italiene şi europene prin care şi-a purtat paşii dramaturgul. Volumul de faţă, al treilea, se doreşte a fi continuarea firească a primelor două: de aceea nu reia cronologia (pe care cititorul o poate găsi în volumul întâi), dar prelungeşte prefaţa iniţială, care insista pe comediile prezente în primele două volume, cu o prefaţă nouă, datorată aceluiaşi autor, Carmelo Alberti, dedicată exclusiv comediilor de aici. Acestea sunt trei comedii caracterizate nu doar prin vervă, ci şi printr-o deosebită profunzime, compuse de Goldoni la apogeul carierei sale şi gândite de la început ca un tot inseparabil: Le smanie per la villeggiatura/patima vilegiaturii, Le avventure della villeggiatura/peripeţiile vilegiaturii, Il ritorno dalla villeggiatura/ Întoarcerea din vilegiatură, cunoscute, pe bună dreptate, ca Trilogia della villeggiatura/trilogia vilegiaturii. Tălmăcirea şi notele îi aparţin cunoscutului traducător şi om de teatru N.Al. Toscani, publicate în volumul: Carlo Goldoni, Trilogia vilegiaturii: Patima vilegia - turii, Peripeţiile vilegiaturii, Întoarcerea din vilegiatură, traducere prefaţă şi note de N.Al. Toscani, Bucureşti, Univers, Ca şi în primele două volume ale seriei, opţiunea de a relua o traducere existentă nu vrea să fie doar o confirmare a valorii muncii unor înaintaşi, în cazul de faţă N.Al. Toscani, şi un gest de reverenţă, ci şi recunoaşterea excepţionalului simţ teatral şi a oralităţii fireşti pe care o dobândeşte versiunea română în tălmăcirea acestuia. De aceea corecturile aduse de îngrijitoarea acestei ediţii au căutat să nu ştirbească vivacitatea iniţială, atât de potrivită cu originalul italian. Intervenţiile făcute pe textul românesc au avut în vedere, pe de o parte, corectarea greşelilor de sens, puţin numeroase, pe de alta, îndreptarea şi reconfigurarea multor replici pentru a acorda versiunea românească cu juxta italiană. Căci trebuie explicat că traducătorul, regizor şi deci mereu atent la efectul scenic, fiind la prima ediţie liber de prezenţa textului italian, îşi permite adesea amplificarea replicilor şi a indicaţiilor scenice. În actuala ediţie, prezenţa paginii italiene faţă în faţă cu cea românească ne-a obligat 20

7 la o mai strictă disciplinare a acesteia din urmă. Nu am semnalat aceste intervenţii deoarece numărul lor mare ar fi stânjenit fluenţa lecturii. Am lăsat totuşi neschimbate adăugirile de indicaţii scenice datorate lui Toscani şi introduse chiar de el între paranteze drepte, pentru a-i sugera şi cititorului noii ediţii şi, de ce nu, şi regizorilor care poate vor monta piesele, viziunea scenică a respectabilului om de teatru român. Am lăsat, de asemenea, neschimbate, formu - lele de politeţe folosite de N.Al. Toscani (italieneştile signore şi signora sau frecventele sluga şi plecăciune) deoarece, graţie prezenţei frecvente a comediilor lui Goldoni pe scenele noastre ori la radio şi televiziune, în versiunile româneşti tradiţionale, asemenea formule sunt de-acum consacrate şi sunt percepute la noi drept caracte - ristici ale limbajului scenic al autorului italian. Intervenţiile făcute în note sunt minime şi constau în principal în eliminarea expli - caţiilor devenite superflue prin prezenţa juxtei. Ediţia italiană reprodusă în volumul de faţă este Goldoni I capolavori, vol. 4, a cura di Giovanni Antonucci, Grandi tascabili economici Newton, Newton & Compton, Roma, 1992 versiune electronică ( liberă de copyright, corectată. În încheiere, adresez cele mai calde mulţumiri Editurii Huma - nitas, care a înţeles valoarea acestui teatru şi a rostului împrospătării versiunii sale româneşti, nepreţuitului Vlad Russo, redactorul întregii colecţii, şi, nu în ultimul rând, prefaţatorului, profesorul Carmelo Alberti, care, cu generozitate şi promptitudine, a răspuns apelului nostru. S.B.E.

8 LE SMANIE PER LA VILLEGGIATURA Commedia di tre atti PATIMA VILEGIATURII Comedie în trei acte ( )

9 PERSONAGGI FILIPPO, cittadino, vecchio, e gioviale GIACINTA, figliuola di Filippo LEONARDO, amante di Giacinta VITTORIA, sorella di Leonardo FERDINANDO, scrocco GUGLIELMO, amante di Giacinta FULGENZIO, attempato amico di Filippo PAOLO, cameriere di Leonardo BRIGIDA, cameriera di Giacinta CECCO, servitore di Leonardo BERTO, servitore di Leonardo La scena si rappresenta a Livorno, parte in casa di Leonardo, e parte in quella di Filippo.

10 PERSONAJELE FILIPPO, orăşean, bătrân şi jovial GIACINTA, fiica lui Filippo LEONARDO, iubitul Giacintei VITTORIA, sora lui Leonardo FERDINANDO, un linge-blide GUGLIELMO, iubitul Giacintei FULGENZIO, prieten în vârstă al lui Filippo PAOLO, valetul lui Leonardo BRIGIDA, camerista Giacintei CECCO, servitor în casa lui Leonardo BERTO, servitor în casa lui Leonardo Acţiunea se desfăşoară la Livorno, când în casa lui Leonardo, când în casa lui Filippo.

11 L autore a chi legge L innocente divertimento della campagna è divenuto a dì nostri una passione, una manìa, un disordine. Virgilio, il Sannazzaro, e tanti altri panegiristi della vita campestre, hanno innamorato gli uomini dell amena tranquillità del ritiro; ma l ambizione ha penetrato nelle foreste i villeggianti portano seco loro in campagna la pompa ed il tumulto delle Città, ed hanno avvelenato il piacere dei villici e dei pastori, i quali dalla superbia de loro padroni apprendono la loro miseria. Quest argomento è sì fecondo di ridicolo e di stravaganze, che mi hanno fornito materia per com - porre cinque Commedie, le quali sono tutte fondate sulla verità eppure non si somigliano. Dopo aver dato al pubblico i Malcontenti e La villeggiatura, la prima nel Tomo terzo, la seconda nel Tomo quarto del mio Teatro Comico dell edizion del Pitteri; ho trovato ancora di che soddisfarmi e di che fornire, non so s io dica il mio capriccio o il mio zelo, contro un simile fanatismo. Ho concepita nel medesimo tempo l idea di tre commedie consecutive. La prima intitolata Le Smanie per la Villeggiatura; la seconda Le Avventure della Villeggiatura; la terza; Il Ritorno dalla Villeggiatura. Nella prima si vedono i pazzi preparativi; nella seconda la folle condotta; nella terza le conse - guenze dolorose che ne provengono. I personaggi principali di queste tre rappresentazioni, che sono sempre gli stessi, sono di quell ordine di persone che ho voluto prendere precisamente di mira; cioè di un rango civile, non nobile e non ricco; poiché i nobili e ricchi sono autorizzati dal grado e dalla fortuna a fare qualche cosa di più degli altri. L ambizione de piccioli vuol figurare 26

12 Autorul către cititor În zilele noastre 2, inocenta distracţie din timpul vilegiaturii la ţară a devenit o patimă, o manie, o viaţă dezordonată. Vergiliu 3, Sannazzaro 4 şi mulţi alţi panegirişti ai vieţii câmpeneşti i-au făcut pe oameni să se îndrăgostească de plăcuta linişte a locului retras. Numai că ambiţia a pătruns până şi-n natură, iar vilegiaturiştii au adus cu ei la ţară fastul şi tumultul oraşului, înveninând astfel viaţa ţăranilor şi a păstorilor, care, din trufia stăpânilor, şi-au înţeles mai bine propria mizerie. Acest subiect este atât de plin de ridicol şi de ciudăţenii, încât mi-a procurat material pentru a scrie cinci comedii, şi care toate se întemeiază pe adevăr, deşi nu seamănă între ele. După ce am oferit publicului Nemulţumiţii şi Vilegiatura, prima în volumul al treilea, a doua în volumul al patrulea al operelor mele intitulate Teatrul Comic, în ediţia lui Pitteri 5, am mai avut prilejul de a-mi satisface şi de a-mi îndeplini, nu ştiu cum să-i spun mai exact, capriciul sau aversiunea mea împotriva unui ase - menea fanatism. Am conceput, în acelaşi timp, ideea a trei comedii consecutive. Prima e intitulată Patima vilegiaturii; a doua Peripeţiile vilegiaturii; iar a treia Întoarcerea din vilegiatură. În prima se văd pregătirile nebuneşti pentru plecarea în vilegiatură; în a doua, comportarea nesocotită a vilegiaturiştilor; în a treia, conse - cinţele dureroase care provin de pe urma acestei pasiuni. Persona - jele principale ale acestor trei piese, care sunt mereu aceleaşi, aparţin unei categorii de persoane asupra căreia am vrut să-mi îndrept atacul cu precizie; adică, asupra unor persoane de un rang mediu, nici nobil şi nici bogat; întrucât nobilii şi bogaţii se simt îndreptăţiţi de grad şi de avere să facă ceva mai mult decât ceilalţi. Ambiţia 27

13 coi grandi, e questo è il ridicolo ch io ho cercato di porre in veduta, per correggerlo, se fia possibile. Queste tre Commedie, fortunate egualmente pel loro incontro, e per l universale aggradimento del pubblico, sono state separa - tamente rappresentate con una distanza di qualche tempo dall una all altra, essendo con tal arte composte, che ciascheduna può figu - rare da sé, e tutte e tre insieme si uniscono perfettamente. Poteva io dunque per la stessa ragione separarle ne Tomi della mia novella edizione, contentandomi di dare una Commedia inedita per ciasche duno, a tenore della promessa. Ma ho esaminato il fondo che ho ancora delle cose inedite veggo che posso abbondare senza timor che mi manchino, ed ho piacere di dar unito un quadro, che piacerà davantaggio. Osserverà meglio così il Leggitore la continuazion de caratteri soste - nuti in tre differenti azioni; e se una delle difficoltà del Dramma consiste nel sostenere i caratteri in un opera sola, piacerà ancor più vederli in tre sostenuti.

14 celor mici e de a se măsura cu cei mari, şi acesta e ridicolul pe care am căutat să-l scot în evidenţă şi, dacă e cu putinţă, să-l îndrept. Aceste trei comedii, toate bine primite şi, în general, acceptate de public, au fost reprezentate separat, la distanţă de câtva timp una de cealaltă, fiind alcătuite cu asemenea meşteşug, încât fiecare poate figura singură, dar şi toate trei împreună, constituind un tot perfect. Puteam deci, pentru acelaşi motiv, să le separ în volu - mele noii mele ediţii, mulţumindu-mă de a da o comedie inedită pentru fiecare, potrivit promisiunii. Dar cum, examinându-mi cantitatea de lucrări încă nepublicate, am constatat că am prea destule şi că n-are de ce să-mi fie teamă că voi duce lipsă de pu - blicaţii, mi-am rezervat plăcerea de a da un tablou unitar, armo - nios, care va plăcea şi mai mult aşa. În felul acesta, cititorul va observa mai bine continuitatea carac - terelor prezentate în trei acţiuni diferite; şi dacă una dintre difi cul - tăţile dramei constă în dezvăluirea caracterelor într-o singură piesă, sunt sigur că va plăcea şi mai mult a le vedea dezvăluite în trei.

15 ATTO PRIMO SCENA PRIMA Camera in casa di Leonardo. Paolo che sta riponendo degli abiti e della biancheria in un baule, poi Leonardo. LEONARDO Che fate qui in questa camera? Si han da far cento cose, e voi perdete il tempo, e non se ne eseguisce nessuna. (A Paolo.) PAOLO Perdoni, signore. Io credo che allestire il baule sia una delle cose necessarie da farsi. LEONARDO Ho bisogno di voi per qualche cosa di più importante. Il baule fatelo riempir dalle donne. PAOLO Le donne stanno intorno della padrona; sono occupate per essa, e non vi è caso di poterle nemmen vedere. LEONARDO Quest è il diffetto di mia sorella. Non si contenta mai. Vorrebbe sempre la servitù occupata per lei. Per andare in villeggiatura non le basta un mese per allestirsi. Due donne impiegate un mese per lei. È una cosa insoffribile. PAOLO Aggiunga, che non bastandole le due donne, ne ha chiamate due altre ancora in aiuto. LEONARDO E che fa ella di tanta gente? Si fa fare in casa qualche nuovo vestito? PAOLO Non, signore. Il vestito nuovo glielo fa il sarto. In casa da queste donne fa rinovare i vestiti usati. Si fa fare delle mantiglie, de mantiglioni, delle cuffie da giorno, delle cuffie da notte, una quantità di forniture di pizzi, di nastri, di fioretti, un 30

16 ACTUL I SCENA 1 Cameră în casa lui Leonardo. (Paolo, punând într-un cufăr îmbrăcăminte şi rufărie, apoi Leonardo.) LEONARDO (lui Paolo.) Ce naiba faci în camera asta? A mai rămas o groază de treabă de făcut, şi tu îţi pierzi vremea cu fleacuri. PAOLO Să-mi fie cu iertare, stăpâne, dar eu cred că pregătirea cufărului pentru vilegiatură nu-i un fleac. LEONARDO Am nevoie de tine pentru o treabă mai importantă. Lasă cufărul în seama cameristelor. PAOLO Ele stau toate după stăpână, nu-şi văd capul de câtă treabă au de făcut, aşa că nici nu le poţi vedea la faţă. LEONARDO Ăsta-i cusurul soră-mii. E veşnic nemulţumită. Ar vrea ca toţi slujitorii să se ocupe tot timpul numai de ea. Nu-i ajunge o lună întreagă ca să se pregătească pentru vilegia - tură! Două femei stau de-o lună de zile după fundul ei. E insuportabil. PAOLO Ba nu i-au ajuns două, aşa că a mai chemat încă două s-o ajute. LEONARDO Şi ce face cu atâtea? Îşi coase cumva în casă o rochie nouă? PAOLO Nu, stăpâne. Rochia cea nouă a dat-o la făcut la croitor, femeile aduse în casă îi transformă rochiile vechi. Îşi face man - teluţe, mantale, scufii de ziuă şi scufii de noapte, o droaie de garnituri, danteluţe, panglicuţe, floricele, ce mai!, un munte 31

17 arse nale di roba; e tutto questo per andare in campagna. In oggi la campagna è di maggior soggezione della città. LEONARDO Sì, è pur troppo vero, chi vuol figurare nel mondo, convien che faccia quello che fanno gli altri. La nostra villeggia - tura di Montenero è una delle più frequentate, e di maggior impegno dell altre. La compagnia, con cui si ha da andare, è di soggezione. Sono io pure in necessità di far di più di quello che far vorrei. Però ho bisogno di voi. Le ore passano, si ha da partir da Livorno innanzi sera, e vo che tutto sia lesto, e non voglio che manchi niente. PAOLO Ella comandi, ed io farò tutto quello che potrò fare. LEONARDO Prima di tutto, facciamo un poco di scandaglio di quel, che c è, e di quello, che ci vorrebbe. Le posate ho timore che siano poche. PAOLO Due dozzine dovrebbero essere sufficienti. LEONARDO Per l ordinario lo credo anch io. Ma chi mi assicura, che non vengano delle truppe d amici? In campagna si suol tenere tavola aperta. Convien essere preparati. Le posate si mutano frequentemente, e due coltelliere non bastano. PAOLO La prego perdonarmi, se parlo troppo liberamente. Vossig - noria non è obbligata di fare tutto quello che fanno i marchesi fiorentini, che hanno feudi e tenute grandissime, e cariche, e dignità grandiose. LEONARDO Io non ho bisogno che il mio cameriere mi venga a fare il pedante. PAOLO Perdoni; non parlo più. LEONARDO Nel caso, in cui sono, ho da eccedere le bisogna. Il mio casino di campagna è contiguo a quello del signor Filippo. Egli è avvezzo a trattarsi bene; è uomo splendido, generoso; le sue villeggiature sono magnifiche, ed io non ho da farmi scor - gere, non ho da scomparire in faccia di lui. PAOLO Faccia tutto quello che le detta la sua prudenza. LEONARDO Andate da monsieur Gurland, e pregatelo per parte mia, che mi favorisca prestarmi due coltelliere, quattro sotto - coppe, e sei candelieri d argento. PAOLO Sarà servita. 32

18 de lucruri, şi toate astea ca să meargă la ţară Astăzi e mai ceva să mergi la ţară decât să stai în oraş. LEONARDO Da, din păcate aşa e, cine vrea să fie luat în seamă în lumea bună e bine să facă ce face toată lumea. Acolo unde ne ducem noi în vilegiatură, la Montenero 6, e un loc dintre cele mai căutate, unul mai pretenţios ca celelalte. Iar societatea cu care-ţi petreci timpul este dintre cele mai alese. Din cauza asta sunt silit să fac şi eu mai multe decât aş vrea. De-aia am nevoie de tine. Dar uite că ceasurile trec, iar noi trebuie să plecăm din Livorno înainte de-a se însera, aşa că vreau să ne mişcăm repede şi să nu lipsească nimic. PAOLO Daţi poruncă şi-am să fac tot ce-mi stă în putinţă. LEONARDO Mai întâi de toate să facem o mică socoteală de ce avem şi de ce ne-ar trebui. Că teamă mi-e că tacâmurile sunt prea puţine. PAOLO Ba eu cred, stăpâne, că două duzini sunt de-ajuns. LEONARDO Şi eu cred că-s de-ajuns pentru cei ai casei, dar cine-mi garantează mie că n-o să ne viziteze o droaie de prieteni?! La ţară se obişnuieşte să ţii tot timpul masa întinsă. Aşa că trebuie să fim pregătiţi. Tacâmurile trebuie schimbate des, şi două ser - vicii nu ajung. PAOLO Vă rog să mă iertaţi că-mi dau şi eu cu părerea, dar dum - neavoastră nu sunteţi obligat să faceţi tot ce fac marchizii flo - rentini 7, care au moşii întinse, averi uriaşe, şi care au funcţii şi demnităţi nemaipomenite. LEONARDO Te rog! N-am nevoie să-mi ţină mie lecţii servitorul. PAOLO Vă rog să mă iertaţi, nu mai spun nimic. LEONARDO Situaţia în care mă aflu mă obligă să fac mai mult decât pot. Căsuţa mea de la ţară e vecină cu a lui signor Filippo. El e obişnuit să trăiască foarte bine. Trăieşte pe picior mare şi e generos. Vilegiaturile lui sunt de pomină! Aşa că nu vreau să fac figură proastă, nu vreau să mă arăt mai prejos. PAOLO Mă rog, faceţi cum socotiţi că-i mai potrivit. LEONARDO Du-te la monsieur 8 Gurland şi roagă-l din partea mea să-mi facă favoarea de a-mi împrumuta două casete cu tacâ - muri, patru tăviţe de pahare şi şase sfeşnice de argint. PAOLO Veţi fi servit întocmai. 33

19 CUPRINS Mofturile vilegiaturii şi rostul lor, în teatrul lui Goldoni de Carmelo Alberti Notă asupra ediţiei LE SMANIE PER LA VILLEGGIATURA / PATIMA VILEGIATURII LE AVVENTURE DELLA VILLEGGIATURA / PERIPEŢIILE VILEGIATURII IL RITORNO DALLA VILLEGGIATURA / ÎNTOARCEREA DIN VILEGIATURĂ Note