SASE DE EXEMPLARE NEPUSE in

Транскрипт

1 SFATURI PE INTUNEREC

2 S'AU TRAS MN ACEASTA. CARTE, PE HARTIE VIDALON, DOUAZECI I SASE DE EXEMPLARE NEPUSE in COMBAT, NUMEROTATE DELA. 1 LA 26.

3 , N. IORGA SFATURI PE INTUNEREC CONFERINTE LA RADIO * -k BUCURE*TI FUNDATIA PENTRU LITERATURA *I ARTA «REGELE CAROL II 39, Bulevardul Lascar Catargi,

4 I SOLIDARITATEA NATIONALA Nimeni nu se gande te a tagadui dreptul individului de ali rezerva o parte din munca vielii sale 0 din Ondurile 0 sentimentele de care e condusa. Tot aqa orice grupare umana in mijlocul unei na-ciuni are dreptul de ali urmari, in rnargenile legilor, scopurile osebite. Se poate admite, daca nu lupta de clase, pe care marxismul o presupune statornica, ba chiar necesara 0 binefacatoare, macar concep-cia unor clase, dupa na tere, dupa indeletniciri, dupa situalia in societate, dupa drepturile pe care le au in ea, care cauta sali asigure cat mai mult satisfaciia, 0 nu rostul cat mai inalt, 0 o influenia cat mai puternica. Dar nenorocite sant acele popoare in care aceste puncte de vedere, osebitoare 0 adesea invralbitoare, birue! Statele pe care le au sant ameniniate in fiecare moment, prin lipsa de buna in- Ielegere a celor cari sant chemaii a le apara umar la lunar 0, ca nalie chiar, ele pot ajunge in robia altora, inferiori lor, cari au avut marea virtute de a putea, pricand, sa se infal4eze unitari, ascultand de aceea9i

5 6 SFATURI PE intunerec comanda, spre a merge catre un scop inleles in acela0 fel. * * * Solidaritatea nalionala, mai presus de orice, e baza cea mai solida i garargia cea mai deplina a unei tovara0i omene0i. Cand este, ea trebue supravegbiata de aproape ; cand lipse0e, membrii societaiii trebue adu0 la aceasta legatura de fiecare moment, de bur& voie sau, daca sant neinlelegatori sau oameni cu inteniii rele, 0 in sill'. Sant popoare la care ea a ajuns un singur instinct. A li predica aceasta datorie ar fi o jignire. Ele insele nu vorbesc de a a ceva fiindca nu mai e nevoie. Nu numai ca simlul de solidaritate e general, dar, la ceasul de lupta, fiecare 0ie unde trebue sa se duck intre cine sa se a eze 9i ce fapta i se cere. A a era in ora ele medievale, create nu printr'un vot parlamentar sau printr'un decret, ci prin aceasta strecurare de Ierani In urmarirea libertaiii 0 autonomiei, pentru desvoltarea muncii 0 cre terea bogaliei, pentru rascumpararea dela stapanul care era seniorul. Cate lupte nu se dadeau in cuprinsul zidurilor, intre deosebitele parii ale cetaiii, cum se amintesc 0 pana astazi in marea intrecere dela Sienna, intre bogali 9i saraci, intre adereniii Papei 0 ai Imparatului, Ghelfi 0 Ghibelini, in Italia! Se vársa 0 sange in ciocniri de strada, oameni de frunte, mari talente menite unei ve nice glorii plecau in lume de pe urma decretului de expulsare i f suiau 0 coborau scarile straine *, mancand 4 pânea

6 SOLIDARITATEA NATIONALX 7 altuia )), cum spunea marele exilat Dante. Dar, la ceasul de mare primejdie, fiecare breast& tia unde, la ce linie de ziduri trebue sa alerge cu steagul i capetenia ei. A a e azi in Anglia, careia atata i s'a luat de noile imprejurgri, in cuprinsul chiar a ceea ce era odinioara Regatul Unit, dar care e in stare a suplini toate lipsurile prin aceasta admirabila solidaritate care une te pe lord i pe milionar i cu cel din urma flämand i incult din White Chapel al Londrei. Englezul critica aspru anumite lipsuri ale guvernului, anumite ratticiri ale naliei, dar el va tresari la un moment ca Ali spue Ca totu i nu este pe lume alta nalie ca a lui. In zilele de panica financiara i de scadere catastrofala a comerlului care sprijina acest puternic Stat, cei intrebaii de un strain asupra situaliei economice raspundeau ca lucrurile merg bine i ca ei sant muliamili. Cucerirea Abisiniei de Italieni a fost un lucru greu, cerand jertfa de sange.i cele mai mari sacrificii financiare. Se credea ca. Italia nu va putea sa suporte astfel de cerinii. Totu i solidaritatea general& a biruit acele greutaii ce pareau strivitoare. Un mic negustor imi spunea, daunazi, la Venelia : # Ce nu se pretinde dela noi! Birurile sant grele, necontenit se adauga cereri de ajutor, pentru motivele cele mai deosebite. Nu -tie nimeni ce-1 mai poate a tepta. Dam jumatate din ce ca tigam. Dar n'are a face: primim orice cu placere, fiindca e vorba de Ora noastra *. N'avem deck sa ne gandim noi in ine la cat am dat, am rabdat, am jertfit i am suferit acuma douazeci de ani, in vremea aceea de incercare prin care s'au luminat miniile, s'au innobilat simlirile 9i s'au curalit, pang in

7 8 SFATURI PE INTUNEREC adânc, sufletele. Cand toate mergeau bine, cand lintele cele mai inalte se 'Area cá se pot atinge fara nicio sfortare, caci santem, oricat am valora si oricum ne-am purta, supt ocrotirea specialá a Provider' lei, # Românul nu piere!, nu era asa. Campania din Bulgaria a f5cut-o cu inima usoarà o societate care uitase de indoelile si temerile dela Nu voiu uita niciodata sentimentul de profund'a icarba pe care ni 1-au produs, la intoarcerea de pe frontul bulgar, unde holera-si cerea zilnic victimele, Bucurestii in sarbàtoare, petrecand, cu scutilii s'i invarti;ii unei Capitale total needucate moral, in sunetul muzicilor prin gradinile de consuma/ie si de spectacole. Altfel a fost cand moartea pfindea din aer pe cei famasi acasà, pe cand catastrofa dela Turtucaia facuse ca tot sfingele sa ni se ridice in fa-va, intr'o indignare mai mare decilt toatà durerea pentru miile de nepregatili si desorganizali cari perisera fära nicio vinovalie a lor. Ce atmosferà de solidaritate s'a stabilit in jurul regelui Ferdinand si a reginei Maria la Iasi, and, in ceasurile adânci de noapte, eei gramäditi in mizerie, ameniniali de bolile dezastrelor, flgmfinzi si zguduili in suflete, auzeau tunurile care bubuiau la granila Bucovinii! Athlea au avut atunci cele mai sfinte ceasuri din toata vieala lor, si, pe urnfa, caii dintre aceia cari se aratasera vrednici de tele mai inalte laude s'au lasat prinsi de ispitele unei paci care, o bucatà de vreme, s'a crezut pe deplin asiguratà prin # societali * si ( pacte >) pentru ca sg li se putrezeasca sufletul inteinsii! AstAzi un rece vânt de primejdie a rascolit partea cea bur& din fiinla moralâ a fiecaruia. Atfilia isi vild gre-

8 SOLIDARITATEA NATIONALA. 9 9elile, 10 aduna mintile 0 iau hotariri frumoase, care numai sri dea Dumnezeu sa li i tie! De sigur e bine venita aceasta rechemare la aspra realitate care opre0e pe Mc clan-virile 0 face sa tack' muzica adormitoare, silind pe fiecare din petreckori sa se uite imprejur spre a vedea pe ce se poate sprijini. Dar solidaritatea supt amenintare nu e cea mai buna forma a solidaritatii. In afara de aceea cà ea poate sa dispara la cea dintai iluzie ca s'a intors securitatea, ea scoate in fata du manului frumoase porniri de lupta fara pregatirea care se cere pentru a te putea gandi la victorie. Solidaritatea cea mai fericita 0 mai sigura de sine e de sigur aceea care vine dintr'o religie comuna, incelegand prin aceasta 0 religia muncii, religia datoriei, religia sacrificiului. Ea se poate capata, intr'o masura mai mica 0 de mai putina valoare, atunci and o impunere plink' de autoritate 0 capabila de o disciplinare generala face ca nimeni sa nu iasa din randurile unei wiri nationale totdeauna gata sa infrunte un dupnan: o vedem in Germania, pe &and in Italia e ceva mai mult deck o porunca ascultata 0 o mistica inscrutabila. Nu cunosc insa un mai perfect mijloc de a solidariza o societate deck un ideal. Am avut unul and era vorba de unitatea neamului ca hotare. Sute de ani, peste instinctul primordial, am avut con0iinta lui, 9i i-am subordonat totul. Aceasta tinta odata ajunsa, un nou ideal trebue neaparat sa fie descoperit 0 avut in vedere,

9 10 SFATURI PE INTUNEREE Tara mai mare, suflet mai mare! Mai mare suflet nu pentru cativa ganditori, carmuitori 0 oameni de raspundere, ci pentru tori. Omul vechiu de Romanie Mica, de supunere la straini, trebue inlocuit cu omul nou de Romania Mare 9i de libertate nalionala. i cel din urma dintre cei neajutaii de soarta trebue sa simta in el o noua tresarire: sa-i ajutam, daca nu-i vine dela sine, prin zguduirea manii noastre trezitoare! i, pe urma, dar pentru ce oare naiiile lumii sant, spre marele folos al civilizaiiei comune, intr'o eterna intrecere? 20 Noemvrie 1936.

10 II REGELE CAROL AL II-LEA CA APARATOR AL INTERESELOR NATIONALE Apararea intereselor unei naiimii se face si prin marile miscari care la unele momente o ridica intreaga in picioare : asa a fost aparata FranIa dela 1791 printr'o uriasa mobilizare morala a neamului intreg, impotriva strainilor cari calcasera, oricare ar fi fost presupusa %inn, pamantul nalional. Intreaga alcatuirea de Stat are menirea de a pregati si indeplini, in circumstaniele obisnuite, aceeasi opera defensiva. Statul trebue insa pentru aceasta sa nu se izoleze prin forme prea dure si irfcapabile de prefacere de nalia pentru care, si nu pentru propria sa fiinta abstracta, a fost creat. 0 armata gata in mice moment sa alerge la hotare e cheza0a suprema a oricarii existenie nalionale si sefii ei trebue sa se bucure de increderea tuturora, ei insisi avand datoria de a lucra in cea mai desavarsita inielegere. Si, de straja la acele interese care sant ale tuturora, trebue sa stea o diplomaiie necontenit veghetoare, careia nicio ameninlare sa nu-i scape si care id se priceapa a castiga si organiza cat mai multe prietenii in afara.

11 12 SFATURI PE INTUNEREC Adeseori se intampla ca atata sa ajunga. Regimul republican, cu hotarele trase, in cele mai multe cazuri, personalitalii i aciunii presedintelui, cu banuiala care pandeste orke iniiiativa, nu permite ca sarcina conducerii apararii nai.ionale sa fie in sama omului caruia i s'a incredinlat pentru un numar de ani onoarea de a fi primul cetalean al lerii sale. Memoriile lui Poincaré arata cum un om de insusirile, meritele 9i energia presedintelui Republicii franceze a fost necontenit impiedeoat de a interveni prin vorba, scrisul si singura sa prezença intr'o luptà de care parea cã atarna insa i existenla patriei sale. Mare le avantagiu al monarhiei este acela a exista totdeauna omul la care trebue sà priveasa toi i caruia i se recunowe dreptul de a spune cuvantul pe care nimeni nu 1-ar putea rosti cu o astfel de autoritate, ca, atunci cand parerile sant osebite, aceea pe care el, monarhul, o are se impune imediat, inlaturand orice impotrivire a intereselor de grup sau de persoana. Se pot apara loarte bine si < democraiiile * de forma obisnuita i cu sensul comun de faramipre a puterilor. Ele pot chiar sa ca9tige o frumoasa biruinia atunci &Ind toli se aduna in jurul steagului naiona1, chiar daca nu este o mar& tare pentru a-1 Iinea. Izbanda franceza in ultimul razboiu o dovede te in deajuns. Sant chiar naliuni care samana a fi facute anume pentru ca bothririle s iasa din chibzuielile, incete ori patimase, ale corpurilor constituite. Alte temperamente nalionale insa n'o sufar: nu li ajunge steagul, ii trebue i braçul, iar ilvesta sa asculte cle o voinà luminata i sigura de sine,

12 REOELE CAROL AL II-LEA la CAnd, supt Regen1A, la Chi inhu, treceau frumoasele noastre regimente la o zi de comemorare, muliimea cauta cu ochii lacomi persoana care sa Intrupeze Statul 0, cum au vazut oamenii simpli pe o doamna care venea sa se adauge la ceilalii oficiali, ei s'au grabit sa aclame pe # RegenIa *, care nu putea fi deceit o femeie. i in acelea0 zile, andva, trecand inaintea Palatului Regal, deodatá mi s'a impus ideea cum toate lucrurile ar fi ahfel dacri ar rasari &Alan PrinIul Carol, In care dot& gen,eratii i i puseseth toate sperancele. De and Carol al 11-lea domne te, acest element central pentru tot ce este incredere, pregatire 0 luptà exista. Din ce In ce mai mult s'a inieles ca nu e una din temerile noastre pe care sa n'o simta, niciuna din dorimile noastre pe care sa n'o impärtà easca, niciuna din sforprile noastre pe care sri nu caute a o ajuta, cri pe drumul firesc al neamului el va fi gash totdeauna. cfi, pretutindeni, la mice oara, el va aduce, impreuna cu acele Insu iri de rassa pe care nimic nu le poate lidocui In misterioasa Mr trecere dela o generaiie de domnitori la alta, o informaiie de o rara bogalie 0 sigurania, cripatata 0 in anii grei, aca de bogaii in invalaminte, o judecata dreapta, un dar deosebit de a gasi, instantaneu, cea mai buna soluiie. Dar un Suveran nu e chemat numai a conduce, ci Inteo mare masurà a reprezinta. Aceasta e o cerinia neaparata oricarii societaii. SA nu ne incelam a crede ea', in aceasta vreme de haine negre i urite, de atitudini banale, de cuvinte terse, de mohoritä i amarita uniformitate, oamenii nu mai doresc, precum doreau mo ii 0

13 14 SFATURI PE INTUNEREC stramo0i lor, de stralucire, de fast, de marenca figuretie. Pentru aceasta Inst condiiii sant de nevoie pe care, cu toata pregatirea 9i cu toata bunavoinia, nu to0 capii de Stat le poseda. Numai un om voinic i frumos, clack' se adauga o tinerela infloritoare, cu atilt mai bine, numai un perfect soldat, pricepanduli i iubinduli meseria, pentru ea insa0, ca ci pentru toata asigurarea pe care o da erii, numai un cef de oaste nascut poate indeplini o misiune aca de grea. Si el trebue sa fie 0 un perfect gentleman, capabil de a se recunoacte in orice mediu 0 de a-1 ca tiga, de a-1 domina, daca e nevoie, un om de lume mladios, in stare a-9i ca9tiga indata toate simpatiile, un vorbitor inzestrat, care sa poata gasi totdeauna cuvantul ce trebue, un orator On de dvant in ceasurile mari. Nu e nimeni care sa poata contesta aceste insuori superioare celui de-al treilea rege roman. Aceasta s'a vazut mai bine deck oricand, umplandu-ni inimile de bucurie, cu ocazia vizitei dela Praga, menita, in prima idee, numai scopului de a dovedi aliaolor noctri intru apararea granilelor ca santem dintre acele popoare care nuli parasesc indatoririle contractate, ci, in bine ci in rat', raman langa aliaiii ci amicii lor, fara sa urmareasca ci cele mai indreptalite din interesele divergente. Carol al 11-lea a aparut, astfel, la Praga, ca garantul cel mai sigur al onestitalii noastre in legaturile internalionale, al siguraniei cuvantului pe care 1-am dat, al repulsiunii faia de orice politica de duplicitate, care, de altfel, se pedepse te, la urma, insa0 pe sine.

14 REGELE CAROL AL 11-LEA 16 Dar calitatile personale erau atat de superioare, 'hick actul de curtenie, de asigurare, datoria de a reprezinta 0 de a simboliza, cum nu cere mai mult situatia de Suveran constitutional, s'a prefacut nu ni dam sama in deajuns, neavand, cei mai multi, informatia necesark inteo manifestatie populara cum de mult n'ai mai fost in Europa, intr'un triumf, la care au fost atra0 9i republicanii cei mai devotati acestei forme de Stat, un triumf, zic, al regalitatii Inse0. Parch' ar fi inviat inaintea Cehilor de astazi vechiul lor domn medieval, impodobitorul terii cu monumente neperitoare, marele Carol al IV-lea, 9i el un u bun cavaler *. 4 Acesta este un rege >>, to iest Kral, se auzea din gurile oamenilor simpli, 9i 4 regele frumos >>, ca 0 voinicul, seriosul Lui copil, era obiectul unei admiratii generale. Miile de mfi care, dela un capat al Cehoslovaciei la altul, alergasera ca sa-l vada, il vor 'Astra adanc sapat in memoria lor, aa cum le-a aparut supt coif ul de argint in mandra uniforma romaneasca. *i in urechile cui au putut sa-1 auda, mai ales in memorabilul discurs solemn, de raspuns prepdintelui Bene9, care n'a uitat pe Mihai Viteazul, sacrà umbra de paza la hotarele capatate intai de dansul, vor ramanea cuvintele pline i de amabilitate, dar mai ales de siguranta nezguduita in tam, ca i In poporul sat. S'a creat astfel una din acele stari de spirit in lumea din afara care e una din marile sigurante ale Statelor 0 natiunilor. Iar noi, cari 1-am urmarit cu iubire in aceasta intaie calatorie peste hotare, ni-am intarit siguranta ca Regele

15 16 SFATURI PE INTUNEREC poate nu numai gi reprezinte cu o deosebita stralucire România 0 poporul românesc, dar 0 sa le ridice sus in opinia lumii dela care atarnii a a de mult i viitorul celor mai mari 0 celor mai puternici. 15 Noemvrie.

16 III UN POET FRANCEZ DESPRE MOLDOVA: EDOUARD GRENIER In Fran la multa vreme Romanul n'a fost obiect de literaturk Daca au razbatut unele nume si unele povesti care puteau fi trecute in operetk nimic in prelucrasrile usoare de pe la jumatatea secolului trecut, cu bandili si potere de carton, nu poate da cea mai mica idee despre ce este, simte si doreste neamul # leranului dela Dunare *. Secretarii domnesti si dascalii copiilor de boieri din secolul al XVIII-lea rift puteau considera, cand stiau sa Tie un condeiu, aceste # Principate * pe care le considerau ca o provincie turceasck deck din punctul de vedere al 6 filosofiei # contemporane: daca apes& # tirania * Domnilor asupra unor supusi cari trebuiau considera-ti ca nenoxociii. Un Carra, un de Hauterive ne-au prezintat, in proza lor de istorici sau de simpli calatori, supt acest singur raport. In alegerea acestor ajutatori, ai nostri nu se pricepeau deck in ce priveste un bun stil francez. Omul de talent n'a ajuns la preluire cleat odata cu epoca romantismului. Deci, and au venit la noi, cu insusirile lor deo-

17 18 SFATURI PE INTUNEREC sebite, un Vaillant, un Colson, atunci secretarul, profesorul a ajuns sa fie socotit altfel deck in singura legaturg cu un rost profesional, 9i el insu9i s'a interesat de societatea româneasck de aproape cercetata, pentru ea Ins60, pentru propria ei valoare 0 pentru originalitatea ei. Astfel nu numai drepturile noastre au fost aparate de oameni ca ace9tia, dar ei au avut aici, ori au plecat a9a din aceste locuri, sentimente de stimä pentru oameni. Acum in urma, un membru al Scolii Române in Frarga, d-1 Barbu Slu9anschi, a infillipt, dupa memoriile, ramase mult timp pecetluite, ale acestui om de mult talent poetic 9i de o frumoasa inteligen-0, dar mai presus de toate cu o a9a de caldd inima, credincios amintirilor scumpe ale tinereiii lui 0 insuflelit de recuno9tin-0 pentru Domnul pe care-1 servise cu devotament, rostul 9ederii in Moldova al lui Edouard Grenier, secretar al lui Grigore Ghica din epoca Unirii. Coboritor al unei familii de burghezi din provincia. franceza, burrà pastratoare pada astázi a unor indelungate tradilii coborindu-se p'ana in adâncul evului mediu, el se nascuse la Batime-les-Dames, in departamentul Doubs, spre murrpi Jura, la hotarul de &are Elvelia. Se IntArnpld CO studiile lui, ca 0 ale fratelui mai mare, 0 le-a rdcut in acea frumoasà localitate, plina de farmecul gradinilor, care poartà in insu0 numele ei pare-ca mireasma chiar a trandafirilor cari inflorese bogat acolo, Fontenay-aux-Roses. Si soarta a filcut ca tot acolo astdzi, in locul unde a invaiat el, sali desavir9eascil

18 UN POET FRANCEZ DESPRE MOLDOVA: EDOUARD GRENIER 19 orientarea tiiniifica tinerii istorici 0 filologi romini incredinlaii conducerii mele, in coala pe care am avut norocul de a o crea. Dela posturi in Ministerul de Finan le, el trece in diplomaiie, fiind intrebuinlat la Berlin intai, apoi la Dresda 9i la Viena, pentru ca sa fie numit, la 1848, de un poet ca dânsul, Lamartine, ajuns factorul cel mai insemnat al noului regim ie it din revolulie, la Berna. Dupa o destituire datorità de sigur intrigii, se intoarce in Germania, la Frankfurt, loc de incredere, cad era vremea vestitului Parlament romantic al noii Germanii care cauta sa se intruchipeze. N'a vrut 86 serveasca pe priniul president, viitorul Napoleon al III-lea, pe care, dupa lovitura de Stat, 11 considera ca pe un calcätor de juramint 0 un caläu al libert4ilor politice. Reveni deci la locul na9terii sale, pe care 1-a iubit totdeauna, ca un bun fiu, 'Ana' ce moartea il prinse foarte liatrân, la peste optzeci de ani, acum vreo trei decenii abia, in Ajunse secretar al lui Vodd-Ghica pe o vreme and acesta, reincepfinduli administraiia in timpul razboiului Crimeii, supt regimul de ocupaiie austriack era nu numai obosit 0 desgustat, dar intr'o stare de sanatate care putea face sa se prevada tragicul lui sfar0t. Veni in Iara la 1855 dui:4 recomandalia lui Ubicini, cunoscatorul adânc al lucrurilor dela noi, caruia-i scrisese Alecsandri. Statu intre Moldoveni timp de doi ani de zile, amestecat intr'o societate pe care a prquit-o mult pentru finela 0 buratatea ei, nu fard a-i vedea 0 laturile slabe,

19 20 SFATTJRI PE INTUNEREC i el s'a legat, nu o singura data, cu sentimentele unei respectuoase iubiri de eke una din femeile,.1 prea frumoasa filch' a Domnului insu i, care erau atunci fala acestei lumi boiere ti, ale carii insu iri de inteligenta i de simlire nu erau mai prejos de farmecele fisice, ce aat de u9or cucereau pe strainii ajun i pe meleegurile noastre. Cu toata deosebirea de rang, acela care descrie ap de mi cat, dupa mul%i ani de zile dela ruperea acestor fragile relaiii, anume mornente din tinerela sa de poet, a trecut foarte aproape pe lânga ideea unei cash.- torii care 1-ar fi relinut in Moldova. Una din cele mai frumoase mici poeme ale lui e inchinata d-rei Pulheria Roznovanu, <( Lilica * acestei adevarate i pure iubiri, i alta anta pe acea # princesa N. *, care e incântatoarea i capricioasa domnila Natalia, pentru care a cazut in duel cu un oficer austriac nenorocitul ei soi. Nu pleca din lark inchinând in cale buchli armonioase prietenilor i prietenelor rama0 in urma, fara a fi suggerat sau imbracat intr'o forma aleasa ateva din cele mai insemnate mesagii ale Domnului. Dar el n'a ramas nesirrgitor nici la farmecele Ierii in care a petrecut ani de tinereia ce nu se pot uita niciodata de sufletele delicate, mice li-ar da pe urrna vie4a. De aceea, and, dupa catastrofa lui Grigore Ghica, el indrepta acestei umbre respectate unul din cele mai profund simlite poeme ale lui, ceea ce ctinta el, impreuna cu nobleia acestui suflet ales, inchinat cu totul, pfina la sacrificiul de sine insu i, patriei sale, este Moldova ins4i, cu toate darurile i ispitele ei. Nimic nu lipswe in aceasta evocave.

20 UN POET PRANCEZ DESPRE MOLDOVA: EDOUARD GRENIER 21 Domnului azut insfingerat de pe urma calomniatorilor ii inchina aceste versuri: Supt &alma fara nume 'n smeritul cimitir, 0 pulbere inchisa in pulberea taranei, Culcatu-te-ai in umbra uitarii pentru veci. Aici inima care, sumbru mister si aspru!, $tiuse tot ce este marire pe pamant Era ursitä s'afle odihna O'mpacare. 0, Dwain al Inieu i mandru i bland, prea simtitor, Nu tiu daca acuma m'asculti gi ma zare ti Din patul plin de sange al adormirii tale, Dar eu aduc la groapa uitata de ceilalti Cu lacrime parerea de rau, suspin, durerea Cui fuse sluga dreapta i credincios amic. Amic, da, ca gi fiu-ii. In Curtea ta bogata Eu fiu Ili eram tie i tu-mi erai ca tata. Ca un frate mai mare eram fiilor Mi. 0 cat ma mi ca astazi aceasta amintire! Mi-e cald obrazul Inca de sarutarea ce Mi-ai dat-o cu iubire in ceasul despartirii. $1, cum iubeai, o Doamne, cantarea-mi de poet. Nu poate sa ramaie mut astazi glasul mieu. C'o vie amintire imbalsama-voiu trupul, Ca marmora cea alba de geniu lucrata, Indoliata-mi muza, bocind la capul tau, Va arata mormantu-ti acelor ce-or veni. Nu crede ca voiu pune iperbola in versu-mi Ce trebue Bali fie un nimb nemuritor. Destul de 'nalta-i fruntea ca sa n'o mai ridic. $i-apoi mormantul este un templu de mistere $i adevarul singur, dreptatea austelra Au dreptul sa luceasca in tl ca lampi tle aur,

21 22 SFATURI PE intunerec SA-ri fie bur& pacea In rarana stráini, SI fie mai usoara cleat fiind tu viu, SI dea oaselor tale tot ce-ai cerut: uitarea, Uitarea mi9eliei i-a nerecunostinrii Ce ri-a adus insulta pan' i 'n singuratatea In care se-astrucase bietul cap obosit. far %am Insa i apare astfel unei amintiri adfinc induioate: Nu'i mai vedea tot ceea ce-ri fuse bucurie: Acel cer plin de stele, de ocgiul se 'nneca, Si horele voioase a' gloatei adunate, In care-ai vrut ca nimeni sa nu mai fie rob, Si oceanul verde al rarnei din Moldova Ce-si desfiroarä valul de griu i de porumb I Nu'i mai vedea piãieu1 ce vine dela munte. Nici ochii de blander& mande a femeilor, Tiganii firfi vatri mergand ve nic pe cale, Taranul ce se pleaci sub legile erbiei, Dar merge in opinca-i cu plete revirsate Intocmai ca strarnosii supt Casarii rornani! Nu, nu, dar bucurie 'n odihna ta a aibi: Acest popor de blanda putere, cum i-i sterna, UrmeazI brazda care cu trud'o ai croit, Si Suveranii lumii 11 judeca. Tori tac... Iar, daci poate dreptu-i va cântári purin, Nu-ri pese: constiinra lumii invinge soarta I *i astazi, pentru noi, I eontiinla lumii va invinge soarta, #,

22 UN POET FRANCEZ DESPRE MOLDOVA: EDOUARD GRENIER 23 Rareori s'a vorbit astfel despre noi, 0 poate ea in Ia0 un coil de loc ar putea sa capete, in semn de recuno tirrp, numele lui Edouard Grenier. 18 Decemvrie.

23 IV ROMANII IN POEZ IA EUROPEANA: UN IMN ITAL IAN DIN 1885 Pamantul românesc 0 oamenii lui au de sigur tot ce trebue ca sa intereseze in chip deosebit pe un strain din Ieri unde natura n'a fost a a de darnica sau unde darnicia ei s'a revarsat numai in anume momente, pe cand, aici, e muntele tot, afara de culmile ve nic albe de zapadk de adanciturile prin care se alcatuesc gheiurile, de coborirea mareaca a gheiarilor distrugatori; aici e incantatoarea regiune a podgoriei muntene, bogata in livezi; aici e terenul de modalci i. scufundaturi, bune pentru razboaele de surprinderi, al Moldovei; aici e coliul de stepa sarmatick eurasiatick prelungit prin Bugeac in Covurlui, coborit in marea de ierburi a Bailganului ; aici fala de rodnicie a 9esu1ui muntean se acopere de cele mai frumoase holde sau de giulgiul zapezilor ; aici, hranita din rauri bune, amestecandu-0 albastrul de supt munte cu huma larinelor, Dunarea trage o linie de despariire care nu e pentru amintiri i datini, nici pentru atingerile reciproce, ci pentru caracterele dominante a dot& lumi, de o esenla deosebitk in ciucla

24 IIN IMN ITALIAN DIN tracismului originar, a largii revarsari romane 0 a atator factori comuni in vieqa contemporana. Iar, in ce prive te pe oameni, laranimea aduce cultura ei cu milenare radácini, indemanarea artistica a femeilor a a de me tere la Iesut, impodobit i inflorit, priceperea innascuta a barbatului la toate me te ugurile unei batrane tehnice simple, darul de a povesti cu art 0 haz, poezia pe care Para a se gandi nu se poate sa nu o amestece neamul in orice cugetà, simte 0 face, omenia aleasa, politela distinsa in legatura cu oricine-i rasare in cale, alaturi cu vijelioasa pornire contra oricui 10 ingadue sa-1 incalce acasa la dansul. Deasupra, intelectuali ingaduitori 0 o fina clasa boiereasca. Intr'o astfel de atmosfera unica, vizitatorul se simte rapede legat, 0 mulci 9i raman, nu numai pentru nesffigitele posibilitali de a ca tiga i de a trai mai larg 0 mai u or, dar 0 pentruca e aici un farmec care mome te 0 reline. AtaIia calatori ni-au consacrat pagine de simpatie real& 0 chiar de inielegere adevarata. In toate literaturile in proza, sant pagine inchinate noua, in care, Pang& critica, nu totdeauna indreptalita, venita dela oameni deprin0 a trai in cu totul alte imprejurari, sant 0 cuvinte de lauda cu simplitate cantarita, care alcatuesc mangaierea noastra pentru multele nedreptaii ce am suferit, pentru insultele aruncate asupra masted. Dar 0 poezia neamurilor s'a oprit din cand in cand asupra noastra, 0 poate fi placuta ascultatorilor 0 aceastà interpretare poetica a ceea ce e permanent i a ceea ce, in desfaprarea vremilor, a fost trecator aice la noi,

25 26 SFATURI PE intunerec Deocamdata, caci am de end sà caut asemenea rasunete ale firii 0 vietii noastre 0 in alte literaturi, vreau sa ara cum au cântat despre noi popoarele care vin din acela0 trunchiu latin 0 care vorbesc limbi ash.- mánaoare. Voiu putea astfel sä va aduc inainte, odatà cu analiza admirabilului volum pe care ni-i consacra, la 1856, Englezul Henry Stanley, membru al Parlamentului, in # Antologia Romfineasca», o serie de reu0te traduceri din literatura romantic& a noastra, 9i alte asemenea màrturisiri de intelegere 0 iubire. In asta sear& va fi vorba numai de un ecou italian a ce am fost noi in vremea de prefacere de pe la jumatatea secolului al XIX-lea, epocd de maxi sperante 0 de frumoase visuri, a edror InIelegere a trecut fail greutate i asupra cercetãtorilor straini, cu sau MA' o stdruin0 sau o orientare macar din practica noastra. Prea departe de noi, cfintareiii italieni mai vechi nu ni-au dat nimic pe care sà-1 putem pune alaturi cu multele 0 plinele de simpatie pagine ale prozei care in aceea0 tar& ne-au fost inchinate. Nu cunoa tem cantece despre Romania On& dupa 1850, i e pulin probabil ca o tautare mai stdruitoare va ajunge vreodatà sà le descopere. Cu atat mai vrednic de ateniie e poemul asupra caruia vreau sa. vorbesc. La 1885 ispravisem cu ultimele urmari diplomatice in legatura cu rázboiul nostru de neatirnare, biruind unele piedeci ale neincelegerii, ale rguatii sau numai ale intereselor opuse. Franla se Iinuse la o parte de truda unei nalii latine care facuse pacatul de a chema ca Domn

26 UN IMN ITALIAN DIN pe un Hohenzollern, fie 9i unul dela Rin, catolic, avilnd prin tatà ca 9i prin mama s'ange latin 9i adus ca protejat al insini Impáratului Napoleon al III-lea. Germania lui Bismarck r5spingea din trufie 9i pentru meschine socoteli de taraba o -card care totusi era guvernati de acel print din dinastia prusiana. Cum se refuzau drepturi Evreilor, nu ne putea cop1e9i de simpatie Anglia condusä de Beaconsfield-Disraeli. Rusia, privindu-ne ca pe ni9te nerecunoscàtori, ne despoia de Basarabia meridionalà. 0 singurà simpatie ramfinea, 9i, cu toate divergentele in chestia evreiasca, ea nu ni-a lipsit: a Italiei, care-9i amintea de vremea and, supt presidentia lui Mazzini, Români 9i Italieni lucrau, 9i prin conspiratii, pentru a-9i clàdi patria viitorului. In aceastà atmosferà cineva despre care ni s'a spus ca ar fi traind Inca, foarte bàtr5n, la Roma, d-1 Severino Attili, se pare un fost elev al lui Canini, statornicul prieten 9i bun cunoscator din Venetia, Indreptà un imn Romfiniei. E vorba intaiu de admirabila rezistentä romfineascfi de-alungul secolelor, mo9tenire de darzenie roman-à, care a putut sa Infrunte...insulta grosolana A celor cari-atatea veacuri ne-au pus supt jug. Sau, in alte cuvinte: Puterea, fii mai rara, ce este-a Infrunta Senini, mucenicia de ani fara de numar,

27 28 SFATURI PE INTUNEREC Poetul se opre te la # zidurile # vestite: De la Traian, cladite cu mfida de cohorte. La vederea ruinelor, trecutul glorios invie, qi iarg0 acvila strabuna zboarä deasupra cfimpiilor acuma liberate:...vechiul Dac iar se zbate 'n piept, Si raze glorioase in ochi s'aprind din Aceasta e taina p5strarii române0i:...natia cu mândra simtire de Roman, Deli supusä Inca si'n vreme de robie, Pasta si'n graiu, In faptä, In datini pe cei vechi. Dar prezentul insu0 are un neinvins farmec pentru cel ce pare a ne fi cercetat acasd. Ian muliimea din # cutare s'atuc sarac )), adunatà in weptarea 4 smeritului lautar >>: Si'n sunetul de coarde, In suierul de naiu, Incep s5. salte 'n ritmul stravechit sprintene fete Cu soldurile pline si 'n ochi cu foc nestins, Si strâns le tin de mfinä Meg bruni cu lungi plete. Ceremoniile poporane ale nuniii nu lipsesc nici ele, cu pelitorii purtind steagul, cu oraiiile preamgrind framoasa, cerboaica ascunsà:... Sfioasa ciutà iesitä din pkluri Cu ochi de soim si proul cel lung furat din soare. Toate datinele 0 superstiiiile nuniii stint zugrrivite gle un adevärat 0 bine informat cercetrutor.

28 UN IMN ITALIAN DIN Istoria noastra e cunoscutd i ea cui pomene te in treacat pe Stefan-cel-Mare i Mihai. Epoca decadergei e depltinsd: cu o boierime servita de Tigani, cu Domnul preocupat numai de dajdii i chiar:...umbra 'nselatoare a bunului Muscal. A a i se pare a fi pana la rázboiul Crimeii, and: Trei neamuri mari venira sa-1 scoata din durere. Adresandu-se catre acest frate chemat la o vieava nouà, el ctinta: Si ri-a fost dat atunce i tie, Romanie, SA vezi cum steaua veche in cer s'a ridicat, Sortindu-ti invierea... Dar douà rena teri stau alaturi in acel fericit moment: pentru Italia insa i sânt zilele dela Magenta i dela San-Martino: Asa, Dacie veche i sora italiana, Te-ai pus pe drum atuncea alaturea de noi. Plevna se apaza aldturi de numele noii glorii a poporului Italiei, i sträinul mândru8 care s'a fäcut astfel rege f i capath partea in aceastà entuziasta recunoa tere: Al nostru Carol insusi, luptand, ii castiga Supt gloante dreptul sacru de-a se numi Roman.

29 30 SPATURI PE INTUNEREC Bucuria noastra aflä un ecou simpatic la cântárel,u1 italian: 0, Bucuresti, ce mandru rasuna glas de trambiti Sunand a biruinta, si strigat ascutit Aclama pe aceia ce via cu steagul sus. *i era cea noud de muncâ organisatà se va deschide: Acuma, stand In scaun de libel% putere, De tara suverana, o, fiat demn' a Romei, 0 opera de fapte frumoase iar te vrea. Pentru aceasta e nevoie de unire a tuturora, i el o cere cu incredere: Aveti inima blanda ca noi si nu ucideti Cu dreptul frati ai nostri in inimi si in minti. Ar fi vrut sa' spue acestea in limba lui Ovidiu exilatul, in magnifica latinä, dar graiul dulce al lui Dante va ajunge i el nu va peri: Ci, cum In Oceanul ce-1 sfasie furtuni, i unda mititica Isi afla loc In marea Invartejire care se pierde 'n infinit, Asa In nesfariirea iubirii noastre, glasu-mi! Acest glas de iubire, prietene italian, nu s'a pierdut. 11 opunem acelora cari, in vremuri vitrege, cfind prietenul trece drept du9man i eke un du man drept prieten, n'au sentimentele de care pentru noi, cei de departe, ai fost insufleiit. 4 Decemvrie.

30 V IN AMINTIREA ZILEI DE 24 IANUARIE 1859 Optzeci de ani se vor implini in curând dela fericitul act, plin de minunate urmari, la care nu s'au gandit Ina deck foarte pu-pni dintre oamenii dela 1859, al Unirii Moldovei cu Muntenia. Asupra lui ne putem opri in fiecare an fiinded necontenit, potrivit cu imprejurarile noi, el ni dà invapturi; atitea lucruri de azi, care ni par neplàcut sau dureros de nein0les, capatá 16murirea lor in lumina celor care s'au facut atunci de o generave de oameni, de boieri 9i intelectuali, de boieri cari tiuserà sa fie primii intelectuali ai na-ciei, cari fará indoiald reprezintau, inaintea desparlirii in partide, pornite unele impotriva altora, o mare solidaritate morala, singura putere pe care se poate intemeia viitorul nalional. Ce a fost pucin inainte de Unire, nu ca fapte, pe care le tie, e presupus c'd le 9tie, oricine, i cel ce n'a ascultat leclii de istoria Românilor sa Led bine sg le invele!, ci ca stare de spirit, caci, totdeauna, ceea ce hottir4te asupra felului cum vor fi faptele, e acela cum se gase te sufletul unei societ4i?

31 32 SPATURI PE INTUNEREC Au fost, de sigur, nu in Muntenia, in u Romania )), cum se zicea atunci, care tia ca va trage folos material din actul Unirii, i oameni cari nu voiau confundarea micii lor leri in -Ora cea mare. 8i aici, tocmai in acea lumina, de care vorbiam, a vremilor mai noi, sa stain o clipa pentru a-i judeca din nou, altfel de cum i-a judecat vremea lor i de cum a ramas pana azi chipul de a-i judeca. Nimeni nu s'a gandit a in patria mai mare i i va pierde rosturi pe care le avea in cea mica, nimeni, masurandu-se cu zari mai largi, nu s'a simit prea mic i a vrut deci sa traga perdeaua pan& unde mergea puterea lui. Nu, nu, aceasta n'au facut neunioni tii moldoveni dela Ci-i Indemna pe dan ii un nobil sentiment, pe care nu-1 corectasera de ajuns, cu toate ea, de sigur, erau oameni intcligrn5i i cul/i caci totul, binele raul, se margene te la aceastä clash' de intelectuali In rangurile de sus, raiiunea. Se publicasera de curand, de abia caliva ani, cronicile Moldovei, de acel mare intre cei mah, cfiruia astazi ar fi trebuit sa i se pue un manunchiu de flori proaspete la monumentul sau de aici i altul la saracul sat' mormant dela Ia i, Mihail Kogalniceanu. Rasaiise o Intreaga lume, pe care n'o facusera cunoscuta, dupa ingustele programe colare de atunci, nici cariile de coala, o intreaga lume de aprigi, harnici i, de atatea oh, adanc duio i Moldoveni. Domni cu steaua biruintii in frunte, credincio i boieri In ceasurile mah i grele, mul/imi devotate gata sa alerge cu ce gaseau supt mama' in ajutorul capeteniilor fire ti ale lor. Era acolo atata freamat de

32 TN AMINTIREA ZILEI DE 24 IANUARIE oaste, era atilta senina dreptate in Divanurile Domniei, era atata truda pentru a 'Astra marunta movie erevtina, erau atittea calde lacrimi amare, curse de-a lungul veacurilor pe obrazurile mâncate acum de IArna cimitirelor, a bisericilor i a ampiilor de luptii I Aceasfa Moldova guvernath de sine, baga/i de sama, nu supus6 cândva strainului, era una din marile crealiuni ale poporului rominesc, din glorioasele lui ctitorii, era unul din rezultatele fire9ti ale unei lungi desvoltari organice. Asupra unor astfel de fiinçi politice, pline de o vieava moral cu lung trecut istoric propriu, se poate plânge, iar nu asupra unor forme, de oricat de larga dainuire, pe care le-a facut numai strainul cotropitor peste o vieaca româneascfi, oricat de puternica i de interesantà, dar care n'a putut niciodatä EA' lupte supt steagurile ei proprii. CApetenia de impotrivire n'a fost un om politic, care s5. se simtà in primejdie de a fi desbracat de drepturile sale din casa de sine satdtoare, ci cfintareiul vremilor lui tefan-cel-mare, autorul dramei Mihu, InfaIisatorul luptelor biruitoare ale unei Moldove neajutate, ba adese ori, de nevoie, chiar teadate de sora ei de peste Milcov. Nicolae Istrati, Inainta9u1 entusiastului nwcionalist care a fost doctorul cu acest nume, era un mare binefaciltor cultural pentru Moldovenii lui, cgrora pe mo ia-i de boier li-a Intemeiat coal i i-a facut sa sima. frumusela culturii române ti. lar, and ceea ce credea el ea.' poate s'a pastreze viu s'a prabuot prin logica desidpidrii nalionale, el n'a scos un singur cuvânt de protestare 0, dânduli sama sau ba a a gre9it, s'a Iinut, ca repre-

33 34 SFATURI PE INTUNEREC zintant onest al unei cause invinse, la o parte de mersul firesc al imprejurkilor in România unita. Au mai fost ins& 9i aliii, cari, 9i dupà 1859, ba chiar multà, foarte multa vreme dupg aceasta, nu s'au impacat cu ideea dispariliei Moldovei lor. Nici ace9tia n'o faceau pentruca personal s'ar fi sim- %it pkasili sau pentruca noua %all cerea oameni mai mari deck ai fiecarui colii9or din Iara cea mica. Mi9carea separatista dela 1866, la care au participat 9i mulii oameni foarte cum se cade, are o alta origine, 9i deck aceea a uneltirilor pentru a ridica in Scaunul stapanirii pe ciudatul mare boier Nicolae Roznovanu, care nu se distinsese prin nimic. Mitropolitul Calinic Miclescu nu era dintre aceia cari sä poatà fi cfi9tigaii printr'o intriga: era prea inteligent, prea cult, prea boier pentru aceasta 9i, in situalia pe care o dobandise 9i care 1-a dus dela sine la rangul suprem de primat al Flomâniei, el nu mai avea nimica de rkrnit, cum, de altfel, n'avea de plkit nicio jignire. Nu era nici parerea de räu pentru decaderea, nu a Moldovei intregi, cad nu era casul, dar a frumoasei capitale domne9ti a Ia9ului, a cdrui stare tot mai tristä a fost determinatà, nu de o prigonire bucure9teand, de un egoism centralist, ci de dond alte motive care se r; o t corecta 9i astazi: parasirea de boierimea, skacità, a Moldovei, a vetrei lui strdmo9e9ti, unde oricum trebuiau sali pastreze un nobil sa1a9, instrainat astazi, 9i, al doilea, pierderea, prin imigrki straine, a caracterului nalional, care trebue afirmat cu orke prei alaturi, intr'un Ia9i nou, alaturi de imensul ghetto in care s'a prefacut cetatea lui Stefan-cel-Mare.

34 IN AMINTIREA ZILEI DE 24 IANUARIE Dar, dach s'a mers Ong la procesiunea plecata dela Mitropolie, dupa vechea datink cu Vladica In frunte, 9i la o adevaratà luptà cu armata, cu acel regiment muntean care a fâcut uz de arme 9i. s'a varsat destul &Lige, era pentru altceva : pentru detronarea lui Vodà- Cuza, care era pentru Moldova jertfità o mândrie 9i o mângaere. Acea zi tristri dela Ia9i reprezintà astfel pedeapsa pentru noaptea din Februar a aceluia9i an, 9i a fost un mare act de curaj ea, peste calcarea de juràmfint a unui ofiler moldovean, un om politic din Moldova, LascAr Catargiu, regent, a indrdznit, cu primejdia pierderii oricaror simpatii mo1dovene9ti, sä apere 9i cu pu9ca unitatea nalionala care abia se Infaptuise. 5i, dupà tot ce a putut sá lase in suflete un astfel de tragic moment, fava. de Bucure9ti, clack' nu faia de toatâ lumea româneasca dela Miazázi, a continuat o atitudine de impotrivire cgreia in tinere-ca mea i-am fost martur 9i eu. Se evita drumul la Capitala cea nouii 9i, dacd n'ar fi fost acolo un singur Parlament, cal6toria ar fi fost 9i mai rarg. Oameni culii n'o cuno9teau Inca. Antipatia era insa mai puternicg la femei, 9i la spiritele cele mai culte 9i cele mai nobile. E adevarat cd 9i mijloacele de comunicalie au fost o bucata de vreme foarte grele. Dar acestea toate s'au dus incetul cu incetul, cfind alte generaiii au rasàrit, care nu,cuno9teau Irecutul. A influeacat 9i aceea ca Moldova nu 9i-a pastrat o presa româneasca a ei, care sa-i reprezinte punctul de vedere, fioicile de azi, redactate de straini, fiind o adeváratà ru9ine. Administralia a intrebuinlat elemente care n'a-

35 36 SFATURI PE INTUNEREC veau legatura cu locul unde se nascuse fiecare, 9i nu-mi aduc aminte ca vre odata un Moldovean sa se fi ridicat impotriva unui functionar pentruca nu era nascut in Moldova. Profesori munteni n'am avut eu, nici in licee, nici la Universitate, pana la un Stelian 9i un Tanoviceanu, prin 1890, amandoi foarte respectati 0 iubiti, dar eu am invatat la Boto ani 0 cu doi Ardeleni: Marcian 0 Grigore Baleanu, acesta trecut 9i prin Bucovina, un Ardelean, Suciu, fiind profesorul de drept roman la inalta 9coa1a ie eana i literatura româneasca fiind predata, ca suplinitor, de Ardeleanul Aron Densusianu, minded figura de tenacitate romanfi, caruia-i era incredintat cultul latinita-tii prin catedra sa insa0. Nu mai vorbesc de ofiterii munteni primiti cu cea mai frateasca simpatie i ale caror rani capatate in razboiul de independenta au fost ingrijite cu cea mai mare dragoste in colturi de provincie româneasca, precum am vazut-o insumi cu capitanul infirm Dumitrescu, vecin iubit al casutei noastre din Boto9ani. A a a fost atunci, 9i e bine s'o tie orice urs de barlog, care nu se lasa tras afara ori care ar dori ca totul sa fie tras la birlogul lui. Iar, daca n'a fost entuziasmul dela alte popoare pentru actul Unirii, daca n'a avut rasunetul cunoscut in literatura, e pentruca el nu ie0se dintr'un mare sacrificiu de sange al neamului. Cfind, ca pentru marea Unire de eri, acest sange a curs in Oroae, 0 mai condamnabil e oricine 11 ilia de a doua zi. 24 Ianuarie 1937.

36 VI CARACTERISTICA LUI *TEFAN-CEL-MARE (DIN ISTORIA ROMANILOR, vol. IV) Apoi tefan ivi avternu de moarte vi trecu la cele vevnice in ziva de 2 Iu lie din acel an 1504, inceput, spune cronica, prin prevestirea unei grozave ierni, dupa care venirg # ploi mari vi viirsari de ape vi. potoape *. Pe lespedea frumoasa dela Putna, vie insuvi de mult gâtith, urmavii nu gásirã vremea sã, umple locurile goale pentru anul, luna vi ziva sfttrvitului.. Fusese inainte de toate un ziditor de -carà. Gasise anarhie, cu patimi care rgsareau In fiecare moment vi pe care nicio värsare de sange, fie vi a celui mai scump, nu le putea potoli, vi lasa o boierime impacata cu sine vi ascultatoare de Domn, in care cu bunacuviinth tinerii veneau sa ieie pe urrnã locul liatrânilor cari se duceau. Boierimea in care nu mai era vechiul spirit maramurevan de oameni nestapaniii, gata de orice incgierare vi uvuratec trecând dela o ascultare la alta, privind, din tatã in fiu, Tara, nu numai ca o movie, ci vi ca o pradá. Se crease acum o altà lume, care nu-vi mai amintea nesiguraniele, capriciile, desele rästurnari, f-arädelegile nepedep-

37 38 SFATURI PE INTUNEREC site i omorurile in serie dela inceput. Alexandru-cel-Bun parea inviat, cu aceea i sigura statornicie i inlelepciune, dar cu un bra% mult mai greu, pentru oricine-i sta in cale. N'a venit anume ca sa faca razboaie. Ele i s'au impus. Numai gata de lupta putea sa se faca respectat, i biruinia aproape sigura era singura cheza ie fala de vecinii lacomi, gata sa se arunce la cel dintai semn de slabiciune. Dela inceput i-a facut o oaste i, dupa cele mai grele incercari, a innoit-o. A fost bun cre tin prin fapta in faia cate unui contemporan ca Vlad Calugarul, care era astfel prin credinca numai. S'a umplut i impodobit Moldova de bisericile pomenirilor de inainta i i amintirilor de propriile biruirgi: la manastiri, ca Putna, Voronelul, Neam/ul, in forma cea noua, cu mult cea mai larga, adaugandu-se ctitoriile boierilor, i in ora e unde din and in and rasarea Domnul impar%itor de dreptate, de i hrisoavele se scriau mai mult, dupa aceea, la Suceava. Dar nu era de ajuns sa fie cineva un bun cre tin pentru a fi, cand el jignea %am, la adapostul acestui greu buzdugan. SimIul neamului 1-a avut in suflet p mai ales fiinia lui intreaga a trait in el. Dar fava de Romanii din jos el a avut intai numai legatura personala cu Vlad-Voda, pentru ca indata grija-i de capetenie in aceasta parte, dupa luarea Chiliei, sa fie a gospodarului care nu sufere ca in faia casei sale sa fie cine poate sa-1 intreaca dupa acelea i ca tiguri. Dar, adesea biruitor asupra unor Domni # basarabe ti * sau 1 munteni >>, cari-i primejduiau prin ei in i9i sau prin

38 CARACTERISTICA LUI STEFAN-CEL-MARE 39 legkurile cu Turcii, n'a crezut ca-vi mai poate adaugi Inca o lard. Aceasta pentruca in socotelile pe care i se sprijinea cugetarea, aceea era alta movie, 0 al%ii aveau asupra ei dreptul. Fa la de contemporanii sai din crevtinatate, a fost nesfkvit superior, devi nu s'a facut infkivat cu laurii Cesarilor pe frunte ca jumkate-românul Corvin Matiav. Avea mult mai multa pricepere deck acesta vi nu se Vasa ispitit de mkirile care ratacesc, nici imbatat de laudele care se ingramadesc asupra celor puternici. Casimir al Poloniei trebuia sa-1 desguste pentru greutatea cu care trecea la faptà, pentru uvurinia cu care se lasa inantat de formele goale, iar pe urmavii lui i-a privit mai mult ca pe nivte copii nebunateci cari nu vtiau prqui comoara bateane-celor unui astfel de vecin. De Ivan Muscalul, care eavnea norocul, sprijinit pe atata inielepciune, al Moldoveanului, nu s'a putut apropia ; acela era mai aproape de un Han al Crimeii sau al Volgei clecat de un cuviincios Domn roman. Turcii i se ivisera in fava cu gloria cuceririi recente a cetkii imparatevti de un tanar viteaz ca dânsul, care nu desprquia pe crevtini i a cautat legaturi cu dânvii. i-a dat sama ca, Intrand In milenara traditie a BizanIului, Mohammed al II-lea nu inielegea a se aveza ca sta.. panitor de-a-dreptul pe malul stang al Dunarii, unde-i trebuia numai forma, formalitatea inchiflàrii i plata tributului. Acelavi tribut la nevoie 11 arunca 0 el in gura lupului. Dar nu s'ar fi coborit, ca Domnii dela Munteni, pana la actul calkoriei la Imparatul. cel nou.

39 40 SFATURI PE INTUNEREC Acesta ramfinea pentru el << pagfinul * ca vi ceilalli 4 Imparaii * ai hordelor tatárevti din BasArit, de ale diror novoliri pradalnice a vtiut s'a se pozeascfi, altfel deck Polonia vevnic navalità, arsa vi insfingerato. Nu movtenise o luptà pentru cruce vi`niciun sentiment de sctirbd fa-0 de Necredincio0. ROpede Insà, forä A aibà ca Indemn ura, el a simlit lupta pentru cruce ca o datorie, vi datoria aceasta, In vremile and statea mai bine cu ambiliosul Mohammed, cu molaul Baiezid, n'a paräsit-o niciodatà, ca linie hotaritoare, Indatà ce Iinta politica se ridica mai sus de nevoile momentului. Traia Inteo vreme apriga, In care sfingele omenesc se värsa larg. Nici el n'a fost zgarcit cu acela al duvmanilor, ba chiar de vreo douà ori cu al boierilor soi. Dar increderea lui era sigurà vi, dela o vreme, ajutorul pgrintesc cald. Daca prin cavalerism se inielege bravura dela Nicopole sau sfidarea soriii dela Varna, el n'a fost, Inteo epocà de cavalerism, un cavaler, dar, dacà un cavaler a fost loan Hunyadi, nimeni nu i-a fost mai asemenea dintre urmavi cleat Domnul Moldovei, prin buna pregotire, prin curajul de a infrunta riscul, prin despre-cul faià de moarte, dar forá nimic din periculoasa pasiune a aventurii. Era mai ales un suflet infralit cu al mullimilor neamului s'au, In care hotarau marile idei colguzitoare, care ni-au fost sprijinul de-a-lungul veacurilor: movie, movtenire, dreptate vi drept, pentru care era gata A se ia oricand. AceastO Insuvire de dreapta cumpana i-a crulat nenorocirile care s'au abotut asupra atfitor cairaleri cari au deservit astfej causa areja li consacrasea vieata bor.

40 CARACTERISTICA LUI STEFAN-CEL-MARE 41 Marea virtute a rassei sale gasise in el cea mai deplina intrupare. Aceasta il face mai rege deck regii i, decal imparalii vremii sale mai imparat. Pentru partea cavalereased a fiiniii sale, pentru care mai ales se preluiau atunci oamenii, a primit laude mari i dela Papi i dela scriitori deprin i a imita frasele marilor Romani, cari ins'a aveau i fapte de aceea i valoare, dar pentru partea cealaltä, pentru jertfirea a ceea ce personal i-ar fi adus i o mai mare glorie, numai sa nu i se vat'ame -Ora, pentru aceasta bkrânul raze supt Caciulä de osta n'a apatat deck recuno tinca nemuritoare a neamului au, care, neputfindu-1 sfirqi in biserick 1-a Iat cu mult peste fiinca omeneasca in necontenita, spornica poezie a legendei. 5 Fevruarie.

41 VII 0 PRIETENA VECHE A NOASTRA: POETA MARIE NIZET Intre cei cari ne-au inieles si ne-au iubit, si ei sant asa de pulini, trebue id asezam si pe o fata din Belgia care, acuma saizeci de ani, a aflat de noi, intamplator, la Paris, a simlit interes pentru un popor care tocmai cauta, cu armele in mana, sal.' recapete deplina libertate si, ajungand a cunoaste in Iara chiar vieala noastra sociala, ni-a inchinat un frumos volum de versuri, intitulat chiar Romdnia, cu subtitlul: << Chants de la Roumanie *, si un roman cu subiectul din acel moment, in care sant fete frumoase din ale noastre, Tiganci, Rusi diabolici, si ce a mai putut ea, saraca, sa adauge la o intriga grozava si copilareasca. Sa ne oprim deci nu asupra celei uitate, caci n'a trezit niciodata o deosebita atenlie recunoscatoare sau macar amabila, ci asupra total necunoscutei, si in toate timpurile, Marie Nizet, din ale carei versuri am dat candva doua bucaii ce ne privesc mai de aproape 1). 1) In Calenclarul o Neamului Românese* pe 1917 (Ia i),

42 0 PRIETENA VECHE A NOASTRA: POETA MARIE NIZET 43 Prefala insa9i a volumului de poezie din 1878 intereseaza. E scrisa dupa clausa despoietoare pentru noi a tratatului din Berlin care smulgea Basarabia-de-jos unor invingatori 9i unor aliaii. S'i Belgiana scrie: <( drepturi nelinute in mina, compensaiii de batjocura, iata ce ni ofera istoria anului de faca, care a ratificat, prin tratatul dela Berlin, tradarea cea mai strigatoare (insigne), targul cel mai ru9inos pe care acest secol a avut sà-1 inregistreze in analele sale: vorbim de retrocedarea Basarabiei *. Si a semnala aceasta infamie diplomatica, pe care o va corecta dreptatea imanenta, care nu doarme, i se pare acestui suflet simiitor cu atat mai necesar, cu cat 4 aceasth nenorocita Romanie are atatea drepturi asupra simpatiilor noastre, ea careia-i lipse9te numai 1ini9tea 9i o administra;le mai cuminte*, aceasta subliniare e a ei, t pentru ca sali poata Iinea cu vrednicie rangul alaturi de Elvelia 9i de Belgia 0. Nu ajunge numai atata: ea face o asamanare intre carecterul etnic al Romanilor 9i acela al naliei sale Inse9i, oprindu-se asupra imprejurarilor in care, de-a lungul veacurilor, au trait Valahi 9i Valoni, ai no9tri 9i ai ei: # Noi, Belgienii, ni facem o datorie &á susiinem causa acestor Romani, a caror istorie, prea necunoscuta, infati9eaza atatea puncte de asamanare cu a noastra, 9i cari, de pe malurile Dunarii, dau cu. iubire numele de fraii Valonilor >>. In versurile ei, i9i spune tinereia : # Sant o copila (une enfant) care vrea, ca singura a ei glorie, O. lege numele ei de al tau r>, #primind sfidarile josnicilor tai defaimatori )), intre cari, la locul dintaiu, apaza pe

43 44 SFATURI PE INTUNEREC 6 Tarii cari au fost ni te tradatori )>..0 Pentru orice apfisali*, de altfel, ea spune ea' R are o plangere prieteneasca E Cu politica lui Gorceacov, a lui Ignatiev 9i a lui Ale. xandru al II-lea ea duce, inca inainte de fapta rea a hrapirii, un rázboiu in numele acelui scump lucru de care azi multe popoare nu 0iu cum s'ar desparli mai rapede, atunci and el n'a impiedecat niciodata ordinea, ci numai a a ezat-o in sfantul altar al con0iintilor, care e libertatea. 0 Imparatul a Slavilor * e prezintat, Inca din Martie 1877, ca o intrupare a 0 acalului muscalesc comparalie care corespunde cu ce spune istoria. Intr'o aqiune razboinic4 din care noi tim ca n'a lipsit sinceritatea 0 chiar o credinfd mistick respectabila chiar de aceia pe cari-i ameninià 8i-i fur-a, ea vede numai ipocrizia unui cre9tinism de suprafaia. Deci ea pretue9te opunerea la trecerea farà condicii a Prutului de catre o Romfinie care nu e slava. Pentru a sprijini impotrivirea unui drept nalional, care nu se sufere calcat in picioare, ci cuteaza a sta in fala puterilor imense ale celei mai intinse Impar4ii, care n'a 9tiut niciodata ce este crularea celui slab, in casa lui insu05 ea chiama latinitatea, care avea cu totul alte lucruri in gaud, afara de Italia care, in criza dela , a dat cel mai sincer i cel mai real sprijin Romaniei incercate i ameniffcate. Ba chiar <C rassele de Nord, saxone sau germane *, care au jurat odata sa pastreze libertatea acestor Latini ai Dunarii, sant chemate, cu amintirea rázboiului Crimeiil s. impiedece pe TaruI

44 0 PRIETENA VECHE A NOASTRA: POETA MARIE NIZET 45 Alexandru de (4 a urma opera infama a lui Nicolae *. Polonia distrusa li poate servi ca invalamant 0 ca indemn. Dar, in aceasta inlelegatoare dovada de simpatie, nu 1ipse9te nici osanda asupra Monarhiei dualiste, carmuita, adesea, in politica externa, de Unguri: De teama ca prin tine BA nu li creasch raul, RomAnii nu cuteaza a te chema pe tine, Alistrie, caci Unguri, salbateci, temniceri, Ce aunt victimali, ins& qi-apasatori de neamuri, Se lasa greu cu-acele nelegiuite drepturi Pe-a' kr trei milioane. E un articol de ziar in versuri, dar cu cata sinceritate i cu cat nobil entusiasm 1 povestea patimilor noastre in acei an1 grei e urmarita luna de lurid. Iata Romania parasita de tori aceia cari luasera asupra lor, in numele unei zadarnice Europe, s'o apere. Ian intrarea Ru ilor in Moldova, vrajindu-se groaza, In parte corespunzand cu aelevarul, a vechii invazii: Sint zorii zilei sangerate: Ei zboara drept catre Bosfôr: Suflarea lor va va sfarma, striga ea Romanilor, citand vechea zicala: ((slut la Prut*. Iata Ins& lagarul tinerei o tiri, in care se intalnesc, in fraieasca hotarire de lupta, beizadeaua, elegantul din saloane 9i Ieranul, temeiu-al neamului: e una din cele mai frumoase bucaii. Nu uita, cu cine 9tie ce amintir

45 46 SFATURI PE INTUNEREC din Cartierul Latin al Parisului, pe care-i pomene te, nici pe studentul u uratec i petrecator de acolo, pe care-i pecetlue te versul aprig al lui Eminescu. Ar vrea sa invie i vechiul du man al Rusiei navalitoare, Eliad, mare% glorificat, cu ale carui fiice, Eufrosina i Virgilia, aceasta straina, atat de legata de noi, a fost candva prietena. Si numele lui face sa rasara pentru &Ansa, din cariile cetite, intreaga poveste a anului 1848, cu figuri eroice, ca a lui Magheru. Nu lipse9te nici un cantec de lupta pentru Romanii din Ardeal ridicaii contra Ungurilor, i Iancu insu0 face sa-i fulgere din negurile trecutului spada, cu acest motto in romane te: 4 La zece Unguri un Roman v: un intreg poem, plin de m4care i de avant, cu o perfect& cunowere a imprejurarilor, care ar merita sa ocupe pe unul din me9terii, multi la numar, dar pierduii in zadarnicii i in Vacate, prea adese ori, ai versului romanesc, in stare sa imbrace orice gandire i mice sentiment. Se apaza unul in faia altuia aliaiii prin fatalitatea imprejurarilor, in razboiul contra Turciei: Romanul 9i Rusul, unul reprezintant al unei aristocralii decazute, celalt urma9 de Ierani neliberi, cu o tanguire asupra morlilor intin0 de-a lungul campurilor de lupta. Nu lipsesc cantece despre Bucure9ti, 4 princes-a de teatru v, 4 moderna Sodoma v, cu dorinia de a fi 4 Parisul Orientului v, cu palate i colibe, cu praf i noroiu, cu imitarea Parisului i cu Dambovil,a, 4 murder& i fudula v, iar, in Iulie : 4 noroiul la picioare i florile pe cap v, despre Oltul razboinic, despre Dunarea cru ita de sange, i, prezintate deosebit de pitoresc, legende eroice de osta9i in anul razboiului de independerrp.

46 0 PRIETENA VECHE A NOASTRA: POETA MARIE NIZET 47 Inca o bucatà de prefacut in române0e, ca 0 vràjirea, foarte izbutitd, intr'un cadru exotic, a vechiului 4 hospodar #, sau chiar tfinguirea, insuflelità de vechea ur'd a lui Eliad, a Fanariotului, deposedat acuma i umilit. Si intalnirea lui Dimitrie Cantemir cu Tarul Petru inspirà un poem. Legenda mamei lui Stefan-cel-Mare o atrage. Este 0 o fulgeratoare critica a boierilor infeuda0 strainataiii, necunoscatori ai unei literaturi in limba pe care n'o vorbesc, dar, aläturi, veselii oameni de munck ignoraii 0 batjocorici, # ace0i Latini ne tiuli luali drept Slavi, ace0i Ierani liberi socotili robi *, i cu ce ritm e descried hora! Nu uita nici tragedia dorobaniului pe care dorul 11 face sd dezerteze. Am dori sä tim mai mult despre aceea care, In August 1877, se inf4i a, cu toatá tinereia ei, mhrturisità, ca o strabatatoare, dar tonul e al unui barbat #pourchassé par l'exil *, a Ierilor celor mai departate, Odd in Egipt, India 0 Brasilia. DicIionarele scriitorilor nu tiu de &Ansa, dar in familia Eliad, aici, 0, in Belgia, la Gole0ii rama0 acolo, unul un scriitor, cealaltà o muzicanta, poate a se pfistreaza amintirea aceleia cdtre care a9a de tarziu se Intoarce un end de recuno0invd. 19 Fevruarie.

47 VIII CUM SE CREEAZA. 0 STARE DE SPIRIT Orice se Intamplä intr'o societate omeneasca vine din starea ei de spirit, din felul cum este alcatuirea ei sufleteasca in acel moment. Dar aici trebue filcutd o deosebire. Societatea reprezintà un popor sau o tovfird0e de popoare. Astfel ea are ceva suf1ete0e permanent, care-i &A caracterul, care-i stabi1e0e valoarea, care-i face mandria sau o Indreapth cätre peire. Afara de extraordinare sforori ori de cele mai mari 0 mai rare masuri, acest fond nu poate fi biruit. El e zestrea, el e darul, el e nenorocirea 0 el e osfinda. Acoperit un moment, hip lat sau Inspriirniintat, el 4i. revine i dominfi 9i mai departe, fiindcii el vine din tot ce a suferit 9i a c4tigat, din tot ce prime0e din mediul ei, din tot ce i-a agonisit societatea. Iata, eu cred cu toatà puterea a Insu0rile de temeiu ale acestui popor totu0 vor ie0 din nou la ivealà, impunfindu-se spre onoarea ki. Atras k altá parte supt Inrfiuriri de care, supt aspectul kr general, ma voiu ocupa, el se va Intoarce la aceste a a de mari calitali,

48 CUM SE CREEAZA 0 STARE DE SPIRIT 49 care sant: masura, stapanirea de sine insu0, armonia, respectul de sine 0 de allii, simiirea aleasa 0 cruiarea simiirii altuia, inielegerea pentru o idee care nu e a sa, bunatatea adanca i duio ia muiata In lacrimi, con- tiinia de drept pentru sine 0 pentru al-cii, religia legii 0 cultul suprem al datoriei. Dar peste acest fond se Wern starile de spirit trecatoare. Acestea determina acte pe care oamenii cuminii, aceia cari, avand atata experienia a vielii, sant in stare sa vada macar tot atata 9i In viitor, le rasping: ei se Inspaimanta de anume fapte care iese din asemenea crize In vieata societaiii care, fail sa-i intrebe pe a ce9ti oameni prelio0, s'a dedat la o anume aqiune, 0 atunci poate sa se faca o grepala, o mare grerala. Grepala 9i In ce prive te neatingerea Iintei urmarite 0 gre eala 0 in ce privwe pierderea timpului, capital neprquit pe care niciun neam nu trebue sa-1 risipeasca, precum, In vieata sa margenita, nu trebue sa-1 risipeasca nici fiecare om Indeosebi. Se raspunde la fapte prin fapte i, intr'o epoca revolulionara sau macar cu aplecari revolulionare, la lovituri prin lovituri. Indiferent daca e vorba de o lovitura fara forma legii sau de una care Imbraca formele legale, dar In fapt e tot un lucru material 0 o pornire violenta, o agresiune. Pe and ceea ce se cerea, ceea ce putea izbuti, ceea ce ar fi adus In adevar folosul era suprimarea starii de spirit, starpirea izvorului de unde au plecat apele navalitoare, In loc ca inaintea navalirii lor sa se lucreze cu

49 60 SFATURI PE INTUNEREC prinderea apei in pumni pentru a o arunca alaturi sau sa se recurga fie 0 la pompele cele mai perfeciionate. Ceea ce se cerea era ins& schimbarea paturilor din care galee apa cea stricgtoare, sau intrebuiniarea avântului lor, captat 9i canalizat, pentru propriul bine. Caci, mai la urma urrnei, orice energie a unei sociefali e o manifestare de viea-p, i e pacat sa ne lipsim de &Ansa, in credin/a ca societatea cea mai fericita e aceea pe care am facut-o ca una din acele clase idiotizate ale vechii pedagogii careia nu i se cerea altceva decat mânile intinse pe bailed, ochii la profesor i mintea la dracul ca sa se poata capata prin atata inlelepciune copilareasca nota zece la purtare. Pentru ca starea de spirit rea, rea prin actele pe care le provoaca i rea pentru ca e impotriva fondului moral permanent al poporului, sa fie distrusa sau indreptata incotro trebue, pentru ca, in loc de ape revdrsate 0 distrugatoare in calea lor, sa imbogaceasca acela0 curs larg al naliei, trebue sa se inieleaga de unde vine ivoiul nenorocit al crizei nalionale. El porne te din multe izvoare torenliale, care sperie la inceput prin navala lor, dar n'au dainuirea apelor largi i sigure care se aduna picatura cu picatura in afundurile parnântului i ajung dintr'un parau nesigur la manarea continua a apelor fericite, raspfinditoare de binefaceri in calea lui. Popoarele imprumuta. Succesul le ispite te, dar nuli dau sama de unde vine taina lui. Cutare nalie s'a refacut minunat, a savthlit lucruri care uimesc lumea : ranile i s'au inchis, tulburarea s'a lini tit, realizari neob4-

50 CUM SE CREEAZA 0 STARE DE SPIRIT 51 nuite se ivesc in fiecare zi. i atunei o privire rapede crede ca a 0 descoperit de unde pleaca toate aceste ispravi: vede o haina, o disciplina osta easca, o organizare, un ef a toate poruncitor, care sfarma orice voinia contrara. Hai sa facem i noi! Uità-te mai bine 0 iscode9te mai serios! Vei vedea atunci ceea ce la inceput nu banuiai. Ca in adancul sufletului sail acel popor avea mijloace mo tenite pe care nu le ai, tradhii care nu se pot trece prin forme dela un neam la altul, energii lásate -de-a lungul veacurilor de oameni 0 de lupte. Pentru a birui imitaiia se poate Intrebuinla un singur luau: trezirea i intarirea con tiiniii de osebire, cultul propriei crealiuni, al istoriei nalionale, al tradiiiei seculare. Observali cat de pulin inseamna astazi la noi aceste a a de scumpe elemente ale unei vieli sanatoase 0 asigurate. To0 aceoi maimupritori de lucruri straine, cari vorbesc de nalie 0 de patrie, nu cunosc naiia lor 0 patria in care s'au nascut 0 pe care au datoria s'o apere. Literatura, arta vreau sa se rupa din trecut, istoria e o materie din coala secundara, ori un numar de examene de trecut, de studenli bucheri, la un profesor care el insu0 poate fi numai un bucher. Cand ni vom da sama cu toiii ca una e omul din Berlin sau din Boma 9i alta, in tot cursul vremii, omul din Bucure ti sau din Ia0, dela Cluj ori dela ChiOnau, atunci se vor decolora toate cama0le, se vor impra tia toate trupple de asalt, se vor desface toate defilarile 0 vor cadea toate galoanele unei operete strophe din cand in cand 0 cu sange fralesc.

51 52 SFATURI PE INTUNEREC Dar asemenea stari de spirit vin dintr'un desechilibru moral. De unde yin ele? Din nepotrivire Intre ce poate cineva 0 ce vrea. Sant vremi de ambiiii nebune. Se rastoarna scara normala. In kc sa se Inceapa cu adunarea modesta a meritelor pentru a ravni pe baza lor conducerea, se cere conducerea fara sa fie putinia sau macar hotarirea de a Indreptiqi aceasta suire, prin merite. Intr'o lume a9ezata 0 ademenita, opinia publica sanatoasa intreaba pe oricine vrea sa se suie in fruntea altora: ce a facut, pe cand, intr'o lume zapacita 0 rasturnata, se admira, ca la un circ sau la o reprezintalie de sport cutezator, indrazneala cu care se arunca ambiliosul catre culmile cele mai Ina lte. Deci ce trebue e restabilirea preiului drept: se da fiectiruia, dupa sfanta dreptate, ce a dat el insu0 societrutii. Dar aceasta cere inlaturarea oricarii nedrep- -Lao, oricarii favorizari 9i oricarii prigoniri In vieata publica. Si, in sfar0t, fara a ne opri la motive de mai mica Insemnatate, starile de spirit trecatoare yin din magia periculoasa a cuvintelor care 0-au pierdut InIelesul 0 ajung a fi lozinci nelamurite, In care se poate ascunde 0 cel mai bolnav misticism. Aceasta vine insa dintr'o rea literatura curenta, dintr'un scris nedisciplinat, lipsit de ordine 0 de bun simt. Restabilirea nu poate veni deck din cultul statornic al literaturii sanatoase. Ea trebue sa fie un element

52 CUM SE CREEAZA. 0 STARE DE SPIRIT 53 eseniial al 9co1ii, o hrana de fiecare zi a societdlii i o arm'a de Stat. Astfel, peste insu9irile rele de astazi, efect firesc al otravurilor nemistuite, ne vom Intoarce la acel echilibru moral din care yin faptele ce asigurà, intdresc 9i tnalra o societate. 5 Martie.

53 IX FORMULA REVIZIONISMULUI UNGAR Acum cateva luni, am putut fara greutate sa arat aici cat de pulin intemeiate sant preteniiile purtate pe la toate u0le 0 strigate din toate trambiiile, Imbracate in toate hariile i intrupate 0 in statui de pia-ca publica ale castei nobiliare maghiare din Budapesta, de a reface, peste dreptul popoarelor care au suferit atatea veacuri 0 au varsat acum in urma atata sange, un Stat apostolic, de simpla propagare a catolicismului contra paganilor 0 shismaticilor, Stat a carui nqiune nu se mai potrive te cu toate ideile, sentimentele 0 interesele de a stazi. Acestei lamuriri, care a fost infaii ata 0 in cateva limbi de o larga raspandire, i-au urmat dovezile culese in harii, in statistice, in marturii din toate timpurile, din care cred ca reiese cu toata evidenta ca neamul nostril e acolo, in Ardeal, in pailile aa-zise ungure ti i Banat din cele mai vechi timpuri, ca a fost totdeauna mai numeros decat conlocuitorii cari i s'au adaus cu vremea, prin strecurare, cucerire 0 colonizare, ca el e a9ezat, ca ba9tina0i, in largi panze neintrerupte, pe &and

54 FORMULA REVIZIONISMULUI UNGAR 55 ceilal-ci apar numai ca ni0e oaze larg sgmanate, ailtfind foarte lesne imprejufarile in care au putut sa" vie 0, in sfar0t, a el a meritat stirna cuil-a cunoscut in munca, rabdarea, vitejia 0 iubirea pentru frumos, c5 dreptatea lui, atita timp calcatd in picioare, s'a impus oricarui spirit drept, care a putut sd-1 cunoasca acasa la dânsul. eful guvernului italian, caruia-i era inchinatá cartea, publicata 0 in limbile francezà, germand i englezä, mi-a comunicat cfi a luat cuno0invà de aceste dovezi i, din Italia, ca i de aiurea, mi-au venit dovezi de irrcelegere i prelioase aprobári. Fire 0e, nu-mi trecea prin minte ca grupul de cerce- Mori istorici 9i lingvistici, de publici0i,i de oameni politici, cari de ani de zile luptá pentru zklarnicia pe care ei o numesc revizuire fara razboiu a hotarelor atribuite Romfiniei la sfar0tu1 Marelui Rdzboiu, se vor rasa convin0. Sprijinita pe falsificare, aparata prin artificii, servità de calomnii, cauza revizionista nu poate fi par6sitá de a ceia cari unesc 6 patima infocatà cu o cornpletà lipsà de buna. credin-p. Contra unor astfel de ganditori i de luptatori nu se pot hfani iluzii de a-i face sa revina chiar inaintea dovezilor celor mai hotàritoare. Nu numai ea se vor gasi noi argumente de aceea0 valoare, pe care naivii sânt liberi sa le creadd, dar, a doua zi dupá raspandirea lor, vechile falsificari i vechile sofisme se vor aduce inainte ca i cum nimic n'ar fi contribuit la darâmarea lor. Dar, Ora acum, n'am avut cuno0inrd de nicio impotrivire teoretick fie i venità din partea unor a9a-zi0 oameni de 0iinVa vorbind numai in numele lor propriu.

55 56 SPATURI PE INTUNEREC lath insa ca, dupa o a a de lunga tacere, ziarul german din Budapesta care trecea i trece Inca Arept oficiosul guvernului maghiar, (( Pester Lloyd )>, da un raspuns, asupra caruia face sa ne oprim altfel deci cleat intr'o notità de revista sau intr'un articol de ziar. E bine sa tim cu to-0i nu numai ce se opune dreptatii noastre, ci i ce se propune i astazi, cu toate sfaturile ce par a fi venit dela Berlin, nu tiu daca i de la Roma, pentru ca granitile pe care le-am platit a a de scump sâ fie mutate spre a satisface prejudecati mucede 9i a servi interesele apasatoare ale unei oligarhii. In partea intaia a raspunsului de care vreau sa vorbesc, se cauta a se slabi argumentele ce am adus in acea bro urd de aparare. In ce prive te hartile, se pretinde ca ele nu fac cleat sa pledeze contra afirmarilor noastre. 0 observatie preliminara e aceea ca n'am prezintat haqi de ale noastre i de-ale prietenilor no tri, ci vechea tiara' germand a lui Andree i una, mai noua, germana, din cea mai buna' publicatie periodica pentru geografie, din Germania, Petermanns Mitteilungen, aparuta in timpul cand noi eram Inca neutri in timpul razboiului. A le reproduce noi inseamna a lua asupra noastra toate amanuntele ce se cuprind in ele. Ce ar dovedi Insa in folosul protivnicilor no tri aceste harti? Ele ar dovedi, ceea ce nu putem tagadui, existenta In Rasaritul Ardealului a marii insule secue ti, care prin felul cum se prezinta arath bine ca n'are aceea i origine ca petele raslete in care traiesc acei Unguri adevarati

56 FORMULA REVIZIONISMULUI UNGAR 57 cari au fost adusi de-a lungul veacurilor pe cale oficiala. Cercetatorii unguri chiar li cauta o aka' obarsie, si nu e indoiala, pe de o parte, cã avem a face cu niste ramasile ale altor popoare de rasa turceasca, precum au fost Pecenegii, cari au primit apoi limba maghiara, si, pe de alta, cu elemente slave si romanesti care au fost incetul pe incetul, si Ora in timpurile din urma, desnalionalizate fara a se putea distruge nici amintirile, nici legatura religioasa, nici rosturile de limba, nici datinile, muzica, daniul, nici aspectul fizic, nici acest nume insusi de Secui, la care ei arata ca %in asa de mult. Nu pentru Secui se poate cere si capata o rectificare de granila care, la celalalt capat al Ardealului, e de fapt imposibila. Afara de aceasta, in Apus sant unele coliuri insemnate cu colorile unguresti. Nu voiu discuta daca ele corespund adevarului, nici macar daca nu e vorba, cum cred, si cum o dovedesc cercetarile recente ale parintelui profesor Stefan Manciulea, de acaeasi opera de desnationalizare in dauna populatiei romanesti, pe care o gasim asa de numeroasa, cu formele ei proprii de organizare, in jurul Orazii Inca din adancul secolului al XIII-lea. Granica fireasca a fost acolo Tisa, Romanii fiind, cum o arata si unele elemente de nomenclatura, si pe celalt -Orm al apei. Ci voiu observa numai ca o grani/a nu poate fi alcatuita din intrari si iesiri ca ale fiordurilor norvegiene, ci ea trebue sa ofere o linie capabild de a fi supraveghiata si aparata, corespunzand si unor cerinii militare. Autorul inspirat al articolului din (( Pester Lloyd )) nu e mullamit nici cu statisticile. Cere sa fie mai vechi

57 68 SFATURI PE INTUNEREC deck 1881, ceea ce n'ar fi in avantagiul tezei maghiare. $i, parand a crede ca eu primesc falsificaliile statistice ale regimului trecut, ma intreaba de ce in ultimul timp se observa, gandiii-va la invaziile funclionarilor!, o scadere a elementului romanesc, al carui spor statornic a fost observat insa de oricari cercetatori. I s'ar putea obiecta foarte u or ca putem descoperi unele artificii de statistice 0 inglobarea intre Maghiari a oricui, de orice rasa, vorbea obi9nuit, sau era presupus a vorbi, ungure0e. $i apoi pe ce cale ar fi sporit Romanii dela 1918 inainte, and in Regat numarul lor s'a menlinut cu aceea0 cre tere proporlionala? Nici marturiile nu-i plac adversarului, 0 Iosif al II-lea, de sigur nu un arnic al nobilimii ungure0i, iese foarte rail din aceasta disculie, de i el, care a fost de douà ori in Ardeal, este unul din martorii de capetenie. $i concluzia? Ea e deosebit de precioasa, fiindca-i prindem pe revizioni0i cu vadirea limpede, bine determinata, a scopurilor lor, gata sa arunce in foc, de hatarul unor neme0 deposedaii, lumea intreaga. Se cer cloud lucruri, neted, farà nicio acoperire: Schimbarea grani-cei de Vest pentru mullamirea populaiiei # ungure9ti * de alta origine deck aceea a rasei maghiare in numele careia se vorbe0e,i a intarziaiilor unei emigrari a funciionarilor, care n'a luat propor- Vile de care vorbe0e aparatorul fo0i1or cuceritori i privilegia-ci. Din frurnoasa populaiie romaneasca, mo9tenire a juziilor 0 voevozilor adeveriii prin documentele inse0 ale episcopiei oadane, n'avem nimie de ced.at. Acolo

58 FORMULA REVIZIONISMULUI UNGAR 59 avem de reclamat pe ai no tri, ràpi%i, ca i Rometnii din Secuime, prin opera de vicleand sau violentà desna- Iionalizare. Iar, pentru rest, aci noi trebue sá fim trime i dincolo de CarpaIi, se cere un Ardeal autonom. A a ca un fel de Elvelie? Dar acolo cantoanele vechi, de temeiu, vin cu acela i drept, fará stàpâni i fgrà robi, dintr'o lung-à desvoltare organica, de caracter istoric. Acolo fiecare grup local e bine determinat i e deprins a trai de sine. Acolo n'a fost cucerirea unora de al%ii, ci lupte comune contra feodalilor austrieci, izgonili. Acolo este aceea i esema moralk (land acela i patriotism. Dar i i inchipuie cineva un Ardeal autonom, cu urile cumplite din trecut, cu amintirile de libertate ale Românilor in aproape un fert de secol, cu intrigile fire ti ale Ungariei vecine i cu durerea României despoiate? Am pus intrebarea. Cine-mi va putea da un ráspuns? 19 Martie.

59 X FUNDATIA ROME I Comemorarea Romei supt toate aspectele, pe care a intreprins-o Societatea de radio-difusiune, este indeplinirea unei datorii elementare fa-va de locul de unde au venit In mare parte inainta0i no0ri, pentru a se lega de vanjoasele rasse localnice, Implan.tate in parnantul Insu0 al acestei lari, nu de veacuri, ci de mii de ani, dar in acela0 timp 9i mai ales recunowerea unui spirit care, peste tot ceea ce a putut sa ni villa dela ace9ti Inainta0 de o alta alcatuire sufleteasca 0 de alte porniri In vederea mijloacelor de energie, izvora0e pentru noi din acea Roma, care ne cre9te din generaiie in generaiie, disciplinfind gandirea 0 indemnand voinca noastra, prin limpeziciunea minunata, prin armonia simpla, prin cumpanirea fiecarui cuvant 0 prin rotunjirea fiecarui sunet, Insuciri de capetenie ale minunatei limbi latine, chiag Intre toate popoarele, de origini cat de amestecate, care 0 pada astazi se Imparta esc de aceleaci admirabile daruri ale acestei tradiiii de limba. Ar fi de dorit ca aceea ce se aude aici din mai multe guri, fiecare vorbind In specialitatea sa2 a fie adunat

60 FUNDATIA ROME! Gi 0 pastrat Inteo carte de o larga raspandire, care A poata exercita In chip statornic o Inraurire binefacatoare asupra sufletelor 0 sa arate Inca o data acelor cari nu ne InIe leg 0 nu ne preluesc, adeca nu ne prquesc In de ajuns, pentruca n'au ajuns sa ne InIeleaga, cat de stransa este legatura, pe care nimic n'o poate sfarama, Intre noi 0 acea Iara a tuturor darurilor i a tuturor ispravilor de-a lungul secolelor, care este Italia. In acest fel iniliativa de astazi, pe care poate nu se va gasi nimeni, din cei chemaii s'o faca, pentru a o semnala Indata Italienilor, e Inca o dovada de InIelegerea 0 iubirea noastra pentru dan ii, ea se leaga de ceea ce se face, In larga Inlelegere cu toate naliunile lumii, la Roma Insa i, prin activitatea neobosita a unui om de bine i a unui iubitor adanc inteligent al rassei sale, care a creat o societate de # studii romane v, la care pot vorbi oameni de pretutindeni 0 careia am avut deosebita placere de a-i aduce o modesta contribulie acum vreo doi ani de zile, aratand cat de mult sentimentul roman i italian in acela i timp a trait la noi i cu ce adanca socoteala 0 stralucire literara a fost el intrupat in epoca romantica prin glorificari ale vechiului leagan latin ca aceea a unui Gheorghe Asachi. Mie mi-a cazut ca parte, fiind socotit ca istoric, titlu pe care nu inieleg a-1 pastra exclusiv i pe care ataiia mi-1 contesta, sa vorbesc despre FundaIia Romei. 4 fi preferat ca titlul sa fi fost altul, anume : Originile Romei, punctul de plecare al Intaii alcatuiri, pastoreasca, ameste-

61 62 SFATURI PE INTUNEREC catã cu ingrijirea unui restans ogor. Minded aceastii origine exista, iar fundalia Romei este un lucru tfirziu i de Inchipuire, pe care-1 voiu infäia, dar, mai presus de toate, voiu auta sà-1 lamuresc prin atmosfera altei epoci 9i prin amb4ii care s'au trezit numai mai tilrziu 0 care s'au cerut satisfacute In domeniul indepartat al unor pretinse origini, care nu corespund nici cu logica lucrurilor, nici cu ceea ce au putut pgstra izvoare vrednice de crezare. Aceste origini au fost Inchipuite numai prin camenii din vremea lui August, and se crea o altä con tiin0 romana deat cea, de caracter patriarhal, sau de forma' luptatoare interioark prin conflictul intre patricieni i plebei, a generaiiilor precedente, and se forma o limbâ nu latink ci romank de caracter oficial, care trebuia aspiinditä pretutindeni, servind ca legdtura intre neamurile supuse, i acea formá clasia pe care o Intalnim, sigurâ i marea0, in inscripiiile faspfindite pe toata intinderea Imperiului. Era o epoa de impacare, de disciplinare i de intemeiere, in care se dadea lui Virgiliu, care pana atunci antase din fluierul grecesc iubiri ale pastorilor sau prefacuse din grece te Invalaturi, cu titlul chiar grecesc, pentru cultivarea ampului In alt fel deat eum obi9nuisea stamqii de pe vremuri, sarcina de a scotoci prin superstiiiile poporului, prin amintirile nebdnuite ce se pastrau in sufletul lui, prin ce putea sà deie, cu glasurile ei nebánuite, Ingqi geografia istoria a painfintului italian, In pgriile La-Oului, 9i, amesteandu-le cu o mitologie greaa, Inaintea cgreia se inchina cu respect 0 admiralie Roma, sa faa, din materialul atilt de superior

62 FUNDATIA ROMEI 63 al geniului sau, epopeea fundaliei Inse9i a societaiii romane. In aceasta vrerne, zic, era lucru firesc sa se caute prin cele dintai timpuri ale lucrului mare care ajunsese Roma ceva care sa semene 9i cu fabulele grece9ti, dar mai ales cu acea sfanta traditie asiatica, adusa din Asia, care se datore9te Etruscilor. Da. Etruscii sant cei cari au avut ora9e prin # fundave >>. Strainii veniii de pe alte plaiuri, pe uscat sau pe apà, caci in privinla aceasta nu s'au lamurit deplin lucrurile pana i... acum 9i nu se vor putea lamurr ace9ti oameni cu o mentalitate a9a de deosebita de mentalitatea latina 9i de tradi%ia romana, care a ajuns sa se ridice din nou la suprafava, peste a9a de multele imprumuturi facute acestor alogeni, ei au fost aceia cari, cu formule arhaice vechi de multe veacuri, cu deprinderile acelea ieratice, n'au consim- Iit sa locuiasca altf el de cat In cetaii care de pe urma indeplinirii unui rittrebuiau sa capete Intaia lor alcatuire. In aceasta privinia se poate pune in paralel ceea ce a fost adus de Etrusci prin aceasta dating a oraplui Incurljurat cu 9an/, avand ziduri 9i porli, iar dincolo de dansele o lume straina, neavand aceea0 religie, neimparta9indu-se de aceea0 sfirgenie, aceia ce 9i pana astazi pe parnantul acesta romanesc, unde au fost adu9i de vremuri, pastreaza, cu o indaratnicie care, ie9ind la iveala, ne-a jignit nu o singura data : Evreii, cari, candva la Folticeni, danduli sama de ce inseamna ca numar al populaiiei 9i ca activitate In comerl, au avut ideea de a cere unui primar care a admis prea u9or, ridicarea nu 9tiu caror Injghebari de lemn, care trebuiau sa insemne poarta ora9ului incunjurat dupa datina asiatica,

63 64 8PATURt PE intunerec lath deci cum s'a alcatuit legenda sacra a Romei, careia i s'a adaus 0 o precizare cronologica, mullamita careia se invaia in 9co1i 0 'Ana acum, In 9colile noastre, dupa ce s'a invaiat in ceea ce s'ar putea numi invalamantul roman de odinioara, data de 753 a. Chr., asamanatoare 0 aceasta, 0 din cauza aceluia0 imprumut dela Asiatici, cu precizarea, tot a9a de indoielnica, Inca mult mai indoielnica, introdusa de Evrei, in ce prive9te data exacta &and Dumnezeu a facut pamantul, fiind socotit 0 el, Dumnezeu, tot ca un fundator dup.& anumite rituri, catand cu multa chibzuiala sa faca un lucru durabil, pe care ramane sa-1 stapaneasca de-a dreptul: 5508 fara gre9, inainte de Na9terea Mantuitorului. Da, acesta este inielesul cronologiei <cab urbe condita *, dela intemeierea oraplui prin excelenia, a acestei forme care, 0 dupa ce Romanii au ajuns sa fie stapani pe o parte a9a de larga a lumii, ramane ca o conceplie in stare sa cuprinda oricat pamant, 9i pamantul intreg, intrat oarecum el insu9i intr'o conceplie, minunata 9i monstruos intinsa, a urbei. a9 putea sa adaug, in parenteza, ca insu0 sensul acestui cuvant urbs trebue cautat dincolo de noliunile pe care a putut sift le alba simpla societate romana dela inceputurile ei. i ea ne-ar trimete tot la acele imprumuturi dela un popor mult mai inaintat in cultura, care aducea cu dansul atmosfera altui continent 0 puncte de plecare cu totul deosebite de acelea ale societaiii romane insa9i.

64 FUNDATIA ROMEI 65 Va trece multa vreme, 0 in cdrlile de coald se vor pdstra, pentru frumuseia lor neme te ugitd, fabulele cu privire la Numitor 0 Amuliu, la Alba Longa, la Acca Laurentia, la cei doi copii pardsili pe cari vine i-i brane te lupoaica, la inceput Lin zeu ocrotitor, iar nu un animal de pddure, un zeu animal, asdmandtor cu zeii boi, i lei, 0 vulturi ai Egiptului, Haldeii i Asiriei, pând la aparilia umanitdlii ariene, a a cum se infaii eaza la Per0, fie i cu figura apolonicd a regelui, purtând cele cloud rânduri de aripi, una care ceruri 0 cealaltd catre fundul pdmdntului. Se va mai vorbi multa vreme inaintea copiilor cari, prin poezia din sufletele lor, inieleg foarte bine astfel de interpretdri poetice, despre cei doi fraii: Romulus i Remus, ale cdror nume nu sânt altceva deck ni te derivdri din numele Romei inse0, cei doi gemeni fiind gemeni i in ce prive te numele pe care le poartd, iar Romulus neinsemnând altceva deck Romanus, caci cele cloud sufixe sânt corespunzdtoare, precum aiurea, in Sicilia, locuitorii barbari asupra cdrora s'au intins in urrnd Fenicienii i Grecii, a teptfind dominalia romand, se nurneau, tot a a, 0 Siculi i Sicani. Se vor infiora de groaza sfingelui rdspandit de un frate din vinele attui frate ace ti copii, ascultând povestirea despre Remus, care a sdrit peste zidurile sacre, pe care le-a spurcat, le-a profanat i care a ie it prin urmare din vraja sfântd a cetdlii, a devenit astfel un pagan, care sfideazd inielesul superior i mistic al fiirrcei cet5iii, 0 nu vor bdga de soma' ca in fundul acestei naraiiuni nu este altceva deck tot o amintire asiaticd, prin Etrusci, aceea a lui Avel cel bun cdzut jertfa urei

65 66 SFATURL PE tntunerec fratelui ski Cain, desi Avel, dupã o conceplie moralà mai bund, nu este profanatorul pe care si 1-a inchipuit noua legendà romana in ce priveste pe sacrificatul Remus. Dar, pentru oamenii cari cerceteaza izvoarele, pentru oamenii cari-si dau samh de logica vielii, pentru cei cari pot sä sa deslupasca intre ce impodobim noi in trecutul nostru, si peste caracterul neimpodobit, dar care vonbeste asa de inieles inimilor noastre, si intre ce este rostul adevkat in desvoltarea societkilor omenesti, pentru toli acestia dispar in fum, ca niste fantome usoare, care nu se inalcd càtre ceruri, cdci religiile asiatice nu tind ckre albastrul lui, ci se infundia in intunerecul gropilor si subsolurilor pline de morminte, tni.i acesti reprezintanli inchipuili ai unei Rome fundate pe datine stráine. Cum tot asa dispare si din constiirro oamenilor culli In genere, nu numai a cercetkorilor si invalaiilor, si toata seria de regi ai Romei, ale caror nume nu skit altceva deck intrupäri in silabe ale rosturilor care li se atribue: Numa Pompilius venind dela nomos grecesc, trecut prin Etrusci, care inseamnd lege, si, in ce priveste al doilea nume, dela acea pompä, de aceeasi origine greceasca, pe care au primit-o insä, au desvoltat-o si in care s'au inchis Etruscii. Ancus Martius aminteste cu al doilea nume, cel dintai insusi fiind capabil de interpretare, pe zeul Marte, razboinicul, precum Tullus Hostilius este, prin Hostilius al ski, pe care noi 1-am pastrat, dela <( hostis *-oaste, inter-

66 pretarea FUNDATIA ROMEI 67 aceleea i lupte cu du9manii. Servius Tullius aminte te pe acei straini, pe acei neliberi, pe acei erbi, servi, din cari s'a facut plebea 0 fa-vã de cari acest rege a incercat cel dintai pas prin aceea ca a scos Roma din vechea alcatuire patriarhala de singe, pentru a se face o impariire a locuitorilor ca atari dupa alte rosturi deck aceasta coborire din stramo0. Iar, la capat, cei doi Tarquini nu reprezinta altceva, cum o aratà numele lor, deck acea stapanire prin Etrusci, care a ocupat atata vreme din trecutul Romei, i Roma cea noua n'a vrut s'o recunoasca, ci, dela Tarquini la Porsenna, a cautat sa in ele pe urma i prin iluzia unei dinastii romane sau unui razboiu purtat, ca in al doilea caz, pentru ca sa se ispraveasca prin biruinia Romei. Iata ate frumoase inchipuiri sfarimate, &ate lucruri de taiat pentru copiii cari tree examene inaintea unor profesori cari nu cetesc in deajuns i cari nu sant deprin i sali paraseasca ideile de tinerela pentru ceea ce iese ap de limpede din cercetarea izvoarelor i a condiiiilor inse0 ale vielii omene ti. Si, in loc, ce punem? Ceva foarte simplu, care se poate imbraca in puline cuvinte, pentruca nu este vorba de fapte istorice, ci de stari sociale. Numele Romei poate fi explicat in mai multe feluri, i din aceasta lamurire se pot scoate multe invaiaminte. Dar, daca ia cineva in cercetare numele dealurilor, sa zicem: muniilor, de i nu sunt a a de inalte aceste ridicari ale pamfintului pe care s'a intins Roma

67 68 SFATURI PE INTUNEREC mai tarziu, va vedea Muntele Capului, Capitolinul, muntele celei dintai rataciri, dupa sensul verbului palare, Palatinul, muntele vechii rasse, Quirinalul, muntele celor veniçi pe urma, Aventinul, muntele vrjilor, Vaticanul, muntele unde se aruncau oalele sparte, Testaceus, muntele gardurilor de rachità, Viminalul, muntele cu templul zeului cu dotia fete, Ianiculul, muntele caramizilor, Lateranul, muntele inalt, Celiul, pe Ian& vreo doua-trei nume care se pot interpreta mai greu. Geografia spune cuvantul, dar este, jos, i un alt cuvant. Cuvantul vie-cii de astazi, vieii de -Oran care traie9te 0 "Ina in aceasta clipa in splendorile mar* ale capitalei unei societaii de o mare 0 nobila ambiiie: Iaranul cu \rifle, cu campii, cu papinile lui, mai jos i Varanul cu oile. Tarani de acela0 vechiu 0 bun neam. Urma0 ai mo0lor de odinioara, mopeni pe mo0ile lor, ap cum au fost stramo0i no9tri. Fara Etrusci niciodath ei n'ar fi ie0t din Iaranime, la care, peste tot ce au dat Etruscii incetul cu incetul, in evul mediu prelungit, oarecum, pada in zilele noastre, ei s'au intors prin voina nebiruita pe care orice rassa o aduce dela inceputurile sale. Tarani vacari i osta0, plugari 9i eroi, cu religia campului i produselor lui, fiira zei cu chip de om, fara ceremonii, fara rituri cu preqii arvali ai ogorului, pe langa Salienii cari danleaza dupa rosturile asiatice intalnite la dervi0i invartitori din timpurile noastre. 0 Roma cu o literatura de folklor, care s'a 2mpra0iat inaintea soarelui clar al culturii elenice. 0 Roma ale carii fundalii sunt a fundaiiile noastre. 0 Roma care traiqte astazi in condivile noastre de

68 FUNDATIA ROME! 69 viea0 mai mult deck in gloria de mai tkziu a Romei de acasá. Iatá plqinul ce-1 pot aduce pentru lknurirea lucrurilor care stau sä vil fie infkipte inaintea d-voastra. Aprilie.

69 XI MAREA, CUM AM CUNOSCUT-0 Intr'unul din ciclurile alcgtuite pentru luminarea publicului asupra unor anumite problerne bine definite, mi se cere sa vorbesc despre Mare, subiect care va fi tratat i de alii vorbitori, fiecare din punctul de vedere al cunoqtiniilor, al experieniei i al disposiliilor sale. Marea in sine o cunosc In multe, in foarte rimlte locuri, 0 din vremuri foarte indepgrtate, din cei dintai ani de tinere0, and, fall a cunowe Marea care udd coastele noastre 0 la cuno tinia careia am ajuns mai tarziu numai, a trebuit sa fac alte drumuri, in Apusul departat, unde, in locul apelor albastre ale Adriaticei 0 Mediteranei, pe care am ajuns a le cunoa te mai tarziu, 0 in locul Mdrii de old asupra careia se coboarà umbra intunecatá a vechiului Pont, care udà Dobrogea noastrà, am putut cunowe bucata de ocean care, clesparlind Anglia de Fran Ia, 10 poarta apele nelini0ite intre cele dotal stramtori care o inchid. 0 Mare care i-a pierclut caracterul de intindere, cu tot ceea ce poate da acest orizont celei mai largi inchipuiri omene ti, 0 a ajuns sa fie un fel de 9uviVA comercialâ in care calatorii obosiii de zbu-

70 MAREA, - CUM AM CUNOSCUT-0 71 ciumul des al valurilor nu fac deck sa caute cu nerabdare mijirea coastei innegurate a Angliei. Dar cea dintai calatorie italiana 0 altele care au urmat dupa &Ansa m'au facut sa cunosc o alta Mare, amandoua Marile a a de deosebite in ce prive te caracterul i rostul lor, care margenesc tarmurile Italiei. Am vazut intai Marea venetiana, a9a de deosebita in fundul ei adanc de 'Agile apropiate din larga Mediterana, pe care voiu ajunge sa le cunosc mai tarziu. La Lido, care pe vremea aceea era o insula pustie, cu eke o baraca de soldati i cateva umile locuinte de pescari, se putea vedea in vole, fara margenirea. uritelor co megi de astazi, cladite pentru strainii din toate colturile lumii, larga Adriatica pe care o biciuie adesea un rece \rant iute, venind din fundurile Istriei sau de pe malul, margenit i el cu colturate varfuri, al Dalmatiei. Dincoace de Lido, in regiunea lagunelor, era cu totul altceva : o mare ca un lac, pierzandu-se pada in mla tinoasele intinderi ale lagunei moarte, dar un lac de un alt earacter deck acela care rasfrânge intr'un luciu de cele mai multe ori neclintit frumuseta cerurilor albastre : un lac viu, in necontenita mi care, innoindu-se, improspatându-se, curkindu-se, fiind ca palpairea unei flacari sau ca palpitatiile trupului omenesc. Pana in portul Venetiei veneau dela Lido corabii, care fusesera precedate odinioara de cu totul alta putere maritima, a liberei republici venetiene, stapana pe continentul din Ltd 0 pe departate insule rásaritene. Aici, la Venetia, Marea era in aierul insu i al cetkii: prin canalele lagunei ea aluneca pe langa palatele acoperite cu verdele, a zice, cristalin, ca de piatra scumpa,

71 72 SFATURI PE INTUNEREC al mu chiului lipit de marmora. Marea era 0 in aspectul cerului, a a de schimbator dela o zi la alta, dela claritatea de cobalt a orizonturilor rasaritene Oat la turburea mijire a negurilor ce se ridica din mica dumbrava artificiald a Gradinilor. Marea era in atmosfera grata, era, cum se simte necontenit la Paris, contribuind la vioiciunea nervoasa, la indemnul catre crealie, la irnpingerea catre fapta a locuitorilor, in insa0 electricitatea acestui aier cu totul deosebit, care a facut din Venelieni, Italieni fara indoiala, dar 0 urma0 ai vechilor Eneli ilirici, altceva deck tipul fizic chiar, dar mai ales moral, al Italianului. Alta Mare, de partea cealalta: larga Mediterana, care uda in acela0 timp coastele hinecuvantate ale Liguriei 0 ale Franciei occidentale, care face cea mai mare frumusela a Cataloniei, care se coboara pe urma pfina la stancile aspre 0 goale ale pustiului african, care se continua dincolo de stramtoarea Gibraltarului prin sierrele de9erte ale Spaniei. Dela inallimea Genovei, cladita ca o imensa cetate, ie0ta pare-ca din stanca dela temelie, aceasta Mare se vede plink de painjeni ul vaselor venite la harnicul ora9, care este unul din centrele de munca 0 din marile depozite de produciie ale Italiei. Tarmul acesta insa 10 schimba in fiecare moment caracterul. Dupa frumusqa primitoare a Liguriei, se ajunge la lanceda regiune lene9a, nesanatoasa din fa-ca Toscanei, pentru ca inteun golf de raiu, acela dela Neapole, natura sa adune toate farmecele ei, supt un cer deosebit de zamhitor7 care revarsa asupra tuturor sufletelor farmecul on

72 MAREA, - CUM AM CUNOSCUT-0 73 totul particular al unei naturi idilice, in ciuda ingramadirii a9a de dese a unei populaiii de caracter grecesc, arab 0 oriental, al earii pitoresc este neasamuit. Mi-a fost dat mult mai tarziu sa ajung a cunoa te 0 Ormul Dalmaliei. L-am luat de sus, acolo unde porne te cu atata putere vântul de Miazanoapte, zguduind corabiile pe luciu 0 dând briinei trecatorilor, Cali se prind uneori de copaci 0 de coliuri de stfinck Ie ind din acel Quarnero, se strecoara apoi vasele printre multele insule de piatik acoperite cu o vegeta-cie meridionalk care formealà vechiul adapost al piraolor de odinioard, temtuti de Venelia, la cari s'a adaos, intr'un moment, contribulia acelor Uscoci, Morlaci, cari fac parte din 1nsa9i rassa noastrk In falk splendorile civilizaliei veneliene rasareau in bisericile, in palatele de odinioark pina la acel imens adapost de retragere voitri a lui Dioclelian, care, purtind numele palatului de odinioark Spalato, Split pentru Slavi, este un ora intreg. Aici, coasta pastreaza Inca asprimea 0 aminte te luptele, pradaciunile, du9m6niile de odinioara. Mai departe, ca 0 pentru coasta tireniana a Italiei, de odatà capriciul bucuros al naturii deschide pe nea9teptate un coil de frumuse0 senink supt un cer de o stràlucire albastrà aproape africanä, Varmul insu0 fiind acoperit cu ierburi aspre 0 aruncand In sus copaci cu fructele dulci ale Orilor toride. Ragusa, incunjuratil de Inaltele ei ziduri sure, cu porii in al caror nume sunii. Inca, pe vechea bald ilirick armonioasele silabe grece ti, pare mai mult o insula de sine statatoare deck o pre-

73 74 SFATURI PE INTUNEREC lungire a acelui Iarm balcanic, care se ridica pe urma, printr'un parete de stalled cenusie, goalk catre cuibul de razboinici al Muntenegrului, si, in preajma stancilor albaneze in care se cuprinde aceeasi vieala de panda', de lupta si de jaf, de-a lungul veacurilor, Cattaro, o gramadire de case de piatra, sta in margenea unui golf, care, in mult mai mic i färä nirnic din ceea ce oamenii au putut sa adauge, ca frumuseia de arta, poate sa se asernene cu mandreia golfului de Neapole. Mai tarziu, iata-ma pe valurile, totdeauna ameniniatoare, de o severa stralucire metalick de un albastru care pare neinsufle-cit, al Marilor nordice. Tree prin insulele arhipelagului danez, ma opresc la adanciturile sapate in acest %arm ingust, care-si intinde leapa catre Nord, strabat pana in regiunile bogate in lacuri, pe care trei sferturi de an le incunjura albul neatins al zapezii, ce cuprinde vedenia de piatra masiva, severa civilizalie politica luptatoare a capitalei Suediei. Pe and, cu alt prilej, cu totul alta Mare, Iarmul apusean al aceleiasi peninsule scandinavice, coasta aceea care este apa si uscat, care este plutire i vieaà Oraneasca prin nesfarshele fiorduri ce intra in uscat 9i oarecum se incorporeaza intrinsul, caci Marea, care 1-a strabatut, ajunge oarecum sa fie astfel roaba acelora in casa de piatra a carora a voit s'a' intre. Abia se simte in departare intinderea nemdrgenità, plina de surprinderile furioase, a Oceanului, acoperind cu imensele lui volumuri de apa ceea ce a fost odinioara un intreg continent, bogaliile, care vor ramanea totdeauna nestiute,

74 MAREA, - CUM AM CUNOSCUT-0 75 ale Atlantidei, innecata in adancul veacurilor preistorice. Oceanul acesta am ajuns a-1 cunoa te, nu prin contactul direct cu clansul, ci, dupa acea neindestulatoare inivere in caracterul lui care este stramtoarea Manecei, cu totul dominata de cele doua maluri intre care este inchisa i zugrumata, printr'o inceata trecere catre Apus, catre Apusul unei lumi noi, de-alungul coastelor cunoscute ale Italiei, cu stralucirea in noapte a farurilor fasleie ale insulei Elba, cu amintirea lui Napoleon, cu vedenia, in lumina zilei urmatoare, a stfincii strabatute de pe teri militare i umplute cu tunuri a Gibraltarului, cu departata intrezarire a unei Africe gola e i triste, apoi cu aparilia acelor razlele insule ale Azorelor, care par inteadevar, cum li spune numele in limba stapanilor portughezi: un stol de pasari, de acvile, care s'ar fi oprit din zborul lor 9i ar fi incremenit pe suprafao valurilor. Iar de acolo, zile intregi, cu izbucniri de furtuna, cu prelingeri de spuma furioasa, cu tremuraturi 0 gemete necontenite ale imensului vas, care, fara sa-0 piarda linia, este totu i la discrelia puterii ve nic nelin4tite a valurilor, 'Ana la acea coasta de iarna a Americei-de-Nord, unde, intre vastul ocean O. intre avantul nebun de cutezator al caselor, care, cu 9asezeci de caturi, lintesc cdtre noh, se intinde haosul in continua mi care al unuia din porturile cele mai cercetate din lume, toata acea framântare de corabii care aduc prosperitate Noului-York, vechii cetaci olandeze, care a ajuns sa fie centru al rassei anglo-saxone, atragand inlauntrul ei pe veneticii tuturor neamurilor.

75 76 SFATURI PE INTUNEREC Dar, odata ce ai debarcat, Marea nu mai exista, atat de mult piatra cladita, zvonul uman, svacnirea luminii i. puterii electrice domina totu i. Si, in sfar it, o alta veclenie, cu a &aril senina amintire incheiu, mi-a aparut inainte in acela9i drum american, pe acea coasta a Pacificului, pe care am urmarit-o, fara alta margenire omeneasca deck a unor raslele locuinie avand in faia insulele cumparate de bogata i, cari, vanzand guma de mestecat, doresc sa apara i ei ca un fel de Napoleoni in Elba lor americana. Am ajuns pana la deschiderea meridionala de orizonturi albastre la San- Francisco, 'Ana la acea Italie californiana, a a de deosebità de vieafa aspra pe care o margenqte la Sud, 9i. care poarta in toate amanuntele cladirilor, in toate amintirile ei pitore ti urma acelei domina/ii latine, care i astazi, cuprinzand 0 acoperind, ascunzand puternica bald a rassei ro9ii, stapane9te Mexicul. Si tocmai tarziu de tot, pe viziunea acelui %arm al Dobrogii, pe care-1 eunoa tem a a de pulin i care nu se cuprinde numai in iluzia de argint a Bal'cicului i in pitorescul tataro-turcesc al unei biete rasse pe care astazi o ia vantul, am ajuns sa preluese, fire9te nu navala de trivialitate i de desma% a stqiunilor balneare, urita icoana a lipsei de pudoare in timpurile noastre, ci, in singuratatea dela Mangalia, frumuseia serilor care ispravesc in bruma upara, farmecul luminilor din fund, care iii arata o lume in mers, surprinderea luminilor fugare dela luntrile pesearilor, carili vrajese prin licarirea tor- Ielor prada din aciancuri i mai ales acel lucru de neuitat care este chemarea de dimineala, in faptul chiar al zilei

76 MAREA, CUM AM CUNOSCUT-0 77 Inca racoroase, a luceafarului, care se ridica de odata In fundul cerului vioriu, ci este ca o trezire la vieala cea noted, ce trebue sa Inceapa pentru locuitorii adancului de apa, ca 0 pentru acei cari, astazi, pe ruinele cetaiilor elenice, duc numai ramacio trista si vulgara a unei civilizatii pe care noi pana astazi n'am 0iut-o Invia. 23 Aprilie.

77 XII DESPRE BASARAB IA Mi se cere sa particip, nu la apararea dreptului nostru asupra Basarabiei, pe care niciun om cuminte dintre cei cari fac parte din forma cea noua a Rusiei, pe care o dorim desfacuta de apasátoarele tradi%ii lariste, nu irqelege a o socoti capabila de a fi desfacuta din trupul Statului romanesc, revenit in hotarele sale fire0i, ci la considerarea rostului Basarabiei in legatura, care trebue sa fie din ce in ce mai strânsa, MI% osebire de loc 9i de moment istoric, intre pagile dintre Prut i Nistru i dintre celelalte Orli romane0i. Daca inieleg bine ceea ce s'a cerut, este prin urmare o definilie a Basarabiei: o definiiie supt mai multe raporturi 0, anume, o definilie in ce prive0e originile sale, adeca felul de vieaca romaneasca eel mai vechiu 9i formele pe care a trebuit sd le primeasea aceasta bucata de vieala romaneasca. Apoi condiciile in care s'a facut desfacerea acestei Vari, care a devenit pentru Rusia Tarului Alexandru I, intai o (c oblastie * cu un caracter nalional i provincial bine delimitat 0 pe urma o simpla provincie, a carii alipire la monarhia, facuta din multe

78 bespre 13ASAft4BIA 79 petece, a Romanovilor, trebuia sa ajunga cat se poate mai stransa. Tara Romaneasca a Moldovei, caci acesta este numele cel mai vechiu al Domniei care s'a chemat pe urma mai pe scurt: Moldova, s'a alcatuit departe de malul Prutului, in collul acela unde Romanimea din mai multe locuri s'a legat dela sine impreuna, anume pe valea raului de unde a venit numele Moldova i in jurul acelui vechiu centru ora enesc, venind Inca din vremea Tatarilor i locuit la inceput de lucratorii sa0 dela minele ce nu mai exista astazi, centru care se zice astazi Baia, din cauza acestor mine, ca 0 Baia Mare, Baia de Criq, Baia de Amnia, dar care odinioara era numit In latine te Cetatea Moldovei, iar pentru unguri Moldva- Banya, Baia Moldovei, pentru Sa0: Die Stadt Mulde, Cetatea Moldovei. Prin sarituri rdpezi de osta0 aceasta Domnie moldoveneasca, strain legata de rau, a ajuns inaintea largii ape a Siretiului i inaintea Sucevei, care se varsa in Siretiu, 9i, inainte de a cohort in jos catre Roman, ea a Iintit drept catre vadurile Nistrului, ajungand prin cel dela Cernauli la vadul cel mare dela Hotin i prin vadul dela TuIora pe Jijia, in jos de Ia0, la celalalt vad, dela Tighinea, sau, coborindu-se mai in jos, la cetalile cele mari intemeiate pe pamant romanesc, dar fara Stat al Romanilor, pe vremea aceea, la Chilia 9i Cetatea-Alba. Este de uimit cu cata putere s'a tins dela inceput la stapanirea acestor mari ape, a caror nevoie a fost sim- %it'll dela inceput i carora Ii s'a cautat 'Ana la izvoarele lor o intregire prin Tara cea noted, caci de aici a pornit

79 80 SPATURI PE intunepec adaugirea, in parlile dela Cernauti, uncle a fost Tilina, dela Sipinti, in legatura cu a9a-zisa Serpenifd din judelul Dorohoi, 0 dela Hmilov, a carui a9ezare n'o putem gasi, a Moldovei celeilalte, pentru ca de acolo sa se urmareasca 0 mai departe stapanirea targurilor celor mari din coltal ruso-polon al Poculiei. Era o intregire pe care am putea-o numi in parte basarabeana in aceastd legatura dintre Domnia cea veche din parlile Bali i dintre aceste doua prelungiri, dintre care una lovea drept la Hotin, iar cealalta cauta, peste vadurile Prutului i Nistrului, legatura cu izvoarele inse0 ale acestor ape. Abia cunoa9tem pe cei dintai Domni ai Moldovei, 9i nu ni putem da sama de insu9irile lor. Ele insa au trebuit sa fie mari, caci nu inseamna puçin lucru ca, dela primii pa0 faculi de un Stat intemeiat militare9te, el sali vada harta intreaga, pe un timp and ea nu era insemnata pe hartie, 9i sa interneieze o politica indreptata pe caile acestea largi ale raului i cupriazand un total a9a de deplin 9i de solid inchegat cum era acela dintre Carpali i Nistru. Se poate intampla ca, in par-ole acestea dela Rasarit, satul romanesc sa fi fost mai rar, cad a fost o padure basarabeana care s'a mancat incetul pe incetul 0i pe care ar trebui, fire9te, s'o punem la loc. Desigur ca, acolo uncle se intindea stepa, adeca 9esul fara copaci i cu putine cursuri de apa, afara de lacurile sarate care se in9irau deasupra gurilor Dunarii, sa se fi strecurat popoarele din Rasarit, impotriva carora Domnii Moldovei au facut imediat un lanl de cetali aparatoare: Hotinul ridicandu-se Inca de pe vremea inainta9ilor lui Stefan-

80 DESPRE BASARABIA 81 cel-mare, panä ce i s'a adaus stralucita imbracaminte de piatrà i de cararnizi aparente, dkuite desigur de Petru Rare9, Soroca, initemeiath ca un pullet de strajd inaintea Tatarilor, batuii 'la Lipnic de Stefan-cel-Mare, Orheiul i zidurile puternice, drept pe Nistru, ziduri care dureaza perfect qi pana acum, dela Tighinea, fdra a mai pomeni intdriturile ocrotitoare peste cetalenii, cari i i aveau, cum s'a dovedit In urma, monedele lor, In care numele de Cetatea-Alba, in grece te # Aspro- Kastron #, era unit, pe cealalta faia a banului, cu bourul moldovenesc de pe vremea lui Alexanciru-cel-Bun 9i a urmaolor sili. Basarabia nu este un adaos dkuit ambiliei unui Domn tarziu, ci una din pietrele de temelie In cladirea solid4 a Domniei moldovene9ti din cele dintai timpuri. Ne-am deprins mai tarziu a vedea in Prut un hotar, i cfintecul popular 1-a blnstamat din cauza impiedeckii legaturilor de fiecare zi intre oamenii de acela i fel cari erau foarte deseori tovar.4i de muncá i membri ai aceleia i familii. Dar, In viewca cea veche a poporului nostru rural, el nu inseamnd o desoriire. Nu este rau, sau, esceptând Tisa singurii, i anume in partea de jos, n'a fost râu care sâ insemne o despariire intre doua grupe de Romfini. Privili la Dunke : Romtini sunt de o parte i de cealaltä, având cu desavarore aceea i infali are i, chiar (lac& Romilnii se strecoarã adânc In Balcani, intinzand lama fralilor lor, de o friptura intruciltva deosebitä, din partile Macedoniei i Tesaliei, nimic nu-i deosebe9te.

81 82 srxrunt PE INTUNEEEC Tot a a Românii se intind i astazi de o parte 0 de alta a Nistrului, i, precum cei din Balcani s'au coborit pana in fundurile acestea macedonene, tot a a ceilalii, dela Rasarit, s'au dus pan& la Nistru, pand la Bug, s'au coborit cu turmele in Crimeia i au ajuns, prin colonizarile silnice ale Ru0lor, pana la apele departate ale Rasaritului manciurian, ale celei mai indepartate Asii. Prin urmare nu se poate crede ea', in cele dinte timpuri, cum nu era o deosebire intre Siretenii de o parte i de cealalta, sa fi fost una intre Prutenii de pe clreapta i Prutenii de pe stanga. Tinuturile pe care le-au intemeiat in jurul cetalilor primii Domni moldoveni se intindeau pe arnândoua malurile apei. Tinutul Hotinului trecea pana in Bucovina de astazi, cu padurea lui. Tinutul Ia ului era 0 pe un mal i pe celalalt al Prutului. Tinutul Falciiului era strâns legat de partea cealalta, i intre Hu0 i Lapupa erau legaturile cele mai fire ti. Prutul insu0 are o astfel de erpuire, incat deseori eine calatore te in aceste parti ajunge de nu-0 mai da bine sama unde este Moldova ramasa neatarnata i unde i-a infipt ghiara Vulturul bizantin al Tarilor. Iar padurea Tigheciului Ii avea o parte corespunzatoare dincolo de Prut, precum stepa din josul Basarabiei trece Prutul, cuprinde Covurluiul, o parte din Braila i coboara in Ialornica, pe care o stiipanqte cu Baraganul 0 se opre te numai in margenea Vlasiei, a padurii romane ti din Ilfov i Vla ca. Neamurile boiere ti nu s'au deosebit niciodata, dupa cum unul era de o parte, altul de cealalta parte.

82 DESPRE BASARABIA 83 Un amestec de sange cu unii Ru i, pe cari dela inceput i-am cucerit i confundat cu noi, se observa Inca din veacul al XIV-lea, dar ei sunt mai mult In Moldova-desus cleat in pariile Basarabiei-de-mijloc, intru toate asemenea cu Moldova, i in parlile de jos, care au avut deseori o soarta deosebita de a regiunilor celorlalte, dar i aici fara deosebire dupa cum erau la Rasarit sau la Apus de acela i Prut. Gtitorii bisericilor din Basarabia nu sunt oameni de acolo, precum ctitori ai laca urilor din Moldova au putut fi deseori cei cari infaii au vieqa romaneasca din spre Rasarit. Si primejdiile au fost acelea i. Niciodata o navalire nu s'a oprit la ivoiul ingust al Pruthlui, ci totdeauna horda tatarasca a patruns 'Ana la Siretiu i chiar dincolo de aceasta apa, cand n'a trecut pe de-asupra trecatorilor spre a se cobori pràpástios in Ardeal, primejduind Maramura ul i. pariile vecine. Nu se poate o legatura mai stransa intre dot& parci dela inceput nedeslipite i fara niciun motiv de deslipire de acelea i hotare. Cand a fost nevoe sa se imparta Moldova in doua, nimeni nu s'a &Ida s'o imparta in lung, ci imparlirea s'a facut in lat. Tara-de-jos, dela Bar lad incolo, opunfindu-se Tarii-de-sus, care se ingramadea, dupa scaderea vechii capitale a Sucevei; in jurul Ia ilor. Nimic nu poate fi mai doveditor a unitalii romane9ti deck acest caracter de imparlire pe latitudine a Moldovei, pentru nevoile administrative de mai tarziu. Cand se facura ceva mai tarziu planurile de impariire a Moldovei intre Imparatul Sigismund, care era rege al

83 84 SFATURI PE INTUNEREC Ungariei, i Intre regele polon, care ravnea la drumul spre Marea Neagra prin parlile basarabene, inlelegerea aceasta a taiat tot In lat Moldova, plan care, lovindu-se de dfirza Impotrivire a unui Alexandru-cel-Bun, n'a putut fi indeplinit niciodata. Iar, &and intre urma9ii lui Alexandru s'a facut Imparcirea, de venituri mai mult de cat de Tara, Ilie, fiul lui Alexandru, a fost Domn In sus, Stefan In jos, 0 Petru Aron s'a refugiat, se pare, Intr'un anume moment, la Cetatea-Alba. Ru ii n'au urmarit niciodata Basarabia privita ca o entitate deosebità, aceasta nu se baga de sama ; ei n'au urmarit nici macar Moldova singura, ci stapanirea asupra amanduror Tarilor Romane ti pana la Dunare, ca sa aiba legatura cu elementele slave din Peninsula Balcanica, in chip firesc legate de dan ii. Daca, la 1812, s'au oprit la Basarabia, este pentruca n'au putut c4tiga mai multi Planurile facute de dan9ii inaintea incheerii acestei paci nea teptate, pe care ei au primit-o numai de frica lui Napoleon, care se pregatea de navalire, cuprindeau macar Moldova intreaga, sau macar Moldova pana la Siretiu. 8i dupa anexarea Basarabiei, Tarul Alexandru n'a crezut scopul sau In adevar atins, ci el a dorit sa IntrebuinIeze Basarabia ca o baza pentru luarea in stapanire a Moldovei, sau, pe viemea lui Chiselev, prezident al amanduror Principatelor, s'a stabilit carantina la Dunare, care trebuia id' fie hotar faia de Turci. Dar, indata ce putinla aceasta de a capfita Tarile Romfine ti, care s'a ivit ultima oark ca o fantazie bolnavicioasa, In timpul liazboiului celui Mare, cand un

84 DESPRE BASARABIA 86 Stfirmer, inteles cu Germanii, se socotea sapan in Moldova, lasand Muntenia In sama Imparatului-Rege dela Viena si Budapesta, and aceasta imposibilitate s'a vadit, Basarabia a rdmas far& sens pentru Rusia. Si Rusia nu putea sa aiba nevoie fle &Ansa, nici in ce priveste coborirea la Marea Neagrà, pe care o are asa de larg, nici in ce priveste o inaintare asupra gurilor Dun'firii, spre care merge un interes european, care, oricand, a stat impotriva pretentiilor rusesti si care, chiar and a trebuit A cedeze Rusilor gura Chiliei, pe and la tratatul din Paris era vorba de toate gurile Duniirii in sama Turciei supt administratia Moldovei, s'a ingrijit, prin canalul dela Sulina, sa prefaa acest brat al Chiliei intr'o linie moarta pentru comert. Daa mai este nevoie, in starea actuald a legaturilor, sà se aduca inainte argumente istorice si argumente de bun sims, ele pot fi culese si de ai nostri, pentru a se folosi de dânsele in diplomatic, si pentru altii, din aceasta scurtà expunere. 10 Aprilie.

85 XIII «FRUMOSUL * IN CONCEPT IA POPORULUI In timpul din urmd s'a fdcut o disculie pasionata, ceea ce scade putinia de a se inielege cineva, mai ales &And fiecare lucreaza cu cuvinte, in loc sâ se verifice asupra rea1itiçilor, cu privire la ceea ce este frumos la ceea ce este moral in materie de literaturà. Cu ocazia aceasta, s'a diutat in toate CarIile de teorie, in cereetarile fäcute de ganditorii din strainatate, suindu-se cineva pfiná la vremea lui Sadler i, peste Schiller, 0 mai sus, 0116 la Platon, pe care numai cine 11 cete te in grece0e 11 poate inlelege in oarecare masurd, i trebue s6 fie un Grec de pe vremea lui ca sd-1 poatà inlelegc in intregime, pentru a se hotari de cei mai mul;i, ceea ce este, de alminteri, lucrul cel mai natural, cà nu se poate impune frumuseiii literare, i, adàugam, celei artistice, sil fie moralk precum, iara0, va recunoa0e oricine, nu se poate impiedeca un suflet armonios i moral, facut a a din na tere i supus unor porunci de neinvins, de a face s'd se simtà aceastà armonie i aceasta frumuseia etica in cealaltá frumuseig, in frumusela pe care o numim estetick i

86 s FRUMOSUL s IN CONCEPTIA POPORULUI 87 Mai sunt Inca de sigur oameni cari isi inchipue ca, in materie de cugetare mat inalta, se poate ajunge la un adevar pe care sa nu-1 poata clinti nimeni si cari se socot legal.' pe vieala, cu toate elementele gandirii lor, de un crez rostit odata. Numai cine cunoaste istoria gandirii omenesti pe care o numim filosofie isi da sama cat de trecatoare sunt aceste adevaruri capatate de unul si altul, dupa locul in care se gaseste in societate si gandire, chip& ideile vremii sale, dupa nevoile acastei vremi, de care nu poate scapa nimeni si prin urmare cat de interesante sunt toate adevarurile acestea din partea a celora cari au ajuns la ele, dar cat de trecatoare in ceea ce priveste pe aliii, cari, in alte imprejurari, cu un suflet cu totul deosebit, nu mai pot gandi astfel si nu mai pot jura pe acelasi adevar. Am cetit si eu pe Nrremea mea destula filosofie. A fost o vreme cand, facand o Facultate de Litere completa si trecand examene de filosofie, ma hotarisem, a doua zi dupa ce am cetit pana si psihologia fiziologica a unui Wundt, sa urmez in strainatate, unde capatasem o bursa, studii de filosofie. Nu se poate socoti ca sunt cu totul strain de ceea ce se afirma cu incredere ca osebeste vremea noastra si in domeniul acesta al gandirii abstracte. Dar de aceea, tocmai de aceea, credinia mea in nested.- mutatul adevar giisit odata pentru totdeauna si care sa nu poata fi verificat de orice om de bun simi asupra realitalilor, cu mijloacele asa de simple ale cugetarii silogistice si cu tot ce se poate adaugi pe l'anga aceasta, este mai mult cleat zguduita.

87 88 SFATURI PE INTUNEREC Totu9i, obi9nuit sa verific eu insumi acele puline lucruri in care cred, 9i cred cu atat mai tare, cu cat ele sunt puline, nu m'am putut opri de a &Mita o aka cale deck cea care vklit nu ducea la capat, pentru a ma lamuri in ce prive9te aceasta legatura dintre ce se nume9te de obicei frumuseva 9i intre ceea ce, fiind moral, se socoate In a fi In afara de.frumuseia 9i chiar Impotriva ei, 9i a ceasta, o spun dela inceput, este pentru mine o absurditate. Am vazut ca nu ma pot sfatui filosofii, 9i atunci mi-am zis, 9i cred a am nemerit, ca ar fi o instanla mai Thalia, mai sigura, la care s'ar putea indrepta cineva pentru a Incerca lamurirea, deck in ciocnirile de idei care sunt mai mult in infali9area deck in adevarul insu9i al lucrurilor. Ian anume despre ce este vorba. Noi credem prea u9or ca ideile pe care le-am imbracat intr'o forma pe care lumea n'o inlelege totdeauna, de 9i sunt unii cah se fac a inlelege tocmai lucrurile cele mai straine de puterea lor de endire, ca acestea ramân acolo sus, In sfera lor rece 9i ve9nica. De fapt Insa nu este a9a. Este adevarat ca nu se cetesc dela o bucata de vreme cariile, 9i cel mai mare filosof este judecat de trei 9ferturi din cei cah se ocupa de filosofia lui, nu dupa ce a scris, eaci cartea ramâne nedeschisa In rafturile bibliotecilor, ci dupa ceea ce din gfindirea lui a patruns in cklile de istorie sau de teorie 9i uneori chiar In modeste manuale. In afara insa de aceste strecurki In agile de intrebuiniare curenta, 9i cele mai inalte 9i mai nobile idei, acelea care par mai greu de inieles

88 I FRUMOSUL IN CONCEPTIA POPORULUI 89 9i in mai pulina legatura cu vieqa, se coboara in adânc, intocmai precum picatura norului celui mai de sus va ajunge totu0 sa strabata Oa in fundul pamantului, trezind acolo acea viea-ca noua prin ceea ce a revarsat ploaia. Pe multe scari, care nu se pot urmari, cele mai sublime adevaruri ajung sa patrunda 'Ana la ceea ce numim noi prostqte, cu desprei: poporul, mullimea, masele, vulgul. Acolo Ina se petrece acela0 lucru ca 0 cu picatura de ploaie in tainilile roditoare ale Iarânei. Aceste adevaruri se amesteca indata cu atkea lucruri pe care le prefac, prefacându-se ele inse0 9i dand in felul acesta o forma noua care se va ispravi prin roade triumfatoare mult deasupra pamântului. Ideile filosofice, morale, estetice le prime te acel popor, le pune impreuna cu ceea ce simtea i tia inainte de aceasta, le supune fara sa voiasca la transformari care vin din toate aceste inrsauriri misterioase 0 de aici iese ceva care, in ce privqte forma, se poate intampla sa nu ail:a curaiia picaturii aceleia de apa venite din nori 0 poate sa semene numai cu o migma de noroi, dar produce lucruri pe care in puritatea ei picatura de ploaie nu le-ar fi produs niciodata. Incepfind dela disculia aceasta cu privire la arta i la morala 0 trecand pe urma 0 la alte domenii, o sa incerc inteun 9ir de conferinie aici, inaintea tuturor, sa \rad in ce chip popoarele de pretutindeni, dar in randul intai poporul acesta al nostru, care intrece cu cumin- Ienia lui fireasca atatea popoare de mai multa Inva- Iatura, pentruca au avut mai mult noroc, in/elege ideile fundamentale la fiecare moment in vieata.

89 90 SFATURI PE INTUNEREC Cum inieleg ai no tri, cei multi, cari infai4eaza nu numai gandirea lor, dar ceea ce s'a gandit in curs de mai multe generapi de inainta9ii lor pana foarte departe, nopunea aceasta a frumosului? Ce li se pare lor a este frumos? De sigur a pentru dan ii frumosul este acel frumos estetic pe care ei il prind indatk il imeleg adanc i de care au o nevoie sufldteasca asemenea cu care s'ar gasi greu la alte napuni. Este frumoasa pentru danqii primavara, este frumos un cer albastru, este frumoasa o paji9te infloritk este frumoasa o figura omeneasck este frumos un gest care 9ade bine omului i pe care el 11 face de multe ori, de cele mai multe ori, fara sa se Ondeasca, pe and, atunci and se gande te, gestul este stangaci, fals i urit. Poporul nostru va merge i mai departe. El va gasi o frumuseiä i in lucrurile care-i stria, in lucrurile care-1 inspaimanta. Va gasi frumoasa o furtunk va gasi frumuseia in linia de lumina arzatoare a trasnetului care distruge, in revarsarea apelor care cople esc 9i inneaca. Nimic din ceea ce poate face parte din harta cat de larga a frumuselii pe care am putea-o numi, cu un termen fitosofic, estetica, nu-i scapa. In aceasta privinia ne-am putea opri insa asupra originii chiar a acestui cuvant de drumos*. El este fara indoiala latin, pe and, la alte popoare romanice, a trebuit sa se recurga la tezaurul altei limbi, pentru a insemna aceea i ideie. Francezii zie beau, care vine din bellus, forma latina medievalk imprumutata dela barbari. i Italienii intrebuinleaza de obicei belle, care

90 I FRUMOSUL 9 IN CONCEPTIA POPORULUI 91 vine dela aceea9i origine 9i a trebuit sa' se formeze intr'un anume moment din desvoltarea limbii latine apusene. Dar nu este, mai pulin adevkat ea' una din bisericile cele mai impunatoare dela Veneiia nu se chiama # Santa Maria Bella *, ci # Santa Maria Formosa *. Spaniolii 9i in general Ibericii, cu cari avem atkea legaturi care nu se pot liimuri cu desdvar9ire 9i de sigur nu prin Traian, sau prin cine 9tie ce Spanioli adu9i cu dânsul, zic It-rmoso ca noi. Iar formosus latin, dela care yin toate aceste cuvinte romanic.e, nu reprezintà altceva deck forma intreagii, forma deplina, forma armonioasà. Este vorba de un cuvânt integral, iar nu de unul care sa cuprinda o parte a frumuseiii: este vorba prin urmare de un complex, de o legkurà, de o potrivire, de o armonie in care pot 01 intre 9i elemente care ele in sine nu sunt numai deck frumoase, dar care sunt frumoase impreuna. In aceastg conceplie, de exemplu, frumuse/a artificia15, care se cultiva a9a de mult in timpurile noastre, nu intrà in gandirea poporului nostru, fiindca in fiecare din elementele unui corp, unci figuri sau unui suflet omenesc, sunt anumite legaturi, 9i este cineva brun sau blond, ruman sau palid, dupa o muliime de elemente, care sunt 9i de origine materiald 9i morala, a9a inck, indatd ce se transformä unul din ele, se strica aceastd potrivire, se preface in stridenla ceea ce a fost o armonie. lath' deci ceva pe care 1-am ca9tigat 9i se poate aplica 9i literaturii 9i artei. Scriitorii ca 9i arti9tii trebue sa ail:4 in vedere inainte de toate totalul 9i s'a se intrebe uecontenit daca aceea ce introduce cineva pentru a

91 92 SFATURI PE INTUNEREC trezi 0 a relinea 0 a cre te atenlia, pentru a uimi prin noutate, aratând Ca este altfel deck ceilalii, nu strica nu numai izvorul oricàrii frumuseli, dar dacà acel element adaos nu este In desavar0ta 0 dureroaa nepotrivire cu alte lucruri care se gdsesc in poezia, in povestirea lui, 0 care, acestea, venind din fondul cel adfinc i adevarat, nu pot fi impiedecate de a ie0 la suprafa0. Inca oda-ca, frumusela nu poate fi niciodata un lucru de amänunt, ci face parte din concepiia globalg, 0 poporul nostru, ca i popoarele care au aceea0 inzestrare sufleteascâ, nu poate ed rosteasca acest cuvânt de frumuseva deck in acest chip larg 0 deplin sintetic. Dar iatà cã ne gásim, tot prin cugetarea poporului, inaintea unei deslegari a celeilalte intrebari pe care, chiar in felul in care am vorbit despre dfinsa, incercam a o rezolva in acela0 fel, cfind spuneam cd moralitatea nu este cleat o frumuse0 i frumuseia nu este de fapt deck o moralitate, lucruri pe care filosofii le osebesc, dar, cum vom vedea, poporul le pune impreuna. In educalia pe care mice marn4 dela lark orice femeie de om muncitor o face copilului ei, nu oda-a se amesteed aceastà expresie de: este frumos sau nu este frumos. In privino aceasta o femeie simplà pricepe mult mai mult deck acei autori de car%i pentru colile primare in care se cauta a se dovedi ea o fapta morala atrage dupa &Ansa totdeauna o rasplata, 0 aceasta nu face altceva cleat sa transforme un frumos: suflet de copil, vedeli nu ma pot impiedeca de a lega de cuviintul suflet acest adiectiv de frumos, inteun mic negustor d e fapte bune, care intinde necontenit mana ca sa pri-

92 e FRUMOSUL * IN CONCEPTIA POPORULUI 93 m.easca o rasplata, foarte bucuros &and ea intrece ce a dat, ceea ce este regula oricarui comerc. Deci frumos i urit sant elemente de pedagogie populark 9i copilul se deprinde dela inceput cu aceasta concemie. In orice lucru care trebue facut, in interesele cele mai inalte ale lui, ale societaiii, pentru a satisface instinctele cele mai nobile, este frumusela, i aceasta invavitura o duce el pan& la sfar,it: ea devine Astfel un frau moral. Cad in tot ceea ce face omul din popor la noi este totdeauna grija aceasta de a vedea daca este frumos ori nu este frumos. Sunt lucruri pe care nu le impiedeca nicio lege, pe care nu le interzice niciun regulament, care nu pot atrage nicio pedeapsa, pentru care con tiima publica n'ar gasi nicio condamnare i cu toate acestea lucrurile care sunt astfel ingaduite nu se fac. Nu se fac pentru ce? Pentruca nu sunt frumoase. Si voiu incheia relevand faptul ea, in atatea minunate ispravi de jertfire facute in timpul razboiului i care se pot reface oricand in mijlocul iadului deslamuit de maonile uciga e din timpurile noastre, de sigur pentru fiecare rank pentru fiecare mort sufletele omenqti erau stranse de adanca parere de rau, dar totu i unele aruncari inainte, unele infruntari ale du manului, unele uitari totale de sine,i de tot ce este in legatura cu familia au fost, acolo, pe campul de lupta, pecetluite de parerea unanima a acelora cari au fost martori i erau gata sa faca i ei acela i lucru, cu enumarea acestei sentime: este un lucru frurnos. 13 Mai 1937.

93 XIV NOTIUNEA DE # BINE» LA POPORUL NOSTRU Ajungem acum la altà notiune fundarnentald in ce priveste conceptiile hotdritoare ale poporului nostru. Am vdzut ce intelege el prin frumos ; sil ne gandim acum putintel, cercetând deosebitele intelesuri ale cuvântului de 4 bine», in ce chip pricepe el aceastdlaltà mare si nobild conceptie a mintii omenesti, produsul unei civilizatii de sus, care, incetul, cu incetul, prin infiltrdri din ce in ce mai adânci, a ajuns pfind in sufletul oricdrui om inteligent pe care nu 1-a falsificat cultura. Binele? Cat nu s'a cheltuit de filosofii, moralistii si educatorii tuturor timpurilor, ca sd se gdseascd adevdratul inteles.al acestei conceptii! Cdutând sä se osebeascd unii de altii, ei au ajuns adeseori, cum se intampla totdeauna cu aceasth trudd ambitioasd a mintii, sd creeze lucruri care, in mdsura in care sunt originale, sunt si false. Ca si pentru notiunea frumosului, din toate aceste doctrine atrdgátoare, din toate aceste idei scânteietoare, din toate aceste ispititoare licdriri de puncte luminoase, lumea se alege cu o confuzie, cu 0 oboseald si, la capdot,

94 NOTIIJNEA DE DINE LA POPORUL NOSTRU 95 cu o indiferenca. i atunci binele se face intfimplator, instinctiv, a9a cum gande9te fiecare, fart ca in societatea aceasta culta st existe, a9a cum este cazul pentru muliimile pe care nu avem dreptul de a le desprqui, caci de fapt nu santem adesea la nivelul lor, vadit mai inalt, st existe, zic, o linie 9i ftra st prezinte posibilitatea unui progres. Intre gre9elile pe care le facem noi foarte adeseaori, este fart indoialt 9i aceea de a osebi necontenit intre lucrurile materiale 9i cele morale. De sigur ca in Vechea Grecie s'a ftcut inttia oart aceasta distinciie, dar Grecii aveau totdeauna mijlocul de a restabili armonia peste toate osebirile pe care le vtzusert, le stabilisera 9i le faceau sa intre in teoriile lor generale. Vedeli, aici este o mare inferioritate a noastra felt de vieala sufleteasca a Eladei de odinioart. Grecii trtiau unitar, ei traiau armonios, ei trtiau frumos. Pe lucruri separate ei nu-9i a9ezau vieno, ci se foloseau de aceasta separalie numai pentru urmarirea frumoaselor linii de desft9urare ale gandirii. Pe and noi, cum am trecut 9i prin disciplina Romei, care a9a de u9or alunect in formalism, noi, odata ce avem osebirea pe care n'am creat-o noi, ci am mo9tenit-o, ne Iinem de &Ansa 9i. osebirile merg paralel, unele ltngt altele. Dar o convergen0 din cfind in &And 9i a liniilor celor mai distaniate face cu putinit o viealt omeneasca adevarata. De aceea, pentru Itranul nostru, 4 bine» 9i # binele * sunt lucruri din toate domeniile. In domeniul fizic, de pada, el nu spune et este santtos, ci ca 4 ii este bine».

95 96 SFATURI PE INTUNEREC As adaugi, In parenteza, Inca un lucru. Pe cfind, la alte popoare, când este vorba sa se intereseze cineva de starea de sanatate a aproapelui, se pun Intrebari ca aceasta, pentru Francez ca si pentru German, ceea ce arata un imprumut de noliune: # cum ii merge cuiva 9, ori pentru Italieni: # cum sta 9, pentru Roman, ea si pentru Roman, intrebarea celui care se intereseaza de starea aproapelui, este cu totul alta: # ce mai faci*. Al nostru prin urmare crede ca este absolut necesara acliunea. Cum este omul, are sau ba o insemnatate, dar ceea ce trebue intrebat si ceea ce face placere celui care raspunde, este ce acliune desfasoara, cu ce adauge el la vieqa societaiii in, care traieste, si am zice: la rostul insusi al lumii, care se sprijina pe # a face. Cfind, fail ca aceasta sa fie o formula de salutare, care ajunge uneori banala, omul are sa vorbeasca despre sanatatea lui, care sa nu uitam este InIeleasa totdeauna in amândoua formele, fiindca, atunci and bate cineva câmpii, se expune sa fie intrebat, tot In lumea aceea care pastreaza cuvântul drept peste nqiunea normala, daca # este sanatos 9, ceea ce inseamna, daca are toate mini.ile, el spune ca. # ii este bine 9. # A fi bine*, pentru dfinsul nu inseamna Ina niciun prisos navalitor de sanatate agresiva, nici cine stie ce pretenlie ca este voinic si roscovan, ci altceva: un echilibru, o masura, de fapt aceeasi armonie care este In adâncile nevoi ale acestei minli superioare, care, prin treceri si amestecuri de atatea civilizaiii, se gaseste acum intrupata In fiiina nobila a sateanului nostru.

96 NOTIUNEA DE BINE LA POPORUL NOSTRU 97 S'ar putea pune, farti a fi paradoxal, intrebarea dacá nu cumva, pentru a face <binele», omul nu trebue sa fie t bine» i clack fäcfind 4 binele», trgind <bine», a a cum cer normele neschimbate ale vieii, nu ajutà cineva, fârà sali dea sama, la starea aceea de sanàtate care se poate numi prin < bine *. Este inutil a se spune cat de mult o viewp care ignoreazà binele, isprdveste prin nenorocirea proprie, de pe urma unui continuu zbucium egoist, din care nu folosesc nici al%ii, dar nici acela care se las6 necontenit zguduit i desorientat de toate pornirile, de toate ravnirile i poftele sale. Inca odatrt, pentru a fi stabilit ceva in aceasta discupe care, rard sa vä vad i sà va aud, o fac cu gandul lie d-voastrà in intunerec, <( bine * nu este la Romani o nqiune abstractk inchisa in margenile unui catehism moral, care, catehismul acesta moral, sd treacd din carte in carte, din leclie in leclie, din forma in forma, din simplà obisnuinrd in simplii obisnuin0 ori din comandh asprà in alta comanda asprk ci 4 bine este o no- -ciune generalk care cuprinde intr'insa tot ce este norma, tot ce este potrivire, i, iard i, tot ce este frumuseca. Ca osebirea intre material si moral nu este facuta de o naliune cáreia ii place asa de mult binele supt toate raporturile,, aceasta o dovedeste un alt inieles al cuvântului la poporul nostru. Când ai nevoie de ceva 0 o ceri dela altul, sunt deosebite formule de IntrebuinIat, dupa cum este vorba de un popor sau de altul.

97 98 SFATURI PE INTUNEREC Chinezul care vrea sa imprumute ceva se va duce la acela pe care-1 tie ca are banii la indemana 0 va incepe sa vorbeasca, dar fara sinceritate, de toate lucrurile, ori de sunt aproape ori departe, i astfel Ii va prezinta un raport despre frumuseia zilei, despre produsele care s'au facut, despre preiul pe care-1 au la vanzare, despre tot ce-0 inchipue ca tie foarte bine 0 celalalt, dar este recomandabil sa i se aminteasca, i numai la urma va aduce vorba de chestiunea care-1 intereseaza. Poporul nostru desprque9te de obiceiu formulele acestea de introducere, care fac sa se piarda vremea 0 din care omul iese ridicul. Celor cari se pierd in astfel de formule introductive, el li obiecteaza proverbul: <( vorba sa fie pentru o lulea de tutun *. Dar, cand ii trebue lui banii aproapelui, pe care, cu toate legile noastre de u urare, in fundul congtiiniii lui, el tie bine ca ar trebui sa-i dea inapoi, 0 cunosc atatea cazuri de sateni cari s'au ingustat, cari nu i-au luat in strainatate, unde s'au dus sa munceasca, o haina de iarna, pentru a da inapoi aceluia care-i imprumutase, suma de care 0 acela poate sa aiba nevoie pentru rosturile lui, el cere # sa-i faca bine * cu acei bani de cari are nevoie. Cred ea in nicio limbd de pe fume nu se gase te o expresie corespunzatoare. N'am luat-o din limba latina. Francezul nu # face bine * altuia, i nici Italianul nu cere altui Italian # sa-i faca bine *. Noi stramutam in domeniul acesta, care poate fi atat de urit, patat de atata egoism 0 stapanit de atata chibzuiala cruda, al trecerii banului

98 NO1IUNEA DE DINE o LA POPORUL NOSTRU 99 dintep punga in aka punga, noliunea frumoasa, estetica, a # facerii binelui*. Nu se poate spune ea suntem singurii dqinatori ai altei formule, pe care o aude cineva atilt de adeseaori in conversaiiile dintre oameni. Anume, dupa o disculie, dupa o inielegere, dupa o neinielegere, i atunci se schimba numai a ccentul, caci cuvântul se spune pe alt ton, oamenii se despart, spunând unul sau altul, sau amândoi deodata: (c bine *. Acest (< bine )) poate sa fie o amânare, o ameninlare, o ironic, o pedeapsa moralà, dar este interesant sa se vada cà omul nostru il inlelege ca starea normala, totdeauna, pentruca s'a ispravit chestiunea, sau pentruca aceasta chestiune este amfinata. Este acela i echilibru al cuvântului 4 bine *, caci am ajuns ap de departe, incat # bine # inseamna echilibru, precum # frumos )) inseamna potrivire. Am spus ca sunt i alte popoare care intrebuinceaza aceasta formula ; mi se pare insa ea observ o deosebire. Cand Francezul spune # bon *, aceasta inseamna ca o afacere este terminata. Este vorba de &Ansa numai: de aceasta afacere, iar nu de o stare generala in raporturile dintre cei doi oameni cari au avut o discuiie. Dar, 0 cu aceasta incheiu, daca poporul nu intrebuin- Ieaza nqiunea abstracta << binele >>, 9i, daca l-ai intreba cu privire la &Ansa, ar da din umeri, el cunoa te incelesul adverbial al cuvântului. Pentru valoarea morala a cugetdrii lui, este de mare insemnatate sa se lina sama de frecvenia cu care cuvfintul acesta de # bine )) se intoarce in vorbirea lui. De fapt

99 100 SFATURI PE INTUNEREC ceasornicul # merge bine*, calul # merge bine *, afacerile 4 merg bine *, -cara (c merge bine *, ace tia sunt termenii pe cari-i intrebuinleazà un om care, umblând cu mintea in cleosebite domenii, se intoarce necontenit, nu numai la constatarea binelui, dar la afirmarea nezguduità ca binele este una din regulele nestrâmutate ale vieiii. 28 Mai.

100 XV «MINTE» SI «CUMINTE * PENTRU POPORUL ROMANE SC Nu odat'a s'a spus ea' poporul românesc este un pop or «cuminte». Pentru a vedea in ce sta o cuminienia» lui, cred a lucrul cel mai bun este s'à intreb6m, prin cântarirea inlelesului cuvintelor, ce crede el insu i prin o minte». Sa ne oprim intai asupra faptului, care merità Iinut in samg, ea', dintre toate limbile romanice, singurà limba româneasca a p6strat o mintea >> din tezaurul latin, na- Iiunile surori inlocuind-o prin termeni echivalenli, precum ar fi, de pilda, acela de o raison» la Francezi, care nu este un adaus ca multe alte cuvinte din epoca Rena - terii, fill-idea' vechiul o ratio» latin a trecut prin toate formele de derivaiie ale graiului francez. Mo tenitor al unuia din cuvintele cele mai frumoase, mai pline de h4eles i mai folositoare vie/ii, din acelea care alcatuesc bogatul i alesul vocabular latin, poporul nostru, a ezat in imprejurdri a a de grele, având nevoie ca in fiecare moment ochii lui sa priveasca de jur Imprejur 9i o mintea» sä cumpaneasca acliunea care este sä se

101 102 SPATURI PE NTUNEREC desffipare, s'a sprijinit inainte de toate pe &Ate elemente se cuprind In Inlelesul, a a de larg, pe care 1-a capatat cuvantul acesta de 4 minte E CAci 4 mintea * are la RomAni un rost in toate domeniile vielii. Pentru a le cerceta pe rand, sa incepem cu acela care este In legatura cu cre terea insa0 a omului, cu cele dintai elemente care i se dau In casa parinteasca, In mediul de care este Incunjurat, 0, mai tarziu, cand am avut 0 noi un invkamânt, in coala. Ce inseamna la RomAni un copil 4 cuminte»? In alto /Ari, unde rosturile colare sunt mai vechi 0 mai stricte 0 unde li se acordd o insemnatate mult mai mare deck InsemnAtatea marginità pe care suntem noi dispu0, atunci cand gandim bine, BA li-o acorddm, copilul 4 cuminte*, pe care o anumita pedagogie 1-a introdus 0 la noi 0 a diformat in felul acesta mai multe generaiii, taindu-li indemnul care fapta 0 rupandu-li dreptul de a avea fiecare o judecatä asupra lui insu0, singura adevarata pregatire pentru vieaia, 4 cuminte * este copilul care nu face nimic in cursul leciiei. AdecA acela care stà la locul lui, care intinde amandoua labulele pe marginea pupitrului, care se uità IintA la profesor, In acela0 timp &And 4 mintea * lui gande te la lucrurile cele mai deosebite, 0 care, i &And nu tie nimic, i cand copiazà, 0 cand ii.sufld altul dela spate, nu turbuth intru nimic 1ini9tea clasei. Austria avea in special talentul acesta de a pregati buni supu0 ImpAratului 0 buni birnici Tezaurului, prin impulinarea sufleteasca Inca din cei dintii ani ai copilului.

102 e MINTE s $1 CUMINTE I PENTRU POPORUL ROMANESC 103 La noi, and mama ii spune copilului sa fie o cuminte *, aceasta inseamna sa nu faca lucruri fara socoteala 0 a nu faca lucruri care jignesc acea idee a frumosului, 0 nu e frumos!*, zice ea, care, cum am afatat altadatd, prezideaza la toate rosturile unei gospodarii românqti. Copilul 4 cuminte * are oarecare libertate de acliune, o poate avea chiar foarte mare, numai at nu trebue trecute cu vederea anumite lucruri pe care el, de altminteri, le are din instinct 0 pe care mama nu i le aduce in cuno0inla intala oar-a, ci nu face altceva deat le treze0e din nou in mintea lui. Sunt, de sigur, acliuni, unele dintre dânsele pline de originalitate, indrazneie, chiar cutezatoare, la care copilul este indrituit, fail ca prin aceasta a iasa din marginile a ceea ce, printr'o creqie lexica româneasca, se nume9te o cuminienie *, cuvânt creat din douà radacini latine, cu tot adaosul slavon pe care-1 intalnim, de exemplu, in o smerenie * 0 in alte cuvinte abstracte de acela0 fel. Copilul o cuminte * nu este destinat s'a ramana totdeauna ap. Adea el trebue id-0 potriveasa aceasfa o cuminienie * cu chemarea spre vieala, spre o viea0 cat mai intreagd 0 cat mai activa, care-1 a9teapta. Va veni o vreme and nimeni nu-i va da o invalatura ca a mamei, and nu va wepta nota, bund sau rea, care se distribue cu toatà maiestatea dela Allimea catedrei, de care copilul se teme uneori 9i foarte dese oh Ade pe infundate. El va ràmânea s'ali caute calea pe care-0 poate atinge atata fericire, cata ni este rasata nou'a pe lume. Pentru aceasta lui ii trebue lima inainte de toate

103 104 SFATURI PE intunerec sa aiba 4 minte*, i mintea * lui personal-à nu ce i se spune de aliii 9i ceea ce se cuprinde in carli. Nu i se va spune de acum inainte daca 4 este cuminte * sau 4 nu este cuminte *. Capitolul pedagogic s'a inchis. aici este o osebire intre noi 9i intre alv reprezintanii ai unei civilizaiii mult mai vechi, cari savar9esc gre9a1a de a crede ca sistemul care poate fi socotit ca bun in 9coa1a se poate continua 9i in vieala 9i, prin urmare, inaintea unei catedre unde acum sta un guvern, 9i intr'o bancà mai mare, care este o situalie sociala sau o funclie, omul trebue sa faca acela9i lucru, adeca sa caute necontenit cu oehii pe acela ce are de dat ordinul 9i are de apreciat conduita, inscriind-o in note, 9i sa nu tulbure prin nimic mersul unei societki, in care fara indoiala ea nimic nu s'ar schimba daca toata lumea ar sta iniepenita 9i n'ar cere din cand in cand un sfat dela altcineva deck dela acela pe care irnprejurarile 1-au a9ezat la postul de comandd. Este atata deosebire intre firea vie, gata totdeauna de inoire, dar 9tiind sa recurga intr'un anume moment la frau, a poporului nostru 9i intre minunata 9i adesea nenorocita ordine care domne9te de atatea veacuri, am zice : chiar de mai mult deck doua milenii, la poporul chinez, care inielege sa se lina in marginile unei discipline care i-a fost impusa odinioara de Confucius sau de alli legislatori 9i care nu se fere9te de nimic mai mult deck de orice manifestare a puterilor launtrice, care ar putea sa aduca o prefacere. i de aceea poporul chinez prime9te nu numai poruncile guvernului skk, dar, Indata ce se arnesteca un strain, are 9i. fa-va de strainul acesta

104 aminte SI CUMINTE PENTRU POPORUL ROMANESC 106 puternic i poruncitor.accea i adana reveren0, aceea i sfântà frick pe care a avut-o pan& atunci fai6 de Impgratul au, sau fa-và de generalul republican care-1 inlocue te. Nu, la noi omul trebue sà AA' in fiecare moment recurs la <minte *, adecd a mintea * s'a a ezat acuma pe catedrà, dar ea nu are un catalog in care sa scrie note, ci catalogul este ins5 i viea-ca, i notele le simte cineva cu totul altfel deck in media fácutd la sfâr itul anului, in premiile acordate, sau in pedepse cu luarea caciulii* i punerea in genunchi, de catre monarhul clasei. Vieqa cu durerile i rsp1àtiri1e, cu pedepsele ei grozave i cu mulvamirile ei sfinte, Ii stà inainte, i omul i i are o parte intr'o privin0 sau alta, dui-a cum cu atenlia cuvenita, care nu trebue sd se oboseascd niciodatd, el i-a luat invat,atura Acela care necontenit este cu gfindul la &Ansa, << gandul*, care merge inainte i cautà drumul, dar hotdrirea nu este la dânsul, ci la a minte*, acela care nu se laa condus niciodata de instinct i care este in stare sa biruiascd patima, acela care inielege cà, intre interesele pe care le prezintà vieqa, ant unele care trebue urmdrite, iar celelalte inlaturate cu toatà hotd- Area, acela care prin felul cum, ajungand la anumith varstà, caci acesta nu este un lucru de târair, a ajuns sà poatil fi in aceasta privin0 un invalator pentru oricinc, acela se bucurd la poporul nostru de cel mai frumos titlu care s'a putut da vreodatä unei fiirqe omene ti: acela de <( om cuminte *. Copilul este cuminte pentru dfinsul; omul matur, care a trecut prin multe incercàri i le-a tiut birui i care

105 106 SFATURI PE INTUNEREC ajunge prin urmare sa fie un model pentru ceilalli, acela este, nu numai pentru sine, sau chiar nu pentru sine, ci pentru allii, pentru societatea in mijlocul careia traie9te 0 care simte nevoia de a se consulta necontenit cu dansul, care se sfie te inaintea lui de ce face 0 de ce spune, acela este, in toata stralucirea lui, omul 4 cuminte». (( Mintea», nu o cumirgenia * intereseaza de acum inainte, aceasta din urma fiind ramasa departe in urma, cu amintirea copilariei. # Mintea», care nu se stange niciodata 0 careli arunca luminile, peste toata intinderea inflorità ca 9i peste toate furtunile grozave, asupra valurilor intunecate ale vieiii. (( Mintea )> aceasta este un far pentru aliii, dar acela care sta acolo 9i li trimete raze, acela trebue sali cerceteze insu9i postul de observalie i felul cum raza pleaca pentru a lumina cararile altora. t A lua aminte», frumoasa expresie latina cu «ad*, (( a Iinea minte * nu se intalnesc aiurea. SentinIile pe care le pronunlà 4 mintea» nu sunt cu des-avar ire definitive, nesupuse schimbarii, ci, intorcandu-se din nou asupra sa 0 cu toate puterile sufletului salt, omul poate sa le schimbe. 4 Indaratnicia * are la noi un InIeles mai rau decal la celelalte popoare. Daca ne uitam de unde vine cuvantul, inielegem Inca mai mult cat este de neplacut acest inleles. Este vorba de cineva care (( se da indarat», nu de cineva care se opre9te asupra unui lucru. Inseamna o revenire catre mai rau, catre mai slab, catre mai pulin gandit 0 cugetat.

106 4 MINTE 4 SI 4 CUMINTE PENTRU POPORUL ROMANESC 107 $i, fiindca am intrebuiniat cuvantul 4 cugetat *, care vine dela «cuget *, iata Inca unul pe care noi 1-am pastrat din glorioasa mo tenire latina, plina de atata incelepciune. «Cugetul * n'are a face cu «mintea *: «mintea * este aceea care-0 urmare te necontenit drumul 0 care line cumpana de chibzuiala, dar nu ea are raspunderea, ci, in fund, foarte departe, se gase0e marea instania, la care recurge cineva pentru a ti daca a facut bine sau n'a facut bine, instania aceea care poate A deie cea mai inalta rasplatire, sau in care se cuprind chinuri pe care nu le poate inlatura nici hotarirea cea mai apriga. «Cugetul * este la noi con0iinia, 0 «mustrarea de cuget * s'a pastrat a a de bine, incat nu s'a lasat inlocuità, cu ajutorul unui neologism, prin carturareasca a mustrare de con0iinva *, ci ea ramane in rostul ei cel vechiu neclintit, ca judecata cea mare, care apasa asupra intregii noastre vieli, cu tot ce patrunde intr'insa. Eu am auzit in copilarie spus nu odata, ci la orice imprejurare, impotriva pornirii catre pripa, care se 1ntalne0e uneori la poporul nostru, dar pe care el o judeca aspru i cauta s'o impiedece pentru viitor, expresia aceea, careia nimic nu-i corespunde in nicio limba, la niciun popor : 0 Da-mi, Doamne, mintea Moldoveanului cea de pe urma *. Am auzit aiurea 0 : «mintea Romanului *, 0, in cazul acesta, expresia s'ar fi intrebuii4at 0 in partea cealalta de pe intinsa harta a poporului roman, in acea «Muntenie * pentru Moldoveni, care s'a chemat atata vreme la ai sai «Tara-Romaneasca *. Nu este vorba de «mintea * oricui, de «mintea * oricarui om, ci ai no tri 10 atribue un privilegiu deosebit:

107 108 SFATURI PE intunerec mintea lor este altfel deck mintea altora, i ei, carili rad de u urino 0 de pripeala, de viclenia copila'reasca a Tiganului, cari judecg aspru natura pedantà a Neam- /ului, firea violentà a Grecului, incetineala in a ajunge la o parere a cutgrora din locuitorii de dincolo de Dun 'are, el, mfindru de «mintea * lui, care este tot una cu incelepciunea, iar imelepciunea, cum vom vedea altadatà, nu inseamna altceva decat «inielegere*, deck lucru care a fost bine cântarit i # inleles *, se refera numai la ce-i spune insu0 instinctul sdu ea popor. Suntem intre popoarele care prquiesc mai mult, nu puterea care strivew,i fine in chingi voinla altor oameni, cercand sa reglementeze pada la desfiinlare, ci acel delicat, stralucitor fenomen interior care este in'auntrul nostru. Putem rauda pe un om in multe feluri. Sunt pro ti cari prquesc bogalia i sunt sclavi cari se pun in brânci inaintea for/ei, sunt unii carora le impune o situa/ie 0 respectá pe un om pentru scaunul pe care stà sau pentru parecii intre cari locuie te ; sânt 0 lingu0tori obraznici, ceea ce reprezinth ultimul grad al injosirii omene ti. Dar, daca un om de oarecare varsfa, care tie ce este viea/a, vrea sa deie cuiva certificatul cel mai inalt, eu cred ca nu se poate spune altceva deck ca este, pentru binele s'au 0 al altora : o «minte mare *. 11 Iunie.

108 XVI # SFANT» 1 # SFINTENIE o LA POPORUL ROMA' NE SC Putine lucruri de mare insemnatate, neatnestecate in luptele i interesele noastre, sunt socotite de acest popor chibzuit ca fiind inteadevar sfinte, i cercetarea kr poate sa arate pana la ce grad de inalta moralitate nein- Valeta, ci venita dela sine, dintr'un instinct care se intinde armonios asupra tuturor domeniilor, se poate ridica Romanul netrecut prin coli capabile de a-i falsifica, prin imprumutul nepractic al lucrurilor straine, felul de a gandi, acel fel care se intinde asupra multor secole i se leaga de o tradiiie milenara. i adaug ca deosebirea pe care o facem noi, dupà carli, intre cre tini i pagani, deosebirea aceasta, care poate fi esergiala in ce prive te anumite domenii, nu existà la dânsul, care este obi nuit sá treaca dela o stare de spirit la alta, filrä sguduire, fiindcd aceasta sguduire ar strica seninatatea unui suflet ce inlelege sali postreze, peste toate greutalile i mai presus de toate schimbarile: unitatea, transmiland aceasta mo tenire de perfecta unitate dela o genera-0e la alta.

109 110 SFATURI PE INTUNEREC Dar, Inainte de a trece la aceasta analiza a deosebitelor sensuri pe care le poate avea usfintenias, sa ne oprim asupra acestui cuvant Insusi, care ar parea imprumutat dela Slavi, dela #svetis al lor, si, prin urmare, s'ar putea crede ca o noliune atat de fundamentala, pe care se sprijina ceea ce este mai Ina lt in aspiraliile ideale si morale ale acestui neam, ar fi venit dela imprumutul pe care 1-am facut dela alt popor, venit pe lfinga noi, cu noi si peste noi, la o anumita vreme, si cdruia i-am dat noi, fara Indoiald, o mul-pme de elemente, transmise dela vechile civilizaiii si dela Roma asternuta peste ele, Inainte ca, prin vecinatatea Slavilor cu BizanIul, dupa trecerea lor peste Dunare, ei sa se fi gasit In Imprejurari mult mai prielnice, pentru a primi lumina din acest centru al civilizatiei rasaritene si a ne-o trece pe urma si noua, Intru cat mai aveam nevoie de un astfel de adaos, dupa tot ce avusem si tot ce dadusem altora. Numele serbatorilor celor mai cunoscute, dela Sanvasiiu, prin Santoader la Sangheorghe, ca sa se ajung6 la Sampietru si de acolo la cele (iota Santamarii si la Samedru (Sfantul Dumitru) cu care se incepe toamna, arata ea odinioara noi am zis : sdnt, 9i nu sfdnt. Adoptarea cuvfintului slay, atat de asamanator, de altminteri, ceea ce a fost Inca unul din motivele adoptarii lui, se datoreste unei regule permanente, In ce priveste alcatuirea, transformarea, lamurirea si innobilarea lexicului romanese : dorinlii de a nu avea un cuvant cu doua Inlelesuri, si, deoarece # sant s este si o forma verbala dela 1 a fi s, era natural sa se prefere cuvantul luat dela vecini, pentru a se Inlatura aceasta omonimie, atilt de neplacuta

110 I SFANT o SI SFINTENIE LA POPORUL ROMANESC 111 spiritului clar al unui popor de noliuni precise. De altfel, in timpul din urma, cercetarile facute de filologi au gasit cuvantul acesta in cutare col% din Sud- Vestul teritoriului locuit de Romani, unde el se pastreaza Inca, mo0enire din vremurile vechi, aratand ea pe alocuri 0 ceea ce a suferit o transformare nenorocita, de pe urma atator motive, poate sa rarnana pastrat ici i colo, pentru a invedera ce a fost inainte de aceasta prefacere. a Slant s este Dumnezeu. 4Dumnezeu sfantuls reprezinta pentru poporul romanesc insu0 temeiul lumii, sensul ei cel mai inalt 9i puterea care nu poate fi tagaduita i invinsa de nimeni. Cu a Dumnezeu sfantul )), cu ceea ce vrea el, nu se poate lua la lupta vlaga slaba a omului 0 nicio idee filosofica nu poate sa inlocuiasca aceasta noliune religioasa, primara 0 sublima in acela0 timp. Este de observat ca nici cei mai mari lingu0tori ai maririlor cari s'au strecurat in aceasta %ark nici anumiii oameni din epoca fanariota, gata sa cada in genunchi la pragul CurIii, nici cei cari a teptau dela mila stapanitorului mijloacele de vieala pe care 0 le puteau ca tiga prin munca 0 inallarea pe care trebuiau s'o dobancleas ca prin merite, nici ace9tia n'au facut ce s'a fdcut odinioara, supt influenla vechiului Orient asiatic, In Roma bizantina, unde se vorbea de sfanta prezen0 a Imparatului, care, in trasura sa sfanta, trasa de cai sau de catari, deopotriva de sfinii, era incunjurat de oameni asupra carora, dupa o ierarhie foarte savanta, se intindea ceva din aceasta sfinitnie, in gradul cel mai inalt, a aceluia care purta coroana Faraonilor, a regilor Asiriei 0 Babiloniei.

111 112 SFATURI PE INTUNEREC SfinIenia la poporul romanesc nu se coboara pe pamant deck numai in domeniul moral, pe cand, in domeniul material, suntem cu toii frali intru Hristos, avand a ceia i parinii, a canon bunatate, mila i dreptate este socotita ca se intinde asupra tuturor. Sfini,i, dupa Dumnezeu i in jurul lui Dumnezeu, prin ceea ce au facut ei in ii dupa dorima i in serviciul lui Dumnezeu, sunt socotiii in calendarul rasaritean, care- i are cateva hramuri in fiecare zi, un lung ir aureolat de martini, adeca de marturisitori ai crediniii, stropita cu sangele lor, de conducatori ai celor dintai biserici, cari purtau o lupta grea pentru a se putea meininea neatinse i neconrupte. Poporul romanesc este deprins a-i cinsti, cunoscandu-le sau ba vieqa, care in ea insa i intereseaza mai pulin, i minunile, care se pot confunda unele cu altele. Ei fac parte din aceea0 lumina i se confunda intiinsa, in deosebire de alte popoare,.1 mai ales in deosebire de catolicism, care, dupa anumite forme de marturisire, de judecata i de proclamare, poate sa prelungeasca pana in zilele noastre, pana in clipa care trece, acest irag de sfinci, i in deosebire i de unii Orientali, cum sunt Grecii, cari au sfinci a canon viewp poate fi datata din anii istoriei moderne. Romanii s'au oprit foarte hotarit la timpurile eroice ale crwinismului in ce prive te sfinienia, i dincolo de acestea nu inteleg sa primeasca sfirqi, nici printr'o sentinia a unui tribunal, nici prin acceptarea unei tradiiii populare. S'a observat ca noi n'am dat sfinvi, de i ataiia dintre ai no tri au dus o vieava care, prin sacrificiu sau prin exercitarea zilnica

112 II EFANT *I SFINTENIE o LA POPORUL AOMANESC 113 a virtutilor celor mai inalte, de0 n'au ie0t cu sabia in mana 0 nici n'au opus pieptul lor sabiei dupnane, au fost Para indoiala vrednici de a figura 0 in eandul sfintilor celor mai venerati. S'a vazut in aceasta o slabiciune a sentimentului religios la noi 0 chiar lipsa acelor merite care pot sa asigure cuiva sfintenia ; de fapt, este altceva : admirabila noastra discretie, pretuirea foarte modesta a oamenilor no tri 0 a poporului nostru luat in intregime, a carui vrednicie se cere cautata indelung pentru a fi descoperita in intregimea ei. Dar, in afara de <4 Dumnezeu stantul * 0 de sfintii cari-i stau imprejur, poporul nostru leaga de anumite notiuni acest calificativ de u sfânt )). Altadata voiu cauta A ark ce este pentru clansul legea, dar e, o spun Inca de acum, ceva ce intrece textul unei legi scrise 0 impartirea in paragrafele ei, atunci and este vorba de o judecata. Dar niciodata, endindu-se la legile acestea traditionale, care fac parte din obiceiul parnântului 0 care sunt ap de scumpe sufletului sau, legi in con9tiinta &kora a trait atka vreme, el n'a oerut peste d'ansele codurile, a a de greu de amintit 0 de pedante, in care este silit astazi sa-0 inchida existenta, Para sa li poata intelege rostul 0 uneori nici limba. El vede ceva mai mare deck toate legile care au fost 0 care pot ieci din mintea omului intr'o mai buna chibzuire a marginirilor, Impartirilor i pedepselor, caci de rasplatire 'Ana acum nu se vorbecte in niciun cod, rasplatirea care ar trebui sa figureze alaturi de pedeapsa, pe and ea ramâne in sama colic-tilt-10i publice 0 Dumnezeu ctie cat de putin

113 114 SFATURI PE INTUNEREC se ocupd constiinia publicd de aceasta sarcind asa de Insemnatá si nobild a ei! Romfinul care nu zice niciodatd nsffinta lege», recunoaste o t sfântd dreptate». 1 Sfanta dreptate» este din toate domeniile ; ea nu priveste numai procesele. Locul ei este inaintea unui mare tribunal, insuflelit de sentimentele cele mai inalte si capabil de chibzuirea cea mai inleleapta. Când poporul nostru spune cd se cere sau s'a fficut un lucru <( pe sfânta dreptate», ceea ce nu se va intdlni nici la un alt nearn, este vorba de un lucru cu desdvdrsire incontestabil, pe care nimeni nu se va putea gandi a-1 tagadui, care face sd arnuleascd gura tuturor avoca- Iilor si sd cadd sentiniile tuturor acelora, numerosi intre judecatori, cari n'au in deajuns intelegere si inlelepciune. Aceasta de si oamenii au tribunale pentru a rosti in nurnele societd-cii sentinie asa de grele in mijlocul neinielegerilor dintre dânsii, care ating interesele, dar care, In acelasi timp, sunt in legdturd cu o vieald intreagd, cu sentimentele cele mai adfinci si mai inalte si cu ideile cele mai esemiale de care este capabild mintea omeneascd. Ce nu este # pe sfânta dreptate», noi il rdspingem si cdutdm sd stricana orice resultat iese pe alâturi de dânsa. Cu o rdbdare admirabild, asteptilm oricdt de mult pand ce, printr'o sentinld de sus, se face alegerea intre ce a hotárit omul si intre ce este corespunator cu normele neclintite, necldtinate de nimic, ale # sfintei dreptdli». Când, apoi, Romanul vrea sd dea o asigurare, asigurarea aceasta el n'o cuprinde intr'o serie de demonstra-cii si nu alearga la toate ideile abstracte ca sd le alinieze, sd le insire, pentru a convinge pe cineva ed. inteadevar

114 0 SFANT s SI a SFINTENIE s LA POPORTJL ROMANESC 115 se va linea de cuvantul pe care 1-a dat, cuvânt pe care de multe ori 11 vezi, la omul obi nuit, mult mai intemeiat decat la acela care intrebuirgeaza Termenul de ((onoare*, i se jura pe dansul, de i adeseori uita in clipa urmatoare ce juramant a facut, intrebuinland un cuvant nou pentru o nqiune pe care noi o cunowem de mult, dar o numim altfel i nu intr'un singur chip. Cand iii va spune omul nostru ca un lucru este e sfant )> aceasta inseamna ca nicio putere din lume nu poate sa-1 aduca a parasi ce a fost pecetluit cu termenul intrebuincat in ce prive te divinitatea i fiinlile cere ti care o incunjura. Acestui popor insa ii place i. o glurna. Gluma atinge de obiceiu formele straine ale religiei care i-a fost impusa de regimurile ce au trecut, sau de imprejurari care nu-i ingaduiau lui insu i sa- i creeze formele. De # Tatra nostru # slavonesc el va rade, prefacandu-1 inteun caraghios : <( hotci na ca taca gospodi buda ca #. Un anumit cler, foarte amestecat cu societatea, prin urmare, expus la ispitele i la primejdiile ei, prins in interesele pe care fiecine le socoate din punctul sau de vedere, a putut sa fie linta unor atacuri ale folklorului popular, de care acest produs satesc care era preotul, traind in mijlocul celorlal0 larani, nu s'a socotit de-a lungul vremii, doar pana la ivirea unui anumit clericalism de imprumut, peste masura de jignit. Ceea ce este sfant, ceea ce reprezinta sfincenia, ceea ce este sfincit, scapa insa, de obiceiu, de aceasta ironie populara. Cu toate acestea, cand, la o naiiune foarte viteaza, este vorba de sentimente opuse vitejiei, care

115 116 SFATURI PE INTUNEREC la unii oameni dintre ai noqtri sau la unii dintre sträinii din mijlocul nostru capatà o expresie de groagt deosebità, atunci se vorbe te de # sfânta hick' *. Acel care a fost prins de o (c sffintà fricfi *, treze te in mintea noastra icoana cui nu este urmarit numai de puteri omenqti ce s'au luat dupa dânsul, ci pare cri ar fi cazut asupra lui eine -tie ce ostinda 9i prigonire cereascg. Este acel 4 horror sacer *, acea << groaza sfânta * de care se vorbe te In paginile literaturii latine. Astfel ne gasim intre hotarele unei vechi tradiiii 0 nu inaintea unor improviza/ii glumele ale unor timpuri apropiate de noi. De altminteri, pentru poporul românesc, # sfinienia * nu ffirnine numai in legâturà cu ceea ce inchipuirea lui apaid materialist intr'un loc anumit deasupra stralucitoarei bolte a cerurilor. Sfinlenia nu face parte din domeniul mai marginit al frumuselii; ea trfiie te in mijlocul nostru aici, pe pamfint. Nu numai Dumnezeu 9i sfiniii sfincesc, dar noi in ine avem in rnijlocul nostru ceea ce trebue pentru aceasta sfinienie. Noi conacram prin felul cum traim, prin ideile pe care le urrarim, prin toata puterea de credin0 i de sacrificiu, prin toatti munca pe care o punem in urmarirea acestei Iinte supreme, noi consacram, in alt fel i in altà másurg, dar consacram totu i, anumite lucruri din cuprinsul vielii 9i al societ4ii In care traim. Doar de aceea, cfind socotim valoarea situaiiiilor i a omului care ajunge a le avea, uneori 9i el prin meritele sale, alâturi de atalia aliii cari le au fail niciun merit, se roste te acel cuvfint de admirabila InIelepciune populara, ca # omul sfinie te locul*.

116 4 SFANT, 1 S SFINTENIE * LA POPORUL ROMANESC 117 Cine s'ar fi gandit vreodata sa spuna contrariul, ea <docul sfine te omul?* Prin atatea locuri inalte au trecut oameni cari, inferiori acestor locuri i inainta ilor pe cari i-au avut, n'au tiut sa se puna de acord cu tradilia intrupatà in acele locuri, i de aceea este o bucurie cfind.se IntAmpla cateodata i acest lucru 'flare, pe care con tiinla publiea 11 aclama: un om care 1ntr'adevar # 0-a sfiniit locul n. 25 Iunie.

117 XVII DESPRE u DREPT» SI t DREPTATE» In irul nqiunilor fundamentale la care ma gandese de o bucata de vreme pentru a incerca sa mi le lamuresc mie intaiu i sa le fac cunoscute, eu ce explicaiii pot da, poporului nostru, mi se prezinta acum aceea de (c drept» 0 4 dreptate». A cerceta ce inseamna 4 dreptul» i # dreptatea», este In acela i timp un mijloc de a inlatura o parere foarte larg raspandita, pe care o intalnese in ulthtul timp i la unul din cei mai buni prieteni ai miei din FranIa, la un cercetator foarte adânc al problemelor privitoare la e-vul mediu i care, intr'o lucrare despre navaliri, ajungand la Romani, nu face deck sa reproduca, repetand argumente de nicio valoare, imprumutate dela Roeslerienii austrieci i dela partizanii unguri ai teoriei parasirii Daciei, nu face, zic, deck sa afirme ca inainta ii no tri au parasit candva aceste locuri, ca s'au pierdut prin cine -tie ce Arai balcanice, ca s'au intors de acolo, de i nu-i izgonea nimeni din patria veche 9i nu-i chema nimeni intr'o patrie nouil, ea, strecura0 in vaile acestea ca o biata populalie manata de \rant, ei u'ar avea niciuu

118 DESPRE I DREPT $1 I DREPTATE s 119 drept istoric 0 ca. se pot sprijini in partile ardelene, catre care s'ar fi indreptat, intaiu, emigratii, doar pe faptul ca niciunui popor nu i se poate cere socoteala de ce se gase9te pe pamantul unde este i ca, prin urmare, fiind acolo, trage tot dreptul de a ramanea din stapanirea de fapt pe care o exercita. Sant i foarte multi Romani, in afara de filologi, cari in mare parte sunt de aceea0 parere ca 0 invatatii straini, cari, vorbind aqa, inteleg sa ni dea o lovitura, Romani carili Inchipue vieata noastra timp de o mie de ani ca intr'adevar, cum o numea Xenopol: #o enigma istorica *, sau, cum o nume0e domnul Lot, in cartea despre care am vorbit, ca # un adevarat mister *, a carui desluore deplina nu s'ar gasi niciodata. Adeca noi am fi fost in timpurile acelea de adânc intuneric, in cursul carora nimeni nu s'a uitat la noi 0 n'a insemnat nimic despre fiinta 0 rosturile noastre, o adunatura fara nicio coheziune, fara niciun fel de solidaritate, incapabili de a ne ridica pe o treapta de prganizare mai inalta, a a o gramada de oameni trecand dela o generatie la alta fara sa fi ca tigat nimic i a caror vieata nu poate fi a ezata supt niciun fel de carmuire. Pe langa atatea argumente, ar ajunge ce se poate spune despre rostul pe care-i are in limba noastra cuvantul de # drept * 0 # dreptate *, pentru a rasturna tot acest edificiut.nidicat cu atata truda de oameni a caror du manie nesatioasa se rapede 0 in forma scricrilor istorice asupra unui popor care, prin toate insuorile sale 0 prin tot felul sau de a trai, merita, dela vecini, ca 0 dela cercetatorii tiintifici, un alt tratament. Caci,

119 120 SFATURI PE INTUNEREC in adevar, nu cunosc niciun alt neam despre care sa se poata spune mai mult ca are e par de lup *, far% sa fi aratat in vreo imprejurare e6 este stapanit de instinctele acelea de cruzime i prada care fac ea oricine are par de lup * sa fie evitat de alte neamuri. Ceea ce corespunde euvantului a drept >> in frantuzescul a droit *, in italienescul <diritto #, este numai o idee abstracta, de origine fire te mai tarzie, in legatura cu o desvoltare. mai inalta a civilizatiei, este un concept superior al unei vieti juridice ajunsa la o mare inaltime. Nu s'ar putea spune la celelalte popoare de limba romanica i de origine latina ea au un drept popular numit cu insu i acest cuvant, precum, in ceea ce privqte popoporul roman, expresia se infaiiseazd dela sine, <( obiceiul parnfintului* nefiind altceva decat tocmai acest drept popular, care a servit la toate judecajile de-a lungul veacurilor i a carui urma se simte i in legile de mai tarziu, al caror principiu, i uneori forma lor insa i,.au fost imprumutate dela popoare la care conceptiile juridice s'au desvoltat in conditii rnult mai prielnice cleat la noi. Dar la Romani drept * nu inseamna numai un total de datine populare care preced i inlocuiesc codurile venite mai tarziu. Pentru ai no tri <dreptul>> este o idee cu mult mai inalta i cu mult mai deplina, care- i are In ea ceva din acea sfintenie despre care, in timpul din urma, am vorbit tot aici. Cand unul dintre ai no tri spune: <acesta este dreptul mieu aceasta Inseamna ea' el este gata sa intrebuinteze toate mijloacele sale pentru a duce la capat i cea mai

120 DESPRE 4DREPTb $1 DREPTATE 121 invier unata lupta nurnai ca acest <drept> sa nu fie tirbit. In <dreptul» sau omul dela noi se inchide ea intr'o ceta- Iuie. Mi carile cele mari pe care le-a facut acest popor au fost toate stfirnite i duse 'Ana la urma cu o hotarire nebiruità de o atingere adusa acestui <drept». Pentru «dreptul» Incalcat de catre Imparatul bizantin, care avea nevoie de bani la o casatorie, s'au ridicat acei ciobani din Pind eari au intemeiat o alta ImparaVe peste ImparaIia calcatorului de 4 drept *. Pentru «dreptul» lor s'au luptat Varanii din partea apuseana a Ardealului atunci ca.nd arenda ii armeni, sau de alte ai fiscului imparatese, se atingeau de un <<drept> care nu suferea nicio jignire. Pentru <drept> s'a pornit, cu <adunarea poporului * a lui, imitând mi earea sarbeasca a lui Caragheorghe din Serbia, i ea sprijinita pe anumite conceplii comune tuturor popoarelor din Sud-Estul Europei, care n'au fost totdeauna slave, Tudor Vladimirescu, i noua societate româneasca pe care o avea inaintea sa acest boierina, care nu era strain de cultura timpului, trebuia sa fie sprijinita, impotriva apucaturilor unui fanariotism darâmat, pe «drept». Iota, prin urmare, doua inlelesuri ale acestui cuviint: pe de o parte, noliunea juridica, iar, pe de aka parte, o conceplie de caracter fundamental, pe care se sprijina intregul a ezarnânt social al naiiunii române ti. Dreptatea» nu este altceva deck recunoa terea 9i proclamarea < dreptului». «Dreptatea * aceasta este un lucru sacru, i de aceea se spune <sfânta dreptate *.

121 122 SFATURI PE INTUNEREC Pentru a infari un lucru, face cineva apel la aceastà dreptate sfântà, care nu suferä niciun fel de contrazicere. Privilegiile de care se bucurà o parte din poporul românesc se chiama impreuna, intr'o limbà uitatà de noi: 4 drept4ile * acestui popor, o dreptql* cu greu stabilite, si de aceea necontenita i darza luptd despre care am vorbit inainte. A conduce o so cietate, aceasta inseamna a o 4 direge *, cuvint care vine de-a-dreptul din tezaurul latin si acela care are conducerea este un odiregator*; am spune astazi: un director. Actele in care se cuprinde o dreptatea * acordatà in puterea o dreptului *, acestea sunt < drescle * cuiva, si eine se intaliseaza la judecatà având o dresele * sale, bune, adevarate i pecetluite, acela nu poate cleat sa fie sigur, inaintea unor judecatori o drepii *, de a dreptatea * sa. Vin acum la un alt inieles, care acesta aparcine poporului nostru i numai lui, in mijlocul celorlalte neamuri legate de noi prin origine si limba. Daa vrea cineva sà asigure cá spusele sale corespund cu o adevarul*, pe care noi 1-am pastrat si dela care avem e adeveritorh*, cari cercetau o stare de lucruri, si avem, cu un sufix slay, o adeverirga *, care reprezintà siguranla scrisa a unei situaii, cu tot ceea ce este, o adev-arat * inteinsa, atunci Francezul, ca i Italianul, Spaniolul, Portughezul vor vorbi numai d acest adevar, de ceea ce este 4 vrai* pentru Francezi, de ceea ce este e vero * pentru Italieni, i asa mai departe pentru ceilal/i fraii ai nostri,

122 DE SPRE I DREPT I $1 I DREPTATE I 123 Pe Iânga acest cuvânt de # adevar *, la care recurgem de atatea ori 9i la care ne inchinam cu toata puterea noastra, inielegand Ca o societate menita a dainui nu se poate sprijini pe minciuna, ci numai pe # adevar *, pe # adevarul * care se poate # adeveri *, noi mai avem inca i un inceles al cuvântului de # drept *. Cfind ii iei socoteala cuiva, se poate intfimpla sa-i cei, Intr'o forma imprumutata, sa arate adevarul, sau, inteo forma mai -potrivita cu tradiiia binelui: # sa spuie adevarat *, dar in cea mai veche tradicie a limbii noastre este expresia de # a spune drept *. Sunt multe cuvinte ale unei cugetari mai inalte pe care noi nu le-am imprumutat din alte limbi, precum au facut deosebite popoare atunci &And au ajuns la o anumita treapta din desvoltarea lor. Ni lipse,te, de exemplu, In vechiul vocabular, # curaj *, ni lipse te # cavalerism i, ni lipsc te c( nobleia *, dar ni lipse te i ceva pentru (csinceritate *. Si nimic nu Ira poate spune a intre popoarele care, intr'o masura mai mare sau mai mica, au plecat dela vechea Roma, sântem cei mai pulin sinceri. Dimpotriva, foarte multe din suferinlile noastre de odinioara au fost datorite inainte de toate neputin%ii In care ne-am gasit de a strecura prefacatoria sau lingu irea, tagaduirea brutala, unei sinceritali In marturisirea adevarului. Multe vieli s'au stins din cauza acestei necesitaci suflete ti de a nu ie9i din marginile lucrului pe care-i -tie cineva ca este adevarat. Dar, daca se giindwe cineva mai adânc asupra noliunilor care ni se par a nu avea in române te cuvântul

123 124 SFATURI PE intunerec corespunzator, cred c'à va descoperi Para' multà dificultate ca de fapt este vorba de altceva: ca' Românii pot intrebuinta acela9i cuvfint pentru mai multe inielesuri i cd sânt destul de ageri 0 de dibaci, destul de me teri in intrebuiniarea acestei minunate limbi, pe care din veac in veac au imbogatit-o, pentru ca niciodatà sa nu se produca o incurcaturà intre aceste inlelesuri deosebite i ṗrin urmare iatà omul sincer care este un om # drept», 4 drept * supt raportul moral, precum, atunci cand se line mândru, neincovoiat, este cineva 4 drept * supt raportul fizic. Acest # om drept * se va inchina totdeauna # dreptului * i va cere oricand sà i se dea # dreptatea )> hii intreagâ, chiar 9i. impotriva u dreptàlilor * smulse cu me tepg de aliii dela # dreggtorii # Orii sale, sau ai Orli eareia ii este supus, fiind cà este obi nuit a afirma virtutea fundamentalá a sufletului sau printr'aceea, cri, in orice imprejurare, inaintea oricui 0 cu orice risc, el 4 spune drept *. 9 Iulie.

124 XVIII NOTIUNEA DE «CARTE * LA ROMANI Este o problema in ceea ce prive te legaturile pe care poporul nostru le-a avut cu invalatura, o problema care nu e Fara o oarecare rezistenia actuala la un invalámant de caracter formal i artificial, al carui folos nu-i vede dela Inceput, pentru vieala obipuita dela lara. Cad cei cari InvaIa sfint socotiii ca oameni cari prin aceasta chiar tind a se desface dela mediul kr i a capata o slujba dela Stat, In imprejurarile de astazi, iar, in imprejurarile de odinioara, Invalatura fiind un drum deschis pentru o situalie in der, de unde expresia: t ca doar nil se face popa o. Ar parea ea aceasta arata ca poporul nostru n'a manifestat fava de cultura spirituala, inleleasa a a cum o puteau inlelege ali,ii in raport cu &Ansa, aceea0 tragere de inima pe care o gasew cineva la alte na%iuni, i in rfindul intai la Greci, la cari i cutare eantec popular arata bucuria omului care se duce la coala ca sa capete acolo lumina, Grecii pricepandu-se de altminteri sa intrebuirgeze aceasta tiinia de carte pentru afacerile in care vor ajunge sa fie amestecali. E rezisten0 fa Va de legile 9co1are, revolt& impotriva masurilor de constrfingere care

125 126 SFATTJRI PE INTUNEREC se resolva in amenzi, pentru felul cum se intbarce copilul dela invalatura cu mai pulina aplicare in ce priveste munca la camp si cu foloase foarte indoelnice in aka direciie pe care ar lua-o activitatea lui. Conflictele care se ivesc si acum si destul de adeseaori intre pariniii copiilor si intre invalatori, si anume mai ales &and inva- -catorul este bun si cauta sa aplice tot ce-i este incrediniat prin lege, toate acestea ar contribui deci sa faca a crede ca, desi Romanul are o muliime de insusiri culturale asa-zicand din nastere, caci ele fa c parte dintr'un stravechiu fond de cultura devenit instinctiv, cu toate acestea el se arata foarte rebarbativ in ce priveste macar cultura decretata de Ministerul Educaliei. *i aici cred ca o cereetare mai amanumita a cuvintelor pe care le intrebuin-ceaza poporul romanesc poate folosi la ceva pentru a desavarsi cunostinia si a acestui capitol din viea/a sufleteasca a lui. Am vorbit de «Invalatura», cuvant de care s'a legat mai tarziu, in organiza-ciile scolare ce au venit pe urma, noiiunea de (( invacamant s, care este exprimata fara indoiala printr'un cuvant de caracter latin, dar este o fabrica-cie abstracta ulterioara. Nimic in celelalte limbi neolatine nu corespunde romanescului 4 inval s, (( a invala s, (c invalator s. Radacina latina este, evident, (( invitiare *, prin urmare trimete la un <4 vitium )), care in vechiul tesaur latin n'ar avea totdeauna un sens rau, ci inseamna oarecare obisnuiaca, oarecare deprindere. Daca se gandeste cineva la cuvantul de (< inval s, se zice ea: (( orice inval isi are s'i desval s, daca se opreste

126 NOTIUNEA DE 4 CARTE s LA ROMANI 127 asupra formulei de moralisare ca unuia 0 altuia i-ar putea folosi in experienla vietii ceva ca CinvkAturä *, atunci se vede cd sensul propriu-vorbind didactic nu este singurul pe care-1 au cuvintele din aceastd clasa 0 categorie. De fapt u invkatura * i tot ce este in legatura cu &Ansa inseamna impunerea unor deprinderi, nu omului, ci animalelor. S'a petrecut acela0 lucru cu trecerea unui cuvant din domeniul acesta inferior in domeniul superior al omului, ca i cu termini ca <4 a inlarca *, a arui origine trebue cautatà in <( Iarcul * oilor i in inchiderea in t Ian *, sau 1 a in ela * care nu inseamnd deck intrebuiniarea anumitor mijloace de dibacie pentru a face ca un cal sälbatec sa primeasca pe spinare # eaua *. Dar dela aceste accepiii ale cuvantului (c a invka * pan'a la cea pe care a capatat-o pe urma in dorinca de luminare pe cale metodick pana la treapta mai inalta a unei noliuni, este o cale lunga, i lamurirea in ce prive0e deosebirea acestei lungi cai nu se poate recunowe numai in cercetarea acestui singur cuvant, ci trebue sä recurgem la altele. S'a incercat, acuma in urrnk in ce prive0e cuvantul # coalà *, sa i se gaseasca originea de aiurea, cautandu-se pana 0 in domeniul unguresc. Este adevarat ck in vechea organizalie rornana 0 bizantind, # schola * n'are niciun inieles in legatura cu educalia 0 instructia, ci inseamnfi o anumita categorie din armata, anumite grupuri de osta0 cu caracter comun. De aici s'a trecut la sensul de grupare didactick dar aceasta numai la Bizant 0 mai tfirziu. Insa legaturile pe care le-au avut ai no tri cu

127 128 SFATURI PE INTUNEREC lumea bizantina au fost foarte indelungate i intime, i ele s'au putut strecura i in domeniul noliunilor comune i oamenilor mai modqti. De sigur a #,colar * este un neologism, odinioa-rá putfindu-se intrebuinla cuvântul de (r invdocel * aldturi de acela de # InvaVator *. In secolul al XVII-lea, pe vremea lui Udri te Nfisturel, cumnatul lui Matei Basarab, ca hate al Doarnnei Elina, i pe vremea boierului muntean, mai inalt ca inv5-dtufa' deck tori contemporanii sai, Constantin Cantacuzino Stolnicul, care fusese pe la Constantinopol, Veneiia, Padova, poate i. pe la Viëna, eine voia sa. se intituleze ca om cu invaidturà, care a trecut prin coalá, ILO zicea : 4 spudeu *, dela cuvfintul grecesc # spudeos *, din 4 spud! *, care inseamná u studiu*. In secolul al XVIII-lea, cutare tipa'riturà nume te pe cei cari umbld la 9coa1à, iar 9coala fiind slavoneascá, # invillatura * era intitulata # ucenicie *, colarii: # ucenici *, i se intrebuinla deci i cuvfintul de # ucenie * pentru 4 spudeu*, se Intaine te termenul nou, care n'a avut, de altminteri, o mare elspfindire, ci se pare ca a fost mai curfind o incercare, de # sholer *. Dar, Inca odat5, in ce prive te coala insà i, se poate admite cu siguran-p cá nu gre im creztind cà este vorba de un Imprumut recent. Aceasta i pentruca altfel n'am putea inielege in ce fel au fost numite odinioara tovara iile de invalgtori.1 inva- -Wei prin care se transmit anumite cuno9tino, care nu se pot capata deck pe cale metodica, in deprinderea limbii slavone, a unei caligrafii admirabile, care, in forme ce nu sunt acelea i in Moldova 9i Tara-Româneasca, s'au

128 NOTIUNEA DE 4 CARTE * LA ROMANI 129 transmis de-a lungul secolelor, apoi obi nuinla unei ortografii ceva mai bune deck aceea pe care aratà a o cunowe anume candidali la bacalaureat, cari vorbesc de # coniferii>> literaturii române, in loc de q corifei >>. Toate acestea dovedesc de sigur inilierea prin ceva, care, cu catedrã sau filth catedrà, inaintea unor banci sau cu lipsa bdncilor, foarte probabil fárá catalog, nesimiindu-se einvalatorii» datori sa dea note, reprezinta in acele timpuri o adevdratd 9coalg, al c5rii nume nu poate fi g'asit aiurea deck acest cuvfint insu i. Mult mai interesant este rezultatul care se poate ciipiita din cercetarea cuvântului (( carte )). 8i acest cuvânt trebue pus in legâtura cu ce inseamná termenul corespondent la celelalte popoare neolatine, sau cu ceea ce, in loc de a deriva din # charta )) latina, isprave te la popoarele acestea prin a numi noliunea corespunzatoare. Pentru Francezi, # charte ), este un document. Constitulia pe care au dat-o Bourbonii restaurali in Fran%a la caderea lui Napoleon, netrebuind s'à se cheme, dupà ideile conservatoare, cu acest cuvfint chiar de Constitulie, s'a numit # Charte )> 9, adeca binefacerea data de Rege, <4 octroyee 1), intocmai cum, la noi, prin anii 1830, cfind, supt proteciia ruseascä, a fost vorba sa se dea o forma' constitulionald Igrilor noastre, s'a intrebuiniat expresia de (c Regulament Organic )), al cárii cuprins ca noliune este fire9te exact acela9i ca i acela al Constituliei, termen care nu putea fi rostit. Pentru 1) Cf., la noi, g lucru cu fart 7).

129 130 SFATURI PE INTUNEREC Italieni, 4 carta * inseamna hârtie, pe când noi am imprumutat termenul acesta de 4 'Artie * din grecqte i, poate, deoarece a este schimbat in i, imprumutul acesta s'a nu apaqind unei epoci mai tarzii, in care schimbori ca acestea nu s'ar fi putut petrece. Bogalia termenilor izvorili dela 4 hârtie * aratà, de altfel, o veche origine: avem, astfel, 4 halloage *, 4 hârtilark *. Este interesant insá ca, precum 4 charta * a ajuns la Francezi sâ insemne un act scris, venind dela cfirmuire, dela caimuirea cea mai inalta, regalitatea, tot a a, la noi, Fara sa fie vorba totdeauna de un beneficiu formal, in legatura cu eine tie ce lucru insemnat, se zicea 4 carte domneascd *. 4 COrturar * chiar poate fi in legatura cu aceasta pregâtire, supraveghere sau pastrare a 4 carlilor domne ti*. In domeniul juridic, care este a a bogat la Romani 0 aratà la darqii 0 vechimea culturald i transmiterea unor norme de organizalie destul de inaltá, se spunea curent, ramânând pe urmo numai ca un proverb fárd aplicalie practico imediatà: <c Ai carte, ai parte*, ceea ce inseamnd tratarea afacerilor prin documente, a a incat, daca n'ai aceasta 4 carte *, iscalità, pecetluità, redactath in anumite forme, n'ai 4 partea * pe care o ceri dintr'o mo0enire, sau dintr'o avere, dintr'o afacere. Cu totul din alt domeniu, care este in legatura cu elemente de care se folosea cineva pentru a scrie, ceilalii neolatini, cari au parasit tablele cerate de odinioarà, facute lemn, au pastrat acest fel de a face totu0 insemnari 0 de a le cuprinde in oarecare legatura mate-

130 NOTIUNEA DE i CARTE s LA ROMANI 131 rialà, pe «liber *. De aici vine francezul «livre *, italianul 4 libro *. La noi, tocmai fiindca se intrebuinia cuvfintul de «carte * numai pentru documentele oficiale, in secolul al XVIII-lea s'a incercat pentru cartea cum o inlelegem noi o expresie care se pgstreaza i pana astazi in Moldova, dar numai in ce prive te elementele legaturii, «trataj *, de unde s'a fdcut «tartajele *, care, pe vremea noastra, la elevii de 9coald insemna copertele legaturii ; cuvfintul vine fire te dela «trait* tratat, manual. Dar ceea ce ne face sd credem cà poporul din vechile vremuri a dat cuvfintului de «carte *, daca nu in-celesul unui numar oarecare de foi, de file, de «filade *, cusute sau legate impreung, cel pulin un sens (c carturaresc r>, este expresia curentä de 0 a invala carte *. Deci una este «a invala» in general, care se aplicg in ce privqte omul la me te ug, i altceva este «a invala carte *, ceea ce inseamna o precizare ca e inválatura * aceasta trece in domeniul lucrului scris i tipdrit. Din aceastà cercetare de-a lungul cuvintelor, care pdstreaei fiecare din ele un intreg suflet 0 o intreaga istorie, reese c'd i. in acest domeniu poporul nostru n'a fost printre cele din urmà, ci cd, intr'un complex mai larg, cuprinzand idei din regiuni deosebite i cuvinte care i-au schimbat adeseaori sensul, el a avut o inielegere pentru ceea ce formeazd astazi «carturarul D nostru. 23 Iulie.

131 XIX 4 INTELEGERE», «PRICEPERE» 1 4 INTELEPC IUNE» Poporului nostru ii place sa aibet a face totdeauna, nu numai cu oameni cari inieleg lucrurile la care s'au gfindit, pe care le prevedeau ca le vor fi infaii ate, dar cari sd aibà o dispozitie permanenta de a InIelege, dispozilie care se invedereazd i in formula, atat de frumoasfi, a «omului de laceles». Cu «omul de InIeles * nu se strich vorba, cu 4 omul de Imeles * nu ajunge cineva la rezultate nea teptate, cu «omul de inieles * nu se intimpla ca, pornind cu cele mai bune intentii i vorbindu-i, sd te treze ti, tocmai pentru a acela cdruia te adresezi nu «Inlelege»,la rezultate de säli pui mfina in cap. Una ai spus, altceva a InIeles, i s'a suparat, IIi rfispunde cu cuvinte pe care dumneata, «om de InIeles 0, le InIelegi bine, dar nu poli raspunde a a de u or, 9i de acolo o afacere stricatà, sau o prietenie Impulinata. 4 Oamenii de Imeles» nici n'au nevoe totdeauna s'a vorbeasca. Poate chiar ca, atunci and cineva se arunat asupra lor cu un potop de vorbe, aceasta ii pune pe

132 INTELEGERE 6, PRICEPERE 5! INTELEPCIUNE a 133 ganduri, nu cumva se urmareste o inselare. Este un popor care in privinla aceasta ne intrece pe noi cei cari vorbim cand trebue, cum trebue si cat trebue ; este vorba de poporul englez: nu odata anumite discuiii cu Englezii n'au ajuns la rezultatul dorit, fiindca diploma/ia care s'a insarcinat cu o misiune, deprinsa cu altfel de lume, a crezut ca trebue sa inceapà cu tot felul de considerqii generale, cu tot felul de manevre de incunjurare, cu tot felul de gesturi de politela si nu baga de seama ea, in masura In care inainta cu mijloacele acestea de circumvenire, in aceeasi rnasurd se indeparta ateacia si interesul aceluia la care venise. Cateva cuvinte asupra celor cunoscute si cateva indicalii in domeniul necunoscutului, atat cat trebue pentru a se ajunge la solulia dorita, ar fi facut o mult mai buna isprava cleat toata aceasta vorbarie inutila, menita sa indispuna pe interlocutor. Daca se coboara cineva in acele admirabile marturii ale trecutului nostru, in care nu sunt numai vorbe, dar si atatea dovezi de inalta incelepciune, s'i vom vorbi indata despre deosebirea care este intre u in-celegere* si ainielepciune» si despre marea insusire pe care o dovedeste, in acest domeniu al distincliilor, poporul nostru, in cronicile si iri memoriile noastre, care reproduc dese ori atatea conversaiii, se poate vedea ce 4 oameni de inieles >> erau inaintasii nostri, din ate greutaii au iesit prin aceasta mare insusire, ate tragedii au putut inlatura, ce impresie bun& au produs asupra acelora cari au avut afaceri cu dansii, prin aceasta scurtime a graiului lor, prin aceasta putinla de a prinde indaa lucrul care

133 134 SPATURI PE INTUNEREC intereseaza, fait% sa fi dat atatea explicalii preliminare. Ian', gi in marturia unui strain, a vizitatorului apostolic cu un rost de episcop latin, venit la noi pe vremea lui Vasile Lupu, ni se prezinta atatea convorbiri cu Domnii nogtri : cu Matei Basarab, cu Vasile Lupu, in care se hotarasc foarte repedq chestiunile cele mai complicate. Matei vorbea 0 mai pulin, cu firea lui de batran 'hognean, pazit in toate ale sale, cleat marelul Domn cu fire imparateasca, dar cu sange strain, care a avut atata vreme in stapanire Moldova. Cand Bandini s'a prezintat la Matei gi a Iinut un discurs intr'o limb& pe care mogneagul n'o inielegea, acesta a zambit, a dat din cap, ca semn ca numai vorbe bune au putut sa se kdrepte catre dansul gi, pe urma, intorcandu-se catre unul din boieri, i-a spus numai cuvintele acestea, pe care cardtorul le reproduce in romanegte: 4 ce zice? )). i de sigur, dupa ce a aflat 4 ce zice #, el, omul << de inceles #. # a in- Ides * gi a dat un raspuns care Idea indoiala era plin de t klelepciune D. Iar, cfind clericii catolicii dela Iagi, cari nu erau totdeauna o oameni de InIeles*, gi Bandini era intr'o lupta cumplita cu cutare gef ungur al comunitalii iegene, Carol Beke, se luptau intre dangii la audieniele domnegti, care sa vorbeasca Intai, iar kvinsul pleca dela Curte cu sentimente de invidie gi urfi impotriva aceluia care i-a mers inainte, Voda facea sa se observe a nu este bine sa se certe intre ei tocmai cei chemaii prin misiunea kr sa creasca pacea gi buna intelegere ktre oameni. *1, altadata, and, dupa o biruinta cfigtigata in marginea Vasluiului Impotriva puternicii

134 t INTELEGERE I, 4 PRICEPERE SI I INTELEPCIUNE ostiri turcesti, prinsii se indreptau catre tefan-cel-mare, aratând ca sunt oameni bogaii, gata sa phi-teased prei de rgscurnparare dacg li se crula vieqa si le se redd libertatea, marele si cumintele Voevod a pus aceasta intrebare, care iardsi este din domeniul intelepciunii, pentru un # om de inceles* catre alii oameni cari puteau <( inlelege * aceasta inainte de a face o astfel de faptà, adeca navalirea pustietoare intr'o -card pe care voiau s'o d'a- 'line : # daca aveli atblia bani, ce ali cautat in sara mea saracà? *. Ne-am lamurit in ce priveste sensul acestui cuvint, pe care poporul nostru il intrebuinleazà numai fava de oamenii cari merità inteadevar a fi trataii astfel: # orn de inleles *. # A inielege *, aceasta presupune insa receptivitate pentru o idee, un interes sau o situaiie, putinia de a patrunde ce s'a spus, ce se cuprinde in aceste cuvinte, ce se trezeste la auzul lor in mintea interlocutorului. <c InIelepciunea * este Cu totul altceva deck CinIelegerea *. Pe cand ataiia oameni u inieleg*, unii mai bine, aliii mai rgu, # InIelepciunea * este un mare dar dumnezeesc, de care se impartasesc pulini. Ea inseamna alegerea intre mai multe lucruri infalisate, care se gasesc in realitatea lucrurilor sau care sunt comunicate prin aliii. i nu irrcelegem : intr'un anume moment, pentru un lucru sau pentru anumite legaturi de lucruri, ci, oricând, omul de tept, acela a carui minte, deci, nu doarme, acela care este vesnic treaz si cu ochii deschi9i, care nu se impiedecg, astfel, de lucruri pe care nu le-a 41.4 la vreme, acela este cu mintea lui cumpa-

135 136 SFATURI PE INTUNEREC nitfi, cu atemia lui, care nu se lash* niciodata distrata, si, intre aceste realitati care i se ofera, el rosteste cuvantul pe care indata, mice om cuminte 11 recunoaste a fi expresia insasi a 4 incelepciunii #. Noi am pierdut pe (( sapiens *, cintelept* in latineste, din care Francezii au fficut (( sage * si Italienii <( savio *, Intrebuintandu-se la Venetia acest cuvant si pentru anumiti magistrati, cari sunt sffituitorii cei mai inalti, stand totdeauna gata sa ajute in hotarire pe doge : in latineste ei se chiama # sapientes consilii* si, in italieneste, 4 savii del consiglio *. Nimic din aceste frumoase cuvinte n'a ramas la noi, dar tot intelesul lui <c sapiens *, care, de altminteri, la inceput a avut si o altà nuanta, care este In legaturfi cu gustul, de unde este (c sapor*, (( savoarea *, a trecut asupra cuvantului (( intelept *. s Intelept * este regele proverbelor sau <c parimiilor )) din Biblie, regele pe care, dupa dublul inteles al cuvaritului grecesc de (( basileus *, noi 11 numim (c Imparatul * Solomon. Pe bisericile noastre sunt Infatisati <4 inteleptii* lumii, Bion si ceilalti, cari sunt socotiti, cu toata gramada de filosofi veniti dupa dansii, intelegfindu-se mai mult sau mai putin unii cu altii, drept oameni cari au avut mai multa minte si stiinta la un loc, dintre toti aceia cari s'au perindat de-a-lungul vremurilor. Se poate vorbi de c intelepciunea * lui Stefan-cel-Mare si de aceea a atator bfitrani conducatori in ordinea mireana, ca Matei-Voda, ori in cea bisericeasca, in care ei sunt asa de multi,

136 41 intelegere,i, t PRICEPERE $1 INTELEPCIUNE 1) 137 De sigur, cu toata viea-ca lui zbuciumata, nenorocirile care au cazut asupra lui, imprejurarile in care, fara nicio dreptate din partea soartei, i s'a ispravit vieala, 9i Eminescu a fost un 4 imelept* al neamului nostru, 9i aceasta se vade9te a9a de frumos, pe lfinga minunata Ili opera poetica, prin paginile de proza, legate de toate problemele mari ale naliunii, pe care ni le-a lasat. Cine «incelege *, fire9te se 9i «pricepe *, insa «priceperea *, care vine.din latinescul «percipere *, ceea ce inseamna apercep/ie, patrunderea prin simiuri a lucrurilor in forma lor adevarata, exacta, are o nuania sufleteased deosebita de aceea a e inielegerii* 9i a acestei intelepciuni, care vine din multele «inielegeri* gramadite, deosebite, apoi 9i in sfar9it armonizate intre dânsele. 4 Priceperea * inseamna in cele mai multe cazuri experienla, de9i ea se intrebuinleaza 9i pentru o alegere 9i o hotárire intr'un domeniu glumei. Cine nu-9i aduce aminte de cimilitura: o La trup pepene, la cap pieptene : coco9, boule, pricepe-te, magarule *? Evident, aici nu este vorba de «inlelegerea* obi9nuita, ci, fiindca este ceva ascuns, acest lucru ascuns trebue descoperit prin «pricepere *, care este 9i actul principal al inteligeircei. Dar nimic nu arata mai bine deosebirea intre «pricepere *, desfacuta dela inielesul primitiv latin 9i adusa in acela al gandirii 9i, adaug, mai ales al experienlei, deck o altà formula de intrebuintare curenta: aceea care exprima acea experienia pe care Italienii 9tiu s'o imbrace 9i in forma bazlie a «cotoiului oparit, care se

137 138 SFATURI PE INTUNEREC teme 0 de apa rece 0, expresia : «tot palitul este priceput )). Un om «priceput * prin multele greutaii pe care le-a invins, prin multele suferinie pe care le-a inghicit, prin multele restri9ti pe care le-a biruit, un «om de inleles *, cu care poll vorbi 0 de lucruri pe care nu le tie 91 de lucruri pe care le vezi intr'un fel 0 el 'Ana' atunci le-a vazut altfel 0 cu toate acestea el este simlitor la argumentele ce aduci, un «om intelept >>, la capgtul experiencei vieiii sale 0 0iind sâ comunice prin vorbe «inteepte # tezaurul de inielepciune pe care 1-a adunat, iatal icoana, 0 in acest domeniu, a Românului de veche obfir0e 0 de fericità permanenva echilibratd. 31 Julie.

138 XX «DOMNI* SI a IMPARATb In urmarirea elementelor din care se cuprinde sufletul poporului romanesc, acela dela care in fond vine toata istoria noastra si care este in stare oricand sa modifice, printr'o decizie tacuta, dar statornica, orice idei si holdriri ale noastre, am ajuns la cloud idei politice care se cer si ele lamurite. Amandoua privesc autoritatea suprema in Stat, autoritate pe care o consider din cloud puncte de vedere deosebite si pe care le poate in-celege cineva numai dupa o mirth calatorie istorica de-a lungul secolelor, mergand chiar foarte departe, fiindca numai acolo In fund se gaseste lamurirea de care avem nevoie. Acum vreo cincizeci, saizeci de ani, a fost o mare mandrie la noi, &and Carol I, care se intitulase la inceput # Domn al Romanilor *, ceea ce a fost considerat la Viena si Budapesta ca un fel de proclamaiie iredentista, inlelegandu-se prin aceasta # Domn al tuturor Romanilor *: al celor liberi si al celor cari trebuiau sa devina liberi, daca nu prin el, cel pulin, cum a dat soarta binevoitoare, supt urmasul lui, si care pe urma a trebuit a se numeasck

139 140 SFATURI PE INTUNEREC supt aceasta banuitoare presiune din strainatate, # Domn al Romaniei* singure, i-a luat, cu invoirea Corpurilor Legiuitoare, i ele foarte bucurbase ea indeplinesc o caldu, masa' i veehe dorinta a Suveranului, titlul nou de (( Rege *. (( Rege * este un neologism, pe care 1-am Imprumutat din limba latina, prin canalul italian, Intr'un moment oarecare din secolul al XIX-Iea. Stramo ii nowi mai Indepartati aveau insa pentru Rege, cuvant de origine slava, pe care insa noi 1-am fi putut 'Astra, cu gandul i la altii deck cei cari ni 1-au transmis, fiindca el nu face altceva deck aminte te pe unul din cei mai stralucitori intre stapanitorii Apusului, un cuceritor i dominator de neamuri, care, de-a lungul Dunarii, prin biruinti asupra tuturor paganilor, i Saxoni i Avari i Slavi, ajunsese cu stapanirea pana la portile Ardealului, nu fara a influenta i asupra regiunilor mai indepartate, fiindca el era i eful catolicismului luptator Impotriva Intregii págiinatali, Carol cel Mare, titlul de (( Craiu *. Au rnai Incercat unii, supt influenta greceasca, sa Inlocuiasca acest nume de # Craiu * prin acela de (< Riga *, cum este 0 numele personal al poetului libertatii elenice, martir al acestei cause, Rigas din Vele tin, de fapt Roman de obar ie. Cand deputatii Camerei i Senatului, intre cari era i vechiul republican Rosetti, s'au prezintat inaintea celui care fusese pang atunci numai (( Alteta Sa Serenisima, Domnul Romaniei *, in traducere franceza 4 Prince régnant *, pentru a-i anunta aceasta schimbare, menita sa-linalle, cum se credea ap de mull1 deci cand s'a coman.

140 I bonn4i 9 $1 9 imparati dat coroana de olel din tunurile dela Plevna, pentru biruitorul dela Grivila, 0 coroneta de aur, pentru atat de inzestrata sufletwe Regina Elisabeta, and au defilat, in acea neuitata zi de 10 Mai, carele alegorice, reprezentând toate breslele 0 toate indeletnicirile inaintea parechii acum regale, s'a crezut ca poporul românesc a facut cine tie ce pas inainte, sau cd a câpatat in domeniul recunowerii celorlalte State o situaiie ou totul superioara. Si cu cfità nerabdare nu se wepta recunoaterea regalitaiii de dare cei cari uneori au cam intarziat-o, legand acest act diplomatic de satisfacerea unor anumite interese! Dar <( Domn * insemna pentru Românii din timpurile rnai vechi, daca nu pentru cei carili uitasera concepiiile fundamentale, pe la jumatatea secolului al XIX-lea, autoritatea suprema. Si aceasta autoritate supreind, de o independen0 absoluta, putfind sa se intinda asupra tuturor membrilor ace1uia0 popor, daca imprejurarile o ingaduiau, era de caracter imperial. Imparalia 0 Imparatul n'au fost uitate niciodata de poporul românesc. Vechii regi nu erau, de altfel, ca toata regalitatea din Sud-Estul Europei, altceva deck reprezentaniii in aceste locuri pe jumatate barbare ai acelei mari regalitali orientale, care, 0 in Babilonia, 0 in Asiria, si in Egipt, si in Asia Mica, 9i la Sciiii cari au imprumutat-o 0 transmis-o Tracilor 9i Ilirilor, nu este altceva deck demnitatea imperiala, infali find o religie menita sa se intinda asupra tuturor pariilor lumii.

141 142 SFATURI lbe INTUNEREC Roma ne-a adus o alta formä a acestei Imparalii, care vine din transrnisia mai departe, prin Alexandrucel-Mare, a acestei concepiii sacre, de caracter mondial, a Imperiului. Niciodatà regii cari apar mai tarziu, in evul rnediu, n'au crezut ea aceasta poate fi o situalie perrnanentà, ci, traind in autonomie populara, ei au visat totdeauna ceva mult superior acestei forme modeste, cu credinia ca totu9i ceasul imparatesc va sosi. Impara-cii BizanIului au fost pentru ai no9tri numai continuarea celorlalli Irnparacci, ai Romei apusene, indiferent de faptul ca acest Imperiu, care a atins de atatea ori Dundrea 9i. care a patruns 9i pina la Carpa-ci, n'a insemnat de fapt o stopânire permanentd. Cand Turcii s'au a9ezat la Constantinopol, ei erau Jrnpgra 1i, pentruca se gaseau in cetatea impardteased 9i pentruca misterul trecuse asupra lor. Cand vulturul cu douo capete a fost In sterna Austriei sau in cea, ortodoxd 9i asiaticd, a Moscovei, atunci Irnpàratul de acolo a rno9tenit, In con9tiinia poporului roman, ceva din drepturile pe care ImparaIii Romei vechi sau noi le avuser6 fire9te faià de aceste locuri 9i fard de acest neam. De aici, 9i. nu dintr'o inchinare fa0 de strainatate, a rezultat credirga, dovedita In at:a-tea imprejurori, mai ales in ce prive9te pe Imp AraIii dela Viena, a atfitor milioane din poporul nostru, pand 9i la incercarea suprerno In Mare le Rfizboiu, In care Rorninii nu erau altceva deck victirne designate ale urii oligarhiei ungure9ti.

142 4 DOMNI $1 s IMPARATI I 143 In Roma veche cuvantul de «imperator * se Intrebuinta rar, numai in anumite ocazii solemne, sau pe inscriptii 0 monede. In limbagiul obi9nuit, pentru a nu i se zice efului Statului o rege *, ceea ce amintea vremea dinaintea republicei, care era, de fapt, stapanirea regilor etrusci, cuvantul care se intalnwe necontenit este, pe langa mai vechiul o princeps *, acela de o dominus *. Din o dominus * a venit 4 Domn * al nostru. In vieata poporului romanesc nu s'a intamplat nimic care sa ingadue a fixa o deosebire intre vremea o imparateasca * 0 vremea 4 domneasca» ; nu putem gasi ceva care, in afara de aceasta tràditie, ce s'a intins peste aproape cloud mii de ani, sa fi adus scoaterea la lumina a cuvantului de o Domn*. Poate fi cineva rege, poate fi ceea ce se nume,te, in Apus, print sau duce, mare duce, cneaz, pentru unii dintre stapfinitorii balcanici, actiunea lui de stapanire este a Domniei. El o domne te *. Cuvantul bastard de 0 domnitor *, care s'a intrebuintat, cu pretentie, in cursul secolului al XIX-lea, mai ales dela Cuza-Voda Inainte, cautand a fixa o deosebire intre vremurile vechi, care in ultima lor faza erau fanariote, sau legate de Regulamentul Organic, uitandu-se ca 4 Domni * au fost 0 Stefan-cel-Mare 0 Mihai Vittazul, era iscodit pentru a da o forma corespunzatoare acelui 4 prince regnant *, titlu pe care 1-a afectionat 0 Alexandru Ioan I 0 Carol I. Nu s'a zis de obiceiu ca un stapanitor cu titlul imperial o imparate te *, dar in limbagiul obipuit se vorbe te de mere o domne ti *, ceea ce inseamna cea mai buna cate-

143 144 SPATURI PE INTUNEREC gorie de mere, 0 u9i1e prin care din biserica se trece in altar, sunt u0le a impkate0i». Se vede foarte bine cum, 0 de o parte i de partea cealalta, gradul suprem poate fi exprimat qi printr'un cuvânt i prin cuvfintul celalt. Este un proces care se observa, de altminteri, la un popor supt multe raporturi inrudit cu noi, cum este cel albanez, unde, fkä ca actualul Suveran sa poatâ avea pretemia, pe un teritoriu restrfins 0 cu o populwcie nu prea numeroasà, de a aspira la Impkkie, numele pe care 0 I-a luat este acela de a mbret *, care nu este altceva deck, tard vocalele deschise ce se intalnesc de dourt oh in cuvântul de Impkat, derivarea din acela0 termen de imperator. Aici, pentru curiozitate, o observaiie in ceea ce prive0e un cuvfint, care nu s'ar putea cuprinde in aceasta privire. Noi zicem 4 imparku* pentru a ornupr», ceea ce pentru Francezi este a la luette* ; de fapt nu este vorba deck de valul palatului, 0 a imparku * este pentru a pkku *, prin urmare iat'a un cuvânt, care trebue exclus din grupul care mai cuprinde: a imparâteasä *, corespunzkor a Doamnei *, a imparkird D, corespunzator domniiei, a impkkie *, corespunzkor Domniei. Astfel, cu &ma cuvinte, noviunea suprema in Stat, pastratà din veac in veac, nu avea nevoie de nicio schimbare pentru a insemna o fazgi nougt, cu aspiralii mai inalte, in vieqa poporului românesc. i, astilzi, and Begele a domne0e * pe tot cuprinsul provinciilor care au cunoscut all,i Imparqi, acolo rega-

144 g DmiNI $1 4 1MPARATI g 145 litatea lui intrri dela sine, in cuprinsul acelui cuvfint de imparat, pe care poporul 11 p6streaza Inca, iar in fundul gandului celor dela noi, i in momentele cele mai impunátoare 9i mai pline de strdlucire, Regele este totu0 un Domn, ceea ce i-ar da dreptul poate din când in and i la ceva mai mult ci la ceva mai pircin deck ce prevede Constitulia, pe care, acum catava vreme, noi am modificat-o pe linii apusene, care nu sunt intru toate acelea ale tradiiiei noastre politice. 13 August.

145 XXI «RAZBOIUL* SI u PACEA* IN SUFLETUL POPORULUI ROMAN Intr'o vreme &and din nou, ca in vremea sfa ierilor intre triburi i. a unor navaliri barbare, care, ori icum, ucideau mai puiini oameni, cu mijloace de lupta mai pulin expeditive, fiecarui membru al unei nqiuni i se &à invaratura sa se pregateasca pentru exterminarea, clack' se poate totalà, a alteia sau a cat mai multe, cand educalia (c energetica D incepe din copilarie, &And viitorului luptator toate mijloacele trebuitoare ca sa ajunga la o victorie a violenlei, care ar fi singurul scop al vieiii, e bine sa se caute in adancurile psihologiilor nalionale ceea ce poate sa arate gandul care, pe vremuri, inaintea teribilei noastre civilizalii tehnice, era in sufletele acelora dela cari venim noi cu Incredinlarea neroada ca in toate priviniile suntem mai sus, daca nu i mai buni, decat dan ii. In ce prive te razboiul, fiecare nalie are concepiii ce yin i din trecutul ei cel mai indepartat, care lasa acele sedimente peste care cladesc apoi veacurile urmatoare.

146 RAZDOIUL ) I PACEA* IN SUFLETUL POPORULUI ROMAN 147 Cine a Inceput prin razboiu, eine pe razboiu a bitemeiat societatea 0 a cladit Statul nu se va putea desparci niciodata, orice religie ar primi, orice civilizalie ar adopta 0 desvolta chiar, de aceasta amintire, prefacuta in instincte. Doua mari lumi nalionale de astazi o invedereaza: cea germana 0 cea engleza. Germanii au aparut luptand. Acum cateva zile, s'a sarbatorit In Germania nu tiu ce aniversare a primei afirmari de civilizaiie, de civilizaiie originala. Aceasta socoteala nu s'ar potrivi cu aceea, mult mai modesta, pe care o facea, acuma cateva decenii, un ap de mare istoric ca Lamprecht, care era totu0 un calduros na-cionahst german. Dar comemorarea primei lupte germane pe care o cunowe istoria ar trimete de sigur la o data foarte adanca. Din acest 9ir de lupte, In care biruinia e amestecath cu infrangerea, a ramas la poporul acesta convingerea, mai mult: simiul, ca e fficut ca sa domine lumea. Imi amintesc cazul, de acuma vreo treizeci de ani, al Germanului din Macedonia care facuse o calcare de lege 0 care, mult inainte de cartea d-lui Hitler, fugea pe acoperipri, declarand ca in ruptul capului nu se poate lasa prins, el ffind un German. i, pe de alta parte, cum, peste vechiul fond celtic, Englezul reprezinta cucerirea anglo-saxona 0 epopeea maritima a Normanzilor, de sigur ca de acolo vine availtul care a dus aceasta extraordinara rassa de neinfranta voini,a peste toate marile, pe Iermurile tuturor continentelor, unde vechii nascirci ai pamantului au un fel

147 148 5FATURI PE INTUNEREC de sfanta datotie de a se supune navalitorului, de a-1 asculta i servi, de a munci pentru dansul. A a fiind, nu numai ca astfel de oameni au un cuvant al lor pentru razboiu, dar acest cuvant ie0t dintre buzele a menintatoare a fost prima de al%ii, de rassele mai slabe, care au fost atacate i puse in genunchi de bandele luptatoare pe uscat 0 de temuiii pira/i ai marilor. Astfel, la rassa din care 0 noi facem parte vechiul cuvant latin, roman, de bellum a disparut cu desavar0re, dupa ce rasunase invingator, i vom reveni asupra acestui frumos cuvant stramo esc pe campiile de lupta ale trei continente. In Mc s'a impus, cu groaza ciocnirilor barbare, daca nu krieg, pe care 1-au preferat noii Germani, vechiul war, pastrat in limba engleza, din care, cu fonetica gala, s'au facut guerre i guerra, la F'rancezi i la Italieni, la Iberici de asemenea. Una din dovezile ca la noi nu se poate atribui un mare rol stapanirii germane, care a fost numai de lagar, 0 nu de Stat earmuitor, e ca in latinitatea noastra rasariteana, pe unde au trecut atatea semiricii de acestea, n'avem pentru razboiu ceva care sa vie din limba lor. Altfel a fost cu Slavii, dela cari am luat acest cuvant de rdzboiu, pe care, in vremea and cautam, copilare0e, a ne latiniza cat mai mult ca forma, am voit sa-1 inlocuim cu caraghioasa crealiune pe care limba a raspins-o indata, cu toata favorizarea oficiala, de resbel, in care ni placea sa recunoa tem pe romanul bellum. Am zis, deci, dupa Slavi razboiu 0, de0 Neculce are cuviintul de nepace o pentru starea de lucruri in vreme de razboiu. Alci continuatori in Sud-Estul Europei ai

148 i RAZBOIUL * 51 i PACEA I IN SUPLETUL POPORULUI ROMAN 149 vechilor civilizqii clasice, Grecii, n'au facut aceasta. De0 au parasit din vocabularul clasic cuvintele pentru apa, pane, vin, cal 0 a a mai departe, ei nu s'au despariit de cuvantul elenic pentru rasboiu: polemos. Aceasta ne indeamna la unele refleciii, in care se poate amesteca 9i acea parte din cuvintele care sant in legatura cu o agemenea acliune. La Greci, de sigur in mare parte urma0 ai Elinilor de odinioara, n'a fost o cucerire slava. Triburi de aceasta rassa s'au strecurat pe incetul ori au fost colonizate de Imperiul de Rasárit, care continua pe cel roman. A lipsit ciocnirea cu un grup de oameni stand o bucata de vreme in faia celuilalt, strainul aducand cu el iniiiativa, lucrul nou, care se cere numai cu numele pe care-i aduce acela. De aici conservarea lui # polemos *.. Ca i la Romanicii din Apus, noi am avut a face cu elemente straine, du0nane, vrajma9e, alcatuite in banda, care ne-au impus pentru aceasta framântare sfingeroasa cuvantul lor. Dufman e un termin de origine turanica, vrdjmaf (in legatura cu vrajba), un nume care vine dela Slavi. Noi n'avem cu ce numi o sama de oameni venili contra noastra. Acest contra e un neologism; impotrivd 0 protivnic sant iara0 numiri slave. E foarte interesant pentru blandela sufleteasca a poporului nostru ca din contra latin, pe care noi nu 1-am pierdut, s'a facut acel care, care inseamna, nu pornire inimicd asupra cuiva, ci indreptare prieteneasca spre dansul. N'am avut un Stat, dupa ce ne-a parasit i Roma Apusului 0 Roma Rasaritului, in mijlocul roirii tuturor

149 160 SFATURI PE INTUNEREC popoarelor 0 uneori, nu supt apasarea lor, fiindcd nici ele n'aveau Stat, dar cu datoria de a ne rascumpora dela dfinsele, hronindu-le 0 facându-le daruri. Neavând Statul, cu politica lui de ambilie 0 de cucerire, 6 cucerire 0, dela conquérir, e un cuvânt nou, facut supt influenla lui cucernic, care inseamno cu totul altceva, noi n'am avut tendinla rozboiului, prin urmare nici nevoia a-1 numi. Dar aceasta nu inseamno a n'am voit, 9tiut 9i putut rezista. De fapt, toatà istoria noastrk admirabild pentru cine o incelege, nu e altceva deck epopeea, nu plangerea liricä, de doind, hora 0 alte daniuri dovedind puterea temperamentului luptatorilor, epopeea unei rezistenie mai mult deck milenare. In acest timp, contra oricui, eaci nu ne-am inspdimdntat, cuvânt latin, dela expavimentare, de numorul i de puterea nimonui i am Tinut drept steagul contra oricarui ndvdlitor, <( navalirea)>, netvala sunt cuvinte slave, noi am dat lupta, am luptat. Din ace1a0 fond comun Francezii au lutte qi Italienii lotta, dar mi se pare ca este o deosebire, sensul cuvântului românesc fiind mai pirvin individual 9i insemnfind o aqiune cu mult mai serioask Lupand ca luptdtor, cuvânt derivat care e la ceilalli Latini cu acela0 inieles, noi am putut bate pe adversari, in bdtaile ce le-am avut cu d'an0i. Daca bate-ilia e nou, din secolul al XVIII-lea, a bate are la noi o intindere foarte largá: ca 0 la ceilalii, se bat snopi, dar 0 cânii bat : I-auzi, mama, cânii bat, Pelitorii intra 'n sat,

150 RAZBOIUL s $1 PACEA s IN SUFLETUL POPORULUI ROMAN 1E4 pentrucá latratul lor, numai noi am pastrat pe la tinul latrare, 0 din cauza insemnatalii vielii pastore ti la Români, e ceva agresiv, pornit spre atac contra celui ce amenin0 sau patrunde. Am putut 0 irwinge, fiind irwingatori. Cuvântul e latin, iar cel slavon, strecurat alaturi, 9i nu numai prin literatura, a birui, reproduce firea exploatatoare a barbarului, fiinda inseamnfi a lua birul dela cel care nu s'a putut impotrivi in lupta. Am putut infrange, alt cuvânt latin, aruia nu-i corespunde nimic in celelalte limbi romanice, en/reindre francez, care nu vine dela /rein, «frau», neavand de loc sensul de triumf asupra dupnanului. Irwingator, 4 infrângator >>, iar.supus, dela subponere, (( a pune dedesupt *, e activ, pe and Latinii apuseni au sujet, assujettir, soggetto, dela subiacere, (( a zacea dedesupt *, pasiv. i peste mai mult deck un neam, care a isprdvit pierzandu-se apoi in mijlocul nostru, am domnit, ca domni. Am fost 0 inyinfi. Prin infrângerea suferitg, noi am fost suparqi 0 asuprig. Amândouâ cuvintele, venite dela Romani, au schimbari de inieles foarte caracteristice, care se intampina numai la noi. Nici intr'o altà limba romanica tristela, jalea nu se roste te printr'un termin care sa insemne o luptà pierdutd, o sforiare zdrobità, cum e acest suparat, din superatus. ii, iargqi, asuprirea, de aceea0 origine, din acela i cuvânt in legaturà cu razboiul nenorocit, ni se intali eaza ca rezultatul acestui singur nenoroc in lupta cu duvnanul.

151 152 SFATURI PE INTUNEREC Dar am fost 9i doritori de pace. Era ao de mare lucru 4 pacea romang 0, dfind tuturor neamurilor putin-ca de a lucra, de a folosi 0 de a se ferici, hick cuvântul a trecut In toate limbile ce yin din graiul latin. Niciuna n'a luat ceva dela Frieden al Germanilor, iar, in partea noastra, dela mir al Slavilor, a lovi la mir poate fi In leg6tura mai curfind cu InIelesul bisericesc, iar rarul, provincialul mir,,fag, pentru pace, e un dublu bastard, slay 0 unguresc, ci prin Normanzii francezi, pax a trecut in peace al Englezilor. i totu0 la acqti aprigi ràzboinici pacea era destul de preluith pentru a fi introdusa in numele glorioase ale efilor 9i regilor, dela Friedreich-Frederic i dela Frieda la Miroslav, # gloria pkii #, la Miroliub, <( iubitor de pace 0, 0 la Dragomir, cu acela0 inieles. Sfinlità 0 de spiritul de caritate al cre tinismului, pacea a intrat in comoara morala de capetenie a tuturor naliunilor. Ea se intinde la noi in toate domeniile. Dela &Ansa pleaca a sum6 de cuvinte, necontenit intrebuin- %ate. S'a adaus 0 un sufix slay in papic. Impacdm, cuvfint popular, pe cand la Francezi # pacificarea 0 e exprimata printr'un neologism. Impdciuim, ceea ce Inseamnà numai pregatirea impdcdrii. Cunoa tem cuvinte 0 atitudini de impdciuitori. Inainte de a càpgta, prin imitarea instituliilor revolulionare din Apus, judecatori de pace, sarcina de a linea pacea satelor, in care se marginea cea mai veche vieard a noastrá, era incrediniatà acelor (c oameni buni 0 batrfini 0, senatorii a ezdrilor romane, in care era ceva din maiestatea barboolor parimi ai strabunei Rome, când

152 I RAZBOIUL $1 PACEA* IN SUFLETUL POPORULUI ROMAN 153 Galii n'avalitori s'au gasit, impresiona-ci, inaintea simplei i solemnei lor adunari. Cu ace ti facatori de pace n'am avut nevoie, veacuri intregi, f impacându-se * oamenii intre din9ii, # platinduli* sau # iertânduli * pacatele i gre elile, de prescripiiile pedepsitoare, de cele mai multe ori adaugind nedreptatea legii la nedreptatea faptului, din codurile de imprumut. 27 August.

153 XXII u DATORIA» IN CONCEPTIA POPORULUI NOSTRU Acuma poate doua sute de ani, aparea in tipografia Mitropoliei din Bucure ti cea de-a doua carte de filosofie care s'a invrednicit de cinstea tiparului, cea dintfiiu fiind u Divanul», Sfatul dintre Intelept 0 Lume al lui Dimitrie Cantemir. Cel dintai dintre Domnii pe cari-i numim u Fanarioti», rupandu-i far% drept, 0 far& folos pentru noi, din legatura cu vechii nowi stapanitori, Nicolae Mnvrocordat, om de inalta gandire 0 Insufletit de dorinta indreptarilor, a reformelor, scotea la iveala ce putuse aduna in tont& tinereta sa din cartile antichitatii elenice 0, imitand pe Cicerone el insu0, &kin astfel indreptari de purtare in vienca, intituland aceasta prelucrare, pe care tot el a invrednicit-o 0 de a doua ediiie, cu traducere latina de invatatul Sas bra ovean tefan Bergler, 4 despre datorii». Ap talmacim noi acest titlu, caci o forma romaneasca nu s'a dat niciodata. Cautand cuvantul care sa-i imbrace ideea, Nicolae-Voda gasise in tezaurul clasicitaiii grece9ti numai pe acela elin de u peri kathikonton», adeca, de fapt, numai u despre cele ce se cuvin». Era deci la Grecii de

154 I DATORIA IN CONCEPTIA POPORULUI NOSTRU 165 odinioara lipsa unui termen care sa insemne datoria morala. Felul de a gandi al acestor oameni cari sant de fapt creatorii moralei sau, cum ziceau ei, ai a eticei * corespunde astfel cu al poporului nostru, la care, de altminterea, ca 0 la ace ti Elini, datoria aceasta morala se confunda cu inalta o cuviinia *, cu potrivirea, convenienia intre ce facem i ce intra in nobila noliune a frumuselii. Cicerone, din partea sa, avand a vorbi despre cea mai bur& acomodare a faptelor noastre cu interesele i cerirrçile altora i cu necesitaiile societaiii in care traia, intrebuincase expresia de <officia *, care, in cel mai vechiu inieles al ei, nu poate sa insemne deck # ceea ce facem fala de altii*. Deci, la cei vechi, intemeietorii civiliza.ciei care este cea de astazi in partea ei cea mai solida i cea mai umana, cuvantul de # datorie * nu exista. N'am putut sa-1 mo tenim deci dela stramo ii romani, de 0 originea cuvantului nostru, dela o a da *, vine dela dan ii, i chiar noliunea unei datorii sociale e de acolo. E de observat i aceea ea la popoarele care pleaca dela aceia i inainta0 ti mo tenesc acela i fel de a gandi i de a simli nu se. intalne te un termin asemenea cu al nostru. Francezii zic, dar numai in domeniul afacerilor, e dette *, din o debita *, i Italienii 4 debito *; noi avem # dator *, pe langa o datorie *, pe cand la dan ii au trebuit a se caute mai tarziu expresii noi, savante. Ca0 la ceilaiçi Romanici, 0 la Romani punctul de plecare n'a fost sufletesc i inalt, ci material 0 practic. E vorba de transaciiile dintre oameni, de afacerile incheiate intre dan ii. <<Dai * cuiva o suma sau un lucru,

155 166 SFATURI PE INTUNEREC el are * datoria )) de a le inapoia, cu sau fara ce numim noi * dobfinda )), cuvant in care un imprumut slavon se a terne probabil peste un latinesc * debenda», cum astfel de amestecuri se intalnesc, de altfel, i pentru cfitiva alii termini. * Datornic )) e o formalie mai tarzie, supt aceea9i inraurire slava, sufixul fiind strain ; ter-. rnenul a trebuit sa se alcatuiasca intr'o vreme mai inaintata a judecatilor. Francezii au *créance*.,i 4 creancier» pentru ce numim noi azi, dupa franiuze te, *credit* 0 (( creditor», dar se va fi spus pe vremuri, cu acest inieles: * credinta * ca in * a da in credinta» i * a incredinia». Adaug ca banul imprumutat se chiama numai la Romani cu un cuvfint, * capete», care a stat inaintea acelui modern, de (( capital )), pastrat la morul francez, in forma cea veche, numai in ce prive te inzestrarea de vite a unei mo ii: *cheptel )). Aceasta relativa boga/ie de termini privitori la asemenea legaturi are o mare insemnatate pentru inceputurile poporului nostru pe care atalia straini le imbaleaza cu o nesaturata ura i unii dintre ai no tri, ca sa se arate * obiectivi )), cred ca trebue, ca *sant datori», sa li bata in strung. Din trunchiul roman, a a de puternic, noi n'am rasárit ca o ramura sociala singurateca, ci toate clasele societatii romane au fost dela inceput reprezintate, din bielpg reprezintate, la noi. Este deci la poporul pe care anume consideratii superficiale sau interesate 11 infatii eaza ca neapt pentru comertul, care a fost la noi, inaintea cuvantului acestuia imprumutat, *negoi», al *negustorilor», cari fac * negustorie )), un capitalism.

156 DATORIAi tn CONCEPTIA POPORULUI NOSTRU 157 Orice lucru din ordinua nutcri15 are insa, devreme ori ba, urmari morale, precum orice lucru sufletesc ajunge dela sine sa creeze i in domeniul material. Cel ce cheltuie te *, cuvantul e insa strain, 0 se zicea odinioara i <cheitat *, <cheiciug *, pe &and < dépense gi spesa» la Francezi i Italieni sant din fondul latin, cel ce <cheltuiete *, deci, din al sau se deprinde cu o build -economie, dar pentru banul strain ce a (( imprumutat *, cuvant latin, da o socoteala mai de aproape, mai cu C scumpatate», scump e * i ((ieften)> sant cuvinte straine, venite dela nego-cul pe linia Dunarii, cu Greco-Slavii de pe malul celalt, pe and <( cher * francez e 4 carus* i ieftinatatea, (( a bon marché*, dela (( mercatum*, pe care 1-am inlocuit cu < targul* slavon. Ceea ce numim astazi a imprumut *, e luerul care se cere inapoiat. Instinctiv, omul simte Ca prime te dela societate a a de mult, dela ingrijirile mamei pana la vorbele bune ale atatora, pana la # inclatoririle * de tot felul, care nu sant numai de bani, Incat 0 el, pentru aceste a capete * de bunatate, e a dator* cu ceva. 4 Dobanda * pe care o adauga e mai mare 0 mai mica dui:4 imbie19ugarea sufletului fiecaruia. La poporul românesc inçelesul acesta e foarte vechiu. Cele dintai acte privitoare la afaceri arata respectul pentru dreptul altuia, recunoscut chiar daca (( plata *, in ve0nant slavon, in locul latinului 4 paga *, nu se poate face, 9i datornicul se cere iertat *, in total sau In parte, ori numai amanat *.

157 158 SPATURI PE INTUNEREC In desvoltarea sensului moral al datoriei poate fi si o amintire remand, coborita in instinctul popular si care facea ca, inainte de recenta demagogie a.3 conversiunilor *, cel mai bun # platnic* era laranul, cu toata aparenta lui indiferen0, in materie de bani, din loculia: 4 atata paguba si dobanda *. Dar, e fara indoialä, si o inraurire cresting, din (4 datoria * faia de Dumnezeu si faia de fraiii oameni. Asa de frumos 10 arata marea sa datorie insa0 fa-va de toli credinciosii stralucitul Mitropolit Antim, In aceeasi vreme cu Nicolae Mavrocordat, dar hranit nu de Platon, ci de Hristos: <( Dar ce treaba are Vladica cu noi, de nu-si cauta Vladicia lui, ci se amesteca Inteale noastre? n'ali stiut par& acum si de n'au fost nimeni sa va Invele *, spune el, in invaiaturile sale, data ca acum veli sti ea' am treaba cu toii oamenii cali sant In:Fara-Romaneasca, dela mic pana la mare, 0 pada la un copil de 00, afara din pagani si din ceea ce nu sant de o lege cu noi. Caci in seama mea v'au dat stapanul Hristos, sa VA' pasc sufleteste ca pre niste oi cuvantatoare, si de gatul mieu spanzura sufletele voastre, si dela mine va sa ceara pre toct, iar nu dela allii, pana and va voiu fi pastor *. Nu numai un Mitropolit, dar si fiecare din noi <4 are treaba cu toli oamenii din Tara-Romfineasca *, si 'Ana la cel din urma, In masura marimii lui trupesti 0 sufletesti, si (( de gatul fiecaruia spanzura *, mai mult sau mai pulin, sufletele tuturora. Aceasta este insa cea mai Inalta noliune a datoriei. 28 August. De

158 XXIII INTELESUL CUVANTULUI DE «TiRA* Intre cuvintele de care se leaga mai multa gandire 0 simlire romaneasca, in jurul carora se gramade0e mai mult instinct 0 mai multa iubire fireasca astazi 0 mai multe amintiri de trecut, e # -carat De origine latina, terminul se deosebe0e la noi, ca In Ieles, de acela pe care 1-a avut in limba stramo01or 0 1-a pastrat in acelea ale popoarelor care pleaca dela dan0i. # Terra * era pentru Romani numai ceea ce numim «parnantul*, dupa latinul <4 pavimentum* ceea ce inseamna #pavat *, adeca drum de piatra, 4 psea *, ceea ce dovede0e cat de mult sant legate inceputurile noastre nu numai de o vieala mult mai ridicata deck a unor simpli larani sau a unei adunaturi oearecare, culasa intamplator, ci de a osta01or Imperiului, acei # veterani* parte din inainta0i no0ri, al caror nume a ajuns A fie la noi al oricaror 4 batrâni *. Era Tara-mama, 4 Terra mater*, a carii cprana *, u Ierna * am pastrat-o in comoara celor mai scumpe ciivinte ale noastre. Romanii nu aveau inlelegerea unei lumi impariite pe neamuri. Ei purtau un nume care nu venea dela ceea ce

159 160 SFATURI PE intunerec cuprindem, cum se va vedea, in numele de lari, ci dela o singura cetate. Ei erau deci 6 Ro mani *, cum altii erau Neapolitani sau Siracusani. Italia, odinioara Vitalia, n'a fost un termin intrebuintk, la inceput, ca sa numeasca peninsula intreaga, careia nici nu-i trebuia o nomenclatura, ingradirile acestea geografice precise nefiind in cugetul acelor vremuri o necesitate : s'a crezut, si se crede si. acum, fara temeiu, ea numele, din Vitelia (v. si al Imparatului roman Vitellius), ar Insemng (( tam viteilor», dupa animalul-zeu, (( totemul *, la care se inchinau vechii indigeni. Dincolo de aceasta Italie, al carii nume, ple- &and dela o anume regiune din Sud, a trecut dela Greci la Romanii ei 11100, nu erau deck cetki si teritorii (al caror nume vine tot dela (( terra ))), in care Romanilor nu li 'Asa peste masura ce natii se afla. Pe Eleni ii numiau Greci dupa o populatie din Epir, cea dintai pe care au gasit-o in calea lor, luptand cu Statul macedonean, numit si el dupa un neam, ca si Tracii, impartiti in semin-vile lor, ca si alte popoare de mai departe, dar ei toti, afara de Greci, erau a barbari * si nicio tar& nu se socotea legata de o natie, ca o creatiune si proprietate, un drept al acelei natii. Fata de niciuna ei n'aveau in constiinta Mr sentimentul pe care-i are, ori de-1 marturiseste ori ba, cine se atinge astazi de ce numim: Drept national, unul din marile articole de crez ale vremii noastre. Ei creiau, unde invingeau, o 4 provincie *, ceea ce inseamna invingerea insasi, dar alt drept deck al sabiei. Urmasii Romanilor, afara de Romani si de Romansii din Alpi, au numit -Wile lor, nu dupa mostenirea romana, ci dupa barbarii cari le-au cucerit si au izbutit sa-si

160 1NTELESUL CUVANTULUI DE. TARA. I 161 pastreze 0 desvolte stapinirea. o Franla * e un nume luat dela ntivalitorii, 0, o bucatfi de vreme, apilattorii franci, de nalie germank adeca, dupfi Insemnarea dintii a numelui: I Germanii liberi *, nesupu0 Romei. Tara s'a chemat a a, dar homrele ei sunt ale provinciei romane de pfinã atunci, ale provinciei biserice ti care a inlocuit-o 0 reprodus-o, 0 majoritatea locuitorilor nu sant Germani, ci sau Celli 0 Liguri romanizali sau Romani go:14i dincolo de hotarele Italiei. Spania 10 atrage numele dela vechii Hispani, dar IntrebuinIarea numelui pentru intregul teritoriu e mai nouà, Spania de pana atunci numindu-se dupti linuturi, Castilia, Aragonul, Andalusia, dela Vandali, ca Fraina dela Franci. Numele Portugaliei e dupà un simplu ora9, nume care s'a intins asupra unui mic comitat creat de un cruciat francez, 0 numai pe urma el a ajuns al unei Vali. Italienii s'au sinnit, veacuri Intregi, oameni ai districtului de origine. Piemontezul dela c picior de munte *, fiind ca Podgoreanul nostru, care zice acela0 lucru In douâ cuvinte slavone, i numai pe alocurea amintinduli, prin memoria tenace a muliimilor care se urmeaza pe acela0 loc, vechii stapânitori, cari formau o 'la-pune deosebita: VeneTii, Tuscii sau Etruscii din Toscana. Altfel e la noi. Dela inceput %am e un lucru mare 0 sfânt, legat de un grup de oameni carili tree mo9tenirea aceasta, menita sa fie iubita din toatà inima, amestecata In toate gandurile, aparath cu toate puterile 0 stropith cu sudorile tuturor muncilor 9i cu sfingele tuturor jertfelor. Can deosebire!titre greoaiele cuvinte materialiste de cterre, terra, tierra *, ale fraiilor no9tri,

161 162 SFATURI PE INTUNEREC 0 aceasta spiritualisata, idealizata, Incalzita gar-à* a noastra! # Zemlia * a Slavilor nu se ridica mult mai sus, cum nici # chora * a Grecilor, de unde vine numele Iaranului, # choriatis *. Iar ce semnifica <( Land * al Germanilor din a lor Deutschland, sau din Welschland, care e -Ora CelIilor vecini, apoi vine a Romanilor 0 Romanicilor, se vedf din sensul cu care a trecut la Francezi In dande *, unul din felurile cum se presinta, ca scoaria a globului, pamântul. Lnmea e, la noi, impagita In (< Vali*, inlelesul primar al cuviintului disparand, cum am spus, cu totul 0 fiind Inlocuit prin 4 pamant *. Aceste rani nu se numesc dupa Infali9area lor sau dupa amintirile istorice, ci dupa neamul care se afla pe ele. Une ori, ca la allii, e vorba de neamul care a cucerit 0 are stapfinirea, de unde numirea de 4 Tara Ungureasca * la cei de dincoace de munii, 0 pentru Ardeal (tot a9a: Ungureni, din Mânecii Ungureni, langa Manecii Pamanteni, unde u pamânt 0 s'a ridicat 0 el la inaliimea de (( sara *). Cu sufixul # esc * se zice: Tara Ruseasca, Tara Le9easca, Tara Sarbeasca (0 pentru Bulgaria), Tara Turceasca, Tara Franceasca, Tara NemIeasca. Dar se observa ca, pe lânga numele strainului, e 0 acela al ba9tina9ului. Se intrebuinieaza Insa,!Ara <( -WA*, sufixul <cime*, care o cuprinde, ca in Secuime (nu Tara Secuiasca), precum mahalalelor din Moldova colonizate cu Munteni li se zicea (c Muntenime *. Tara Romanilor e Tara Romfineasca. Oriunde nu e atinsa de barbarii cuceritori, ea pastreaza acest nume. In zadar s'a obiectat ca titlul de <( Domni a toata Tara- Romaneasca *, purtat de primii 9efi de Stat ai no9tri,

162 INTELESTJL CUVANTULIJI DE I TARA I 163 cei din Argeg, nu face deck sa reproduca alte titluri pentru alte State, din Balcani. E o asemanare, un semn al timpului, nu e insa un imprumut. Aceasta o dovedegte inielesul cuvantului de Tara fara alta definiiie. Pentru Romanul de peste munte, care-gi zice Roman, pe cand Galo-Romanul gi-a zis Franc gi Italianul de Nord «Lombard *, dupa stapani, gi aceasta inseamna ea n'a iegit din dreptul salt mogtenit ca sa intre in dreptul invingatorului, a veni dincolo de munii, e a merge in «Tara *. Aceasta nu din cauza titlului oficial, pe care nu-i cetegte gi nu 1-a invaiat in gcoala, ci pentru cd a a e scris in sufletul ski insugi. Odata era «WA», impariita doar dupa ape (Tara Oltului, cu Olteni, Tara Barsei, cu Barsani) tot ce nu se supusese Inca, la Nord de CarpaIi, subt sabia regelui de navalire al Ungurilor. Mid navalirea acestora a atins gi braul munlilor, oprindu-se prin puterea naturii ocrotitoare acolo, «Iara * a fost dela aceasta linie in jos. Tot cora * e Tinutul pana in Dunare pentru ciobanul mocan. Astfel «Ora * Inseamna, fara niciun alt adaus, pamant romanesc liber, in toata intinderea lui gi cu tot sacrul drept care se cuprinde in el. 0 «Iara * ingustata prin violenla strainului, care, astazi, dela sine s'a refacut in vechile hotare prin acea elasticitate de spirit care e unul din marile elemente ale vitalitaiii unui popor. Si de aceea a 4 muri pentru lara * a fost cea mai inalta datorie pentru generaliile care, aparand-o, au inchis ochii inainte de vreme. 24 Septemvrie.

163 XXIV t MANI* IN VECHIUL INTELES AL NATIEI Taranii acestui neam, de cari ajung a vorbi dupa ce s'a arätat ce a fost i este in gandirea noastra < Irara*, de unde li vine numele, n'au putut fi, la inceput, o clasa socialà, i voiu cauta sa ark cum a ajuns cuvantul sa aiba acest inceles 0 ce a putut sa se lege cu vremea de inielesul care, deci, s'a adaus mai tarziu numai. Ca 0 grecescul 4 choriates *, dela 4 chora *, lard, ca 0 4 horanii * slavi, de cari e vorba in inscriplia de mormant a viteazului Domn luptkor din Tara-RomAneasca, Radu- VodA dela Afumali, # Idranii * nu pot sd fie deck locuitorii rdpii, to# locuitorii Ikii. CuvAntul are deci ace1a0 inleles ca acela de RomAn, rostit la Munteni i Ardeleni 4 RumAn *, pe and Moldovenii spun 4 RomAn * 0 # romane te * 0 cuvantul e scris a a in Cartea de invkatura a mitropolitului Moldovei Varlaam. Dar 0 4 Romfin* ca 0 4 'Oran o a ajuns sä insemne in principatul de Sud numai Iâranul neliber, fard pamant, supus boierilor, pe and, In Moldova, care a lost la inceput ( Tara RomAneasa a Moldovei *, cum s'ar zice: Tara RomAneasca a Oltului sau Tara RomAneasa a BArsei, c( Romfin *, e numai

164 MANI s IN VECHIUL INTELES AL NATIEI 166 omul neamului, 9i numai rareori s'a spus # a vorbi moldovene te *, in locul expresiei obi nuite 4 a vorbi romane te*. # Taran * a putut sa inceapa a avea alt inieles numai &and s'a introdus pentru # mai marii *Orli, pentru ofru4- ta0i * i # dregatorii* ei, tot cuvinte de origine latina, cuvântul bulgaresc de 4 boieri *, din # boliar *, # bolgar *, ceea ce e ca i # Bulgar *, i # boierul*, de aceasta origine bulgareasca, a inlocuit # jupanul*, mai vechiu, slay, dela (< jupa *, cuvant pe care 1-au pastrat 0 Ungurii in ispdn (de unde romanwe # fi pan*, dela fo-isp an, # intaiul- pan*; cuvantul a ajuns a fi la Romani de intrebuirrpre curenta 0 nume de familie). Prin aceasta prezenra a boieriei la noi, unii, de peste Dunare, dar 0 dela noi, dintre aceia cari, in loc de tovara0a noastra cu Slavii, vorbesc de cucerirea i stapanirea noastra de catre ace tia, ar fi dispu0 a crede ch. Bulgarii, ca Stat, s'ar fi intins pfina in fundul Ardealului pe acest mal stang al Dunarii 0 ca boierii no tri ar veni, macar ca nume, dela stapânirea boierilor din Tara Bulgareasca, pe care noi am numit-o candva o cheie, a cheilor, i, pe urma, o Tara Sarbeasca, a Sarbilor. Pentru a se inlatura aceasta parere, e de ajuns sa ne gandim ca 0 Ru0i au boieri, far& a se putea spune ca ei au trait supt stapanirea bulgareasca. Ba, din potriva, Ru0i lui Sviatoslav, pe la anul 1000, s'au coborit in Balcani, fiind chemali de Imperialii romani ai Bizanlului, s'au a9ezat la Silistra, ceea ce inseamna ca aveau 0 toata Dobrogea de astazi, prin care faceau legatura Cu Chievul lor, 0 au ravnit chiar sa inlocuiasca pe Bul-

165 166 SFATURI PE INTUNEREC gari in ceea ce fusese Ora, acum invinsa si cucerita, a acestora. In schimb, Sarbii, dintre cari o asa de mare parte au stat, multa vreme, supt stapanire bulgäreasca, din care s'au desfacut prin asezarea lor in legatura cu Apusul, au alte capetenii cleat boierii. Deci a imprumuta cuvantul de # boier o inseamna a fi fost in raport cu Bulgarii boieri, iar nu a fi trait supt jugul kr. Intre boier si acela care, nefiind boier, ramane sa fie numai Iaran, cum era numai Roman, de unde acel sens de -Oran neliber (a se compara cu inielesul cuvantului om, in deosebire de om ales, de om mai de sus, in expresiire : 4 a venit un om o, sau cand femeia zice: # a venit omul mieu o ; tot asa la Rusi cu terminul de a crestin 0, care inseamna cineva care nu e cleat crestin), legaturile au fost multa vreme foarte bune, de solidaritate romaneasca desavarsita, ceea ce ne-a ajutat sä putem trdi si rezista atatea veacuri Para sa fi avut stransa organisalie intaritoare a Statului. Cu boieri si cu Iarani impreuna s'a intemeiat Domnia Tarii-Romanesti si apoi si aceea a Moldovei, cu acei Maramuraseni la cari, cum boieria care patrunsese 'Ana acolo, pe cale populara deci, nu politica, saracise si scazuse ca insemnatate, orice Iaran e in graiul de azi un # cinstit boier * si copiii lor sunt # coconi o si # cocoane o, ca si ai boierimii de dincoace de munii sau ca si ai boierimii de Fagaras, cari yin din luarea in stapanire si colonizarea Tarii Oltului, pana atunci numai cu Iaranii ei, de Domnii munteni si de nobilimea lor. Altfel a fost numai cand nevoia pentru mice locuitor de a-si da banul, banul si nu o parte din averea

166 'MANI s in VECHIUL INTELES AL NATIEI 167 sa in pamant i vite pentru tributul, haraciul cuvenit Sultanului, caruia i se inchinase Tara, a adus pe mulii, tot mai mulci, dintre locuitori sa- i vanda pamantul, i, cum panaantul fara cel ce-1 munce te n'are niciun pret omul s'a vandut pe sine, i, intara-romaneasca, 4Ruman* a ajuns sa fie numai aceasta i numai atata, pe &and in Moldova laranul fara pantant se numea 4 vecin *, dupa vecinul, omul venit de aiurea, care, a ezandu-se pe un pamant care nu era al lui, ajungea supus stapanului, in condiiii pe care acesta avea interes, i izbutea, sa le faca tot mai grele. Dela o vreme se vede la scriitorii munteni incercal ea de a face ca 4 Roman* sali capete vechiul sens onorabil, i. astfel, dupa un cuvant adus din Polonia, cronicarul Radu Popescu va spune Ca boierii Cantacuzini faceau pe sateni 4 podani* pe mooile lor. Cand Moldovenii avura legaturi cu Muscalii, i numai atunci, cuvantul rusesc mujic, care de fapt inseamna 4 om *, s'a introdus, acela de Oran fiind, cand e vorba de a se deosebi clasele, mai rar intrebuiniat deck acest neologism. Dela Nicolae Mavrocordat inainte, Domnii, deprin i cu vieala din Imperiul Otoman, in care, afara de Sultan, puternicul e numai o apariiie trecatoare lard drept de mo tenire, i grija stapanirii e la 4 saraci *, de unde, la noi, expresia de 4 skaca raia *, data cu multa grija in sama Domnilor, eautau sa Lea dreptate acestei 'callnimi fara avere, harnica i asculfatoare, lama de intrebuiniat contra ambiliei boierilor. De aici acel antagonism intre boieri i 4 mujici* i acea scadere de hileles pentru insu i cuvantul de 4 Oran*, care se intalne te la

167 168 SFATURI PE INTUNEREC un Neculce, la un Mustea, nu si la un Nicolae Costin si, iarasi, nu asa de pronuniat la Muscali. La 1746, in curand vor fi clout(' sute de ani de atunci, din indemnul unui Domn cu suflet nobil, Constantin Mavrocordat, boierii lui munteni hoorir5. (( ca a fi fraiii nostri cei intru Hristos supt jugul robiei noastre nu iaste alt phcat mai greu si mai mare *. InOrindu-se aceasth iertare de (( rumânie * de cfitre Domnul reformator, peste trei ani sà facea acelasi lucru, tot supt el, in Moldova, in folosul acelor cfirora li se zice in actul < desrobirii * numai (( oamenii sateni * fao de (( sthpanii satelor *. De aici inainte apare in documente pentru a numi cantitatea de muncrt datoria de eine nu stà pe parnântul ski numirea de 4 clacá * si pentru cei ce o datoresc, cuvântul de (( clacasi *, # Oran* pastrfindu-se doar pe alaturea, dar recomandindu-se acela de (( lacuitor *, care corespunde vechiului inleles al terminului de (( Oran*. A fi corani *, ai corii * cu tolii 'o cred ceva mai bine deck a osebi pe 4 Orani*, f5gaduind, in numele lor, altora o alth robie. 8 Octomvrie.

168 XXV «DOMNIE» 1 «STAT» Däruim a a de mult astazi noliunii Statului, incat ne inchipuim cd niciodata omenirea n'a putut sa aiba o viea0 orânduità farà ca Statul de astàzi, cu ideea sa abstractä i cu funclionarii de cari se serve,te, sa nu fi fost acolo pentru ca prin legile i regulamentele sale s'à puna la cale tot ce trebue unei societaji. Cu toate acestea cuvfintul de Stat, pe care il intrebuinom atunci &And vorbim de evul mediu sau de anumite momente chiar din istoria moderna, este cu totul nepotrivit pentru felul de viea0, care se sprijirrà, nu pe o ideologie, cum este cazul astazi, ci pe ni9te foarte vechi tradiiii i, inainte de toate, pe o viea-p locald foarte desvoltatd. In evul mediu cuvfintul chiar de Stat nu exist5, i a a a fost o bucatà de vreme 9i dupà ispravirea acestei epoci, a a de interesante in istoria omenirii, ci, cfind zicern: Stat, a ceasta insemna pentru acea vreme cu totul altceva. Erau «Statele», adecá deosebitele clase cu drepturi politice, din care se compunea populaiia unei %Mi.

169 170 SFATURI PE INTUNEREC State le acestea se adunau pentru a lua anumite masuri in folosul societatii politice, 0 in afara de aceste <( State )), cu hotarirea lor, putea sa existe o lume intreaga care, din causa Imprejurarilor istorice, nu putea sa se ridice la situalia aceasta de # State #. Astfel, in ce prive9te pe Romanii din Ardeal, ei s'au luptat o mullime de vreme ca sa fie recunosculi ca <( naliune», ceea ce pe vremea aceea insemna iar o situa-tie legala de care ei nu se impartapau 0 prin urmare de a figura 0 ei In randul acestor 4 State *. # Stat *, in Mc de Regat, in franitize9te, # regne *, a inceput sa se IntrebuinIeze abia supt influenta unor anumite idei # filosofice )> dela sfar9itu1 secolului al XVIII-lea, pe care lumea le-a Inteles cu greu, 9i numai In cugetarea mai inalta s'a produs evolulia lor, pana Inteatata, Incat au ajuns sa domine astazi Intreaga vieava a societalilor politice. Se inielege deci ca noi n'am lost deck intre.cei din urma cari au primit asemenea conceplii venind din Apus, unde a fost vatra acestor idei, 0 ca avem a face, in ce prive9te taria Statului roman de astazi, numai cu ceva care ne-a venit prin Imprumut 0 In care noi n'am putu lace sa patrunda nimic din desvoltarea noastra istorica proprie, ba n'am putut a facem a9a hick sa se stabileasca o legatura, folositoare vie-cii noastre, intre ce am mo9tenit in afara de Stat 0 intre ce ne-a venit prin Stat. In aceasta seara, dupa o introducere pe care am crezut-o folositoare, ramane BA se arate cum am trait Inainte de introducerea nqiunii de Stat 0 cum Statul acesta

170 *DOMNIE i $1 I STAT s 171 a patruns, nu in legislaiia noastra, in care nu este nicio deosebire faia de legislaiiile care au inspirat pe legiuitorii no tri, ci in insa9i corwiinia poporului românesc. Deosebirea aceasta este necesara, pentru a se vedea care sant anume neajunsurile de care sufere Statul nostru astazi 9i valoarea unor lucruri pe care le-am parasit prea u or, atunci &And aveam Inca atat de mult nevoie de dânsele. Din vechiul Stat roman, din vechea 4 res publica *, trecuta pe urma la forma imperiala, noi am pastrat ceva care s'a coborit adânc in con tiinla populara 9i a rasarit mai tarziu in forma legala fara amestecul niciunei idei abstracte din acelea care stapaneau Occidentul. (c Statul* forma o unitate, care se sprijinea pe originea comuna a locuitorilor de acolo. Pentru nevoile de aparare, mai multe sate se puteau lega impreunä, supt o autoritate mai mare deck a # oamenilor buni i batrâni *, aceea a # ducelui *, care, pe urma, s'a numit, cu un cuvânt slay, voepod. In fundul gfindului nostru a fost totdeauna ideea suprema ca un numar oarecare de oameni a ezaii pe un pamânt determinat trebue sa fie # dominaii*, sa aiba in fruntea lor un # Domn*, prin care se inielegea, cum am aratat si altadata, Imparatul roman din Constantinopol, care era de fapt Imparat a toata lumea. Putea sa se intinda peste noi prin cucerire puterea unui rege al altui neam: alaturi de dânsul s'a pastrat insa ceea ce forma cheagul permanent al vieiii noastre. De aici vine forma # Domniei *. (< Domnul* nu este legat de nicio prescriplie scrisa. El nu se gase te in frun-

171 172 SFATURI PE INTUNEREC tea unei ierarhii de funclionari, ci el insu i poate sa indeplineascä, deed vrea, ceea ce este In caderea oricáruia dintre dreggtorii sai. Nu este prin Irrmare acea ierarhie de funcliuni,.ci este o putere atot pâtrunzdtoare, care nu are nevoie deck de organul de indeplinire al unei voinçe neingràdite de nimic. Aceastd voinvä a toate st'apânitoare se putea argta deopotriva prin scris sau, In timpurile cele mai vechi, numai prin cuvânt. Voda intreba i pe omul care parea mai apasat de nedreptate i de nenorocire. Pentru cercetarea oricarui caz, el putea sa delege pe cine vrea, precurn i pentru indeplinirea oricdreia dintre operele care in timpurile noastre se indeplinesc prin funclionari. In eadar s'au tradus cateva legi din codurile bizantine ; ele au rdmas, In cea mai mare parte, pe hârtie. Numai a a-numiiilor a Fanariqi le-a trecut prin minte ca ei ar putea sa' strgmute la noi BizanIul prefacut acum in formä turceasa, otomand. Ei au rdspfindit un numdr foarte mare de r6gu1amente, care n'au fost legate niciodatá intr'un sistem i n'au format ceea ce numim astäzi o Constitulie. Pe vremea lor insa indreptarea oriefirui membru al societrqii c6tre acel care stâtea in fruntea ei a ajuns sa fie mai grea din cauza complicaçiei formelor. A fost cea dintaiu atingere adus6 vie-cii de odinioarg, inainte de Statul adus pe urrná. Dar, supt influen/a Apusului, de pe la inainte, mai ales catre 1820, oameni cari cetiserfi cruli straine, sau i i facuserà studiile in straintitate, ori calgtoriseril pe apolo, s'au Intors ou ideea a ceea ce numim astazi

172 . DOMNIE I $I Sl'AT. 173 # Statul Suveran *. L-au cerut a a cum il vedem inaintea noastra: cu un Suveran legat i el de anumite indatoriri, cu mini tri cari guverneaza in numele lui, i foarte adesea ori fara sa-1 intrebe, cu un numar de funclionari a ezaii pe mai multe trepte, cu legi, regulamente i hotariri care tree la # Monitorul Oficial*. Poporul nostru, gasindu-se in fata acestui Stat, nu i 1-a putut inchipui ca o unitate abstracta, ci a crezut ca in locul Domnului, care este un om puternic, a venit un altul, i mai puternic deck Domnul, care, acesta, ramane alaturi, i care se chiama # Statul *. De aici credinia gre ita Ca acest a a de puternic are 0 mijloace bane ti nesfar0te, ca poli sa nu-i plate ti contribulia, sa te sustragi dela &Ansa, sau sa te inielegi cu agentul fiscal, dar el, Statul, este totdeauna in masura sagi asigure o funciie i eke o bursa la fiecare dintre copiii dumitale, in afara de ce mai poate pica din and in and din bunatatea lui, pentruca el este pe atat de milos, pe cat este de bogat 0 de puternic. Razimandu-se numai pe Stat, poporul a pierdut obiceiul de a cauta In el insu i mijlocul de a se indestula. Comuna a ezandu-se deasupra satului, satul a incetat de a fi ceea ce era odinioara. Oamenii mi cându-se din loc dupa nevoile viepi moderne, n'a mai fost nicio legatura intre cei din acela0 ora sau ace1a0 -Omit. N'a mai ramas deck un praf de oameni izolali inaintea unui Stat abstract, care, el insu i, servit de funclionari, a ajuns sa fie prizonierul acestora, 'pana ce partidele politice s'au ridicat 0 peste aceasta ordine de funclionari, pentru a-i numi, a-i sco ate, a-i inainta, Impaqind im-

173 174 SFATURI PE INTUNEREC preuna cu darqii o putere care de fapt nu mai este astazi a nimanui. Dacà a mai ramas ceva din conceplia vielii politice In instinctul trainic al poporului nostru, faril Indoialà crt In trezirea acestui instinct al liberei vie-ci locale sunt cele mai bune posibilitali de viitor. 22 Octomvrie.

174 XXVI STRAINUL * IN CONCEPTIA POPORULUI ROMAN t Strain a e unul din vechile cuvinte latine ale limbii noastre, de i filologia poate face obieciie in ce privqte derivarea de-a-dreptul din forma clasica a lui ((extraneus *. Toate limbile care au plecat din acela i tesaur 11 pastreaza, dar aplicarea cuvântului derivat nu e pretutindeni aceea i, fiindca altele au fost condiiiile de vieqa la popoarele care au rasarit din aceea i radacina. Pentru a inielege cum a primit acest neam al nostru pe aceia cari s'au amestecat, chemaii sau, de cele mai multe ori, nechemali in vieqa lui, trebue sa ne gfindim la cel mai vechiu fel de organizare al lui. Dupa ce au disparut vechile civitates, a cetatea ffind de acum pentru noi, nici macar ora ul Incunjurat cu ziduri, ci Intaritura insa i, ca i pentru tetaluie, iar castelul *, care vine dela castru *, deci < castrul cel mic *, e la noi un neologism recent, Ardelenii avtind, dupa ungurescul 4 kastély #, forma.3 co9teiu * i, dela 4 bastilia apuseana, tot prin Unguri, t ba9ca *, de unde, dincoace: 4 a baga la ba ca *, pentru ca sa se primeasca In viitor, pentru.a9ezarile urbane, t targul* slay, care e un

175 176 SFATURI PE INTUNEREC *marches, un *Markt s, dela 4 mercatum * latin, si ungurescul * oras *, dela 4 viros s, din 4 var * cetate, noi am trait numai In sate. Aceste sate cuprind pe rudele Intemeietorului, ale mo ului. Sunt tori numai oameni din sfingele lui ; unii ii poarta i numele. E Intre dan ii o legatura sacra, asemenea cu aceea care strangea la Romani pe membrii unei familii in jurul altarului pentru cultul stramo,ilor i in jurul urnei cu cenu a bor. Oricine e de aiurea, adeca i din cea mai apropiata vecinatate, de supt clopotnila satului vecin, i preolii in ii se faceau din oamenii satului, nu putea sa fie deck un strain, cineva # de aiurea *. Ca sali piarda acest caracter, ca sa st incetaieneasca, nu ajungea sa se a eze pe pamantul satului, care, cum vom vedea, se ferea de dansul, nu-1 primea, ca vechiul # ager publicus #, ogorul poporului roman, pe plebeul venit de cine tie unde, ci trebuia casatoria. Si, prin casatorie, flacaul sau fata treceau, ca sa zic a a, la 1 alta >> religie sateasca, se imparta ea de alt cult, in aka biserica, se confunda In alta viea-ca morala. Mama, tan, fraii, surori ii erau aceia ai familiei in care intrase. Am spus cá pamfintul insup, socotit ca avfind i. el un suflet, acela i suflet cu oamenii ce se urmau de-aasupra lui i i se coborau pe rand in adancimi, ca sa faca dintein ii iarba i florile primaverilor pe care ei nu le vor mai vedea, nu se da strainului, care totu0 poate fi a a de aproape. Vechiul drept, pastrat i astazi in instinctul popular, in ciuda legilor, care nu au voit sa-1 recunoasca, prevede ca nicio bucalica de brazda nu

176 STRAINUL in CONCEPTIA POPORULUI ROMAN 177 se poate vinde fara a se intreba vecinul. Nu pentruca e, supt raportul material, vecin, ci pentruca e ruda, e frate de sange, pentruca si el are un drept superior, asupra Intregii mosii, odata nedesparlita. Doar clued' acest drept nu se intinde asupra oricarui om din acelasi sat, unit printr'o asa de veche, de stransa si de indestructibila legatura. Mai mult deck atka, daca vecinul n'a fost Intrebat, din rea voinia sau pentruca nu era de faiä, i chiar daca el a fost impiedecat sgt cumpere prin faptul ca in acel moment ii lipseau banii, el se poate infalisa oi dupa ckiva ani i, daca pune pe masa suma ce a dat-o strainul, el 2i recapata calitatea de a cumpara : cand se vede cà a fost o intenlionata trecere cu vederea, cumpa - ratorul neindrituit Ii pierde dobanda banilor. Asa de sfanta era pe vremuri osebirea de singe intre oameni. Amestecul intre Romani chiar, era foarte greu. Mocanul nu-si dadea fata dupa cojanul dela ses, plugarul aplecat asupra brazdei, adesea supusul boerului, pe &and pastorul era rege in mijlocul turmei sale. Cojanul radea de <francedul* ce se cobora din munte (de unde satul Rancezii). Antagonismul intre oamenii unei cpri * romanesti si ai celorlalte se oglindeste in sangeroasa tragedie a a Mioriei *, cu netedele osebiri dintre ciobanii ce-si pasc oile prin aceleasi viii, spre aceleasi sesuri. Cand din Ardeal s'au coborlt noi locuitori la Miazazi, ei s'au asezat de o parte, si numele satelor despart intre a pamanteni i intre 4 Ungureni *. Aceasta fara sa fie o oranduire oficiala, ci prin insasi voinla, manata de un atotputernic instinct, a oarnenilor. Cand undeva gasim <Suseni * i < Joseni *, putem

177 178 SFATURI PE INTUNEREC banui Ca au fost la inceput doua sate. In targurile ce s'au format din legaturi intre mai multe sate, fiecare merge la biserica lui, i nu pentru ca s'au stabilit mai tarziu, de Stat, care e lucru a a de nou, in sensul ce au azi parohiile. # Neagra strainatate» nu atrage, precum strainul nu e invitat sa se a eze. Satele din Balcani i din multe alte regiuni sunt de intemeiere relativ noua. Oamenii, aiurea, se muta bucuros, cu amintiri dela barbarii invaziilor, de unde li vine adesea originea. La noi lumea sateasca e infipta. Sufere pe locul ei, dar nu se lasa manata de ispite,,i dupa cele mai crude incercari revine la vatra ei. Trecerile in aka Ian nu s'au facut individual, ci in grupe, ca dincolo de Dunare ori ca de pe o coast& a muntelui la alta. Ei i i iau cu dan ii penalii. In numele noului sat, cu sufixul de dislocare # ani #, # eni*, ei duc amintirea iubita a locului de origine. Bercenii din Prahova pomenesc Berca Buzaului, de unde yin. E ca la vechii Elini, careli stearnuta din Asia in Europa, dela Rasarit la Apus, dela Sud la Nord, zeii 9i se simt legaii de metropola # batranilor # lor. Cand Domnii colonizeaza, ei nu aduc oameni, ci aduc grupuri, 9i nu-i ingaduie sa se irnpea tie, ci-i apaza inteun anume loc, cu scutirile lor, in # slobozli #, carora li se da numele neamului sau a regiunii lor. Sant astfel Munteni in Moldova, pe locul care se va chema Muntenime. Sunt Rufeni, adeca Ruteni, in marginea Iaului. Sunt Ungureni i Ru0 i Sarbi, adeca Bulgari, ca langa Targov4te, in vechea Tara-Romaneasca. A9a se face i la ora e, unde Gabrovenii, din Gabrova

178 ETRAINUL * IN CONC EPTIA POPORULUI ROmAN 1'79 Bulgariei, sau Chiprovicenii, dela Chiprovat in aceeasi Bulgarie, isi au cartierul lor. E la mijloc, de sigur, si imprumutarea procediirii obisnuite de Orientali, Sirieni, Tatari, si trecutà la Bizantini, dar este si continuarea felului de a gfindi al nostru. Cu tare prefa0 de carte bisericeasca din secolul al XV I II-lea, vorbind de straini, spune cá ei se fac una cu noi, cfi, adecd, ii primim definitiv asa numai, iar, daca vor sa ramfiie ce-au fost, ei stau alaturi pe un alt pamânt, nu cedat, ci concesionat, la voia Domniei. Cdci ei toli, strainii colonizali, nu sunt ai -carii, ci ai Domnului. Supt Vodd-Carageh s'a incercat teoria, in legea Ins60, cd Tiganii sunt ai lui Vodà. Acesti stráini nici nu-i plätesc Varii, de care nu se lin, in Vistieria ei, ci numai acelui care i-a primit, care ii line, in Camara lui. Dar dreptul vesnic al Domnului asupra strdinilor colonizaii in grup, ca si dreptul societacii de a asimila pe cei strecuraii individual, rilmâne. El a trecut asupra Statului, care, chiar dupd ce a dat o incetalenire, o poate retrage indatà ce se constatfi c'd scopurile lui nu sunt servite de noii veniii. E incheierea logica a acestor observaiii. '5 Noemvrie.

179 XXVII FAMILIA IN CONCEPTIA POPORULUI ROMAN Familia n'are alt nume in romane te deck acela de q frtmeaie *, care de acolo vine, dar cu vremea a ajuns sa aiba alt iaceles, inlocuind cuvantul de <( muiere *, care uneori are un inleles de so-0e, alteori acela, pejorativ, de femeie rea. Dar realitatea familiei, care la ora e a ajuns a se pierde a9a de mult in folosul unui individualism fara cuprins moral i fara sprijin in vieala, se pastreaza i acuma, dupa cele mai vechi datini, in vieala dela -WA. Nu pretutindeni insa cu aceea0 putere. i locul unde ea are un mai larg InTeles e la Romanii din Peninsula Balcanica, din parlile Pindului, traind, dupa mo tenirea ilirica, de trib, in dalcare*. Acolo -familia e ca o mica nalie, cu o avere de turme, care e comuna, cu o casa, care e pe rand leaganul generaiiilor, la vecinii Slavi din Macedonia familia Intreaga, cu nume fire te deosebite, are insa acela i hram: ((slava*, 9i se inchinri, in randul intaiu, ace1uia0 sfant..1, cand indeletnicirea cu pastoritul nu s'a mai pastrat, la cei a9ezaii in ora9e, ca 0, de altfel, la alii conlocuitori din acelea0 Orli, legaturile intre cei de acela0 sange sant deosebit de stranse

180 FAMILIA in CONCEPTIA POPORULUI ROMAN de sfinte. Ele nu se rup nici atunci &and unii membri se due prin alte OH, pana in a a de indepartata America. Sentimentul care-i aduce acasa in unele momente ale vieiii nu e atata al locului, unde nu era stgpanirea neamului, cat acela al cuibului familiar, cu cei ramaqi intr'insul. Acolo se pastreazá el, cu moravuri curate intre soi i so-0e, cu ajutorul intre fraci 0 respectul cel mai adanc, veneralia cea mai inalta, pentru parinv, pentru batranii casei. Cutare mama sau bunk& aminte9te prin puterea ce o are asupra celor ie iii din trupul sàu arhaicele vremuri ale matriarcatului. Adese ori Balcanicii, chiar cei din.constantinopol, vorbind de condiiiile de vienca i moravurile din aceste parli dunarene, au avut cuvinte deosebit de aspre pentru familiile degenerate i anarhice, in care tinerii nu respect& pe inainta ii lor, in care legkurile sqului cu soiia nu sant trainice, in care, prin urmare, crqterea se face in mijlocul certelor 0 du9manii1or, in care luxul in afara impiedeca adevarata intemeiere a gospodariei inlauntru. La Vargnimea din Iarile libere 0 la aceea din provinciile odata rapite, cum Statul nu guverna in sensul de astazi, mulomindu-se a da ocrotire tuturor vetrelor 9i cerand pentru aceasta mijloacele necesare prin biruri i prin osta0, cum satul era deci celula vie i generatorul tuturor forielor naiionale, iar acest sat nu era deck grupul coboritorilor din acela i mo, ctitor 0 inetemeietor, acest InIeles insu i al satului trebuia sa intareasa 0 in grupurile familiare acea esenla morala care le Iinea impreunfi.

181 182 SFATURI P E NTUNEREC Odata, ogorul satului nu era impartit prin airturi, copaci 0 garduri, ca aiurea, ci fiecare primea, dui:a gradul coboririi din ace1a0 mo, partea trebuitoare pentru ca0igarea hranei. Prin urmare era o inlesnire ca in fiecare grup sa fie cat mai multe brate, care munceau solidar. Nu s'a ajuns, ca la Slavi, la acele mari gospodarii familiare, in care un batran patriarh stapanea lumea plecata dela el sau In care eful reprezinta pe cel mai in varsta dintre tovar5.0, cu dreptul de a-i judeca i pedepsi. Acolo «zadruga* nu mai e familia, ci o grupare care, nu numai ca o intrece, dar ii 0 schimba caracterul. Dar nu odata, la noi, deslipirea din casa parinteasca a noilor casatorili nu se face, cum o spuneam 0 altadata, cleat cu oarecare pietate. Statul el insu0 recuno0ea, in organizatia sa fiscala i in reformele sale, acest caracter de familie larga. Darile lui se adresau, cu sistemul de impartire a contribuabililor pe «liude*, unitati fiscale abstracte, familiei ca atare, satul avand sarcina de a «cislui* intre deosebitele familii suma ce se cuvenea Domnului. Deci el, Statul, nu savarva gre eala celui de azi, pentru care abia de curand, in plata functionarilor, existenta familiei incepe sd aiba un sens, pe and In Italia i chiar in Franta sea.- derea impozitului in familiile mari, potrivit cu numarul copiilor, face parte din reformele cele mai drepte 0 mai bine venite. In acest regim financiar al trecutului nu se cerea nimic dela 4 holtei», cah, formau o categorie deosebita. Ei lucrau pe mo0e straina alaturi de parinti, fiind, astfel,

182 FAMILIA ikt CONCEPTIA POPORULUI ROMAN 183 acolo, de-avalma cu ceilal/i, dar, in ce prive te sarcina faia de Domnie, ea li cadea pe umeri numai atunci cand ei treceau in randul «insurkeilor *. A nu fi insurat era pentru un tank de oarecare vrasta o scadere sociala. Numai prin cununie, prin curajul de a indeplini legea firii, intemeind o familie i dovedindu-se in stare a o Iinea i a o apara, era socotit cineva ca este cu adevarat 4 in randul oamenilor». Nu din obiceiurile noastre cele vechi vine blastamatul obiceiu al casatoriilor de incercare i al legaturilor intre nevrastnici, care, prin vecinatatea cu alte neamuri, s'a introdus la Românii din Banat, devenind o adevarata plaga i o ruine, una din cauzele de cape tenie pentru care se impulineaza poporul romanesc de acolo i decade. «Casatoria», ccea ce insearnna numai la Romani legatura matrimoniala, de i la Italieni i la Francezi se intalne te verbul casar i se caser, inseamna intemeiarea acelui sala sfiniit care e casa, casa care nu poate fi fara fii i fiice, fárá eprunci i coconi*, e copil* fiind un cuvant venit mai tarziu dela Greci, direct sau indirect, i insemnand la inceput cel nascut in afar& din casatorie, «din flori *. 0 casa intemeiata i statornica. <Desparçenia> nu se putea face deck cu greutate mare, inaintea Bisericii. In istoria neamului nostru printre cei dintai ai lui, Domni i boieri, ea nu se intalne,te in vremurile vechi. Numai noua legislaiie din secolul al XIX-lea a ingaduit-o, i de aici marele numar de «divorluri* din epoca indata urmatoare dupa aceasta legiferare. Pentru a doua casatorie a lui Voda-Bibescu, dupa nebunia fara leac a

183 184 SFATIJRI PE INTUNEREC Doamnei Zoe, a trebuit, falä de refuzul mitropolitului Tarii-Romane ti, supt cuviint c'd nunul e Domnul Moldovei sg se recurga la slujba facutà de eful Bisericii moldovene ti. Inainta al lui Bibescu, Grigore Ghica nu traia cu Doamna Maria Hangerliu, fàrà ca s'à fi intervenit pând la capat o desfacere a casniciei. MulIi bastarzi au domnit, dar aceasta nu insemna o slabire a supremului sprijin al moralitaiii publice, care era casatoria. Necesitatea dinastiei era a a de mare, caracterul ei sacru a a de inalt, luck ori pe ce cale trebuia sà se ail:a pentru conducerea -Orli sfingele domnesc. Dar, pentru ca un astfel de 6 copil* de Vodà sa poata stripâni, i se cereau semnele: trebuia deci s'a se artite acelea care se insemnau pe trupul noului nascut Inaintea unor marturi de cinste, cari puteau fi descoperili i adu i inainte. Avem, pe Mil& multe amintiri ale acestei procedari, insemnarea, pastratd, a na terii lui tefan-vod'a, fiul lui Petru chiopul i al roabei liberate, doica Irina. Dar nu s'a observat in de ajuns un lucru. Poate i pentru ca dela o vreme tronul putea fi ocupat i de eine nu era chiar fiu sau frate sau i nepot de Domn, lumea fiind acum mulldinitä printr'o nelamurita coborire care intrebuirga Fara' precizie terminul de nepot, ce putea sa Insemne, nu numai nepotul de fiu, ci i stranepotul i chiar numai urma ul, a a a fost cu un Radu erban, cu un Matei, cu un Brfincoveanu, toli Basarabi farà scara coboririi lor, copiii din flori nu mai apar. Biserica a biruit obiceiul vremii mai vechi, and ea era mult mai mult supt autoritatea domneascá. Dela 1600 inainte nimeni nu a mai adus 1nainte 4 semne 0

184 FAMILIA IN CONCEPTIA POPORULUI ROMAN 185 i marturii pentru a cere &A i se deie Scaunul domnesc. Dela Mihai Viteazul el insu i, nimeni n'a aratat sa se coboare tainic dinteun Domn. Fiul in afarà de cdsgtorie n'are, in sate, dreptul la mo tenirea tathlui, chiar &And acesta 1-ar recunoa te dupà legile cele noi, la care, de altfel, Oranii n'au avut recurs, ei pastrandu-se cu vechile concepiii familiale. Astfel de odrasle cad in sama mamei lor ; fal4, ei poarta, fiindca a a li impune voia satului, numele acesteia. De aici multele nume, care se pastreazá 9i pand acum, de c a Babei*, 4 a Preotesei *, <( a Gavriloaii*, pe care cei cari le-au mo tenit dela un inainta, vadit bastard, le scriu din gre9ea1à, confundand articolul cu acel nume al inainta ei i inscriindu-se cu tolii in catalog la litera A. Fondul religios-moral al claselor de temeiu a trecut peste cel de mo tenire pagana, caci la vecinii catolici, ca 0 la cei ortodoc9i de peste DunAre, nu se intalne9te de obiceiu sistemul iiilor de Domni necununaii cu tovar4ele lor prin iubire, al claselor de sus i, timp de dot& secole intregi, el a impus un principiu dela care atatea generacii n'au cautat a se indeparta. Familia nu se sprijina neaparat pe zestre, cu privire la care vechiul fond popular nu cunoa te nimic, averea familiei neputand sa aibä un caracter indoit, 9i de multe ori in conflict, intre ce aduce solia i ce gasqte in casa sqului, dar poate fi i. cazul cand solul e adaus, venind de aiurea la casa soliei. InsA principiul de mo9tenire e sfant, 4 agonisita *, cuvantul e insa de origine mai nouà, mai curand fanarion, trecand dela o genera/ie la al ta.

185 186 SFATURI PE INTUNEREC In fond, nu e atfita vorba de o mo9tenire a averii mi9catoare sau a casei dela ora, ci de mownirea ogorului, de pastrarea in imo ie o, de nedesfacerea din legatura de sange 9i de proprietate, de religia rurald, a creatorului indepartat al familiei inse i: e un cult al memoriei lui in tot ce se face cu ce vine dela dânsul. AstAzi, mo tenirea, trecind i la bani, la hârtii, la mice fel _de avere, trebue sa. capete insä i un alt sens, unul inalt, care poate adaugi la temeiurile, ajunse a a de ubrede, ale societaiii. Se mo tene te un nume, cuprinsul moral al acestui nume, i aceasta implicit' o datorie indoith. Cfind tii cd numele-ii va trece la al-pi, nu-ii e iertat sa li-1 transmiii cu path' i scadere. El trebue sá fie intreg i cinstit, adevárata avere lasatà acelor cari nu vor mo teni adesea cleat aceasta. Iar, dacà mwenirea unui nume nu poate cuprinde totdeauna talentele aceluia care 1-a purtat, ea implicg responsabilitatea intreaga moralà faid de acela a carui memorie nu trebue intunecatà prin scapatarile urmaolor. 27 Noemvrie.

186 XXVIII LIMBA CA ELEMENT AL SUFLETULUI ROMANESC Intre elementele care forrneaza comoara sufleteasca a poporului romanesc, niciunul nu cuprinde mai mult i nu oglinde te mai adevarat deck insa9i limba lui. Cu privire la acest graiu romanesc, care s'a dovedit in stare, cu adaugirile cele firc ti, sa imbrace orice idei, cat de inalte, i orice sentimente, cat de fine, fiind, supt foarte multe raporturi, i mai ales supt acela al varie- Valli i al unei armonii de o esen0 cu desavar ire subtila, mai presus de limbile, asupra carora s'a exercitat inraurirea atator oameni de geniu, ale popoarelor celor mari din centrul i din Apusul Europei, s'au ivit in cursul timpului idei i s'au prezintat propuneri care i parka in ziva de astazi impart spiritele i. care cer o judeeata mai asamanatoare cu a oamenilor de bun slant deck cu cea a teoreticienilor i a po1em4ti1or. Odinioara limba aceasta era deschisa pentru orice navala de cuvinte straine. UOle navalirii se deschideau insa numai asupra camaruiei in care se gaseau scriitorii i vorbitorii solemni

187 188 SFATURI PE INTUNRREC din BisericA 0 dela Curte. Cum ceilal/i n'au scris, dar au pastrat, si pe calea aceasta a unei pastrari neclintite se poate vedea cum au judecat genera/me care s'au urmat marile prefaceri, amestecurile cu gramada, coplevirile nesabuite 0 prin aceasta chiar trecatoare 9i numai pe deasupra, far& sa aibä o adevaratä inraurire asupra felului de a vorbi al mul/irnilor. ReducAndu-le la adevarata lor valoare, aceste invras- Vari 0 intortocheri au trecut prin doua faze. Cea dintaiu, mai veche, este aceea in care nu se pleaca dela o o idee», ci dela o o neputinld * 0 dela o nepricepere. Scriitorii nu sunt introduatorii cu yoie a atator cuvinte slavone care ne par astazi la cetire a a de greoaie 0 de urite i pe care le-a semnalat cu despre/ coala ardelcana dela inceputul secolului al XIX-lea 0 le-a luat in batjocued, cu destul humor popular, dupd 1820, poetul muntean Paris Mumuleanu. Avem a face numai cu traducatori cari nu inielegeau bine cuvintele din originalele slavone, precum au venit mai tarziu al/ii, cari au inceles tot aa de pu/in cuvintele din noile originale la care s'a recurs: cele grece ti. Ei reproduc adeseaori cuvintele in intregime, ba mi s'a intarnplat odata &A gäsesc insu0 articolul grecesc amestecat cu cuvantul 0 facand In felul acesta o ciudatà alcatuire noud. Cum aceste imprumuturi din nevolnicie s'au pastrat in carci, ni inchipuim prea adeseaori ca in adevdr, la o anumità data, poporul romanesc a intrebuimat aceste cuvinte 0 cautand pitorescul, cuvintele neobipuite le intrebuinom 0 astrizi, atunci cand ele n'au facut parte niciodata din IesAtura organica a graiului romanesc.

188 LIMEA CA ELEMENT AL SUVLETULUI ROMANESC IA Ade* sa ne inlelegem, niciodata un Oran, un negustor, un boier, un Domn n'a vorbit catre cei de sem& sa cu acest vocabular strain, ci s'a pastrat din veac In veac lesatura trainica i stransa a unei comori de cuvinte care sunt in stare sa cuprinda tot ceea ce &á gandul i ce inspira inima oamenilor. Teoreticienii au venit insa odata cu veacul trecut, trudindu-se, supt cuvant ca e nevoie sa se imbrace idei care pang atunci n'ar fi patruns la noi, a gasi o alta rostire pentru dansele. Si au produs gre eli care dau unei parii din literature noastra o infali9are caricaturala, aa Incat, ca sa se poata gusta anumite traduceri sau chiar opere originale ale lui Eliad, este de nevoie sa facem o adevarata prelucrare de traducere, precum am facut eu, pe vremuri, cu noua ediiie a calatoriilor, a-at de interesante, ale Ardeleanului de pe la 1840 Ioan Codru Dragu anu. Se prevedea schimbarea, i el incerca sa o inlature, de catre Mumuleanu, in e Caracterele # sale dela 1825, &and el scria cu atata inielepciune urmatoarele randuri: e Sa luam numai acelea (cuvinte) care ni vor fi de lipsa dela Greci i Latini, iar cele slavone9ti vorbe i ziceri &ate sant dulci la auzul nostru i -ate sant prea de ob te in norod sa le IntrebuinIam, iar ate sant numai in gurile celor invalaii 9i Cate sant aspre de farima limba i din-cii no tri, sa le lasam *. Nu se poate in adevar o mai buna pova/a.pentru ceea ce trebuia sa se faca atunci, i. nu s'a facut de toli cu aceea9i bun& socoteala, ci ce s'ar putea face astazi, &and, cu cele mai bune intenlii, s'a aruncat formula curalirii limbii de cuvintele straine moderne

189 190 SPATURI PE INTUNEREC fara folos, care acopar pe ale noastre i, pe de alta parte, autoritalile filologice au dat raspunsuri care, trebue s'o marturisim, sunt supt nivelul la care dela sine se poate ridica in judecarea acestei chestiuni bunul shut. Eliad, care pornise a a de româneoe, in legatura cu vieqa aproape Varaneasca din mahalaua ThrgoviOii unde se nascuse, 0 care apoi traise intr'o lume care nu se deosebea In ce prive te nivelul social de cea a lui Anton Pawl, care, de0 strain in ce prive te produccia lui poeticag nu s'a lasat cucerit niciodata de dorinia de a scrie o romfineasca q mai inalta *, a ajuns dela o bucata de vreme sa creada ca intr'o Intoarcere la un presupus trecut, asemenea cu limba italiana, a graiului nostru s'ar putea gasi tot. ceea ce trebue, nu numai pentru a o face In stare sa inve0nfinteze orice produs al mmcii, dar sa o i ridice pe un plan superior. Am spus la ce rezultat, In ce priveoe produclia lui poetica, a ajuns el prin aceasta italianizare silnica i imposibila a unei limbi care de veacuri Intregi Ii avea rosturile, dela care nimeni n'ar fi trebuit sa Incerce a o indeparta. Italianizantul care era acest scriitor muntean, intors, de altminteri, catre sfar0tul vielii sale la intrebuin- /area limbii cunoscute de toata lumea, avea in faia pornirea, tot mai puternica, la Ardeleni, cari In felul acesta cautau sa arate coborirea din Romani 0 numai din Romani 0 credirga pe care au pastrat-o faia de originile noastre, o aka prefacere, tot ap de daunatoare pentru moment 0 tot a a de putin trainied pentru viitor, a acestei limbi smulse din datinile ei cele vechi.

190 LIMBA CA ELEKENT AL SUFLETULUI ROMANESC 191 Cuvintele latine, neprefacute, prin urmare nepotrivite chiar cu felul nostru de a rosti sunetele, au patruns in limba noastra, inlaturând tot ce avea infaii9area unui imprumut din slavona care era pe dreptate cropsita, in ce prive te insa incalcarile carturarilor, iar nu ceea ce, din aceasta limba, ca i din atatea altele, ne insuosem de-a-lungul veacurilor, prefacandu-i, de multe ori, adânc, cateodata aproape desavar9it, dupa nevoile de armonie i de masura ale limbii noastre si facand astfel dintr'insul, prin aceasta potrivire, o creatiune, o faptura organica a noastra. De pe la 1870, printr'un 9ir de scriitori cari nu erau legaçi prin nicio marturisire de credinii teoretice, ci i9i trageau invalamântul dela instinctul lor de adevarqi poqi, s'a ajuns la parasirea acestor rataciri. Precum am spus, poporul care nu cetea, sau cetea carii facute pentru dfinsul i in care se Iinea sama de graiul pe care-i pastreaza el, nu fusese supus la niciuna din aceste schimbari, i el n'a slavizat, n'a grecizat, n'a latinizat i n'a italianizat. Cu atat mai pulin s'a supus el, supt influenca unor saloane in care nu-i calca piciorul, la acele francizari care, inteun anume moment, pe la 18.70, au omorit cu desavar9ire orice manifestare poetica a literaturii din Bucure ti. El, poporul, temelia, i nu muliimea, na%iunii, ramânea i mai departe indreptarul catre care la mice indoiala trebuia sa se indrepte oricine. Ceea ce a pus din nou intrebarea in ce privwe limba buna i curata, i adaug numai in ceea ce prive9te vocabularul, caci nu s'a bagat de mina in deajuns

191 192 SPATEMI PE INTUNEREC cat de mult am pierdut mijloacele sintactice nesfalite pe care le are limba noastrk pentru a primi gramatica, potrivita dupa vechea norma latink a Francezilor din secolul al XVII-lea, a fost Inlocuirea, In cea mai mare parte, a cartii prin ziare. Ziarul a ajuns sa fie cetit, daca nu de toatà lumea, cel putin i de multe elemente din clasele adanci. A vorbi ca la gazeta a devenit pentru foarte multi o regula In ce prive te alegerea cuvintelor, ca 9i, de altfel, oranduirea kr. Babilonia contra careia s'a ridicat, cu un spirit a a de fin i cu atata solid bun sim-t, d-1 Pisani, expunandu-se la acele critici zeflemiste care stint din nenorocire otrava vie-0i noastre intelectuale, se datore te inainte de toate Inrauririi acestui scris la rapezeala din partea unor oameni cari, la randul lor, cetesc gazete straine, 9i anume numa1 gazete franceze. Nu s'ar putea Inlocui, o spunem, ca i Paris Mumuleanu odinioara,acele cuvinte care au ajuns # de ob9te * i care # sunt dulci In auzul nostru s, precum 9i &ate ne Ingadue a exprimam nuantele pe care nu le putem exclude din mintea noastra. Dar lupta care s'a dus gi continua a se duce astazi ne IndeamnA pe toti la un lucru: la o chibzuire, de &ate ori este vorba de a cum- Valli cuvintele vechi cu cele noi, cele dintai avand dreptul sii treaca inainte. CAci, altfel, sau rupem legaturile noastre cu un popor care nu ne Intelege, sau 11 facem pe dansul 1nsu i sa fie necredincios traditiilor sale i sa rupa el cu ceea ce In curs de atatea secole au izbutit sa indeplineascrt Inainta ii. 10 Decemvrie 1937,

192 XXIX ELEMENTE NECRETINE IN VIEATA POPORU- LUI ROMANESC In ce prive9te naiunile necre9tine cu care imprejurarile ne-au adus in legatura, a9ezandu-se, trecator sau vremelnic, pe parniintul Iarii noastre, cei dintâi, ca fiind cei mai vechi, vin la cercetare Turcii. Cred ca este folositor ca ci cu acest prilej sa arat acelora pe cari imprejurarile i-au facut sa nu poata cunoa9te istoria ãrii, fiindca au trait supt alt regim, unde vieqa poporului rominesc nu era infaii9ata In 9coli i, In schimb, li se strecurau o muliime de pareri gre9ite in ce prive9te rostul Romanilor liberi, ca noi n'am stat niciodata supt stapanirea turceasca. Supt o astfel de stapânire Ungurii au trebuit sali piece capul, Insa9i Buda, vechea cetate a lui Mateia9 Corvinul, fiind re9edinia unui pa9a timp de un veac 9i juniatate 9i stapanirea aceasta de-a-dreptul a cuceritorilor IntinzAndu-se, de altminteri, pe toata Ungaria centrala, cuprinsa Intre stapanirea de fapt austriaca, sus, ci o alta stapânire, tot austriaca, in pariile de catre Sava 9i Drava. De aca ceva am fost scutili noi, i acelaci lucru

193 194 SFATURI PE INTUNEREC s'a intamplat 9i cu neamurile din Ardeal, care erau pazite de cotropire prin aceea cd noi stateam ca un zid in fala kr. In Tara-Romaneasca 0 in Moldova, Turcii apareau numai in anumite insuori, afara de momentul and era vorba de un rázboiu, in cursul cgruia puteau trece 0 pe la noi, sau de innalmorea unei ráscoale a odor doug Domnii. Afar-a de aceasta, ei veneau numai ca negustori de miere, balgii, in Moldova, sau ca imprumutátori, cu dobandä mare, ai celor de -cara, indemnându-i, 0 uneori chiar silindu-i, s'a primeascd un ban de care aveau mai mulfa sau mai pulina nevoie ai no0ri. Se produceau nu odatd 0 galcevi intre imprumutgtori 9i imprumutaii, intre negustori 0 clien/ii kr, dar judecata se facea inaintea tribunalului -Orli, i fire te Turcul, indreptalindu-se inteo limba care nu era a sa, pierdea de cele mai multe ori procesul, de unde a ramas expresia de: # Turcul plite0e )). Deci osta0 in trecere 0 adaog: alii osta0, a ezaii pe bucata de cátre Duna're din teritoriul muntean, mai tfirziu 0 intr'un colii or din Moldova, alipit la vechea raià din vremea lui Stefan-cel-Mare, deci in afarà de marginile, care se pastrasera, ale teritoriului românesc, 0 ceilalii, negustori cari, de altfel, nu faceau rau Idrii, ci puteau A ajute, fiind capita1i0i, cum, in general, nu erau ai no tri, la rosturile economice ale prii. In vremuri foarte apropiate de noi, cfind cu Rdzboiul de neatarnare, au trebuit sa se Lea sforpri de propaganda' pentru a trezi fa-va de Turci un oarecare sentiment de du manie, care exista a a de pulin in ce prive0e populaiia dela -card, incat se citeazd cazul, pe linia Dunfirii,

194 ELEMENTE NECRESTINE IN VIEATA POPORULUI ROMANESC 195 al Turd lor atat de imprieteniii cu locuitorii, de le botezau copiii, i erau preqi cari primeau acest amestec al «paganului*. Dar o a9ezare statornica de oaste turceasca In ora ele noastre nu s'a Vfizut niciodata. Niciun dregator turc n'a Impagit dreptate i n'a carmuit la nol, iar Incercarile care s'au facut de doua ori de a desfiina Domnia 0 de a a eza in loc, ca dincolo de Dunare, o stapanire turceasca directa, acestea, prin impotrivirea noastra, dar i prin firea insa0 a lucrurilor, n'au izbutit. Nu s'a ridicat nicio moscheie pe pamantul romanesc, pada pe vremea &and, pentru pitorescul Parcului Carol, s'a cladit acolo una, care in zilele noastre vad ca serve0e 0 pentru indeplinirea de fapt a ceremoniilor religiei mahomedane. Aceasta in ce prive0e pe Turci. Fire0e ca, in socoteala pe care o facem, nu pot sa Intre confesiunile cre0ine, care se bucurau de toate drepturile unei largi toleranie, catolicii in unele crap, 0 mai ales in parlile de catre munte ale Moldovei, avand vechile Mr a9ezari, cu episcopii Mr in frunte, < biscupii *, fara ca nimeni sa se gandeasca a-i converti, afara de o Incercare, pe vremea lui erban Cantacuzino, la Campulung, unde era o colonie veche ungaro-saseasca, a card trecere completa la ortodoxie s'a petrecut, catolicii rama0 ei In00 avand i pada astazi pe clopotn4a bisericii lor din centrul ora ului un Sfantul Nicolae cu tiara latina, dar cu inscriplia in litere cirilice. Mulci din ace0i catolici, de altfel, treceau Para niciun fel de indemn la legea task, 0 astfel se explica numele de Botezatu, pe care-1 purta unul din inainta0i lui Alecsandri, ceea ce a facut

195 196 SPATURI PE INTUNEREC sa se acrediteze, de spiritele satirice 0 cârtitoare, legenda ca marele poet al Moldovei ar fi de origine evreiasca. In ce prive te pe Armeni, foarte vechi locuitori ai Moldovei, unii 0 inainte de intemeierea Domniei, iar in Muntenia fiind veniii, mai tarziu numai, din parlile turce9ti, ei au fost liberi sd continue toate practicile lor religioase. Si, daca s'au intamplat douà prigoniri, una in secolul al XVI-lea, pe vremea lui Stefan Rare, din cauza unui capriciu al Domnului, iar celalt caz de pe vremea ocupaiiei polone in Moldova, and Armenii au fugit in Ardeal, intemeind acolo, la Gherla 9i Iba9fa1àu, o colonie din cele mai infloritoare 0 pana astdzi, 'a ceasta se datore9te unor imprejurgri exceplionale, care n'au nimic nepotrivit cu aplecarea fireasca spre fraiia umanri a poporului nostru, pe care nimic n'o va putea scddea, cu a-tat mai pulin desfiinia. Venim ins6 la populalia, din ce In ce mai numeroask care-0 are o altà religie, 0 nu numai atat, 10 sprijinh insd0 existenla ei nalionald pe aceastd religie, in care traia, cum trdiqte Inca in mare parte, ca inteun adevfirat Stat, care nu are nevoie nici de Constitulie, nici de steag, nici de carmuire deosebità, dar. care, prin legàturi foarte strfinse 0 uneori de un caracter misterios, lucreaza totdeauna solidar, 0-0 datore9te lor toate succesele sale uimitoare, trebue sd o spun: in dauna stàpfinirii noastre in toate domeniile, deci 0 in cel economic, 0 pan& In clipa de facá. Este vorba de populaiia evreiasca. In discuiiile care au avut loc in ultimele decenii, deci 0 simiitor inainte de Rdzboiu 0 de Unirea romilneasca, prin care s'au introdus pe alocuri 0 elemente evree ti

196 ELEMENTE NECRESTINE in VIEATA POPORULUI ROMANESC 197 care erau deprinse, ca in Basarabia, cu o stapanire economica exclusiva, ca in Bucovina, cu dominalia in toate ramurile de vieata, ca in Ardeal, cu o paritate fara de elementul unguresc creator de Stat, care se prefacea de fapt intr'o covarsire baneasca ;i chiar intelectuala a acestui element, s'au aruncat teorii care se inlatura foarte usor, cu toata indaratnicia acelora cari le suqin Inca, in ce priveste originea si caracterul la noi al acestui puternic element de infiltrave. In ce priveste precizarile romanesti, care au fost considerate ca niste atacuri, desi nu era vorba de altceva deck de manifestarea unor drepturi naturale ale intemeetorilor si aparatorilor in primul rand ai Iarii, nu trebue sa se creada ca o pornire sentimentala este aceea care a determinat aceasta stabilire de adevaruri. Din partea celorlalii, muliamita temperamentului pasional al Evreilor, lupta a fost dusa cu o anumita inviersunare care nu foloseste niciodata pentru cunoasterea si rostirea adevarului. In ce priveste pe acela care vorbeste in aceasta seara, nimic din ceea ce s'ar petrece nu-1 va putea indeparta dela acele principii de care a fost calauzit toata vieala si care ar fi bine sa fie Impartasite de toata lumea in insusi interesul poporului nostru, si anume: inielegerea cea mai deplina a umanitkii, care este unita, peste toate interesele si deosebirile firesti, prin legaturile cele mai stranse, care daca sunt cu totul rupte, fiecare din elementele razleie trebue sa sufere. Pe lfinga aceasta, ca istoric, sunt dator a face constatari chiar atunci and aceste constatari lovesc un sentiment de care nu se poate departa niciun om, fara a

197 198 SFATURI PE INTUNEREC pierde ins4i calitatea sa eserrciala de membru al poporului silt'. Deci ceea ce se spune in aceastä seal% reprezintà curatul adevar, pe care oricine trebue s'a-1 primeasca 0 sà-1 inleleagà, in ce prive0e situalia pe care o are in România, dupa aceste lämuriri. Intre elementele, foarte amestecate, care au venit din Dacia la cucerirea lui Traian, au fost 0 Asiatici, dar ei apaqineau rassei arabe, deci Semi 1i adevarali, pe cfind o mare parte dintre Evrei n'au nimic a face cu rassa lui Sem, ci nu sunt deck vechi Cazari din stepa ruseasck cari, trebuind s'd aleagd intre cre0inism 0 iudaism, au crezut c'd iudaismul, in ce are el mai material, se potrive9te mai mult cu firea lor de barbari edzboinici. Trebue sa zimbim de eke ori ni se vorbe te de o a9ezare evreiasca datând de pe vremea marelui Imp-drat ctitor pe malurile Dun-drii. In miile 0 miile de documente care ni s'au pastrat 0 in care se stravede 0 cel mai mic amanunt din trecutul nostru, n'am Intfilnit deck cazuri cu totul sporadice de Evrei veniii la noi, ca medici, o ramued in care ei i0 cd tigaserà un rol important prin Rfisarit, i un medic evreu a ingrijit astfel 0 de rana dela picior a lui Stefancel-Mare, ori ca negustori. Faptul cd. ici 0 colo s'a gdsit vreo inscrimie, de altminteri mai tarzie, purtând o insemnare evreiascd, nu inseamna ca era vorba totdeauna de un Evreu a ezat, ci de unul pe care moartea 11 prinsese pe pamtintul nostru. In veacul al XVII-lea numai, ei apareau ici 0 colo ca <t orfindari*, adeca arenda0, ai cine 9tie carii cfirciumi

198 ELEMENTE NECRESTINE IN VIEATA POPORULUI ROMANESC 199 de pe mo ia boiereasca, de unde vine, dupa termenul polon, confuzia moldoveneasca intre # oranda * i intre carciuma. Rana in.secolul al XVIII-lea nu poate fi vorba deci deck de mici grupe evreqti, care erau a a de restranse, incat au trebuit sa villa Fanario-iii, pentru ca, supt ace tia, dupa modelul turcesc, in care se osebeau supu ii Sultanului, nu dupa naliune, ci dupa religie, sa se ajunga la o InIelegere, potrivit cu care Evreii in bloc, supt efii lor, intr'o administraiie fiscala anumita, raspundeau o anumita suing, nu Vistieriei inse i, ci paiiii din organizaiia fiscala, care, supt titlul de Camara, era rezervata Domnului. Domnul avea tot interesul sa fie cat mai bogate colonii de acest fel, care cre teau veniturile lui. Afara de aceasta erau anumite ramuri, cum este argintaria, de exemplu, in care Evreii erau and i cand reprezintaii. Avem in Condica lui Constantin-Voda Mavrocordat i in alte marturii de trecut tot ce trebue pentru a fixa pana in cele mai mici amanunte care era situalia Evreilor in a ceasta vreme la noi i mai ales in Moldova, in Muntenia fiind vorba mai mult de unele elemente spaniole, care, din cauza locului de unde plecau i din cauza limbii pe care o vorbeau, puteau sa aiba fa-p de poporul romanesc o alta atitudine i, in schimb, i poporul românesc putea sa aiba o aka atitudine faia de dan ii deck fa-ca de strecurarile galiiiene mai tarzii. Arzarea stapânirii austriace in Bucovina a schimbat lucrurile. De sigur ca i peste Nistru, in Polonia, Evreul, mai ales horilcarul, vanzatorul de rachiu, joaca un rol important, dar Austriecii, doritori de cat mai mulii con-

199 200 SFATURI PE INTUNEREC tribuabili, au facut din GaliIia un mare deposit de jidovime. Când au venit reformele Statului austriac, in care este adevgrat c'd nu se cuprindea 0 recrutarea elementului evreesc, dar se impuneau anumite forme de vieava mai regulate 0 mai stricte, p'entru Evreii de acolo era mai bine sa" treac'd in larga Iara a Moldovei, unde o anumita conrumie administrativa era foarte favorabila pen-, tru primirea 0 ocrotirea oricáror straini. S'a adaos 0 intemeierea consulatelor straine, care erau in cautare de supu0, prin care le cre0eau mijloacele de intrelinere, unele, cum era consulatul francez, fiind 0 foarte sarace. Dar numarul cel mai mare de sudig, cum se zicea intai, cu un termin de origine italian6, a fost la consulatul austriac : de acolo numele de # tartan * aplicat Evreilor dup.& cuvântul german u Unterthan #, <4 supus *. In sfar9it s'a vorbit 0 de un fel de necesitate a primirii elementului evreesc indata ce s'a schimbat moda 0 Evreii de peste granka erau in stare sd fabrice la rapezealä tot ceea ce trebuia pentru noul cgstum apusean. Este vremea &And vin croitorii evrei, pentru femei intâi, pe urma 9i pentru barbaii. RezistenIa elementului românesc a fost slaba 0 din cauza cd eram prin0 in bresle, pe care Statul le crease odinioara, dar nu se &Idea sd le susiing.traind individual 9i avand la spate consulatele, continuand cu obiceiurile de conruplie pe care le adusesera de peste granild 0 care gaseau un teren mai bogat la noi, Evreii au ucis foarte räpede breslele, pe care, de altminteri, generaiia noug, de principii revolulionare, nu le simpatizau de loc. Am tiparit plângerea dureroasa, dela jumatatea veacului al XIX-lea,

200 ELEMENTE NECRESTINE IN VIEATA POPORULUI ROMANESC 201 a blanarilor din Botopni, cari odinioara erau a a de puternici, incat faceau i sustineau o biserica. Reformele din secolul trecut n'au cuprins i. acordarea de drepturi in mama Evreilor, de i era de a9teptat ca, dela o bucata de vreme, ei vor ravni 9i la dansele, pentruca orice putere economica este indreptata i catre un adaus politic. Nu trebue uitat insa ea', la 1848, in Moldova, revolutionarii, cari nu aveau la indemana o burghesie romaneasca, s'au adresat la Evrei 9i ca, in Muntenia, Eliad, conducatorul sufletesc al generatiei sale, fiind francmason, a cerut acela9i sprijin, acordand emanciparea in sensul cel mai larg: se cerea aici i concursul Evreilor in Garda Nationala. Ce a urmat, in epoca Statului nou, fata de Evrei, a fost lupta intre principiile liberale, care cuprindeau i intrarea in Stat a Evreilor, i. intre rezistenta instinctiva a populatiei de ba9tina, care intelegea tali pastreze drepturile. Acest din urma element a biruit atata vreme cat n'a inceput marele capitalism, avand legaturi in tot restul lumii. Cand ne-am imprumutat la Berlin Vi daca aveam nevoie i daca nevoia aceasta nu exista, &and am recurs la Bleichröder, intelege cineva ce consecinte trebuia sa aiba aceasta pentru impingerea catre drepturi politice a elementului evreesc. Dupa razboiu, am primit Evrei de aiurea, cani veneau supt garantia tratatelor 9i cu obiceiul lor de a juca roluri mari in Statele care se desmembrau in vecinatatea noastra. Ins& noua populatie evreiasca intrata in tara ca inteun kc de refugiu momentan, dar care s'a a9ezat definitiv, nu s'a multamit sa ramana in locurile unde statuse pang atunci ci a fost atrasa Otre acele mari

201 202 SFATURI PE INTUNEREC centre, cum e Bucure tii, in care zeci de biserici au ramas fdra parohieni. Cfind capitala Romaniei a devenit mare centru de afaceri, afacerile acestea au adus Evrei din toata lumea, reprezintami de mari industrii, manuitori de imense capitaluri. Aceasta este situalia de astazi. Orice element strain, neasimilabil, care intra insa intr'o vieard nalionala, fie i de caracter patriarhal, se love te, la un moment dat, de o impotrivire. Aceastä impotrivire s'a intanit prin faptul ca profesiunile libere, ziaristica i. literatura au ajuns sa fie In manile elementului evreesc, exercitand influen0 asupra unui suflet care trebue pastrat intreg, caci altfel Statul insu i se narue. Incheierea? Fiecare o poate inielege cum vrea. Eu o inieleg aa: Noi avem legi i legile acestea dau asigurari, care pot sa fie neplacute pentru noi, 0, in acest caz, trebue schimbate legile. Dar, in afara de tot ceea *ce cuprinde legea, este o datorie sacra faia de noi: sa ne organizam pentru rec4tigarea situa-ciilor pierdute, sa ne organizam cu sprijinul Statului, care el are aceasta datorie, pentruca este Statul romanesc, dar sa ne organizarn, inainte de toate, pentruca Statul este schimbator dela un guvern la altul, prin insa0 munca noastra solidara 0 prin vederea neteda a scopului ce urmarim. 0 mi care in acest sens a inceput in toata Iara. Supt orice guvern ea s'ar fi manifestat, pe aceasta linie, In care au intrat ca indreptatoare i formaiii numai de intelectualitate, trebue urmata 0 mai departe organizarea noua a vitalitaiii acestui popor. 7 Ianuarie 1938.

202 XXX PREVEDERI ADEVARATE SI FALSE Marea durere a omenirii in momentul de fava, durere pe care incearca sa i-o acopere prin demonstraiii violente de # dinamism )), de a a-numitul # dinamism* care merge i panâ la manifestaiii de Saturnale aproape isterice, este in condiiiile actuale de viea0, i a trai, ca in Germania, de pilda, in condiiii de alimentaiie mãsuratá nu poate sd fie, fárà indoialä, unul din lucrurile cele mai placute, in prevederea unui viitor care poate sa dea o catastrofh capabilà de a &drama tot ceea ce de-a-lungul secolelor a cládit civilizalia umana, sau se poate prelungi in nelini tea, mai chinuitoare cleat insà i catastrofa, care cel pulin indeamna o societate la rezisten0 i la faspingere. Se intreaba oamenii cari sunt in stare sà- i analizeze sentimentele i. prevad ceva dincolo de pldcerile sau durerile de faid: incotro mergem?, in raspunsul care se &á la aceasta intrebare, in presimlirea lucrurilor care, cu voia sau far% voia noastra, se vor petrece neaparat, se inceara a se da societalii

203 204 SFATURI PE intunerec Intregi o directie mai sigura catre aceasta linta, care nu mai poate fi Inlaturata. Niciodata n'au fost mai mulli profeli, i, alaturi de clan0i, mai mulii realizatori de lucruri mistice, nemaipomenite pan& acum, pe care le garanteaza, mai mult cleat mintea, pe care In zadar se trude9te cineva sa li-o gaseasca, atitudinea lor, cuvintele oractilare, gesturile schilate inaintea unei muliimi uimite de cutezania 0 uneori de brutalitatea lor. Mergem, se Intreaba deci miile 0 miile de oameni, catre formula dictatutii, sau toate siliniile trebue cheltuite pentru a se grabi ceasul &and se va Intoarce inapoi ziva democraliei, care, azi, alearga adeseaori dela o tabfira la alta, cu pete de sange, mai noi 0 mai vechi, pe albul ve mantului ei? Oameni de dreapta 0 oameni de stanga, cari nu se pot IL4e1ege pentru foarte multe motive, dar, inainte de toate, fiindca au inceput prin a spune ea, fiind oameni de dreapta 0 oameni de stanga, nu se pot Inlie lege intre clan0i. De aici certele din fiecare moment, de aici lungile articole, mai mult sau mai putin cetite, de prin reviste, de aici carlile care cad greu.pe oboseala sufleteased a unei vremi gramadite de griji, de aici intrecerile electorale, de aici tulburarile de strada, de aici luptele civile, de aici sfaramarea iremediabila a mo tenirii unor timpuri mai bune, i In momentele care de-a lungul vremurilor au rezistat parka acum 0 la cele mai salbatece manifdstari de ura 0 nebunie a oamenilor. Sa incep cu ceea ce este 0 cu ceea ce poate fagadui forma politica pe care noi o numirn it dictatura*? 0 o punerq

204 PREVEDERI ADEVARATE $1 FALSE 205 la dreapta, de 9i ea poate sa fie tot a a de bine 0 la stânga cea mai departatd, caci nu este vorba de o Indreptare filosoficä, ci numai de actiunea pe care o exercità asupra societaiii oameni.cari, ridicfind un steag sau alt steag 0 Imbràcând in discursurile lor cutare sau cutare idei politice 0 sociale, au inainte de toate acela0 temperament. Cdci dictatura nu inseamna altceva decât supunerea unei societati intregi nu ideilor cuiva, ci temperamentului pe care natura i 1-a daruit 0 care fire te nu este transmisibil, ca dreptul dinastic, dela o generatie la altá generaiie 9i chiar poate s'à nu dureze 'Yana la capat la acela0 individ. Suntem noi deci condamnaii A pierdem tof ceea ce am càpätat dela Inainta0 0 ce am adaus prin munca noasträ, daca nu vom cauta un om, flack' nu-i vom descoperi, daca nu-i vom inventa, daca nu ne vom In ela asupra lui, imbracându-1 cu hainele, de miraculoasâ influentg, ale unei atotputernicii pentru exerciiiul cgreia s'ar fi na'scut? Sa-mi fie ineaduit a spune foarte hotarit, pe baza unei cuno tinie a sufletului omenesc pe care mi-a dat-o cercetarea indelungatâ a istoriei: nu. Ap-numitul regim de dictatura se indrituie0e prin dona lucruri: prin acea darfimare, pe care ar Impiedica-o, 0 prin realizarile pe care le Indepline te. De sigur ca darttmarea trebue impiedecatà. Ce facem noi acum din beton armat sau din mucava sunt lucruri cari se pot Inlocui oricfind, cfici in ele nu se cuprinde

205 206 SFATURI PE INTUNEREC nicio manifestalie a geniului uman, dar ceea ce au dat veacurile trecute, cazand supt ghiulele sau crapand in imbraiisarea focului, nu poate fi refacut niciodata. Aceasta pentru monumentele de piatra, si putem adaugi si pentru ce este, am zice, ((monumental * in sufletul nostru insusi si care se poate face bucali pentru totdeauna fat% atingerea cu ghiulelele si fara mistuirea in flacari. Dar cel mai bun frau contra pornirii catre ruina se gaseste in sufletul fiecaruia. A pregati acest suflet cere inteadevar timp, dar, &and s'a ajuns aeolo, omul poate rezista la orice ispita diabolica de nimicire. Sunt sociefali in Europa si afara din Europa care prin aceasta se %in drept in fa-ca tuturor vrajilor revoluiionare din timpurile noastre. Ce lucru minunat nu s'a facut in Italia si Germania in timpurile noastre si cine s'ar gfindi sa nu laude pe acei cari, &and -Orli lor linistea sociala, au invalat din nou pe oameni sa iubeasca munca, sau s'o primeasca macar disciplinat, si au inzestrat Iara kr cu creacii tehnice la care privesc cu gelozie tori.cei cari nu ne-am impfirtasit de o as del de provideniiala conducere ministeriala I Dar in atatea locuri se vad astazi, cum s'ar putea vedea in propriul nostru trecut, atunci &and nu exista macar Statul, ci traiam sat de sat si vale de vale, lucruri de toata frumuseia care s'au realizat, si uneori cu o rapeziciune uimitoare, prin altceva cleat supunerea la porunea, asa ca a robilor cari au ridicat pira-

206 PREVEDERI ADEVARATE SI FALSE 207 midele: prin libera voin0 a oamenilor reuniii de ace- Iasi sentiment exprimat in toatà sfinlenia liberthlii. Catedrala dela Reims nu este de sigur inferioarg, cu toatà deosebirea de proporlii, piramidelor pe care le-au ridicat Faraonii egipteni, pentrd ca trupul lor uscat sä fie pus la addpostul unor primejdii ce i-au gdsit insk drum 0 aa OM la oasele lor inegrite. Deci, ar spune cineva, sa ajutam democrava a recapdta ce a pierdut, caci democralia inseamna 0 libertate. SA-mi fie ingaduit a 'crede altfel. Cineva 10 poate pierde libertatea sub porunca directà a unui om, sau 0-o poate pierde, tot a a de mult, ba mai mult chiar, pentru a pe un dictator 11 poli rásturna sau se poate 0 tempera dela sine, prin strkbaterea inceatá a unei poruneitoare formule. Pe dictator 11 vezi, il prquesti, il cânt'are ti, in unele imprejurfiri il puti imblânzi, in altele poli iard0 chiar sk-1 impiedeci macar in parte, punfind in fala 0 impotriva lui pe un altul din mulpmea de aspirargi la aceea0 stapftfire asupra aceleia0 societali. Dar cum lupii cu formula? Aceea nu este un lucru concret, care sal.' arkte imediat defectele, ci acliunea ei se exercità a a de ascuns, inckt, flirà a banui ck ea a pâtruns, te treze ti in fala rezultatelor ei. Formula democratick poate fi o otrava lentä, care nu numai at impiedeca faptul de spontaneitate, in tot ceea ce poate ie0 ca forme materiale dintr'insul, dar sldbeste insu0 resortul catre crealia individuald. E ti invaluit 9i inveninat de &Ansa, o suggestie a tot puternick iii impiedeca nu numai mfina de a lucre, dar

207 208 SFATURI PE intunerec 0 creierul de a urmari necontenit anumite probleme, care nu i-au dat i nu- i vor da niciodata toate raspunsurile. Vrajit, te gase ti intre alli vrajiii, Vorba facatoare de minuni Ira stanjene te deopotriva. Dar ceea ce face frumuseia, nobleia, libertatea unei societaii, este ca ea elaboreaza necontenit formulele ei, fail sa se lase stapanita desavar it de niciuna i ca oricine are dreptul in aceasta discutie sa prezinte meimpiedecat ceea ce crede el ca a descoperit. Pentru moment, sub dictatura, ca i sub formula democratica, societaiile omenqti nu s'au aratat capabile, inteun fert de secol, sa dea niciun lucru nou In domeniul cugetarii. Sa credem ea' obiceiul de a gandi liber, care a creat de-a lungul vremurior atatea filosofii i atatea politici, a disparut? Iara i, cu toata hotarirea, raspund: Nu. Nu se nimicqte a a de u or ceea ce iese din marele adânc al silin- %nor umane. $i va veni vremea, fara sa pot adauga: i: u aproape este D, and lumea, satula i. de plecarea capului inaintea unui om i. de abdicarea gandului Inaintea unei simple formule, se va strange in jurul aceluia a carui minte va putea sa proclame noile adevaruri care dela sine se prefac in erect-0.i noi. 21 Ianuarie 1938.

208 XXXI PERICOLUL CONSPIRATIILOR De o bucata de vreme situalia, ca tigata adesea ori prin mi carile silnice din deosebitele Iari, care odinioara formau civilizalia omeneasca 0 astazi stau risipite 0 izolate, gata sd se incaiere peste toate legaturile intamplatoare pe care le incheie de azi pana mane, este zguduita de mi cari care ameninla sa duca la forme, ne. banuite de aliii cleat de cei cari se intovara esc pentru a le aduce la indeplinire. Onestitatea de pe vremuri, care ingaduia altfel de alianie i permitea omenirii sa priveasca increzatoare in viitor, pare A fi disparut pentru totdeauna. In sufletele omene9ti, a a cum se infai4eaza ast4zi pretutindeni 0 prin urmare 0 la noi, pana intr'acolo incat, mai ieri, nu 9tiu ce tanar spunea ca tot ce aparline secolului al XIX-lea este ceva blastarnat, fard de care nu se incape niciun fel de mila, trebuind sa se puna in loc lucruri dumnezeie ti, care se pot intruchipa numai in mintea sa superioara, este o necontenita instabilitate, care poate pregati toate surprinderile 0 este in stare sa atraga toate primejdiile.

209 210 SFATURI PE INTUNEREC Se Intreaba cineva cu ingrijorare ce poate sa iasa din aceasta bolnavicioasa tremurare dupa ceea ce n'a fost niciodata, 0 adanca mea credinia, potrivit cu tot ceea ce am vazut in istoria omenirii, e ca nici nu va putea A fie adus la indeplinire, chiar daca producatorii acestor prapastioase schimbari ar avea intr'in0i mai multe insu0ri de geniu deck, raspandite dela unul la altul, in vremurile trecute, s'au intalnit numai la exemplarele cele mai alese ale speiei omene ti. Odinioara, pentru a ajunge la o schimbare, se Intrebuino aka cale. 0 minte mai puternica deck a altora, sau macar de o originalitate deosebita, enunia o idee. Ideea singura nu ajunge pentru ca sa indemne pe oameni a porni pe calea prefacerilor. Trebue ca aceasta idee sa fie puternic sprijinita pe argumente 0 imbracata intr'o forma care se poate face Inleleasa de cat mai mulii oameni. Ace,tia, unul eke unul, sau in tovara0ile kr, se opreau asupra ideii care a fasarit depdata, o priveau prin toate laturile, o cantareau, o criticau, se intorceau de mai multe ori asupra ei, 0 venea in sfar0t o vreme and ea era sau raspinsa, fiindca se dovedise fara temeiu, siniplu capriciu al unei minii ambitioase, sau era primita,.ajungea un crez 0, odata crezul acesta prefacut intr'o formula practica, se pornea intru indeplinirea lui. Acum ideea ajunge, sau, Inca mai pulin deck ideea, o potrivire de cuvinte care sa-i lina locul, o formula care nu este totdeauna stralucitoare, ci ajunge sa poata exercita o inraurire asupra minlilor mai slabe. Si, in loc ca o societate Intreaga, inraurita de acela care cauta drumul cel nou, sa se puna la lucru pentru a ajunge la

210 PERICOLUL CONSPIRATIILOR 211 %inn cu pasul sigur al oamenilor cari umbla normal, se alchtue te un grup c4tigat cu vicle ug, sau numai cu o stdruinid, s5-i zicem: de fier, care ia asupra sa s'avar0rea transformarii miraculoase. Se Injghiaba deci ceea ce se chema odinioark in yechea noastrá româneascgt: o 4 uneltire * 0, cu un cuvânt Imprumutat, pe care 11 intrebuinom curent astàzi, se, zice: o # conspiraiie *, ori, cu un alt cuvint de imprumut un N complot *. Pe intunerec, pe chi ne tiute, se a teapta clipa and lucrul vaie 0 la ivealá, 0, chiar atunci, nu se marturise te scopul cel adevarat, ci o parte se pdstreaza pentru ziva biruiniii, iar alta se spune deocamdatà pentru a momi pe prieteni 91 pentru a acoperi privirea du manilor..4a lucreaz5 cei legqi prin fagaduieli solemne, prin juraminte, in mijlocul societaiii asupra cgreia stau a pun5 mfina In momentul ce 0 1-au preg5tit de multh vreme 04 lin ascuns de tori cei cari nu trebue sa OA putinla de a se apara. Inaiftte de a ardta daca acest fel de a lucra este inteadevar folositor pentru scopul cauzei care se spune eft trebue urmarità 0 de a verifica In trecutul nostru ce s'a intamplat cu uneltitorii de pe vremuri, a ne gândim ce efect poate sa aibh asupra caracterelor acelora cari, zi de zi, lund de luna, an de an, comploteaza In felul acesta i in ce stare sufleteasca ii aduce pentru ceasul in care intr'adev5r ar fi sa.' ajungd la izbfinda pe care au avut-o In vedere. Un fel de a fi deschis, clar, generos, plin de prietenie cu toatd lumea, zimbitor fafd de oricine, infäli eazii 0

211 212 SFATURI PE INTUNEREC adevarata higiena a sufletului omenesc. Sufletul acesta se preface necontenit catre mai bine 0 mai inalt. Umbrele se 9terg incetul cu Incetul la acea lumina limpede a gandului marturisit 0 a Iintei recunoscute inaintea tuturof. Ace la care umbra pe intunerec, care se ferqte de allii deck cei cu cari este legat, acela deprinde ura fala de oamenii pe cari vrea sa-i rastoarne altfel deck intr'o lupta dreapta 0, In manifestarile pe care nu le poate evita, el deprinde o urata ipocrizie. Afara de aceasta, de oarece conspiraiia nu se poate face deck prin ascultarea oarba de porunci care vin de undeva din umbra, orice activitate proprie a sufletului omenesc inceteaza: se parase9te 0 obiceiul de a gandi 0 comoara de cultura ca9tigata, ca 0 deprinderea de a ridica Indoieli 0 de a provoca disculii. Intr'o egalitate trista cu cei din urma dintre oameni, in ce prive te mintea 0 con tiinlile, cah ace9tia ajung a alcatui dela o bucata de vreme miezul o tirii adunate, spiritul celui cu gandul mai inalt 9i mai cultivat ;e faramiieaza cu totul. Cei cah au fost 6dinioara oameni devin adevarate marionete, care a teapta un cuvant, un semn, care sa li arate ce trebue sa faca neaparat, fiindca altfel nu li famine aka perspectiva cleat aceea a morcii prin sine sau a morcii prin al-cii. Aceasta ne-o spune, de altfel, istoria universala In toate timpurile. Daca ea infalipaza adesea oh triumful frumoaselor lupte, luminate de inteligenia, hranite de cultura 0 purtate prin conducer Indreptalite de insuori superioare,

212 PERICOLUL CONSPIRATIILOR 213 la lumina insg i a zilei, i aceasta este adevarata revoluiie, in schimb, de atatea ori se vad momentane instapfiniri, menite unei rapezi i adesea ori catastrofale Infrangeri, ale acelora cari, legaii de laniurile pe care i le-au faurit singuri, au orbecait o bucatà de vreme in intunerecul cu care s'au deprins, pentru ca, pe urma, insà i stralucirea zilei, cazuta pe ochii lor obosiii, sà-i tranteasca la parnânt, orbiii. SA ne Ondim la vechile regalitali stropite cu sange ale monarhiilor asiatice, care au ie it adesea din astfel de conspirqii. SA ne amintim pe uciga ii politici ai vechii Grecii, cdrora amatorii unei anumite liberfki au putut sa le ridice statui i sa le inchine imnuri, fiindca au injunghiat pe fiul lui Pisistrat. SA nu uitam pe acel Roman cu ambilie mult mai mare deck mijloacele sale, care adunase o bucata de vreme pe toii oamenii Fara rost i se credea mai chemat la putere deck cei pe cari-i du manea pentru meritele lor i care, Catilina, a cazut, spre upirarea sociefkii romane, in clipa chiar cand putea sh scoatà o oaste impotriva Statului. SA nu ne ascundem tot rául care a ie it pentru Roma, chiar cu oameni de valoarea lui Mariu, a lui Sulla, a lui Cesar i Pompeiu, din aceastà misterioasa urmarire a binelui suprem, care a dus la proscrimia miilor de cetaleni intre cei mai buni i la cal:at a manat Roma libel% catre tirania imperiului. Epoca moderna infaii eaza atkia eroi de aceea i calitate, cari, sau ispravirà prin propria lor ruing, sau impiedecarà, pe multd vreme, mersul firesc al treburilor publice,

213 214 SFATURI PE INTUNEREC Daca Revoluçia franceza ar fi fost facuta pe alte cal, si nu de tot felul de avocaii de provincie, de doctori Ma clientela, de scriitori fara talent, de elemente populare fara pregatire, de sigur ca nu s'ar resimii Fran la pada acum de sangele nevinovat care a curs supt ascu greoiului culit al ghilotinei. Sa nu ne insele astazi izbanda dela Roma si cea dela Berlin. Acolo sunt imprejurari cu totul deosebite, si la conducatori, pe langa un mare noroc si call-tali de rasa care nu se pot tagadui. Dar nu avem deck sa privim in laturi la allii, la hecatomba dela Moscova, in care revo- Julia biruitoare isi ucide zilnic faptasii, la scenele de 'azboiu civil pe care le-a vazut Parisul, la zadarnicia in care au sfarsit si agitaiiile regaliste din aceeasi Franra, dela grupele de scriitori cari au ajuns sa fie raspinse si de regele asteptat si de Biserica pe care tindeau a o servi. Sa ne stea inainte ca exemplu ce s'a ales din acele mari planuri ale unui viteaz militar, de la Rocque, despre care mi se spunea odinioara ca in orice cash a Franciei are un agent si ca ei vor iesi cu milioanele in ceasul &and se va cere, pentru a ispravi intr'o atmosfera in care complotul se unea cu desvoltaréa unui jalnic proces, zvarlind In vant speranlele atator oameni de dreapta, cari credeau ca a venit ceasul ordinei noi. Cred ea ajunge. In trecutul nostru, toate faptele de sam'a au fost facute supt conducerea unor oameni inteligenli, pe calea legii si supt razele limpezi ale publicitaiii. Asa a ras6rit, din risipite vieli de sate, Domnia ; asa s'a transmis ea astfel ea Statul insusi n'a fost zguduit;

214 PERICOLUL CONSPIRATIILOR 216 asa s'a injghebat, nu Statul constituliona1 dela 1866, ci ceva mult mai puternic deck dânsul: instinctul de Stat, prin care, cu toate greselile guvernelor trecatoare, ne-am pastrat. Cu acest adânc si sanatos instinct, supt care nu simseam Inca frematând patimi obscure, am putut sa rezistam dusmaniei stràine din toate pailile, condamnarilor la moarte in atatea ràzboaie, parasirii si saraciei, strecurarilor primejdioase in vieala noastrá culturald si economica, lipsei de noroc in razboiul pe care 1-am purtat pentru drepturile noastre. Nimic subpàmântean n'a venit sa intrerupà aceastd sànatoasa desvoltare a unei -cdri, care avea pamântul ei supt &Lisa pentru a se sprijini pe el, iar nu pentru ca din adâncurile lui s'd rasara in fiecare clipâ primejdiile infernale ale conspiratorilor. 4 Februarie.

215 XXXII DEFECTE DE CREgERE Nu este nimeni care s'a nu-si dea saiiià di ne gasim, in toate prile, inaintea unei noi generapi care, cu insu9iri mari de voinp 0 chiar de disciplina, Inteun anume sens, care nu este totdeauna cel mai bun, unqte 0 defecte dintre acelea care pot s& primejduiasca desvoltarea normal& 0 pe alocuri chiar 9i existania societaplor civilizate. Noua generape, pentru care avem fire te toate simpatiile, cum, de alminterea, nici nu se poate altfel, deoarece suntem pgrinpi 9.1 invalatorii Mr, dar nici intr'un caz neputând fi 1ingu0torii 0 supu0i acelora cari pleaca dela noi 0 trebue sali dea smug de mo tenirea pe care li-o la'sgm, sä nu-si inchipue Insa un lucru: 0, in planurile de viitor pe care le formeazà, potrivit cu teorii pe care suntem liberi s'd le discutam, sa le aproham 0 s'd le Aspingem, au dreptul sa dispue de soarta intreagri a unei naliuni, supunând-o la experimente care pot sd-i primejduiascra Intreg viitorul. Aici se deschide o Intrebare, care nu odatâ mi s'a pus Inainte, ca unuia din cercetatorii multor perioade ale

216 DEFECTE DE CREWERE 217 istoriei. Anume intrebarea : intrucat fiecare genera.cie are dreptul sa- i puna pecetea asupra vieii nalionale? Nicio generaiie nu trebue sa creada ca-i revine chemarea de a dispune de naliune, cum socoate ea. Asupra nafiunii fiecare nu poate sa ailia deck rostul pe care ea 11 creeaza : nu ce vrea sa faca el cu &Ansa, ci ce a izbutit sa dea naiiunea insa i. Aceasta insa rape te dela inceput tineretului, oricat de bine inzestrat, prerogativa de a preface din temelii ceea ce-i vine dela inainta i. Intai probe de vrednicie, servicii aduse patriei 9i, dupa ce aceasta datorie a oricarii genera-tie este indeplinita, pe urma, aceasta generaiie, suita pe Inâlimea ins4i a meritelor sale, poate, nu Fara consultarea acelora cari au avut pana atunci %am in 'liana, sa propuna schimbarile care ar rezulta din insa0 experienla prin care a trecut. Sa inchidem aceasta parenteza i sa ne marginim, in aceasta comunicare, la douà lucruri: neajunsurile pe care le InVedereaza acei in manile carora vom rasa Romania i, al doilea, ce s'ar putea face pentru ca aceste neajunsuri sa fie cat mai rapede i cat mai deplin inlaturate. Nu exista nimic mai atragator i, in acela9i timp, mai periculos deck teoria, deck <to singura * teorie, in care crede cineva i careia este in stare sa-i jertfeasca totul. Avram din Biblie a vrut sa-i sacrifice lui Iehova pe unicul sau fiu Isaac, dar Dumnezeu n'a %sat ca varsarea de sange sa se indeplineasca, ci a rasarit berbecul cu coarnele in maraeini, care acesta putea fi taiat Fara.

217 218 SFATURI PE INTUNEREC nicio suferinia moral-à din partea inchinkorului DivinitaIii. Dar numai salbatecii sunt cei cari cred ca au dreptul de a jertfi eine stie caror idoli, tot asa de cruzi ca si dansii, pe insisi pkinlii din cari s'au nascut si dela cari, impreuna cu cresterea, au capatat In acelasi timp si toate mijloacele pentru a se impune si a stapani in vieava. Omul care cunoaste o singura teorie, care nu priveste In dreapta si in stanga, care nu admite niciun fel de critica asupra ei, care inlelege sa i se dea intreg si sa puna supt picioarele acestei salbatece Dumnezeiri tot ceea ce este ca lucruri si ca oameni, e prin aceasta chiar gresit. Nu dela teorie au plecat lucrurile, ci teoria nu este altceva deck ceea ce se desface, In mintea omeneasca a unui singur ganditor, din realitatea asa cum a vazut-o el si a putut-o intelege. Nu este un lucru vesnic si un lucru neaparat: in capul chiar al aceluia care a iscodit aceasta teorie, ea este supusa, supt inraurirea lucrurilor din afara, la o necontenita prefacere. i se intampla foarte deseori, eu insumi am facut aceasta incercare, in ce priveste ideile pe care le-am manifestat, in atat de lunga mea vieava, ca acela care.se poate privi ca un creator de teorii sa invele in cursul timpului lucruri pe care el nu le-a avut in minte cand si-a fixat formulele si, trecand dincolo de dansele, aducandu-le schimbari eseaciale, sa vada cu durere cum aliii se opresc la cea dintai forma, care este mai simpla si mai atragatoare, In loc sa mearga impreuna cu dansul mai departe, pana la o manifestare mai deplina 0 mai sigura a ace1eia0 credime,

218 DEFECTE DE CRE5TERE 219 Teoreticienii Bunt uneori chiar in afara de vieard. Ei pornesc dela anumite consideraiii abstracte 0 se mulfamese cu dalisele. De jur imprejur vieala se mi ca, fierbe, spumcga ; ei ramiln inc1e0ali de ceva care nu este macar o stânea ie ità deasupra valurilor, ci numai o scandura desfacuta dintr'o cugetare mai intinsa 0 de care ei se prind cu indaratnicia cui nu este in stare, prin mi carea viteaza a braielor sale, sa urmareasca un alt punct de sprijin. Simpla, simplista, marginith, cruda, teoria poate nenoroci o societate intreaggi, devenind astfel primejdia cea mare pentru sincerii i devotaiii ei credincio0. Poate niciodata in istoria omenirii n'au fost ataiia fanatici ai unei singure teorii ca astazi. i se pune o intrebare, u or de deslegat: de unde vine aceasta, am putea zice, habotnicie a oamenilor tineri fava de singura Indreptare a lor? Vine dintr'o cetire prea margenita, din ignorarea unei literaturi mai vechi, uneori foarte vechi, in care se cuprind adevarurile eterne care au infruntat toate criticile 0 au izbutit sa se impuna, ramanând pentru invalatura vremurilor. Vine dintr'un invaiamalit care, din nenorocire, este alcatuit numai din teorie, din teoria pe care n'a verificat-o nici profesorul i pe care, a a neverificata, invalat'a pe de rost, prinsa numai pe din afara, o transmite ucenicilor sâi, ca un talisman pentru oricare Imprejurari ale vie-0i. Vine din lipsa unui adevarat contact intre parinçi, cari, oricum a fie, reprezinta o realitate traitä, In care la inceput au fost deprin0 i copiii 9i in care ar fi bine, fie i pe o treaptà mai sus, ca ace0i copii

219 220 SFATURI PE 1NTUNEREC A mearga mai departe. Vine din aceasta detronare a pariniilor despre;u4i, inldturali i prin aceasta semnalali 0 lipsei de atentie 9i de iubire a copiilor, deveniii acum pe mulii ani de zile elevi 0 studenii. Vine, in acela0 timp, din incuiarea u0lor colii 9i din impiedecarea transparemei ferwilor ei faid de o lume din afard, care poate 0 trebue sa fie, in aceea0 mäsurà cu cre0erea pariniilor 0 cu invalatura, unita i cu educalie, a colii, un mijloc de formaiie a genera%iilor viitoare. Vine, in srar0t, din falsa conceplie a Universitalii, care pentru unii este numai mijlocul de a fabrica deosebili profesioni ti sau de a pregáti Statului servitori in toate domeniile activita-0i lui: din pdcatul Universitalii, care trebue s'a fie inainte de toate un loc de discu/ie, in loc de a prezinta, de data aceasta nici macar, ca in invalàmântul secundar, pareri vechi care 0-au fäcut incercarea, ci opinia personala a profesorului, pe care acesta are neroada i vanitoasa pretenve de a o vedea reprodusa intocmai, clack' se poate chiar cu cuvintele sale, la acele examene universitare, care sunt 0 mai lipsite de sens deck impovgratoarele, obositoarele examene de sfa.r0t de an in colile de al doilea grad. Deci din aceasta critic& ins60 se desfac liniile dupà care trebue sa se orienteze, intr'o bunk' 0 curagioasa chibzuire a lucrurilor, noua educalie a tinerimii, educalie capabila de a o impiedeca sa se arunce in tot felul de aventuri i sa pregateasca transformari catastrofale pentru o societate nu pe deplin inleleasä de &Ansa. Colaborarea intre cei de acash i cei din coala nu se poate margeni la un control al notelor 0 la o plata de

220 DEFECTE DE CRE*TERE 221 taxe. Pentru adevdratul profesor de coalà secundara, pkintele trebue sa fie tot a a de interesant ca 9i elevul. Elevul nu poate fi les fdrá aceastä cuno tin0 a Orintelui. In lipsa ei, nu se 9tie nici ce copilul aduce, nici ce inrkirire poate s primeasca in fiecare moment, nici ce se poate cere dela acela care se intoarce in fiecare zi in casa pariniilor i nu gase te totdeauna ceea ce 1 i inchipue profesorul. Este foarte adevkat a in felul acesta sarcina profesorului este cu mult mai grea. El ar putea fi a a cum erau odinioara cfilugkii din evul mediu, sau cum sunt i acuma misionarii cari merg in locurile ealbatece ale lumii i se expun primejdiei leprei i altor boli molipsitoare, cercetfind gospodkiile nenorocite, una duph alta. Un astfel de binefdator, nu numai al copiilor, dar gi al acelora din a ckor casa pleaca ace ti copii, trebue s'à fie profesorul. Mu ha lume, daca 9i-ar da samfi de aceastä datorie, s'ar apuca de altceva deck de o profesie pe care o Infolog numai ca transmiterea unor cuno- tinle, de cele mai multe ori nefolositoare, prezintate an de an in aceea0 formä. 0 mare asocialie uman'a trebue sa fie baza colii, i a colii primare, la fiecare schimbare de loc invälatorul, profesorul, trebuind sà Led o noud experien0 omeneasca, pe care sd se sprijine toatà activitatea sa. Pastriind facia"- cinile sale, implântate intr'o anumita categorie a societalii, copilul va ajunge astfel sá fie, nu un element abstract, proiectat catre o carierd, ci o vie realitate care poate, in domeniul sau natural, indicat de condioile

221 222 SFATURI PE INTUNEREC insesi ale existenlei parinlilor, duce mai departe opera Inceputa de acestia. coala de toate gradele trebue schimbata, inlaturiindu-se formatii anormale, asupra carora societatea n'are o inraurire 0 din care se deprind oameni cari ei nu pot incerca a exercita o InrAurire asupra ei. Dar lucrul cel mare care este de facut pentru Indreptarea tineretului e in Universitate. Ce este intr'adevar aceasta adunare de oameni, pe cari niciun decan si niciun rector nu-i poate domina, nerecunoscandu-li-se macar acest drept, care, odata recunoscut, ar cere dela acesti InalIi dregatori universitari o aka valoare morala 0 o direciie de un caracter cu mult mai sigur? Ce este aceasta gramadire de idei care nu se leaga Intre dânsele 0 supra carora studentul nu poate sa exercite nicio critica? Ce este aceasta acere care se impune ascultatorului, care are doar dreptul, in seminariu, sa vie cu o lucrare pregatita dupa aceeasi metoda abstracta, transmisa dela o generaiie la alta? Ce eite acea lipsa desavarsita de legatura sentimentala intre dascal 0 ucenic? Ce este aceasta interzicere aproape totala a oricarii iesiri din Wile de cursuri 0 de seminarii pentru a verifica vieala? Vedeli numai ce pastreaza din sanatosul mediu Universialile engleze. GandiIi-va la profesorii cari 10 aleg un numar de studenii, legaii de acum inainte in chipul cel mai strfins de dansii, a caror raspundere o poartà ca ctutori* ai acestor tineri. DaIi-va sama de ce Inseamna aceasta mare familie intelectuala. Tragqi cu

222 DEFECTE DE CRE$TERE 223 urechea la discuiiile, nu despre materia prezintata la curs, ci despre problemele inse i ale vieiii nalionale, care se desfd oara in societdole studenle ti. i atunci veii inielege de ce iese de acolo, nu oameni cari vor lovi in realitaiile vii, salbatec, cu ciocanul teoriei lor, ci oameni cu simiul relativitälilor, cu me te ugul formulelor unduioase, cu datoria de a gasi formele literare potrivite, cu insu irile mari de caracter prin care inteadevär o generaiie se poate prezinta pe frontul luptelor nalionale, unind energia necesará cu acea seninatate care singurà apropie fiinla omeneascä de lumea zeilor, nevazuli, dar stapânitori. 18 Februarie.

223 XXXIII E CU PUTINTA. 0 NOUA. EUROPA? In acest moment, lucruri mari stau a se as/1'0 in convorbirile pornite din dorinia pacii, a a de nesigurà Ora acum, O din grija pentru civilizalia care vine din silinia tuturora O ne e rasa-ca la tori mooenire scumprt O grea, intre Anglia O Italia, aoeptându-se intr'un viitor apropiat O acelea intre Anglia O Germania. Un ministru de mare autoritate a pgrasit Cabinetul englez, O o politied Indreptatà altfel e aceea pe care o reprezinto astozi, sprijinit de o mare parte din atfit de hotoritoarea opinie publica englezà, d-1 Neville Chamberlain i, clack de partea cealaltà, zäbovesc glasurile de aprobare O formulele impociuirii, totuo doritg O acolo, din multe motive care nu se pin spune public, putem nadfijdui cä 0 din acea parte se vor auzi alte cuvinte deck acelea care anuniau 'Ana acumo putere gata sä Intre in luptà cu oricine O sigurà de biruinta ei. Se vorbeoe de revenirea, cu Inláturarea unei Rusii de alto orientare, la ideea celor Patru mari O tari cari vor hotari de soarta lumii, O la noi s'au ivit temeri ch,

224 E CU PUTINTA 0 NOVA EUROPA? 225 ace9ti Patru, cu grija numai a intereselor lor, ar putea sa decreteze masuri prin care s'ar atinge interesele noastre. i unele manifestari # balcanice * in timpul din urma samana a masuri de prevenire a unor primejdii care ar putea sa vie. Cei Patru inseamna ceva mai pulin deck Europa lui Napoleon al III-lea. Imparatul Francezilor, care a ca tigat doua razboaie, cu urmari pentru afirmarea principiului nalional, in care, cu toate multele sale ovaieli, a crezut totu0, era cuprins, ca un vechiu visator cu mila de oameni, de ideea ca s'ar putea inlatura grozavia razboiului, i pentru aceasta el se gandea la aducerea oricarui proces politic inaintea unor aduilari internalionale, care s'ar Iinea, la fiecare caz nou, in Capitala sa, ajungandu-se la formule de relativa dreptate 9i, oricum, la o impacare a punctelor de vedere opuse. Era vorba de o iluzie generoasa. Ce insemnau aceste adunari, s'a putut vedea In cazul Varii noastre, cu prilejul caderii lui Cuza-Voda. 0 conferinia s'a aclunat la Paris, 0 ea 0-a taraganit lucrarile cu necontenita cearta intre cei cari voiau Unirea 0 priniul strain, intre cei cari nu voiau 0 intre cei cari nu tiau ce sa voiasca. Insu0 Napoleon, creatorul sistemului, fara a mai vorbi de Wilhelm al Prusiei, care se &Idea la prestigiul %aril 0 dinastiei sale, indemna pe principele Carol sa treaca peste existenla chiar a conferincii 0 sa mearga acolo unde-1 chema voinia unui popor intreg. i, a doua zi dupa ce majoritatea membrilor conferiacei se declarase Contra programului românesc, Indraznetul -rank a 0 facut-o.

225 226 SFATURI PE INTUNEREC Totu0 aceasta Europa, de a &aril origine, de al carii inieles 0 de a carii indreptalire si. valoare s'a vorbit, acuma caliva ani, intr'o conferinia de oameni politici 0 de cugetatori la Roma, este o necesitate. Ea nu se sprijina pe socotelile de astazi i pe cele de mani, care pot fi cu totul deosebite. Ea nu line sama de ce crede o diplomalie, adesea rasarita din nimic 0 careia-i lipse te i informalie 9i conceptie, inlocuindu-se prea mult prin graba ca 9i prin brutalitate. Ea nu este numai o amintire a vremii &and lumea europeana avea o legatura in stare sa reziste la sforiarile intereselor divergente: aceea a legii crwine, a Imperiului sprijinit pe &Ansa, mai tarziu a civilizaiiei unitare a Rena terii, ajunsa la limpeziciunea, a a de u or de inieles, a formulei franceze. Europa, pe care cu atata inconstienia au sfasiat-o patimile de dupa razboiu 0 inielegerea gre9ita a na-tionalismului, ca si un salbatec avant al imperialismului ingamfat, e o necesitate i o datorie. 0 necesitate pe care o invedereaza ce isprava s'a facut dupa nelinerea In sama a ei. Cine e oare pe deplin mul- -Omit astazi in lume, supt raportul material sau supt cel moral? Cat prive te prima parte, sunt Iari care nu-0 pot desface materia prima, sunt altele care se innabu a de un capital pe care nu 0.iu, in lipsa de sigurania 0 de garaniii, unde sa-i fructifice 0, mai ales, pana se va ajunge la stabilitatea monetard, atat de dorita, sunt greutalile care stau in calea schimburilor 0 pe care Incearca In zadar sa le Inlature meschina 0 ve nic schimbatoarea sp4erie birocratica a contingentarilor, izvor de partenire, de conrumie 0 de zapaceala.

226 E CU PUTINTA. 0 NOUA. EUROPA? 227 E o necesitate aceasta Europa 0 din punct de vedere moral. Caci ce bine era pe vremea and, fru% aqiunea Invrajbitoare a unui suprana/ionalism care ingusteaza orizontul 0 falsifica viziunea, un om de cultura putea sa intalneascä oriunde in cuprinsul acestui continent, care era mintea lumii intregi, un alt om asemenea cu dansul, &and erau adevaruri admise, contra carora nimeni nu Indraznea sa se ridice, cand se elaborase, prin multa osteneala, un crez asupra baruia jurau cu tolii 1 Pe and astazi ceea ce este adevar intr'un loc, e erezie In altul, 0 toate silin/ile se cheltuesc pentru ca fiecare na/iune sa se Inchida Inteo conceplie despre ea insa0, despre inceputurile, meritele 0 drepturile ei, pe care ceilalli n'o primesc 0 pe care am zice ca ea insa0 n'ar fi mullamita clack primind-o 0 01E, i s'ar rapi monopolul care o izoleazfi. In aceasta mai veche Europa, In care genera/ia mea i-a trait cei mai buni ani din viea/a, e ajunsese insa la o toleran/a 0 la o colaborare care nu admitea nici o hegemonie strivitoare a unuia singur, nici asocia/ii de trecatoare exclusivitate, ca pactul celor Patru de, eh sau de mane. A ceia cah cu despre/ sunt numili astazi: cei mici 0 slabi I9i aveau partea lor, 0 influen/e puteau srt plece dela darqii care sa dea noi indreptari, in anume domenii, tuturora. Cand, pe vremea tocmai a razboiului care a nimicit aceasta Irgelegere fericita, dintr'un anume loc,-- dintr'unul singur, pe &and acuma osebirea Intre cei tari 0 cei slabi pare a fi recunoscuta deopotriva 0 la Londra 0 la Paris 0 la Berlin 0 la Roma, s'a vorbit de lipsa

227 228 SFATURI PE INTUNEREC de egala indreptatire a celor mici, n'au lipsit protestarile. Am ridicat 0 eu una, in numele natiei noastre, la Academia Romfina. Cautam sa ark acolo care e <( dreptul la vienta al Statelor mici *. Era vorba deci de State, pe o vreme &and nu se impusese dogma ca. Stat 0 natie e tot una, 0 erau tari puternice, ca Austro-Ungaria, ca Rusia tarista, care cuprindeau oameni de toate rassele, supuci, fara vreo indreptatire de ideologie, aceleiaci Monarhii de caracter dinastic. Dar, astazi, cand identitatea Stat-nntiune a reecit, in forma cea mai stricta, din cumplitul razboiu, chestia se pune cu totul altfel: Fara a se tinea sama macar de gradul de cultura al fiecarui grup omenesc de acelaci caracter, se arunca intrebarea : daca natiile care nu numara prea multe milioane, 0 sant atatea cu foarte putini membri, care au reucit sali Lea Statul, sau acelea care nu ci-au putut intari forma politica in masura valorii lor umane ca numar,daca acestea incurca lumea, 9i altii, mai numeroci 0 coborind in Statul insuci toata puterea numarului lor, au dreptul de a-i conduce, de a-i ingusta i umili 0 chiar, la nevoie, de a-i suprima. Natiile au lima, din chiar alcatuirea lor misterioasa, din darul naturii 0 din adausurile istorice, un potential sufletesc dupa care ele trebue sa fie socotite 0 apreciate. Ce n'a dat atat de mica Oland&, in afara de coloniile ce ci-a ctiut ca tiga, in toate domeniile vietii morale, ba chiar 0 in activitatea comerciala dintre deosebitele State? Cu cat nu se impun 0 astazi formatiuni de o pondere statistica mai modesta, ca Statele scandinave, ca Elvetia, in acelea0 ramuri ale vietii omenecti?

228 E CU PUTINTA 0 NOUA EUROPA? 229 Si, afara de ce pot astfel de popoare in totalitatea lor, e de ajuns Ca, prin virtwcile rassei, sa se iveascd in mijlocul lor unul dintre acei oameni exceplionali al caror spirit nu poate fi oprit de a domina oricke milioane, pentru ca impreung cu valoarea lui SA' se impue i a poporului din care el vine. Iar, in ce privqte acum proporcia puterilor brutale, exista oare astazi un Stat, oricat de puternic, in stare ca prin energia lui sä suprlme ceea ce, i dup.& cucerire i dupd incgtuprea de catre cuceritori, ramâne ca putere misterioask ca fluid etern in sufletele celor cah de multe oh raspund apgedrii tocmai printr'o cre9tere a vitalitgiii lor spirituale? Si, chiar punându-se in patru, cei puternici pot adaugi puterii lor acea vrajà prin care singurg s'ar birui, poate, avântul razbunator al sufletelor? 4 Martie.

229 XXXIV DISTRUGATORII CIVILIZATIEI Caracteristic pentru timpurile noastre este, nu numai desprelul pentru principii, pentru dreptul, de orice fel gi de orice calitate, considerate ca o mogtenire netrebnicii a trecutului, nu numai indiferenla pentru acel reziduu al marilor civilizaiii care este omenia, contrarä brutalei francheie cu care se afirma la orice prilej u drepturile Y1 noi pe care le are acuma puterea, dar gi altceva, care este mai antipatic gi mai periculos deck orice abuz al energiei omenegti organizate, inaintea careia nimic nu trebue sa mai reziste, capetele plecate ale celor slabi intinzandu-se, pentru a fi calcate pe cregtet de forte care, prin fatalitatea lucrurilor, le-au intrecut: voluptatea de a distruge, furia de a nimici. Este chiar lucrul cel mai Ingrijorator, cad, cfind se va reveni, ceea ce natural se va petrece, la alt fel de a privi toate gi de a avea oamenii legaturi Intre dângii, nu va putea sa se dreagg Intru nimic tot ce strica pornirile diabolice ale timpurilor noastre, aceastà lipsa de respect nu numai faià de conceptul superior la care se inchinau odinioarà barbarii din evul mediu, chiar

230 DISTRTJGATORII CIVILIZATIEI 231 daca vedeau in crevtinism numai o vraja 0 in ideea roman& numai o neinlaturata porunca, dar 0 faia de opera Insa0 pe care au indeplinit-o civilizqiile trecute. E o,patima de a distruge tot ce poate sa mai steie in faia realizarilor pripite, 0. in cea mai mare parte urite, netrainice sau 0 de o deplorabila trainicie, aa cum sunt cladirile in beton. Distrugerea aceasta este o adevarata dogma, 0 toate mijloacele care se incearca pentru a-i pune o stavila, se dovedesc insuficiente. Odinioara, and se distrugea ceva, ramaneau macar ruine. E plina lumea de resturile, pietre ingramadite, acoperite de pamanturile epocilor de barbarie, ale marii civilizaiii elenice, in jurul carora ' cu un respect religios se aduna misiunile archeologice, 0 rama0lile Romei sunt samanate pe toata intinderea lumii vechi, pana in pustiurile Arabiei, unde arheologii, privind din inallimea avionului, au gash in fundul deprtului urmele apzarilor romane din vremea lui Traian. Cand reforma religioasa a pornit in Germania, hranindu-se din atatea pasiuni 0 raspandind atatea uri, care n'au nimic a face cu credinp. 0 cu teologia, multe statui au fost prabuote la pamant 9i sfaramate, dar au ramas firidele, care, 9i prin unele fragmente Inca pastrate, amintesc opera de arta nimicita. i prin Valle germane.se \Tad 0 astazi ziduriie Inca in picioare ale acelor manastiri, supuse apoi urii unei vremi mai noi, dar in care se cuprinsese, atatea veacuri, toata mo9tenirea antichita- Vi 0 se desvoltase o arta, a &aril valoare nu va putea fi inlocuita niciodata prin ambiiiile 0 preteniiile epocei noastre.

231 232 SFATURI PE INTUNEREC Astazi frisk and opera de nimicire a fost infaiptuita, se apaza imediat deasupra availirea notia, care aeopere locul unde odinioara a dainuit isprava inlaturata. Ajunge sa privim la noi pentru a vedea cum zidurile fail gust ale timpurilor noastre, facute din nevoi practice sau economice, inlocuiesc cu totul ce s'a mai pastrat Inca din trecut. Avem, cum se observa i a cum in urma, o capitala din care lipsese nu numai gradinile de flori, dar 0 copacii cei batrani, cari erau mandria Bucure0ilor de odinioara. Nimeni nu se poate gandi sa pastreze cast.gele acelea modeste, cari mai sunt tolerate doar prin fundul mahalalelor nelinute in seama, dar curple boiere ti de pe vremuri s'au dus, ori, and sunt intru catva pastrate, ele gazduiesc astazi tot felul de intreprinderi straine, i vezi pana seara tarziu ferestrele stralucind de lumina electria a birourilor acolo unde odinioara erau alesele petreceri ale unei clase aristocratice disparute. Se recunoa te aceea0 trivializare a tot ce a fost distins 0 nobil, in locul aruia se a eaza, ca intr'o America nou-nou0, institu-pile de Stat, daca nu acele birouri straine unde se lucreaza pentru exploatarea bogapilor solului romanese. Cfitá truda trebue sä cheltuim pentru a 'Astra cele ateva bisericuie aproape asfixiate, pe care din toate parple le pandqte casmaua distrugatorilor sau pofta de anexare a vecinilor de toate neamurile, cari vor sali ridiee pe ruinele altarelor construe-pile lor babilonice! Din marea bogape care se cheltuiqte 0 se risipe te in acest or, menit a ajunge un loc de Intalnire 0 de elec.

232 DISTRUGATORII CIVILIZATIEI 233 nire a multor interese economice venite din toate colurile lumii, cu ritmul violent i nervozitatea neplacuta ce se observa pe strazile cutreierate de mii de automobile, nu cade un pic pentru ca 9i aceste bisericule, punct de adunare a lumii de odinioarà i locul sfânt de unde a plecat vieala cea noud, sa fie ridicate catu i de pulin la acela i nivel. Aceasta macar in ce prive te, afara de reparaiiile care, din ap de multa lipsa de fonduri, intarzie, disparilia acelor odioase turnulge de lemn acoperite cu tinichea.1 spoite cu cea mai uratà coloare de chinoros care au fasarit, de teama cutremurelor, dupa marea zguduire dela inceputul pecolului al XIX-Iea. Astfel trecutul, care nu mai place oamenilor de acum 9i in care sufletele lor nu gasesc nimic de care sa se incânte, este privit eel mult cu un sentiment de trecátoare tolerano, dacd nu chiar cu o indignare ascunsà, care a teaptà numai momentul pentru a da lovitura ultima acestor supravieluiri misere, care incurcd i pare a uroiese metropola de astazi a românismului. In America-de-Nord, am vazut o incercare, uneori naivfi, dar totu i m4càtoare, de a se pdstra i cele mai neinsemnate urme ale inceputurilor unei vieii care trebuia sa se desvolte pe urmâ cu o a a de mareata, de epica strglucire. Cutare casd maruniica ràsare la locul ei in mijlocul clddirilor de ate aizeci de randuri ; sunt cimitire de care, in puterea unui drept intangibil, nu cuteazd s'd se impiedece nimeni. Zidirile religioase, cari mai mult amintesc New-Yorkul de pe vremea Olandezilor sau celor dintfii coloni9ti englezi, neputând sä Iina concurencd cu edificiile strivitoare din vecinátate, ca-

233 234 SFATURI PE INTUNEREC path' cel pulin o prelungire stângace a sulilii turnul ui care se ridica, bold suporatec, pan& sus, sus de tot, luandu-se la Intrecere cu etajele gramklite. Efectul este rara Indoialä foarte urit, dar tqa de frumos sentimentul de unde pleaca acest respect, care se Vastreaz5 In jurul locurilor unde s'au inchinat sträbunii i in cimitirele carora li s'au m'acinat oasele. Cfind se coboara cineva, in aceea i Ameria-de-Nord, spre regiunile californiene, ceea ce a mai ramas din stapfinirea caluggrilor catolici, al aror crez nu se mai gase te astazi in sufletul oamenilor de acum, este Ostrat cu cea mai mare veneraiie. Astfel Americanii, socotiii ca n4te oameni cu des'avfir9ire practici, i cu cfila grija se adun6 In muzeele lor imense 0 bogate i cele mai slabe marturii ale stravechii civilizaiii indiene 1, sunt pentru Europeni, macar pentru cei mai mulii dintre diin ii, caci Anglia, Frarga, Germania, Italia au Cu desavar ire alt inceles al valorii lucrurilor de pe vremuri, deck civilizaliile pripite, de imitaiie copilàreasck Intre care am gasit cu cale s'à ne Inscriem noi, un model. Americanii, zic, pot s5. fie inv4atorii Europenilor, cari au prea mult obiceiul de a-i privi de a a de sus supt acest raport. Dar, uneori, in i9i cei mai cul/i dintre locuitorii continentului nostru, cei mai InsufleIiIi de un sentiment nacional care in timpurile noastre 4i poate permite orice, jignind, cucerind, strivind, batânduli joc de toate normele morale 9i de toate postulatele adevaratei culturi, Ilia i comisiile momimentelor istorice ci regulamentele municipale i recomanda/iile oamenilor de gust

234 DISTRUGATORII CIVILIZATIEI sentimentul de pietate, pe care adeseori il pastreala clasele populare mai bine deck oamenii invkaii, indata ce pornirile salbatece care zguduie naliunile in momentul de fa-và le pun fao in fa-vá pentru o problema social& sau pentru una etnica. In prevederea razboaielor care ar putea, din nenorocire pentru civilizaiie, sa izbucneasca din moment in moment 0 in care descoperirile 9tiirucii dau mijloacele cele mai blastamate pentru omorarea in masa a oamenilor 9i pentru a face una cu pamantul orice creqie vine dela ei de-a lungul veacurilor, s'au facut i unele incercari timide, rapede luate in ras, de a garanta intru catva vieala umana i de a impulina suferino. Ramane sa se vada intru cat se va Iinea mina de aceste indatoriri, care, ca toate cele ce se iau astazi, sunt la discre.cia celui dintai \rant al patimilor rascolite. Grozaviile care s'au petrecut i. vor continua sa se petreaca in lupta pentru stapanire din Asia rasariteana, dovedesc ce pulina valoare au aceste indatoriri i cat de slaba este puterea tuturor acelor apzaminte pe care iluzia de dupa razboiu le-a ridicat, pentru a fi o stavila impotriva salbataciei. Maceluri in masa, ora e distruse, locuitori nevinovaii fugind in toate coliurile supt bombardarea aeroplanelor 9i, la sfar9it, holera, astazi, ciuma, mane, intervenind pentru ca sa curke terenul, ceea ce 9i doresc cuceritorii, pentru a se instala apoi ei singuri pe un pamant de unde sanianla vielii de Ora atunci va fi fost nimicita. Am vorbit 9.1 altadata de ce s'a petrecut in Spania. Ceva s'a spus pe urma in ce privqte salvarea prin

235 236 SFATURI PE INTUNEREC pivnite sau prin deposite in strainatate a unora macar din lucrurile de arta cu care se mandrea o natiune astazi a9a de sfa9iata 9i acumuland jertfe care se ridica in momentul de fata la ckeva milioane. Am pomenit atunci ce a pierdut frumuseta trecutului din ce se izbutise a indeplini 9i nu e astazi o realitate, ci numai ce se poate vedea in cartile de istorie, in reproducerile artistice. Acum in urma, oricine cunoa9te interesul micilor centre spaniole a trebuit sa ram'ana adane indurerat vazand ce s'a facut, in cumplitul duel de artilerie dintre nationali9ti 9i comuni9ti, din acel incântator ora9el Teruel, al carui turn era a9a de asamanator cu clopotnita bisericilor noastre, caci este o influenta care, plecând din Orient 9i strabatand Italia de Nord, a mers 'Ana in Catalonia 9i mai departe Inca deck &Ansa. Astazi, poate, el nu mai este deck o gramada de caramizi 9i de moluz, ca i castelul din Toledo, Alcazarul, Castrul e. Cand se va face, la pacea atat de mult dorita astazi, dupa cat se pare, de toata lumea invrajbita de a colo, inventarul general al pierderilor razboiului, va fi o uimire pentru toatá lumea,.1 nu se vor gasi in toate limbile destule formule de blastam pentru ca sa infiereze pe cei cari, de o parte ca 9i de cealalta, nu s'au sfiit sa fie, pentru urmarirea scopurilor lor, distrugatori de eivilizatie. Dar, cu ce s'a petrecut in timpul din urma, manand tot mai mult popoarele spre ciocnirea pe care oamenii de bine au incercat s'o inlature, ceea ce s'a savar9it in Spania poate sa se repete pretutindeni aiurea, In largul cerc pana la care s'a intins marea civilizatie a vremurilor antice, a evului mediu,. ap de nefirceles ei

236 DISTRUGATORII CIVILIZATIEI 237 de nedreptalit, apoi a crealiunilor monarhiei i a unei admirabile clase domnitoare, care este inlocuita astazi prin toli aventurierii fericiii i prin tori uzurpatorii indrazneii. Asupra fiecareia din minunatele cladiri ale civilizaliei europene este in momentul acesta un deget de amenin%are al indracitelor puteri care stapanese lumea i carora nimic din ce este mai bun in sufletul nostru nu li se poate impotrivi. Ne gandeam odinioara cu spaima la ce va fi atunci and cataclisme cosmice vor nimici fara urma tot ce biata fiinla omeneasca a izbutit sa realizeze pe un pamant pe care i-1 inchipuia ca ve nic, supt ocrotirea lui Dumnezeu, care a binecuvantat opera de credin-ca,i de munca a fapturilor sale. Astazi nu mai e nevoie sa se intample ciacnirea planetelor sau asaltul distrugator al unei comete ; omul singur ajunge pentru ca, intr'o singura generaiie, sa strice tot ce veacurile au ingramadit pentru mandria insa i a rasei. Generalia mea a trait timpuri mari i se ferice9te cà soarta i-a ingaduit sa le vada. Cat de aspra este insa pedeapsa pentru dansa ca, a doua zi dupa cele mai frumoase realizari i dupa visurile cele mai curate, ea se gase9te ameniniata, in tot ce are astazi i in tot ceea ce i-a lasat trecutul, de forcele infernale care se pare ea au luat in sama pe un Or de ani nesfar it lumea intreaga, yentru ca fiecare moment sa izbuteasca a insemna un nou capitol de anulare a libertaiii sufletelor i de nimicire a realizarilor facute de mânile binecuvantate ale inainta ilor! 18 Martie.

237 SENSUL MISCARII LUI ALEXANDRU IPSILANTI Poporul grec comemoreala in aceasta lund mirarea careia ii datorqte o libertate la inceput numai par-palk marginità la singurà Moreia 0 ckeva insule, ramiinând ca mai tkziu sa adauge provinciile locuite de aceea0 rased, care fac parte astazi din Regatul den. Cum o parte din aceasta lupta s'a desvoltat in Wile noastre i cum intre cele douà popoare n'a fost inlejegerea pe care o aveau in vedere pregkitorii mirärii, ci s'a ajuns intai la o mare confuzie 0, cum se intâmpla totdeauna cu lucrurile confuze, la du9mänie, la ciocniri 0 la tot ce poate sâ rezulte pantru viitor din astfel de intamplari neplacute, mi s'a arätat dorinia de a da 0 acum lamuriri care nu pot fi deck intru totul asamanâtoare, chiar dupa o nouä cercetare a izvoarelor in vederea # Istoriei Românilor #, pe care ajung a o duce la capät, nu pot fi, zic, deck asamankoare cu acelea pe care, acum ckiva ani, le &di:learn, la Atena chiar, inaintea unui public care nu vgzuse niciodatã problema in acest fel 0 care, judecând dupa o dare de mina', a

238 SENSUL MISCARII LUI ALEX/12011U IPSILANTI 239 pttrut atins, a zice chiar convins, de punctul de vedere pe care-1 desvoltasem 0 care punct, fiind admis, nu poate deck sti contribue la relaliile care ar fi trebuit sa existe totdeauna intre cele doled naliuni care, in Sud-Estul Europei, reprezinta deopotriva mo9tenirea celei mai vechi 9i mai nobile civilizaiii. De fapt, in m4carea dela 1821 n'a fost niciun singur moment o aqiune concertatà 0 indeplinita supt o singurà conducere, pe o singura link, care sä fie aceea a unei realitali in ce prive te clasa conduatoare i a unei depiine constiinie nalionale la elementele populare, care erau sa ducä, apoi, la biruirrca cauzei. Si de aici toate ovalrile, toate incuraturile 0, ici 0 colo, mai ales la noi, catastrofele care puteau sa fie evitate, Med a mai pomeni ruina pe mulli ani de zile a unei Iari primitoare, care n'ar fi dorit deceit sâ ajute liberarea acas'a la dânsele a nallunilor cre tine pe care, timp de atâtea veacuri, le adapostise, cre tine te 0 fr4e te, aceastà -Ora bogata 0 binecuvintatà de Dumnezeu in toate priviniile. Au fost de sigur trei baze deosebite, nu numai geografic, dar 0 moral, in ce prive te aceastä aqiune a libertälii elenice. Moreia 0 regiunile la Nord de Istm reprezintau comunit4i mrtrunte, care, observate de aproape, nu fac deck sa continue,.pe deasupra intregului ev mediu, 0 chiar pana In timpurile mai noi, anterioare reformelor administrative centraliste in sensul apusean, tot vechea vieard de cetilli grece ti, fiecare având, in circul salt de munte sau in valea sa, altfel de ocupaiii 0 altfel de obi nuinie,

239 240 SPATURI PE INTUNEREC aa incat inf4i9au o con tiinia speciala in mijlocul vievi generale a rasei. Comumtali, amestecate 0 cu Turci, cari, in parcile acestea, n'au avut atitudinea brutala pe care o intalnim, de pilda, in Serbia, a a luck, la izbucnirea rascoalei, s'a spus # agalelor )), inteo forma populara politicoasa, sali iea catrafusele i sa plece cat se poate mai rapede, ca sa nu fie nicio varsare de sange. Ace ti Iarani, deprin0 a umbla cu pu ca macar atata cat 0 cu plugul, cresculi inteun sentiment crwin, care era In legatura cu amintiri bizantine, erau hotari/i pentru o cat de lunga lupta acolo acasa la dan0i, filth ca, din mijlocul lor, cu tot eroismul, colorat apoi antic, al unui Kolokotronis i al altora din ace ti 9efi locali, a fi rasarit o capetenie care sa impuna voinla sa, a a luck, mai tarziu, &and s'a recurs la Fanariqii in redingota 0 cu guler, plini de idei franceze 0 de prejudecali parlamentare engleze ti, a trebuit sa se produca fire te un conflict intre acwi razboinici bucuro0 de lupta i intre cei cari weptau totul dela dibacia diplomaiiei cultivate atata vreme de Fanar. Fanarul el insu0 reprezinta o alta lume. Acolo, Grecii deprin0 a se pleca de forma Turcilor, dar manevrandu-i dupa interesele lor 0 influeniqi de lumea apuseana, dela vechii Levantini, Genovezi i VeneIieni, 'Ana la infiltralia franceza mai noua, continua u Vieala lor bizantina, chiar impotriva felului de a gandi 0 a simli al unor mase pe care, i in Grecia 9i in Domniile noastre, erau deprin i sa le priveasca dela inaliimea desprelului carturarului, boierului, stapanitorului de %ail. Aici nu mai putea fi vorba de o Ora nalionala, in locul

240 SENSUL MISCARII LUI ALEXANDRU IPSILANTI 241 unde se 'Astra numai populaiia greceasca, ci de invierea Bizancului insu0, a carui mareala amintire nu disparuse niciodata i care era in oarecare privinla intrupat in forma Patriarhatului ecumenic cu toate atributele sale, 'Ana la vulturul cu doua capete de pe pieptul efului intregii Biserici ortodoxe. In Nord, nu era insa o singura emigratie greceasca, amestecata in viea/a tarilor i popoarelor din aceste regiuni, ci cel putin trei, destul de deosebite intre clansele 0, in unele priviace, chiar de un spirit cu desavagire opus. In aceste pri, pentru a lua ce este mai indepartat 0 mai deosebit, era ce am putea numi Grecia vieneza. Sunt acolo negustori, oameni de afaceri, boieri plecaii dela Bucure0i, impreuna cu rudele lor, dar, in acela0 timp, intelectuali, scriitori, traducatori din limba franeeza, editori de ziare i de reviste. Ace tia gandesc cu desavar0re occidental, 0 acest spirit apusean se liltedne te la ei tqi, dela Rigas 'Dana la doctorul Alexandridi i 'Ana' la autorii lucrarilor, originale sau traduse, unele dinteinsele in legatura cu antichitatea, al carii sim% 11 avea a9a de puternic un Dimitrie sau Daniil Philippide. Aici era cultura, avere, legaturi prelioase pentru cauza greceasca, era tot ce trebuia pentru a populariza aceasta cauza in Occident. Dar din lumea vieneza, supraveghiata de pol4ia stricta a lui Metternich, nu putea sa vie fara indoiala niciun singur osta, ba chiar nu se putea strecura Mciunul din sfatuitorii mi carii, ajunsa acum sa urmareasca o Iinta politica definitiva.

241 242 SFATURI PE INTUNEREC In fine, Rusia cuprindea, in ora9ele negustore9ti din Sud, nu numai in Odesa, ci 9i aiurea, la Cherson, in Crimeia, 9i nu mai putin in Moscova insa9i, unde apareau carti grece9ti tiparite pe urita hartie ruseasca albastra, negustori cari jucau un rol in economia Imparatiei Tarilor, fiind, In unele privinte, mult superiori indigenilor de veche traditie, prin9i Inca in prejudecatile lor stangace 9i stapaniti de o ignoranta pe care n'o inlaturasera reformele superficiale ale Ecaterinei a II-a. Intre dan9ii se a9eza caste un Domn roman fugar, cazut dela inaltimea maririlor 9i apoi sperantelor sale 9i adapostit pentru moment de comunitatea ortodoxa, in aceastà Iafa ocrotitoare a Pravoslaviei. Astfel, pe rand, un Alexamiru Mavrocordat 4 fugarul # (Firaris), mort la Moscova, un Manole Giani- Roset, care va fi inmormantat la Cherson, un Constantin Ipsilanti, a9ezat la Chiev, dupa ce fusese Domn in Tara- Romaneasca 9i in Moldova 9i doritor de a fi 9i <.( hospodar # in Serbia 9i care, impreund cu fiii din intaia casatorie, cu fata Moldoveanului Alexandru-Voda Callimachi, 9i cu cei din a doua, impreuna, nu numai cu acea sotie, o Vacareasca, dar 9i cu dominatoarea soacra, care a trait in Rusia mai multa vreme, colabora cu cea mai mare statornicie, crescandu-0 in ace1a9i spirit fiii 9i fetele, dintre care una, Maria, I9i jertfi zestrea pentru triumful causei elenice, intru pregatirea marii mi9cari de eliberare. Centrul cel mare era, insa, fire9te, in tarile noastre. Se vorbe9te prea deseori de instrainarea lor in sens grecesc, 9i se considera epoca fanariota ca o perioada in care simtul national romanesc ar fi fost aproape dis-

242 SENSUL MISCARII LUI ALEXANDRU IPSILANTI 243 trus de o influenla greaca, tinzfind sâ creeze in pariile acestea, cum se spunea inteo retorica iefteng, de coald 9i de literaturg, 4 Noua Eladà D. Da fapt, cele doug naliuni s'au intre-strabdtut de-a-lungul secolului al XVIII-lea, and relaiiile in toate domeniile sunt mai stranse intre ele. Prea mult se vede Romanul fanariotizat, i nu se vede in deajuns 0 Fanariotul grec sträbatut de spiritul Varilor noastre, ceea ce era natural inteo societate numeroasà, bogatà, stapana pe mo ii, dispunând de cele mai multe funciiuni i având, pe lfinga o veche cultura mo tenità, posibilitatea de a sta in legdturile cele mai dese.1 mai puternice cu Apusul francez din aceasta vreme. Cilnd, impotriva voiniii Rusiei oficiale, dar cu sprijinul cancelariului Capo d'istria, un Corfiot, simiindu-se mult mai mult Grec deck Italian, cum era de cultura, 0 cu dorinla romantica a femeilor dela Curte de a vedea pe ofilerii daniuitori de pfind atunci transformali in eroi ai luptelor pentru libertate, s'a produs trecerea Prutului, in Martie 1821, de catre Alexandru, fiul cel mai mare al lui Constantin Ipsilanti, i alaturi de dtinsul era i un Cantacuzino, fiu al unei DomniIe Callimachi, deosebitele curente in care era imparlita societatea greceasca s'au gasit ele insele unele in faia celorlalte, fiind incapabile de a lucra solidar, 9i, In acela i timp, s'a constatat i neputima de a conlucra cu elementele indigene a acelora cari fuseserà cresculi acolo, avuserà legaturi de afaceri i. stgpaneau mo ii, ca ale lui Alexandru Ipsilanti insu9i, in jude-cul Suceava, i tiau destul de bine limba

243 244 SPATURI PE INTUNEREC acestor Iari, fara insa ca ei sa fi pastrat 9i sufletul naliunii din acestea. Niciodata nu i-a putut trece prin minte lui Alexandru Ipsilanti ca rarile noastre ar fi putut sa devie locul de lupta Intre dansul, venit sa invie Imparalia bizantina, instalandu-se in Constantinopol, cu sau Fara binecuvantarea 0 sprijinul Tarului, i intre armatele turce ti, care, diilcolo de Dunare, stateau gata sa-i intampine mavroforii. Venit cu foarte pulini oameni, el inielegea doar sa Intre In legaturà cu elementele militare dela noi, ca9tigate de mult 0 supuse la juramant, ca acel Roman din Balcani, dela Vlaholivadi, care a fost capitanul Iordachi, ori Grecii sau grecizaiii Sava 9i Farmachi, precum i alli capitani de Arnauli, pentru ca, pe urrna, pe baza inielegerii cu Slavii de dincolo de Dunare, ca Prodan 0 Macedonschi, sa treaca raul pentru a provoca rascoala generala, supt steagul BizanIului inviat, a tuturor popoarelor cre tine. Ca Alexandru I, membru al Sfintei AlianIe i aparator al ideii conservatoare, era sa fie silit sa dezaprobe aceasta mi - care, Ipsilanti se putea a tepta la aceasta, dar nu in sprijinirea de catre Rusia, in care credeau elementele subordonate, statea marea lui speranla, can a ceasta mi care pan-cre tina. Celor dela noi li se cerea numai o atmosfera calduroasa pentru aceasta mi care, IngaduinIa ca elementele grecoalbaneze sa se adune supt steagul lui i putinia de a trece, fara a tulbura o Iara pe care Ipsilanti Iinea s'o crule, dincolo de Dunare. Cel mai firesc instinct a facut hied ca Tudor din Viadimiri, care jurase Eteriei, supt influenia lui Iordachi,

244 SENSUL MISCARII LUI ALEXANDRU IPSILANTI 245 dar aceasta nu putuse birui pornirile sufletului sail insu0, sa ieie o aka cale. Trebue sa marturisesc din nou, 0 cu mai multa putere deck altadata, ca aceasta cale nu era neteda pentru dansul 0 ca, supus la mai multe influence, acest om de un mare avant, dar fara echilibrul de gandire pe care-i da numai o cultura superioara i deprinderea cu vieata publica, a qovait, fiind, pe rand, contra tuturor boierilor, apoi numai contra Fanariotilor, ba chiar admitand 0 pe unii dintre dan0i, nationalizati 0 deveniti # boieri buni >>, ca el n'a inteles sa rupa cu Sultanul, de0 luptase odinioara contra Turcilor in Serbia, i ea a a9teptat Oat la capat dreptatea aceluia care era pentru dansul, ca 0 pentru multi dintre ai sai, # Imparatub. 0 armata se gasea deci in fate altei armate, elementele balcanice care se adunasera supt Tudor ffind gata in orice moment sa treaca la Ipsilanti, cum era de weptat, comandantul plebeu nefiind decat pregatitorul Intrarii beizadelei cu ambitie imperiala. Cei doi 9efi, dintre cari unul despretuia pe celalalt, iar celalalt se simtea supt arme in tara lui, s'au gasit, astfel, in situatii diametral opuse. Atunci, pe &and Tudor continua cu ovairile care I-au distrus, Ipsilanti a avut, la randul sat', o criza de con9tiinta. Balcanicii fiind fara nicio dorinta de a-i ajuta, el s'a simtit atras catre ideea de a face din aceste regiuni chiar, o vatra a mi carii, de a le ocupa 0 administra. Dar, din acest moment, lupta pe vieata 9i pe moarte se deschide intre Sluger qi Print. Ea a dus pe Tudor la

245 246 SFATURI PE INTUNEREC captivitate 0 la moarte, pe Ipsilanti la retragerea in Austria 0 la inchisoarea politia dela Muncaciu. In momentul de faà se vorbe0e mai mult dealt oricfind de o anumita solidaritate in acest Sud-Est european. Este u9or a o pregati, este ceva mai greu a-i da baze solide. Iar, eft-a vreme bazele nu sunt cu totul solide, proiectele cele mai frumoase nu pot sa aduca folosul pe care, in toata sinceritatea, 11 doresc, de sigur, 0 unii 0 allii. 25 Martie.

246 a TARA )), «PATRIE o, a IMPERIU* Niciodata mai mult cleat acum, in schimbarea totala 0, probabil, in cea mai mare parte durabila, a tuturor noliunilor cunoscute pada acum, nu.9i-au stat faca in fata concemii care par a fi identice 0 care cuprind totu0 cele mai mari deosebiri intre ele, 0, fa-và de anumite iltaciri pe care le introduc oamenii nasculi pentru lupta 0 pentru politica, dar cari au fost adu0 sa exprime idei Inteo forma teoretica, tiinlifica, provocand sau intarind confuzia, nu este oare necesar sa se spuna popoarelor care este adevarul in ce prive9te conceptele fundamentale al vieiii lor? Un Stat puternic, dispunand de mari mijloace militare, le intrebuinieaza, cu metodele acelea perfecte la care a ajuns omenirea astazi, pentru ca, in numele unei naliuni, s'd treaca peste tot ce insemna Odd in momenta! acela o Iara i. o patrie i sa realizeze ce reprezinta Statul national integral, Imperial, cu tendinia de continua expansiune, odata cu na.cia, manata tot Inainte, 0 In Weptarea intinderii ei peste parnânturi slab aparate.

247 248 SFATURI PE INTUNEREC Intrebarea se pune: este oare dator, pentru aceasta, eine se simtea intr'o tall, cine avea iubire pentru o patrie, sa jertfeasca toate aceste obiecte ale iubirii sale, toate aceste legaturi de care pfind atunci fusese a a de prins, pentru ce sa sacrifice numai zeului national imperialist, care a ajuns in felul acesta stapan pe toate bunkatile pgmfintului anexat 0 pe toti inclivizii cari se gasesc a ezati pe dânsul? Si o aka' intrebare, tot a a de insemnata, se pune: Chiar daca este cineva incredintat ca a a trebue s'a se fack oare exista putinta ca, peste ce a fost Tara i patria, sd se ajunga la conceptia aceasta superioara a singurei natiuni, teritoriale 9i extra-teritoriale, care nu ar trebui sà mai tina sama de nimic? i s'ar putea pune 0 o a treia intrebare, care nici ea nu este fkl Insemnatate: este bine pentru vieata in general a omenirii ca formele acestea, ale caror hotare se sfarkna, care dispar de pe harta lumii 0 de care nu se mai tine sama in eartile de geografie, sa se piarda, 0 insu0 Statul care a izbutit sa realizeze un ideal supra-national cotropitor, urmarit mai multâ vreme, are el oare un mare avantagiu daca se sprijina numai pe ideea sa generatoare, pe aviintul skl, pe mijloacele de ocupatie militall 0 pe toate resursele unei administratii de stil modern, dar dupd vechiul sistem napoleonian, necerfind loantorilor altceva deck adeziune, ascultare, 0 teritoriului altceva deck elementele materiale pe care le cuprinde? Pentru a lamuri aceste lucruri, venim intfiiu la fatelesul acestei notiuni de lark care nu trebue confundatà cu notiunea de patrie, mai inalta, mai tkzie, de o mai

248 g TARA 1, t PATRIE t, a IMPERIU s 249 mare valoare, dar de sigur ea nu nimice9te intru nimic pe cea, lia de folositoare rostului moral al a ezarilor omene ti, care este tara. a Tara* inseamna, precum o dovede te originea latina a cuvantului romanesc, o bucata de pamant. Dar pamantul acesta are, in afara de infali area materiala a solului pe care calcam 0 a izvorului hranei noastre 9i al tuturor celorlalte produciii economice, o valoare istorica pernlanenta, chiar dupà dispariiia unei autonomii sau independen-ce dela inceput, 9i din el se desface, a9 zice, ca un fel de abur al pamantului, ceva imaterial, sufletesc, ideal, in care se gasesc amestecate toate elementele celui mai departat trecut, toata simiirea i tot gandul oamenior cari au trait, toata aceasta framantare a pamantului cu omul i a omului cu pamantul. Pentru a vorbi de lucruri care ieri s'au impus aten- Iiei, uneori bucuroase, alte oh ingrijorate, a tuturora 0 care multa vreme Inca vor forma obiectul unei preocupa-0.i foarte de aproape, pentru a veni, deci, la exemplul austriac, Austria nu este deck termenul luat dela o provincie, ea insa9i odinioara traind in doua bucaci, pentru a cuprinde i teritorii care au ajuns sa fie alipite impreuna prin voinia 0 interesul unei dinastii, venita, de altminteri, din celalalt colt al lumii germane i avand mai multe legaturi cu Alsacia 0 Elvelia deck cu pariile dunarene, a a incat a Austria * se aplica unei coleciii de OH, fiecare cu alt inceput 9i cu inceles deosebit. Ce poate fi comun, inteadevar, intre regiunea de munte, plina de aminbri ilirice 0 de penetra-cie latinfi, de forma-tie pastorala, care este Tirolul, apoi intre parcile

249 250 SFATURI PE 1NTUNEREC acelea, indreptate atm Italia, unde a patruns o vieqa orapneasca a carii intindere i. asupra vailor tiroleze era o imposibilitate, mai departe intre Stiria inchisa in margeni germane mai stranse 0, in fine, intre celelalte pani care, incetul cu incetul, peste desnalionalizarea Slavilor 0 stravechi influeni.e latine, au ajuns sa se uneasca in acest nou concept dinastic 9i administrativ? Daca intreaba cineva insa pe cel mai bun Austriac din timpurile noastre, care acum are datoria de a deveni cel mai desavfir it German, ce iubqte mai mult, el nu se va opri asupra splendorilor, care niciodata nu vor reveni la ceea ce au fost odinioara, ale Vienei, facuta de arhitecli italieni, dupa planuri italo- franceze, pe vremea Mariei-Teresei.1 a lui Iosif al II-lea, nici asupra tuturor elementelor cu care au fost a a de dornici faia de aceasta capitala Imparaiii de odinioara, gandindu-se mai mult la dânoi, la rostul lor european, la valoarea lor mondiala decht la aceasta buna burghezie de odinioara, care ea insa i avea tradilii cu totul deosebite i care traia in Moabit sau in cutare alta suburbie a Vienei mai mult deck in contact cu vastele ringuri imperiale. Tirolezul iube9te Tirolul. Alaturi, in Stiria sau Carintia, se vorbe te un alt dialect al aceleia i limbi. Flutura pretutindeni umbrele altor stramo i. Natura, creatoare a oamenilor i influeqata, ea insa,i, In toate manifestarile ei, de oameni, este alta in fiecare loc. Aceste alipiri trebue oare parasite? Trebue impulinate sufletele umane prin aceasta lepadare a Mr? Pentru a cita un exemplu, se poate lua oare din sufletul unui

250 , TARA f, PATRIE, iimperius 261 Roman din Oltenia amintirile, tuturor acelor lucruri, de o vechime care intrece insa9i forma-pa deplina a neamului romanesc, care sunt legate de regiunea aceea a Banatului, mai tarziu sfaramata in doua bucài, ci care 1 i are indreptarea spre regiuni de acelea mai fericite, de o primavara care vine mai curand, de o iarna mai pulin aspra? Aceeaci stare de spirit Ae constata in Ardealul intemeiat de Unguri: sunt atatea ccari* romanecti, cum este a Oltului, a Muracului, in care sateanul care ramane acolo, ba chiar i cel care s'a deslocuit, dar nu se poate despaqi cu gandul de vatra familiei sale, intalnecte un element moral pe care nu-1 poate gasi aiurea. Deci a distruge Ora insemneaza a impulina sufletul omenesc, i constructiile celor mai mari block-housuri politice imperialiste, corespunzand cu acelea ce se incearca prin crap in timpurile noastre, sunt la dispoz4ia celui dintaiu cutremur, tocmai din cauza indraznelii constructiei lor. Dar nu din vieala aceasta populara, ci din conlucrarea istorica, din elaborarea morala, din manifestarea intr'o literatura, pe langa tot ceea ce cuprinde o vieala istorica, se creeaza noliunea de patrie. La nqiunea aceasta au lucrat mai multe generaiii. Ea creeaza pentru Tirolez ca c pentru Carintian, ca c pentru locuitorul din Carniola, ca c pentru Austriacul din Austria-de-jos sau din Austria-de-sus, un patriotism austriac, precum, in rile noastre, influenie de cotropire straina au creat un fel de conctiinia generala ardeleana, pentru a nu vorbi de Basarabia, unde nu sunt, cleat Moldoveni cu con-

251 262 SFATURI PE intunerec tiin moldoveneasck 9i ace1a0 lucru clespre Bucovina, in afath de ce-a lasat acolo formalismul austriac. Este un mare folos pentru orice Stat sà alba formqii organice, chiar dath nu sunt a a de adânci ca lara, pe care sa se poatà sprijini in desvoltarea sa. Nu tiu daca Bavarezul fdth. Bavaria i Saxonul farà Saxonia in Reichul de acum ofeth o bath a a de solid& cum era conlucrarea, voith i inthrità IDrin bazele comune, intre aceste puteri locale care au disparut. Ce poate da Ins& acel Stat na-cional imperialist de acum? El crede Ca prin cucerire i-a atins toate scopurile 9i th formele noi de Vieap vor ie9i fire te de acolo, fath sâ intervie altceva deck, gandul cuceritorilor, activitatea de birou a reformatorilor i puterea sthpfinitoare a organelor sale. Este o in elare intr'aceasta. Am putut sà o vedem i la noi, in 9fertu1 de veac care s'a ispravit aproape dela realizarea unitai nationale; se poate vedea i in Po Ionia, de thud nu mai este o Gall-Pe austriack o Polonie ruseasth i o Posnanie prusiank Aceasta se va vedea in noua mare crealie care a thrit dela Berlin la Viena i care- i cautk se zice, un centru nou in capitala bavareth. Pentru a exista sara, parniintul a trebuit sa-ei dea toate comorile. Pentru a exista patria, a trebuit o sfortare comuna de mai multe secole. Pentru ca sà existe inteadevar Statul nalional imperialist, in afath de marile momente de entuziasm, pentru aceasta el insu i

252 s TARA.., PATRIt I, 4 IMPERIU 263 trebue s'd dea socieacii lucruri pentru a cáror creare se cer decenii, dac'd nu secole intregi. Sufletul omenesc va ramânea de sigur ImparIit intre aceste trei concepiii. A sacrifica pe una celeilalte inseamn'a a slàbi Inse0 temeliile vieiii, ImpreunA a oamenilor in anumite forme comune. 1 Aprilie.

253 XXXVII STAT 1 SOCIETATE In momentul &and Statul este considerat, inteo anume conceptie totalitara,i dictatoriala, ca elementul de capetenie, avand drept sa faca tot ce vrea cu societatea, i &and formele cele mai deosebite se succedeaza dupa biruinta actelor de violenla de care se carmue te acum lumea, mi se pare ca este bine ca toli cei cari s'au gandit la legatura dintre Stat 9i Societate sa revina asupra acestui subiect, care cere fara Indoiala o nota lamurire, dictatura cominand doua lucruri: valoarea personala sau legala pe care au ajuns s'o aiba dictatorii 9i posibilitaiile care se gasese in insa i aceastrt autoritate a Statului, care a crescut, s'a impus i domina, nu prin mijloacele pe care le are Statul Insu i, ci prin acele calitali personale pe care un om le are intr'un moment dat i care, cu fatalitatile care sunt legate de fiinia noastra, pot nu numai sa dispara odata cu vieala, dar sa se Intunece dela o bucata de vreme, de boala, de varsta, sau numai de oboseala pe care o provoaca aceasta necontenita necesitate de a se afirma cu toata puterea in fiecare clipa i chiar de a Intrece intr'un moment, pentru a legitima

254 STAT SI SOCIETATE 255 aceasta st6pfinire asupra oamenilor, ceea ce ace1a9i individ hottiritor a dat in momentul de mai inainte. S'a pretins, poate nu cu deplina dreptate, a Ludovic al XIV-lea, pe care 9i intr'o conferin0 recenta am eautat s6-1 arät, pe baza memoriilor sale, a9a de interesante, ca pe un om de o conoiin0 delicat6, avind raspundere faia de Dumnezeu i. fard de judecata veacurilor care vor veni, ar fi rostit cuvintele: # Statul sunt eu )). De fapt, cu tot amestecul marelui Rege francez in toate afacerile publice, cu toatà iscalitura sa adevàrata sau push' ca o simpla forma supt actele publice, Ludovic al XIV-lea a fost fdrä indoiala o personalitate cople itoare. Dar nici el nu s'a contopit a a cum pretindea ca o face, subordonându-se unei forme abstracte i eterne, Frederic al II-lea, cu Statul, nici n'a manifestat preteniia de a face ca Statul insu i sa disparg, pierzandu-se in individualitatea lui stapânitoare. In realitatea mai modesta a lucrurior, a fost altceva: Ludovic al XIV-lea a supraveghiat birourile sale, dar aceste birouri, cu miniorii cari stateau in fruntea lor, lucrau dui:a conoiiaca i potrivit cu voinia lor, 9i nu odat4 acel care este prezintat ca un teribil dictator regal, ca uu tiran care zdrobeoe toate resisteniele, a trebuit sd primeasa nu numai sfaturile, dar 9i observaiiile unor miniori, cari Oiau mai bine dealt dânsul 'Ana la ce margine poate sa mearg4 apelul la bugetul unei Iari stoarse de mari nevoi i de ambilia fdra hotar a Suveranului. Dar de sigur cd dictatorii, miniorii sau cei a caror situape a trecut de margenile unei autorithli ministeriale i a ajuns sä ia in stapânire i locul cel mai inalt

255 256 SPATURI PE INTUNEREC in Stat, savar9eau aceasta gre eala de a incerca, sprijini-p pe aceasta putere excepponala de care am vorbit, sa Lea dintr'un Stat puterea dominanta asupra Societavi. Voiu incerca a dovedesc imposibilitatea realizarii acestei mandre pretenpi. Nu cred in posibilitatea aceasta de a face ca Societatea sa cante, sa danieze, sa lucreze i chiar sa gandeasca dupa cum hotara te Statul, pentru un motiv hotaritor. care este foarte u or de in-celes. Statul este farä indoiala o abstracpe, un lucru creat, care a ie0t dintr'o lunga desvoltare istorica i caruia i-au trebuit i anumite proptele de teorie, care s'au stabilit mai tfirziu, insa evul mediu, de i vieala romana. nu era necunoscuta, n'a avut niciodata simpil Statului. 0 piramida de stapanire de pamant i de autoritate legata cu aceasta stapanire a pamfintului, in fruntea careia statea regele el insuo, supus unor anumite forme care-i intreceau pe dansul, iar peste piramida feudala i peste acela care statea in varful ei nu era nimic care sa li armonizeze mi carile i sa creeze o conlucrare 0 o subordonare totala. Nu este epoca din istoria omenirii in care inielegerea puterii sa fie mai grea dealt aceasta, fiindca iara0 nu este una in care legaturile sa fie mai multiple, mai deosebite i mai elastice, ceea ce vine dela sine din necesitalile vielii organice, i, cu cat o epoca se sprijina mai mult pe necesitaple organismului, cu-atat ea intrece pe celelalte, care ajung ali cauta sprijinul intr'o simpla teorie sau inteo forma mai mult sau mai pu-pn uzata. De i i s'a atribuit lui Ludovic al XIV-lea formula despre

256 STAT SI SOCIETATE 257 care am vorbit, este foarte sigur Ca el n'ar fi fost in stare sa defineasca nutiunea de Stat, 0 intre tuti cugetatorii timpului sau, de 0 atunci traiesc in Olanda oamenii cari au creat teoria dreptului international, cum este Grotius, nimeni n'ar fi fost in stare sa dea in aceasta privinta Ifimuririle pe care in timpurile noastre le poate prezinta cu upirin/a, sprijinit pe o lunga elaborare, 0 un tanàr profesor de drept constitutional, la cea mai noua 0 mai slab& dintre Universitatile vremii noastre. Au trebuit multe lucruri: ra-tionalismul lui Descartes, actiunea a filosofiei i secolului al XVIII-lea, jaloanele pe care le-a pus cugetarea de limpede sinteza a lui Montesquieu, a trebuit 0 avantul metafizicei germane, pentru ca prin Savigny sa se ajunga la ceea ce astazi se intelege prin nutiunea de Stat. Pornind aceasta noliune din izvoare atat de deosebite, rezultat, in unele privime Inca 9ubred, al tuturor influen- -telor care n'au conlucrat intre dansele, fiindca nu se uneau in originile kr, Statul este inteo continua elaborare, iar elaborarea aceasta este supusa prin insu0 caracterul ei influentelor care yin din adancul Societatii. A9a luck acela care pretinde A regenteze 0 sa stapaneasca totul, de fapt nu este Tlecat un eflux al celor de unde a plecat 0 se gase te necontenit supt presiunea, chiar dacrt o ignoreaza 0 chiar daca, in trufia sa, o desprque te, a pornirior care yin din adancurile vii ale gruparilor omene9ti 0, de altfel, ale umanitatii inse0, care influen- -teaza, dela o -tail la alta, mersul tuturor lucrurilor. Societatea insa e altceva: este viea-ta stransa impreuna 0 care 10 creeaza ea insa0 legaturile ei.

257 268 SFATURI PE INTUNEREC Ea este a tuturor 0 a fiecliruia. Nu exist& nicio categorie omeneasca, crick de umilà, care sa nu inraureascift asupra ei. Cel mai mic, primind invhoturile celui mai mare, hotard te prin felul cum le inlelege asupra aqiunii pe care acesta poate s'o aibà asupra lui i asupra tuturor celorlal-ci. Un schimb necontenit de curente de sus in jos, imperioase, dar nu intotdeauna active, 0 de jos in sus, umile, dar de fapt atotputernice, se petrece Intre teorie i realitate, una intrupata In Stat, cealaltà traind, crick de aspru ar fi regimul de apásare, in Societatea ins60. Ca in orice lupta care se da intre reaiitài1e vii i abstrac- Iii le cele mai inalte, ie0te chiar din minlile cele mai inzestrate i reprezintate prin individualitàlile cele mai fericite, biruinla este totdeauna la ceea ce cuprinde mai mult din acest tainic radium care este vieqa omeneasca ins60. AparenIa este, foarte adeseori, cà Societatea, adecri acest grup de caracter organic al oamenilor vii, se supune cu desavar0re poruncilor care au venit din sferele sublime ale concepiiilor de Stat. Ai zice chiar ca In aceastà supunere este i o acceptare, o parásire a orice ar fi impotriva aqiunii care s'a exercitat asupra gruparilor omene0i. UitaIi-và mai bine 0 vei vedea ce se intampla In realitate: conducatorii Statului sunt foarte satisfaculi ca nimic nu se ridica Impotriva ordonanielor kr, dar nu va trece multà vreme 9i, cu aceia0 oameni la cfirma sau cu al%ii, ceea ce se främfintà In aceste adancimi generatoare de vieava, cum sunt adancimile inse0 ale Omantului, care nu hränese numai semintele, dar contribue

258 STAT 1 SOCIETATE 259 la desvoltarea lor, va rasari din nou intr'o interpretare care cuprinde mai multa vieala deck ideia insa i, deck sistemul teoretic dela care interpretarea a plecat. Dar in relaiiile dintre Stat i Societate mai este de observat un lucru: Statul are la dispozi-cie cancelarii i intreaga ierarhie administrativa, cu inspectori de toate gradele, cari se pot raspandi pe teritoriul nalional, pentru a cerceta ceea ce se petrece i a impiedeca aceea ce este impotriva voincii oamenilor cari domina. De sigur ca da. i acest ansamblu de voinii ierarhizate este Para indoiala impresionant, atat de impresionant, incat de stralucirea lui nu se mai vede ceva care, cu mai pulina stralucire, este totu i insa0 realitatea atotputernica. VoinIa pe mai multe grade care se exercita cu atata autoritate aparenta nu aduce insa cu &Ansa puterea, ci numai dorinla de a face ca aceasta putere sa se manifeste inteo anumita direclie. Daca Societatea nu ajuta, orice putere de Stat e fara folos. Chiar aceea pe care n'o exercita Statul nalional, ci puterea, cu mult mai u or de exercitat, care sta in maim unei stapaniri straine, unei ocupaiii militare sau unui regim de cucerire. Societatea poate refuza vieata, i prin aceasta se zadarnice te totul. Dar, pentru a putea sa deie aceasta vieqa, care este neaparata i fara care Statul nu poate face nimic, el insu i trebue sa aiba grija aceea, mare, de a ajuta desvoltarea normala, sanatoasa, a acestor puteri minunate care zac in adancul SocietaIii. Cu cat mai mulli oamenii vor inielege i. vor simli, cu cat vor fi lasaii mai mult

259 260 SPATURI PE INTUNEREC a voi, cu cat voinia lor va fi ajutata mai bine, pe.caile fire9ti ale unei sanatoase desvoltari organice, cu atilt i. Statul se va simii mai puternic..1, In modestia ei, Societatea, care, In totalitatea ei, n'are preteniii 9i nu gase te nici mijlocul de a le manifesta Inteo forma unitara, aceasta izvoritoare de vieala, pe care am putea-o asamana cu minunea cre tina a moa telor izvoritoare de mir ale sfintilor de pe vremuri, nu reclama nimic pentru &Ansa, ci se mullame9te numai cu fericirea ce se revarsa asupra ei din insa i aceasta ingaduire. 0 incheiere este de tras din aceste lamuriri, care nu tind sa introduca cine 9tie ce noutate in chestiunea, atat de discutata, atata vreme. Anume, ea Societatea trebue sa se mangae, In con tiinia puterii sale, faia de orice Incercare s'ar face cu &Ansa, dar Statul insu i, In dorinia de a Intrebuinla vieala care exista in afara de dânsul, nu trebue sa neglijeze niciunul din izvoarele din care cu cat va &gal mai puternic vieala, cu atilt se vor ajuta scopurile lui chiar. 15 Aprilie.

260 XXXVIII DISC IPLINA INTERIOARA. In momentul cand se urmeaza o aqiune, care de sigur ar fi putut sa fie evitata cu mai multa IMelegere de o parte 9i cu mai multa prevedere de alta, 9i in acest caz am fi dispus in momentul de faia, cand atatea probleme se pot ivi, de toate foriele morale ale poporului nostru, menite sa Infrunte greutaiile nesfar9ite pe care cei care poarta vorbe din loc in loc nici nu pot gaci cat de mult apasa asupra viitorului poporului romanesc, cred ca o intrebare se pune, daca nu pentru oamenii cari, prin fanatismul lor, sunt in afara de orice sfat 9i de orice buna Indrumare, ci pentru cei cari, In Stat, au numai datoria de a face pe oricine sa simta care este temeiul unei societaii politice ameniniata in inse9i temeliile ei: aceia a disciplinei interioare, fara care toate silinole care se pot face, si cu binele 9i cu raul, cu acest rail care trebue sa se indrepte dupa sfatul cugetatorului roman: 0 a ura a9a, luck sa te pregate ti a iubi*, nu pot sa ajunga la capatul dorit. Multi, i i inchipuie, 9i sunt societaii 9i astazi care sunt sprijinite pe aceasta baz4, c.a. nu este nevoie ca fie-

261 262 SFATURI PE INTTJNEREC care om sg aibg in el insu0 un tribunal de judecatg, in care inaintea con0iiniii lui sa se infali eze toate imprejurgrile 0 tot ceea ce a ficut el faig de aceste imprejurarl Ei socot cg ajunge un singur lucru: autoritatea Statului. Statul acesta este infali at in mintea atitora ca o putere misterioasa, diving, prezintându-se pretutindeni, intrebuinvind 0 toate mijloacele presiunii exterioare 0. toate acelea ale strgbaterii interioare: la el trebue sa te adresezi de cite ori nuli cuno ti drumul, sau iii dai sama cg ai pornit pe unul care este nepotrivit. El te are in grija lui 0 el este rispunzator 0 de gre elile pe care le faci. Se merge a a de departe, Unit, mai ieri, and era vorba, intr'un org el de provincie, care-0 avea odinioarg breslele, de nevoia ca 0 negustorii 0 me9terii sa nu stea risipili, ci sg aibg 9 tovgra0e sufleteascg impreung, cu steagul ei, ca odinioarg, raspunsul acestor negustori de ispravg. 0 acestor me teri pricepuli a fost ca e foarte bine, dar pentru aceasta sa ne adresgm la cutare Camera de Stat. A a, tot cu porunci ca pentru con9tiinla fiecgruia, care nu este insg aceia0 dela un om la altul 0 fiecare con0iinlg are a face cu altä problemg, nu mai poate merge. Nu poate merge astgzi cu atilt mai mult, cu cit, de pe urma atitor pacate care sunt adevárate 9i de pe urma at:a-tor legende care nu se sprijing pe nimic adevgrat, ci sunt puse in circulaiie de oameni interesali, se ajunge a se crede cg intreaga lume româneasca este supusg influenlei nefaste a unor oameni cari duc o vieqg privatà pacgtoasa, cari 10 implânta mânile pang in coate in avutul public, cari exportà aurul farii in deo-

262 DISCIPLINA INTERIOARA 263 sebite strainatati, cari fac miliarde din rosturile publice ineredintate lor, aceasta mi-o spun sute de scrisori al carol. stil i a caror tendinta sant potrivite cu cultura i obrazul acelora cari le trimet. Da, cu aceste pareri, intemeiate pentru foarte pu%ini, neintemeiate pentru cei mai multi, lumea, care era deprinsa sa a9tepte orice indreptare dela Stat, s'a deprins acum sa considere Statul ca apartinand unei clase ticaloase, care ar trebui sa fie rasturnata de azi 'Ana mane, chiar cu primejdia de a arunca toate lucrurile in haos. In astfel de conditii evident ca, daca este, pe de o parte, obiceiul de a se agate cineva de pulpana Statului, iar, pe de alta parte, se adauge incredintarea ca gestul cel mai bun al aceluia care s'a agatat de aceasta pulpana, odinioara a a de respectata, este acum sa rastoarne pe acela de care s'a prins, abdicarea de con tiintil feta de puterea de sus nu mai e cu putinta. Atunci, fiindca o disciplina trebue unei societati, altfel gi cele mai mari insu iri putand sa devie n4te defecte gi unele chiar pierzatoare, capabile sa clued de rapa societatea prin insa i inteligenta i vointa ei, unde s'ar putea gasi aceasta indreptare in fiecare clipa? Sunt mul%i, foarte multi, i ei se socot pe dânii cu zecile, cu sutele de mii, cu milionul, iar eu cred ca socoteala pe care o fac este mai mult o speranta pe care o iau drept o realitate, caci masele tarane ti n'au scos, in ultima manifestatie electorala, deck un mare i indreptatit strigat catre dreptatea care li se refuza,.fara ca prin aceasta sa fie legati pentru totdeauna de un

263 264 SFATURI PE INTUNEREC anume crez gi de un anumit om, stint asa de multi, totusi, cari cred ca n'au nevoie sa se Intrebe pe ei 140, ci, despre-cuind Indreptarea venità dela Statul, confundat cu inchipuita putreziciune a unei intregi clase sociale, care aiurea nu este in general mai bunk' cleat cea dela noi, ba uneori cu mult mai rea, se refugiaa supt autoritatea indiscutabila a unui om pe care nu-i cunosc si din care-si creeaza fiecare eroul de care ar.avea nevoie s'i In a cilrui pazà puntindu-se, ar putea sä ajunga, far& ostenealä si In lipsa oricarii experience, la locurile hothritoare din societate. Am asistat eu, care am ingaduit totdeauna in jurul mieu orice parere personalà, care am incurajat la elevii miei orice gfindire proprie, care am asezat mai sus pe acela care, stiind chiar mai pulin, scoate ceva care-i aparcine, deat pe acela care, cu cunostintile cele mai bogate, nu face decfit sil repete ceea ce a auzit dela alcii, am asistat, zic, la aceastà dureroasa priveliste: oameni cu studii superioare, profesori de Universitate, vechi dascäli ai tinerimii, septuagenari, octogenari, inaintea cfirora m'am inchinat o vieava Intreaga si pe cari-i respect adtmc si in greselile lor, femei nobile, gata de toate sacrificiile, baieli cari indreptdcesc cele mai frumoase kperance prin insusirile lor de gandire si de sim.c politic, de avgint creator, abdicând total inaintea unei porunci care vine de undeva din intunerec. Acum pot srt spun un lucru pe care nu 1-am marturisit, a-cilia ani: inteun mare oras, capitala uneia din -Chile care s'au alipit la Regatul din 1916, vorbind cu cineva, un vechiu ucenic sufletesc al mieu, care in acel loc avea

264 DISCIPLINA INTERIOARA. 266 una din funciiunile cele mai importante, el mi-a povestit cum un tfinâr pe care-i crescuse de copil, impärtágind apoi o credinci stropit6 cu atata sthige gi care doregte ca sfinge nou s6 se adaoge pentru a se ajunge la biruino, i-a spus aga : u te iubesc gi te respect pentru tot binele pe care mi 1-ai fácut, dar, dacà ag primi dela geful mieu ordinul de a te ucide, ag descarca toate gloantele revolverului mieu In capul gi In pieptul d-tale *. Este aceasta disciplina? R6spunsul trebue s6 fie, cu scarbsd gi indignare: Nu! Nimanui nu-i este iertat A vrajeasc6 pe un altul in aga chip, hick s6-1 fac6 incapabil de a vedea singur drumul sau gi de a primi o raspundere care s6 fie numai a cdngtiiniei sale. Ceea ce recomand, gi regret c6 nu pot s6 introduc in aceste cuvinte toatà caldura de care imi este stapanit sufletul, este ca fiecare Ali fac6 disciplina sa interioarä. Este mai ugor deck sa te lagi pe tânjeala Statului gi mai ugor cleat s6 ingenunchi cu fruntea in Iàrâná chiar inaintea unui gef genial, cu atat mai pulin inaintea aceluia al carui geniu este numai In inchipuirea d-tale. SA observi limpede lucrurile care sunt, s6 nu privegti ca dugman pe cineva afatat cu degetul ca atare, s6 nu crezi in toli nerozii cari -ci se imbulzese, sä nu impagi pe oameni in douà tabere, din care una infhligeaz6 toat6 sfinlenia, iar In cealaltä sunt gr6m6dite toate pacatele, sfi nu rupi naliunea in doull: intre prieteni pe cari li adori gi intre dugmani c6rora li doregti atilta fair, Iliad unui inait cleric i s'a scris d6unazi, de un mizerabil, ca

265 266 SFATURI PE INTUNEREC dupa moarte acela ar trebui sk. fie desgropat si aruncat dincolo de granilà. Odatà ce Ii-ai dat sama bine de ceea ce se gkseste In jurul d-tale, gfindeste-te indelung inainte de a rosti un cuvânt, Inainte de a pune ceva in scris, inainte de a incerca un gest, la datoria d-tale fa-ca de ceea ce ai vazut cu ochii d-tale, fark inrkurirea nimanui, si pe urmfi, lucru de cea mai mare importano, dà-li sunk dack poli face ceva pentru Indreptarea unei situaiii, dack ai mijlocul personal care Ii-ar ingkdui sa incerci aceastk indreptare. *i, incheind, %in sk mai adaug un lucru: pentru indeplinirea acestei funcliuni de libertate, a te deprinzi ca, In orice faci, sk eviii tot ce este o exagerare, tot ce sunk ca o striden0, tot ce este caricatura tragick a unor lucruri care, luate cu toat k. seriozitatea, se prezintk, si In momentele de cea mai mare energie, totusi intr'un perfect echilibru si intr'o desavarsità armonie. In acest chip, nu numai ck vei deveni un vrednic urmas al acelor Romani de odinioark, a caror voin0 Intreaga se sprijinia pe astfel de precepte, dar vei fa'spfindi In jurul -Mu o atmosferà de sigurano, far& care o societate este condamnatfi la un continuu zbucium, la o epilepsie strâmbatà, care, incetul cu incetul, duce la incetarea funcliunilor inalte ale miacii si mfink catre mormfint. 13 Maiu.

266 XXXIX ROMANIA LA EXPOZITIA DIN VENETIA 0 telegrama, data fara comentarii de ziarele noastre, anunla ea pentru intaia ()era Romania va fi reprezintata la expozicia de arta din Vene-cia, asa-numita Biennale, fiindca se face odata la doi ani. Telegrama Agenliei Stefani adauga ca tot in acest an pentru prima oara si Iugoslavia are un pavilion si intl.& prin urmare in aceasta mare concurenia internalionalfi, menita sa arate si. poezia interioara si virtuositatea de tehnica a deosebitelor naliuni, in ce priveste cultivarea frumosului prin pictura si sculptura. Sa-mi ingaduili sa ma opresc un moment asupra faptului insusi al crearii pavilionului iugoslav, pentru a se invedera ce periculos lucru este ca, in materie de crea%ie, Romania, ai carii bani se cheltuiau odinioara, la Ministeriul de Afaceri Straine, pentru tot felul de subvericii fara folos si de exhibiiii spectaculoase, din care lara nu se alegea cu nimic, sa ajunga astfel a fi intrecuta de Iari care se afla pe acelasi nivel cu &Ansa si care de sigur in unele privinli nu ni sunt cu desavarsire superioare.

267 268 SFATURI PE INTUNEREC Sa zicem ca nu s'ar fi gasit, de cine a izbutit sa descopere secretul crearii pavilionului roman, ceea ce trebuia pentru ca acest Idea al artei romane ti in Venelia sa se ridice. Aeolo sunt de foarte multa vreme pavilioane, nu numai ale naliunilor celor mari, care 0-au inseris glorios nurnele in istoria artei universale, dar 0 pavilioane, nu peste masura de modeste 0 unele dintre dansele destul de bine a ezate, ale unor naliuni, ca Grecii, care dispun de mijloace materiale mult mai mici cleat ale noastre, 0 in pavilionul acela 0 acum doi ani au fost infa/i ate manifestari foarte interesante ale pieturii contemporane grece ti, care dela seenele academice, invalate la München, ale unui Gysis, a facut un uimitor progres 0 In ceea ce prive te autenticitatea observaiiei naturii 0 omului 0 in ceea ce prive te o varietate, pe care academistul mfinchenez n'o permitea. Ar fi aparut prin urmare, in anul acesta, i Jugoslavia, iar Romania nu. Pictura iugoslava, care fire te, se deosebe te dupa regiuni, alta fiind inspiraiia, altele tradiiiile, altul materialul de natura 0 materialul uman in Serbia, in vechea Serbie, in Macedonia, in Croalia; in Slovenia, i mai ales altul in Muntenegru 0 In Dalmalia, strabatuta, veacuri intregi, de cele mai puternice curente de arta, nu i-a ca tigat o faima deosebita in productia artistica mondiala. Dar intre cei dintili sculptori din timpurile noastre 0 poate n'a gre i daca a spune: ca prim sculptor al acestui moment, se a eaza d-1 Mestrovici, care a ddruit Bucure tilor statuia, menita unei apropiate desveliri, a lui Ion Bratianu.

268 ROMANIA LA EXPOZITIA bin VtNETIA 269 Mestrovici este un sintetic 0 un tipizant 0, in acela0 timp, in ce prive9te unele scene ale sale, ca aceea in amintirea bataliei dela Cosovo, 0 unul dintre cei mai ornamentali reprezintargi ai sculpturii in timpurile noastre. Ace la care a lucrat 0 pentru America, inainte de a lucra pentru Capita la Romaniei, acest Adriatic din partile dalmato-hertegovinene, unde traiqte vechea rasa ilirica, atat de strans legata de originile noastre 0 unde au fost atat de adanci infiltraiii romane, va atrage in pavilionul iugoslav, nu numai curio0, dar iruri intregi de admiratori ai unei arte atat de superioare. Iar ochii Romanilor, tot mai numero0, muliamita, fie-mi ingaduit a o spune, 0 popasului romanesc pe care 1-am intemeiat eu in palatul nostru din Venelia, s'ar fi uitat, nelin4tiii 0 la capat indureraii, in cautarea pavihonului care ar fi ingaduit ca 9i Romania a participe la aceastà mare 0 nobila intrecere. Insa nu este aa. Ceea ce n'a tiut sa Lea atata vreme Statul, iata s'a indeplinit de Liga Culturala, ceea ce inseamna, de ce n'a spune-o?, maim mea necontenit intinsa pentru cer0t, spre folosul culturii romane ti. Pavilionul 11 avem. Este unul din cele mai frumoase, a9ezat langa al Italiei, construit supt supravegherea fiului mien Valentin, 9i ginerele mien italian s'a intors abia dela Venelia, unde personal am Iinut sa fie supraveghiata trimiterea tuturor obiectelor de artä. Ca sa se ajunga la acest scop au dat mai mulli, de 0 nu prea mulli, 0 ar fi nedrept daca n'a9 spune partea, cu desavar0re hotaritoare, pe care a avut-o, din suma repartisata Ministeriului sau 0 care odinioara era arun-

269 270 SFATURI PE INTUNEREC cata Para socoteala in toate pfirlile, fostul ministru al Industriei 9i ComerIului, d-1 Valer Pop, care nu este nici pictor, nici sculptor, nici diletant de arta, dar care a inieles, mult mai mult decat atatea persoane care se lauda cu aceste cunwinii i. cu aceste aplecari, ca. Romania are anumite indatoriri culturale dela care, fara a se diminua, nu poate sa abdice. I-am cerut i mi-a dat, dupa ce incercasem tot felul de alte mijloace, dintre care unul era sa cumpar pentru Liga Culturala cantitatea de petrol de exportat in Italia, pe care ar fi urmat s'o platim anual, din veniturile pe care am 9tiut sa le procur Ligii Culturale. Am 9i capatat dreptul de a exporta petrol in Italia, i ma voiu folosi de dansul de Cate ori va fi nevoie de noi cheltueli, pentru afirmarea valorii culturale a poporului romanesc. Nu este un lucru parasit, ci numai un lucru amanat. Dar d-1 Valer Pop a dat, 0 mina intinsa a primit mai mult cleat cerea. Am jucat Inca odata rolul acelui <( Lumanarica *, vestit cer9itor din Moldova, care cutreera ora ele 9i satele cu cate o lumfinare in mana, strangand banii, cu cari pe urma a dada biserici 9i a reparat manastiri 0 de pe urma caruia a rasarit un singur mo tenitor, caruia ii zicea Titina, iar eu, dupa o lunga intrerupere, reiau, LI& de neindeplinirea de catre Statul roman a indatoririlor care-1 privesc pe el in randul intai 0 fala de nesimlirea bogqilor acestei Iari, rolul lui Lumanarica i lui Titinaq. De fapt Romania este reprezintara acum in doua seciiuni, cum o spune, de altminteri, i telegrama Ageiniei

270 ROMANIA LA EXPOZITIA DIN VENETIA 271 italiene. Avem in pavilionul nostru putinia de a expune opere alese, datorite la patru pictori si la trei sculptori, ale caror nume le voiu da indata. Dar, in acelasi timp, cum s'a hotarit sa se faca alfituri de Biennala obisnuita i o expoziiie a peisagiului european in secolul al XIX-lea, Romania a fost invitata de comisarul italian, un foarte cunoscut artist el insusi, d-1 Antonio Maraini, caruia un sa-i aduc aici public toate muiçámirile mele pentru deosebita grija afectuoasa pe care a avut-o pentru pavilionul romanesc i expozilia noastra. D-sa a cerut ca i Romania sa trimeata un numar de panze caracteristice, in care sa se vada felul cum pictorii nostri au interpretat natura, asa de kosebita si de interesanta pentru straini, a Iarii noastre. Astfel participam cu patru ori cinci panze si la expozitia peisagiului, si se vor putea vedea, alese de un asa de bun cunoscator cum este d-1 Virgil Cioflec, alcatuitorul in acest moment al Expozi-ciei comemorative Grigorescu, lucrarile caracteristice ale lui Grigorescu insusi, ale lui Andreescu, a carui insemnatate se afirma din ce in ce mai mult in desvoltarea, nesusiinuta de Stat, a picturii romanesti, si ale celui mai cu autoritate dintre reprezintançii acestei arte in Romania, d-1 Gheorghe Petrascu. Iata acum principiul dela care m'am inspirat ca presedinte al Ligii Culturale, si voiu lasa aceasta tradiiie urmasilor miei in conducerea acestei societ4i, daca se va gasi vreodata necesitatea de a inlocui batraneiele mele prin altcineva, ceea ce marturisesc ca nu doresc prea mult, in alegerea artistilor cari trebue sa expuna.

271 272 SPATURI PE INTUNEREC Individualismul Indrazne% poate sa fie interesant: el nu este reprezentativ. Tinerelele pot fi promivitoare, ele trebue Ina shli indreptaleasca promisiunea dela Inceput. ImitaIia marilor sträini poate sà trezeascii la noi o anumita curiositate, arritând ca. # suntem la punct I, dar In strainâtate astfel de dovezi de docilitate, de virtuozitate, de talent In a maimuori nu pot sa de9tepte niciun adevdrat interes. Revoligionarii, sfidatorii, anarhi9tii, oamenii cari cred ca au ajuns geniali, far& sa fi ajuns la stadiul fabdärii care face lucru*le mari, raspanditorii de colori fantastice, cari au cunoscut tot a9a de pulin ca desempul 9tiinça, extrem de çomplicata, a legaturilor misterioase dintre colori, ace9tia nu pot sä fie un articol reprezentativ pentru sufletul românesc cuprins in haina artei. Destul a trebuit sa Inghità publicul nosttu, de obiceiu indiferent, uneori profund desgustat, farà sa OA curajul de a tranti jos uncle pfinze Inteadevar scandaloase ca lndraznealà, ceea ce tot felul de baieia9i 9i baieloi au trimes unei comisii de funclionari responsabili dela Ministerul Artelor, pentru ca sa acopere pareiii pavilionului dela Sosea. Dacri Statul construia pavilionul, ar fi apfirut acea0 funclionari, cu acelea0 prietenii 9i cu acelea9i gesturi ciudate 9i, In fond, cu aceea9i tendin0 de a-9i bate joc de acest biet public, mult mai inteligent de cum f9i inchibue astfel de oameni. Liga Culturald inseamna Irma tradiiie, sanätate, armonie 9i disciplina. Secaturile cutezatoare, ca 9i avantgardi9tii unei armate care nu va birui niciodatä, au

272 ROMANIA LA EXPOZITIA DIN VENETIA 273 pierdut pentru totdeauna dreptul de a expune la Biennala din Vene-cia. Vor suspina, vor plange, vor ameninla cu pumnul, vor face scandal, Imi este absolut indiferent: ei raman cu pavilionul dela Sosea, dar la pavilionul interna-cional nu vor putea veni niciodata. De aceea, am ales dintre pictori aceste vaiori reale 0 reprezentative, aratand stari de spirit deosebite, dar adevarate, cu un sentiment de respect adanc fa-ca de arta lor 0 fa-ca de public, cari sunt Gheorghe Petrapu, Stefan Popescu, Theodorescu-Sion 0 portretistul Stoenescu. Iar dintre sculptori s'au impus, printr'un talent pe care-1 pot contesta numai admiratorii pasarilor maiestre care stint numai o linie geometrica, ai figurilor de raposa-cirefuza-ci de prin cimitire, fiindca samana cu un ou de Pa9te 0, alaturi, crea-ciile pe care vame9ii din State le Unite le-au luat drept fragmente de fier vechiu, Han, Medrea, Jalea. In anii viitori vor veni alcii la rand. Nu-i voiu Intreba care este vrasta persoanei lor, dar vrasta artei lor, aceea o voiu cere. 20 Mai.

273 XL SUEDIA REGELUI GUSTAV Suedia sarbatore te cei optzeci de ani de vieqa, cuprinzand atalia ani de domnie ai regelui Gustav al V-lea i fare popoarele legate de foarte multa vreme printr'o prietenie cu atat mai prelioasa, cu cat este aproape cu totul dezinteresata, cu poporul suedez, suntern p noi, cari nu trebue sa ne platim numai cu obi nuitele cuvinte de politeta, cu prilejul acestei sarbatori navonale, care reune te in adevar sentimentele aproape ale totalitalii poporului suedez. Sunt mulii ani de cand inainta ul regelui Gustav, inrudit cu regina Elisabeta prin femei din laturea germana a dinastiei din Stockholm, a aparut la Bucure9ti, unde a fost primit cu cea mai calda simpatie. Aceasta simpatie era datorita Para indoiala i. insu irilor deosebite ale acestui Suveran, insu iri pe care le-a transmis urmaplui sau ; era insa Para indoiala, din cauza situa- Tiei pe care amandoua Iarile o au faia de Rusia ameninlatoare sa se pravale catte Suedia sau care pamfintul romanesc, i. con timla acestui interes comun, care se impunea i ganditorilor politici celor mai superficiali.

274 SUEDIA RE GELUI GUSTAV 276 Insa 0 la acei cari nu-0 fac din cercetarea istoriei o ocupalie favorit6 0 cari au uitat 'Ana 9i cuno tinille in acest domeniu pe care le-au capatat In 9coard, de sigur ca. Suedia trebue sä fie o Tarà deosebit de simpatick prin legatura ce a fost stabilita, acum mai bine de cloud veaturi, intre Moldova lui Nicolae Costin 0 Intre stialucita legiune de lupta 0 biruinla a Suedezilor, supt conducerea marelui rege Carol al XII-lea, din dinastia, careea i-a urmat aceasta dinastie de origine franceza, pornità din mare alul Bernadotte. FArà indoiald ea legaturile, timp de vreo doi ani de zile, intre Moldovenii stor0 de Turci 0 siliii A contribue acum 9i la cheltuelile Cur Iii de refugiu a regelui Carol la Varnila, langa Bender, i inire aceasta stralucita tovafa0e de eroi, cari päreau c'a se inspirà din tele mai vechi tradipi ale marilor Sage nordice, n'au fost totdeauna dintre tele mai bune. Cine plate0e, nu se Intreabli totdeauna cui are sa-i faca acest sacrificiu, 9i parerea de rau pentru banii pe cari e silit sa-i scoata. se rasfrange 0 asupra aceluia care este pricinuitorul acestei risipe de bani. Residentul suedez la Ia0 a auzit din gura lui Nicolae Mavrocordat i a boierilor lui, foarte adeseaori, tânguiri indreptalite, cu privire la obiceiul de a cere necontenit, i de nevoie, fiindcä nu puteau face altfel, al unei armate In care nu erau numai Suedezi, ci 0 destui Poloni, ale cáror apuaturi erau mai aspre, 0 Cazaci, dela cari nu se putea cere cleat foarte pulin in ce prive9te cruiarea -prii In care se &eau. Dupa ce a a0eptat In zãdar atfitea luni de zile Inceperea noului razboiu Intre Rusia i Turcia, In care credea

275 276 SFATURI PE INTUNEREC sa- i afle rasbunarea pentru Infrangerea nemeritata dela Pultava. Carol al XII-lea, hotarit sa nu plece, a fost silit totu9i sà iasa din casa sa, aprinsa i ciuruitalde gloan/e, pentru ca, inffi9urat in plaponali, sa fie apzat in cartqa care-i va duce la Demotich, unde se va a9eza in pat, ca o protestare impotriva lipsei de ospitalitate a Sultanului. Cronicile moldovene9ti, care vadesc con- 9tiino publica din aceasta vreme, nu uita sa insemne care era imensa valoare de vitejie a acestui Suveran strain, care poate fi pus alaturi de cei mai indrazneli dintre conducatorii de o ti ai Moldovei In timpurile cele bune. 4 Leul nebiruit * a fost, multä vreme dupa dispariiia lui din aceste locuri, un obiect de continua admiraiie din partea boierilor moldoveni, cari se simleau umiliçi ea kr li este inchisa de mult calea luptelor, in care se ilustrasera stramo ii kr. Carol al XII-lea a avut in serviciul sau i Romani, precum, pe de alta parte, dintre Suedezii armatei lui, unii au ramas la noi, i se cunowe legenda care pune in legatura activitatea constructiva a acestor Apuseni cu ridicarea, prin Mihail Cantacuzino, unchiul lui Voda- Brancoveanu, a acelui Turn al Col%ei, pe care stupiditatea timpurilor noastre 1-a daramat acum cateva decenii. Dintre Romanii credincio0 a Leului o, unul, Sandu Co4ea, ajungand in roia RuOlor, a fost trimes tocmai in Siberia i, mai iste% 9i mai inventiv deck atkia al%ii stramutaii in aceasta regiune de inghquri, s'a strecurat, a ajuns in Suedia qi de acolo, printr'o cerere care nu ni-a fost pastrata, 19i aratfi dorinta de a se intoarce la

276 SUEDIA REGELUI GUSTAV 277 Bucuregti, pentruca aici sunt bisericile legii sale gi conditiile de vieatà in care dorea sä-gi ispraveased zilele. Aceste amintiri insa nu sunt singurele care ni indreaptà privirile spre Suveranul care, batrfin ca vrfistä, dar nu ca inteligenta, vioiciune gi iubire de sporturi, se bucurà astdzi de recunoaoerea national-à gi universald a meritelor sale. Este gi altceva care trebue relevat, cu prilejul acestei comemoratii. Da* in Europa de acum, exista intre clase deosebiri, rivalitäti, vrajmagii, uri, capabile de a pune in primejdie insugi organismul national, clack pentru a le potoli, trebue actiunea unor dictatori, cari 41 fac platite serviciile, de sigur enorme, prin triste Ingràdiri ale liberatii cugetului omenesc, aceasta se datoregte faptului, pe care 1-am numi, cu aparent'a de paradox: u iegirea din evul mediu *. De ce oare acest fel de vieatà, pe care atatia 11 considerà ca intunecat, barbar, anarhic g'i de care nu li place sà-gi aduca aminte decat numai pentru a scoate la ivealà progresele libertatilor care ar fi venit pe uring, a Insemnat pentru aproape toatà umanitatea europeana de fapt o adeviiratà gi mare binefacere? De ce, iegind din acest ev mediu, farà bucuria pe care ni-o inchipuim noi cand scriem cartile de istorie, oamenii din epoca moderna, dacg gi-ar fi pastrat amintirea trecutului, ar fi trebuit sa se uite cu adânca recunogtintà gi sincerà parere de rau catre vremurile incheiate, a cam Intoarcere s'a ardtat, cum gi este, macar In oarecare masura, imposibila?

277 278 SFATURI PE intunerec Aceasta pentruca in evul mediu omenirea tràia organic. Organic, aceasta inseamna cd societ4ile 10 aveau alcatuiri formate pe incetul, potrivit cu condi-oile Mr de vieava 0 cu tendincile lor suflete0i, alcatuiri la care generaoile lucreaza una dupa alta. Alcatuirile acestea aveau marele merit de a nu deveni niciodatà ni te forme pur materiale, ci inteinsele s'a pastrat, ca un miraculos radiu ascuns in materiile confuze din adâncul pamântului, ceva din a cea scaparare a minoi, din acea pornire a inimii, ole unde plecaserd. Suediei i-a fost ingaduit sa pastreze, in foarte mare parte, peste regimul crud al ultimilor regi danezi, peste asprimea eroica a intemeetorului dinastiei Vasa, peste planurile de absolutism binefácàtor al acelui rege Gustav al III-lea, care a murit de mfina unuia din nobilimea pe care incerca s'o deposedeze, ceva din apedmintele, curat na-cionale, ale acestei epoci a evului mediu. Suedia este 0 astgzi o Tara de state, de categorii sociale, fiecare dintr'insele reprezintfind o parte, bine definità i absolut necesarg, din poporul suedez. Suedezii n'au aruncat ca un lucru netrebnic, cum am facut noi, o clash' stapfinitoare, in care prin mo0enire se cuprind virtu-%i ce nu se pot forma, prin nicio coalà 0 nicio pregrtire sociald, de o singurà generaoe. Nobilimea aceasta are in capitala Suediei un mare palat, cu stemele tuturor vechilor familii, 0 oricine din acestea, ajungand in imprejurgri de stramtorare, batrâni cari nu pot munci, fete fárà zestre, se adreseaza catre aceasta institutie, poate sa gaseasca spriiinul pe care

278 SUEDIA REGELUI GUSTAV 279 in zadar 1-ar cauta reprezintaniii unor clase conducatoare detronate in celelalte Idri ale Europei. Clerul, acolo unde arhiepiscopii, InsuraIi, pot s'a' fie si cei mai mari poeli ai %Aril, cum a fost cazul pentru Tegner, autorul 4 Sagei lui Frithjof )), Isi pastreaza si acum importan-ca sociara. Fara sa aiba eine stie ce importanla europeank burghezia din Suedia Isi line in deajuns locul pentru ca s'a nu fie nevoie de Imprumuturi dela un alt popor. Iar -c6ranu1, puternicul s'i mfindrul Oran, cu strâmosi si rastrtimosi liberi, este si astazi un sprijin al -prii si al regelui. Astfel Parlamentul nu Inseamn6 acolo adunarea unor indivizi izolali, iesici din hazardul unor alegeri sprijinite pe Inselare sau conruplie, ci este Insasi desvoltarea acestei adundri a Statelor medievale. De aici demnitatea care osebeste sedincile lui. Si, In faia acestor reprezintanii ai unor stari adevdrate, nu ai unor grupe Intâmplatoare de populaiie, deosebite dupa avere sau cunostinie, ori pierduti In sufragiul universal, sta regele, ca seful marii puteri a Statului. Ca dela Suveran la Suveran sunt legaturile Intre aceasta Adunare si intre acela care lila' liseaza unitatea Statului. Nici cel mai, radical dintre socialisti nu pune in discu%ie rosturile acestei puteri supreme, far& de care toate celelalte elemente de vieard pornesc pe drumuri razleie. Si regele el insusi, IntrebuinVând si pe socialisti, vede In chemarea elementelor de stânga, nu jertfirea drepturilor sale, ci o intarire a situailei regale Insesi, prin tot eeea Ce a ajuns, si In formele noua ale particlelor, s5, se

279 280 SFATURI PE intunerec formeze in jurul Coroanei, pentru a lucra impreung cu &Ansa. De sigur trebue o mare inlelepciune nalionalä pentru a se pastra aceastä tradi%ie, dar i pentru Suveran tre, bue o cunoa9tere adâncd a istoriel Iärii sale i a psihologiei poporului peste care domnwe pentru ca relatille sà fi fost, in curs de mai multe decenii, acelea, vrednice de a fi scoase inainte ca un model, dintre Gustav al V-lea ni dintre 4 Statele> Parlament. 1 Iulie. grii sale, reunite inteun adevarat

280 XLI RECUNOASTERI LA VREMEA LOR Un mare doliu nalional 1 pune inaintea tuturor una din problemele care de sigur nu este nouk dar care n'a putut sali capete, din cauza intereselor 0 slabiciunilor naturii omenesti, rezolvirea in nicio lark de 9i, de ate ori dispare o personalitate care a putut sa aduca folos unui Stat, unei naliuni, culturii omenesti in genere, sau oricarii ramuri de activitate, trebue sa se observe, cu durere, Ca laudele, uneori adevarate, alte ori exagerate, care se arunca atunci asupra unui sicriu, ca o ploaie de flori artificiale, sau de vii flori naturale, care in curand se vor ve9teji ci topi, au lipsit prea mult in vieacd, fiind uneori inlocuite, nici macar printr'o tacere dibaciu calculath', ci prin insulte nemeritate aceluia sau aceleia, care tarziu nu se va putea bucura de ceea ce s'a smuls in sfarcit ignorarii sau clevetirii. Dela zguduitoarele evenimente, pline de atata durere, pe care n'a putut-o face uitata nici stralucitorul triumf final, cu toate indatoririle pe care le impune acelora 1 Moartea Mariei a Romfiniei.

281 282 SFATURI PE INTUNEREC cari au participat la dânsul, ori s'au bucurat numai c a el a fost cfistigat, evenimente care constituie istoria tragic& a Marelui Razboiu, s'a incercat de multa lume, chemata si nechemata, informata si mai pulin informata, interesata intr'o directie, sau in aka directie, sau marginita numai intr'un domeniu tehnic, a se infaiisa actele care constitue aceasta irire drama nalionala. Atalia si-au facut o glorie din lucruri pe care nu le-au savarsit ori au stiut sa intoarca povestirea In asa fel, inck partea lor sa apara cu totul deosebita de ceea ce a fost In realitate. Nu se pot numara ignorarile naive si neinteligente, ca si inteligentele ignorari voite, care impiedeca si prina astazi poporul rometnesc de a deosebi In ce priveoe contributia pe care a adus-o fiecare intru savarsirea voint,ii vremurilor, indeplinita in imprejurari atat de extraordinare. Nu s'a uitat, din lumea partidelor, nimeni dintre cei cari, insufle-c4i fara Indoiala de un frumos sentiment patriotic si national, n'au putut scapa din vedere, de pe urma unei vechi obisnuini,e, tot folosul care avea sa iasa din biruinla unei anumite politici si pentru persoana kr. Protagonioii acestei lupte -cu greutalile vremurilor sau anumiti prieteni credinciosi de-ai lor au invartit cu mestesug adevarul privitor la aceste mari evenimente din istoria lumii, care sunt hotaritoare pentru intregul rost al naliunii noastre. Cunoastem astazi, prin publicalia statului-major, bine Mouth din punct de vedere militar, careia frisk In orfinduirea documentelor, i s'ar fi putut consacra mai multa atenve, toate m*arile de trupe, toate succesele si

282 RECUNOA$TERI LA VREMEA LOR 283 toate neizbanzile, din care s'a alcatuit aceasta a a de complicata 0 in fond a a de dureroasa poveste. 0 carte scrisa cu talent1, asupra careia am avut candva prilejul sa ma rostesc, dar din care lipse0e, fara a se putea face o vina autorului, cadrul de istorie universala, ca i competenia militara speciala i, dupa parerea mea, mai ales acel element esential care este participarea la vieala sufleteasca agitata a fronturilor sau la aceia, sfa0ata de atatea intrigi, dar animata de atatea sperani,e, din lunfea civila a retragerii, a cautat sa acrediteze asupra luptei noastre de unitate nalionala anumite opinii, in ce prive0e oameni i imprejurari ; ea a capatat ci o editrie franceza, care a primit laudele cuvenite bunei oranduieli a bogatului material, in mare parte oficial. Generali de mare valoare, carora li se datoreaza biruinte, sau acei ean l. se socot a fi fost invinuiti pe nedrept, atunci and s'au cautat cauzele infrangerilor celor mai ru0- noase, au luat cuvantul, in carti care au trecut mai mult sau mai putin neobservate 0 din care de sigur se desfac adevaruri, dar, in acela0 timp, i psihologii nervoase i pasionate, care ar fi putut fi corectate dupa ce s'a ajuns scopul i sufletul trebuia sa se indrepte spre o nobila inseninare. Nu s'a facut pana acum bibliografia atator scrieri in care se cuprind memoriile luptatorilor i care vadesc uneori insuori exceytionale in ce prive9te darul, totu0 a9a de larg raspandit in poporul nostru, de a povesti uman 0 mi cat imprejurarea in care a fost cineva amestecat. 1 A d-lui Kiritescu.

283 284 SFATURI PE INTUNEREC Dar, daca n'ar fi luat insa0 condeiul, pe care instinctiv s'a simlit stapana din primul moment, aceia care a fost, dela un capat pang la altul, numai o credinva, o voinra 0 o flack% sfanta, multe lucruri ar ramânea neinlelese. S'ar crede, ca, in ce prive0e dinastia insa0, a fost la Regele Ferdinand numai dramatica lupta interioara intre sangele sat', amintirea familiei sale, indistructibila legatura dintre un om 0 rasa careia ii apailine i intre inaltele datorii ale unui Suveran: s'a creat astfel, prin cutare scriitoare roman* in limba straina, foarte cunoscutrt 0 apreciata, un fel de legenda a Regelui martir, in sufletul caruia n'ar fi vibrat cleat durerea pentru ca Suveranul cel nou a invins inteinsul pe omul cel vechiu. Fotografia care infali eaza pe Regina Maria in acel costum de sora de caritate pe care 1-au purtat 0 alte princese in timpul Marelui Razboiu, apar4ia ei in grupe de pe front, sau in mijlocul spitalelor de nesffir0te dureri, pare a chema iara0 ateniia catre un anume rol, care, intr'un anume moment, a fost indeplinit, cu o vitejie fara pareche, de aceia care infrunta in fiecare moment boala 0 moartea 0 care, mai ales, dupa experienca celor mai cumplite sufeiiine omene0i, se putea intoarce cu aceia0 seninatate in end, cu aceia0 hotarire in fapta, la marea misiune pe care nu i-a incredin- Iat-o nimeni, dar care s'a desfacut dela sine, din marile insuori ale neamurilor stapanitoare de la care venia. Dacrt n'ar fi broprile ei din timpul razboiului, daca opera care infali eaza o vieala intreaga in adevar a a cum a fost, cu toate tinere tile stangacii, cu toate alunecarile catre pornirile fire9ti ale oricarui suflet nou,

284 RECUNOMTERI LA VREMEA LOR 285 care InIe lege a nu-si parasi dreptul la placerile oneste ale vie-tii, n'ar fi aparut, nu si-ar da cineva samtt, fiindca lucrurile acestea nu se pun in Monitorul Oficial si in forma de comunicat si nu apar In proclamatii, cum nu luta nici In disculia cercurilor care in orice fel de imprejurari nu culeg altceva deck nimicuri, si nici acuma ce a fost Inteadevar aportul decisiv al Doamnei, pe care n'o putern plange in de ajuns, dar pe care ma tern ca o vom uita prea usor si dupa moarte, aportul ei In indeplinirea acestei mari opere nacionale, care trebue sa ramana totdeauna legata de nurnele Reginei. Sa se uite cineva si la conditiile in care au aparut acele carticele din vremea Razboiului, pe care le traducearn cu un asa de iubitor devotament, cu atata admiraiie pentru un suflet mare, hick, uneori, originalul 11 avearn intea zi si in ziva urmatoare pe masa Doamnei noastre se intalnia tiparita si brosata traducerea romaneasca : biet tipar de Iasi, pe hartie proasta, cu cerneala stearstt repede, pierdut supt pernele rani-cilor si bolnavilor. Dupa trecere de atatia ani de zile nimeni nu s'a &Ida, nici macar editura FundaIiilor Regale, In care au aparut toate baiguielile flacailor bolnavi si toate insanitatile maturilor perversi, sa dea edivia, sa-i zicem si ei: u definitiva *, Irnpodobita cu ilustraiia necesara, macar a acelei mari carti de vremuri grele care a fost, cu deosebire in partea dintttiu, aceea pe care cu ravntt am talmacit-o eu In romttneste: 4 'Tara Mea #. Cat priveste Memoriile Reginei, ele au fost publicate romaneste de o firma negustoreasca, legata de un ziar impopular, si cartea a cautat sa fie raspandita In ace-

285 286 SFATURI PE INTUNEREC 1ea0 imprejurari de reclama zgomotoasa i vulgar& in care se raspandesc produsele unor bieli minii bolnave 0 ràtàcite sau, de unii profesioni0i, cari- i fac o leafä lunara, romanul, tot lunar, pe care, cu o rapeziciune ma0na1a de robot, izbutesc sa-i alcatuiasca, fara obserfara mi care, fara idei i Para stil. i pe urma, valie, ce, in materie de critica? Ori laude, care de departe se vedeau ca sunt facute pentruca autoarea era o Regina, pe and inainte de toate avea a face cineva cu unul din cele mai frumoase suflete omene0i, facanduli marturisirea completa inaintea contemporanilor ; articole de complezenia la$ i taritoare, de care de sigur mandra femeie, care a avut curajul sa spun& adevarul despre sine 0 ceilaiçi, le va fi privit cu despreiul care se cuvine ignoranlei stangace a oamenilor, cari uneori 9tiu batjocuri, dar niciodata n'au inieles ce poate insemna o lauda care se prime9te inteadevar cu satisfacoe i mul- Iamire. Deci, nici in prezintarea factorilor morali, nu e aducerea inainte a rolului covar0tor pe care ea insa0, din discre-cie, din neobi nuirr$ cu scrierile istorice, n'a 0iut a-i pune destul in lumina, i adesea ori au rasarit in loc legaturi, atribulii de merit, care se vor fi parut a9a, intr'un anume moment, dar care nu corespund adevaruiui. Trebue deci neaparat a se pune Ia locul cuvenit, in materie, nu numai de merit literar, ci de merit uman, a9 zice, peste literatura, aceasta carte care s'a bucurat numai de o prezintare nedemna 0 de o prquire neindestulatoare.

286 RECUNOA$TERI LA VREMEA LOR 287 Ne gandim, deocamdata, la alegerea celei mai frumoase, celei mai expresive parii din aceasta opera literail, aparuta intr'o limba straina 0 de care adeseaori nici n'am tiut aproape cu totul. S'ar avea in vedere 0 influenia, care e de dorit, asupra invaiamantului femeiesc, mai mult deck toate florile care se vor fi ve9- tejit 0 deck toate cuvintele care vor fi perit in de ert, ceea ce se cade, ca o trainica dovada de recuno tinla, ba mai mult, ca o expiare, pentru eine a fost Regina Maria. Vazand-o cineva a a de hotarita 0 de mandra, cu unele licariri de desprel in ochii aceia cari 9tiau sa fie uneori a a de buni, s'ar fi crezut ca aceasta atitudine n'a facut-o sa sufere. Aceasta inseamna a nu cunoa0e natura omeneasca. Nu exista om pe lume caruia sä nu-i pará bine cand a fost inleles intr'adevar 0 desinteresat, de alt om, oricare ar fi inaliimea cugetarii sale 0 rangul social pe care-i ocupa. Da, pentru produclia noastra literara, pentru fapta noastra, avem nevoie de recunoa tere, de o recunowere cat de larga, dar numai de aceea in care sa nu simlim nici cea mai mica uringi de interes personal, iar, In ce priveoe pasiunea, orice lucru patima nuli ajunge iinta O jignirile tree pe alaturi de cel pe care ar vrea sa-1 distruga. Dar aceasta mullame te spiritul de dreptate numai in ce prive0e scriitoarea 0 personagiul istoric. Alaturi e insa femeia care a suferit, care a suferit pentru noi, in toata marea ei mandrie, care nu s'a lasat daramata, 0 in toata iubirea ei adanca pentru acest pamant 0 pentru acest neam. Fara a mai vorbi de mama nenorocita.

287 288 SFATURI PE INTUNEREC Doamnei suferiniilor Marelui RAzboiu i se cuvine un semn trainic al recunostinlii noastre. M'am gandit deci ca, in legaturà cu Comisiunea Monumentelor Istorice si cu Invoirea Guvernului, sa se ridice la Bicaz, unde s'a retras ca In cele mai grele zile ale ei, o manastire care s'ar chema : a s Maicii Domnului tuturor mângfilerilor s. Cládirea, pentru care ar fi numai daruri de material si de munch', si nimic cumparat, ar fi simplà, dar deosebit de frumoasà. Inlauntru numai mosaicele cu fondul de aur, care-i placeau. In locul sfiniilor luptatori d'imprejur ar sta toate Doamnele noastre care au suferit, dela a lui Neagoe cu fiul mort pe brale, prin Elisaveta Movild, invinsa s'i tarata in robie de Turci, la calugarila fail natmastire care a fost Elena lui Cuza-VodA. S'ar face slijba mare In zilele care amintesc faptele pentru nalie ale Reginei Maria. CAlugAriIile ar fi numai acelea care au avut jertfe' grele In Marele Razboiu, sau acelea care le-au facut altfel pentru IarA, pentru neam, pentru scopurile Inalte ale vieiii. Potrivit cu gfindul Mariei a RomAniei, ele ar cultiva flori, ar zugravi icoane, ar Tese odajdii. SA ne invaram dela acest cas unic si ilustru. Mai sunt atatea reveniri de facut, In ce priveste situatia definitiva a oamenilor In istoria acestei pri. Comentator zilnic al literaturii mai vechi, ratacitor prin reviste uitate, prin ziare pe jumatate distruse, descoperitor de manuscripte si nu odatá de scrisori prin care se vadeste subit o valoare sufleteasca pfina atunci

288 RECUN0At3TERI LA VREMEA LOR 289 ne tiuta, eu intalnesc necontenit, pe langa inaliari care se pot socoti ca nemeritate, dupa ce s'a vazut valoarea adevarata a omului, sa ne gandim numai la soarta reputaiiei unui Kalinderu, fara sa pomenesc 0 numele cuiva caruia i s'a ridicat de curand in curtea unei mari instituiii culturale un bust pe care de sigur ca nu-1 merita prin nimic, i randuri, pagini, destainuiri, care ma fac sa ma opresc, mirat de admiraiie i zguduit de nedreptate, inaintea unor 'figuri abia socotite pe vremea lor 0 indata dupa aceia cazute, adesea cu desavar ire, in cea mai adânca prapastie a uitkii. De sigur, dela un capat pana la altul al istoriei politice 0 al istoriei literare, sunt de facut revizuiri, pe care totu i se va gasi o vreme care sa le intreprinda. Dupa poarta de fier pe care au inchis-o asupra trecutului, pe la 1870, interesele de grup 9i de club ale 4 Junimii*, opera aceasta promite cele mai nea teptate descoperiri. din ea va rezulta fire9te, spre onoarea noastra, i. cele mai cuvenite restaurari de prestigiu, cele mai datorite acte de pietate. 29 Iulie.

289 XLII PROPAGANDELE CARE NI LIP SESC In timpul din urma s'au petrecut schimbari la organizarea a9a-numitei propagande a noastre, cuvânt care a cam ie0t din moda 0 care treze0e pretutindeni banuieli, a a hick ceea ce este adevarata propaganda trebue sa se ascunda supt alta forma. Aceste numiri succesive, aceste schimbari de atribuiii sant cea mai buna dovada ca exista acolo anumite nehotariri si ea rezolvirea lor Intarzie, tocmai din cauza greutavi problemelor care In sfar9it s'au ridicat 0 care, daca ar fi existat de multa vreme, nu s'ar fi ajuns la anumite greseli ireparabile, intre care cea mai rea este aceea a atat de lungului timp pierdut pentru totdeadna. Cfind se vorbeste la noi de propaganda, ceea ce intereseaza mai mult, In Imprejurarile neobisnuite in care traim, este, fail Indoiala, acea not& alcatuire a presei, care este pe drum, dar care multa vreme va ramanea Inca nedesavarsita. Urmand unor sfaturi bune, In care sa mi se dea voie a-mi reclama partea, Guvernul a inleles ea trebue sa creeze un organ de direclie. Aceasta nu Inseamna catusi de pulin ea ziarele care apareau pang acum nu erau conduse de oameni pricepuii

290 PROPAGANDELE CARE NI LIPSESC nu dispuneau de colaboralia prelioasa a multor oameni din cei cari sânt capabili la noi de o buna activitate gazetareasa. Afar& de anumite foi care n'au mai reaparut, nu se poate zice ca vreun organ de presa din Romania ar fi fost pe alkuri de preocupapile pe care trebue sä le avem fiecare In ce prive te interesul nostril i viitorul pe care sh-1 tim pregki. Dar tehnica singurà nu ajunge. 0 experienia unui ziarist se cere IntrebuinIatfi de cineva care se gase0e mai presus de tot ce poate Insemna o experien0 relativa i margenità. Ni trebue, cu alte cuvinte, un mare ziar de dimineava, In care, pe lâng5.' o informaiie controlatá, sh se &eased i elemente de acelea de sànatate moralk prin care s'ar anima tot ceea ce aduce telefonul, telegraful 0 po0a pentru cunowerea Imprejurarilor din Ora 0 din sträinkate. Trebue un talent superior celorlalte pentru a avea autoritatea necesará In aceastá unire a sfortfirilor 0 trebue un echilibru mental, care, i la oamenii cei mai talentali, nu se stabi1e9te deck dela o bucatà de vreme. MArturisesc ea, ffind intre ctitorii acestei creaiii gazetare9ti, am fost urmarit multä vreme de Indoialà, clack oricare ar fi valoarea literal% a celor insãrcinali cu aceasta misiune, ea va putea fi dusa la capat. Declar public, aici, c'd marele povestitor care este d-i Cezar Petrescu, a izbutit sg ggseasc a. nota potrivita 0 ea', In pastrarea ei din fiecare zi, controlul Ministerului, care nu poate lipsi Intr'un regim ca acela de astgzi, a 0iut sa nu fie o piedeca 0 un motiv de confuzie, care ar fi fost fatal noului ziar Romeinia.

291 292 SFATURI PS INTTJNEREC Dar nu este vorba numai de ziarul pe care Guvernul 11 sus-cine, ci 0 de acelea pe care el 10 atribue dreptul de a le controla, ceea ce ddinioara era oprit prin ConstituVe. i intrebaii-ma pe mine ce a putut sa insemne, In , o lunga campanie de neadevaruri ticaloase care s'a dus Impotriva mea personal, 0 din cauza unor anumite interese care erau nu numai in tabfira dupnana, dar 9i Intre cei mai apropiali ai miei, ca 0 din indignarea unor anumiti gazetari, obi9nuili a primi plata. Se gase te Instt, odata la Pre9edinlia Consiliului cineva care, ca mine, refuza a da cea mai mica subventie 0 o spune fa4i9. Ce nu s'a rostit impotriva mea! i s'au gasit suflete bune care au crezut ea, oriunde sant eu, Intl% confuzia 0 lipsa de autoritate, ca serviciile publice sunt in primejdie, Indata ce eu Imi fac aparicia in pragul lor, ca formule nesocotite pleaca din gura aceluia care trebuia sa exprime In fiecare moment con9tiinla singura a datoriilor de Stat. Ca adun bani pentru mine 0 pentru ai miei, ea imi cladesc palate, ca m'am InIeles cu prietenul mieu, acum raposat, Gamber, pentru a vinde pe bani publici cariile mele franceze editate de dansul 0 a caror slaba valoare le 1mpiedeca de a fi vandute. Astazi, un gest ajunge pentru a Inchide 9i gura cea mai spurcata, 0 trebue sa recunowem ea zgomotul pe care 11 faceau anumite campanii de libertate a presei nu era unit cu vitejia necesara pentru a putea sa reziste fie 0 la cea dintai timida opunere, 0 ca grozavii luptatori sunt mullamiii cu mica leala care li s'ar asigura, oriunde 9i In orke fel de condiiii.

292 PROPAGANDELE CARE NI LIPSESC 293 Dar, alaturi de aceasta continua preocupaiie ca opinia publica sa nu fie indusa In eroare, cum a fost atata vreme, propaganda trebue sa aiba doua scopuri, 0, clack in ce prive9te unul din aceste scopuri, s'a facut ceva, de9i nu bine, o afirm Inca odata, in alta direciie nu pot observa nici macar primii pa,i. In ce prive9te propaganda In strainatate, ea ne-a facut, trebue s'o spunem, mai mult fall. Ce nu se incurajeaza la noi, and este vorba de &Ansa? Se gase9te un om dibaciu, In nevoie, i, cum nimic nu este mai potrivit deck cultura, la care nu s'a gandit niciodata eroul amator al subvenviei, iata ca-i vine in minte sa organizeze o mare opera culturala, menita a ne face bine cunosculi de o strainatate care pang atunci nu ne 9tia, sau avea prevenlii impotriva noastra. Omul provoaca decizia unei societaii onorabile culturale, o iscaliturä, sau reproducerea, copierea fotografica a unei iscalituri de om cu vaza. Este bine totdeauna sa fie un comitet, i. ca membri ai acestui comitet se cauta oameni inaintea carora sa se plece toate capetele i. mai ales sa se deschida toate pungile. Intreprinderea este bine intemeiata: oamenii pleaca in strainatate, ei cari nu vtiu ce Inseamna strainatatea, pentru a vorbi de -Ora lor, Fara sa o cunoasca in adevar. La fiecare pas fac o boala, O. lumea din locul unde s'a petrecut aceasta catastrofa, de care ei nuli dau sama, i i inchipue ca toata Tara este a9a ca emisarul inzestrat cu tot felul de hartii de recomandaiie. Mai ales, oricare ar fi succesul reprezintaiiilor de speciali ti sau diletanii, vine, dupa cateva mici scandaluri, momentul cand se recupowe cu durere a nu ajung fondurile. Atunci por-

293 294 SFAT1JRI PE INT1JNEREC nesc telegrame atre Bucure0ii tuturor rascumpararilor : oamenii nu pot famânea acolo unde mor de foame ; un apel desperat se indreapta atre un budget atacat din toate pariile. Totul se isprave0e cu o repatriere 9i, in ciuda falimentului, peste cateva luni de zile, ace1a0 va incerca o excursie culturalä pe acelea0 baze, care vor aduce fire0e ace1a0 rezultat.. Trebue, tusk la biroul de presà, la acela al ata,a-tilor de presa din strainatate, la cari, in majoritate, sunt oameni cu totul stràini de sarcina care li se pune pe umeri, pentruca nu este vorba numai sa fii un gazetar cunoscut, dar sa ai noliunea exacta a mediului unde e0i trimes 0 a psihologiei tuturor oamenilor cari se gäsesc pe acolo, trebue, zic, in loc de ateva sute de oameni cah se incura 9i incurck i atunci and sunt one0i i cfind au totu0 ceva in capul lor, un om, unul singur, pentru fiecare ramuid 0 pentru fiecare departament al strginatalii, care, omul acela, oriunde ar intra, s'a nu ailig nevoie de recomandalia specialä a nimanui. Este 0 mai ieften, este i mai practic, 0 reputaiia viitoare a României 0 a poporului românesc nu se va putea sprijini decit pe lucruri fdcute astfel. Adaug a nici nu este, uneori, nevoie ca omul sd se deplaseze. Ceea ce nu poate face la locul insu0 unde a fost trimes un necompetent i adeseaori un ridicol, face cu cel mai mare folos, famânând la el acasa 0 autând de opera care 1-a facut cunoscut in lume, acela care-0 are cgderea de a se ocupa de astfel de lucruri. 0 aristocraiie de oameni muncitori, cari 0-au c4tigat o mare faima, ajunge, In locul demagogiei acestor comi0-

294 PROPAGANDELE CARE NI LIPSE,SC 295 voiajori, cari strabat lumea cu lefi ca pentru strainatate 9i cari sunt totu9i o ofensa pentru noi 9i o paguba 'n imprejurarile grele in care totu0 9i acum ne mai gasim. Dar propaganda cea mare, care n'a fost inceputa nici pana acum, aceea care ne poate sprijini 9i asigura pentru viitor, este propaganda in hotarele Tara noastre insali. Ea este de doua feluri. Una prive9te pe compatrio-cii no9tri de alta rasa', de alta limb& ci cari, in legatura cu miccari ca nalionalismul din Germania, ca revizionismul din Ungaria, ca oligarhia moscovita, care traiecte 9i in Rusia sovietica din timpurile noastre, n'au nici acum, dupa un cfert de veac, niciun fel de atingere cu vieala reala a poporului romanesc 9i nu se poate sa fi capatat stima de care am convingerea profunda ca suntem inteadevar vrednici. Nici pana as-02i nu avem in ungure9te o hula istorie a Romanilor, 9i. numai prin bunavoinla unui editor sas din Ardeal 9i me9te9ugul de traducere al doamnei Roessler dela Bracov, astazi la Sibiiu, a putut sa aiba o astfel de carte rnacar populatia germana dela noi, care nu este nici in prima faza a convingerii, pentru aceasta fiind indestulator sa se vada felul cum orice profesorac sas, gasindu-se inaintea unei opere aca de muncite cum este Istoria Romanilor a mea, i9i permite sa faca aprecieri unite cu atatea rezerve, hick darea de seama constitue o jignire, 9i o dovada de pulina cuviinia. Nu mai vorbesc de frumuseiile literaturii noastre, care, in antologii 9i crestomatii bine facute, ar trebui sa fie

295 296 SFATURI PE INTUNEREC prezintate i celui din urma amator de carti din a anumitele nalionalitali. Ma Intreb: unde este biroul, din cele multe ale propagandei, In care sa se fi facut o prima incercare macar in aceasta direclie? Dar poporului românesc insu i trebue sa i se faca propaganda despre el insu i. Acest popor, care este deprins a se batjocuri 0 care socoate ca este o dovada de mare elegania sa 1nfaIi9eze totdeauna noliunea neamului 9i a %aril ca fiind lucruri inferioare. Poporul acesta, deprins a trai Inteo sclavie moral& fara pareche, a a luck prefera asupra unui subiect sa intrebuinieze cea mai proasta carte straina deck sa recurga la cel mai cunoscut dintre oamenii %aril, care sä se fi ocupat de aceasfa materie. Acest popor, In care ckiva oameni cu nasul supcire, au izbutit sa raspfindeasca o samânia de otrava, care a dat roadele cele mai funeste. Acest popor caruia ii trebue cuno9tinla de sine pe care daca n'o gase9te singur, sa i se impuie cu mijloacele cele mai drastice, fiindca o Tara' nu se -One de oameni cari nu o preluesc i nu o respecta i un neam nu inainteaza prin cei cari cauta, in dreapta i. in stanga, un sprijin pe care s'ar cuveni sa-1 &eased in propriile lor picioare. 0 fi unul sau altul in fruntea propagandei, caile de urmat sânt numai acestea. Numai acestea. 11 August,

296 XLIII TEATRE SI TEATRE A fost primità cu interes si placere intaia reprezintaiie de Teatru in aier liber la noi. Nu era prea curand, chci aiurea e multi vreme de and s'a fácut cu tin deosebit succes aceasta Incercare. Amintesc prezintarea anualà, intr'un sat catolic din Germania, a Patimior Domnului, spectacol pentru care Oranii de acolo se pregatesc un an Intreg si imbraa rolurile kr cu o adânca pietate, apoi ce s'a Ificut, acuma In urma, la Salzburg, in starsit privelistea, intr'un frumos cadru de natura, pe care o infaliseaza dela o bucatä de vreme Ungurii la Seghedin. Dela niciunul din aceste teatre nu s'a inspirat incercarea, pe care o pot crede izbutita, dela Vglenii-de-Munte. Inainte de a arata ce mijloace am intrebuincat si de a trece de acolo la ce cred ca e bine A se stie si s'a se creadà despre teatru, in orice- cond4ii, sa vedem carui impuls i s'au supus aceia cari au deseatusat teatrul de artificialitatea spaliului incbis si a zugravelilor care capatà prestigiu numai dela distan14 si cu ajutorul farmecelor luminii

297 298 SPATURI PE INTUNEREC electrice, acei, neimitali de noi, catu0 de puiin, cari au lucrat aiurea. Taranii germani din Oberammergau stau supt influenla unei vigi religioase care e cu totul deosebita de a noastra ; ceea ce faceau ei acolo, macar pan& ce s'a vazut ce mult se poate ca tiga prin exhibilia lor, era ca o rugaciune. Ceva din fanaticul sentiment religios al evului mediu e intrupat in aceasta priveli te unica, pe care nimeni i. mai ales la noi, ortodoqii, nu poate s'o copie, 0 nici n'ar fi bine s'o faca. Sa se adauge Ca spectatorii in i i, din multe OH i de multe neamuri, erau manaii spre acest sat, a a de lini tit in restul anului, nu numai de o explicabila curiositate, dar i de acelea i sentimente care insuflevau 9i inallau pe actorii cari cu bucurie se lasau 0 rastigniii pe cruce. Clerul catolic el, 1nsu0 afla unele avantagii in asemenea manifestalii stralucitoare i zgomotoase. Sa nu se piarda din vedere nici aceia ca acolo textul insu i n'are nicio valoare i niciun rol, ci e vorba numai de redarea autenticitacii evangelice. La Salzburg, punctul de plecare, daca nu ma in el, a fost pur estetic, 0 s'a avut in vedere mai ales muzica. Iar, in ce privqte ce s'a facut, pentru multe mii de oameni, la Unguri, avem a face acolo cu un indoit scop: a trezi, prin piese i opere de un inalt nivel de arta, un puternic sentiment de mândrie nalionala la membrii in i9i ai neamului i, al doilea, a atrage i din strainatate cat mai multa lume, care sa plece apoi cu o mare idee i despre gradul de cultura al acestei!la-pi i despre avântul care o anima.

298 TEATRE $1 TEATRE 299 In toate aceste trei locuri s'au facut cheltueli foarte mari pentru un public care era a teptat BA fie deosebit de numeros. Pe cand la Valenii-de-Munte, unde regula -in tot ce se face e cea mai mare discreve, modestie i, ca sa zic a a : smerenie, am ales o coasta de deal, potrivita i pentru public, se vor face acolo, din ciment, banci statornice de amfiteatru, dar pentru moment nu e decat pa' mfintul gol, gi potrivita, in acela i timp, pentru mi carea pe alt plan a actorilor unei tragedii in care se vad ceti i se desfdparà lupte. Ne-a atras frumosul orizont care se desface de acolo : lunca bogata in salcii, unde se pot ascunde ca in ni te imense culise naturale arti9tii, raul al carui curs se simte dupa aceste tufi uri, i, In sfar it, inaltul deal acoperit Inca de paduri sau sfartecat de autkorii nisipului de sticlà. In acest cadru se reprezintà o piesà, una scrisa anume pentru aceasta, scurtd i permiond Cate un intermezzo de cântece gi daniuri, de mari desra urári a costumelor, deo camdatà foarte sarace sau de Imprumut,, 0 dupa < Rásbunarea parnantului*, care mi-a parut cà n'ar fi nepotrività pentru inceput, voiu trece, nu cum anuniasem, la u Lipitorile satului*, In care, pe lânga nesfar9ite lungimi i atatea vulgaritaii, pe lânga nota de viea-p care nu mai are rost acuma, este i o ve tejire complectà a piesei, cum, din nenorocire, e cazul cu atfitea din ale lui Alecsandri, ci voiu trece la insu0 teatrul elenic, atfit de inalt ca arta', atfit de inteligibil pentru oricine, prin umanitatea lui, dfind, in admirabila traducere, nelinuta in sama nici pe vremea ei, a lui tefan Dinescu, c Edip Rege*. Iar arti tii executanlii sunt, pentru rolurile individuale,

299 300 SFATIIRI PE INTUNEREC obignui0 ai t Teatrului Ligii Culturale ), iar pentru miparile de massa nu numai premiitarii pe cari i-am avut la indemfina i cari s'au adaptat perfect, dar 9i oameni din sate, barbaii i femei, tineri i batrâni, cari In adevar au trait i ei piesa. Scopul ce 1-am avut In vedere n'a fost numai sa se mai adauge o distraclie pentru ascultatorii cursurilor de vara, ci acela, stapitnind totul, de a chema ci prin acest mijloc, mai potrivit deck multe altele, poporul acesta la o vieala sufleteasca mai inaltfi. Caci, pe lânga toate reformele, anuncate cu zgomot, pregatite in graba, apoi sucite i inviirtite de toate interesele de clasa i particulare, pentru ca apoi, in executare, sa fie date in sama unor oameni fàrà pregatire, ffira onestitate i, In rândul Intâiu, far& nicio tragere de inima, reforme care lintiau la o imbunatalire, ce se observa Inca aca de pulin, in starea materiala, deplorabila, a Ifiranilor din vechea Tara libera, dar ci din unele parii spre Apus de dincolo de munii, nu s'a facut nimic pentru ca atat de inzestratul nostru sateen sa iasa din faza, inferioara fala de cerincile vremilor noastre, in care s'a acezat de atkea veacuri prin Inseci sfortarile sale. Ideile nu circula prin saracia lui, care e ci launtrica, sentimentele n'au prilejul de a se suplia, nqiunea trecutului Ii este straina, In acelaci timp and instinctul acestui trecut 11 are in sine ci schimba dupa el orice i se infaliceaza in prezent ; noliunea altei viei decat a sa ci a caricaturii pe care o vede zilnic de-asupra sa, Ii lipse9te. Scoala da numai forme, In mare parte inutile, sau proptele pentru parvenire, ziarele n'au literatua

300 TBATRE *I TBATRE 301 pentru el, 0 cultura oficiala e pe atat de stangace, pe cat de imbulzitor filantropica i # nalionala 0, iar mai ales in ea omul descopere tot acea pecete de oficialitate impusa, care-i desplace 0 fiindca-1 umile te, iar scrisul pentru el, de Vt se afla in tot ce a scris marele nedreptaiit, cel mai nedreptalit dintre tori scriitorii, care e Orintele Agarbiceanu, nu patrunde la dansul, care nu cumpath carli de &and 1-am desvälat de Agatanghel i de Minunile Sfantului Sisoe. Priveli tea marilor drame omene ti, aceea, cuprinat in figuri pe care le vede mi candu-se, e altceva. Fara a fi facut incercarea, Iaranii din mai multe sate s'au adaus la populacia din Valenii-de-Munte. A fost o thcere, la acele mii de oameni apzaii pe iarba verde, mai mare cleat in biserica, atunci and preotul nu e stapanit de taina ce o savar e te. Nici la copii n'am prea surprins rasete ; doar la cite un semi-cult dela ora9e, care se trezia la un spectacol de gradina vara. Cand, a doua Dumineca, au fost indemnaci sa vie, din targul anual.1 mai mulii, condu9i, ca pentru prima ispita, cu muzica militara, scenele de lupta au adus singure rasete puternice 0 groase, dar mi-am explicat mai tarziu de ce: ai no tri gasesc ridicula o Incle tare de forma 0 mai ales zbucnesc in rasete &and o ia cineva la sanatoasa. Mi s'au raportat pe urma impresiile. Mai cu sama era una de mare-0e, a unui lucru foarte frumos 9i. ne mai intalnit pan& atunci. Si copiii faceau apoi pe actorii tragici prin cur/i. Dar se urmaria sensul, aplicandu-1 la amintirile lor 0 la simiirea ce li-o lasasera. 0 Ardeleaned de mult maritata 0 a ezata dincoace spunea,

301 302 SFATURI PE intunerec vorbind de patima Elenilor cuceriii 0 pu9i la munca robilor de navalitorii asiatici veniii pe corabii : 0 Uite a9a am suferit noi supt Unguri. Eu am plans *. Aceasta ma aduce Insa a spune cateva cuvinte de Incheere despre rostul teatrului a9a de gre9it InIeles la noi In suta de ani de and ni 1-am dat, nu pentru ca i-am fi simlit nevoia, ci pentru ca-1 vazusem sau 11 9tiam numai aiurea, unde avea adanci radacini In trecut 0 un sens adevarat In prezent, chiar 9i Irozii 0 jocul papu9i1or, cu o caraghiosul * lor, flind o imitaiie, dela Apuseni sau dela Turci. Si trebue sa spunem cu umilinia ca primul teatru de 'Malt ideal, al lui Voltaire sau al lui Alfieri, a fost iniliat la noi de Grecii cuprin9i de un fanatic avant catre libertate. Pe urma kr am avut un teatru facut de boieri, cu traduceri de-ale kr 0 cu un public din aceea9i clasa bogata i. stapana a Varii. Dupa aproape o jumatate de secol tot ei, vechile familii, umpleau lojele, tot ei apreciau valoarea pieselor, 0 era natural ca 0 directorii Teatrului din Bucure9ti sa fie din mediul kr. Dar o schimbare s'a proaus pe incetul. Boierul nu juca : trebuia actorul. Acesta, formand companii, dela Pascali 0 Fanny Tardini la Teodor Popescu, au ajuns a-9i impune repertoriul. 0 clasa mijlocie, mai mult stricata decat In adevar culta, i-a sprijinit mediocritatea. 0 literatura desorientata 9i-a cerut dreptul de a invada scandurile. Iar Statul a recunoscut 0 suslinut a9a-zisu1 repertoriu 4 nalional», care a fost o ru9ine. Cu vremea, boierimea, safacitd, u'a mai apárut In loji. Ea nici nu mai vine, 'Ana acuma.

302 TEATRE $1 TEATRE 303 Dupa razboiu saracirea a ajuns 0 pe intelectuali. Si ei lipsesc, iar regulamentul teatrelor de Stat impune criteriul comercial: piesa sa umple casa. Doar pomana galeriei pentru studeini, cari cred ca au dreptul s'o iea cu asalt. Un public evreiesc line locul celui vecbiu: el cere vorba groasa 0 spiritul indoielnic. Adevaratul popor românesc e absent. Teatrul nu e pentru dansul. N'are legatura nici cu mintea, nici cu punga lui. E o forma pentru cel din urma idiot care poate plati o loja sau un fotoliu. Sfio0, se strecoara 0 intelectualii 0 functionarii nqtri. Dar aceasta jucarie nu poate continua. La Vfilenii-de-Munte in forma vechiului Teatru elenic s'a dat un semnal. 22 August.

303 XLIV TAINA ELVETIEI Cea dintai impresie pe care o face -Ora curioas6 si admirabila care este Elvelia sau, daca voiii sa-i zicem: Svicera, de fapt nu se potriveste niciun nume, nici celalalt, fiinda Elvelia vine dela vechii Helveli, cu cari a luptat Cesar si din cari s'a strecurat doar pulintel stinge la locuitorii cantoanelor romande din Vest, iar SviIera este In legatura numai cu cantonul Schwytz, a carui origine etimologica, de altminteri, cred ca n'a fost lâmuritä nici pfina acum, este c'à are cineva Inainte un lucru perfect, nu numai organizat si n'as vrea s5. zic: rnecanizat, caci aceasta.ar Insemna o critick ci de o admirabira 4 aranjare o. Si in privinia aceasta chiar ar trebui sa fac o rezerv5. Ctind zice cineva : aranjat, aceasta Inseamnä ca se are In vedere un anume scop. Acest scop ar putea sa fie unul de paradà sau unul de cfistig. Incepand cu cel de-al doilea, este sigur a Elvelia tritieste, dar numai In mica' parte, din industria strainului, pentru care s'au facut toate usurinlile, afara de aceea a coboririi monetei la o valoare care s'o facrt mai accesibilá pentru oamenii din Ora de

304 TAINA ELYETISI 305 valuta depreciata, cari yin acolo cu miile, dar ElveVenii, ingrijind de sara lor a9a cum o fac, indeplinesc mai mult o datorie faia de ei 1n9i9i dealt sa serveasca unui scop de comercializare generala a Iarii kr. Iar, in ce prive9te o figurape spectaculoasa, ea este impotriva tuturor obiceiurilor acestui popor, care inainte de toate se Onde9te la cea mai desavar9ita simplicitate 9i caruia orice parada i se infap9eaza aproape ca o necuviinia. Aceasta perfecta aranjare se observa in toate domeniile. Ar zice cineva ca, in afara de lucrfirile de arta, natura insa9i ii este supusa. Evident ca Elve Penii n'au gasit mijlocul de a acoperi prapastiile 9i de a scadea caracterul uneori infiorator de frumos al munplor 9i, de altfel, ei ar considera aceasta ca o scadere a valorii de frumuseia a patriei lor, dar in marile paduri care se vor fi taind poate, dar eu n'am bagat de seama nicairi, a9a cum se baga de sama la noi exploatarea barbara a munplor de catre aventurierii capitalurilor 9i de catre escrocii indigeni cah se arunca lacom asupra kr, in aceste frumoase pfiduri adanci, pare ca ar fi, pe langa tot ce poate sa dea natura, 9i un aport omenesc voit 9i Indeplinit cu toata staruinia. Ar zice cineva ca este vorba de paduri, sa mi se ierte cuvantul: pieptdnate, daca nu 9i frizate. In adancuri curg ape mah, intre care Rinul, pe care 1-am vazut 9i in vaile adanci ale Grisonilor, Intre g Romanii * ladini, fra-pi no9tri cei mai mici 9i cei mai pulini, de cah voiu vorbi data viitoare, 9i pana la Bale sau Basel, Basileia Romanilor, unde el se InfaIi9eaza ca un puternic rostogolitor de unde, dar aceste rauri au intr'in-

305 306 SFATURI PE INTUNEREC sele ceva calm 9i asculator, f&r& s& se vad& prin aceasta o constrangere 9i o z&g&zuire a energiei lor naturale. 119nesc din piatr& cascade care se de9ir& ca o singurà 1mpro9care de spum4 ; ele au inteinsele ceva profund impresionant, dar niciodath aceast& putere de impresie nu se ridic& On& la caracterul tragic, ci 9i acolo pare c& acestor porniri de ape li s'a stabilit un drum 9i ilrumul acesta este tot a9a de sigur 9i de neted cum este acela, admirabil asfaltat sau pietruit cu granit, care duce dela un cap-at On& la celalalt al Orii, strfilatand 9i toate coclaurile, pin& ieri nepätrunse, ale muniilor. In schimbarea r&pede a climei, care face ca, in cursul unei singure zile, s& se inlocuiascä, tot a9a de miiiestrit ca intr'un spectacol, ploaia puternic& din zori, värsarile de soare din dimineala mai inaintatà, incruntarile de nori dela amiaz& 9i tot ceea ce poate preg&ti pe uring jumatatea a doua a zilei, pan& la acel amurg plin de o umbra cu totul particular& care este unul din caracterele prii, 9i inteaceasta este ca o executare de program, ins& f&rà anuniuri lipite la poarta 9i far& indemnurile de a intra ale portarului. Icoana acestei 1ini9ti oranduite, acestui calm voit, impus 9i observat, se vede 9i in acele minunate lacuri, in care se rgsfrange nu numai cerul de sus, ci ar zice cineva: un alt cer dedesupt, cu lumini verzii, ca acelea pe care le-a prins pictorul acestor locuri, Bocklin ; in oglinda lor, abia rascolita din cand in &And de abureala de vant a muntelui sau de biciuirea momentan& a furtunii, este intruparea insà9i a caracterelor fizice ale acestei bucati de pamant care nuli aflà parechea nicairi.

306 TAINA ELYWIM 307 Oamenii sunt a a cum Ii arata caracterul pe care au oiut sa-1 dea i naturii In mijlocul careia traiesc. S'au intamplat in Elvetia mai multe revolutii: marea schimbare religioasa de pe vremea lui Luther s'a facut aici, prin interventia lui Ulrich Zwingli, parohul din Zurich, care fusese pe vremea lui un student foarte vioiu i cunoscuse toate placerile zgomotoase ale vielii, cu multe acte de silnicie. Si mullimile se ridicau cu cererea de a se desfiinta, imediat 0,radical, orice aminteoe catohcismul, in care vedeau nu numai o idolatrie contrara Bibliei, dar, in ace1a0 timp, 0 o impulinare de libertate, cu o capetenie religioasa traind in strainatate. Nu este carte de istoria Elve-tiei, In care a nu se vorbeasca de furia care cuprinsese dupa 1830 pe muncitorii din ZUrich, atunci and li s'a parut ca rostul lor, cu toate posibilitatile de caoig, li s'a stricat prin introducerea maonilor, devenite astfel inamicul. Dar acestea sunt lucruri intamplatoare 0 care n'au dainuire, cele mai multe dintre dansele fiind relativ noi, fata de trecutul de atatea veacuri al acestor locuri. Iar acea stare de spirit unica de care vorbiam nu este In legatura cu ispravile savarote, supt cerul cald al Italiei, de minunaiii osta0 cari se dadeau oricarui Stat, de sigur 0 pentru plata*, neavand cu ce sa se intretie In locurile aspre de unde veneau, dar in acela0 timp 0 pentru ali avea momentul eroic 0 ali capata o glorie pe care cate unul dintre dinoi izbutea s'o infati eze 0 in anumite forme de arta. Calmul elvepan este produsul unei serii intregi de imprejurari, care s'au unit intr'o sinteza numai in cuprinsul secolului al XIX-lea.

307 308 SPATURI PE INTUNEREC Fiinda Elve/ia nu este erealia unei naliuni. Nu se poate vorbi macar, in ciuda deosebirilor de limbrt, care sunt a a de mari, fiind patru graiuri deosebite intr'un cuprins a9a de mic, de un neam fundamental, asupra caruia sa fi trecut navaliri care ar fi impus limba nouk deosebità de aceea din cele mai vechi timpuri. Aici Romandul este un Galo-roman, ca 0 Francezul vecin: Germanul, descendent al Alemanilor 0 Burgunzilor, nu se deosebe9te intru nimic de reprezintanlii ace- 1eea0 rase cah se gasesc dincolo de hotarele Elveviei ; Italianul din cantonul Ticino este de aceea0 calitate nalionala, fie 0 ea ins60 amestecan, din Celli 0 Romani, ca 0 acela care se gase te dincolo de gardul de munii al grani/ei, iar Romanul, Ladinul, din Vaile dela Cuera i Saint Moritz, este, dupa credinia mea, 0 represintantul neamurilor din Noric, Vindelicia 0 Panonia, pe care viintul invaziilor le-a gramadit in acest ultim refugiu. Intrebarea este atunci: de unde vine faptul a tori ace ti oameni, dintre cah cei mai mulii, pan& 0 la Oranul din satele departate, cunosc limbile fraiilor de vieq-va politica, au ajuns sii aiba aceea0 psihologie 0, in contact cu toate problemele, greutalile 0 idealele vieiii, au ajuns a urmareascrt acela0 seop? Explicatia obi9nuità, aceea pe care o intalneqte cineva in cariile lor de istorie, neobipuit de multe, având uneori caracter local, iar altadata tinzand atre o sinteed care sa reprezinte vieala comura a tuturora, este aceea ca, dela o bucatà de vreme, s'a impus cu o extraordinard putere, poate i supt apasarea amenin-prilor venite din vecinatate, ideea de Stat.

308 TAINA ELVETIE I 309 Acest Stat ar fi ca o creave a tuturora, un bun olzitesc, care trebue aparat impotriva oricui. El este prquit pentru mai multe motive. Unii scot inainte faptul ca in niciun fel de alte legaturi cele patru milioane de oameni, deosebili ca aspect, sange i. limba, din Elvelia, nu s'ar putea gasi in imprejurari mai comode. Elvelia ar fi, prin urmare, reprezintanta caracteristica a lui 4 Ubi bene ibi patria >>, 0 unde este bine, acolo i patria cuiva *. N'ar putea tagadui nici cei mai ideal4ti din Elvelieni ca este ceva i in aceasta. Cu toate greutaiile economice care s'au prezintat de mai multe ori, cu tot rezultatul unor simpatii de rasa, pe care Marele Razboiu i autarchiile urmatoare 1-au afirmat i 1-au exagerat sentimental 'Ana acum ca/iva ani, Elvelia ramane o Iara in care este bine de trait. Dar, in acelea0 carii i In lucrarile de sociologie care li stau alaturi, se vorbe te de cultul libertalii, care ar fi semnul deosebitor al acestei lumi elveliene. Aceasta libertate nu trebue inieleasa ap cum poate ar dori-o acei cari o predica. De fapt, guvernele cantonale intervin in toate rosturile vieiii omene ti. Oricine a incercat sa treaca peste interesele pe care le apara ele, s'a lovit imediat, nu numai de o impopularitate, dar de o prigonire care adeseaori n'a cruiat nimic. Cu ocazia congresului de istorie la care am luat parte, ni s'a presintat o foarte frumoasa lucrare a d-lui Feller despre desvoltarea istoriografiei elveline, ceea ce m'a indemnat sa alerg la inse0 operele acestea istorice, din care cuno9team pana atunci numai pe un Johannes von

309 310 SFATURI PE INTUNEREC Muller 0 pe un Simonde de Sismondi. Si in aceste carii 0 In toate biografiile, se arata motivul pentru care oameni de sama, din cauza unei anumite atitudini religioase sau ideologice, 0,au pierdut intreaga situalie i au trebuit sa caute o pane in strainatate. Ba chiar unul dintre cei mai distin0 vechi reprezinta4 ai istoriografiei in acest locuri a fost atacat grosolan, lovit 0 adus astfel, prin desgustul pe care i 1-a inspirat aceasta atingere cu palmele 0 pumnii cona-cionalilor sai, sa afle un loc de hrana 0 de manifestare libera a ideilor sale dincolo de hotar, in Germania. In fundul acestei obi nuinie, capabila de a relinea In anumite limite o lume intreaga care iube te vieala, nu-i desprque te placerile, dar nu trece peste anumite limite, trebue sa fie 0 uncle obipuinie medievale. Este adevarat ca lipsa de gust din timpurile noastre alipqte, din nenorocire, ca i in Italia, la Milano, cladirile de sticla nuda 0 cruda, in0rate in procesiuni de ferestre patrate sau oblonge, cele mai ciudate zidiri de mod-á noua, de tipurile cele mai vrednice de admiraiie sau de simpatie ale unei vechi arhitecturi. Dar, in muzeele pline de produsele artei, ca lucrare a metalelor 0 les'atura a covoarelor, in aspectul atator locuinle, in ceea ce pastreaza Inca misterios atatea strazi tainuite, prin care n'a putut strabate un gust strain, evul mediu traie te. Si acest ev mediu se dovede te, oriunde exista, totu0 cel mai puternic chiamentru vieala oamenilor impreuna. La aceasta Ina trebue sa mai adaug ceva. Noi traim inteo Ora unde fiecare se gande te la sine: &Ca opera sociala era la inainta0i no9tri, s'a imprzoat. Eggismul

310 TAINA ELVETIEI 311 individual se manifesta si in formele cele mai grosolane, intr'o epoca din care lipsesc asa de mult ctitorii si binefacatorii. N'as zice, gandindu-ma la poezia noastra populara, la muzica noastra, ca avem mai pu-cina sim/ire decat alcii, aceasta mai ales in legaturile fundamentale, si iara0 n'as atribui Elve/ienilor o dispozilie sentimentala pe care n'ar avea-o alte popoare. Vizita la un specialist elvelian de rasa germana, aceasta o stiu din experienia, da constatarea exacta a felului suferinlii pentru care se cauta cineva, dar mai pu-cina mangaere deck este obiceiul, aiurea, sa se adauge. Nu este mai pulin adevarat insa ca acolo, in Elvelia, oricine crede ca are dreptul sä se adreseze la cel dintai om intalnit in calea sa, pentru o opera de solidaritate. Se poate ca omul imbiltranit inainte de vreme i eau Imbracat, care intinde, de dimineala pana seara, necontenit un manunchiu de flori, sa se intoarca acasa cu buzunarele goale, dar nu trece o zi fara ca un apel, care totusi trebue sa fie intovarasa de rezultat, sa nu se indrepte, pentru operele sociale, culturale, sanitare, catre trecdtorul de toate clasele. Azi este vorba de acea ridicare a teatrului comunal din ZOrich, pentru care \rand insigne fetele in costumele, asa de pitoresti, ale tarii, mane pentru un alt scop se va face o colecta menita sa aduca pwcini bani in casa saraca a unei alcatuiri filantropice ; vei primi cutiula de prim pansament pe care o imparte, pentru un franc elvelian, asocialia samaritana, care numara zeci de mii de oameni, gata sa alerge la orice accident. Si, In aqta zi, expozijiile

311 312 5FATURI PE INTUNBREC din squaruri vor fi pentru o mai buna cre tere a copiilor, iar, indata dupa aceasta, se vor oferi trecatorilor foi de arbori medicinali, pentru tot felul de ceaiuri, 0 gustoase lucruri de mfincare de fabricalie indigena, pentru ca sa se ajute la cre terea copiilor, Fara tata declarat, ai fetelor care nu s'au invrednicit de favoarea casâtoriei 0 au totu0 9i ele o datorie de mama de indeplinit. Mu lt ev mediu! Stransa dependenia a oamenilor unii de aliii. lath lucruri pe care am trebui sa le improspatam la noi, sau sa le cream din nou. 15 Septemvrie.

312 XLV CEI MAI MICI FRATI AI NOSTRI, ROMANII LADINI Cunoaoem mai mult sau mai pircin pe membrii familiei latine, careia Ii aparlinem prin spirit gi prin toate tendimile noastre, degi legaturile cu unii din membrii acestei familii sunt atat de slabe, cum sunt acelea cu Portugalia, de care ne-am interesat numai and se intampla acolo vre-o drama, vre-o revolu%ie sau cand se savargia o schimbare de regim, dela care am fi avut sa primim i noi o indrumare. Nu este de mirare ea partea aceia, atat de importanta, din lumea latina care traegte dincolo de Ocean gi care in timpurile din urma a facut aga de mari progrese, Spania dinaintea razboiului civii avand legaturile cele mai strfinse cu ceilalli represintanii, des-ora-0, ai naiunii, ni-a ramas cu desavargire necunoscuta, de gi acolo, pe langa marile bogalii pe care le ofera natura, pe langa insugirile superioare ale unei rase care a dus aga de sus frumuseia sangelui pe care 11 avem gi noi, pe Ring& o activitate comerciala atat de puternica, se intalnegte gi o migcare de idei gi mai ales o desvoltare a liricei,

313 314 SFATURI PE INTUNEREC care merita toata ateniia. Ne marginim sa avem legaturi diplomatice, 0, nu de mult, reprezintantul importantei republici Chile ni-a vorbit, intr'o sala din Bucure ti, cu entuziasm 0 convingere, despre formaiia 0 desvoltarea Statului caruia ii apailine, iar din capitala acestei republici mi-a venit o dovada de ateniie, pentru care sa mi se ingaduie sa spun ca sunt cu deosebire recunoscator. A.9a fiind, cine sa se ocupe, afara de filologi, cum a fost cazul regretatului Ovid Densuqianu, care a intrebuiniat o serie intreaga de leclii pentru lamurirea limbii celei mai puiin cultivate din latinitate, cu ceea ce sunt, ce vor sa fie, ce au izbutit sa faca 0 este de sperat ca, impotriva infiltrapilor darze ale germanismului i chiar impotriva unei anumite tendinie italiene de alipire prin desnalionalizare, grupul de oameni, parasit de toata lumea 0 lasat in sama lui proprie, care se chiama de unii Rumunci, de al/ii Ladini, de invatalii in materie de etnografie 0 de istorie: Reto-Romani 0 cari ei in0i, dupà ce au ajuns la insemnata lor con tiinià nalionala de astazi, prefer& sa fie numiii simplu numai # Romani ))? Când privqte cineva situalia lor de astazi, crede ca are a face cu un grup fara insemnatate, care este menit sa dispara 0 pe care 1-ar Tinea Inca, pentru o existenia pur formala, numai interesul elvelian de a nu se intinde asupra pamantului Confederaliei ambiliile cuceritoare ale unor vecini lacomi sa-0 insupasca pamânturi noi. Daca li urmare9te cineva in trecut, precum 0 dacfi 10 da osteneala de a patrunde la d'an0i, in acele minunate vai, a a de sus apzate, acoperite de adânci paduri de fag, in care ei sant carau0i marilor drumuri, cresca-

314 CEI MAI MICI FRATI AI NOURI, ROMANII LADINI 316 torii cirezilor de vite 9i, In acela0 timp, oamenii cei mai pregatiii, prin insu i caracterul multiplu i ciudat al fiijiçei lor, pentru orice ocupalie omeneasa la care se cere inteligenla i energie, lucrurile se prezintfi altfel. Si, ca unul care mi-am dat osteneala sä urmaresc, 9i pentru o recenta comunicalie la Academia Roma* ceea ce, in trecutul nu numai al Elveliei, dar, cum se va vedea, i a doua t,ri vecine, ca sa nu zic trei, cea de a treia fiind numai micuçul Principat germanizat astazi, de Liechtenstein, reprezinta elementul acesta roma n», 9i ca intaiul Roman, cred, care s'a dus sfi-i vada acasa la dan9ii, sà ii vorbeasca limba, in unele privinle a9a de asemenea cu a noastra i sa se uite in ochii aceia negri, de tepli, cari lumineaza faia rotunda supt parul des i darz, cred ca aduc un folios acelei informa-pi generale pentru care s'au creat conferinvle la Radio, daca va vorbesc despre ce sunt acei pe care i-am numit In titlul acestei comunicari: ((cei mai mici fraui ai no tri )). Odatfi ei erau mul%i. Ceea ce veclem astazi ca bucali din latinitate, rupte dupa limba i dupa con tiinla nauionala, sau intrerupte prin infiltrauiile straine, dintre care unele sunt foarte largi i puternice, a a incat niciodata nu se poate gandi cineva cà dc ar putea s dispara, a fost odinioara o singura unitate, care pornea dela Oceanul Atlantic i mergea pan& la Marea Neagra, pierzandu-se i in stepele rasaritene far& hotar ale Eurasiei ruse ti. In special, intre noi, cari ne intindeam pe amandoua malurile Tisei, cari pfitrundeam ca pastori in Moravia, cari, venind din Balcani, inaintam catre insqi aceste

315 316 SFATURI PE INTUNEREC regiuni ale Ladinilor de astazi, i Intre ceea ce au iamas ei, nu era nicio discontinuitate. 0 singura ptinza de rasa influeniata de Romani, o singura limba, cuprin, zand elementele suf1ete9ti dominante ale marelui popor ie it din vechea rasa iliro-traca 9i din Roma strabuna. La inceput chiar, in par-ple dela Nordul Alpior, unde erau a a-numitele popoare subalpine, multe 0 felurite popoare, in care s'au recunoscut influenle celtice ci patrunderi etrusce manifestate prin inscripiii, dar baza trebue sa fi fost totuci ilirica, de oarece Ilirii ajunsesera sa margineasca trait& ampia rasariteana a Italiei i sa patrunda 'Ana adânc in munli, in aceste parli s'a exercitat o colonizare romana. Era natural ca ea sa prinda stapfinire asupra izvoarelor Rinului, mergand spre Nord, 0 Innului, cu numele ihric En, de unde i. numele de Engadina al unuia din Iinuturile locuite de i Romanii * de astazi. Romanizarea aceasta a trebuit sa lase urme ; ea n'a putut sa dispara la cel dintai suflu salbatec al imbulzirilor de seminiii germane, care in parlile acestea aparlineau ramurii alemanice. Atka ar ii de ajuns pentru a stabili o legatura, pe care o socot interesann, daca nu prefroasa, intre noi, urmaci ai Dacilor cu sange traco-iliric, desnalionalizaii de aceiaci Roma, pentru a-ci face un suflet prin aceiaci limba, ci intre cei cari, sus, pe platoul helvetic, dar ci in regiunile Tirolului ci ale Adigelui-de-sus, reprezintau aceiaci opera de prefacere ci de inaliare etnica 0 culturala. Dar a fost ci altceva. Intre noi ci intre acecti Reli latinizaii, Reli este, cum am aratat In acea comu-

316 CEI MAI MICI PRATT AI NO$TRI, ROMAN/I LADINI 817 nicalie, probabil in legatura cu numele raului Ren, Rin, care in celtica hiseamna 4 infundritura *, u prapastie *, era o intreaga, mare 9i bogata, adaug: luminata, regiune de romanizare, care a pastrat ca provincie romana numele seminliilor ilirice care fusesera acoperite acolo de influenla romana: ale Panonilor, ale Noricilor i ale Vindelicilor. Prabu9irea maselor de salbatacie navalitoare a aruncat in toate direciiile pe ace9ti oameni, intocmai precum anume GoIi, supu9i influeniei trace. din secolul al IV-lea, au fost aruncaii 'Ana la Bahia 9i 'Ana in Sudul Peninsulei Scandinave, unde este o Gotie. Unii din ace9ti pribegi s'au tras cätre Tisa 9i Munlii Apuseni, impingfind poporul românesc, aliii au patruns in aceste parli care apariin astazi Elveliei 9i Italiei 9i au adaus la vechiul ilirism romanizat un alt aport de Iliri, cah trecusera prin acela0 proces de desnalionalizare. Ca a9a s'a intfimplat, o dovedesc multe lucruri: cuvinte ilirice in limba ladina, amintirea padurilor de frasin de unde veniau 9i pe care nu le intllniau la aceste inaliimi reci, ca 9i marele numar de dialecte, vreo douazeci, la o populaiie care in Elvelia este astazi a9a de rastransa. Caci acolo abia de se numarä, amesteca-ci cu Germani in partea de catre vechea Capitala, scaunul de judecata dela Curia, care se nume9te 9i astazi in limba kr Cuera, patruzeci de mii de oameni, in cele citteva sate samanate in Valle, in glenurile din aceste parii, supt gadurile care sunt padurile. Tirolul cuprinde o mica parte din aceasta rasa odinioara mai puternica 9i care in aceste parii a trebuit, ca 9i in micul Principat despre care am

317 318 SFATURI PE INTUNEREC vorbit.1 care pastreaza Inca In nomenclatura geografica urme romane, sa sufere o puternica germanizare. MO membri ai interesantului neam se afla In Italia Ins& 0, pe cursul acelui Adige cu numele romanic 0 german, care este, ca i Innul i Rinul, pe o parte din cursul lui, o apa a acestei romanitali nenorocite. Din sutele de mii care au fost, se pastreaza astazi numai acea parte mica, spre care se indreapta, In chip firesc, simpatia Induio ata a cercetatorului 0 speranla ganditorului ea nu se va intampla cu d'an ii ceea ce s'a intamplat cu reprezintaircii, in mijlocul slavismului dela Marea Adriatica, ai altei ramure de romanitate, acei DalmaIi, dominaii In munii de pastorii t vlahi * romani, cari DalmaIi erau infalipii, acum cateva zeci de ani, printr'un singur om, de pe buzele caruia filologul Bartoli a cules taina unei limbi, acum pentru totdeauna moarta. Viewca acestor t Romani * a fost, vreme Indelungata, Inchisa In satele lor, care se chiama 0 vecinfita0, ele avand legaturi dela o vale la alta, in t jurisdiclii *, care sunt ca i judelele noastre, prin instituiii ea aceia a 0 convichikr *, cari nu sunt altceva deck legatura dintre t vecini *. Pentru limba kr, Inteo vreme cand nu era Invalfimant de Stat, nici tendinia de desna/ionalizare oficiala, ci oamenii se Iineau in legaturile lor fire ti, avem Inca din secolul al XVI-lea acte redactate de dan ii, cu ocazia Intalnirilor in care se luau hotariri care priveau mai multe din aceste organizari de vai, a a de asamanatoare cu ale noastre. Nu toate aceste documente de limba sunt de o potriva, fiindea deosebirile de dialect sunt destul de adanci.

318 CBI MAI MICI FRATI AI Isl0TRI, ROMANI! LADINI 319 Pentru a se predica poporului, pentru a-1 /inea In catolicismul care era atacat de Reforma, clerul s'a simiit dator sa se adreseze oamenilor in limba lor, K romanismul * catolic ajungand in felul acesta, prin anumite locuri, sa se confunde cu t romanismul* de rasa 0 de Erni:A. Fara aceasta, multi vreme n'ar fi fost vreo literatura, sau ceea ce numai cu multa aproximalie se poate numi a a. A fost chiar o vreme cand oamenii erau complet descurajali 0, neavand cuvinte pentru noliunile superioare de cultura, erau gata sa le imprumute dela Italieni, cu gramada, sau, 0 unele din aceste cuvinte, de i ciudate, au ramas, dela o limba a a de deosebita cum este cea germana. Cu acest sistem, s'ar fi ajuns la acela i rezultat ca i pentru nenorociiii DalmaIi. S'a produs insa, inteo -call de cantoane i de vai, o reaciiune, care a legat strans aceste rama 4e pre%ioase de limba lor i a indemnat oameni de talent sa-i daruiasca o literatura. Am cautat sa ma inivez intr'insa, i nu regret truda pe care am cheltuit-o, cateva zile. S'au scris, de vreo trei generalii credincioase trecutului nalional, lucruri interesante, In proza 9i mai ales duioase poezii, din care nu lipse te o tendini,a polemica, de lupta Impotriva tendiniilor de instrainare. Scriitorul cel mai in vaza al lor, astazi un om de pptezeci de ani treculi, o frumoasa figura de rasa, Peter Lansel, mult timp consul al Elve- Iiei la Livorno, este de sigur omul cel mai reprezentativ al t Romanilor * din aceasta WA.

319 820 SPATURI PE INTUNEREC Dincolo de hotarele elve-ciene, in Italia, nu poate sä fie vorba deck de o lume IarAneasca, in mijlocul careia nu s'a manifestat pfina acum, afarà de revista Ce faz tu (# Ce faci tu? 0, a Friulanilor dela Udine, tendinie de inilliare in domeniul spiritual, i este chiar o intrebare clack in condiliile speciale in care träiesc ace ti Romani din jurul Alpilor, sunt posibilitfili de legatura cu acei cari, prin calendare, prin almanahuri, prin carii populare, prin crestomatii in mai multe volume, cum este a lui Decurtins, alaturi de crestomatia Germanului Ulrich, cautà sa intrelie in populalie acea credinlà i acel devotament prin care se poate salva o seminlie, chiar and este a9a de redusg. Imi pare rail ca nu pot infali a asculatorilor 9i vederi din satele lor i. nu li pot aduce inainte figurile, a9a de asilmfingtoare cu ale oamenilor no tri, pe care le-am intalnit acolo. Dar pot sa li spun cd in buna voinvi cu care ei primesc pe sträini, indatzt ce li pomene ti de legatura lor cu fraiii cei mai departali, -este acea afabilitate care deosebe te rasele influeniate de cultura romank dela un cal:at panfi la altul al largii lor harii. Am putea relua oarecum aceasta legaturg, a9a bleat sa poatà inielege ei ca, pe lânga popoarele latine pe care le cunosc, mai este Wail, pan& la care, de altminteri, patrundeau, poate, din &And In and, alaturi cu zidarii din Udine, i. ciiiiva dintre ai kr cari se gasesc in vecinhtatea a cestei provincii. i pastrez adresa acelui simpatic Vilnar care, trecut, ca multi din stingele ski, in Italia 0 intrebuintat in capela dela Sffintul Petru din Roma, se arata dispus sa intreprindfi, cu oameni din

320 CEI MAI MICI FRATI AI NOSTRL ROMANII LADINI 321 satul Cali si din vecinatate, un drum la Bucurestii nostri, ca a ni adua vestea unui antec in care cei cari 1-au auzit si 1-au fruceles au descoperit apropieri uimitoare cu Insgtsi manifestaiia româneased a durerilor si a speranielor. 30 Septemvrie.

321 XLVI VIITORUL STATELOR MIC I Odata, pe vremea lui Napoleon I-iu, pe aceea a lui Bismarck, Europa avea un singur stopon. Astazi, dupri rezultatul acelei IntOlniri dela München, In care s'au pus jaloanele noii politici europene, se poate spune ca ea are patru. De aceastä situalie va trebui sa Oa sama oricine, cel pulin o bucata de vreme, mai lungà sau, cum se aratà, foarte scurtà, pfina cfind se va dovedi i ce slobiciune prezint5 acest sistem al unei Tetrarhii, care se poate IntAmpla sá nu aibil mult mai mull.' sorii de duratà cleat Tetrarhia imperialà, care, supt acvila Romei de odinioarg, ImparIea de fapt lumea In patru buciiii. PfinA la aceasta proba a sistemului celui nou care s'a substituit unui vechiii sistem, dovedit netrainic, In zodia aceasta a celor patru domni ai lumii va trebui sa trfiiasei orice organizaiie politicd de proporlii mai modeste. Evident ca acei cari vor fi de acum Inainte supraveghiaii, chemaii la ordine, ameninlali, adu0 la hotäriri de multe ori impotriva intereselor lor, se vor folosi de acest fapt Trielnic ca, in loc sä se Indrepte catre o sin-

322 VIITOFtUL STATELOR MIEI 323 gull Putere dominatoare, vor avea alegerea de a intreba dupa voie la Roma, la Berlin, la Londra, la Paris. Din rivalitatea &eased intre membrii acestui condominiu, vor folosi aceia cari, daca ar fi fost daii pe sama unuia singur, ar fi trebuit sa faca sacrificii 9i mai dureroase, sa se plece la acte de supunere i mai umilitoare. Nimeni nu va spune ca aceastà solulie este cea bunà. Evident ca era preferabil sistemul, la care astazi nu se mai poate gandi nimeni, dupd sfâqitul sforiarilor dela Geneva, care au avut numai indoitul desavantagiu: de a porni dela interesele unei singure Mari Puteri i de a crede ca prin discursuri i prin rezoluiii in vid se poate regulamenta soarta lumii: sistemul de sfdtuirea popoarelor intre dânsele, de concesii mutuale, de aranjamente papice, de formule legale, care ar fi trebuit cautate la Haga. Dar ce sd ne mai gandim la lucrurile pe care le-a voit o nobila ideologie, pe care le-au pus in practica anumite interese, destul de vizibile, i. care, in fala unui ir de brutalitali, cum este, inainte de oricare, atacul iaponez impotriva Chinei, a trebuit sd abdice dela un prestigiu pe care nu avea niciun mijloc material de a-1 susiinea 1 Daca Irish', in locul acestui regim de desbateri internalionale i de rezoluiii luate in majoritate sau in unanimitate, ar fi fames numai o tendiap imperialistà, ca acelea mai vechi, despre care am pomenit la inceputul acestei ldmuriri, i mai rea ar fi fost soarta acelor fundaiii de caracter nalional, datorite unor rase pe care fatalitatea antropologick sau numai imprejurkri neprielnice de-a lungul istoriei lor le-a impiedecat de a intemeia ceea ce se numqte un Stat mare.

323 324 SPATURI PE INTUNEREC Dar, trebuind ca State le mici de acum inainte sa asculte, in atatea chestiuni, fatà de pretentiile and ale unuia, and ale altuia din cei patru dominanti, ele pot opune, in lipsa unor mijloace miitare 0 ecoomice capabile de a li garanta existenta 0 integritatea hotarelor, argumente de drept 0 de bun sill's, dintre care, clack' cele dintai pot fi u9or raspinse de oamenii obi9nuiti cu acte ilegale, celelalte nu se poate sa nu fie tinute in sama. De sigur ca nu mai este vremea iluziilor care consistau in a crede ca., daca un numar de State mai mici se unesc intre dansele, aceasta inseamna ca ele pot sa constitue o Putere Mare. A9a s'a crezut in momentul cand aici, la noi, ni se dadea recomandatia de a fi 0 buni cetateni ai Micii Intelegeri # 0 and aceasta 4 Mic6 Intelegere # era prezintata a9a ca Inca o Mare Putere, care, vorbind and, prin gura celioslovaca, and printr'una iugoslava, &and printr'una romaneasca, ar fi putut s'à impuna 0 sä pästreze o anumità situatie. Nu. Statele mici sunt datoare de acum inainte sa se gandeasca nu la astfel de 0 pacte *, care s'au dovedit trecatoare 0 neefective, ci la propria lor aparare 0, pe langa aceasta, la con9tiinta care se desface pentru dansele din cunowerea rosturilor lor, din convingerea ca aceste rosturi sunt suficiente pentru ca sa ptetinda a li se mentinea libertatea 0 ceea ce se mai poate numi, in timpurile noastre, independenta. N'a existat 'Ana acum nicio epoca din istoria omenirii in care neamurile sa nu fi fost silite, A nu se fi simtit datoare de a se lega de un principiu, de a se reclama dela o teorie.

324 VIITORUL STATELOR MICI 326 Toate aceste principii i toate aceste teorii au inteinsele, fara indoiala, o indreptalire, de i niciuna nu poate sa pretinda ca indreptaliea aceasta este a9a de mare, luck sa nu se gandeasca cineva la alte idei deck acelea pe care se sprijina ele. In succesiunea acestor principii dominante, astazi are o trecere deosebita principiul na-cional. Potrivit cu acest principiu national, toli oamenii cari fac parte dintr'o naliune trebue sa traiasca in acela9i Stat. Nimic nu poate fi mai atragator deck aceasta lozinca, in care s'ar zice ca se pastreaza i. un fel de caracter sacru. NaIiunea este deci sfânta 9i, in sfin- Ienia ei, ea i i ingadue tot ce poate sa serveasca intereselor ei legitime, care decurg din insa0 fiinia ei, pastrata in anumite hotare, and mai largi, and mai stramte, de-alungul veacurilor. Anglia reprezinta poporul englez: in aceasta privinla nu poate fi nicio indoiala. Prin opera minunata a regilor Franciei, opera ap de putin recunoscuta de urma9li lor, din mai multe seminiii a ajuns sa se intemeeze poporul francez, deplin unitar in ce prive te tendiniile sale, cu toate ca ici 9i colo se pastreaza, peste deosebirile de rasa, pe care nu le poate desfiinia nimeni, i amintirile de limba, care arata cata deosebire a fost in trecut. Germania i-a insuot teritoriul austriac 0 a ciocartit Statul creat la sfatuirile din Paris pentru poporul ceh 9i pentru poporul slovac, considerate ca o singura rasa, apeland la acest caracter national, din care Berlinul a autat sa traga pand astdzi numai o parte din consecinle, caci ne putem a9tepta 0 la altele,

325 326 SFATURI PE INTUNEREC Dar, dad se invoaca principiul nalional pentru unii, nu se poate a se declara, in alte imprejurdri, ca acest principiu nu are nicio valoare pentru alpi. N'ar fi existat o garanlie pentru State le mici, dad el ar fi avut un caracter ambiguu, de 9i, din cauza unor interese care sunt capabile sa infrunte sentimentul nalional 0 sa-1 birue macar in parte, putem vedea astázi o lume mulcdmita, de9i impariita intre trei, patru rase, in Elvelia, 0, cu toatà discordia dintre Valonii de limba francez6 0 Flamanzii de dialect german, nu s'a cerut in Belgia niciodata, fki9, o desfacere dupo elementele acestea nalionale divergente. Dar, pentru deosebirile acestea nalionale, care sunt, dad observà cineva lucrurile de aproape, deosebiri de limba, Suedia, legatà o bucatà de vreme, supt dinastia Bernadotte, de Norvegia, s'a despariit de tovad9ii cari sunt vecinii ei de astozi. Tot a9a, tratatele din Viena creased, pentru dinastia de Orange, un Stat al Tarilor-de-Jos, in care Belgienii, a9a cum sunt ei cu caracter dublu, se goseau alkuri de Olandezi, 9i Inca dela 1830 despariirea intre aceste doted elemente componente s'a impus. Ce mai ramâne prin urmare in Europa, cu o foarte slabg exceplie, nu este altceva deck un numar de State mici, sprijinite pe principiul nalional. Pot cei patru, tuspatru dominatori, sa cearà ceea ce s'ar putea cere, in virtutea altui principiu, acela care izoleazd Statul Sovietelor: ca o na-ciune sâ ParAseasd forma pe care 9i-a dat-o, in margenile acestei vorbiri a unei singure limbi? Evident CA nu.

326 VIITORUL STATELOR MICI 327 Dar, clack totu0, aceasta s'ar face, impotriva unui principiu pe care 1-a rostit d-1 Hitler in zilele din urma, zicfind cd lui nu-i trebue Cehoslovaci, ci numai Germani de ai sal, cei c5.9tigati astfel, impotriva drepturilor nalionale, ar putea ei fi prefficuli vreodatà in cetäleni credincio0 ai Statului cuceritor? *i, sa se bage de samg, nu este vorba de un grup nalional care s'ar fi desfacut din intregimea rasei pentru a se alipi la un Stat de all-á limbá, ci de oameni cari yin, aducand cu dfin0i, de o singurd generaiie, sau de mai multe, de-a lungul secolelor, amintirea unui Stat care 0-a avut 9i zilele bune 0 momentele de glorie. Iata ceea ce, in principiu, ca 0 in imposibilitatea unei amalgamgri cu acei cari ar fi sii invie vechiul Imperiu, mi se pare cd ar constitui o garaniie a viitorului Statelor pe care un neindrept4it sentiment de trufie le nume0e # Statele mici * ale Europei. 14 Octomvrie.

327 XLVII IDEEA NATIONALA IN DECURSUL ISTORIEI UNIVERSALE Niciodatá nu s'a simiit mai mult nevoia de a se defini ce Inseamnd ideea nalionala cleat acum. Pentru unii dintre aprin0i apâratori ai ei de asthzi, adev'araii energumeni, gata de toate loviturile, nedreptà- -Ole 0 cruzimile, in credinia Ca in fiinia kr etnich se gase0e ceva cu totul excep%ional 0 misterios, care li da dreptul de a amenima, de a porunci, de a stápfini, de a exploata, de a desnalionaliza 0 de a distruge, ideea naiknara. a ajuns sa fie un monstru. Intocmai a9a precum o idee religioasa ap de inaltà ca a sfântului cre9tinism idilic 0 pastoral, gata sd imbrà- -cipze omenirea intreagg, pe care Isus 11 predica pe malurile Iordanului, s'a prefacut, cu o ierarhie de fier ca aceea a Bisericii catolice, adevarata mwenitoare a Romei imperiale de odinioarfi, inaintea eareia, fie 0 cu asigurarea pacii 0 muncii fiecaruia, tremura lumea intreaga, in cre0inismul medieval al Bisericii papale, servita de o miliiie a a de neinduratoare cum a fost aceia a dominicanilor prigonitori, prin organizalia Inchisiiki, ap incat

328 IDEEA NATIONALX IN DECURSUL ISTORIEI UNIVERSALE 329 pe oricine ar fi avut aka parere in ce prive te credinla, sau i-ar fi ingkluit anumite consideratii asupra lumii 0 a omului care ar trece peste teribila dogma adoptata de concilii, 11 a tepta a ezarea pe rug, pentru ca llacarile sa mistue trupul ticalos al ereticului. Nu exist& niciunul din adevaratii nalionali ti cah sa nu se cutremure Inaintea faptelor care se savar9esc in numele unei idei cu totul deviate 0 dela sensul dela inceput i dela scopurile pe care, in virtutea acestui sens, ea le recomanda deosebitelor grupuri etnice, din care se alcatue te omenirea, mai mare, trebue s'o spunem, in ea insa0, deck tot ceea ce face parte ca elemente dintr'insa. 0 astfel de idee na/ionala a ie it din anumite filosofii care nu s'au nascut la noi 0 care niciodata n'au putut sa fie imbraiipte de spiritul cu desavar0re altfel orientat al poporului nostru. Sunt, in aceasta noua formula nalionala, 0 elemente de instinct, care yin din insa0 Iesatura, atat de deosebita de a noastra, a unor popoare care, wick ar fi de puternice, nu pot A Inraureasca asupra sentimentelor de care am fost totdeauna stapaniii 9i a ni transmita idei care sunt contrare omeniei noastre indatinate. Este adevarat ca se afla i suflete tinere dela noi, energii doritoare de a se manifesta, ambiiii care nu se compara cu adevaratele puteri 9i cu condivile in care 0-ar putea indeplini scopurile, asupra carora crezurile nalionale care se produc aiurea, intrupate in simboluri care ele inse0 izbutesc 9i ca tiga, exercita o influenca capabila de a face pe ace,ti oameni, in ei in00 ideali ti 0 gata de jertfa, A apuce drumuri pe care orice expe-

329 330 SFATURI PE INTUNEREC rienla mai indelungata si mai sigurà le poate arata ca imposibile de strabatut. De aceea, inaintea acestei confuzii de noliuni prefacute in sentimente, iar sentimentele indemnand imperios la o aqiune nestapanita, sunt foarte bucuros ca o oranduire in programul conferiolor dela Radio imi ifigadue a verifica, inaintea tuturor, asupra trecutului nostru intreg, caracterul, cu totul particular, pe care 1-a avut, dela un capat al istoriei Romanilor 'Ana la celalalt, ideea na-cionala, chiar in timpurile cfind ea avea mai mult aparenca unui instinct si nimeni nu era in stare s'o prefaca intr'o formula. Nu odata, si impotriva unora din istoricii mai tineri, cari credeau ea aceasta parere se poate tagadui, and vorbesc de istoricii mai tineri, nu inleleg pe acei Ceti, supt influenia unor pasiuni personale si a unor organizaiii de club, introduc in polemica lor elemente care n'au a face cu adevfirata cugetare istoricfi, am manifestat parerea, ca la chiar originea alcatuirilor noastre de Stat se &este un concept nalional, chiar daca pe vremea aceea nu traia nimeni care sa fi fost in stare a-i da o rostire bine definita. Sa se uite cineva, de jur imprejurul nostru, la condi- 1iile in care s'au intemeiat Statele. Unele dintr'insele nu sunt deck continuarea, in altà forma, a Romei vechi, cu aceeasi tendinla de dominaiie universala, manifestatfi de ImparaIii romani de pe vremuri. Cutare altele au pornit dintr'o navalire, si in toata desfasurarea acestor State se simte caracterul violent al acestei revarsari de horde, cautand nimicirea sau sub-

330 IDEEA NATIONALA IN DECURSUL ISTORIEI UNIVERSALE 331 jugarea si exploatarea celor ameniniaii si invinsi. Nu este nevoie sa pronunl niciun nume, in ce priveste aceasta categorie de State. Sunt apoi altele, cum a fost ducatul si apoi regatul Boemiei, sau chiar Statul polon la inceputurile sale, care au pornit din umbra imperiala a na-ciunii germane, care ea insasi era indreptata pe acele vechi drumuri mar* ale Romei: dela o vreme ceea ce era ducatul sub-germanic, legat de Sfantul Imperiu, a devenit o ctitorie proprie, in care, tot mai mult, s?a putut ivi si a ajuns sa inainteze o constiinla nalionalà, creatoare, mai tarziu, si a doctrinei corespunzatoare. In State le spaniole este la origine rezistenla indaratnica impotriva valurilor de cotropire ale alcatuirilor musulmane, care, o bucata de vreme, au ocupat cea mai mare parte din Peninsula Iberia, cei din urma aparatori ai ideii crestine, devenita numai incetul cu incetul nalionala, fiind adusi a se adaposti in vaile pustii ale Pirineilor. Cred ca ajunge pentru a se vedea cat de deosebita este obarsia altor crea-cii politice din evul mediu cleat a noastra. La noi, mult timp, Statul nici n'a existat deck numai ca amintirea ImparaVei care fusese si dincolo de care nu se putea inielege, de constiinia populara, altceva. Mintea poporului nostru a fost, in adevar, totdeauna stapanita de ImparaIi, de Imparatese, de fete de Imparat, catre care se ridica iubirea acelor Feli-Frumosi cari se sprijing hied numai pe vitejia bor.

331 332 SFATURI PE INTUNEREC Originea romana a Imparaliei era in instinctul nostru 9i chiar atunci cand ea a fost infal4ata in forme straine de noi 0 in ce privqte rasa i in ce privqte religia. De eke ori a fost vorba de capitala de odinioara a Romei rasaritene, de Constantinopol, de 4 Tarigrad * 9i de acei cari locuesc i domina acolo, de capetenia lor stapanind peste mai multe noroade, inainta9ii nqtri au calcat peste toata du mania de rasa i peste tot desgustul pe care-i inspira o religie straina O. inferioara pentru a vorbi tot de Imparalia de care atarnau i de Imparatul, oricat de aplisator, care o intrupeaza. La alte popoare a fost intai Statul de imitalie, de contrafacere, uneori chiar de caricatura, date ffind hotarele inguste in care se instapanise ceva care samana cu ideea Romei apusene, i, de acolo, numai pe incetul s'a ajuns, printr'o lunga sforlare ca 0 printr'o continua imitalie, la ceva care sa fie asemenea cu con tiinla nalionala 9i cu idealul nalional din timpurile noastre. La noi din potriva: con tiinia ea noi suntem altfel cleat cei din jurul nostru, ca acest fel de a fi trebue cu orice pre% pastrat, ca el este o porunca dela care nu ne putem indeparta, ea nicio imitalie, oricat de atragatoare, nu poate sa inlocuiasca aceea ce se gasqte in insu0 adâncul fiiniei noastre, aceasta este la inceputul nostru, i aceasta a fost linia dela care nu ne-am putut indeparta, in ciuda tuturor ispitelor, niciodata. S.A. se bage de sama un lucru. Poporului nostru ii place a glumi, 9i gluma aceasta este uneori usturatoare pentru cei impotriva carora se indreapta ; se poate 2ntampla ca accasta aplecare de spirit s'a nu nierite a fi

332 IDEEA NATIONALA IN DECURSUL ISTORIEI UNIVERSALE 333 laudata din punctul de vedere moral, dar ap este firea noastrk ca nu ne putem indeparta dela dansa. In fiecare sat romanesc, pe langa numele ce-1 are cineva In adevar, este i o porecla,. luata dela anumite defecte fizice sau suflete ti, i, in lupta dintre adevaratul nume i ceea ce a adaus gluma rautacioasa a altora, totdeauna acest al doilea nume birue. Trebue ca, in timpurile noastre, sa intervie starea civilk pentru a restitui lucrurile peste porecla, suparatoare pentru acela care o poarta. Dar a a facem 9i in ce prive9te naliunile celelalte. Este adevarat ca i In alte regiuni, Inca din epoca bizantina, se gasesc astfel de caracterizari neplacute pentru deosebitele elemente nalionale care erau silite a trai In forma vechiului Imperiu medieval. Dar la noi aceasta dispoziiie de spirit traie te i pana acum, i, atunci cand este vorba sa tratam despre alte naliuni, cu care se poate intampla sa fim In legaturi de stransa prietenie, trebue sa biruim In noi zambetul, pe care-1 treze te amintirea felului popular in care neamurile acestea sunt privite la noi. De aici se vede cat de adanca era, pentru con tiinla romaneasca de-a-lungul veacurilor, desparcirea neteda dintre noi 0 dintre acei pe cari vremurile i-au adus in jurul nostru. Cand, apoi, s'a vazut ca Roma nu se intoarce, ca BizanIul a apucat pe alte cai, ca puterea lui, odinioara larg stapanitoare, este Intr'o scadere care face sa se prevada apropiata mina totala, cand In vecinatatea noastra s'au ridicat puteri care voiau sa se Wearna peste noi, cum a fost puterea regatului unguresc, spri-

333 334 SFATURI PE INTUNEREC jinit 0 pe Biserica apuseana, care ne dadea in seama urma0lor Sfantului Stefan, atunci, in aceasta con0iinia nalionala, neexprimata Inca in forma de idei, care dainuise de-a-lungul veacurilor, implinind mia de ani, s'a produs o treskire. Am purees la intemeerea Statelor noastre, care erau, de fapt, dat fiind caracterul interior al carmuirii, ni te franturi de Imperiu, in margini mai inguste. Tarile acestea se puteau numi, cum a fost cazul cu allii, dupa unele amintiri, sau dupa felul cum li se infa- 14a pamantul: astfel Statul Boemiei, al Cehilor, nu s'a numit dupa naliunea care 1-a intemeiat, ci dupa amintirile, cuprinse intr'o formula germana, ale Statului celt, care fusese odinioara al Boilor: <c Bohemia * din 4 Bohenheim*, iar numele Poloniei nu inseamna altceva deck esul in mijlocul caruia Polonii, sau, cum zicem i noi: Le0i, dupa numele de Lehi, 0-au intemeiat Statul. Sunt cazuri in care numele Statului nu este acela al naliunii de baza, ci al unei cete cuceritoare, care s'a confundat cu elementele supuse i, cu toate acestea, numele care iese la iveala nu este al celor mulii cari au ramas, ci al celor pulini cari s'au contopit in massa cuceriiilor. A a, de exemplu, cu Ru0i, Slavi de Rasarit, cari purtara numele cuceritorilor scandinavi dela Chiev, ni te Suedezi pripa9iii pe acolo. Sau tot a a i cu Bulgarii, cari nu sunt altceva deck ni te Traci romanizali in parte, asupra carom s'a intins puhoiul slay, slavizandu-i, 0 cari, and a fost vorba sa se intemeeze o domnie de caracter politic, au luat numele micului grup de Turanieni din regiunile Rusiei rasaritene de astazi, cari au venit in secolul al V II-lea 0 i-a luat in stapânire.

334 IDEEA NATIONALA IN DECURSUL ISTORIEI UNIVERSALE 335 Noi, când am intemeiat Statul dela Arge, care s'a coborit pe urmà la Tfirgovi te 0 Bucure ti, am numit dela inceput aceasta targt : # Tara Romineascii *, 0 Domnia a fost # a toad Tara Româneasca >>. S'a adus inainte cä stapanitorii sarbi purtau 0 ei numele naciunii de temeiu, dar sa nu se uite cä pe Fang& numele acesta al 4 Tärii Sfirbe ti )) se adauga uneorr 0 alt nume, amintind provinciile cucerite 0 naliunile supuse, ceea ce niciodatà nu s'a amestecat In titlul Domnilor no tri, fiindcd ei se supuneau la porunca milenarà a unei organizalii de caracter instinctiv nalional. A fost o # -WA a Moldovei )), dupd de-a lungul earuia s'a fdcut intinderea crealiei maramura ene, dar a se observe un lucru: ca stapinitorii acestei Moldove se chemau la inceput 4 Domni români ai Tarii Moldovei*. i, daca ei au fost siliii sa intrebuinieze un nume de caracter geografic, precum o parte dintre Sarbi, pe raul Bosna, s'au numit Bosnieci, sau allii, dupá muntele care alcatuia cetsaluia lor nalionala, au fost CernagorIi, Muntenegreni, aceasta se datore te, la Moldoveni, nevoii de a deosebi Domnia cea noud de Domnia, mai veche, a Tarii-Romtme ti, pe care ace ti colonizatori din Maramure n'au fost in stare sä i-o adauge. Secole intregi am luptat, de sigur i pentru a pastra caracterul cre tin acestor locuri, dar noi niciodata n'am fost in rândul intai cruciaii, gandindu-ne mai ales la funcounea aceasta de cavaleri ai crucii. Am dat, este adevarat, numai ici 0 colo ate un renegat, pe care 1-a acoperit de desprei intreaga con tiinta a neamului, razandu-se, nu numai din biserici, dar 0

335 336 SFATURI PE INTUNEREC din paginile de cronica, numele acelora cari au trecut la creclinca dusmana a Islamului. Alte popoare din vecinatatea noastra au imbraiisat aceasta credinià musulmana in Intregime, cum a fost cazul pentru toata clasa domnitoare dela Bosnieci si Herlegovineni, ai caror 'urmasi, si Ora astazi, pastreaza credinta adoptata de inaintasii lor, invinsi de Sultanul Mohammed al II-lea, In secolul al XV-lea. Dar Doi n'am fost totusi capitani de cruciata ai tuturor neamurilor unite supt steagul cu crucea, Iinut In mfinile voinice ale Domnilor nostri. Intre ideea crestina si intre naliunea noastra s'a facut o strfinsa legatura. Dar in aceasta legatura ceea ce a dominat a fost naciunea. Trebue s'o spun aici cu toata hotarirea, pentrn a cornbate o parere care, In timpul din urma, s'a instapânit pe sufletul multor tineri. Alipirea lor la credinia strabunilor este un lucru vrednic de toata lauda, dar, &And, cum s'a Intamplat si in declaraiia, asa de frumoasa, a noului episcop al Maramurasului, care s'a impus, impotriva unui alt candidat, prin credinia lui nestramutata faia de ideea nalionala, Biserica ea insasi spune ca line sus crucea Mântuitorului, dar in acelasi timp si steagul poporului romanesc, nu-i este ingaduit nimanui sa ridice crediqa, orick de sacra si de respectabila, atfita de sus, 'neat sa acopere ideea nalionala, ajungfindu-se, pe baza acestui primat religios, la alianie convinse si incalzite de un puternic sentiment cu na-ciuni tot u crestine #, chiar and cauta sa-darâme, ca In Germania, si crestinisrnul catolic si cel protestant si a invie credinia paella ; ele n'au a face cu noi, si astfel de legaturi cu dansele pot

336 IDEEA NATIONALA in DECURSUL ISTORIEI UNIVERSALE 337 s& aib& ca rezultat scaderea 0 chiar, intr'un viitor mai departat, distrugerea noastra. SA ne amintim cà noi ne inchinam unor sfinii cari nu s'au ridicat din mijlocul poporului nostru i ca niciun adevarat sfant de acest sfinge n'a Intrat In calendarul nostru religios, pe lânga care putem sa facem un calendar nalional, in care tradiiia eroismului trece dela un viteaz la celalalt viteaz, dela un mucenic la alt mucenic. Legaturile noastre cu alte neamuri n'au fost acelea de o aliania putând merge 'Ana la asimilare i. contopire, supt semnul unei idei in stare sa cuprind& oricat de multe popoare supt poruncile i indrumarile ei. Când imprejurarile au introdus in politica Domnilor no tri, a a de cumpanili in toate cuvintele i toate faptele lor i atat de adânc respectuo i faia de once drept omenesc, o largire a orizontului lor, care avea de fapt un caracter imperialist, and ei au aparut, ca pe vremea lui Mihai Viteazul, ca desrobitorii naliunilor de dincolo de Dunare, can nu se puteau ridica prin ele insele 9i i i cautau un Domn dincoace de Dunare la noi, ca invietor al ImparaIilor bizantini, and toatà aceastd cre tinatate ortodox& fremata de dorinla de a vedea aparand in fruntea ei pe Mihai-Voda al Tarii-Romfine,ti, cu sabia cre tina trasa spre desrobire, niciodata nu i-a putut trece prin minte strapicului Domn dela Bucurqti ca aceasta ar putea sa aduc& o oricat de mica schimbare a caracterului unui Stat pe care a a il mo tenise dela inainta ii sai 9i deci avea datoria sa-1 transmita a a i urmaolor. De asemenea, când speraniele bu1gare9ti se ridicau spre blajinul batrfin, rámas totu i o capetenie de oaste, Matei Basarab.

337 338 SFATURI PE INTUNEREC Apoi, cind largile danii ale Domnilor no9tri sprijineau toata credinia creoina a Rasaritului, pana in vaile Siriei 9i. 'Ana in mangstirile Egiptului, &And cartea romaneasca 9i meoerii de carii romani ajungeau pana la Arabo- Sirienii din Antiohia 9i pana in partile Caucazului, la Georgienii regelui Vahtang, carora le-am dat cea dintai carte tiparita in limba kr, Domnia Tarii-Romfineoi, intinzandu-se a9a de larg, orizontul creoin O cultural, ramfinea tot ceea ce fusese pia atunci. S'a tot vorbit de epoca fanariota, de Grecii 6ari ar fi robit poporul romanesc, cari i-ar fi impus concemia kr nalionala O intrebuinlarea unei limbi care nu era minunata noastra limba, desvoltata, din carte in carte, pana in acest secol al XVIII-lea, cand era a9a de bogata in toate nuantele colorii. De fapt, nu FanarioIii ne-au cucenit pe noi, ci, dela Nicolae Mavrocordat inainte, prin puterea unui mediu atot stapanitor, aceasta aristocralie internalionala din Constantinopol, venita cu limb& greceased, dar nu cu un ideal grec deosebit de interesele Imperiului Otoman, a trebuit sa se plece adânc inaintea unei tradilii de atatea ori seculara. Toate datinele Iarii au fost respectate, O niciodata o alta limba deck limba româneasca n'a stapanit in actele de Stat, pastrandu-se de ace9ti Domni noi, cu alta orientare, Oda' 9i vechea formula slavona care intovara9ea numele lor O care, pentru dan9ii, ca 9i pentru supuoi lor, nu mai avea acum niciun fel de inieles. Cand a venit Revolt'. lia franceza, cu un a9a de frumos ideal de libertate pentru toate na/iunile, ea n'a gasit la noi rasunetul ce se putea a9tepta, deo mintea noastra

338 IDEEA NATIONALA IN DECURSUL ISTORIEI UNIVERSALE 339 era capabila sa inieleaga 0 frumusela acestei noi gindiri politice. Internalionalismul iaeobin n'a avut nicio influema asupra noastra. A trebuit, ca sa ajungem la noua forma de Stat, cu totul altceva deck u orul imprumut al formelor straine. S'a cerut intai o mare desvoltare culturata proprie. i Statul nalional a ie it din gandirea romaneasca, intrupata in noi forme literare i din scormonirea tuturor elementelor unui trecut care niciodata n'a fost pierdut din vedere 0 de care s'au insufleiit uneori Domnii cei mai straini de sangele nostru, atunci &and ambiiia lor se ridica mai presus de o carmuire obisnuita. Cand puterea regelui Ferdinand s'a intins 0 asupra unor Iinuturi in care de atata vreme erau alte neamuri, care din veac in veac lucrasera pentru ridicarea acelor parli, ajunse a se uni cu Regatul roman, i s'a impus prin urmare necesitatea de a respecta tot ce iese dintr'o lunga munca rodnica pentru aceia cari au participat la &Ansa, cand legaturile internalionale, de care astazi lumea 10 bate joc, dar pe care noi continuam sd le respectam, au impus pastrarea caracterului nalional al acelora cari sunt a ezaii cu un drept care nu este al nostru, pe pamantul menit stapanirii acestui neam, problema caracterului pe care trebue sa-1 aiba Statul cel nou s'a ivit. Erau dorinie de deosebiri provinciale chiar intre Romani, 0 ele puteau sa serveasca scopurile acelora cari. in unele momente pareau gata sa revina asupra hotaririi de alipire la Romania.

339 340 SPAT= PE intuneree Dar traditia Statului na-ponal a invins, de0 a trebuit ca in cuprinsul lui sa se admita, in practica guverndrii, daca nu in formele constitulionale, existenia gruparilor na-ponale straine, de un caracter pe care n'am avut niciodata pretenlia de a-i schimba. Dar in noua ConstituPe care s'a impus, peste anarhia distrugatoare a luptelor politice, primatul na-punii creatoare 0-a gash expresia, fara ca acei cari nu sunt din sangele nostru A fi putut ridica impotriva unei doctrine evident ie0te din realitatea 1nsa0 o impotrivire. Aceea0 idee naponala face ca, astazi, in afara de na-punile indreptapte, sa ne ridicam cu toata puterea impotriva parazitismului altei napuni, a carii influenla asupra intregii noastre vie-p, in domeniul economic 0 chiar in cel cultural, a devenit nesuferita. Este astfel inceputa o opera de deparazitare, potrivita cu cerinple naponale, care, indepartata dela orice violenie ce ar putea-o compromite, trebue continuan cu toate mijloacele de care dispune un popor numeros, avand toate mijloacele pentru a recapata ceea ce vremuri rele au rupt din tezaurul sal'. Aceasta e ideea noastra naponala. Cat prive0e pe o alta, care, dupa zvonurile rauvoitoare care se impr4tie, ar tinde sa puie in discupe hotarele României, suntem gata a le apara cu armele. 11 No emvrie.

340 XLVIII VALOAREA DREPTULUI ISTORIC Iar incepe a se vorbi, de pe urma hotaririlor dela Roma, care au linut sama 0 de altceva deck strictul drept nalional, de dreetul celalalt, in puterea caruia s'au ridicat atatea proiecte 0 s'au Indeplin4 0 unele acte politice, care au trebuit, fara multa trecere de vreme, sa fie judecate aspru de con tiinia popoarelor ajunse la constatarea relelor efecte ie0te din afirmarea acestui de al doilea drept. S'ar 'Area ca dreptul istoric are eine tie ce extraordinara vechime 0 ca la dansul s'ar fi recurs, din cea mai departata antichitate 0 de-a lungul evului mediu, pentru a se resolvi conflictele nalionale 0 pentru a se cauta noua forma de organizare a Statelor. Adeca ar trebui sa ni inchipuim, daca nu un Faraon egiptean sau un rege din Haldeia 0 din Asiria, macar un om de Stat roman, sau unul dintre stapanitorii Europei cre tine de dupa caderea Romei, aplecat asupra unor carci de studiare a trecutului 0 cercetand documente de o autenticitate desavar0ta, ca sa vada daca nu cumva hotarele formei politice in care traie te 0 asupra careia exercita in-

341 342 SFATURI PE INTUNEREC fluentà un popor, nu sunt prea inguste fata de dreptul care i-ar ie i din màrturia acelor cronici i hrisoave. In ce prive te Statul care, in momentul de fata, vorbe te mai tare despre dreptul istoric care i-ar IngAdui st-si fargeasca foarte mult hotarele, adeca Ungaria, ea, care pretinde sà aiba Slovacia intreaga, Ardealul nostru i partile care i-au fost totdeauna adaugite, poate chiar Croatia, cu privire la care, din cauza schimbului de politete care mai dainue te intre d. Stoiadinovici ti intre conducatorii dela Pesta, se mai pastreazá pentru ckeva vreme tacere, intregind astfel vechiul Stat al regior de odinioarfi, panä la acel Sfânt tefan care, tocmai fiindea este sant, canonizat de Biserica romank nu poate s reprezinte altceva decat aspiratiile cre tine ckre IlasAritul Oen, ar fi de consultat, Inainte de a Incepe opera de cucerire, adeca de cotropire, dovezile trecutului, pentru a vedea pada unde are s'd se intind'a neamul unguresc, care, pe vremea aceia, nici nu poate fi considerat supt raportul national. Oprindu-ne la acest caz, care este inteadevar caracteristic, el desminte cu desavk ire, pentru acele vremi, dar cu o repercusiune pand in timpurile noastre, ideea ca dreptul istoric, de care se vorbe te astazi, ar avea o origine din cale afara de departatà. In adevdr, natiunea ungureasck pe vremea aceia Inca un amestec Intre o clasa supusk de origine finick i o alta, stgpanitoare, care nu era deck o colectie de triburi turce ti, sosise abia, trecfind pe la Nordul Carpatilor, din departatele regiuni fdrà hotare, i subliniez: fára' hotare, ale stepei rusqti, pentru a se abate,

342 VALOAREA DREPTUL1JI ISTORId 343 ca un stol distrugator i exploatator, asupra regiunior Dunarii mijlocii, unde pana atunci traise un Stat slay, inspirandu-se dela tradiiiile cregtine ale Carolingienilor. Ungurii de pe vremea aceia reprezintau deci semincia, ceata, banda i nici de cum o agezare teritoriala, care, deslipindu-se din locurile unde era, ar fi cautat aiurea un teren mai potrivit pentru ocupa/iile de pace, care-i erau cu totul straine, caci, afara de un oarecare pescuit gi de cregterea cailor In Pusta, oamenii agezaii multa vreme Inca In corturi nu aveau nicio aplecare pentru agricultura i chiar pentru o pastorie transhumanta, de caracter fara Indoiala cultural, ci se /ineau Inca de felul de vieard al stramogilor. Ungurii nu aduceau de acolo, de acasa dela dangii, niciun fel de trad4ie a moaceasta este deosebirea cea mare intre ei i Intro giei, gi noi, aceasta darama toate teoriile pe care Domanovskii, mai mult sau mai pulin invaiaii, din timpurile noastre, le agtern In carli in care injuria personala nu poate sa inlocuiasca argumentul. Noi suntem oameni de straveche, milenara agezare, pentru cari nimic nu este mai scump cleat brazda, sfiniita prin ostenelile generaiiilor care s'au succedat gi pe care nicio ispita nu-i poate desface din locurile unde au smuls cei dintai radacinile adânci ale copacilor taiaçi gi au aruncat in primele brazde semiatile roditoare. Noi suntem inteadevar un popor de proprietari, pe eand ei, deed se uità cineva pana astazi cu luare aminte la apucaturile lor, sunt, inainte de toate, oricka caranime, dupa imitaiia altor naçii, s'ar fi format gi la dângii, oameni de exploatare a muncii omenegti indeplinite de al%ii.

343 344 SFATURI PE INTUNEREC Tot pe linia aceasta, s'ar putea face o comparaiie intro ce a insemnat la ei 0 la noi, nu numai mica proprietate, pe care ai no tri au aparat-o totdeauna cu cea mai mare iubire 9i cu o indaratnicie fara pareche, 0 intre felul cum Iaranul ungur, sau Secuiul, in parte de acela0 sange cu dansul, considera locul de na9- tere i acela unde, o bucata de vreme, a fost adus ali cheltui ostenelile. Inainte, deci, de a arata cum concepea mo0a *i boierul nostru de odinioara, de o parte, i latifundiarul ungur, de alta, ceea ce poate A fie inteadevar de folos ca sa se InTeleaga multe lucruri, sa ne oprim o clipa asupra fenomenului acestuia deosebitor intre sateanul roman O. sateanul ungur, in ce prive9te relaiiile kr permanente cu pamantul. Intr'o carte care mi-a cazut numai acuma recent in mâng, ciudata carte de entuziasm de o parte, de pledoarie interesanta i de propaganda vicleana, de alta parte, pentru scopuri care nu sunt spuse in titlul ei, in opera, publicata in limba franceza, a Contelui Iosif Mailat, (c La Hongrie rurale, sociale et politique >> (1909), prezintare a unor planuri personale de reforma agrara 0, in acela9i timp, aparare a stapanirii ungure ti asupra na-cionalitalilor, pe care le arata i muliamite, cu toate ca pornite pe o lupta pana la rascoala, in aceasta curioasa lucrare se vorbe9te de paguba necontenita pe care o sufere elementul maghiar din Ardeal prin trecerile dincoace de mun/i i a ezarea in Romania. Se vorbe9te de dot& sute de mii de Secui cari 9i-ar fi cautat locuinca

344 VALOAREA DREPTULUI ISTORIC 345 noua dincoace de munli, 0 in felul acesta s'ar periclita chiar situalia reciproca a nalionalit4ilor in aceasta regiune ardeleank unde in vremea aceia se desbatea procesul Memorandului. Conte le Mai lat gre e te de sigur atunci and prezinta pe tori ace ti Secui, intrebuiniati ca servitori la Bucure ti, ca pierd4 pentru locurile lor de origine: de fapt, foarte multe gospodarii secuie ti, de-a lungul atator decenii, s'au tinut 9i. s'au desvoltat inainte de toate prin banul muncit, in Capita la RomAniei mai ales, dar 0 in unele ora e mai mici, i stramutat imediat acasa, pentru folosul gospodáriei stramo e ti. Dar nu este niciun fel de indoialä di atalia dintre Secui,i Secuience au rámas aici 0 ca alte ocupaiii deck ocupatia agricola i-a ispitit a a de mult, incit nu s'au mai putut desface de dansele. De sigur c5, in lumea aceasta a oamenilor de serviciu din Capita la RomAniei, s'a gasit i. se gase te i pana acum un numar oarecare de RomAni din acelea i parci ardelene, dar, cum se 9tie, acegtia nu se desfac niciodata de ocupaiiile kr agricole i satqti i cea mai calduroasa doriup a lor este aceia de a se intoarce inapoi. Ea se observä, in zilele noastre, 'Ana i. la numero ii RomAni, la douazeci de mii, cari se afla in imprejurimile Parisului, intrebuinlaii ca lucratori de fabrick i. cari se supun la toate ingustarile numai cu gandul de a reveni la ce a fost vatra familiei kr. i din atingerea mea cu Rom Anil din America eu m'am putut convinge ca, afarà de tineri cari, trecand prin coalk s'au asimilat suf1ete9te cu tineretul american, incolo vechii gospodari

345 346 SFATURI PE INTUNEREC au ca ideal acela de a fi din nou ca frunta i prin locurile de unde au plecat de mizerie ca sa agoniseasc6 bani in -cam pe care ei o definesc ca locul 4 unde se rup oasele *. Venind acum la marea proprietate, boierul nostru, care ajunsese, prin cumpàrare, uneori poate i prin silk sa stapâneascri ogoarele care odinioarà aparlineau Varanilor, incapabili, in noile imprejurgri de schimb in bani, a-0 p6streze mo tenirea, boierul acesta statea intr'o cash' care nu se deosebia, de obiceiu, prea mult de aceia a caranilor. El traia inteo tovard ie, nu numai de muna, dar i de credino, cu ace ti Varani, el mergea la biserica satului, ridicatà adesea din cheltuiala evlaviei lui, el daruia agile de slujba pe care i i insemna numele, el statea uneori in strana i indeplinea, la o vrasta inaintata, rostul cântarqului, i, cfind i se incheiau zilele, el arata dorinia de a i se amesteca oasele in pamântul acestei biserici, sau in marginea zidurilor ei. PAnA ce Curtea, mai aiesl in epoca Fanario-cilor, i-a atras in cele douà capitala dela Bucure ti i Ia.1, boierii au fost oameni dela lark deci, intr'un anume sens, cprani* i ei. Uitali-vg acum la nobilii unguri, pana la cel mai mic neme din Ardeal, i constataii deosebirea. Acesta este un feudal aspru, un 4 domn de pamfint * i de oameni, care nu are pentru supu ii sai de altà naliune, sau chiar pentru oameni din nearnul sau, cari nu fac parte din nobilime, decat desprel. Nu se pomene te in torah' istoria satelor ardelene, pe care o cunoa - tem mai bine, niciun fel de továrà ie intre unii i aliii. Inainte de a alerga la Curtea Mariei-Teresa, impodobind-o cu larlamurile uniformei lor tradi-cionale, oarrienii

346 VALOAREA DREPTULUI ISTORIC 347 ace9tia stau inchi0 in castelele lor, de un alt stil deck locuin-cile grace ale supu01or, ei fac sa se judece de oamenii lor toate procesele Ikanilor 0, la orice mi9- care din partea acestora, trebuie sa fuga pentru a scapa de furia razbunkoare a acestora. Aceasta, pe cand, in ce prive0e boierimea dela noi, daca s'au produs rascoalele din secolul al XIX-lea, indreptate impotriva cur%ilor, aceasta se datore te in primul rand arenda0lor de alta origine, Evrei in Moldova, Balcanici in parlile acestea de jos, cari luasera locul boierimii, care a fost cruiata 0 in aceasta mare turburare sociala, atunci and ea se gasia pe locul mo - tenirii sale. Trecand acuma sus, la vechii regi ai Ungariei, conducand un popor venit dintr'un loc unde nu txista ideea de patrie, i a ezat intealtul, care nu era deck un popas pentru pradaciunile in Apus, care s'au intins Ora adanc in pamantul francez i 'Ana in Nordul Italiei, nu poate fi vorba de nicio legatura a lor, strânsa, fireasca 0 transmisibila din generalie in generave, cu un pamant socotit ca atare i vazut in marginile sale stricte. Regatul unguresc merge ping unde poate, pana unde-1 ingaduie puterea, pana unde se gasesc oameni mai slabi, cari pot fi supu0 autoritkii lui, pada unde, din munca acestor oameni, pot ie0 venituri pentru Coroana i pentru clasa de nobili ramasa razboinica pana la sfar0t i straina de me te ugurile pacii, cari s'au adunat ca ni te tovara0 de cuceriri cotropitoare cu stapanul lor regele.

347 348 SFATURI PE INTUNEREC Se poate intimpla ins& ca un popor sa nu aiba ideea patriei teritoriale la inceput, dar s'o ca9tige pe urrat, 0 in felul acesta el se stramuta din intfiia situa-cie ratacitoare 0 pradalnica intr'o alta in care, incetul cu incetul, se alcatuie9te aceasta ginga & ci a-at de inalta noliune a teritoriului na-ponal, pe care to-p cei cari il locuiesc au datoria sffinta de a-i apara impotriva oricarii incalcari, 0 de a se ridica indigna-p, de ate Ori macar o amenil:l-0re se indreapta impotriva lui. Aceasta s'a intamplat aiurea, in Europa central& ci in cea apuseana. Acolo elementele germanice s'au stramutat in mijlocul unei popula-pi mai mult sau mai pulin romanizate, care se sprijinea pe rasele dela inceput, formfind cu acestea o desavfircita sinteza. Si Francii 0 Visigqii ci Ostrogo-Pi ci Longobarzii 0 alte semin-pi germanice s'au stramutat cu arma in mfina, pradând 0 distrugand, in mijlocul unor oameni aceza-p, bucurandu-se de o inalta civilizaiie. Lagarul a durat cfitava vreme, ci o deosebire stricta s'a pastrat intre cuceritorul care avea atatea drepturi, 0 intre supus, care nu datorea nici macar serviciul militar 0 prin urmare nu capata drepturile care iese din aceasta funqiune. 4 Omul barbar )) 9i 4 omul roman )) in Galia franca s'au pastrat in legile noilor State destul de multa vreme, ca doua entitaii juridice deosebite. Dar, dela o vreme, aceasta a incetat: prin crectinism, prin acelaci crectinism, unii 0 aliii s'au confundat, supt scutul Bisericii occideutale, in aceea0 no-pune, 0

348 VALOAREA DREPTULUI ISTORIC 349 novalitorii au intrat In conceplia teritorial& a celor novalil-i, 1mparta9indu-se ci unii i. al/a In conctiinla aceleeaci patrii. Ca unii erau feudali i ceilalii cerbi1 aceasta n'are, din punct de vedere naiional, nicio importania ; numele german sau roman pe care-1 purtau unii ci aliii, nu inseamna totdeauna O. o adevärat& origine etnica. Odatà unite aceste dou& elemente, ele au conlucrat inteo InIelegere perfecto, prin care s'a alerttuit un element sufletesc ce nu poate rezulta deck din aceasta. A trebuit ca Biserica Romei so fixeze oamenilor din aceste noi State, cu regii In frunte, un nou ideal, acela de a combate pagânismul 'Ana la ultimele lui margini, pentru ca sa se produca o serie de razboaie cu caracter de cruciatà, supt Imperiul cel nou, care era ci al lui August, dar ci al lui Saul ci David, regele uns de reprezintantul lui Dumnezeu pe pamant, pentru a 4 umbla In caile Domnului D. Nu trebue sa se confunde expansiunea Francilor Oa. In adfincul Germaniei ci expansiunea regilor germani 'And In parlile MOrii Nordice ci ale Elbei, apoi dincolo de Elba, cu rátacirea cetelor ungure ti prin Europa central& ci apuseand, pfinà ce o biruinva germano li-a taiat calea pentru totdeauna. La acectia e o misiune impus& de aliii ci nu o nouà patrie, de care ei sä nu se mai poat& deslipi. Este adevarat c& In aceste parii apusene s'a intrebuinlat mai tarziu amintirea cuceririlor de odinioara

349 350 SEATURI PE INTUNEREC pentru a se reclama anumite drepturi. De astfel de drepturi istorice s'a vorbit pana in timpurile din urma. Au fost macar anumiii oameni cari, cunoscand mai mult sau mai pulin din trecut si interpretandu-1 mai drept sau mai pulin drept, au scos inainte, si in momentul dramatic de dupa razboiu, dreptul kr istoric, pentru a reclama teritorii in care nu se afla na/iunea lor. In privinla aceasta, este foarte interesant ceea ce s'a petrecut intre Francezi si intre Germani, doua naliuni IntreIesute oarecum intre dansele, care, tocmai din cauza elementelor de o parte intrate in aka parte, in kc sa ajunga la o colaborare folositoare omenirii, nu fac deck sa se urmareasca din generalie in generaiie cu ura lor. Rinul a fost disputat intre unii si intre aliii. Pe la 1840 Germanii cautau o patrie larga care s'ar fi intins 'Ana departe pe malul francez al raului, 0 lui Becker, poetul pangermanismului, i se raspundea, in Franla, de Alfred de Musset, prin mandra kovocare ca 4 Rinul acesta 1-am avut noi, Francezii, in paharul nostru *. Dupa Marele Razboiu, a-a-pa ganditori francezi au cerut Rinul ca hotar, 0 ei nu faceau cleat sa urmeze exemplul lui Napoleon al III-lea, care concepuse si el o lume intermediara intre Frama si Germania, uncle s'ar fi intins fara rivala influenia Imperiului sau. Se vorbia la 1918 de # Germaniile *, din care o parte n'ar fi putut trai dupa dreptul istoric decat cu ocupaiia, sau cu influen-ca, vecinilor dela Apus. Dar, de ate ori s'a produs aceasta idee, anumite realitali i-au stat in cak. In desbaterea cu armele dintre Francisc I-iu si Carol Quintul, &and a fost vorba de

350 VALOAREA DREPTULUI ISTORIC 351 regiunea lore* unde se vorbeoe franiuzeoe, s'a ridicat din partea Fran lei, nu argumentul istoric, ci acela al acestei limbi, ca semn al unei deosebiri nalionale. Si noi inone am asistat, in ciuda unor interese economice foarte puternice, in regiunea Ruhrului, la inapoierea &are patria germana, inapoiere celebrata cu demonstraiii mari de conoiinla nalionala. Unii Germani i pana astazi, in ciuda <I axei # 0 a relaliilor de fralie dintre dd. Hitler O Mussolini, vad Italia ca un fel de adaus, impus de dreptul istoric, al lumii germanice, organizata imperial. Ei confunda, cu Oiinla sau fara oiinla, o stapanire de caracter universal, de origine creoina, cu dominalia unei naliuni asupra naliunii celeilalte. Pe langa cautarea unor elemente germane care ar trai O astazi supt intrebuiniarea limbii italiene la Sud de Alpi, ei vad fantoma lui Frederic Barbarossa trecand munlii, prin cele unsprezece descalecari ale lui, in esurile Lombardiei. Dar, iata, O aici realitatea se impotrive0e, iarao in ciuda # axei v: de atatea ori se trezeoe la poporul italian conoiinca unei primejdii, care ameninta din aceste par/i, i hotarul Brennerului, cu toate asigurarile personale ale dictatorului german, este intarit deci pentru vremea and ar lipsi aceste garanlii. Motive geografice au putut duce mai departe spre Nord, in dauna elementului german, gran4a regatului Italiei, dar dreptul ;stor;c german in dauna ItOei n'a putut sa intre, un singur moment, in cercul de chibzuire O recunowere al Italienilor. Daca, in aceste parti, unde dreptul istoric s'ar putea totuo scoate inainte pentru anumite pretenlii, chiar

351 362 SFATURI PE INTIYNEREC dacfi realitatea vie intervine imediat pentru o indreptare, aceasta din urma biruie, cu attit mai mult trebue sli fie cazul pentru un popor cum este poporul unguresc, la care Insu0 acest drept istoric nu vine din originile 1nse0 ale a9ezarii sale in locurile unde se afla astazi. Dar, in aceste parci care au aparlinut Coroanei ungare, Coroanei in sensul medieval 0 cu misiune apostolick nu poporului unguresc ca atare, popor care a9a de farziu a ajuns la con9tiinia modern& a rostului sau, nu existã, ca In Apus, acea sintezti capabilà de a crea o patrie prin adoptarea de elementele nttlealitoare a concepiiilor elementelor stapfinite. Adeca Romfinii 0 Slavii gasiti pe acest teritoriu n'au putut impune niciodat'd elementului unguresc conceplia lor teritoriald. Aceastä imposibilitate era, de alminteri, In sufletul Insu0 al rasei cuceritorilor: seminiii de acestea turaniene au trecut 0 in Apus, dar din ele nu s'a ales niciodata' nimic, de 0 acolo ar mai fi o explicalie: ca erau pu-cini 9i a ei nu 0-au plecat fruntea pentru botezul cre9tin. Dar, cu tot cre9tinismul, adoptat, printeo dublà inf1uen0 germana 0 italian6 0 supt scutul Romei, de &are Unguri, morala cre9tind n'a Intrat niciodat6 adânc in sufletul lor. Cei caul se inchina Maicii Domnului supt forma 4 Marii Doamne* pagine 0 al edror Isten este Mit' indoialtt o continuare a zeului p'figin de acasà, nu 9i-au facut niciodatà o concepiie eticfi derivata din noliunea superioafa a cre9tinismului. Ei sunt domni in acela0 sens ca in stepa turaniana ; de acolo au pastrat 0 ideea 9i gestul 0 expresia. Ei i9i

352 VALOAREA DREPTULUI ISTORIC 353 striga preteniiile intocmai cum, de pe calul sail de comanda, strilvechiul Arpad I i trimetea ordinele catre neamurile slabe, care trebuiau sil ingenunche inaintea lui. Teritoriile cucerite sunt pentru Unguri, ca 0 pentru Turcii Otomani de odinioark pámântul care s'a aflat supt copitele cailor lor i care, prin acest act sacru pagfin, ar trebui sa rämânfi totdeauna In atfirnare de cil9tigâtorii de biruinp. Acestui drept istoric insa con tiin%a lumii trebue sa-i räspundá, oriunde este adevaratul sens de civilizalie, prin cel mai hotärit refuz. 25 Noemvrie.

353 XLIX DREPTUL RECHEMARII LA NATIUNE Acum cateva zile, am crtutat sa arrrt cat de puline drepturi poate sa acorde unui popor faptul ca, inteun moment trecator din desvoltarea puterilor sale, a ajuns sa se aseze pe o bucata de vreme inteun teritoriu, care nu-i revenea, prin caracterul locuitorilor sai, fireste neintrebaii, si, in ce priveste mai ales Ungaria, care staruie in a pune pe tapet o chestiune care nu este una pentru noi 0 credem nici pentru gandirea politica actual& a Iarilor care au ajuns a hotäri soarta lumii, am pus in vedere cat de subreda este, din partea unui popor al carui Stat era de caracter crestin universal, legat de coroana daruita de Roma si nu de naliunea Insasi, pretenlia de a reveni in locuri unde acum, fail indoialá, nu este de indeplinit nicio astfel de sarcina c apostolica *, pentru aducerea la dreapta credinia a unor neamuri pagane, sau indusmanite prin schism& cu Biserica romanfi. Acest drept istoric, in puterea caruia toata lumea ar avea de cerut ate ceva, si prin urmare intreaga situaiie actualk bunk rea, cum este, dar de oarecare stabilitate,

354 DREPTUL RECHEMAIIII LA NATIUNE 355 ar fi de aruncat in necunoscut 9i in anarhie, trebue deci pfirilsit, in interesul chiar al acelora cari, urmfirindu-1, se smulg dela preocupalii de un caracter mai real 0 irosesc o vreme care ar putea fi intrebuiniatri mult mai bine pentru rezolvirea unor probleme sociale de cea mai mare insemnâtate i pentru alcatuirea unei culturi in adevfir proprii, pecetluità cu semnul navonal. A reclama Iinuturi asupra carora a batut candva copita cailor unei navfiliri, räspindind in juru-i numai ruin& i. pierdere de vieli omenqti, este o zädgrnicie periculoasfi. Dar este o imperioasa datorie a se reclama, acele elemente care, prinse intr'o forma de slabiciune sau de neindestulgtoare colqtiinià nalionalfi, au fost supuse, cu vcoie sau lark' voie, unei apaski din partea unei categorii nalionale mai numeroase, sau care se bucurà de toate inlesnirile ce le poate da Statul. A prinde in lai pe oameni de altà origine i de altfi limba, cari se gkesc pe Iinuturi odinioard invadate, este o nedreptate strigatoare la cer, care se räsbunfi, ca toate nedrept4ile in ultima instanrä, asupra acelora cari o savfir esc, insii ar fi un act de incon tienrd desavilr9ita i de suprem4 laotate clack un popor ajungand sà- i recapete vatra sa de odinioarà i. avind acolo un numiir oarecare din membrii sfii, cah au suferit sila oh s'au lfisat momiii de ispite, pierzandu-0 nalionalitatea, n'ar cheltui cele mai mah silinie pentru ca acest lucru, absolut contra naturii, sã inceteze cu o chi:4 mai rapede. Zic: absolut contra naturii, 9i iata de ce. Prin anume 11114'16H se poate intimpla, precum am spus, ca o parte dintr'un popor A-0 uite de limba sa sau 9i de numele

355 366 SFATURI PE INTUNEREC pe care 1-a avut odinioara i pe care alte ori il pastreaza ca un sfant simbol, pe care nu-i destainue te deck celui mai bun prieten. Dar, i In cazul cand pana i aceasta amintire a numelui s'ar fi pierdut i oamenii ar fi Imprumutat numele acelora cari i-au adus la firea lor. deosebitä, desnaiionalizarea nu este niciodat6 completa. Adancul sufletului omenesc nu se supune a a de u or navalirii i patrunderii straine. Acolo este o lume intreagk pe care nimeni n'o poate ataca, i cu atat mai pulin supune. Tot firea cea veche traie te, prin chiar felul cum se vorbe te limba de imprumut, In care vibreaza amintirea rasei, in aparenla disparutà. Este o aka* tonalitate, o aka' muzica sunk chiar atunci cand se urmeaza silabele limbii imprumutate. De eke ori glasurile se ridica spre cantec, batranul cantec, mai frumos, sau cel pulin mai strans legat de suflet, se face auzit din nou. El este ca o chemare ckre strain* cei adevkali, a cdror amintire altfel este pierdutk i ei par ca raspund din adancul mormintelor lor la acest apel desperat, care se adreseaza &etre dan ii. Nu se imprumuta nici dantul a a cum se imprumuta anumite formule obi nuite de convorbire. Fiindck de fapt, atunci cand se prinde limba straink ea nu da mai mult deck este, ea nu poate fi creatoare de arta i raspanditoare de inielep- -ciune, sfatuitoare in imprejurkile vremii, a a cum se intampla cu limba care s'a format odata cu rasa i era inenit6 s6 traiasca totdeauna infralit6 cu &Ansa. Vechi pove ti se mai desfac Inca de pe buzele care nu mai tiu rosti cuvintele pe care le intrebuinlau vechii Inainta i.

356 DREPTUL RECHEMARII LA NATIUNE 367 Din toate acestea se formeazd un fel de sintezd a supraviquirii, pe care n'o poate vedea numai observatorul superficial, dar care se impune dela sine oricdrui cercetdtor atent, deprins a strdbate in sufletele omene9ti. Sunt astfel de oameni intr'adevdr folositori naliunii care i-a cucerit? Trebue sa se rdspundd cu toatd hotd- Area, ea, in cea mai mare parte, aceasta nu se poate intfimpla. Toatà istoria rdsare pentru a aduna dovada a cestei imposibilit4i. Ian un caz : acela al poporului evreesc. In general el 9i-a pierdut tradiiia de limbd, de0 a rdmas, prin religie mai ales, legat strâns de ceea ce a fost la inceputurile sale in patria veche, spre care se intoarce astdzi cu 9anse atat de slabe de a putea inldtura pe cei cari i-au luat locul, 9i cari nu inleleg a-9i pdrdsi vetrele intdrite prin munca lor. Trebue ca Evreul sd audd in sinagogd graiul stramo9ilor sdi pentru ca sd se deprindd cu dânsul, 9i in Palestina este, azi, o intreagd trudd de a introduce in Universitate o aka' limbd deck multele limbi pe care, in ratácirea kr, Evreii le-au Imprumutat dela popoarele pe care le-au gäsit acolo. Un mare numar de Evrei, a9ezdndu-se In mijlocul acestor popoare felurite, au imprumutat limba kr, introduchnd intr'insa tonalitatea aceia deosebiat 9i inevitabild, de care vorbeam mai sus. S'a intamplat chiar cà acei cah 9i-au pardsit limba original% pentru a primi, supt aceasta formä cântatà asiatic, limba germand, In care 9i-au alckuit un adevdrat dialect, sd se coboare In mijlocul Romfinilor 9i sd adauge 9i dela Români un numdr de cuvinte, de intorskuri de fraze, din punct

357 358 SFATURI PE INTUNEREC de vedere filologic foarte interesante, care se prind cum pot de intaia limba de Imprumut. Si, daca ace ti Evrei ar trece intr'o a treia patrie, unde ar gasi un alt popor, i. dela acesta s'ar agala unele elemente, care, supuse aceleia i metamorfoze, ar adaugi la haina de arlechin de care se serve te un suflet care, prin aceasta chiar, devine fal ificat, caricatural i ridicul. Intreb eu insa : dar Imprumutarea limbii germane i-a facut ea vreodata pe Evreii cari au intrebuinlat-o ca un mijloc mai practic de a se InIelege cu oamenii dela cari aveau a ca tiga, a se alipi la na-ciunea germanfi, cu felul ei de a fi, cu nevoile i aspiraiiile ei? Mult inainte de masurile pe care le-a luat poporul german, i pe care noi, i nu din slabiciune, nu le-am fi luat niciodata, cu firea noastra deosebita, se invedera in fiecare rand de gazeta, In fiecare pagina de gandire, in fiecare vers al unei poezii scrise de poelii evrei fiinla indelebila a rasei. Si nu pentru ca zic <( tata * i # mama * In romane te, Evreii dela noi s'au kradácinat In rosturile indatinate, de atatea ori seculare, Ora la doua mii de ani, ale oamenilor de aici. Astfel, i. aceasta voiam s'o dovedesc, oricand un popor poate reclama pe ai sai, fara ca prin aceasta sa aduca o adevarata paguba poporului a carui limb& a fost imprumutata de cei strecuraii dela neamul kr la un altul. Fiindca, de fapt, este viirba aici de elementele romane9ti, a9a de numeroase, care au trecut la intrebuinlarea limbii ungure9ti, In Secuime, 0 la aceia a dialectului rutean, In partea 'de peste Prut a Bucovinei, caci acestea ni sunt regiunile de instrainare, pe and in lari

358 DREPTUL RECHEMAIIII LA NATIUNE 359 straine se meircin cu atfita energie elementele române9ti trecute dincolo de Dunare, in pailile care aparcin astazi Bulgariei i Serbiei, oare dela acele multe mfi de oameni cari astazi 9tiu romane te numai pentru a zice ca sunt Romani i. ca odinioara ei in9i9i sau pariniii, bunicii lor au vorbit roma:11we, precum o arata numele de familii 0 de at:a-tea orl insemnarile pe crucile, de multa vreme parasite, ale cimitirului de pe vremuri, oare din mijlocul acestor oameni s'a ridicat vreodata o for/a nalionala creatoare pentru Unguri, de o parte, 9i pentru Ruteni, de alta? SA mi se arate un singur poet, un singur artist, un singur ganditor, fie macar 9i un om de influenia in vieala publica, a carui origine sa fi fost romaneasca, fail ca el sa pastreze, in transformarea na-cionala la care a fost supus, con tiinla neamului caruia ii aparsine? Catarii ace tia etnici nu sunt de un folos deosebit, i sufletul lor ramâne totdeauna neroditor. Dar, in deosebire de adevaraiii catiri, cari raman fire9te sterpi in orice fel de imprejurare, este de ajuns ca omul sa revina la ceea ce trebuia sa fie, inainte de prefacerea lui intamplatoare sau silnica, pentru ca izvoarele care se oprisera, sa inceapa din nou a curge i puterea de a face inteadevar ceva sa se manifeste a a cum se manifesta la inainta i. Din ce am spus pana aici se desface, MA niciun artificiu, ci dela sine, nu numai pentru acela care vorbe te acum, dar i pentru orice om inteligent i nepartenitor care asculta sau cete9te, cowiinla ca. pentru binele popoarelor conlocuitoare 9i, mai la urma, pentru binele omenirii, care se hrane9te din aporturile reale ale

359 860 SFATURI PE INTUNEREC acelora cari o alcatuesc, este o adevarata necesitate ceea ce se poate numi: rechemarea sufleteasca a Insusitorilor de limba straina. Ce trebue sa faca Statul pentru ca ea sa ajunga cat mai rapede la fericita 1nfaptuire? Intaiu, el trebue sa opreasca, pe teritoriul pe care a ajuns a-i stapani din nou, continuarea ascunsa, vicleana, a operei de desnalionalizare. Nu este ingaduit deci, In Romania de astazi, ca Biserica romano-catolica, pe care noi am respectat-o si intarit-o prin concordatul cu Roma, chiar impotriva unei intregi opinii publice, si eu am conlucrat pentru a-i da un statut pe deplin asigurat, care ni-a meritat recunostinia Romei pontificale, de care suntem legaii si prin toate amintirile noastre romane, ca aceasta Biserica, push' in serviciul unor scopuri nalionale de cotropire, sa continue a lucra In acest sens nalional pe care nu Roma 11 porunceste si care se Intoarce contra intereselor Statului roman. S'a spus de atatea ori, si cu toat 5. dreptatea, ca, daca Statul maghiar a facut tot ce i-a stat In putinva ca sa schimbe caracterul nalional al atator mii de locuitori din Secuime, unde radacinile etnice sunt fail Indoiala pecenege si nu unguresti, cel pulin tot atata a facut Biserica aceasta apuseana, prin fanaticele unelte naiionale trimese acolo. 0 astfel de opera se incercase a se face si In Moldova de pe la 1830 pana la 1850, Insa Roma a intervenit si a dat In panile acestea, unde se stia Ca mediul este romanesc, latin, clerici italieni, cari, In ciuda autoritaiii supreme a Bisericii unguresti, care n'a lipsit sa intervina, s'au mentinut si plank' astazi.

360 DREPTUL RECHEMARH LA NATIUNE 361 Din Setuii i Ceangaii treculi dincolo de granila, in marea expansiune secuiasca, mergand prin unele sate 0 dincolo de Siretin, nu s'au facut deci luptatori ai ideii maghiare, ci, pastrandu-0 ace0i oameni de treaba limba lor, impreuna cu obiceari care nu sunt intru toate maghiare, s'a impiedecat, pentru Moldova, primejdia ce ar fi rezultat din caracterul ofensiv al acestei populaiii Etraine.,Ar putea Ina astazi Roma sa refuze Statului roman sprijinul trebuitor pentru ca, in aceste regiuni cari se all& supt steagul nostru, opera de desna- Vonalizare a poporului romanesc sa nu urmeze.0 mai departe, prin ace0i parohi, a caror cruce este infa urata cu tricolorul strain? Precum in administralie am sfaramat granila prin mari diviziuni administrative care tree dincolo de &Ansa, ap i supt raportul religios, pe baza, de altfel, a existen-cei elementului catolic secuiescceangau pe ambele laturi ale CarpaIilor, sa se desfaca aceste parii secuie0i, cu un caracter a a de neted determinat, de departatul Scaun de Alba-Iulia, care nici nu-i poate stapani din cauza distaniei, pentru a se alipi la acea episcopie catolica de Ia0, care pastore0e pe credincio0i ei din regiunile Romanului i Bacaului. Episcopia aceasta, care a inieles ce inseamna a trai in Statul romanesc, are astazi in fruntea ei pe parintele Robu, un adevarat Roman de religie catolick oricare ar fi, de altfel, originile familiei sale. De curand, cineva cu tragere de inima pentru bieii no0ri oameni de acolo, cari au fost facqi Unguri curati, in iceiai masura, evident superficiala, cum au fost prefaculi i Italienii intrebuinlqi odinioara la lucrarile

361 362 SFATURI PE INTUNEREC de cale ferata, cari se jura astazi ca sunt Maghiari adevarali, a semnalat marea greseala de negligenp, care se poate califica Ina de criminala, pe care Statul roman o face si 'Ana astazi, trimeiand in regiunea maghiarizeta din Secuime invaiatori s'i invavatoare cu mult prea tineri ca sa poata avea o influenia si cu totul saraci, tot felul de copilandri si de fetice, neavand macar o familie pe care sa se poata sprijini, si carora Statul nu li-a creat prin Improprietarire o situalie cu desavarsire predominanta, in mijlocul satului unde sunt trimesi. Cred ca de aici, dela Radio, se aude si prin Ministere, si, daca nu ma insel in aceasta privinia, una din cele dintai masuri care ar trebui sa fie luate si la cel de Educa/ie si la cel de Agricultura si chiar la acela al Apararii Nalionale, care ar putea sa aila un sens de aparare si in interior, pe care il pierde prea mult din vedere, ar fi, si ffira zabava, aceia de a face din invaiatorii români si acolo, dar mai ales acolo, asa cum propusesem eu odinioara, and am trecut pe la Ministerul Scolilor, centrul si inima satului intreg. Si, fiindca invaiatorul trebue sa se sprijine pe preot, nu este ingaduit ca oriuncle ai nostri au incetat de a fi ai nostri sa nu existe biserica noastra. Si nu o injghebare de lemn, ci o trainica zidire de piatra, in faca bisericii care a luptat impotriva noastra si ni-a mancat credinciosii na-tionali prin ispita unei religii care de sigur n'a fost intemeiata de Mântuitorul pentru aceasta. As fi foarte bucuros, daca n'as fi creat si intarit numai convingeri, ci determinat, prin aceste cuvinte, fapte. 9 Decemvrie.

362 TABLA DE MATERII Pag. Solidaritatea national& 5 Regele Carol al II-lea ca aparator al intereselor nationale 11 Un poet francez despre Moldova: Edouard Grenier Rominii in poezia europeana Un imn italian din In amintirea zilei de 24 Ianuarie Caracteristica lui *tefan-cel-mare 37 0 prietena veche a noastra : Poeta Marie Nizet 42 Cum se creeaza o stare de spirit 48 Formula revizionismului ungar 54 Fundatia Romei 60 Marea, cum am cunoscut-o 70 Despre Basarabia 78 Frumosul * In conceptia poporului 86 Notiunea de 0 bine * la poporul nostru 94 a Minte *,i 0 cuminte * pentru poporul romanesc 101 Rant * ei sfintenie * la poporul romanesc 109 Despre. drept * i. dreptate e 118 Notiunea de 0 carte * la Romani Intelegere *, e pricepere * i I intelepcnthe * Domni * i 4 Imparati * 139 a Rázboiul * i s pacea In sufletul poporului mu:lanese. 146 Datoria * in conceptia poporului nostru 154 Intelesul cuvantului de I tari * 159 Tarani * in vechiul inteles al natiei 164 Domnie * i Stat * 169 Strainul * In conceptia poporului roman 175 4

363 364 TABLA DE MATERII Pag. Familia in conceptia poporului roman 180 Limba ca element al sufletului romanesc 187 Elemente necrectine In vieata poporului roman 193 Prevederi adevarate ci false 203 Pericolul conspiratiilor 209 Defecte de crectere 216 E cu putinta o noun Europa? 224 Distrugatorii civilizaçiei 230 Sensul miccarii lui Alexandru Ipsilanti 238 e Tara *, e Patrie 4, Imperiu * 247 Stat ci societate 254 Disciplina interioara 261 Romania la Expozitia din Venetia 267 Suedia regelui Gustav 274 Recunoacteri la vremea kr 281 Propagandele care ni lipsesc 290 Teatre ci teatre 297 Taina Elvetiei 304 Cei mai mici frati ai noctri, Romanii ladini 313 Viitorul Statelor mici 322 Ideea nationala In decursul istoriei universale 328 Valoarea dreptului istoric 341 Dreptul rechemarii la natiune 354

364 MONITORIM OFICIAL El IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA BUCURESTI, 1940