DALLA SERIE IL VECCHIO RACCONTA
|
|
|
- Elisa Locatelli
- 9 anni fa
- Просмотров:
Транскрипт
1 DALLA SERIE IL VECCHIO RACCONTA AUTORE ORAZIO ABBATE 1
2 ROBBA I NON CRÌTIRI! COMMEDIA BRILLANTE TEATRALE AUTORE: ORAZIO ABBATE Personaggi: SARU COSTAMARA Vecchio - Anni 83; MORTE VECCHIA Anni oltre 90; MORTE GIOVANE - Anni 35; MARIANNEDDA ANIMEDDA Anni 25; PAULAZZA ANIMAZZA -Anni 60; PATRATENNU Figura Anziana. - %%%%%%% SCENOGRAFIA ARREDAMENTO PALCO: N 1 MURETTO A SECCO CON ACCANTO UN CAPITELLO ROMANO E DISEGNO DI UN LUNGO VIALE CON FOGLIE SECCHE A TERRA ED IN ARIA A RAPPRESENTARE UN PANORAMA AUTUNNALE.- N 1 VECCHIA SEDIA CON SEDUTA IN SPAGO SFILACCIATO.- 2
3 VESTITI ATTORI E ATTRICI SARU COSTAMARA Coppola nera alla Siciliana; Camicia bianca; Gilet di fustagno nero, Giacca rappezzata in più punti di fustagno nera; Pantalone rappezzato in più punti di fustagno nero lungo fino alle ginocchia; Calze di lana marroni lunghe fino alle ginocchia; fettuccina bianca da intersecare sopra le calze tipo pastore, Scarponcini neri, Bastone nodoso fatto di legno di pero selvatico. MORTE VECCHIA Cappello nero a punta, tipo befana; Tunica nera lunga a strascico; Parrucca nera incolta, Naso grosso finto tipo befana; trucco sul viso appropriato alla bruttezza; scarpe nere a punta; Falce con manico in legno di colore Nero; MORTE GIOVANE - Cappello a tese ampie di colore variopinto e con soggetti floreali, Camicia Bianca di seta; Ampio scialle a fasciare di colore rosso, Gonna rossa con ricami floreali al ginocchio; Calze Bleu di seta; Scarpe bleu; Falce con manico in legno di colore Bianco! MARIANNEDDA ANIMEDDA (Figura preferibilmente esile) Capelli Sciolti sulle spalle; Coroncina di fiori bianchi sulla testa, Camicione Bianco fino ai piedi; scarpe bianche; PAULAZZA ANIMAZZA (Figura preferibilmente corpulenta) Capelli Sciolti sulle spalle; Coroncina di fiori viola sulla testa, Camicione ampio e grigio fino ai piedi; Ampio Grembiule bianco; scarpe marroni.- 3
4 PATRATENNU - Ampia Parrucca Bianca, Lunga Barba Bianca, Camicione di colore Arancione fino ai piedi, Scarpe Bianche, Bastone di colore Bianco avorio! ROBBA I NON CRÌTIRI! I TEMPO COSTAMARA: (Seduto davanti al sipario del palco ancora chiuso e con un solo cono di luce a illuminare lo Stesso) (Testa appoggiata sulla mano destra che sostiene il bastone e con gli occhi rivolti verso terra; parla di fronte al pubblico come se stesse riflettendo a voce alta ) Ma chi vi nni pari! Robba i non critiri! Si vi cuntassi chiddu chi mi passoi pi mani l autru jonnu; tri sunnu i cosi: O Vi mintiti a rìtiri; O Vi scantati; O Mi diciti chi Don Saru è pacciu! Ma sangazzu i quannu m addannu e puru di lu munnu e mai possibili chi hannu a vèniri a capitari tutt a mia! A mia, chi era nta me bedda paci e puru beddu riggittatu nta me testa e nto me spiritu! Malanova mi havi u distinu! Malanova comu mi fici peddiri a paci e puru u sonnu! 4
5 Vurria sapiri pirchì, cu tanti chi ci nn era, mi fici cumpariri a chidda davanti è hannoi a scegliri propriu a mia! Mah, a propositu; Vui chi mi stati scutannu; scusati un mumentu! Pirchì mi stati vaddannu cusì? Chi vi staju facennu pena forsi? O a vostra è cummisirazioni mmiscata c a curiusità i ciccari i capiri occa cosa! Si è cusì e nni vuliti sapiri chiossài allura, basta c a smittiti i vaddarimi cusì, e sugnu prontu mi vi cuntu chiddu chi m i succidiu l autru jornu! Vogghiu a vvìtiri poi si haviti u curaggiu mi non ci criditi! Beni, ora chi nni gghiaremmu, cuminciu subbutu a cuntarivi u fattu: era na jurnata i dicembri, suppeggiù, com a chista! U friddu fora si tagghiava c u cuteddu, e u me nasu facìa a gara chi ìtita di me mani: a ccu si congelaunu prima! Io, puvirazzu i mia, e oramai, pi comu putiti a vvìtiri, puru rannuzzu nta ll anni, avennu vistu d a finestredda d a me casa nu spiragghiennu i suli chi razzulava strata strata e peti peti, pinzai bonu pi rispamiari occa picca i ligna, i non ddumari u cufularu e i nèsciri a quaddiarimi fora! Comu o me solitu, ssittatu supra a sta me bedda siggicedda, chi avennu a ssittatura cintrali bedda modda e sagumata pu me culu grazij o so beddu spàu spilaziatu e ntricciatu chi 5
6 s infossa nte me cianchi, mi stava gudennu dda ucchiatedda i suli, comu fà nu cani chi si godi l ossu chi havi davanti! Mentri chi vaddava i nuvulati e ddi fugghiceddi sicchi ill abbiri cu ventu scaminava e sparpagghiava na vota di ccà e nn autra vota di ddà, ntall aria, mi sintìa gghiamari i na vuci fimminili chi parìa vèniri da ogni latu rittu e stortu d a me testa.- INIZIO COMMEDIA (Apertura del sipario e di tutte le luci sul palco) (Voce femminile da fuori del Palco) MORTE GIOVANE : Don Saru Costamara! Don Saru Costamaraaaa; mi sintìtiiii? COSTAMARA:Minchiuna, cettu chi vi sentu! Chi vi sembra chi sugnu surdu iò! Staju sintennu e puru bonu! Facitivi vvìtiri chiuttostu! Cu caddu siti! MORTE GIOVANE : Don Saru Costamaraaaa. COSTAMARA: Santa Lucia, voi a vvvìtiri chi pirdia a vista? Ma com è possibili sta cosa, cusì i coppu! (Pensando a voce alta) Saru, non fari u babbu! Non è propriu possibili sta cosa! Forsi, inveci, t hannòi occa picca i pubbiri ntall occhi e non stai vitennu pi chistu! 6
7 Sì Saru, hai raggiuni hav a gghiessiri propriu cusì! Ora ci dugnu na bedda stricata cu sti me mani cungilati e poi ogghiu a vìdiri si non si rusbigghiunu sti disgraziati! (mentre si pulisce gli occhi con le mani) (accanto a Lui si posiziona la Morte Giovane) Oh, Santa Lucia Bedda! Ora sì, chi cci vidu bonu n autra vota! Mah oh Matri di Diu! Cusìti vui, cilistiali visioni i paradisu? (Rivolto verso il pubblico) Ma comu malanova fici a non vìdiri prima na Signurinella cusì bedda e pruspirusa! Matri, quanti pinzeri piccaminusi haiu nto ciriveddu! Signuri pirdunatimi, ma non pozzu fari a menu i pinzarici! Minchiuna quantu sunnu. Sembrunu tanti cavaddi chi currunu nta me testa comu centu scecchi! Saru Costamara è megghiu ma smetti u paradisu ti stai giucannu. Troppi piccati stai facennu i coppu. MORTE GIOVANE : Ma chi stati mpidugghiannu ora, cu sta lingua? Ora chi mi vidistu, parrati puru sulu? COSTAMARA:Eeeh Ma nò picciuttedda. Ma chi dicìti! Anzi, scusatimi tantu si vi desi st impressioni! 7
8 Era sulu na picca, un po assai, suprasangu ribbugghiutu ch a me lingua caminava pi fatti soi comu na scema. Dunqui, cu siti bedda Signurina? I quali paririntela faciti patti, datu chi mai ebbi u piacìri mi vi vidu nta stu paisi! MORTE GIOVANE: Carissimu Don Saru, io sempri ccà haiu statu, ma Vui ancora non m havivu vistu ed è pi stu motivu chi mi dicidìa iò, a vvèniri unni Vui! COSTAMARA: E nò, bidduzza; non pò essiri sta cosa! E chi ti sembra chi era un cretinu o puru me patri m havia fattu chi ricchi basci? Si Tu stavi ccà, nta stu Paisi, unni tutti i fimmini schetti e maritati portunu i baffi, poi stari tranquilla chi io non sulu ti vidia, ma da subutu, c a lingua chi m avissi stricatu nterra a llassari na bava comu a lassa nu bacalaci quannu scamina supra i brocculi giummati o supra i cavuli, t avissi fattu d a testa finu e peti na panuramica tipo chidda chi mi fìciru a mia trentanni fà pi vìdiri s avìa ll attrosi ntall ossa. Cridimi supra a parola figghitta, oramai sugnu rannuzzu e t u pozzu diri senza mi t affenni, tu si propriu bbòna. Si na carusa chiù dduci i ddu meli ca fannu i mecchiu lapùni, ittàta dalla matri natura supra a terra pi fari stucciuniàri e ciancaniari u coddu e a schina a tutti i picciotti chi hannu a furtuna mi ti vidunu passari e chistu, puru si tu non vulirivi e ti travestissi i masculu cu tantu i pantaluni e baffi. 8
9 MORTE GIOVANE: Don Saru Costamara, ma chi vuliti diri cu stu diri, chi mi truvati intirissanti e vi piaciu assai, forsi? COSTAMARA: Ora non curremu Giuitta io ancora haiu tantu i dda mugghieri o megghiu d anticchia i mugghieri chi mi ristòi e puru na barcata i figghi ca, figuriti, si mi veni i pinzari a certi cosi. Pirtantu, u sai chi ti dicu? Vattinni e làssimi stari nta me paci a cunsularimi cu sta spiragghiedda i suli cu Patratennu mi fici a Grazia i mannarimi. MORTE GIOVANE: E nò, caru Don saru. Chistu oramai non è chiù possibili. Ora chi vi visti, non mi nni pozzu chiù turnari a me casa, sula. COSTAMARA: ( rivolto verso il pubblico) Matri! Ma chi è paccia chista? No sta vitennu quantu sugnu vecchiu e fracidu? Pi tutti i cucuzzi panzusi, vaddati puru stu me pettu comu si sta unchiannu; sembra chiddu d un gghiadduzzu quannu o spaccari ill abba si uscia tuttu prima i llungari u coddu pi cantari! Figghioli mei chi cunfusioni chi mi sta pigghiannu nta testa e puru.. nto sutta chiù sutta du suttapanza! È megghiu ma smetti Saru Costamara. Non si chiù un carusu. Non è chiù babba toi chista! Penza o motu mi ti nni nesci, chiuttostu, inventa occa cosa! 9
10 Eeeh Carissima Signurina, dunque, io sogno veramente tantu losingato dalli vostri cauddi e nfocati paroli chi mi veni i strufarivi, sti rimazioni sbaciucchiati: Bedda chi di li beddi a chiù bedda siti iò vuliria, ma non pozzu e u sapìti, mi tocca ristari pi dari a manciari, a figghi, mugghieri e forsi o Cumpari! MORTE GIOVANE: Benissimu o pueta! E ora tocca a mia Costamara. Dopu chiddu chi sintìa, non pozzu fari a menu i strufarivi chistu: Don Saru, scutati, non vinni i luntanu a circari patati! A mia i parrari non mi capita spissu e mancu a parrari cu la genti io stissu! Di solitu io pigghiu quannu vogghiu o mi fissu e tuttu io levu senza fimma o pirmissu! COSTAMARA: Sangazzu di lu munnu. Ma allura non mi spiegai bonu! A voi capiri na bona vota disgraziatissima Tu e puru a me vicchiaia, chi ccu mia non c è nenti i fari? Spusatu sugnu iò, figghitta. Nenti c è pi ttìa i spruppari! (Forte rumore in sottofondo di tuoni e luci intermittenti a formare lampi) Minchiuna, ma chi sta succitennu ora? ( muovendosi col sedere sulla sedia come se questa si stesse muovendo, fingendo, inutilmente, di fermarla) Chi 10
11 malanova ci pigghia puru a sta seggia, ora? Pirchì non si femma? Pirchì sta ballannu comu si fussi supra e spaddi i nu mulu fora testa o i nu sceccu sciancatu! Matri chi scunquassu a finimunnu! Aiutu, u me cori. Mi sta battennu comu a grancassa i Ciccinu u musicanti da banda paisana. Matri, comu curri, assumigghia a un cavaddu chi voli scappari d a stadda dannu cauci a so potta! (alla chetichella, esce di scena la Morte Giovane ed entra la Morte vecchia) (Costamara si gira verso di Lei.. Figghiuledda pi favuri, non sacciu chiddu chi sta succitennu ma, si tu cc entri occa cosa, nchiutemula ccà facennu turnari a bedda paci cu na strinciuta i mani! Mah e vui cu malanova siti, ora? Unnè dda figghiola chi c era o vostru postu? Chi cci facistu? Parrati, razza i scuffinazza vecchia e chiù rappàta i mia! MORTE VECCHIA: (gridando e muovendosi nervosamente sul palco) A mia dicisti disgraziata? A mia chi sugnu a Patruna d a to vita! A mia ch a genti si menti in ginocchiu basta mi ci passu a trì migghia luntanu! 11
12 Don Saru Cicoria, ogni limiti ora passasti! Ti dugnu esattamenti trenta sicunni du me priziusu tempu pi salutari mugghieri e figghi, e poi: via i cussa a me casa, cu mmia! COSTAMARA: (Rivolto verso il pubblico) Matri, chi vuci mprafàta, assumigghia a chidda i Sabbaturi u minaturi quannu niscìa d a minera i carbuni dopu na jurnata dda sutta! Ma inzomma, strana speci i fimmina crisciuta mali: si pò sapiri cu Minchia si Tu? U voi capiri ch a ttìa non ti canusciu e mancu ti vogghiu canusciri? Forza, nesci fora a carusa i prima chiuttostu. Ficuriti si io putiria mai veniri cu ttìa cu barberi non sai mancu unni sta i casa! MORTE VECCHIA: Don Saru Cicoria ora basta! U voi capiri cu to vèniri o non vèniri: u decidu iò! Iò, chi sugnu a Rigina d u Scuru Eternu! Iò, chi sugnu a Signura di Trapassati! Sempri iò, chi sugnu, s ancora non capisti bonu: A MORTI a to MORTI! COSTAMARA: (Balbettando nervosamente) Matri, s inveci i sti paroli m avissu datu deci cutiddati nto stomucu, sicuramenti ora non mi sintìria comu mi staju sintennu! Buttana da miseria chi duluri chi staju pruvannu nte budedda e puru nta ddu strittu puttuseddu i ddu postu! 12
13 (Facendosi forza ) Oh, ciddazzu i mali auguriu, ma pirchì non m u dicistu appena n incuntrammu, chistu! Non cridu chi ora vinisti unni mia pi fari babbarii murtuarii! Statti attenta a non fari schezzi, pirchì ancora un carusu mi sentu iò! MORTE VECCHIA: Carusu, vui? COSTAMARA: Sissignora, signora. A propositu ora chi vi staju vaddannu megghiu eeeeh non mi simbrati mancu cusì rappata comu vi dissi prima! Anzi, si vi vaddu n autra vota ancora megghiu, quasi quasi m ispirati puru sti strofi sintimintali chi ora vi jettu, pi sapìri chi effettu vi fannui: Nira Signura Bedda comu na Fata. Chi puru a luna davanti a Vui mpallidisci e cancia strata. Chi nni pinzati si lassati perdiri a mia e iò vi ricitassi trenta Patri Nostru e Centu Avi Maria? MORTE VECCHIA: O vecchiu scattru e cu li jammi storti. Non fari contru i mia li ranni lotti. Dicitiu a to vicchiaia la to sorti. Io vinni, pirchì è l ura d a to morti! COSTAMARA: E allura, datu chi è cusì, u sapiti chi vi dicu ora, cara la me Signura Morti, chi iò ancora non mi sentu prontu a vèniri cu Vui, va beni? 13
14 Pi ccui, datu ch u me cunzenzu non ll avìti, vui siti dispinzata i pigghiarimi a peddi e vi nni putiti annari p a vostra strata e di unni vinistu! MORTE VECCHIA: E bravu a Don Saru! Staju vitennu chi ddui sunnu i cosi: O siti duru i comprindoniu; O vi cunveni i non capìri! COSTAMARA: Ma Buttanissima d a Miseria chiù Nira, ma non stati vitennu comu vi staju parrannu cu me cori nte vostri mani! Chi vi custa a vui lassarimi peddiri na bona vota e ppi sempri. Chi cavulu vi nn aviti a fari i sta me peddi puru tutta stampiata ill anni! E poi, vogghiu campari ancora iò. Non sugnu cusì vecchiu comu diciti Vui! Ancora, e si non ci criditi v u fazzu a vvìtiri, puru na fedda i pani duru rinesciu a manciarimi chi me cincu denti chi mi ristaru! MORTE VECCHIA: Costamara smittìtila. Non mi facìti pèrdiri chiù tempu! Non mi lassu pigghiari in giru, iò! COSTAMARA: Malanova mi haiu iò sulu chi non mi rumpìa na jamma prima i nèsciri fora! A st ura, tuttu chistu non mi succidìa! MORTE VECCHIA: U stissu era Don Saru, u stissu. non v inzuttati! Pi mmia, intra o fora non cancia nenti! Esisti sulamenti arrivu o non arrivu! 14
15 E ora sugnu ccà, pirchì ccà, avìa a gghiessiri. Unni vui unni Don Saru Cicoria! COSTAMARA: Ma Signura Morti, porcu d un maiali, pi na vota pirchì non facìti pi ddavèru a Signura giudiziusa comu tutti i vecchi e nchiutennu l occhi vi nn annati p a vostra strata e vi scurdati puru u me nomi! MORTE VECCHIA: Don Saru Cicoria, a liggi è liggi ed è: uquali pi tutti! Io non sugnu abituata a fari scunti a nessunu pi cciò, sbrighiti a pigghiariti a valiggedda cu, dda intra, ddu magliuneddi e puru ddu mutanduni i lana pirchì unni ti portu fà un pò friddu e COSTAMARA: E mi putiria buscari na piriculusa brunchitazza capaci i puttarimi rittu rittu all autru munnu, non è veru? Mentri c a robba i lana, chistu non mi succedi, datu chi arrivu, sulamenti cauddu cauddu all autru munnu! MORTE VECCHIA: Cicoria avanti, Smittitila ora! Non facìti cusì! Chiuttostu cuminciamu a fari strata chi si fici tardu e ci sunnu tanti autri clienti chi, in fila, stannu spittannu da troppu tempu u so turnu! COSTAMARA: E lassàti mi spettunu Signura. Putiti stari tranquilla, comu iò NON sugnu tranquillu, chi chisti non s incazzunu si spettunu! Anzi, si succedi puru na statua vi fannu! MORTE VECCHIA: Cicoria, fai u seriu! 15
16 Sta tò dipartenza pigghila cu chiù filosofia. Pirchì non penzi che prima o poi: Tutti AVÌTI a mòriri! COSTAMARA: Appuntu: Avìti! Pi vui, c a vita no ll aviti mai avuta e non sapiti mancu chi è o unni stà i casa: chi pobblema c è! Vui a chista n a canusciti e pi cciò, non vi fà speci quannu ci ll aviti a llivari all Autri! A Nuautri, poviri disgraziati chi ebbimu a sfurtuna i nasciri! MORTE VECCHIA: Ti ripetu ma smetti Cicoria! Non fari u carusu e datti na rassirinata chiuttosto! Tutti sti storii pi na morti, chi poi è sulu a to morti! Chidda chi fra l autri cosi è puru cusì picciridditta chi non fà sconzu a nessunu e chi nessunu si ricuddirà mai dumani! E poi, si ti pò conzolari na picca: pirchì non penzi chi prima i veniri unni tia io passai, i unni Garibbaddi, Napuliuni, unni tanti Papi, na sacchittata d Impiraturi, na cufinedda i Cumannanti, na cascia china china i principi e baruni chini i soddi inzomma, unni dda genti ch aviunu tuttu chiddu chi tu non hai e mai putirài avìri e, pi cciò, cu chiù raggiuni i tìa mi s incazzunu! COSTAMARA: (ARRABBIATO) Ma chi vulirivi i mia, Rannissima Disgraziata chi non si autra, mi sarìa puru 16
17 cuntentu i vèniri cu ttìa e mi mittissi a ballari e cantari? Chistu si ll hai nto ciriveddu, t u poi livàri d a testa cara la mia Signora Nira: Mancu Mortu, io ci vegnu! Si pi ttìa pozzu essiri Nuddu, pi chiddi chi mmi stannu attornu sugnu sicuramenti: chiù mpurtanti i tìa. E ora, datu chi mi stancai puru mu sentu, vogghiu a vitiri quannu a smetti i gghiamarimi CICORIA! U me cugnomi è COSTAMARA. Comu mi gghiamasti quannu mi cumparisti davanti: << t avissi rrumpùtu u coddu chi non hai >>! MORTE VECCHIA: (TRASECOLANDO STUPÌTA) Comu? Comu? Pi tutti i Trapassati du munnu: è veru! Prima io ti gghiamài Costamara e ora Cicoria! Voi a vvìtiri chi mi cunfunnia cu sti ddu tipi i minestra? Voi a vvìtiri chi vui siti Don Saru Costamara e non siti Don Saru Cicoria! Ma allura, si è cusì, sangazzu di lu munnu e d a stissa Morti chi sarìa iò, dicitimi Don Saru: chistu È, o NON È u Paisi i MANUSPAMMA! COSTAMARA: Veramenti Signura Eccillintissima Morti, pi essiri pricisi, pricisi, chistu è u paisi i SPAMMAMANU nò i MANUSPAMMA! ( NEBBIA SUL PALCO) (LA MORTE RIDIVENTA GIOVANE) 17
18 MORTE GIOVANE: Sali mi haiu io sula, puru u Paisi sbagghiai! Eccu pirchì non mi turnavunu i cunti e non truvava mancu all autri ddu Cristiani chi circava! Oh Caru Don Saru comu mi putìti mai pirdunari dopu stu sbagghiu impirdunabili chi fici! Sulu a na strammata paccia com a mmìa putìa succediri na cosa com a chista! Io non circava ne a vui ne a occa vostru parenti chiù prossimu, pirtantu, ditimi subutu chiddu chi vuliti mi fazzu pi fàrimi pirdunari o sdibitarimi, cu vui! COSTAMARA: Ma chi dici figghitta! Smettila cu sti paroli i scusamentu. Non fari a babba! Ma quali pirdunari, sdibitamentu o sdirruggiamentu! Tra di nui omini di munnu non c è poblema, chi voli diri! Puru i Scecchi sbagghiunu tanti voti, figuriti si non pò sbagghiari, na vota, A MORTI! Dittu chistu, figghitta certu chi ti pirdunu anzi, vattinni puru p a to strata e i unni vinisti cu tanta, ma propriu tanta saluti. MORTE GIOVANE: Senza nenti in cambiu, dopo stu sbagghiu? COSTAMARA: Si proprio, propriu, ti voi sdibitari pi fozza, u sai chi ti dicu, allura: fammi u piacìri i non circarimi chiù pi sempri! Cusì, ntra l autri cosi, non vitennumi chiù, non ti ritorna mancu chiù nta testa stu disgraziatu sbagghiu chi facisti! 18
19 MORTE GIOVANE: Caru Don Saru Costamara, stu piaciri Io v u farìa vulinteri pirò, prima, a vaddari si è ripurtatu nto me Rigulamentu Siculari Murtuariu! COSTAMARA: Rigulamentu? Ancora non sapìa un pezzu i catta scritta! E chi ci fa si non c è! Si nni dugna tanti corpi i pinna a <<Minchia>>. Unu chiù, unu menu.. cu è chi ssi nn avi accorgiri! U canciamu u Rigulamentu chi ci voli! E poi, si è pi mmìa, putìti stari tranquilla chi io non dicu nenti ad anima viva. Mutu mi staju. Comu si vinni cu vui a vostra casa! MORTE GIOVANE: Putìti stari certu Don Saru, chi si io vi pozzu fari stu favuri v u fazzu cu piaciri! Ma prima, na sula cosa è sicura, chi appena ritornu a casa o Ragiuneri chi mi fici fari stu sbagghiu, ci fazzu passari un bruttu quartu d ura! COSTAMARA: Si pirmittiti, Signura Morti, puru io a ddu disgraziatu chi mi fici pigghiari sta bedda carrittata i scantu ci vuliria dari ddu pitatuni nta ddi ddu ossa d arrèti: nto culu! MORTE GIOVANE: Vitèmu quannu arrivu chiddu chi pozzu fari Don Saru! Pirò, badati beni, chi non vi prumettu nenti! COSTAMARA: U stissu ci cuntu! 19
20 Senza impegnu comu dicìti vui, ma ci cuntu! Sulu ddu pidatuni e basta ci vogghiu dari a Chistu. Quistioni i principiu è! MORTE GIOVANE: Ripetu Don Saru, Videmu e spiràti! COSTAMARA: Cu di spiranza campa dispiratu mori. Ma datu chi ora u tempu non mi manca chiù e ll haiu, voli diri ch aspettu! D altrondi, comu si dici: chiddu chi campa ancora havi l occhi pi vvìtiri! MORTE GIOVANE: Stu modu i diri non ll ha mai sintutu ma s u dicìti vui..vi salutu Costamara! COSTAMARA: Addiu bedda! Oh, a propositu, Signura Morti, Scusatimi! MORTE GIOVANE: Chi c è ancora, Don Saru! Pozzu fari occa autra cosa pi vui? Parrati! Sparati puru tuttu chiddu chi vuliti! COSTAMARA: Nenti, vuliria sulu sapìri si vui, in cundizioni naturali murtuarii, siti dda bedda figghiola chi staju vitennu ora o puru dda vecchia rappata i prima! Sapìti, non si sapi mai, si pi sbagghiu mi capitassi i fàrivi visita, vuliria prima sapìri i chi Morti moru e a facci chi havi chista quannu la circari! Inzomma, a ccu ma rivolgiri si mi capitassi i vèniri a vostra casa: << a Figghiola chi havi menu anni i mia e chi siti ora? O a dda Vecchia chiù ribbambinuta i mia, i prima?!>> 20
21 MORTE GIOVANE: Don Saro, v avìti rivolgiri a tutt i ddùi pirchì io sugnu nto stissu tempu, chidda chi vidistu prima e chidda chi stati vidennu ora; ddu tuttu e ddu nuddu chi quannu n o vidìti: C è, e chistu finu a quannu attornu i mia gira vita! Don Saro Costamara quannu vui non mi vidivu io c era; e quannu ora mi nni vaju.. u stissu sugnu cu vui! Pirchì: <<IO Sugnu a MORTI>> a cumpagna du vostru stissu campàri d a quannu nascistu! COSTAMARA: Minchiuna! Ma Vadda unni annastu a finiri cu na semplici dumanna chi v hi fici! S u vostru scopu era chiddu i fàrimi scantari n autra vota vi dicu subutu chi ci riniscistu, non sulu bonu: ma bonissimu! Ad ogni modu ora capìa ch a Figghiola chi siti ora e a Vecchia chi eru prima: siti sempri Vui! Pi cciò, mintitivi nto ciriveddu d a testa sempri prisenti, chi si Saru Costamara pi occa malauguratu casu e ripetu, ma-la-ugu-ra-tu casu, avissi annari all autru munnu a fàrivi visita, non vi scurdati mai chi voli a vvìtiri davanti a iddu sulu a Figghiola, ripetu a figghiola ; a stissa chi siti ora ccà prisenti. N i Capemmu? Vaddati ch a sta cosa ci tegnu assai e ci cuntu propriu! Anzi, u sapiti chi vi dicu ancora? Chi pi non sbagghiarisi dopu, è megghiu mi mma prumittiti ora sta cosa. Sempri si vui non sunnu pobblemi, a farlu? 21
22 MORTE GIOVANE: Nuddu pobblema Don Saru Costamara! V u pozzu promettiri certamenti, prontamenti e puru solennementi. Facìti finta chi è già cosa fatta! Dittu chistu, ora sugnu iò ad avìri na curiosità i sapìri na cosa i vui! COSTAMARA: Sparati Signurina, a disposizioni! MORTE GIOVANE: Si cu sta facci chi haiu ora vi piaciu cusì tantu, pirchì non vi nni viniti subutu cu mmìa allura? COSTAMARA: Buttanazza d a miseria latra, quasi quasi sta fissaria a faciria pi ddavèru, ma poi, a sintitila a mme mugghieri. Cusapi quantu mi nni dirìa arreti e spaddi pirchì ci livài a me pinziunedda! (NEBBIA SUL PALCO) (LA MORTE RIDIVENTA VECCHIA) MORTE VECCHIA: Saru Costamara? Io haiu tanta pacienza ma tu, ma facisti pèrdiri strata facennu! Non sulu chi ti staju offrennu a me etenna balia e ti levu i botta tutti i duluri chi hai ntall ossa. Nenti, tu, inveci i ringraziarimi e i vèniri i cussa cu mmia, chi fai penzi a tto mugghieri a ddi fimminedda! COSTAMARA: Veramenti, supra i duluri chi haiu sdirrupati i supra da livàri i botta, sugnu daccordu Signura Morti! Anzi sugnu tuttu, completamenti daccordu! U fattu chi mi lassa un pò 22
23 scuntintazzu e mi dispiaci n anticchia, assai, è chi s havi a mòriri, prima, pi fari scumpariri a sti disgraziati! MORTE VECCHIA: Basta Costamara, ora mi stancai veramenti i parrari cu ttìa! È megghiu chi mmi nni vaju prima chi cci ripenzu! COSTAMARA: Ma unni ti nni vai Morti! Aspetta! Ancora ddu paroli ti vogghiu diri! Minchiuna, ma è mai possibili chi ccu ttìa non si pò diri nenti senza mi t incazzi subutu? MORTE VECCHIA: Ti salutu Costamara! Parràsti, dicìsti e facìsti puru troppu p i me gusti! (la Morte camminando fa finta di lasciare la scena) COSTAMARA: Ma unni vai, veni ccà! Morti o Morti! Cu ttìa staju parrannu! Aspetta, ancora un mumento chi tt a diri n autra cosa! MORTE VECCHIA: Ma chi c è ancora Costamara? Chi caddu voi, ancora? COSTAMARA: Nenti! Non t incazzari n autra vota.. ooooh! Ti vulìa diri na fissaria chi mi vinni frisca frisca, ora: chi nni penzi si iò stanotti m a penzu e poi dumani ti dugnu a risposta supra u vèniri o non vèniri cu ttìa! MORTE VECCHIA: Vadda Costamara, basta mi non ti sentu chiù parrari, u sai chi facemu? Inveci i na notti io 23
24 ti dugnu un annu interu pi pinzàrici bonu! Poi, pirò, stai attentu a chiddu chi dicìti, pirchì, si mi fai riturnari e dopu t a ripenzi n autra vota, st avota non ritonna né a vecchia nè a figghiola chi canuscisti ma ti fa visita sulamenti A MORTI! Chidda chi normalmenti sarìa uguali pi tutti ma nte tò cunfronti,visti e cunsidirati i pricedenti t i prumettu chi sarà menu uguali e assai chiù dulurusa ill autri e chistu pi tutta l etennità! COSTAMARA: Minchiuna chi cunnanna chi m impenni supr a testa! E, nò, datu chi è cusì, allura, ddicìdu subutu: << A ffanculu me mugghieri e puru a me pinzioni>> vegnu ORA cu ttìa. Quali etennità e duluri in etennu. Mi bastunu chiddi chi già m a sciruppatu fin ora da vivu! (NEBBIA SUL PALCO LA MORTE RIDIVENTA GIOVANE) MORTE GIOVANE: E cci vulìa tantu! E bravu a Custamaredda. Finalmenti ti dicidisti! COSTAMARA: Eh sì, chi mmi dicidìa; dda battutedda supra i duluri f u miraculusa pi fàrimi cunvinciri subutu! MORTE GIOVANE: Oooooh, finalmenti! Quant è bedda a paci! COSTAMARA: Si propriu bedda è chista! 24
25 Arrivati a stu puntu, ora semu veramenti accuppiati p a peddi e pi sempri, veru? MORTE GIOVANE: Propriu cusì Costamara: pi l etennità! COSTAMARA: Benissimu allura! Datu chi è cusì, fozza figghia, datimi a vostra manuzza manuzza Nira cusì così chi mi pozza tèniri e non perdiri a strata d a to casa! MORTE GIOVANE: Non c è bisognu mu facèmu, Caru Saru, sunnu già ddu uri e passa chi stamu caminannu assemi <<manu nta manu>>! COSTAMARA: Mah, com è possibili sta cosa si jò dicidìa sulu ora? MORTE GIOVANE: Oh Saru? Ma già ti scuddasti chi oltri a essiri a figghiola chi stai vidennu ora sugnu puru a putenti morti? Io, d a to vita, visti, liggìa, e sapìa tuttu prima ancora i ncuminciari e compresu comu annava a finiri! COSTAMARA: E non m a putivi diri prima sta cosa, cusì mi rispammiava occa buccata i bili e non m infracitiva puru u figutu! Capisciu chi non canciava u stissu nenti ma, almenu, comu staju facennu ora, mi sintìa chiù rilassatu nto dicidiri! Ad ogni modu, vabbeni u stissu! Chiddu ch è fattu è fattu! Oramai a dicisioni f ù pigghiata e u me distinu arrivoi o capulinia d a me vita. Sugnu prontu, staccati puru du me 25
26 carrettu e du me tempu i cavaddi cusì chi possunu curriri libbiri e chini i vita n autra vota, unni occa nn autru. Pi parti mia, jò, unni vulìa rrivari rrivài e unni vaju ora non haiu chiù bisognu né i carretti né di carrozzi mi mmi portunu datu chi, p arrivari basta nchiudiri l occhi! MORTE GIOVANE: Chi giudiziusi paroli chi dicìstu Costamara! Chistu è u giustu modu i pigghiari a morti: cu tanta paci, sirinità e saluti! COSTAMARA: Saluti tantu pi diri, Veru? MORTE GIOVANE: Certu, Costamara! Sulu pi diri! COSTAMARA: Appunto! Comu dissi jò! II TEMPO (SUL PALCO COSTAMARA E LA MORTE GIOVANE CHE MANO NELLA MANO STANNO ANDANDO VIA) COSTAMARA: Finalmenti, cara a me Figghiuledda Nira, cumincia sta passiatedda cu ttìa! Non mi sembra ancora veru! Mah!... ah!... Ahi!...Chi mi sta succidennu! Aaaahi..malanova mi c è ccà! Chi sunnu sti duluri chi sentu a pàrtiri d a testa finu e peti?! Aaaaahi!.Malanova mi hannu! Ancora chiù forti divintaru aaaaahi, staju murennu da mortu i duluri! Morti, ma chi mi minchia mi sta succidennu?! 26
27 (COME IMPAZZITO DAL DOLORE E GRIDANDO COSTAMARA ESCE CORRENDO DALLA SCENA) (Grida fuori dal palcoscenico) Aaaaahi!.corpu i sangu m avìti. Aaaaahi! Matri chi duluri! Aiutuuuu aaaaahi! (breve pausa senza crida poi ) Mah, chi malanova mi sta succidennu ora? Chi mi sta niscennu du me pettu e du cori! Chi è sta cosa chi mmi niscìu! Cu si tù, aspetta fèrmiti! Vadda chi ti staju vidennu. Fèrmiti disgraziata, non curriri! (ENTRA IN SCENA UNA FIGURA FEMMINILE L ANIMA CHE SFIORANDO LE PARETI INTERNE DEL PALCOSCENICO, SENZA PARLARE, SI FERMA IN UN ANGOLO NASCONDENDOSI IL VISO) (RIENTRA IN SCENA ANCHE COSTAMARA) Unnè? Unnè dda fimmina chi mi spaccòi u cori e u pettu pi nesciri! Unnè dda disgraziata chi mi fici mòriri i duluri! A propositu, cara Signurina Morti, non m avivi prumittutu chi vinennu cu ttìa non pruvava chiù nuddu duluri? Chi è, m imbrugghiasti puru tu? Parra! Spremiti! Fammi capiri occa cosa supra a sti duluri! Non è chi sugnu ancora vivu e tu, putacasu, mi starivi pigghiannu p u culu! MORTE GIOVANE: Caru Costamara, puru jò non ci staju capennu chiù nenti! Tu, pi comu ti dissi prima, oramai si 27
28 Mortu! Pi cciò, essennu cu mmìa, duluri, no nn avirrivi chiù pruvari! COSTAMARA: No nn avirrìa chiù pruvari! Ma si inveci u provu comu u staju pruvannu e comu si fussi un fintu mortu com a n vivu? Chi facèmu? Buttana d a miseria u voi capiri ch è tuttu veru chiddu chi ti staju dicennu! U me dulurusu mumentu non f ù tantu pi schirzari e nemmenu dda nisciuta gravida parturienti du me cori e du me pettu f ù na fantasticazioni d a me testa murtizza! Ancora sugnu tuttu mmaccagnatu comu sulu i vivi si sannu scaccagnari e ammaccagnari! Pi cciò, inveci i diri fissarii, tu chi si cusì ranni e putenti dammi subutu na spiecazioni cunvincenti o com è veru chi mi gghiamu Saru Costamara, mi nni ritonnu i cussa a me casa unni dda me bedda mugghiredda. eeeh, sì, inzomma unni Chidda i prima! MORTE GIOVANE: Caru Costamaredda, vidu ch a ttìa ti piaci sempri schirzari! Ci sunnu cosi chi n avota tagghiati non si ponnu chiù giuntari o ncuddari e chistu vali soprattuttu p a Morti, chi quannu arriva, tagghia, pi sempri, u cudduni d a vita! E ora, dittu chistu, circamu i risobbiri stu stranu casu! 28
29 Mi sembra chi prima ti sintìa diri chi dda cosa nisciuta i tìa: era fimmina, è propriu cusì? COSTAMARA: Sissignora. Era fimmina com a ttìa! MORTE GIOVANE: Com a chidda ch è femma, muta muta, vicina a ddu muru, allura? COSTAMARA: Minchiuna non mi nn avìa ccurgiutu pi nenti! È propriu na fimmina cumpleta di tistali, pitturali, cusciali e Cul eeeeeh, inzomma i tuttu e dappirtuttu! Ma Morti, comu potti fari mi n a vidu prima a Chista? MORTE GIOVANE: Pirchì, prima, eri cusì ncazzatu cu mmìa, chi puru l occhi nvitrati avivi! COSTAMARA: Sarà statu chistu! Ad ogni modu, ora circamu veramenti i svilari stu misteru! A ttìa, Giuvinotta, girati pi favuri pi unni mia! Cu ttìa staju parrannu! Chi fai non mi senti? Chi si surda forsi? ANIMEDDA: Jò, c a ggenti chi n a canusciu: non ci parru! COSTAMARA: Matri i tutti i travagghiati parturiamenti: Idda è, propriu Idda! Sugnu certu i non sbagghiarimi! Disgraziatissima e ora, propriu tu chi eri dintra i mia e facisti parti i mia, hai puru u curaggiu barburu e Saracinu i dìrimi chi non mi canusci? ANIMEDDA: Ma chi stati dicennu? Chi niscistu fora i testa, forsi? Io fazzu parti d a vita etenna, non da morti 29
30 etenna com a Vui! Vui murennu non siti chiù nenti pi mmìa e u saccu chi rapprisintava u vostru fisicu ora, non mi giuva chiù! COSTAMARA: Ah, cusì è, gran disgraziata chi non si autra! Allura, datu chi dicisti chistu, paghimi subutu l affittu i tant anni i condominiu curpurali intra i mia, non scurdannuti i pagarimi puru tuttu ddu manciari ch a sbafu, ti futtisti senza mi nni sacciu nenti finu a stù mumentu! ANIMEDDA: Io non vi pagu propriu nenti. Anzi, aviriu a ghiessiri vui a pagari e ringraziari a mmìa! COSTAMARA: Comu? Puru chistu a sèntiri ora? E pirchì di grazia, jò, t avirria pagari e ringraziari! Forsi p u manciari chi ti futtisti a tradimentu? Pi ll alloggiu abusivo vita natural campanti dintra i mia? O puru p i forti duluri trimindifiri chi mi facisti pruvari quannu scappasti i mia! ANIMEDDA: Nenti i tuttu chistu, Saru Costamara! Vui, ll avìti a fari, pi tutti ddi gran lavati i chiù chi mi facistu fari circannu i manteniri sempre jancu e pulitu stu linzuleddu chi ora portu i supra! COSTAMARA: Ma chi malanova stai dicennu? S u linzuleddu è u toi chi caddu c entru ora jò! 30
31 E poi, non cuntarimi fissarij, a mia i robbi mi ll havi sempri stricatu e lavatu nto ciumi me mugghieri e occa vota puru cull acqua caudda e a bedda cìnniri du me fucularu! ANIMEDDA: Su chistu concordu e sugnu daccordu cu vui. I vostri robbi vi ll havi lavatu sempr e sulu vostra mugghieri! COSTAMARA: E allura? Chi sunnu sti ringraziamenti chi v avirria a dari! ANIMEDDA: E allura, io non stava parrannu di lavamentu di pantaluni o mutanni i lana, ma du stancanti stricamentu di vostri piccati! Chiddi chi pi lavarivi in cuntinuazioni e d a matina a sira, mi ficiru rrumpiri a schinicedda da quannu nascistu e finu a me nisciuta avvinuta dopu a vostra dipattenza (Rivolta verso il pubblico e occhi al cielo) Signuri Vi nni ringraziu! COSTAMARA: Inzomma, picciridda, ora mi stancasti propriu! Mi voi diri na bona vota cu caddu si e comu ti gghiami! ANIMEDDA: Già vi dissi chi io non parru cu chiddi chi non canusciu vuliti chi v u ripetu n autra vota? COSTAMARA: A cusì è? Tu si non canusci non viti, non parri e non senti, comu a ddi scimmii ill Africa? E allura m i custrincisti propriu a scumudari a me putenti bossa. Chidda chi tuttu sapi e tuttu canusci! Morti, oh Morti! Diciammillu tu a Soru cu è sta linguta chi non parra cu chiddi chi non canusci ma quannu si tratta di vittu e 31
32 alloggiu gratis nchiudi n occhiu e ssàuta a tradimentu nto pettu di stissi! (ENTRA DI COLPO IN SCENA PAULAZZA ANIMAZZA) ANIMAZZA: Circati i non sbagghiari a parrari vecchiu rimbambinutu e puru bavusu, chi non siti autru! Lingutu e tradimintusu siti vui, no stu candidu bocciolu jancu! Lassatila in paci chiuttostu a sta carusa! Vi canusciu bona iò, a vui, caru Beddu spicchiu d agghiu chi non siti autru! U sacciu io quantu rròtula pisati e u dannu chi facistu quannu travagghiavu, masculi e fimmini spadda a spadda, nto tirrenu i Don Liboriu u Quaddararu! Ddu vostru comportamentu piccaminusu cu ll occhi, chi mani e e mi fermu ccà. COSTAMARA: Ma chi stati dicennu puru vui. Io non mi ricordu propriu nenti di sti fimmini chi parrati nto tirrenu i Don Liboriu u Quaddararu. ANIMAZZA: E allura v a japru iò a mimoria. Vi dicunu nenti: Donna Francisca a pecura, Donna Filumena a Sciancata, Donna Carmina a Sabbaggia, Donna. COSTAMARA: Ma a voi smettiri cu sti nomi? Cu ti puttòi ccà a ttìa? Chi catisti du celu comu a rànnula, forsi? ANIMAZZA: Nò, chi me peti e pi diri a sacrusanta virità! 32
33 Vui siti ddu cristianu chi non facia fari na tirata i pipa a nessunu pi non fari sapiri, fàusu com eru e siti, chi inveci i tabaccu dda intra ddumavunu fogghi sicchi e strinciuti i laddichi masculini! Autru chi tabaccu miricanu comu vui dicivu in giru! Laddichi, sulu laddicazzi ch impistaunu l aria e puru cu vi stava vicinu, p u gra fetu chi facìunu! COSTAMARA:Vi sfugastu? O avìti ancora occa buccata i pipa, i fari! ANIMAZZA: Mi sfugài, cusì ora lassati stari in pace a sta povira criatura. A sta carusa chi v havi lavatu in cuntinuazione u vostru linzolu i fora senza sapìri mai quant eravati niru d intra! COSTAMARA: Puru chista ci vulia ora! Ma cu minchia si, puru tu, ora? Cu ti gghiamoi a ttìa cu sta lingua longa? ANIMAZZA: Parrati bonu e non facìti u bastasi cu mmìa chi na jamma vi rrumpu! COSTAMARA: Io havi cinquant anni chi non fumu chiù a pipa. E poi i laddichi non erunu mancu Masculini! Sulu Laddicheddi fimmineddi erunu! ANIMAZZA: E mmi parìa stranu chi non c erunu fimmini! COSTAMARA: Ma pirchì, inveci i perdiri tempu cu mia, n a smetti i parrari e ti nni vai a llavàriti stu griggiu sciruccusu linzolu chi potti i supra! 33
34 ANIMAZZA: Chisti sunnu linzola eeeh fatti mei! COSTAMARA: Puru chistu è veru! Arranciti tu allura, chi iò ritornu all affari mei! Morti, chista è a vota bona chi: m a scuttu cu ttìa! Cu sunnu sti ddui, ccà prisenti. M u voi diri na bona vota o nò? MORTE GIOVANE: Caru Costamara, ci sunnu cosi a ccui puru io non pozzu rispunniri! COSTAMARA: Puru vui! Comu mai? MORTE GIOVANE: Pirchì io, certu chi sugnu putenti, ma non chiù putenti i Chiddu chi è supra i mia! COSTAMARA: Chiù supra i tia? Ma chiù putenti d a putenti Morti.. cu cci pò essiri! MORTE GIOVANE: IDDU: U Tuttu du Tuttu! Chiddu chi fici tutti li cosi chi vidi: << cilesti, marinari e tirreni >>! << L invinturi, u pitturi, u criaturi >>! Chiddu chi facennu a ttìa fici a vita e facennu a mia fici a to Morti! COSTAMARA: Matri, comu non ci staju capennu chiù nenti! E io chi fin ora avìa sempri saputu ch a me matri i nascita era: Bastianazza a Suriciara! Cu caddu è chistu chi fici tutti sti cosi e puru a mmìa! Rispunni, cu è st autru, allura? Cu è Chistu chi mi desi a vita! Madonna, comu mi sta girannu a testa! 34
35 ANIMAZZA: T u dicu iò, ntonturu, datu chi staju a ddu passi d a so casa e u canusciu bonu puru s ancora i luntanu. Chistu è: << U PATRATERNU>> DIU UNNIPUTENTI in pirsuna!! Chiddu chi fici nàsciri a ttìa e ti desi a vita e chi misi assèmi puru a nnùi, cu vui, cusì pi putìri sapìri sempri chi nni facistu d a stissa vita chi vi desi! COSTAMARA: Ma pirchì chistu voli sapìri l affari ill autri? Pirchì non si fa l affari soi, inveci! ANIMAZZA: Pirchì prima i giudicari, nta qualità i Giudici Unicu Insindacabili, u distinu Nfirnali Puggaturiali o Paratisiucu chi vi miritati, voli essiri sicuru chi non sbagghia e pinzarici bonu sutta ogni puntu i vista! COSTAMARA: Inzomma, vulennula diri Terra Terra o Papali Papali, a stu Cristianu ci giuvunu i figghi i Bona Matri com a Vui mi ci cuntunu tutt i cosi, nta qualità: i SPIUNI I NASCITA! Beni; ora c u capemmu tutti; pirchì non mi diciti na bona vota comu vi gghiamati veramenti? ANIMAZZA: A Nui ni gghiamumu ANIMI e ssemu l Animi di li Murtaz di Vui trapassati! Nto nostru spiritali munnu a mia mi canusciunu comu Paulazza Animazza e ANIMEDDA: E a mia inveci comu Mariannedda Animedda: 35
36 e sugnu: A VOSTRA ANIMA! Chidda chi havi i caddi nte mani a via i stricari e lavari in cuntinuazioni i vostri piccati matina, menzionnu, sira e sempri, c a spiranza mi vi manteni: <<quasi>> sempri, supra a bona strata! COSTAMARA: Ora capisciu i lavatini i stu linzuleddu! Brava a Mariannedda; u sapisti fari beddu jancu stu bucatu, quasi: com a chiddu i me mugghieri! U vostru inveci, Donna Paulazza, mi sembra n anticchia chi lassa a disidirari, dugna supra u grigiu sciruccusu! Si sabba sulu u vostru fantali chi non mi spiecu pirchì è l unicu lavatu cusì bonu! ANIMAZZA: Don Saru Io sugnu l Anima da Bonanima, si fa pi diri, i Don Catinu Timpurali dittu Passamuntagna; u canuscivu forsi Vui? COSTAMARA: Minchiuna! U banditu da Costa i Saccarà! Chiddu chi vistia i niru e dummia nte spacchi di rocchi assemi e ciauli! E ccu n o canuscia a stu Disgraziatu; era cusì Disanuratu chi non c era nuddu, ncuntrannulu, chi non ci vulia spaccari a testa! MORTE GIOVANE: Ni sacciu occa cosa puru Io! Puru Io, u canuscìa a sta speci i Pipistrellu! Aviti a sapiri chi quannu h annai a ricogghimmillu; quasi quasi mi stava facennu rrùmpiri na jamma mu nesciu i dda ciacca, chiù funna d un puzzu, unnera mputtusatu! 36
37 COSTAMARA: Quasi quasi ora cuminciu mi vi cumpatisciu cara Donna Paulazza! Cusapi quantu sauti murtali avistu a ffari pi manteniri supra u vostru linzolu stu culuri menzu jancu stimpiratu a grigiu! Anzi, cumplimenti p u fantali; non mi spiecu comu facistu o quali tipu i sapuni usastu p arrivari a stu jancu lattifiru! ANIMAZZA: Eh, caru Costamara; quannu bisognu c è: i nicissità si fà virtu! Pi mmucciari stu tutali grigiuri i supra a mia e soprattuttu manciari occa cosa chiossai; non putiti sapiri quantu voti fici avanti e arreti du me alloggiu situatu pruvvisuriamenti nto Puggatoriu finu a sutta a lavandiria du Paradisu! Quanti sacrificiuni fici c a spiranza chi catìa i dda supra occa pezzu i robba janca chi è l unicu culuri du Paradisu! Poi, quannu oramai avia piddutu quasi a spiranza, a premiu di me scarpinati e finalmenti, m arrivòi i supra a testa stu beddu fantali jancu mmaculatu! COSTAMARA: Non staju capennu bonu! Chi c entra un fantali jancu c u manciari e pirchì chistu si dimustroi cusì mputtanti pi Vui! ANIMAZZA: Pirchì l Anciuli Quaddiani du Puggatoriu, vitennumi ddu toccu i jancu fantalifiru priliminari, ora penzunu c u Patratennu mi sta pi gghiamari nto Paradisu e, pi cciò, mi 37
38 lassunu chiù libira i girari unni vogghiu e nchiutunu n occhiu e puru l autru, si io mi manciu occa cosa i chiù nta cucina! COSTAMARA: E si viti Cara Paulazza Animazza: soprattuttu DU VOSTRU D ARRETI!! ANIMEDDA: Saru Costamara? Vaddati chi oramai non c è chiù nuddu a lavarivi i piccati! E, soprattuttu Mariannedda Animedda non havi chiu nudda valìa i lavari chiù nenti a nessunu! Cu voli ntenniri m intenni! COSTAMARA: Oh, Animedda! Ma non viti a figghitta chi stava schizzannu; non viti comu sugnu ridduciutu! Chi ci cecchi chiù i d Arreti o di Culu a mia! Ni passòi nta me buttigghia i stu vinu chi ora, puru si non mi stubbioi, a vicchiaia mi fici divintari astemiu; a malappena mi spozzu a fàrimi calari nu biccheri d acqua: ntra na dummuta e ll autra! A propositu i dòmmiri; vadda chi Io, comu quannu fici a guerra du Chinnici e Diciottu, mi cuntentu puru i stari stinnicchiatu supra na brandicedda nta na tenda; basta chi pirò, chista, è gghiantata esclusivamenti nto Paradisu! Pi cciò talìa bona a quali Santu nn avemu a vutari pi na raccumannazioni! Ricodditi chi Io mi cuntentu puru i na tenda ffittata o in condominiu c u na fimmina! Oh naturalmenti na fimmina chi havi a gghiessiri ricurusamenti timurata i Diu! 38
39 Non vulirìa chi essennu nto strittu poi Chista, nto sonnu, mi sautassi i supra e senza chi Io mi pozza difenniri a causa di me duluri: mi farissi u subbizzu! Mi raccumannu pi cciò, stai attenta Tu; pirchì Io non vogghiu fari piccatu, e si succeti: a cuppa e a tòi! ANIMAZZA: Oh, sempri dda ritonna c u ciriveddu chistu! U lupu peddi i scagghiuni, ma no u viziu i muzzicari o spruppari! ANIMEDDA: Cuntinua cusì Saru Costamara e vv a ffiniri chi non trovi un puttusu i casa a nudda patti; e ficuriti poi s u trovi nto Paradisu! COSTAMARA: Si è pi mia, Io sugnu prontu a fari catti fausi e, abbassu a pricchitutini, puru cambiali s è necessariu; tantu, chi m intiressa, poi ci fazzu fimmari nto sonnu a me mugghieri e comu si dici: cu campa paca ANIMAZZA: E ccu mori è cunnutu! Non è cusì chi si dici Saru Costamara? COSTAMARA: Fatti l affari toi Tu! Io staju parrannu c a me Animedda no cu tia! (NEBBIA SUL PALCO ENTRA IN SCENA IL PATRATENNU) PATRATENNU: E inveci arrivòi l ura chi Tu a parrari cu mia! Troppu cosi m arrivaru nte ricchi ed è megghiu gghiariri subutu comu stannu i cosi! 39
40 Cu tia, cara Animazza Paulazza: a propositu i ddu fantali, facemu i cunti dopu inveci! (TRANNE COSTAMARA TUTTI SI METTONO IN GINOCCHIO, COMPRESA LA MORTE) MORTE GIOVANE: Eccu u me unicu patruni e u me Criaturi! Sempri pronta e vostri cumanni o Ranni Patri! PATRATENNU: SI! Quannu non fai puru Tu i testa toi! Havi na picca i tempu chi morunu troppu cristiani supr a terra! Ti dicunu nenti tutti sti guerri chi stannu scuppiannu peti peti senza mi si capisci pi quali motivu? MORTE GIOVANE: Veramenti si non fussi p u tantu travagghiu in chiù chi mi tocca fari da na para d anni a sta patti, Io mancu m inn accuggiria! E poi, non è chi pi sbagghiu, a cuppa è i dda brutta nfrienza chi ogni annu si fà sempri chiù carugnusa! PATRATENNU: Morti! Non tirari puru tu troppu a codda! Stai attenta chi prima ti lassu senza travagghiu a spassu e poi comu ti fici: ti scancellu! COSTAMARA: Ma si! Chi è sta morti! Ma pi favuri! Chi è sta Babbaria! Ntra pocu semu nto Dumila, e ancora c è a Morti! Ma unni u vulemu mèntiri u progressu, sutt e scappi forsi? MORTE GIOVANE: Vui, facitivi l affari vostri! Già vi scuddastu ddi duluri etenni ntall ossa? 40
41 COSTAMARA: Minchiuna, sempri chi v incazzati Vui! Non vititi chi schezzu sempri jò! PATRATENNU: Smittitila tutti dui inveci! O v a fazzu smettiri Io na bona vota e pi sempri! ANIMEDDA: Patri Nostru comu mai ti dignasti a veniri ccà! Unni nui chi non semu nenti si non pubbiri c u to riciatari po scamminari in giru p u to cilesti munnu! PATRATENNU: Vinni, pirchì Io sugnu sempri unni c è bisognu i mia! E puru quannu non mi si cecca, non mi si penza o non mi si voli attonnu: Io ci sugnu! E ora sugnu ccà, pirchì Saru Costamara havìa bisognu i mia! COSTAMARA: Cettu Patratennu; comu facistu a sapillu? Aviria bisognu i truvari na raccumannazioni p u Paradisu! E Vui, chi a quantu staju scutannu e capennu siti un pezzu rossu, non è chi pi sbagghiu canusciristu a occadunu chi mmi putiria fari stu favuri! ANIMAZZA: (RIDENDO) Ma u stati scutannu a stu rimbambinutu? Ci sta dumannannu o Patratennu a raccumannazioni p u Paradisu! Matri chistu pacciu è allura! Costamara, mi sa chi ti stai giucannu oltri u paradisu: puru u puggatoriu! 41
42 ANIMEDDA: Piddunatilu Patri e comu dissi vostru figghiu i supra a dda cruci; facitulu pirchì: stu poviru Cristu non sapi chiddu chi fà! MORTE GIOVANE: Nta stu casu, mi sembra chi sta speci i Cristianu non sapi mancu chiddu chi dici! Ma chistu non è cuppa soi ma è sulu cuppa i dda so linguazza chi ll havi avuta sempri longa! COSTAMARA: Ma si po sapiri chi dissi i cusì sbagghiatu Io? Morti? Non dicisti puru Tu chi Chistu è chiù supra i tia: e allura? Cu, megghiu d Iddu, pi ciccarici un favuri! ANIMAZZA: Stu cristianu è vecchiu; ma è comu un carusu! Stissa testa e stissu ragiunamentu << nfantili>>! PATRATENNU: Nò! Sta me Criatura: È SULU N OMU! E puru n omu e so tempi travagghiaturi e soprattuttu onestu e non maliziusu nto so campari! Chistu sutava pi dari a manciari a so famigghia e puru pi dari a manciari a Iddu stissu e chistu, senza aviri mai n anticchia i tempu pi pinzari o divittimentu o tantumenu a mia chi non sapìa mancu cu era! Tranni dda vota: veru Costamara? Quannu catennu malatu to figghiu tu, vaddannu da finistredda da tò casa dda muntagna chi cca so punta tuccava u celu, catisti nginucchiuni senza mi ti spiechi o mi capisci u mutivu e, ciancennu, dicisti: 42
43 o ranni muntagna, ti precu; raccumannumi a Chiddu chi fici a tia cusì mpunenti, pirchì sugnu sicuru chi pi Chistu, chi non canusciu ma chi sicuramenti è un DIU, havi a gghiessiri un giocu fari ritunnari bonu e in saluti a mme figghiu! Ti precu muntagna, si n o voi fari pi mia pirchì occa vota ti pigghiai occa ddu petri pi fari n ammacera; fallu pi ssò Matri: chi mi sta murennu appressu a Iddu! COSTAMARA: Ma TU; TU; comu fai a canusciri sti paroli chi Io non ci dissi mai a nessunu! PATRATENNU: E ttò figghiu: guariu! E tu ringraziasti a muntagna, puttannuci: na buttigghia du tò ogghiu; na buttigghia du tò vinu e na pagnotta du to pani! Tutti fatti c u travagghiu di to mani e soprattuttu: c a tanta sudura da to frunti! COSTAMARA: Tu ERI! Tu SI! Tu si u patruni da muntagna! TU SI : DDU DIU! U PATRATENNU: È DDU DIU! Ma dimmi; pirchì non ti facisti canusciri tannu? Pirchì non vinisti nta me casa, cusì puru a tia ti ricalava na buttigghia i dd oggiu, i ddu vinu e puru na pagnotta i ddu pani! PATRATENNU: Mi dasti Saru; mi dasti! Non ti biliari! 43
44 Havi di tannu chi Io sugnu nta to casa e tu, senza sapillu, mi dugni tantu i ddu manciari chi è chiossai i chiddu chi mi dannu tanti autri cristiani chi, avennuni a gghittari, mi lassunu l avanzatini pinzannu chi Io no mi nn accoggiu! ANIMEDDA: ( con voce spavalda e fiera rivolta alla Morte e ad Animazza Paulazza) Io sugnu l ANIMA i Costamara! Io c i lavai u linzolu a stu cristianu! Vaddati o Patratennu com è cuntentu! A Mariannedda Animedda u Paradisu non cc iu leva chiù nessunu oramai! COSTAMARA: Minchiuna avia nu DIU nta me casa e n o sapia! E Io, chi pinzava chi chista era cusì stritta chi non bastava mancu a fari ntrasiri n autru jattu! C a diri ora; mi pigghiai i cunfusioni! Na sula cosa haiu gghiara caru Patratennu, ed è chidda c a raccumannazioni p u Paradisu ora m a putiti fari direttamenti Vui! Non è veru chi è inutili scunzari occa nn autru pezzu rossu? ANIMAZZA: (Arrabbiata) Ma quali autru pezzu? Chi ti sembra chi stai giucannu chi brigghia? Ccà, chiù supra i Iddu: C È SULU IDDU! U voi capiri na bona vota chi Iddu E U TUTTU DU TUTTU? 44
45 Chi Senza di IDDU non c è u tuttu e pi cciò non c è nenti? COSTAMARA: Si è cusì, allura mi scappellu! E ribadisciu c a raccumannazzioni mi ll havi a ffari IDDU! PATRATENNU: (CON VOCE ROBOANTE E SOLENNE) DONNA PAULAZZA ANIMAZZA, dopu i paroli chi ci dicistu a Costamara a propositu i mia; Io v annunciu solennementi a fini du vostru tempu Purgaturiali! Siti sanata d ogni piccatu tirrenu chi fici Catinu Timpurali dittu Passamuntagna! Pi cciò, dumani prisentativi davanti a potta du Paradisu e gghiamati a San Petru mi vi apri u Putticatu cilesti! ANIMAZZA: Ma cu mmi ll havia a diri a mia chi grazij a nu vecchiu ncruccatu e menzu tisu, mi si japìunu i potti du Paradisu! PATRATENNU: Ringrazia puru a ddu Catinu Timpurali, dittu Passamuntagna s u potti fari, datu chi puru si era nu banditu sparanti: no rinisciu mai n avota a mmazzari a nessunu! COSTAMARA: E cettu; o massimu, ci fici pigghiari occa sciugghimentu i stomucu a occatunu! Pirchì non basta aviri un fucili chi fà a botta; s avi a sapiri puru sparari; e Catinu Timpurali tuttu sapia fari tranni chi pigghiari a mira quannu avia sparari! 45
46 Ancora ci sunnu i gghiappeddi di ficatinniari nte muntagni chi si putiriu parrari ci nni diriunu quattru pi comu sunnu tutti bucati; Non parramu poi di lampiuni a gas nto paisi: stotti divintaru a via mi si gghicunu in cuntinuazioni quannu sparava chistu! Anzi, sugnu sicuru chi s avissiru avutu i peti, d arreti ci curriunu a dàrici focu o culu! Inzomma quannu sparava Catinu Passamuntagna era propriu na scappa, nessunu muria: ma tutti scappaunu! ANIMEDDA: Pi futtuna i donna Paulazza Animazza, si nò, a st ura! ANIMAZZA: Oh innuccintedda! Ma chi stai suffrennu d invidia pi casu? Vadda chi nto Paradisu c è postu pi tanti Animi! E ssi non mi criti; ti dicu puru chi L annu scossu sintia a mmucciuni Radiu San Roccu mentri chi dicia ch a Ditta Costruzioni Apostuli S.A.P. (Santi Autorizzati Patratennu) s avia vinciutu l appaltu p a costruzioni i ddu miliuni i santi casi! Pi cciò, poi stai tranquilla, chi dda supra ora c è postu sia pi tia, chi puru pi mia! PATRATENNU: E Io chi non vulìa critiri chi radio San Rocco si pigghiava puru nto puggatoriu! Mi sà chi troppi vuci stannu niscennu fora da me casa! Ccà ci voli na bedda frinata si nò v a finiri chi puru ntall infennu si mentunu a scutari u nutiziariu du Paradisu! 46
47 MORTE GIOVANE: Aviti raggiuni Patruni; mi sà chi cci aviti a dari na rigulamintata o signali trasmissivu antinnifiru! PATRATENNU: Oh Morti! Ancora campi? (rivolto verso il pubblico) Eeeeh Bona sta battutedda veru? Signurinella a propositu: chi stai facennu ancora ccà? Pirchì non si c u fucigghiuni a travagghiari com o to solitu! MORTE GIOVANE: Veramenti staju spittannu a Costamara pi puttallu cu mia! Pi cciò, quannu Vui u lassati annari: Io m u pigghiu e scumparu! COSTAMARA: Ueih! Morti? Ma chi stai dicennu! Io cu tia non ci vegnu chiù! A casa du Patratennu mi nni vaju ora, nto Paradisu; ddà mi vogghiu cunzari u lettu d ora in poi! MORTE GIOVANE: Caru Costamara nto Paradisu vannu l animi di morti e no i morti stissi c u so scartu corporali! Tu, pi comu ristammu prima, a veniri cu mia! T u scuddasti chi sugnu Io a to Patruna? 47
48 COSTAMARA: Io mi ricoddu tutt i cosi e pi cciò mi ricoddu puru chi vui tutti e ripetu tutti, dicistu chi sulu u Patratennu è u tuttu du tuttu! Pi cciò si Iddu è Chistu, allura è l unicu chi po dicidiri sidutastanti si Io pozzu hannari a stari cu Iddu nto Paradisu o puru nò! ANIMEDDA: Costamara; non fari u scuncicusu! Ficuriti si Io, chi ti supputtai da vivu, ti putiria supputtari puru da mottu! U giocu è chistu ora, e cunzisti c u to pugnu d ossa si nni và a braccettu c a morti mentri Io mi nni vaju nto Paradisu a fatti fari bedda ficura! COSTAMARA: Ti piaciria stu giocu; veru figghia? Ma ccà, cara a me ANIMA LI giuitta e puru Vui putenti donna Fucigghiuni Niru, ccà cumanna u Patratennu; e deciti Iddu i reguli du giocu e ccu hav a giucari! Pi cciò, Patratennu, Saru Costamara s affita a tia e mente nte to suli mani u so distinu: ussuariu o spiritali paradisiucu chi fussi! In ogni casu, diciti comu Voi e sia fatta sempri a tò vuluntà Patri, no a mei! Pi seculi di seculi! PATRATENNU: AMEN, Costamara! Chi beddi paroli chi dicisti! Mi facisti ricuddari a me figghiu! O me pridilettu! 48
49 E comu a Iddu, chi quannu f ù tradutu, s affitoi o me vuliri pi stari sempri cu mia, cusì puru TU, chi ti stai affitannu ora a mia, ti nni veni a stari da subutu nta me casa! Si, Saru; cu stu modu i parrari: ti miritasti u Paradisu! Pi cciò, Io ordinu sidutastanti a San Petru, ora e pi sempri, di japiri subutu pi tia u putticatu cilesti e, cusì sia! MORTE GIOVANE: E cc ù ristòi fricata: f ù a Morti! ANIMEDDA: Pirchì, Io nò? ANIMAZZA: Tuttu è bonu chiddu chi finisci bonu e Io, non mi pozzu cettu lamintari! COSTAMARA: Mancu Io, vistu è cunsidiratu chi oltri a un pugnu d ossa chinu i duluri, dimustrai d aviri nu ciriveddu degnu du Paradisu! ANIMEDDA: Ora non vi muntati a testa cu stu ciriveddu e, a propositu, quannu semu dda supra; ognunu p a so casa: non critu chi mi viniti sempri nto menzu all ali! PATRATENNU: Non ti preuccupari Animedda; Costamara tempu d annari in giru nto Paradisu a fari u turista o a cuttigghiari no nn havi i sicuru! U po sapiri sulu Diu quantu c era bisognu d un veru contadineddu dda supra! 49
50 E Ora chi finammenti sta rruvannu; testa sutta e culu a ponti, chistu: m havi a sistimari a me vigna univirsali pi fari u vinu pi mia e tutt i Santi; m avi a zzappari i me campi cilistiali pi gghiantari ranu pi tutti; m havi a zzappari i me pirari, nispulari, zubbari, lumiunari, pissicari, cachiari e. COSTAMARA: E basta cusì Patratennu! Io già zzappai abbastanza i figghiolu e n o vogghiu fari chiù! È veru o non è veru chi Vui facistu a vicchiaia pi fari ripusari l ossa! PATRATENNU: Ma figliuolo; unni mia non esisti chiù a vicchiaia; tutti spiriti libiri, forti, e in saluti, siti nta me casa! COSTAMARA: Si! Tutti Spiriti Libiri sunnu nta to casa, tranni Io pirò; c annari a zzappari in cuntinuazioni! Non è veru forsi chistu? PATRATENNU: Saru, i Vij du Signuri sunnu nfiniti! COSTAMARA: E allura a mia, truvatamminni una divessa! Facitamminni pigghiari una chi non mi potta n autra vota e pi sempri a zzappari! Pichhì, si Don Saru sapia prima sta cosa inveci i nzignarisi a comu si maniava nu zzappuni; s inzignava a comu si stava 50
51 ssittatu nta putìa i Mastru Piccittu u Gazzusaru, a st ura ghiacchirannu e putruniannu c un mazzu i catti Napulitani nte mani, era sicuramenti nu prufissuri nto giocu du Scupuni scintificu e da briscula! Cusì, ora u me sulu poblema era chiddu i truvari a occa Santu dispunibili pi farisi na pattitedda cu Iddu! Pi cuminciari cc iù dicia sicuramenti a San Petru chi era u primu ch incuntrava quannu mi japia u Putticatu Cilesti! PATRATENNU: Saru! Ma ora u dicu jò chi caddu stai dicennu? Cusapi quantu cristiani vuliriunu essiri ora o to postu nta stu mumentu! Penza a tutti Chiddi chi si trovunu ntall infennu pirchì, propriu pi giucari e catti: fineru mi si sparunu! Tu ti stai scantannu i na picca i travagghiu da fari nto Paradisu non pinzannu a futtuna c avisti i non essiri nta ddu bruttu postu e mancu nto Puggatoriu! COSTAMARA: Patratennu; nchiutemula ccà! Chiddu chi stati dicennu chi voli diri; c u me distinu oramai è signatu e havi a gghiessiri chiddu i zzappari pi sempri puru unni Vui? PATRATENNU: C È CU NASCI AVVUCATU; C È CU NASCI PRUFISSURI; C È CU NASCI DUTTURI; C È CU NASCI MURATURI; C È CU NASCI SULU RICCU ATTUNNIATU I 51
52 TANTI CURI; POI C È SARU COSTAMARA DA ME CASA U ZZAPPATURI! COSTAMARA: C È CU ZZAPPA E CU PASSÌA, C È CU SUTA E CU FISSÌA; CARU PATRI IO A VOSSIA LASSU ORA: E CUSÌ SIA! (Supplicando) MORTI? CANCIAI IDEA! Cu tia mi nni rivegnu ora! A ME SCHINA A TESTA SUTTA, ORAMAI È BEDDA RUTTA, MI RISTOI N ANTICCHIA I SENNU PI SCUTARI O PATRATENNU! MORTE GIOVANE: Arranciti ora Saru Costamara! I liggi du Patratennu non si ponnu stunnari! Pi cciò, BONA, CILESTI, e soprattuttu: << ETENNA E CUNTINUATIVA ZZAPPATA >> datu chi nto Paradisu hai puru a <<futtuna>> mi non scura mai: e sempri jonnu! COSTAMARA: Traditura, e Io chi pi tia lassài a me Bedd eeeh a me Mugghieri! Io, chi pinzava, chi n anticchia ti putia essiri puru simpaticu! MORTE GIOVANE: Simpaticu? Eeeh! Eeeh! Ma non mi fari ritiri! Forsi ddu giovanottu centumila voti megghiu i tia chi vaju a pigghiarimi ora? Chiddu si chi ci vali a pena! COSTAMARA: Centumila voti megghiu i mia! Disgraziata Fimmina! Disgraziata Morti! Ma cu ti critirivi i essiri a fini di cunti? 52
53 Ma vadditi nto specchiu, stannu pirò attenta mi non si rumpi p u scantu e mi ti tagghia! A talia unni annari a passiari chiuttostu! Don Saru non fà pi tia! Non è babba toi! Troppu bonu ti jetta a tia! Iddu è sulu robba p u Patratennu! Iddu sulu s u merita! Anzi; u sai chi tti dicu: c u ringraziu puru! Pirchì mi fici japiri l occhi e mi desi a fozza mi ti lassu ora senza spittari u divuzziamentu dopu i tanti bastunati chi t avirria muddatu nta dda to testa nniricata e pacciscula! MORTE GIOVANE: PUUUUH! SALI M AVITI CHI CRISTIANU TINTU CHI SITI! MANCU A MORTI VI POTI NENTI A VUI! COSTAMARA: E Vui, canuscennula propriu bona a CHISTA, siti propriu Chidda giusta pi dillu: veru? PATRATENNU: Basta cusì tutti dui! Saru Costamara e puru Vui, ANIMI di vostri Morti; fozza: AMUNINNI I CUSSA P U PARADISU! COSTAMARA: Datu chi ora mi sfucai com u Signuri vosi: UBBIDISCIU CCILLENZA PATRATENNU! faciti i mia chiddu chi vuliti e, pi cuminciari: <<UNN È U ZZAPPUNI I SARU COSTAMARA?>> PATRATENNU: 53
54 SARU CUMINCIULU A CICCARI TU! CHI IO INTANTU SALUTU E DUGNU A ME BINIDIZIUNI A TUTTO QUESTO GENTILE PUBBLICO PRESENTE CHE,RINGRAZIAMO PER ESSERE INTERVENUTI NONCHE PER LA CORTESIA E IL CALORE DIMOSTRATOCI!! L AUTORE ORAZIO ABBATE 54
PERDONAMI. DUE: Sig. Siggiaru si metta a suo aggio ci racconti di cosa vuol scusarsi e con chi...
PERDONAMI (Uno e due sono i presentatori. Preferibile un uomo ed una donna) UNO: Il nostro spettacolo è anche cultura e... perchè no... televisione... ci collechiamo direttemente con una delle reti della
PORTA A PORTA. VESPA: Il secondo ospite è il Parroco del Paese di Tripipi, chiaramente contrario alla clonazione. Si accomodi Don Saro Naschitta.
PORTA A PORTA VESPA: Signori e signore benvenuti ad una nuova puntata di Porta a Porta. Questa sera tratteremo un argomento molto delicato che ha già fatto discutere il mondo intero, diviso fra favorevoli
IL BURBERO. PIPPO: Chi c'è... chi vò... Sta attentu a comu parri oggi chi sugnu nirvusu e ma scuntu cun tia.
IL BURBERO PIPPO: Mamma mia comu sugnu niru oggi, sugnu così niru chi cu me sangu si pò fari u sugu da siccia. Ohhh, comu sugnu siddiato. Sugnu tantu siddiato chi u primu chi mi faci un tortu uhhhh mu
C era una volta dal libro COLAPESCE Testo: Riccardo Francaviglia Musica: Laura Francaviglia
C era una volta dal libro COPESCE Ora ascutati chiddu ca vi cuntu: 7 na storia dô principio fino o puntu. Di Colapisci a storia prisintamu, MI 7 ccu sta chitarra e a vuci v a cantamu. MI 7 MI C era a Catania
LA PICCOLA FIAMMIFERAIA
LA PICCOLA FIAMMIFERAIA (Scena vuota... appare Matteo vestito da bambina e con una parrucca. Nelle mani un pacco di fiammiferi con il movimento di accenderne uno fregando sul pacchetto. Appesa al braccio
AUTORE ORAZIO ABBATE
AUTORE ORAZIO ABBATE 1 VITA I CAMPUSANTU! Un gruppo di scheletri appoggiati al muretto di un piccolo Cimitero di Montagna conversano a voce alta guardando un grosso incendio che lambisce proprio quel muretto
L'AMANTI. (Sulla scena Adele seduta, in agitazione, e la cameriera Maria alle prese con la pulizia)
L'AMANTI (Sulla scena Adele seduta, in agitazione, e la cameriera Maria alle prese con la pulizia) ADELE: Maria, cerca mi pulizii per bene tutta a casa e moviti. A fari prestu picchì... avissi arrivari
i figghi i nuddu francesco chianese I FIGGHI I NUDDU Commedia in due atti Francesco Chianese
I FIGGHI I NUDDU Commedia in due atti di Francesco Chianese 1 I FIGGHI I NUDDU Personaggi in ordine di apparizione: ANNA: Come MARIA: ANGELA: MARIA: ANNA: Bambina Altri ANNA: MARIA: bimbi: Bambina Bambini
L OROLOGIO A PENDOLO
L OROLOGIO A PENDOLO TRAGICOMICA in due atti di PERSONAGGI: (in ordine di apparizione) MASINO : Il Capofamiglia NINETTA : la moglie LUCIA : La figlia BENITO : Il papà di Ninetta LORENZO : Il fidanzato
MEGGHIU ORBU. COMMEDIA BRILLANTE in tre atti di. Francesco Chianese. PERSONAGGI: (in ordine di apparizione) PEPPINA : Moglie di Masino
MEGGHIU ORBU COMMEDIA BRILLANTE in tre atti di PERSONAGGI: (in ordine di apparizione) PEPPINA : Moglie di Masino MASINO : Padrone di casa LUCIA : Figlia di Masino e Peppina ALFREDO : Figlio di Masino e
NA STORIA DI NENTI Mario Palermo
NA STORIA DI NENTI Mario Palermo SKETCH Stanza d ufficio: scrivania sedie telefono pratiche sparse. Ai tempi d oggi. Personaggi(3): Centamore Biagio Avventore Colaianni Andrea impiegato Direttore Impiegata
KOINE - Teatro. Due matrimoni e un funerale
KOINE - Teatro Associazione Teatrale - V e n e t i c o (ME) Due matrimoni e un funerale Commedia comica in due atti di Oreste DE SANTIS Adattamento in vernacolo a cura della KOINE - Teatro Personaggi:
Adamo & Eva: Eva candidata politica di Santo Capizzi
Adamo & Eva: Eva candidata politica di Santo Capizzi Questa storia è semplicemente frutto della fantasia, pertanto ogni riferimento a persone, fatti e luoghi è del tutto casuale. Santo Capizzi 347 80 60
TRUJUZZA E PILACCHIEDDU
TRUJUZZA E PILACCHIEDDU Di Alphonse Doria (Cuntura Siculiana, 23 Marzu 2012) Si cunta e si bon cunta ca nni na stadda c era un purcazzu grossu e priputenti. Tanti poviri pilacchia ajvanu a stari supra
L ONORE DEGLI ANTA PERSONAGGI : (in ordine di apparizione)
L ONORE DEGLI ANTA PERSONAGGI : (in ordine di apparizione) MARCELLO: Capo famiglia UMBERTO: Amico di famiglia ROSETTA: Moglie di Marcello MELINDA: Moglie di Umberto RITA: Figlia di Marcello e Rosetta GREGORIO:
GIUFA, NNAMURATU. Un atto di Giambattista Spampinato
GIUFA, NNAMURATU Un atto di Giambattista Spampinato PERSONAGGI : LA FABULATRICE GIUFA COMARE SANTA, madre di Giufà DONN AJTA RUSIDDA CARMILINA CANTALANOTTI CANTALUJORNU 1 ATTO UNICO Piazzetta di un popolare
Lu Libecciu, lu Sciroccu, la Morti e l urtulanu. Di Alphonse Doria
Lu Libecciu, lu Sciroccu, la Morti e l urtulanu. Di Alphonse Doria Si cunta e si raccunta ca un jornu si jcaru: lu Libecciu, lu Scirocco e la Morti. La Morti: Unni stati jennu accussì di cursa, frati Libecciu
IL SUO POSTO NEL TUO CUORE
IL SUO POSTO NEL TUO CUORE DRAMMA IN DUE ATTI di PERSONAGGI IL CORO MICHELE ROSALIA PEPPINO CATERINA GIOVANNI CARMELA Nb. : Le canzoni inserite sono scritte dallo stesso autore del testo ma possono essere
PASTA CU I SARDI A MARI
PASTA CU I SARDI A MARI (Stanza di soggiorno, composta di cose semplici: un tavolo con delle sedie, un comò con degli oggetti e una foto di Cosimo; qualche altro oggetto di scena sparso qua e la) Commedia
Parino tutti santuzzi!
Belmonte Mezzagno 30/ 07/ 08 Parino tutti santuzzi! Commedia brillante in due atti: Giovanni Allotta Prefazione Durante il periodo che ci si accinge alle votazioni, nelle famiglie si viene a creare una
- POKER SERVITO - PRIMO ATTO SCENA 1. (Un soggiorno, elementi indispensabili : un tavolo grande, una finestra e due porte)
POKER SERVITO Commedia brillante in due atti di PERSONAGGI : (in ordine di apparizione) BASTIANO: Capo famiglia MARIA: La moglie LORETTA: La figlia LORENZO: Il ragioniere di Bastiano MICHELE: Il fratello
PAPA VOGLIO LA MINIGONNA
1 PAPA VOGLIO LA MINIGONNA commedia brillante in due atti di Calogero Maurici (titolo originale) PAPA VOGGHIU A MINIGONNA Personaggi Silvana Cardullo Alfio Cardullo Priscilla Il prof. Pompeo Lorenzo Caterina
Pippo Spampinato L A P O L A C C A. ( Tàcchete la chiave! ) due atti
Pippo Spampinato L A P O L A C C A ( Tàcchete la chiave! ) due atti 1 L A P O L A C C A ( Tàcchete la chiave! ) due atti di Pippo Spampinato Scena unica PERSONAGGI: Cav. TOMMASO VINCI, ricco possidente.
Sciuscià (Lustrascarpe) commedia in due atti di Carlo Barbera
Sciuscià (Lustrascarpe) commedia in due atti di Carlo Barbera Personaggi Giggino l Orbu fratello di Sciuscià Donna Pronchiina Sciuscià lustrascarpe Il Barone Cannuccia Linuzza venditrice di immaginette
Il Marchese del Pesce
Il Marchese del Pesce adattamento in due atti di Carlo Barbera da un soggetto di Vincenzo Calvagno Personaggi Don Giovanni (Marchese del Pesce) Battista: (suo cameriere personale) Margherita (la moglie
L'EREDITA' DELLO ZIO CANONICO
L'EREDITA' DELLO ZIO CANONICO COMMEDIA IN TRE ATTI DI A. RUSSO GIUSTI C.G.S. DIAPASON 1 C.G.S. DIAPASON 2 L'EREDITA' DELLO ZIO CANONICO ATTO PRIMO SCENA PRIMA GARZONE (CON UNA POLTRONA SULLE SPALLE) UNNI
L'EREDITA' DELLO ZIO CANONICO COMMEDIA IN TRE ATTI DI A. RUSSO GIUSTI
L'EREDITA' DELLO ZIO CANONICO COMMEDIA IN TRE ATTI DI A. RUSSO GIUSTI L'EREDITA' DELLO ZIO CANONICO ATTO PRIMO SCENA PRIMA GARZONE (CON UNA POLTRONA SULLE SPALLE) UNNI S'AVI A METTIRI? (INDOCANDO IL CENTRO
SE IO PER ESEMPIO. commedia in due atti di. Francesco Chianese. PERSONAGGI: (in ordine di apparizione) MASINO: Capofamiglia.
SE IO PER ESEMPIO commedia in due atti di PERSONAGGI: (in ordine di apparizione) MASINO: Capofamiglia NINETTA: Figlia CATERINA: Moglie ROBERTO: Figlio FILIPPO : Rappresentante AGATINA : Sorella di Filippo
L Aria del Continente Commedia in tre Atti di NINO MARTOGLIO
L Aria del Continente Commedia in tre Atti di NINO MARTOGLIO Adattamento al dialetto Messinese di Nino Prisa & Umberto Costa Atti PERSONAGGI 1,2,3 Don Cola Duscio, continetale (45 anni) 1,2,3 Marastella,
Cerco Moglie non Stabile. Commedia in Tre Atti. di Antonio Russo Giusti
Cerco Moglie non Stabile Commedia in Tre Atti di Antonio Russo Giusti Personaggi LA SIGNORA DON LA SIGNORA AMMALATA COMPARE MANGIAFICO GNA ZULA CHIARINA L'INGLESE L'USCIERE DELL'ESATTORIA IL GARZONE DEL
GUAI A LU POVURU FATTU RICCU
GUAI A LU POVURU FATTU RICCU COMMEDIA BRILLANTE in due atti di PERSONAGGI: (in ordine di apparizione) MELINA : Figlia di Ntoni NINETTA : Moglie di Ntoni ALFIO : Figlio di Ntoni NTONI : Antonio Cannavazzo,
CONSUMATUM EST! Commedia in due atti
Giambattista Spampinato CONSUMATUM EST! Commedia in due atti Edizione in vernacolo PERSONAGGI: Don Vicenzu Castro, anni 75 Avvucatu Bellia, anni 60 Donna Mara, anni 50 Sarina, anni 17 Peppi Romeo, anni
Vita di parrocchia Commedia comica in due atti Di Nunzio Cocivera
Vita di parrocchia Commedia comica in due atti Di Nunzio Cocivera Personaggi: Prete: Nino (45/ 50 anni simpatico, piacente, pacato e dolce) Sacrestano: Leo (30/35 anni un po scaltro scemo) Santina: (20/25
Commedia brillante in due atti di. Nicoletta Pedullà
1 Commedia brillante in due atti di Nicoletta Pedullà Personaggi ed interpreti ( Il marito) (La moglie) detta Cicia (La sorella zitella) Nocchiero dell amore (Compagno di chat) Peppi ( Ilpescivendolo)
Miragliotta Francesca
Miragliotta Francesca incubo di donna olio su legno ACCADEMIA INTERNAZIONALE AMICI DELLA SAPIENZA Onlus donne di vento olio su tela riccioli d oro olio su tela a cura di Teresa Rizzo lupo di mare olio
A fissazione è peggio da malatia!
Belmonte Mezzagno 30/04/08 A fissazione è peggio da malatia! Commedia Esilarante in due atti di: GIOVANNI ALLOTTA Prefazione A volte, fissarci su una determinata cosa, ci porta a credere e agire in modo
ME SOGGIRA SI VOLI FARI ZITA
Me soggira si voli fari zita 1 ME SOGGIRA SI VOLI FARI ZITA commedia brillante in due atti di Calogero Maurici Personaggi Filippo Scolaro Marianna Pasqua Patrizia Pasqua (il genero) (la suocera) (la figlia
La storia di donna Aldonza
La storia di donna Aldonza a Militello nel 1473 Parlato: questo fattu che vi vogghiu cuntari e cantari è accaduto a Militellu di Catania nell'agosto dei 1473. t la storia della morte violenta della bella
Pippo Spampinato. ( Liberamente tratto da Einen iùx will er sich machen di Johann Nestroy ) TRE ATTI
Pippo Spampinato ( Liberamente tratto da Einen iùx will er sich machen di Johann Nestroy ) TRE ATTI 1 P E R S O N A G G I : Signora Meli Simone Ciancio, negoziante Emilia, sua figlia Alfredo Taviani, pittore
CAVALERIA RUSTICANA. Di Giovanni VERGA ALFIO (ANNI 42-54) TURIDDU (ANNI 26 ) ZU BRASI (ANNI 60-72) GNA NUNZIA (ANNI 50-62) SANTUZZA (ANNI 25-37)
CAVALERIA RUSTICANA Di Giovanni VERGA PERSONAGGI INTERPRETI ALFIO (ANNI 42-54) TURIDDU (ANNI 26 ) ZU BRASI (ANNI 60-72) GNA NUNZIA (ANNI 50-62) SANTUZZA (ANNI 25-37) LOLA (ANNI 26-38) CAMILLA POPOLANA
U SAPITI COM'E' Tre atti di Francesca Sabàto Agnetta. Cola 'Za Gati Gaitanu Mara Vennira 'Za Pidda 'Za Nina Lisidda L'avvocato Un Garzone
U SAPITI COM'E' Tre atti di Francesca Sabàto Agnetta Cola 'Za Gati Gaitanu Mara Vennira 'Za Pidda 'Za Nina Lisidda L'avvocato Un Garzone 1 ATTO PRIMO A sinistra, casetta rustica con pochi e radi ciuffi
GIOVANNI ALLOTTA TOTO...DI BELMONTE MEZZAGNO! Commedia esilarante in due atti: Personaggi Capo famiglia
Belmonte mezzagno 20 /01/08...DI BELMONTE MEZZAGNO! Commedia esilarante in due atti: GIOVANNI ALLOTTA Prefazione Chissà quante volte, ci siamo trovati coinvolti in insolite situazioni ed abbiamo pensato:
T aspettu n Paradisu!
T aspettu n Paradisu! Commedia in dialetto siciliano 3 atti di Alfia Leotta Finito di scrivere il 21 Maggio 1997 QUANNU E TROPPU...E TROPPU!!!! Commedia brillante in 3 atti in dialetto siciliano di Alfia
Evviva i ziti. Commedia in tre Atti di. Giuseppe Fazio
Evviva i ziti Commedia in tre Atti di Giuseppe Fazio PERSONAGGI - Capofamiglia, scontroso, sui 50 anni, lavora come mezzadro nei terreni di Don Luigi, e abita in casa colonica. Veste da povero contadino,
MOTTI E MODI DI DIRE. P a Mmaculata l agghia sunn è nata è siminata. Fari comu u cani di l ortulanu: né cogghi né lassa cogghiri.
MOTTI E MODI DI DIRE Ririri comu u babbalucio supra u focu. P a Mmaculata l agghia sunn è nata è siminata. Fari comu u cani di l ortulanu: né cogghi né lassa cogghiri. Pistari acqua nt o murtaru. Fari
COMMEDIA IN TRE ATTI DI
COMMEDIA IN TRE ATTI DI Giuseppe Fazio A TAVERNA DI PUTIARU COMMEDIA IN TRE ATTI DI GIUSEPPE FAZIO 2 PERSONAGGI PUTIARU 50 anni, brutto carattere, scorbutico, vuole a tutti i costi avere sempre ragione,
Giambattista Spampinato. IL PALAZZO DI VETRO Commedia in tre atti
Giambattista Spampinato IL PALAZZO DI VETRO Commedia in tre atti P E R S O N A G G I : Cav. Salvatore Occhipinti Ninetta, legittima moglie Rosa, ex prima moglie Nunziatina, ex seconda moglie Mirella, figlia
Nome del Gioco: Acchiana u patri cu tutti i so figghi Numero dei partecipanti: da 2 a quantu si voli Campo di gioco: si joca fora o unni c è nu largu
Nome del Gioco: Acchiana u patri cu tutti i so figghi Numero dei partecipanti: da 2 a quantu si voli Campo di gioco: si joca fora o unni c è nu largu Materiale occorrente: nenti; ci voli, però, nu muru
Don Pipppinu. u varberi. Atto primo. Personaggi. Scena I ( Pippinu, Cirinu )
Don Pipppinu Don Pippinu u Vabberi Turi Girommu Saru Cicluni Donna Rosa a Nirbina Tanu Spacchitinquattru Aitina Manitta Nedda a Raannisa Tinu Sasizzu Cirinu Panzepudditru Jabbicu Lollu Cliente u varberi
A famigghia Cimmiciolla
Belmonte Mezzagno 18 / 11/ 09 A famigghia Cimmiciolla Commedia brillante in due atti: Giovanni Allotta Prefazione Cornelio fiero della sua vena poetica, deluso per la sua famiglia. Moglie e figlia brutte.
GIUFA : IERI, OGGI, SEMPRE!
Giambattista Spampinato GIUFA : IERI, OGGI, SEMPRE! Scene popolari in due atti PERSONAGGI: IL POPOLO GIUFA LA MADRE UN POPOLANO LA PRIMA POPOLANA LA SECONDA POPOLANA RUSIDDA POPOLANI E POPOLANE IL POTERE
Evviva i ziti. Commedia in tre Atti di. Giuseppe Fazio
Evviva i ziti Commedia in tre Atti di Giuseppe Fazio PERSONAGGI - Capofamiglia, scontroso, sui 50 anni, lavora come mezzadro nei terreni di Don Luigi, e abita in casa colonica. Veste da povero contadino,
