ANTON DUMITRIU ORIENT OCCIDENT BUCURETI.

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Dimensione: px
Iniziare la visualizzazioe della pagina:

Download "ANTON DUMITRIU ORIENT OCCIDENT BUCURETI."

Transcript

1 ANTON DUMITRIU ORIENT s. OCCIDENT BUCURETI

2 In editura SOC. DE CULTURA NATIONAL- LIBERALA _. ( au aparut : CUVINTE CATRE ROMANI Gheorghe I. Bratianu _ s. GOSPODARIA SATEANULUI Alexandru Alirritint$teanu LIBERTATE $1 EXISTENTA Mihail nrci4anu SFARSITUL OMULUI NOU Gheorghe Bumbelti. ORIENT $1 OCCIDENT Anton Dumitrlu

3

4 ANTON DUMITRIU -: ORIENT *I OCCIDENT _.( 9.-, BUCUREVI

5 De acela# autor : Lucrari : Valoarea Metafizicd a Ratiunii (Ed. Cartea Romaneasca, 1933). Bazele Filosofice ale,ftiintei (Ed. Sobietatii Rom. de Filosofie, 1938). Logica Noud (Lucrare premiata de Academia Romansa, Bucurestil 1940). Logica Polivalenta (Ed. Viata Literara, 1943). Studii : (apkute in brosuri). Marea Ignorantet (Sm. Rom. die Filosofie, 1936). Destin si Istorie (Fundatiile Regale, 1937). Evolutia Legilor Naturii (Soc. Rom. de Filosofie 1937). Misticigniu/ lui Descartes (Soc. Rom. de Filosofie 1938). Disciplina Spiritului (Funclatikile Regale, 1938). Stiirird si previziune (Fundatiile Regale, 1938). Cunoastere 1 Microfizica (Fundatdile Regale, 1939). Sur le principe d'incertitude (Scientia", Milano, 1940). Logica lui David Hilbert (Fundatiile Regale, 1941). Stiinta si Incertitudine (Caiete de Filosofie, 1942). Hasard et Science (Saientia", Milano, 1942).

6 PREFATA Prater/ma hicrtirii de fates este Occidentul, aceast'd lum.e bizard, unde imteligenta, intr'un elan prea moire, s'a intors destructiv, impotriva ei inscisi, s'a infrant singurd. Orientul nu este dead un termen de compamtie. Dar, in aceastd fume incremenitd a Soarelui-Rdsare putem descoperi unele preocupdri, care an scapat, in general, mentalitatii europene i care, cercetate mai deaproape, aratti ca telchilibrul tradus 1,a exterior pri'n aceastti inghetare aparentd, se datoreste punerii unei probleme ignorata de cultura noastra. Toate solutiile occidentale, toate domeniile de,investigatie, privesc, hnai mutt, ceeace este /In afar omul, decat ceeace este inlauntrui tui. Individul se reflecteazd in natures qi cucerirea acesteia inseanind pentru el, propria lui cucerire. El este in obiectele pe care le posedd, in actiunile lui, in price, dar nu este, in el insusi, nimic, sau aproape nimic. OrientulA a avut o viziune inverses : in om se reftecteazti intreaga lexistentei, qi pentru a ctiftigd lumea, individul trebue sd se cucereasca pe sine. Noi avem metode, din ce in ce mai puternice, de a stapani lumea, dar nu avem nici o metad'd de a domina propria noastrd natures. Deaceea atergeim, tot timput

7 6 dupti posesiunea tuturor iluziilor, dupti lucruri efemere, care nu vor fi dealt in mod aparent ale noctistre. Nu vreau sa spun, ca Orientul ne aduce solutia, ceea cd ar fi o eroare tot atat de mare, ca qi aceea de a desconsidera problema. Dar Orientul ne of era o problem(/' fi in aceasta consta mesagiul lui. aceasta mare problemd, mai vasty deceit toate celelalte, este cea, mai apropiatti de noi, qi, poate tocmai deaceea, mai grew vizibila: suntem noi in$ne. Pm-in stiinta sa, Occidental va putea da, desigur, altd solutie, mai putin complicatti de explicatiile mitice orientate; dar, nu este mai putin adevarat, cd nu va putea sti ignoreze ceeace este mai important &cat toate lucrurile existente inconjurdtoare : omul qi problema lui. Aceasta incercare, pe care o dam astdzi luminii tiparului, s'a redus, voit, la o discutie general(/ a chestiunii, 6 o problemti de principiu. Uncle din chestiunile desbcitute aici vor fi relivate strict intr'o alts ludrare. Pe cat a fost posibil, am climinat balastul eruditiel, odutcind sa infeilistim, mai molt, cadrul natural al ideilor. ftt. aceste ridei, cu cat vor fi mai putine, cu atat vor exprima lucrurile mai bine. Cdci,...tot ce se gtie, ce nu a fost auzit numai vajelind qi.magind, poate fi spus in trei cuvinte ". Sant torbele lui Kuernberger, pe care logicianal Ludwig Wittgenstein le aseazti pe frontispiciuill tratatubui sdu Logico-Phitosophicus. A. D.

8 I. CRIZA OCCIDENTULUI Nu mad 'este o chestiune de meditaile filosofica, con- Atatarea ca Europa trece printr'o criza.. 0 dezorientare completd s'a insinuat in sufletul omului pasnic, in anima burghezialui comod, ca si in mintea acelora fedmantati, in_ general, de intrebdri. Toate categorale sociale, oamend, de afaceni si filosofi, ignoranti sa intelepti, politicieni si teoreticieni, burghezi si proletari, au fast cuprig* de panice incertitudinii. Nimic nu mai pare sigur, totul este fluidic, arice are un caacter de inspd'imantator pirovizorat: ideea ca si viata nasals-bra cea de toate zilele. Demonul distrugerii domira toate acteffe noastre, in ordinea abstracts sau in cea cancretd. Si peste ruinele acumuaiate In toate domethile, un semn de intrebare se ridied, ca o imerisa plated funerara : care este termenul final al acestei tragedii? Spre Ice abis se indreaptdi omendrea? Catre ce mare a moor.ii isi face lac fluviul tuft brure, ce as inundat Occidentul? Este adevarat, ca in special, razboaele, care au insan-

9 8 ANTON DUMITRIU ruinat Apusul, au sugerat ideea de criza a Eu- gerait 1 rope!. In ele se oglindeste impresionanta si mai bine definita, imaginea Soarelui insangerat, care apune, poate definitiv, pentru ziva europeana. Imediat dupa primul ralzboi mondilal, in. 1918, un japonez, Marchizul Olcuma. stria in Aanerica : In fata unor fapte de aceasta natura nu pot face deck sä ma intreb data civilizatia europeana nu este pe marginea unei ruin definitive? Ma intreb dada aceasta stralucdta civilizatie europeana nu a ajuns la acelas punct unde se gaseau acelea ale Greciet Rome!, Egiptului, Babilon-ului san Indiek, Inaintea disparitdei tor. Toarte lucruriile din lumea aceasta sent supuse decadentei si ruinii. Dupa ce au alums la zenit,!twerp sä decline incetul cu incetul, dar egoismul este prima cauza a ruinii lor" lea tema esentiala a cellar can s'au ocnpat de criza Occidentului, socotind-o o perloada catastrofica, de decklere : un declin al umanitatii. As fi tentat sa citez un numar nesfarsit de autori, care incep win a considera epoca actuala ca un apus, ca o decadenta si o dezagregare funciara a ceace a dat mai bun omenirea, pang acum cultura si civilizatia occidentals. Astfel, un Oswald Spengler va scrie o lucrare masiva, in scopul acesta, Untergang des Abendlandes, in care, ea un lux de argum,ente obscure, va cauta sa arate ca fiecare cultura are un clestin circular, ca si omul : se naste, ajun.ge la maturitate, apoi.se anchilozeaza si moare. Cultura noastra ar fi ajuns in ultimla faza, aceea a batranetik. ; astazi ea se ga,seste intr'o stare de di.solutie si nu vor mai ramane din ea decat vestiglile, asa cum au ramas, de pilda, in Egipt. 1) Citatul este dat de Charles Gide, in studiul. L'Europe de demain" (Soientia, pag. 208, 1919).

10 ORIENT BSI OCCIDENT 9 Un Ludwig Bauer ne va bird Visa Agonia unei Lumi, pe dare um, Henri IVIassis i va propune sa o apere in Defense de l'occident, de pericolul' niasticei asiatice; un Rene Guenon va vedea Criza lumii moderne in lipsa de traditii si de adevaruri revelate, pe care le va cauta in Orient; un. Berdliaeff va vedea esirea din criza printr'un Nou Ev Mediu ; iar un mate Keyserling. va propune un nou ideal de intelepciune, isvorit din cercetarea gandirii orientate. Dar trebue sa ma opresc; nu este nevoie sa ni se demonstreze ca exists o criza, ea este prezenta pretutindeni, avem constiinta dramatics a ei : not o traim. Ce este o criza? Dupa Spengler, criza culturii occidentale sta in rasturnarea valoriltor. Declinul unei culturi se manifesta printr'o criza a valiorilor crenate si acceptate de generatiile anterioare. In faza critics, aceste valori sunt contestate, interpretate, criticate si respinse. 0 astfel de revolutie negativa ar fi inceput, in Occident, od'ata cu Jean Jacques Rousseau sinihilismul european s'ar fi accentuiat prin Schopenhauer, Hebbel, Wagner, Nietzsche, Ibsen, Strindberg, etc. In epoca de infiorire a unei culturi credo Spengler normele si valorile sunt traite instinctiv. Decadenta este o perioadd de teoretizare, in care valorile stint speculatii. ;abstracte, toemai fiindca nu exists in concret. Tin domeniul etic, de pilda, in loc sa se pilece dela valorile morale, pe care viata le iniipune organic si necesar, acestea sunt fagadueine unor sisteme teoretice si viata se desfasoara Med' suflet, 'taxa certitudinile directe ale instindtului, sub conducerea intelectului viata avea'un suflet, si sub tutela inteligentei abstracte, acesta a murit.

11 la ANTON DUMITRIU Este si adevar si eroare in tafirmatia lui Spengler. Simplul fapt inga, de a -rasturna valorile instaurate in treaut, nu poate eonstitui un dechin ; el nu poate: primi, in sees pejorativ, Mot nurnele de ardza. Daca privim omenirea, in ansamblul ei, ca o singura fiina, putem constata Ca ea si-a schimbat continuu modalitatea vieid ei dela primitivi si pana astazi. In particular, Ocpidentul poate fi reconstitudt istoric, ca o realitate permanent sehimbatoare : s'a crazut totdeauna, ca idei sau doctrine, forme si institutii invechite pot fi inlocuite prin altele mai bune si mai potrivite cu mentalitatea unei epoci. Ar fi, astfel, omenirea in permanent dealin? 0 astfel de afirmatie nu poate fi sustinuta, ffindca ar pune perfectiunea in oamenii_ primitivi, in nuditatea absoduta, in neantul intelectual al salbateculud. Este adevarat ea Spengler erode, ca diferitele culturi, care au existat sau exista astazd, cunt inahise, ca nu au nici o ccsmundcatie intre ete, si ca nu pot fi intelese ca stadii diferite si ierarhice ale evolutieti umanitalii. Dar, in felul acesta, in cadrul unei aceleiasi culturi, omul ca sti criterdile vieiii lui ar fi un drat complet ii definitiv, nesusceptibil de,perfectionare; sau un simplu mecanism Mstinctiv, a carui crestere ar fi sarcina exclusiva a naturii, un elan vital sau 'Doak, inconstient si obscur... Actiunea constienta a inteligentei ar avea un caracter nefast si destructiv: prin ea valorile s'ar pulveriza si indoiala s'ar introduce in orice dorneniu. Examenul critic, specific mentalitatii iuropene, ar iconstitud, prin el insusi, o faza de dedlin si alegerea liberal a criteridlor vieii ar laiduce, fatal, crdza in inima ei. 0 crizei inset nu poate fi o simple-1 rcisturnare de valori; ea constet in faptul si aid este gravitates ca se inlalura valori cari au avut o circulatie, fcirci a fi inlocuite

12 ORIENT *I OCCIDENT 11. 1) The objectivity of value, Traivaux du IX-e congres dlv losophie, Paris, ) Op. cit., p. 27. cu altek. Daca unui stat, care nu a avut o constitutie, ii dam una, adilca, dace dint'un stat care a avut o structure arbitrara si confuza, tacem un stat cu o structure constitutionata, nu poate fa vorba de, o criza, ci de tin progres. Dada in arta introducem alte principial, cu inlaturarea color vechi, nu ne aflam in fate, unei crize, ci in fata unei schimbari mai adequate m.entalitatii momentului, ssi asa si in alte domenii : schimbarea unor valori, prin altele, nu constitue, alnevitabil, un moment de recut. S'ar putea raspunde, ca odsta o ierarhie a valorilbr, si ca Substituirea unor valori noui, celor vechi, poate insemna, totusi, o criza, atunci cand prirnele sunt inferioare ultirnelor. Un criteniu de ordine penrtru valori nu exista insa pang arum, iarr p evaluare a valorilor insesti este o operatie relativa, care depinde de criterkul ales. Valo rile au un caracter suibiectiv, ele sunt artificii,,si o satisfactie data unor tendinte,ale oamenilor" scrie S. Alexander1). Oblectivitatea for nu ar consta intr'o oaredare cionstrangere a naturii asupra spiritutlui, spune acellasi autor, intr'o coerolivitate intrinseda a lucrurilor, a obiectivului, ci in constrangerea exercitata -de acordul inteligentelor asupra rnintii individuale 2). Actiunea spiritului instaureazta regnul unor valori, si nu actiunea for directs i obiectiva asupra noastra. Lasand la o parte discutia vasta, care poate fi urmarita indefinit in domeniul axiologic, o apreciere de ordin pur formal a valorilor va putea avea, singura, o garantie in ea insasi. Din acest punt de.vedere, o valoare nu este decdt un centre organizator al unor act/vitt/1i, sentimente sau idei. Valorea este un focar din care raddlaza. o struc- phi-

13 12 ANTON DUMITRIU tura. Valorile, care doming, la un moment dat, cultuta qi civilizatia, denota, astfel, o anume organicitate i cu cat aiceasta organicitate este mai complete, cu atat valorile sunt mai vaste. Singura ierarhie posibila obiectiva a valorilor este aceea a vastita-tii domeniului pe care-1 organizeaza. De aceea binele urmarit de un individ, pentru sine, este o valoare minora fats de binele care se ath-eseaza unei grupe din ce in ce mai marl de oameni. De aceea adevarul cttlntiftc, Bind accesibil oricatei inteligente, 09pata o valoare universala, spre deosebire de adevarurile afirmate indirvidual, incapabile sal organizeze lumea idellor. Si tot astfel, in arta, in politica, in sociologie, etc., valorile vor avea un caracter major, cu cat structurile pe earl le vor intfiinta vor fi mai ample si mai riguros organizate. Si acum, se poate observa, Ca lidocuirea' unor valori vechi prin altele noui, pentru a nu conduce la o criza si un declin, trebuie sal coordoneze eel putin egal, data nu mai molt, domeniul pe care-1 structurau cele vechi. Cu alte cuvinte, data un sector al cuffturii sau ail civilizatiei este ingustat de interventia valorilor noui, daca noua Tut structural lass alara un segment de activitate i gandire, pe care nu-1 mai fun_ deaza, ne gasim clarasi in criza, deoarece, prin definitie, dinteun don-1mhz am exclus unele valori. Pe scurt, criza exists, dacti excludem, pur 1t simplu, valorile vechi, fart/ a le in/ocui; sau dad/ le substituinz altele noui, mai restrange deceit cele vechi. Sa examina*m situatia Occidentului. Ceeace se poate observa, dela inceput, este o stare de confuzie turburatoare. In domeniul social se cauta principiile unei societarti noui, dar s'a inceprut eliminarea celei vechi. Chiar daca se formuleazg unele principid sociale, ele sunt par-

14 ORIENT $I.00CCIDENT 13 tibulare fiecarei colectlivitati. Insal, mai mult sau mai puffin, statele europene erau constituite pe o struetura comuna Vii, ceeace este important, este ca aveau un acesisterm ideal de valori. Se respinge astazi ceeace for_ la i ma un principiu mai vast, in folosul unui principiu mai redus. Conflict-at este inevitabil, Se cauta a se funda os filosofie a fiecarei natiuni, o arta nationals, sau, in general, un ideal, care sa nu fie idealul altora. Este o goanebuna d.upra principii, care se irnprovizeaza, neavand at decat o voloare particulars. Criza actuala se defineste printr'o ltipsa de valori, sau prin introducerea unor asaa zise valori particulare, pentru care.1uptam, ea i cum ar aveia o semnificati.e universals. Iota, sumar, in ce consta criza Occidentului. Ea se caracterizeaed nu atat prin rasturnarea valonilor, cum oredea Spengler, nu atat prin faptul ca valorile nu mai fac parte din insasi existenta noastra, ci mai cura.nd pain inexistenta vastelor valori, susceptlibile sa ordoneze, sa centreze, Intreaga activitate a omului, in familie, societate, in omenire sau in cosmos. Nu fiindca nu traim pe baza unor valori etiee date, ne sblatem in aceasta conflagratie, care a cuprins intreaga luane, cu fiindca am pierdut din vedere valorile ideiale, singurele capabile sa reflecteze o armonie si o organicitate in gandire, simtire sau actiune. Desigur, o valloare ideals nu poate- fi realizata concret, prin mijlooeele imperfecte de care dispune omul. Dar existenta ei, ca un punt cardinal al nazulntelor noastre, ar callauzi sperantele, vointa,- certitudinile si ineertitudinile vietii. 0 asemenea stea polard a oridarei activitgrti nu exists in Occident. Conduita noastra este ghidarta de rneteorii efemeri ai tuturor ideologiilor particulare si meschine, de idcaluri marunte si zadar, 'lice, care despiart omenirea, in be sa o unifice.

15 14 ANTON DUMITRIU In special, in lumea ideilor, uncle au semnificatia de praricipii valorile au devenit din ce in ce mai restrange. Dacg principiu mai inseam.na si ceeace este esential, putem vedea intreg conflictul lumii actuale in disparitia treptata a esenti(affului. Bogatia de rezuttate, pe c.ari le-au inscris rnunca gi efortul extraordinar al occidentului, 1-a Last, in mod paradoxal, fatala : Oocidentur s'a pierdut in detalii, cand nu s'a ratacit ciamplet ; el si-a pierdut orizontul, din pricing Cal s'a afundat in adancimile amilnuntului. Dar numai die p& marile final imi, vizinnea devine mad ampla; c(thiul, care priveste de pe. piscul muntelui, poate scruta marile depeartari... Astfel si-a pierdut Occidentul marine probleme, si in aceasta consta criza KA. a a Este evident, Ca ne ga'sirrn in fata uned dezagregari. E- xista -ceva viiciat in lumea OcCidentuldii. Am recunoscut, intr'un palm examen general, cauza acestei crize, in lipsa de \talc). ri, in inchinarea la valori particulare, in confuzia si absenta priaicipvlar. Aceasta se traduce, in concret, printr'o situatie dintre cele mai bizare. Jocul de fapte si de actiuni, actele indivialor ca si ale statelor, nu sunt dominate de principid directoare, Explicand actele noastre prin motive qi valori particulare, nu mai este ideea care justified actul, ci acesta justified ideea, Mecanismul lumii s'a intors. Explioatia, si cu aceasta motivarea unui lucru, se face, integrandu-1 intr'o idee generaid, deja admisg. Aceasta este mersul normal al rationamentului, care pleaca dela general la particular. Jus-: tificand activitatea lrui prim idei particulare, gasite ad-

16 ORIENT $1 OCCIDENT 5 hoc, Occidentul a rasturnat problema : nu mai este vorba intrucat o actiune se integreaza inteun sistem de Wei, si este compatibila cu el, ci de a gasi idei particulare, care sid explice o anumitd activitate. Antecedentul problemei este schimbiat: actut premerge pmitncipiului.,,also am An fang war die Tat", va conchide lume3a occidentald, odata cu Goethe. Deoarece se pot gdsci idei particulare, care sa sprijine accidental rice activitate, aceasta s'a deslantuit orb, tocrnati fiindca nu mai este stapdnitd de principii. Se poate constarba astdzi o hipertrofiere a activitdtii, o preoioupare idemonidd de a face". Primatul faptului, iata ce conduce astazi viata individului. Am deslantuit sentimentele cvi resentimentele noastre, si am cautat sa le ddrn curs in faptele cele mai bizarre, care necesita doctrinele cele mai absurde Si contrare. IdIeile? nu sunt deck anexe sofiistice, de naturd propagandistica slam. retor-ica. 0 logica morbidd conduce desfasurarea vietii noa.- stre. Cunoscutul psiholog Ribot a anadizat in &verse mizuri patolog:ce,.aspectele mecanismului logic ; el, a.constatat o logicd speciald, o infantuire curioasa, pe care a denrumit-o logica sentimentelor. In logica obisnuitd se dau premisele si se cautd apoi concluzia. In login sau mai bine zis, ilogica sentimentelor, se da, mai intai, concluzia, % se cauta premisele care i se potrivesc. Concluzia este dorita, cdutatd tai se impune, prin premise artificiale sau particulare. Aceasta logics morbida guverneazd activitatea Occidentului unui act, dare este dorit, i se cautd premise justificatoare. Dar acest act este orb. Asa a devenit omul o simpla forta printre alte forte, o simpra actinne in reauzarea oarba, o ene7gie in permanenta epuizare.

17 I 6 ANTON DUMITRIU In cairtea a :eincea a Istoriei Naturale a lui Pliniu, gasim un pasagiu ciudat : n fierarille din Chipru, scrie Pliniu, se poate vedea o mused mare cu patru picioare : unai o numesc pryald, altii ii dau numele de pryaustd. Ea trae te atat tamp cat se afla in rnijlocul flacdrilor ; daca sboard mai departe, moare", Nu: stiu.cat aidevar poate confine faburoasa poveste a lui Pliniu. Dar omul occidental seamand cu aceasta pryald : of nu poate teal decat in foicul sen.zatiilor si al agitathlor continua. Inteo lume calms, moare. Renuntand la principii generale, el 0.-a dezordonat activiiatea Si ii-a dat frau lilber. Dar renuntand la modalitatea normald a ractiunii, el a rennintat la insaci inteligen.ta sa. Ia fata spectacolului, pe oare it prezintd Europa, versurile poetului ne revin in minte, lard sd o vier. : Noi slam venuti' al luogo ov'io t'ho detto, Che to vedrai le genti dolorose, Ch'hanno perduto it ben dello intelletto". Sunt vorbele, pe care Virgiliu le adreseaza lui Dante, la intrarea in Intern

18 II TRAGEDIA ISTORICA A UNEI LUMI. Am vazut, ca, viata culturala si sociala a Oeddentului este confuzg, datoritg, in primul rand, lipsd de principii universal admire. Daca acest fenomen ar fd unic in istoria Europei, am area dreptul sa tragem incheerea, ca suntern Intr'o epocg de decadencg, de declin, si ca peninsula de la capg.'tuil vestic al Asiei a fost insvadata de intunericul zeului mortii : nu soarele lui Apollon va strgbate cerul european, de arum inainte, ci un astru obscur si mort, patronat de Erebos, zeul titular al tenebrelor. 'Spengler, ca si Massis, sau Guenon; ar avea dreptate. Dar este II:For sg ne convingem ca nu este asa. Aplecati doar pe istoria faptelor din timpul nostru, pierdem din vedere ansamblul istoric al Europei ; un fenomen psihic, explicabil dealtfel, ne face sg credecrn Ca lumea trecutului a fost mai bung decal lumea noastra, fidndcg o cunoastem de la depgrtare; die la oareaare distantg insa, asperitatile, defectuozitatile, asimetriile, se micsoreaza, devin detalii neinsemnate, pang cand privite

19 18 ANTON DUMITRIU convenabil, ele se sterg cu totul. Astfel se poate, de pilda, ca lung de pe cer sa para un disc circular cand ea nu e nici disc si nidi perfect circulard... Daca o privim printr'un aparat optic maritor, care o aduce mai aproape de ochiul nostru, ne dam seama imediat de iluzia noastra. Imi pare, ca la fel stau lucrurile si cu faptele istorice: distanta noastra de ele provoaca ochiul sa le ratuseze, sa nu le mai vadq monstruozitatea si cliformitatea lor. Din vremea Rornanilor si panes astazi, fiecare secol a repetat ca un lecou, exclamatia lui Cicero: 0 tempora, o mores! Fiecane epoca, fiecare generatie a considerat generatille precedente mai fericite. Intr'o (carte intreaga La tristesse contemporaine", H. Fierens-Gevaert s'a silzt sa deserie tristetea decadenta in toate domenille, a lumii actuale, care althclata, putea sa-si fixeze privtrile ca."tre o iluzie dominanta", dar astazi Lsi-a pierdut toate iluziile. Este adevarat, se poate recunoaste, ca in aceasta melancolie a trecutului este o tristete ; dar aceasta este tocmai ratacirea noastra, care ne face sa atribuim trecutului o valoare i prezentuldi nici una. Profesorul P. P-.,Negulescu, intr'unui din cursurile sale, se stradula sa,a'rate, prim citate ilustrative, luate din scriitorii recunoscuti, de-a-lungul istoriei, regretu.l acestora pentru timpurile trecute, s constatarea ca traest vremuri mai rele. Oamenii au avut, totdeauna, constiinta unei rasturnari de valori, si nostalgia trecutuhri sau speranta unui viitor mai bun. Totdeauna s'ar fi putut face deci o teorie,a declinului Europei, fiindta, in fiecare epoca, sdriitarlii. de care vorbearn, ar fii putut constata substituirea unor valori minore, altora majore. Chiar si in timpurile, pe dare not le numim, dintr'un sentiment romantic, fericite, vreau sa nurriesc epoca Heila_ dei, existau ganditori de prima marime, care preconizau

20 ORIENT $1 OCCIDENT 19 o schimbare, pe toate planurile. Ce reprezinta astfel, RepubIlica utopica a lui Platon, care s'a dovedit si mai iluzone, prin incercarea filosofului grec de a o realiza la Syracuza, incercare sfarsita atat de tragic? Ce_ semnificatie alta, putem acordta Politicii, lui Aristotel, decat aceea ca e o intentie de a,perfectiona moravurile societatea, mentalitatea vremii? Dealtfel gandirea greceasca a fost preocupata mai mult cleat se banueste, de derficientele soccdalo-culturale ale lumii hallenice. Insusi Herodot trateaza despre un guvernamant perfect ; se pare ca si celebrul sofist Protagaras a avut un proect,de stat perfect in scrierile lui, Antilogica. Aristotel pomeneste de un Phaleas, de un Hippodamos, care ar fi' expus, in scrieri pierdute pentru noi, teoriile unor state ideale. Desigur, si sunt motive puternice ca sa credem, ideea unor cetati perfecte preocupa pe filosofii greci, Inca mai mult decat ne permit sa traigem concluzia informatille ice ne-au parvenit, si prababil, Inca multe utopii grecesti nu au mai fajuns pans la noi. isa nu credem, ca aceste incercari insemnau preocupari particulare, de ordin politic numai. In ele interveneau canceptiide fundamentalle despre lume, despre am si despre vialori, in general. Pentru Platon, statul trebue sa fie construit pe baza unui principin ettc; dar binele se.confunda, la Platon -, cu adevarul. Iarta-ne in piing metatizica platoniciana! Sacietatea lui Platon sau a lui Aristotel, era organizata in conformitate cu principiile filosofiei lor; cu aceasta, ea se incadra intr'o problema -mult mai vasta, aceea a lumii, a cunoasterii adevarulni i binelui. Dar nu e in intentia noastra sa analiaam operele polltice sau filosofice ale ganditorilor greci. Ceeace am voit

21 20 ANTON DUMITRIIF sa relevam aici, a fost faptul, ca in ins.* 1umea greoeasca, exista constiinta unor maladii generale, care tre. bufau, cu necesitate, eliminate. Platon sau Aristotel, Hippodamus sau Protagoras, ar fi putut conchide : dacd nu se realizeaza in praotida oomunitatile perfecte pe care lepropunem, lumea greceasca e.amenintata de o oatastrofk ea se afla in declin si nurnai printr'b interventie energioa si eficace, pe baza unor principii admise tooretit, valabile adica universal, ea via putea fi redresata. Platon ar fi putut, in felul acesta, sa scrie, in locul Republicei", Declinul Hellenismului", iar Aristotel, in lolcul Poli-. ti,cei", Criza lurnii grecesti"... Nu vpm urmari istonic diversele utopli, care sau nascut in cursul secolelorr. De la Utopia unui Thomas Morus, la acel Leviathan al Jul Hobbes, de la Comtractul Social al lui Rousseau, la Capitalul lui Marx, etc., toti reformatoriii, pe on ce plan s'ar fi aiezat ei, propuneau o societate ideala, care sa inlocuiasca societateb. decadenta si imperfecta in Care traiau. Examinand acest proces continuu de reforms, care are un caracter tragic, qt. e specific Europei, nu se poafe desprinde deck o concluzde : sentimental de cried, de imperfectiune a intregel culturi occidentale, este o constant istoricei a evolutieiomenirii europene. Este constiinta perm anenta tragica a Ocoidentulvi, care crede ca sufera mai mult deca sufera in realitate- Corolarul acestui sentiment este dorinta de a schimba, de a face perfecte toate lucrurile din lume societatea ca Si omul. De aici urmeaza o agitatie perpetua, o neliniste permanenta, care incarca sufletul europeanului cu -un dinamism, bizar, sursa tuturor solutalor perfecte., pe care le oonstrueste pentru a le abandona, si a incepe de la capat iarasi, si aka la nesfarsit. Dar, cum o rernarca.

22 ORIENT si OCCIDENT 2 t just Guglielmo Ferrero, omul care voeste sal perfectioneze un lucru mai mult decat poate, sfaryeste prim a-1 distruge1). * * S'ar parea, ca in istoria Ocoidentului, se pot observa si perioade de echilibru, de unificare, nu numai d'e anarhie princtiiaiala. Mai mult in comparatie cu aceste perioade judeca teoretietienii decadentei Occidentuliti, si- -tutatia actualg. Gandatorad de tip religios vor regreta Evul-Mediu Si structura religioasa a acestei epoei ; asa -va face un Bercliaeff sau um Guenon. eel de tip politic vor inviclia imperiul roman, sau eel al lui Carol cel Mare. Altai, in care se Irnbing arnandou'd vor -pretui structura teocrata a Bizanulua, in care Basileul era si episcop, episeopul din afara" sau,,epiacopul cu sable"... Se cuvine deci, sa' examingm, in liniarnentele for generale, si cateva punete de echilibru,europene. Nu se poate nega, ca imperiul roman a constituit o mare unitate, unica poate, in istorie. Romanii erau oameni duri, stramti, poziti*ti. Ei nu voiau St tie nimic despre speculatiile abstracte. Nui-i interesa decat via.a practica si ceeace ar fi slujit conduita individului sau guvernarea popparelor. Romanul oonsidera gandirea filosatica, discuitille de principia, ca incompatibile cu dernnitatea unui om de stat... Asa se face ca,,atunci cand celebrul filosof grec Carneade, insotit de Diogene din Babilon, yin ca ambasadori la Roma, pe la anul 155 inainte de Christos, batranul Caton expulzeaza pe acesti trimisi ca perieulosi pentru ordinea publica. E drept Ca 1) Guglielmo Ferrero : Entre le passé et l'avenir, p. 18 (Paris, :1926).

23 22 ANTON DUMITRIU dialecticianul. Carneade tinuse in orasul etern doug conferinte Succesive, vorbind pentru si impotriva justitiei..; ceeace zapacise putin inteligenta calma a locuitorilor Romei. Mai tarziu cu cinci ani, um senatus-consultus izgonea din Roma pe totii filosofii si retorii strain, pentru a lithsti apele turburate de discutiile lor. Deaceea Romanii nu au avut filosofi eriginali; chiar Cicero, Lucretiu ori- Seneca nu sunt decat nis.te eclectici care adopta teorii filosofice grecesti. Parra si literatura Patina, ce imita_ irr esenta' literatura greceased, nu era isvorita din aceleasi motive aclanici, care o produsesera in Hellada. He llenismul era o soda, asa cum peste aproape dada milenii frantuzismul va deveni o mods. 0 afectare a elegantei_ si a bunului gust, iota ce inseamna literatura romana. Tot ceea ce impunea Romanului era de domeniul juri dico politic. Prin. aceasta -lipsa de scrupule principiale, Romanii au izbutit sa,creeze imperiul eel mai vast pecare 1-a cunoscut lumea. Grecii nu considerau pe barbari demni de:a face parte dim societatea omeneasca ; ei_ nu sunt cleat materia servila a civilizatiei hellenice", va spune Aristotel. Alexandru eel Mare va trece peste aceasta Jconceptie, specific greceasca, si va Incerca marea aventura a unui imperiu mondial.,wealul Macedonului va obseda Roma ; deaceea Polyb avea perfecta dreftate nand scria ca nici Ptolemeii nici Seleucizij nu sunt succesorii lui Alexandru, ci Romanid. Roma a raspandit civilizatia hellenica in Italia, in Galia, in Spania sci in Africa de Nord. Dar aceasta imprastiere pe teritorale din jurul Mediteranei, nu s'a facut in spiritul roman, ci in cel grecesc. Ocupand Grecia, Romanii au fost coplesiti de civilizatia greceasca. Ea s'a infiltrat in inima imperiului si la periferia lui, pentru a raspandi ideia acolo unde forta o dispretuia. Dar ar fi o iluzde sa ne in-

24 ORIENT SI OCCIDENT 23 chipuim ca imperiul cladit cu truda de Roma se sustinea pe ideile grecesti. Nici macar gloria nu era decat un ideal subordonat intereselor.lor. Cum o remarca Scignobos, 'Rornanii au cucerit lumea mai putin pentru glorie decat pentru profit 1). Roma antica era un imperiu dominat de tiirania pro consulilor, de revoltele sclavilor, de rasboaiele civile, de luxul,oriental, die caruptie si de viciu. Primii Romani au avut idiealuri sobre. si ocariera anorurilor" era cea mai mare ambitie. Dar marile' domenii, spunea Pliant cel Batran, au pierdut Italia. Laconia cuceririi pentru cu.. cerire a marit imperiul in suprafarta, dar nu,mai in detrimentul adancimii. Roma constituia o unitate superintretinuta de o oligarhie a carei singura ambitie Mara, era de a profilia. Admiram, in special, Roma Cezariior, dar e de ajuns sa citim Scrisorile lei Seneca mu Satire le lull Juvenal, pentru a ne da seama, ca epoca for era epoca coruptiei ingroziioare si a ferocitatli. Nici un prin_ cipiu si nici o idee nu doming acest hibrid si colosal amalgam de popoare ; doar forta si Vointa catorva potentalli forma coheziunea imperiului. Montesquieu crede, ca in mod exclusiv, max irea republicei a Yost cauza caderii Romei. Mai curand se poate spume, ca micimiea ideilor, neimportanta principiilor, care stateau la baza statului roman, au lost cauza afahilarii lull. Roma, scrie Montesquieu, era facuta pentru a se maxi, gti. legiffe ei erau admirabile pentru acest-scop... Ea si-a pierdut libertatea pentru ca $i-a terminat opera.prea curand 2). Adevarul este, ca fata de ideile pe care le profesar Rama era facuta ;pentru a fi mica. Numai acest decalaj intre scopu- 1) Ch. Seign.oloos : Histoire de la civilisation antique, p ) Considerations sur les causes de la grandeur des Romains et de leers decadence.

25 24 ANTON DUMITRILT rile tideolagice latine, aproape inexistente, sau recluse la meschine interese particulare, si forta enorma pe care o deslantutila Roma, a fost cauza prabusirii acestui mare imperiu. Roma era un edificiu enorm, 'ridicat Vara; planuri arhitecturale. Cum s'ar fi putut dar sustine? Idealul roman era simpliu gi sarac: acela de a face din Romani un papal; dominant. Cu acest ideal nu se putea al- Catui manic durabil.: Bossuet, in Discours sur rhistoire universelle, crede ca una din cele mai nubile cuceriri ale Romei, a fast notiunea de libertate: Maxilina fundarmentala a republicei era de a privi libertatea ca pe un lucru inseparabil de numele roman" 1). Suntem astazi in posesiunea unui Material mai vast pentru a judeca institule si priincipiile romaine si Fustel de Coulanges va, conchide : Ne-a.m facut o iluzie lasupra libertatii la cei vechi, si pentru aceasta libertatea modernilor a fost pusa In pericol" 2). Aclmitram o- mulrime de cuvinte latine, presupunand ca ele nurnesc notiuni comune cu ale noastre, dar ele au o semnificatie deosebita, de cele mai multe on fara sixici un contact cu intelesul pe care il au in vremea noastra! In fond, Romanii au inlocuit, prin. cucerirea Greciei, o ciolizatie idedgogicd, printr'o Civi/izatie politic si administrative. Roma antics nu reprezinta un echilibru, ci un dezechilibru permanent : statul Cezarilor nu a putut rezista deck luptand clipa cu iglipa inlauntru sl in afard, lupte pe care istoria ni le descrie in amanunt. Si se poate conchide, ca opera Romei a fost folositoare mai putin siesi decat popoarelor subjugate, care au litat contact cu o forma de via colectiva superioara stadinlui in care se gaseau. L. Dumont-Wilden vede in ideea romana de 1) Op. cit., p ) La cite antique,

26 *ORIENT *I OCCIDENT 25 stat indivizibil si etern, trasa'turile esentiale ale patriei -europene, cari se schitau in zorile lum.gii noastre is- -torn"). Dar statul roman nu era, expresia unei idei, ci a unei forte ; o astfel de umitate nu a fost, niciodata, ideallul gancliirii europene, ci eel mult, rezultatul unor instincte, pasiuni si interese. Neavand a structure ideologica, lipsit fiind, actiha, de o ratiune principiala, forta lui contend in armata,- statul roman era mai fragil decal putiem sal ne Inchipuim, in mod obthpuit. Civilizatia pi cultura greceasca, fie chiar aceeo bizantina', pdtrunsa de crestirasm, nu a incetat decat in momentul tend popoare cu alts structural ideological au Invadat-o ; islamisunul, punand stap'anire pe Grecia, odata cu cgderea Constantinopolului, in 1453, pune capat unei culturi, care nu mai avea ratiune de.exthstenta pentpu ocupanti. Barbarii care au distrus imperiu1 roman, nu.au venit cu o cultural propnie si.cu Coate acestea nimic nu a mai ramas din imperiu, afaral cle ruin... Ce puteairn adinira la Romani? Mama unitate, pe care reusisera sal creeze iluzoriu prin foc si. arme, sip care nu corespundea nici unei iclei, ci numai ambitiilor unui rugnunchi de potent*? Imperiul roman nu era un principiu, ci o forty destructive, care nu uneia lumea ci o distrugea, sau o reducea la imposibilitatea unei rezistente. Este, adevarat, ca Romanthi au conitribuit la raspandirea civilizatiei grecesti, sub o formal superficiala, trebue sal o recunoastem, dar nu mai putin eficace ; aceasta insa nu a fost contrbutia intentionatal a &mei, cat mai mult clestinul si vigoarea artei, filosafiei, arhitecturii grecesti. Este adevarat iarasi, trebue.sal o recurnoastem, ca Roma 1) L, Dumond-Wilden L'evo/ution de l'esprit europeert, p. 25..(Paris, 1937).

27 26 ANTON DUMITRIIT ne-a legat cdteva idei junidice, ca ea a contribuit intr'o Ingsura oarecare, la civilizarea unor popoare barbare,_ Dar nu era in principiul statului roman actiunea aceasta. Pax romana era, in fond, un continuu bellum roma-. num. Dacca statul roman ar exista astazi, r1u stiu tine ar putea sa-1 acoepte, afard dear, de clasa conducatoare... Trebue Sa" to gandests la toate 'popoarele subjugate, la. ceea ce a facut statul din individ, la faptul ca.-1 redusese pe acesta la tin sinlplu mecanism social, pentru a,aprecia just valoarea imperiului Cezarilor. Putem sa admirgm grandoarea si fora Romei antice : nu putem insa sg-i darn adeziunea noastra intelectuala. Nu aceeasi pozitie putem. avea pentru imperiul Jui Alexandru Macedon. Elevul lui Aristotel incercase sa facal un si.ngur popor din Greci si din Barbari, sa uneascg toate popoarele intr'o vasta co-- munitate de drepturi, cultura ni civilizatie. Bra un plan ideologic gigantic, de a unifies Universul int:reg. El nu avea de scup distruga ci sal construiascg; pentru aceasta, el avea intreaga gandire greceasca, toga" cultura hellenica la dispozitie. Romanii nu aveau insa decat politica for imperialistfi drept ideal..daca Grecii nu ar fi cucerit spiritual pe Romani, imperiul roman ar fi fost pentru Europa, ceeacp. a fost, mai tarziu, imperiul mongolic al lui Ghinghip Khan. Numai ca, de data aceasta, barbarii ar fi venit de is Vest si nu de la Est... Ca considergm acum Evul Mediu, aceasta mare unitate cresting, care gaseste, astazi Inca, admiratori. Keyser ling face, printre a1 ii, un elogiu romantic al Evului Mediu, socotindu-1 epoca cea mai fascinanta a istoriei", si nu se

28 ORIENT $1 OCCIDENT 17 va sfn sa afirme, defa recunoaste ca gandirea nu av ea_ pe atunci nice o libertate, ca stramtimea orizontului intelectual stimula direct formatia morals a indavidulin prm el insusi" 1) Ca si curri- o moralitate reala ar putea sa nu fie un rezultat al prapnei noastre hbertati, ca si cum o desvoltare intenoara nu ar fi o monstruozitate, data ar fi o su,punere oarba si nu o icrestere libera Evul Mediu profesa o sclavie a spintulm, subjugarea si nu h- berarea lui Dar sa privim chestiunea mai de aproape. LAconstruota de catohcism avarid In Ifruntea ei De sand la o parte razboaiele absurde si structura politica feudala, care provocau conflicte in mod permanent, minore in general, dar intretmand o stare de agitatie continua, sa ne 0cup:4m un moment, da aceasta unatate spare - tttala Papa In prianul rand, se poate recunoaste imediat, din analiza faptelor astorice ca autoritatea europeana a Vicaului lui hsus era mai pupil de ordm religios, cat de crdin politic Si aceasta autoritate, fundata pe comphc,tati si comunitati ide interese, era sustinuta de regi atat timp cat ea oonvenea Carol cel Mare va pane bazele putern temporale a regilor preoti, din motive politica, si incoronarea lui la Roma in an-ul 800, de catre Papa Leon al III lea, va fi un act diplomatic si nu unul spiritual Se luta, in general, rascoalele populare din Roma( sti luptele teadale din secolul al X-lea i XI lea, carora, deseori, Pa Dii le au cazut victime Se pomenel;te numai de penitenta de la Canossa, dar see mita. de asediul Romei llui Grigore al VII-lea, de catre penitentul Henric al IV lea, a- sediu care s'a sfarsit prin exilarea Papei la Saleino Si Lri urrna, finalul puteru pohtice a Romei catolace, care se prabuseste prin i obia dela Avignon (1309) Ceea ce ne in- 1) H Keyserlang L'Art de la vie p 186 (Pans 1936)

29 28 ANTON DUMITRIU to eseaza aici nu e de a diminua puterea Papa litalu, ca de a-1 descoperi semmfiicataa ea., in cadrul evolutiei europene Forta de dominare a Romei catolice nu a fast decat o rezultanto a combmatnlor politice si nu un 'caracter al autontatu el spintuale Astfel se explica, pentru ce ImPoaratu german', sau regal francezi, vor apela la Papa si-1 vor recuinoaste, pentru a-sr asigura sprain-ma 1w, si vor lupta cu el, nand interventaa acestuia va disloca orgamzatia nirtereselor lua Care este semrufacatia faptului, ca tin Imparat cere iertare Papei, cu cenuse pe cap, ya neobtmand-o, 11 asediaza si-1 face prizomerul lui.9 Nu ga"- sitrn aica. mace un,element de autoritate sparituara Papa mu era dem decal un print oarecare, cu care se lincheiau.aliante sau &arum 1 se declara raziboi Se poate crede insa, ea doctrma catolica reahzase, eel putin in spirite, ceeace nu putuse realiza decat sporadic, in lealitate Exista o singura hanba de cultura, limba la- -tina, exista o singura filosofie, filosofia catolica Nu sa p tea gandi decat in spiritul doctnnei crestme catolice, -cea mai mica abatere amemntand viata indrasnetului Rugurile stateau gata sa-si primeasca victunele Catoh- Jsmul ar aparea astfel ca o unificare doctrinala a Occidentulua, ca o realrbate ecumemca, la care participa forlamente, thecare mdivid Tiebue sa furn insa foarte aten-ti cand vorbim de umtatea spintuala a Evului Mediu Doctrma crectind latina Incepe prin respmgerea cugetaru grecesti Parintu baserich in primele incepatun crestme, manifesta o ostilitate -puternica impotnva filosofiei Tertulhan declara filosofia o opera a diavolului" Dupa aceasta Incepe propriu zis Scolastica, care va fonda crestimsrnul pe baza filosofiei platoruciene este opera unor Scot Eraugena, Boethius, Sf Anselm, Roscelin, Abelard, etc Chiar in aceasta pe-

30 ORIENT SI OCCIDENT 2g. noada exists dispute teoretice, eiezii si excamunican In sfarit untneaza Soplastica perapateticiana fundata pe filcsafia lui Aristotel, filosolhe adusa prmtr'un ocol m Eu- L of a de Ogre Arabi Aceasta imibmaie a filosofiei cu teologia catalog, atange cuimea ea, in opera lua Thomas din Aquino Dupa acesta, Scolastica decade intrand in preajma Rena tern, in discutu superfkiale, care vor fi mai-tale pentru )catalicism Nu e vorba sa tacem un istoric al speculatnlor Evului Mediu Dar cand se vorbeoe de umtatea spintuala a acestei penoade, se neglijeaza aceste simple detain", care sunt doctrina Scolasta.ca a fast de a lungul Evului Media intr'o continua prefacere i dacg izbucnirile de co/10114g sa impotrivanle mai man') mentaonate de istorie ca fiend abateri de la lima traditionala, nu au provacat catastrofa catclicismultu, este ca orgaruzartia catolica, avea rnoloacede extermmare pentru opozantla ei, majloace, care aveau sa degenereze, in ceeaee =tea Occidentalului de astazi, nu va putea niciadata sa accepte sa explice Induzitia Se poarte constata derv, ea gandirea Evului Mediu estemai putin,umtara decat sa admite, in general, simp'th- 1) Inca din primele inceputuri ale inceregnlor de cbnstutuiredoctrinala, crestiansmid are sä mfrunte erezaa} inversunele Clement din Roma Sf Ignatiu din Antiohias Sf Justin, au respins, invataturile pkgane you eretice La fel oporele lull Clement din Alexandria, Origen, Mmucats Felix, Sf Cipriani, Lactantlu, etc, apar mai mult In opozitie cu ler-mule care carculau In panmele patru secole Urrneaza apoi ereziale celebre ale Nua Ncistorms Eiiiches (in Orient) sa. aceea a lua Pelagiu (in Occident), etc., acestaa fund anatenuzati de diverse concalu eoumenice Cu tioate acestea, o oarecare unatate a bisexual crestane a purtalf subsista pang Prim secolul al IX-,ea, cand Photius s a alec, Patriarh, impotriva vointei Papal Nicelne I (857) UrmeazA cateva incercari alternative, dereunure si rle soizrune, Dana cand, in 1054, Patriarhul Mihail Ceru- Jamul eve excomuaucat de biserwca apuseana si cl,sparta.rea e.ste dehmtiv consumat'd Acest moment pregateste pulverizarea umtatii si autoritatu oiestinismulm care se va produce in vuitor

31 30 ANTON DUMITRIU cand prdblema Pe de alts parte marele doctor al catonosmului Thomas Aquinatul, traeste in secolul al XIII lea 1, ) si inceputunle Renal tern se gasesc chiai in secolul al XIV lea, cu apantia lui Petrarca ( Jl Boccacio ( ) Magia doctrmei Aquinatulm nu a avut, prin urmare, ca elect acordul principal al spun teloi in catolicism In rezumat acest Ev Mediu, in care -unl. scriiton vad realizata. unitatea Occidentului era ma putin un acord asupra unor valor spintuale, cat ianyiu- -net ea cu forta a unei doctrine, dried neconstrtuita, scare cauta, cu once pret, sa se afirme, Ifie aservind filosofia pla tonic:a, fie ipe ceea anstotelica,,fie chlar respmgandu le, curia a facut in pnmele inceputun Cum sa se realizeze o ecumenicitate in spirit, cand ibrutalitatea si cry 7imea impuneau un acord ficttv intre amen].? Cum sa Jummezi oamern pnn credinta, cata vreme trebina sal he -tiruti in Intuneric, pentru a nu putea reflecta? Inteade var. Evul Mediu a fost perioada cea mai obscura 01 cea _arai tiranica din cate a cunoscut Occidentul Pe lane despotismul putern temporale functiona arbitrarul abso- Tut al celei spintuale Omul nu era Tiber nici In exterior, mci in interior El era un prizarner al suveranului p un sery al unor idea strame Omenirea medievala nu ajunsese la o unitate relativa, funded descopense marile valon 01- ganizatoare ale vietn, pe toate planunle, ca funded se a nulase, slujind ruste valon care nu i apartaneau Forla impunea anume cornandamente spirituffm sa nu spiratul ei a acela care impunea un sens fortei Regasim, in toad 1) In lucrarea sa Progres et Religion Chnistophor Dawson remarca cu multa drea-ate faptul ca intronarea crel$taausrniului in Europa nu a constituit frmlul unei evoilutp nal-male ci un salt trusc Iata ce scree el insusii Nu s ar putea arnmsta indeajunri asucira acestui punct ca Victoria Blisencil in qedolul al patirulea nu a fost rum ar urea atatia Mono moderm sá ne faca sa cre-

32 ORIENT ysi OCCIDENT 31 aceasta epoca neagra, morbul acelei logice Intoarse, de care am vorbit, si care subordoneaza spiwatul, actuluo., a #3, lua a face Europa medievala nu are mmic occidental ea a Mutt uz de gandirea greceasca, dar nu In spiritul ei cr asei vend o, transformand-c Intr'o ancilla theologise Un sp nt asiatic, Si sa nu se uite ca In Asia s'a nascut cres itlinsmnal negand ort ce realitate amediata, punand Adevarul obscur deasupra orwarei lumina a consturrtea, a eliminat persoana umand dm realitatea concreta Nici clavadul, nalai natiunea nu aveau 1Dersonalitate Aceste adei erau necunoscute Evului Mediu, si gandirea libera -6..scopenta de Greci, era subordonata unor idealun intuneca.te Helenismul a instaurat, atat cat a putut, liber 1.-1 tea, autonomia omului Evul Mediu a avut idealul sclavului Ce element occidental ipoate fi gasit in aceasta viziune? Deeacea pare cunoasa afirmataa lui Dumont,- "Medan, ca uniunea reahzata de Bisenca, in aceasta epoca, ar fi,-,un aspect esential al unui veritabil spirit european" Insa aceasta unitate catolica aproximativa, nu -cor sta din unirea intehgentei ci dm distrugerea ei E;a o unrtatea alcaturta la adapostul Intunericului si nu la lumina ratiumi Ea nu avea mci o ratiune de a exista, decat teama pe care o insufla prin pedepsele de care dispunea Privim ca o icalamitate nemaiipomenita arderea babhotecu din Alexandria de care musuilmani, dar nu ne ganchm cate opere, cats gandire, a aruhiliat Evul Me -dem reahzarea naturnala a e,oluttim religibase a lump, antace, ci dlumpotrwa o intrerupere brutara, care a fat-tat myna...atm euro- -peand sa bask dim calea ar Enormala, penittru a mangrrb un drum pe care nu 1 ar fn gasit moodaita fara aceasta aguduire' Reyolt4m paruc5. a lui Iisuo a fast bransformava de catolimgrn mtr o revolutie dictatranala a permanents came nu putea s5 se 1nylmeasc5 decat opnrnand,once lthertate 1) Op cut, p 29

33 32 ANTON DUMITRILT ehtei mtelectuale grecesti, care aduce In Occident pe Platon, pe Aristotel ci chiar pe Cicero, gandirea gre- diu prin jugul pe care 1-a impus oonstuntei Pana si Descartes a treburt sa-si arda lucrarea Le Monde" de teama incluziriei, lute perioada, in care hibertatea spilltului Incepuse sä se nasca Ne putem tinclupui astfel, ce s a petrecut de-a-lungul Evului Mediu, cand autolitatea obscura sufooa cel mai mare bun si cea mai mare fort; de creatne omul Nu vrem sa spunem, ca in Evul Mediu nu se poate gasi ramie de valoare, cum nu am putut face aceasta afirmatie despre imperial roman Dar tot ceeace a fort bun In acea -' st; epoca s'a datorit manlor personalitati crectme, atat cat au izbutt sä se reahzeze si. nu doctrinei saw organizatiel catohce, in general, care cautand sa domme ternporalul, a parasit 'imparatia urmanta de fondatorul erfttrusmulm, ce nu era dm lumea aceasta Marea eroare a Evului Mediu este de a fi transformat un ideal de viata vdealul cretin, profesat de Iisus intr'o doctruna care se cauta smgura, Fara insa, a ingadui. descoperarea hbera a acestel doctrine Aceasta nu insemna altceva decat a cauta viata In imperial mortal Echilibrul aparent al Evului Mediu este, in fond, o finghetare a spi raului sa nu o realware armomca a lui Vasala idea romane de autoritate, Roma catolica nu a. azbutit sa reahzeze decat o mutate fictiva a Occidentu lua, Catolicismul a transformat civihzalaa pohtaca a Rome intr'o cwilizattie rehgioasa Sunt cunos cute cauzele care au determinat reactiunea impotriva Evuluu. Mediu Cucerirea Constantnopolulua (1453) de catre Mohamed al II-lea, a provocat em igrarea *

34 ORIENT BSI OCCIDENT 33 ceasca incepe sa fie icunoscuta in mod autentic, si nu prm transfigurarle sa daformanle ampuse de eatohcasm. lncep sa fie cunoscuti Pytagora, Epicur, Platen, Stolen, etc Reforma lui Luther pune chestunea constnntea. andnaduale Inven.taa tiparului face sa participe la operele de cultura un nurnar cat mai mare de amen]. Descopenrile -Lintel provoaca un anteres 'extraordmar pentru stachul natural, liar stuldrui artea grecesta diesvakue Oecadntului armonia sl frumusetale naturii Pe scurt, omul se simte eliberat- de tristetea tragma a problemel man' turn sa a ghehenei, pentru a se reabihta in tiara lui ci In fata Um ersului, el smite ea poate sa desleige anurne probleme p sa patrunda in tamele nature Omul devme o forth', el are constunta aceasta, el e aceasta constinca Acesta este caracterul coanun Renastern dragostea de natura, pe care tradltia crettna o socotea ca sursa raului, se restitue insa acestei adnurati sensul ea ante, se stuchaza autorn greci Ira latam, in care nu se cauta numai adevarui, ca sa frumusetea ideilor Umanismul is locul teologiei Este o iadevarata revo lute Kopernikana, pe cand, in Evu1 Mediu, omul depin des de toate ideale catohce, de Dumnezeu, de Sfinta, de Eisenea, el neflind decat un fragment neimportant al unui partid sau al unei corporate, devme deodata centrul acestei lumi, in rata careia inchisese oche Omul Rena tern se gaseste in fata a doua realitap. reahtatea obiectiva, sr aceea subiectiva 1 sangulard, care este propi-2a lei existenta Individul as act de propna.sa realitate sa de aceea a lumu externe este personalitatea lm, care se clesvolta pram acest act Nu ne mai gasim in fata unor oameni redu;i la starea arnmahca pun autoritatea celor maa stupade superstattm nu mak' aflam mei robul statultn,

35 34 ANTON DUMITRIU ca la Romans., e pentru prima aura, dupe o lungs ado/- mire in noaptea lungs a auto/a-04u mdiseutabile, ca omul se regaseste pe sine regasmd,natura Treptat I/idly/dui Renasteru 41 castaga labertatea cea mai mare, pe care o putea cere hbertatea de a gaud/ Nu este de sagur labertatea totals de a exprima gandurale, care in mod absolut, nu a fort castagata aproape naciodata., dar este vorba de altceva, tot atat de important, data nu clear ma., mult labertatea de a cerceta natura i omul -Card preyuctecatile scolastice Intehgenta se degajeaza de superstrtn, ea poate funevona Tiber %.71 se deschide tuturor problemelor Aceasta desvoltare a constnntel mdwiduale mdividuahsmul Renagern avea si un rise bine sau rau, Evul Mediu impunea o structure culture europene, cu forta, e adevarat, sl un stop indwidului Renasterea desprmzand pe am de autoritate, de Dumnezeu, si de mantuirea lui, prodesata de cre;tmism, srtuandu-1 pe mdwad in centrul Universal/11, a facut mai mult decat trebuia prm crestimsm, aveam cel purtm virtual pentru flu-a omeneasca un ideal, prm umanismul pagan al Renastern, se dau omului puter/,cosmice, dar, se reduce idealul sa. realizarea lui la ormantul pamaaatesc Renasterea a dat mull/1 rrullocul, dar nu scopul S au desconerat virtu ale nebantute ale Intel/gel-4e/ umane, pe care sangura Green stausera sa le valornface, intro Masura oarecare, dar ele nu au fast angajate intr'un Sistem de criteria Desoopermd labertatea sparitulua, Renasterea a aeelarat, inteo naive porn/re, hbertatea pentru hbertate In aceasta hbertate spiritul se satisface singur Creaia pentru creatie, arta pentru arta, mtehgenta pentru mtehgenta, lata crater/11e tautologice prafesate de Renactere Este de ajuns ca antehgenta sa d'unctioneze fiber, nu m- tereseaza unde si Incotro 0 mobil/tate (=plata a ideilor

36 ORIENT si OCCIDENT 35 celor mai diverse, o diversitate de doctrine, caractenzeaza revolutia provocata de noul spirit, care introduce, fara sa vrea, o anarhie ideologica, pe toate planunle Omul Renasterii sra descopent mtehgenta, dar nu 0. threctia el Nici un criteriu dedmitiv si universal nu patoneaza activitatea mtelectuala a lui El crede in adevdr, bme, frumps, dar fiecare poate sa-si suslana aclevarul, bible si frumosul in care crede Singura valoare universaid este a inteligentei, dar toate operele ei sunt mai mult sau mai putm valor]. particulare, intemeiate pe criteru particulare Omul Incepe sa se desparta de semenul sau, mtehgenta in loc sa lege, sä uneasca, desparte Europa traeste Inca acest spirit anarhic, si maretia Renastern, a care". prelungire este epoca noastra, se continua pe deoparte, in opere care manifesta o putere intelectuala extraordina.ra, si, in acelas tamp, o diversitate o imprastiere a fortelor, o anarhie 1.7" mai mare Regretul tunpunlor trecute, pe care-1 constatam istoric, la inceputul acestui capitol, este mai curand nostalgia vntorultu Zocprimam gresit, raporta'ndu-ne la trecut, deoadenta Europe', tristetea contemporana este, m fond, recunoasterea unui ideal neimplunt, a unui vutor mai bun, pe care forta inteligentei Occidentultu putea sa -1 cucereasca si nu 1-a cucerit Este in toata Renasterea, si in toata perioada istonca de la ea ca pans la noi, un sentiment de imperfectie, de netermmat Cum sa implmesti opera inceputa de Renastere? Iata smgura problems reala, care se ladled' in mod obiectw, si care arata car nu poate fi vorba de un Dechn all Occidentului"

37 III ORIENTUL INCREMENIT Ideule ceae mai curioase sa mai anexacte, despre Orient, au curs in Europa Cu toate ca crvrliza is gi cultura Onentulu" au ailing sa fie destul de bane cunoscute cercurilor qtuntifice, datonta activitatu unor savanta orientalist', lumea Soarelm-Rasare continua sa ramana lit umbra Ignoranta Europeanului, in aceasta prwinta, se datoreste in primul rand, romantsmulm necontrolat al admiratorilor sensibili la tot ce este exotic, si detractonlor Orientului, care nu vad in aceasta lume departata de noi, deck inizerie intelectuala gr matenala Amandoua categorule acestea au contribuit, cu sau farms strata, la raspandirea unor idea eronaite despre lumea Rasarrtului Rene Guenon, de pilda, pentru a cita unul dantre cei mai apnga luptaton in favoarea Oraentu1Lui, duce o campanile sastemataca, de multi vreme, pentru a arata deformanle mentaartati europene, vionle ei, imposibilitatea de a se apropl1a de Adevar, pe care Orientul 1-ar fr pastrat neatans, autentac alcolo ar trebui cautat Ope-

38 38 ANION DUMITrut5 rele kw. Rene Guenon, Introduction a l'etude des doctrines tradationelles hindoues, Orient et Occident, La crise du Monde moderne, L'homme et son devenzr seam le Vedanta, etc, stmt o marturare vie a ceeace inseanana pasiunea sri excesul puce in slujba unei cauze juste, p. pe care o falsified Se poate spun, ca naci lundusu con - temporana nu au fost atat de clrastca in deprecierea valonlor occidentale, mo. Ramakrushna, me]. Vivekanada, naci aced mare ganditor contemporan dela Podachery, Aurobinde Ghose, nu au fost atat de vitreg]. cu Occadentul, sau achrnratori fara Innate as cultural handuse Ei fa; in general, un apel Occidentulua, pentru ca acesta sa. descopere ceeace e vrabil si important in India Pe de alta parte, senator]. ca Henn Mas,sas, vor semnala pencolul Onentulw., ca pe o anfluenta nefasta, adueancl in Europa, valorile obscure ale unea. =tee va.,g]. pa primitive In ichatriba sa impotriva Ortentuluttl, intiatulata Intors Defense de l'occident, Masses va seine Asia nu cauta numai sa provoace revolta andigenilor sin pentru a hpsa contanentul nostru saracit, de amensele resurse pe care le detane Ea vrea sä atinga sufletul Oceadentulua, west suflet divizat, nesigur de prmeaptule sale, avid in mod confuz de hberare sparatuala"1) rata, in bnae generals, aspectele contradactorn. srul? care -an se prezmta Onentul de catre acele write romantace, care 1 iubesc mat mult decat e nevoie, sau se tem de el mai mult decat e prudent In deobste, se crede, ca Oriental e o lume antanonnea uncle se intaln.esic Sa se imbma bazar, civihzataa i prii bogatura, intelepciunea igno- mrtavasmul, ramerila relate 0 lume incremeinta, adoranata in supersttule 1) Op cut, p 15 qi

39 ORIENT ysi OCCIDENT 39 prejudevdtale el Ce putem spera de la o lure, care a murit pentru ea insdista? Ar putea tocmal ea sa invie Occidentul, and nu are putere sa se destepte pe sine, den somnul ea de veacuri Nu in modul acesta vom pune not problema Cercetarea noastra nu va avea adica, mtentia Wadi sa supraestameze cultura Oraentulua, mci sa o deprecieze Fenomenul cu/turzlor orientate va fz un termen de comparatze Nu o pledoarie al nice un rechizyborau va constrtul cercetarea noastra, ci doar un examen al unel structun cul-' turale, al valea mental:tat]. cleosebate, care ar putea sa ne sugereze anumate solute pentru problemele Deadentale Este aspectul morfologic all culturilor, care ne vamteresa in primul rand, aspect pus in valoare latat de bane de Oswald Spengler, dar din care el a tras concluzu atat de gresate Dupa Spengler, monk culture cunt inclose si mdependente nu au mica o punte de comu/untie intre ele, sl trebue sa 'apart:a organelor unea culture anunnte, pentru a o putea intelege De pilda, nu putem intelege matematuca antacid', deoarece ea este o stamp* Intuitava a,constructaea particulars, o stamp stabled, pe tend matemataca moderns este o stamtd in vesnalcd deveaure Matematuca anted era o arta a masuril &a ecluhbrului, care exprima acea serandtate a sufletulua antac, caracterizata prm ceeace Spengler numeste apo/zmc, pe and anatemataca modeand este o st unta. a dinamiculua, este expresaa unei perm,anente framantan, este produsul sufletulua framdntat,a1 Occidentului, sufletul faustzc, nelamstat si in continnu neastampar AstfieJ, nu exista matematacd, c1 miattematici, sa tot astrel nu exastd arta, Cl arte, nu exists stnntd, )di_ stunte, etc Nu

40 40 ANTON DUMITRIU se poste trasa istoria artei, istoria matematicei sau iston.a onscarei preocupara, de-a-lungul veacu!rilor, funds in fiecare cultures, sau epoca culturala, faeoare din aceste preocupari a isvorit dm alte motive, si s'a desvoltat pe alte coordonate Exists 1 adevk st. eroaaie in concluzia lug Spengler Este iadevarat ca spiratul lomenese se schimha, ca altfel se insereaza in realutate astaza i altfel se insera actim cateva maa, de am Dar putem intelege aceasta si dovada ca!este asa, e >ea o i oonstatam Altoeva rezulta, din analaza lua Spengler, concluzie pe vase el nu a tiut Asa o explaciteze putem inteliege foarte bine o cultutra ft o mentalitate strazna, este foarte greu insa retrclim, sa ne schimbeim mentalztatea noastra, pentru a apartzne realmente alter cu/turz Afarmatia lax Spengler, ca nu putem intelega culturile strame de cultura occidentals, trebue dar, rectfficata, in sensul ca nu le putem retraa, deoarece structura noastra psiluca este 'Alta. Dar no' le putem intelege, proba cea muss fauna e ca putem sa le exammam diferentele si factor* 'care cauzeaza aceste croferer4e Studiul oblectiv al cavilizatulor pramativilor a demonstrat, &á in fiecare fazes a cultural vi civalazataei, omul are c mentalatate deosebita, o structura intelectuala maa curand psahica partaculara, care-1 face SA." vada, sa perceapa sa sa analnizeze luanea, intr'un mod diferit de al nostru Cercetarile bogate in directaa aceasta, in speclal cele ale 11* Levy-Bruhl i), au arnpus concluzia de mai sus Dar ceeace e reinarcabil, si Levy-Bruhl a insistat in urrna asupra acestei chestium, e ca aceste cavalmjatin nu suit contradictorn cu a noastra, ci. nurmai desvoltate in 1) Les fornettons mentales dans les soetetes tnferteures, 1910 La Mentaitte prxmitiva, 19221, L'Ame prirhatzve 1927

41 ORIENT ysi OCCIDENT 41 alt sens Interpretanle grgbite ale unora au dus la incheerea existentes mot mentalitata prelogice care ar fa antilogice, Levy-Bruhl a pmotestat formal impotrwa unor astfel de interpretan, pe care el nu Ie -a flout mcaodata') Se poate coniclude dar, ca exista fenomene de cultura decsebote fiecare expramand, intrqun anume fel, tin mod de a tray 11 a vectea lumea Sa ne ocupam astfel, de structura culturilor mentalle, sa in particular, de am-ea a cultunlor chmeza su hindusa, de aceste cultura incremenate, care nu evoluearza, c2 stau lunistate in propria for mate:1 Ceea ce surprinde, in prinrul rand, pe eel care stu diaza civil sa cultura chmeza, restrfuite Ocadentului asfaza, in mod amplu, de catre cercetarile stunfffice ale unua Maspero, Tscheppe, Wieger, Anderson, Granet, etc, este caracterul d'e sfarsat, de complet Idea le &roctoare ale Chineziloir orgamzeaza, &data pentru totdeauna, omul sa natura inteun Intreg, Intr'o totahtate be ordonata Exasta o soiladantate oompleta Intre om sa na- 1),M am pomenbt sone Levy- ca m1 s a atribuat o dootrind numita,prelogiom (de acest cuvant nu snot responsebbl) dupd care EU exista spmte ornenwti die dbud. felun, =tele logic% die pilda ale noastre, allele, acelea ale praimativikor, prelogice, adied lipsate de princapthre directoare ale gauctim logice, si ascultand de legs diferite, aceste cloud menballtati fined exclusive une cu alto. Nu era prea greu, In urtand, sa see arate ca prelogasmul" este de nesustinit+ Dar el nu a existat decat Aran gratla aoelora care si au dlat ortteneala de a-1 edifica pentru a-1 ddirdma Nu am crezut necesar sa ma apdr impotriva unea, refutdri care dizolva o absurditate pakpabild i nu sa ref erea realmen. hd la luordrale mele Este adevarat ca am intrebumtat curvarntua prelogic" Nu urmeazd ca am sustmut prelogimmul" (Bulletin de la Societe Frangaise de PhilosoPhie, 1929, p 109)

42 42 ANTON DUMiTRIU turf, intre societate ga umvers, care tformeaza impreund un sistem de ountlizatiae A lounoaste natura inseamna a cunoeste omul l sacletatea In,sa natura nu e regasata de legs abstracte, in chapul cum le intelegem not, Occadentaln, et de online Logica chmezilor nu este log-ica arastoted-ficia a clasilicagalar, a a subordonrann conceptelar pe close, sa spete, ci o logic a terarthalor, is unet ordune, pe care ehanezul o descopera in concret, nu in abstract Ideea de ordane prezadeaza intreaga c-unoagtere-la luant st ea va fa in mod coalsecvent, insast pnnetpml culturu sa cavalazataet chmeze, constituand ea insasa, o ordure asemanatoare cu aceea a naturaa In acest sens Saussaye setae Se considers ca un 'aspect religios ordmea nature ca model-ul tuturor rarporturilor soctale, legile care orgamzeaza vaarta de Stat, sent pralvrte ca leg). naturale"1) Omul 61 natura nu constatuesc doua regnuri separate, ci o pxastenfa umca, o sungura societate Pentru a gam, deco, local =atm in natural Si in societate trebue at ga- sesta. ardmea lrum a Chmezn nru, rau cautat legile socletatu, in chip.'" cum be cautam not, Cl au cautat ordanea naturala a lucrurdor, sa au tzbutait, sal fundeze o sometate stabda sa echiltbrata, in care toate raporturile erau determinate perfect') Cum o spume Granet, ideea, care predomma mentahtatea chmeza, este ca funetrunea gan- 1) Ch de la Saussaye Manuel d Histove des Religions p 44 2) Remarcabil este, ea xn China nu au existat nibodata caste"_,sal mei so awl De prin secolul al III-wea inaintea erei noastre regimul feudal este aboht functiumle deverund aooestale carturrarilar mine putea sal ajungd pe treapta oea mai de suo a admimistratiel dupe gradul sooalea ve care o absolvea Astfel s'a infantat o aristocratic a oulturu, pe care Occidentul se stradueste, de putin harp, sal o realizeze, o noblete un mandaranat intelectual Parintele Hue, In eartea ca de caratoria,dans la Chine" ne re.ateaza vau, aeeasta stare de lucrun, valabila Inca si In secolul al XIX lea si probabil si ast'azi

43 ORIENT *I OCCIDENT 43 dual. nu e de a cunoaste, ea de a secreta o ordane totalg pram aceasta are o ac-pune olvilizatoare1) Aspectul acesta de online, al cultural sa ouvahzartaei ehmeze, se "lustreaza pranteo partaeularitate, care, pentru Occident, apare maa mult d'ecat bazara gandirea chaneza, in intregame, nu se desfaspara pe- prancapn particaare, pe opum filosofice mchividuale, ea are o structural comuna, sa fiecare ganditor se antegreaza in matca comuna a gandarn tradatapnale Se obasanueste a se traduce euvaiptul Kta, pram i.5'coalei, se crede astfel, ea in China au existat scat filosotee, asemanatoare cu cele europene, care ar fi profesat concept"' (-literate Ceeace este fals Granet a aratat, Cu o documentare satstaicatoare, din toate punctele de vedere, ca termenul Kia nu are semanficataa de koala, eel putin in intelesul european Nu poate fi vorba de sasteme de idea dogmatice ditente sti Scohle" nu aleatuesc o opozrtae doctrinalla, ca ma" eurand traduc un conflict de prestigau 2) Ca este an, se poate vedea dm faptul ea &sou-tulle sa asa zasele polemic]. sunt intretuaute de diseapolu unua aceluaas maestri." Mai mult Inca, de pilda, discapoln. lua Mo-tseu sunt num* pe scurt mo, tar cea a lug. Confuezus, 3u Desemnarea doctranea sust.- nuta de ansamblua dascapohlor celor do" intelepta, este comuna, sa se face pr an termenul campus 3u-mo Insa, calm ne reilarteaa Csuang-tseu, existau o multime de Kw, derivate dan. doctrana lua. Mo-tseu sau a lua. Confucius Cum ar fa putut fa numite intr un sing-l.1r fel data ele ar fa fort in conflict? Despartarea pe Scoale" se datoreste unea pare de clasare a earl:110r s1 autonlor tor, care, cum o remarca Granet, s'a nascut dbm nevoale practice si cluar mnemotehmce acest cratenu s'a aphcat la 1) Marcel Granet La Pensee chinotse, p 29 2) M Granet ap cit., D. 6

44 44 ANTON DUMITRIU 1) Op cit p 83 constituirea Tratatuluz asupra literatunz, care constitue o parte a, 'stone?, przmvlor Han In China nu a exastat o gandtre speculatavra, in sensul occidental, ached sasteme disparate, independente ya m- onde fiecare Um &Inez, mai ales data e filosof sa pretrade sa invete pe altn, scree Granet nu recurge metiadata pentru a traduce in detaliu opinnle sale decat la singurele formule a caror ehcacrtate e garantata de un trecut indepartat"1) Dealtfel, analuza operelor filo- sofice chineze, da un rezultat care nu ar putea,, Cu truci un chip, fi obtmut dm, exammarea filosofiea europene xdeale fundamentale, idede dnrectoare ale gandiru cluneze, sunt aceleasi de-a-lungul veacunlor Aceste adei chrectoare, pe care noa suntem oblngati sa be traducem in concepte aibstraicte, arata, la un examen sumac chiar, ca ganchrea nu s'a desfasurat pe temeuud unor categoru abstracte, categurnle chmezesti au rolul de a ordona gandlirea sa sunt insemnate totdeauna, prin mste simboluri santetice, ernbleme, care trebuesc considerate ca naste categoru concrete Naci tunpul, mei spatrul sau numarul, on catnza, nu sunt abstractuum pentru inteleptal chimez Pentru a ilustra arceasta sa oonsideram un moment tunpul sn spatiul in gan.chrea chineza Timoul nu e a cantmuntate omogeng., waum e conceput de un Occidentall, contundtate susceptthala sa he davazata in fragmente similare ysx superpozabile Turnpul chanezesc este un ansamblu de ere, de anotimpuri sa de epoca, data ma se ingadue, as spun, tunpul are o curbura, el e un ansamblu de molar]. ss de ntrnun., in care everumentele se aseaza, in felul for concret ca inteun receptarcul, uncle locul for e pregatat de mai inaante Tot astfel, spatpul e

45 ORIENT SI OCCIDENT 45 in tamp si spaau, numerele qa, ritanul Trebue sa )notam aici, ca un Chinez nu se exprama un domenzu de chmatura gt orazonturi, neomogene sai ib.- dh.vizthil in lfragmente superpozabile In looul com(eptelor definite, care sunt la baza oricarei doctrine occanentale, Chanezu prefers sumbolunde santetice care evoca direct realul, sa. In care se petrec anua-ne jocura numence, reprezen 'tand ritraul natural In fruntea tuturor acestor categont concrete, exists Tao ioare este emblema cea mat cuprrnzatoare si mai santetica, evocand ordanea totals sa unaca, )concreta si activa4 Raporturile spatiotemporale sunt redate cu ajutorul a cloud embleme seoundare, Yin % Yang, Ipnn care se exprama raporturile mcica un data prm notiuna abstracte Sonerea chmezeasca nu va insemna constitturea until sistean de sambolun, care SA' denoteze o,abstractrune a o generahtate fascacol de magma particulare, boot in sugestaa concrete si in reprezentan ale realulua Saanho lul scratptac al unm asemenea m'kanunchi de amalgam va fi o emblema, care -theema % aduce reahtatea asa cum este ea, In chversitatea ea partlculara Cu toate Tcestea Chaneva au putut ajamge la o metal-y..1dg extrem de mteresanta, Tams-mai lua Laotseu, la o etaca superioara., cum e aceea datonta bin Confucius, la o stun% a numerelor etc Nu, putem sa ne opnan mai m.ult asupra gandina chineze, on-cat de mteresanta lax fa ea, Vila-idea sclopull nostru a fast altul de a &fun cistern l' de coorclonate al enthral chineze, si de a arata, Ica spre deosebare de Occident, e1 e bine fundat, neschambator, tradational Pentru ce sistemul de ca.valizartie sa cultura chmeza este nnruabil, permanent, nesupus 'vicasatudmilor care maneaza Occadentul? Cum se

46 4() ANTON DUMITRIU face ca.' o civihzatie atat de veche i) a putut sa rarnaria atat de asemanatoare eu ea, insasi, pran revalutule cele mai vioiente sa miscarile cele mai dezordonate", dupa cum spun un bun cunosator al 'stone]. Chines? Trebue Sal vedern in acest caracter rezultatul unei mentahtata diferite, o pozitie a omului in fata. nattunl, alta decal a noastra Chmezul se mtegreaza Intr'o ordane marl-eta, pe care o descopera in Univers a care regizeaza vista m crocosmosulug. ca sg. a macrocosmosului In loc a impuna naturig. el (aura sä se adapiteze, sa,,si gg.seasca load sa rmsninea lui in lame, el cauta ordinea Deaceea prineiptall superior si urnc care prezideaza intreaga gandire ss desasurare a lumn, este Tao, ordmea principaala Pleca.'nd dela ideea de ordane, Chmezul o regaseste in toate manifesthrile natural]. 0 ale omulua Cultura si societatea chineza, fund express partaculare ale aceleatsi ordure, sent nnuabile sa yes/11c nesehambatoare Increxnerurea Chmea de-a-lungul asthma. are un sens mul't mai adanc, sa. in orrice caz &hull decat rl dau Oecndentabu., in mod pejoratav, atunca card Isr imagmeaza mopenul Soarelua-R'Asare ca pe o lume moarta go inghetata * Sa ne ocupam scum, de India, in acelas mod general sa principal, cum am facut-o pentru China Cand vatbarn de India nu vrem SA' intelegem. acest haos de nationalitati tsa secte, care constitueste astaza tundiamsmul, ci ale referian la clasicisraul lorahmanic, care a predomanat O a orgarnzat viata in Cara lotusalor sa a elefantilor 1) China are o ant chttate fiabuloas5. Cu we-o patru mu de am maninte de Onstos, Fo-ht ar h mternenet impertufl chmez El a Incaniurat oraw,,e ou ziduri, a myventat calenclarul, megulele de muzuca medicma ritunle sacrificullor Durtastale cu adevarat 13 * bonce nu pot ft reconstituite decat de pe la and a Ch

47 ORIENT al OCCIDENT 47 Dar ceeace e caracternstop pentru Ilnda,a, e ca, toate sectele acestea, iatat de numeroase, nu pot face abstracie de brahmamsm Pana sl budismul, oea mai mare erezoie isvorita don brahrnamsrn, a treibuot sa se adapteze la tradrtaale imemorabile ale sporitualitatn hinduse, dandu-sa o hteratura sanskrata, Y facand apel la operele de auto/rotate ta-adatoonala, Epopei, Purane, Upanishade, etc Suntem astazi in posesia unui materaal enorm, pravind culture si civalizatia lundusa, eforturle unor Max Muller, Burnout, Deussen, Masson-Oursel, De la Vallee-Poussm, Oldenberg, Dasgupta, Stcherbasky, Avalon, etc, ne au facut cunoscutd, aproape complet, lumea maraculoasa si imzera a Indies In India, toate instrtutule brahrnamce, sooliale, economice, rehgioase, se fundau pe gandrirea metatozaca traditionala Rehgia scree Masson-Oursel, deforanand putin reahtatea, fundca religia, sau ceeace numion not regale brahmanica, e suborcionata concept:ler metafizice formeaza, pentru a spune asa, num torul coanun, sau fundamentul tuturor factonlor indramsmulw.") Acest caracter tradtt?ona/zst a font pus in evidenta, cu exageran binemteles, de Rene Guenon 2) Exista o conceptie metafamed brahmaruca, despre lame si despre am, conceptie care constrtueste trunchml comun al traditiei revelate de mare intelepti ao. trecutuhu de Rashr s1 din care se desvolta raninnle doctrmale secudarre, privind societatea, via a omulua in farmohe sa in cadrul natural. Am sous, ca Guenon recurge la uncle exagerara, in ceeace pnveste putetea absoluta sl totaila a tradi(reti hmduse deoarece, 1) P Masson-Ouirsea L'Inde antique et la civilisation withering, p 69 2) Introduction a. i'etude _des doctrines traditionelles hindoues

48 48 ANTON DUMITRIU de paida, piranuda sociala lundusa, conform texte1or, ar trebui sa fie o teocratae, avand la conducere pe brahman]., casta sacerdotala depnea, in mod doctrinal, a puterea temporala Cu toate acestea, se gasese in 'storm India foarte multe cazuri cand statele slant guvernate de casta rruhtara sa nu de cea a preatilor Aceasta abatere are si o explicataie din punct de vedere politic, mciodata, Incha nu a constituat o mutate Nataonalitatale cele anal diverse, asezate in tmuturale geograface cele mai diferite, nu puteau s alcatuaasca o massa omogena socials Preocuparea,de a salva elementul arian, fata de populatille bastinase, a provocat oarecari ideviera, neesentaale desigur, de la anstitutaile clasice brahmamce Poate ca tacmaa aceste pericole, care amenintau massa ariana de a fa abseil:nth' de cea mchgena, va fi facut sa pastreze statutul social Intr'o relatava fixitate In acest sens, Masson-Oursel scree Chiar acolo uncle araenn erau neindoielauc stapana, se samteau Inca mstalata intr'o ambianta data nu ostala, cel putan ineasmullata, des]. daspretuata, de acs reginiul castelor, al caror stop esenti!al era de a salvgarda antegratatea elementulua de hmba ando-europeand, singuirul element fiber Asemenea conditium au eterruzat institutule arhaice, intepemnd societatea intro fixitate relatuva"1) On:cum ar fa, in India rec-unoastem 0 puternaca civilizatae o cultura desvoltata, care are un caracter de permanenta sa de mutate putand fi asernanat cu eel pe care 1-am gasat in China Daca exa.mmam gandarea hindusa, observam aceeasi constanta ca in gandirea chmeza nu exists o specula-tie filosofica in sensul occidental al cuvantului solute on 1) P Masson Oursel op cat, p 99

49 ORIENT BSI OCCIDENT 49 ginale, partileulare sa contradactorn exista o singura doctrina exprimata in Vede Este adevarat ea Occidentalu au, descoperit in India brahmanica si $colz, dar ca si in Charm, aicestea reprezmta cu totul altceva decat Scohle fiflosofice europene Exi,sta numai o doctrma, aceea eprimata de Vede i a cares. autoritate este absolutes,autontatela Vedelor, scree Masson-Oursel, se satisface saingura, -fares mci un recurs la vre-o facultate de cunoastere sau de ravonament"1) Doctrina Vedelor se refers la' tot la metafiznica, al om, la ritura, la societate, la Inatene, etc, pe are le ineadreaza intr'-un organism unatar perfect data cu islyulanirea ereziei budaste se sumte nevoia unea exegeze a textelor vedice, opera indeplaanta de aceste Scoh" falosofice, care nu sunt naci *coli" mci sisteme filosofilce Iacobi sa Stcherbatsky au aatat si motalvele istorice a momentul aparrpei acestor Scoli" Nurnele sanskrit al acestor sisteme" este darshana", ceeace insearnna aspect sau punt de vedere Sunt case darshana, texte exegetice, care exprana ne varietur in sutra, aforisme -condensate diversele puncte de vedere ale Vedelor, adiea domemile particulars la care se refers Sastemul Mimansa (prima darshana) lanalizeaza conceptia legu handuse dharma Vaishesika este un astern fizic l si o teone a cunostintei, Nutlya este o tehmca a rationamentului, un fel de logics, dar care nu opereaza asupra abstract:mm.10r, cn asupra faptelor ; Vedanta este sistemul metafine al Vedelor Yoga infatiseaza tehmcele ascetice care due la ehberare Samkhya este complementul sistemului Yoga, primul Land de ordm teloretac, al doullea de ordm prattle 1) Op cut, p 227

50 5o ANTON DUMITRIU D Masson-Oursel Op crt, 1p 145 Toate acestea sunt exprimate intr'o man lera aforistada,si sunt, odata pentru totdeauna adevarate. Textele acestor case darsharva nu sunt discutabile, adica mochficabale- unum brahman autentac au a-ar fi putut trece prm mante ca unul dm sutra Vedeintet, de pilda, ar putea fa fals In India nu a existat o gandire thalec- tied, dinamaca, adevkul era dat, de texte, sa sfortarea intehgentu urmarea in.telegetea, nu descoperirea hu Aceasta ne face sa icionchidem ca Handusu nu au avut videea occadentala de adevar Termenul satyam, pe care Occientaln il traduc, in general, prin adevar", exprirna Boar exactitatea rituals, ceeace e normal s;11 correct, nu reeace corespunde unui obiect1) Hind-usn au avut o alts conceptie despre relatnle din inatura sa duitre natura si cm, pe care nu le-au tradus prim adevarun abstracte, ci pion ideas de ordne, fie in lumea fizaca, fie in cea morals i spirituals, este termenul dharma care exprima aceasta conceptie Sacrafaciul, ca sl ritualul, in genre, societatea ca sa actvvitatea omulua se Integreaza in dharma, in ordmea naturals a lumn, in care fiecare gest si fiecare lucru are functaunea lui determmata Se intelege astifel, pentru ce societatea handusa trachtionata se va constitui intr'o anume ordine, in paste precis despartate si ca intreaga actavitate a inclivadului si a societataa va fi determinate inter un mod riguros, pe toate plianusile Dharma, ordmea din natura sa din on, rezulta, in concept/a brahmanaca, din insasi natura funtei, din n9.tura lui Dunnezeu Ex/sta o ordine Prancipiala a lump. si a term si a octavo inseamna a to aseza in mijlocul acestei ordine Iata motivele pentru care societatea hindusa traditionala este incremeanta, motive inirmsece nu

51 ORIENT $1 OCCIDENT 5l de nature istorica sau geografica Hindusul cm-waste aceasta.' ardine, pe Mare o enunta in mod autoritar absolut Vedele, el crede in ea si In traditae deaceea el o gs traeste Incremecnarea Indies este expreswa ordmei perfecte care domana lumea si pe care India s'a construct in Intregime Sectele diverse, care au aparut pe pamantul Indiea, nu au putut Schamba aceasta ordme, u i maa curand au fast cumente de sparitul traditionalist, asa cum budisanul original a trebutt, pentru a se men4ine, SA se adape de la isvoarele bogate ale tradatiei brahmanice SA revenini arum asupra trasaturn caracterastice a celor doua fault= examanate, pe cat de rapid posabil, si al carer examen putea fi Inca prelungit sa la alte culturi, fie dmtre cele complmt moarte, cum au fast ale Egiptului gs Babilonulin etc, sau dantre cele Inca via, ma aceca islamica* Ceea ce este esentual in aceste culture este forma for statacci, spre deosebire de forma cultural. Occidentale, funcaarmente dinamacti Increrneaurea Orientulu2 se datorsste unea tiuterruce traditin, care aduce o seama de prancapu revelate, dormnand Intreaga desfasurare a vietaa Orientulua, in toate directide India sau China recunosm o ordure principal:a tradrtionala, un fond institutional permanent, care pre damana toate faptetle 0Mcidentalul, dimpotriva, este in cautarea unei online principiale plan spoculartale cele maa aventuroase Ss mmunate Sangurele epoci europene in care o asemenea ardme a foist incercata este cea bizantang i Icea catohca, imlpeniul Basiledor si, imperml Papal() r Dar, doctrine crestand, fie cea din rasarit, fie cea din Apus, era o dactrina abia in formate, care i i cauta, ea fi

52 52 ANTON DUMITRI1.1 insasi prmcipiile, discutnle bizant trie sl framantarea doictran.ala catorhca sunt un. simptom al neputantrei crestmasmului. de a orgaanza lumea sa esecul lua fn fata socnalulua Crestnnsmul acaparase o fume in care nu se nascuse o lure patrunsa de cultuira grecreasca, diverseare conolt, care cautau sa fixeze dogmatic dbetrma, erau de foarte multe on, expresala unor denderate polltoe decat a unei onentan doctranale Rene Guenon a gasit o expres e lusts, pentru denunnreta cultunlor onentale, dandu-le numele 'de cultun tradztionale 1) Dar el crede ea acestea reprezinta SR AdevArail. Noe nu ne putem asocia acestea opmn sa asupra acestei chestauna vom revern Ceeace ne antereseaza este urmatorul fapt exists si au existat cultun bine organizate, Intr'o forma completa", pe toate planunle, spre deosebare de cultura europeana, care nu s2 -a gasit -Inca echilibrul ea prancipial, in mci un domemu, mei in eel social, sau in cel filosofic, mci in eel artistic, sau in cel etc 1) Cuvanutl tradtfze desemneazg, in mod curent, transmisiunea unei. doctrine a unor practice, etc In particular traditia unea rehgh inseamna revelata nescrisa, pe care fundastorua sau prim a increditat-o cliscipoillor, perpetuandu-se a,stfel oral, din generate in generate Pentru Guenon traclita este an general, transmnerea satusa sau oral:a farce deoseknire, a unei inv4611-un Ni se pare ca Guenon are dreptate sa ca distinc ia nu mace e necesara data ce tradrta i scriptura au aceeasi. valsoare Gmgnebert ocne Nu- Mar catolicismua a situat pe acelasa, plan paxz piatatis affectu et reverentia, cum spun Pdnntri consihului de treizeci. Tradata Scriptura" (L'Evolution des dogmas) ii

53 IV CULTURA BSI CIVILIZATIE Am intrebuintat, tot tunpul, termemi de cultura 9a. 51- vilizatie, Para a-a. debug, intr'un mod precis, lasandu-le semnificapa for vaga, cut care circula in mod obasnuit Se cuvme sa-z preciizam, cu atat mad. mult cu cat aceste notium au. devemt aza destul de dascutabile Ce este cultura sl ce este civilizatia? Ce stunt aceste cuvinte, al cator continut amplu poate acopera toate mamfestarkle spiratuale a mate-male ale omulut? Se vor beste chiax de cavilizalnle pnimatavilbr, de civihzatnle dispanute, de civillizatia crestina, etc Dacia ar fl sä ne refer= la eel care au analizat aceste concepte, confu zia s'ar mars nu exists o acceptie unica sq. grecisa a acestor termem, Sa semluficataa for variaza de la un scruator la altul Este adevarat ca exista, totusi, o constants a inielesului lor, dar acest inteles maanm comm este inconjualat, in general, de un halo confuz, in care se incrucal eaza, cele maa lummease 2 cele mai Intunecate raze de lumina

54 54 ANTON DUMITRIU SA plecam deaa intelesul mtuitav al acestor tormem, care, de fapt, este resortul creapei for ExamenuL vie ii primitivalor a condus la constatarea, 0a exista o civihza primitiva, dar nu o cultura pramativa." mcmodata un socaolog nu a vorbat de cultura paanutavalor, di de civalizatia for Simtim in mod direct, far% a ne gam in. prezenta unea Idefmata, ca termenua toultura" n1u poate aphcat manifestanlor prirziitivilior Aceasta constatare ne va pune pe urmele semmficataea culturn. sa cavdrzatim Sa examin'am rnodalatatea acestor ctivilhza n mcapiente Cercetarale numeroase ale sociologilor ne-au pus la indearthua, un materaal destul de vast, a aproape complet, dun care se degajd tin caracter determinant al pramit - valor toate operele lor sunt lipsate de criteria, sunt expresaa imethata si nereflectata a unor oreclinte i superstrtii confute Arta prunativilor nu se face pe principaa artist-ice, Isa nu exprima o anumita conceptae esteisvorifai danteo viziune general' si coherent' a tfic6, lumai ea expruna", uneora contraclictorm, o searra de idea vagi, de temem, printr'o optitc6 deformantg., case juxtaputne amagini larvare, obtmute clieodata, fprantr'o matime de kneel-we de puten deosende Observat4, insa, arta Grecului sau a Huadusulual sbatuale care, infatiseaza zeu, personaficand adealul de perfectaune uman, sau templele exprimand armonia solida a Unaversului, sustrinut de coloanele geometrice, ionise, donee sau co rantice, pagodele hinduse, imagma a ierarham, sau Budda compatisantul, care, cu o nne de brate, imparte mala sa antregea omenari in sufennta In civilazatia pri matnivilor nu exista prancipn nu ex:1sta mci In -tiin a, in mectima, sau in relagia lor, uncle faptele cele maa diverse se invailmasesc laolaltg Putem spune -atunci deoarece pranutivai au o civili-

55 ORIENT y I OCCIDENT 55 0 zatie nu 1.1. se poate atrabua o cultura, su deoarece ceeace le lapse to este toemat un sastem de principal, cultura, in general, este sistemul de prmapiz dupa care are Toe intreaga activztate, pe toate /aturae, a unes colectzmtelp. Aceasta actuvatate poate avea loc si lard culturh atunen ea este haotred, prianatuva, ea este o eavahzatie pur sarnplu, dar nu e bazata pe o cultura. 0 asemenea colectivatate nu a reutt Inca sa seereteze o cultura, nu a ajuns la maturatate, este o colectrvatate prunatava De aim rezulta doua leoncluzu Cavalarzataa nu este un caracter esentral al cultural, a nuanaa orgamatatea sa marafestata, in mod necesar, exastenta unea cultura Cu ante ouvante, data ne gas= in fa4a unea eavtlizata organazate, este sagur ca ea exprirna.' o cultura Este cazul culturlor moarte, cum e aceea a Assaraenalor, care nu poate fi judecata, in cea mai. mare parte, decat dupa operele de 01\711E12a-4e ramase de la ea Pe de alta parte, T. aceasta formeaza a doua (conclume, desvoltarea extraordalnara a unea avalazatal nu este seannul &ger al unea cultural. m9ra. numat dupa orgarmatatea ea se poate judeca navelul cultural respeetry Daca intelegem, ea nu cultura seereteaza crvalmartaa, ca numaa o organazeaza ca expre sae a ea, cavalazataa nu inaa e o conchtle necesara a culturn mitre ele nu exasta un raport de amplicatae de la antecedent la consecvent, dar acest raport exasta intre aultura sa orgarneatatea unea avalazatn. coresp-unzatoare A adar, este posabal ca o eavailizatie sa se lnpertrofieze, sal la. o desvoltare uamatoarei Tara ca aceasta sa denote exastenta unea cultura mature, numaa. dada aceasta ovalizatle este expresaa unor pranapaa orgainice, dalca se artreuleaza armorne, data este dublaita de o struetura pran- Tiara, ea exprama exastenta um]. cultura

56 56 ANTON DITMITRIU dined, data prim= civilizataa Si cultura Occidentului, nu purtem decat sa verificam observapa -noastra Am constatat in cultura occidentala o lapsa de princapi, absenta -unea. orgamcutata culturalle Constatam, ideasemenea, o desvoltare ukatoare a actirvitatu oarbe, care nu mtegreaza actua inteum.,sastem principaal Incheerea noastra nu poate fi, fatal, decat ca nu ne aflam in fate unes culturi superaoare, ca in faza unei icrvalizapa impunsa, la o desvoltare maxima Occadentul se afla Inca intieo penioada de pninahvism, isa impotriva etichetea, care acorda Europei o oareeare batranete, suntem sauti sa conchidean, ica civalizatia occidentala este relartiv tanara Cultura tan.ara a Occidentulua, neformata 1 ne organizata Inca, nu a avut forta-necesara sa =prime o darectie unaca Si defunta activatatu noastre cavaluizatoare Nu se palate sustme ca masanusmad, de pulda, care e,creatia mamma I 1 spec ca civa.;izatiea europene, leete in sine, un rau Tagore a lansat atacul eel mai inversunat impotriva hipertrofierei masinismului occidental, care ar fi impuis Occidentul In lumea materiel pentru a tata de aceea a sparitului Dar este sigur, ca aruncand tot soml de marina in lurn.e Intr'un mod orb, omul s'a asezat in nujiocul celor mai mart peaicole 0 vdche legen.cta ebraida vorbeste despre un rabin taumaturg, care 1) Cercetanle actuate asupra primitonlor Sl ammaleaor au demonstrat ca existal, cluar si la ei um mstaact tehmc, care nu este asa dar, propriu omului Acest anstmel-, spune Lows Weber, exista deja, loarte vm Si perspalcace la anarnsaele superloare la acelea, eel Pu-tin, a cgror psthologie mu me este complet mnpene trafbila" (Canlzscutton et tectainque an lucrarea m oolaborare, Csvd, lawn") Aoaasta concluzre arata cd te-a loastra dup:i care o eft, i zafle se poate desvolta ga. m afar% de enteral mature de i Jr g es,e contirmarta de faprte Interventla culturn se manifests, asrtfel, mu mail in modab+atea si orgarucatatea unei owl-1=w si mu, Pur at simplu, an facultatea de a fabrica

57 ORIENT SI OCCIDENT 57 atr fi constrant un fel de moanaie, un caloaan colosal, un Go/ern, arum dart viata (dar nu a putut sa s dea suflet Gcdemul, forta oarba declansata, distrugea tot ce intalnea in cale, nurnaa: pran actavatatea 1uz, faral vreo antennae matalumaturgul nu -1 mai putea stapana., monstaul scapa lefma, voin1iea lua Nu este interesant sa urna(arim mai departe oe a devernt Golemul in povestea ebraica" Ocordentul a pr at miasma monstruoase, care sa-au dobandat o andependenta rellatval, ruanand, prin existen "a lor nuanai ca sr Golernul, tot ce atarng Omul a elaberat prea multa forts, diegajand-o din subteranele Unaversulua, care acum, pram, propna e2 naturk prin proprzul el destan, lucreaza dancolo de vointa si constaanta oanug41. Non. nu ne-am intrebat nicu.odatd, &Ica, crand la infamplare, nu vom cram imporbriva noastrb: chaar, instrumente igoleanarce, capahlle sa rastoarne, intr'o oareoarre andsual, insesi intentiale si operele noastre * * Observataile acestea pot fi verahcate chiar sa pran afirrnatiale cellar care au o plane contraria Fentru Spengler, culturale suet arganisine, alc(atuand totalhatea manifesearalor unua suflet1) Ele au un destan (circular se avast, ajung la apogee, dupsa care se,apchalozeazg 1 mor Faza batalnettn urnei cultura s'ar traduce, durpa Spengler, prim cavilizatie, care este dechnul unua suflet coleotav, ajuns la maximul lila de expresie, tsa care, ca si o plants, dupa ce sa-a implamt misiunea el, crescand, producand flown sa fructe, se vestejoste Sa. mioare Gird, zataa runei cultun este moartea el, care este soarta me- 14 Ovvvald Spengler Untergang des Abendlandes vol. I - L45

58 58 ANTON DUMITRIU vatabila a oraearia organism') Amator de teorn pentru teorn, Spengler, spurrit impresionabal sa unpresionat de Forrrudabadele mina aduse de rosboaul trecut in toata lumea sa. in Germania, voeste Sal descopere un dechn al Occadentulua, cu argumente care pledeaza pent-au o tezo contrara Dacd epoca actuala ar constatua o ultama faza pentru cultuaa noastra, aceea care premerge &spantiei ea, ar trebua ca batranetea caracteristuca Europe" sa se mamfeste pe toate planurde 0 oboseala, care sä an-ume amortirea eterna, ar trebui sa cupsanda in intregime Occidentul Dar, damportravo, o activitate febrala caracterazielaza pe Occidental, activitate care se manifest:4 in toate directzle, fie in planul cultural, fie in eel al civilizatiel Teoriale fillosofice cele mai diverse, construe- Valle teoretrce adnurabile ale stnntea, operele de mythzatie nemaapornenate in istorie, rnidrea o agitave a spiratulua si a forte). Occadentulua, care numaa de batranetea Jul T111 poate amtnti Exista in toata actwitatea Occadentalului o atat de aclanca voinfa de a realiza, de a face, meat ar fa absurd sa numesta aceasta activitate, batr&- nete Este adevarat ca toate orgamsrnele mor, dar cornparataa este rascata, funded in momental mortal, in e- poca vestejtra unel plante, ea nu anal a.* mmuc, mei nu mai creste, mei nu anal face flora, etc Nu acelasi, lucru se intampla in Occident, uncle operele apartmand CUVI- 10.1zazer siau cultural sent don ce in ce mai numeroase siau mai adanca E adevarat, ca operele de cultures nu sent constitutte inteo koheznuale perfecta, dar aceasta mandesta tocrnai caracterul de dibuire, lupsa maturat5.- tal culturn, maturrbate pe care am intalmt-o rn culturile orrentale In faza conalanei o cultura, crede Spengler, 1) Op cat p 142

59 ORIENT $1 OCCIDENT 59 este plana de putexmce dorura copul.are t], de poraura ascodatoare, de teams, de forme confuze 1) Cane nu vede, in aceasta descriere, insus]. Occadentul, care iscodeste pamantul cerualle, sufletul ii materia, intreaba pe diiaval a. pe Duannezeu, rpes'atul! sa ale cat mall molt, s] sa cerceteze pretutuidem? Dealtfel, trebue sa avem In vedere, Ca, in fond, cultura europeana este relatav tanara, pran numarul amlor pe care la nuandra astoria ea, do moment& cand incepe pericada veceasea propria zasa, sa al area urrnasa direct]. suntetm, Indla sa China aveau deli cateva malenna la c- tivul lor, a a cultura organnzata Daca sdadem din astorib. Europe]. epoca mectevald, care apartnne maa mult sparrtulun asiatic, sa care vroaa sa amprovazeze o cultura trachaonala l]psata de traclatne, dad. avem in vedere catastrofa isrbornca a im,permlau artafacaal roman, cu navalarea barbaralor, ne gasma in fata imam interval culturaa destuil de redus este epoca hellennca, cu prelungu-ea el, facuta prtm. dascontanuatarte, Renasterea n timpurile moderne Este, dat, logic, sa consideram cultura Occadentulua ca o cultura tanara, ceeate expluica in mod natural sa defimenta ea, proprt1e, sa neputhnta el, de pang aicum, de a orgamza civalazataa inteun tot organic Inamte de a merge mac departe, sa facem un scurt popas in preajma probleme]. puss die Tagore, ] ridacata de Rene Guenon la o problems de prancapu Pentru Guenon, cavalizatia ocadentala e o anomahe, care mmaufesta data cu Renasterea o scadere a natelectua- 1) Op ort p 146 4

60 60 ANTON DUMITRIU Matpa veritabale europene, intelectualitate care ar fi existat in Evul Medan, totusa Dela Desicortes La Kant, sa de la Kant la Bergson, Guenon nu ggse te in Occac lent decat o gandare puerile, confuza, pain speculalnle 'ea., incomparabila cu gandirea masiva a adanca, metafizatca sl princapi!ala, a handusilor, de exemplu Da(r sä dam cuvantul chaar lm Guenon Civihzartaa -occadentala moderna apare in 'stone taa o veritabila anomake, pnntre acelea, care ne stunt curnosouite rnal mult sau nail putin complet, aceasta cavilizatie este sangura dare s'a desvoltat inteun sees pur material, sa aceasta desvoltare monstruoosa, al cgrei inceput corespamde cu Rena:stereo, a fost insointa, fatal:, de o regresaunie inteleetuala corespunzatoare" mai departe Ceeace Occadentalai numesc civilazatae, oellal it ar numa barbarie" 2) Civalizatao sti mtelectualitatea pure" s ar Osl intr'-un. report 1) Rene Guenon Orient et Occident p 19 2) S'a desbatut chestunea, pusa de unn oamenii de stinita dace civahza cia nu are prim ea insas. a un rol nefast In evokrtua baologlee.' a spetei Ch Rich& ajungea la concluzia ca,carvilazatiar duce la degradarea spetei" S'ar pareia, ca civvlizatia ingaduie eelor mai glebe exempiare urnane sa se perpetueze si sa se reproduce, sr ca dirrtotriva, prm rasboaiele 'minute sl destructive la care da loc din ce in ce ma2 amplu, inlatur5 tocmai nidivazu coral apti biolo giceste Deci merle Jean Rostand, Iz oartea sa Lchonme nu se poate spera mci un progres pentru arnrnalul uman ci o decadenta e de temut Pe cand superstructurile spirrtuale si sociale devin fare incetare mai grele fundamentul ler organ c pierde in solidatate ' Accasta ticheere palate fa valabila pentru un moment Adevarul este ca civilizata actuala pram grija deosebita pe cane o aciorda educate], fizice, higierui ahmentare Ate, Wide a forma indiviza chin ce in ce mai dotati din punct de vedere bao logic Razboaiele oar ameninta si surpa vintuitale de viata ale spetei, nu sunt in primul rand ecat un accident si nu. o /lace- %tate Intrinseca a civallizatei Asa dar, se poate spera, ca inteun victor mai mull sau man putin apropiat, d c vor disparea Ceea ce se vita este ca civolazatua are majloacele si, sage pearte spar.' neincetat de a indica individul biologic, si ca tot ea are stn puten a de a inlatura uri eau, cu incetul e drept atufaci cand si -a dat seams de emstenta lrui

61 ORIENT El OCCIDENT 61 rovers, ca sa echilibrul pe care -1 suporta parghaa, unea balante, uncle, card ulna din platane urea, celailalt coboara Dated suntem de acord qu Guenon, Ca cavalizaaa europeana este hipistita de prinichpii, sa am vazut dece, nu putam f1 die acord cu el card e vorba de puerilitatea mtelectualatatu oceidentale" sa cu a:firma:0a ca hipertrofuerea cava.lazatien este, ea insasi, un rau sa o delnatie Palma Ichestnme o vorn armana pentru alt capitol, dar de a clams, mteresand ordmea de idea, in care- ne gasam acum, ne von ocupa am edlait Este, inteadevar, civilnzatia sa Iupertrofierea masamsmului un rau in sine? 1) Cu alte cu-vmte, chiar orgamzata, ca, expresue a unem culturn ordonata die pnnicipn, extensarunea nelirrntatia a mei civilizai este o decadere? Guenon crede, ca, da Sangurra unpresie pe care mventaale mecamce, de pilda, sane Guenon o produc a- supra generalitatn Orientahlor, este o amprescie de profunda repuisae" 2) Mentalatatea Ornentalulua, pe care Guenon o accepta, i pain optica ic.areia exammeaza Occadentul, vede in masimsm si in toata aiceasta gagarthed civita.zaitae materiala din Europa si America, o cadere in abisul materiel Dar e usor sa ne dam seaina, unde este exagerarea In prainul rand, Ornecritalul, dispretuator al -valeta terestre, pe 'care o tagaduaeste ea pe o aluzie, va arunca peste bond tot ceeace se raporta la ea Civa.hzartia va fi pentru el o aluzie, cum iluzorie este intreaga exigtenta urnana, icu tot cortegiul ea de forme sa necesitala Nu acelasi lucre va insemna pentru un Grec, pentru un Englez, pentru un American, via as noastra cea de toate zilele Da este o realitate Grecul, ca si Occi- 1) Rene Guenon Orient et Occident, p 19 2) Op eit, p 40

62 52 ANTON DUMITRIU dentalitl de astazi, va admara natura ornului i natura in general El va,cauta sa o completeze acolo uncle 1 se pare insulienenta sau, monstruoasa De aitc4 efortul de a lace din existents ornulua o forta com,pleta, care sa" infranga lamatarile, pe care accidental, natura na. le ampune A spline, ca masimsmul, in general, este un rau, in seamna a al-irma nu numaa o eroare, en sa o stupachtate Inventaa amprimenlea, care a dus, pe baza mgmalor, la lotatuvele de last:a.7n, capabile in cateva ore sa tapareasun nurnar de volume, sau de mare, Cate nu a avut et India sau China In toata istona lar, poate fi socotata o invenpie malefica? Toate aparatele medthcale, ma mile de tesut, uzmele de medicamente, lummatul electrac, etc, sunt un tau esentaal? Prelera Tagore sau Guenan luminatul cu opart din satele indiene sau tibetane, lunnnatulm lugienic si putermc ad becurilor electrace? Prefers ea ingrijma medicale stuntafice, /care fara mat sau, fara radiografu, fard laboratoria, etc, riu ar fa posibild, meelicana empinca sl ingrozitoare a vracalor,,traditionalista"? Nu e nevoie sa multtplieam lexemplele masmasmul nu constitue o deviatie In sine, di plan intrebumrtarea lui Daca marina nu ex-prima o necessitate de ordure superior, daca ea nu se integreaza ca o valoare intr'un sistem de valori principal, ea constitue o abatere sa o deviatie Cu alte cuvunte, masmismul numaa. In mod accidental poate fa un rau, el nu are in mod escnvial un caracter destructiv i, in general, hipertrofierea urea civilizatu nu poate fa socotrta o anomaha, ci doar tatunci card nu este expresia unei cultun orgareee, cand nu e articulate intr'un corp oa rezultat al unor idealuri superioare, nand nu e conseomta armonica a unua sistem

63 ORIENT I OCCIDENT 63 de prancapn, poate devaa intr'o catastrofa geinerala, sau In oatastrofe partiale Daca omul subordoneaza ma ina unei idea, aceasta it va servi, data el creiaza masena fare nzca, am motiv superior, masma poate capita o undependenta 11 o activitate in afara de interesele lm, ea poate sä 1 depaseasica, sa avalansa maasanismului orb poate, la un moment dat, sa rastoame insasi omennea Masana a devenat in cazul acesta, miaa putermca decat omul Se spune ea Budda a ajuns, in calatorule ha, intr'o padure uncle traaa un ascet Adresandu-i-se, inteleptul it intreba ce a realazat pane arum Traese aaeti de doua zeci de ana, sa am awns la puteri, care nu apartan muratonlor de rand, pat sa tree un raiu, de palda, mergand pie deasupra undelor" Cum, ii raspunse Budda, a au trebant douazeca de am de munce pentru a face lucrul apesta, cand era atat de -sunplu, sä daa un obol tuntrasului pentru a to trece clincolo?" Aeeasta poveste este ilustrativa peintru chestmnea, pie care o chscutam Tagore, ea si Guenon, voesc sa infranga avantagule elv- bzatam, prmtr'un efort considerabil fault asupra noastra Reounosc ca e posabil, dar, de oe ar fa neeesar, tend e atat de sim,plu, sa ne folosarn direct sl imechat de aviantagiale pe one na le pune la disperzatie maisiimsmul? Civullazatia samphhca vaaita Si o eompleteaza, daea insa, nu este organizatal, data e o civatzatie pentru ci- Vilizatae, ea o complied sa o denatua-eaza,,caval6mtaa, scree Emerson, imphc'a desvoltarea unul am constrturt in cell mai malt grad, ajuns la o deheatete supenoara de sentimente, ca sa la puterea practice, la rehgie, libertate, la simitua onearei, sa al gustuilui") Ceea ce este adevarat, dar cu un amendament civali- 1) Societe et Solitude brad franc p 17

64 64 ANTON DUMITRIU zatia poate riima gustul, onoarea, sentimentele delicate, canal se desvolta aria/111c Nu amploarea unea Alizatia rinneaza omenirea, ci absenta unor critern care sa o fundeze * * Se spline, In general, ca camhzatia este totabtatea operelor matentale ale unei colectavatali, Jar cultuira total"- tatea operelor spiratuiale Dealtfel, despartrrea tea-meanlor de cultura a cavilizatle este destul de recenta, sa deaceea, poate, nu au Inca destula precizie1) Aceasta despartire merata o atentae deosebita sl ne vom olcuipa de ea De obicei, termen-ul a cultiva se intrebumteaza pentru a arata ingnialrea, in sensul crestern unui lucru se cultava o plants, se caltiva un camp, etc Dar nu se poate aplaca, totdeauna, termenul de canlzzatie, atcolo unde se aphca acela de culture"' sau rovers se czvameazei o sopietate sau um, om, dar nu un animal sau o plants Se poate cavilaza un salbatec, se poate introduce Intr'o so- 1) Lucien Febvre in capitolul Ctivz/isation evolution Wan mot et (Pun groupe d'idees (din lucrarea In, colabotraere Cim/isation) afirma ca nu se gaseqte imptrumat ouvantul civultzatae" decat in 1766, in lucrarea fur Boulanger rantiquite devoilee parr ses usages `, aparuta la aceasta data la Amsterdam Din acest moment, termenul Incepe sa alba o circulate in setts Termenul, cultura" apare In hm1ba germana cam pe la Jumiltatea sreolulua ap. XVIII-lea Toit In aceasta erpoca unn starntori, ca Vauvernague Sn Voltaire au mtrebuintat conceptul acesta dandu-i sensul de,formation d esprit" In epopeia lui Voltaire la Henrvade, gastm, pilda versurile De premiers,ans dat ros /a funeste culture N avant que trop en tut combattu /a nature (E Tomnelat, in capntolnl Kultur Hzstozre du mot evolution du sees al aceletiasi luarati dilate mat sus) Henri Berr a aixas atentia, ca 1.2 Discours de la methode as Iun Descartes se gaseste nu chiaa- termenul cuvtiltzatne, dar actela,nvelmat", cu intelesuil pe care 1-1 dam astam

65 ORIENT SI OCCIDENT 65 cietafte prarmtiva foarte multe clan binelacenle civakzatiei moderne prin aceasta ea nu a devemt o soc3etate cult% CUltura are deca ceva specific sa esential ei, altceva decat catridazatia Un camp cuiltivet insemneaza un camp ingrajatt in mod sistematic A cultava o preatta, inseamna a o face sa creasc6 dupal o anunuta metoda %tem spume atunci cuiltura este metoda, pirmeapn, este un astern grape canna omul si uanamtatea pot sa Pleased, sd se depaseasca avihzatia este extenoara sa superficiala ea nu e necesara crestern omulul sa el se poate aspense die ea Aceasta e adevarat pentru un inchvad izolat, dar nu pentru o sometate Un indivad se poate realize, poate sa creased spiratuial si in singuratate dar data pram aceasta el renung la cavilizatfie, nu poate renua4a la cultural, fiandca air reiluza, in acelas tamp, once sastem de idea, orace metoda, nu ar fake decat sa revma la starrefa de nudatate spirituala sa matenala a prinutwulm absolut Sfunitm crestdm, anahoretu Tebaide]. sau inteleptu lundusi, retiresl in pustm, sau in izolarea muntalor, an parasat cavaluzatie, dar nu au parasat culture Er au lust Cu save o anume conceptie eliberatorie, anume sastem de idea., capabil, credeau eh, sa le sporeasica spnatuil sl sa-1 hbemeze Cultura este, asadar, un sistem de idet sau de vaiort care are in centrul ez cel putzn ontrul, dacei nu umanttatea intreaga, urmarind desvoltarea lui, sau ci ez, pe unul sau pe toate pllanurzle 1) 1) Se vede astfel oh ceeace nu a realizat Occidentul este tocmai acest sens al culturia ca disciplind de crestere a anclividulua sau a cole-tuvrtaliii Deaceea Miguel dal Unamuno scrsa Se poate sus-tame la rigoare, ca de la Greci luandu, ca punct de plecare ceeace a progresat sunt stuntele, artede instatutatille somalle mdustrule, metodele s9 mstrumentele a nu capacrtattlaa umana andurvulduaaa, societatea mad curand die cat mclivacku/, avalizetsa max curand decat cultura ' (Verztes arbztrazres, trad franc 1925)

66 66 ANTON DUMITRIU Nu se poate concepe insa, o sociletate care ar tra" fara um, mammon de civialazatte Se poate unag Ina o colectavatate total Lomita, nu se poate insa sa exaste o socaetate absalut necartrallzata, caca aceasta ar insemna in mod absolut contradictorm, ca ea mi exisfa Ica societate Socaetatea presupune un mmunum die conventu, o limbs comuna.,' o sere de melte elementare, care, toate, sent opere de cr valizartie Reliatale dhntre oamena i amend. I natura se expound direct pin opere de cavalizattie Fundatrea acestoo relatu este o operd de cttltura In socaetatale pramtwe raporturale omui1ia cu omul, sau cu natura, sau raportunie din natura, suet instinctive, noreflectate qa nefundate, in general, de aceea primatavn nu an o culturd Catvalizatta ar insemna astfel, Naga civaci., via.ta in cetate, cum era in trecut, seta viata vn cetata, cum e in prevent, sand e vorba de o natiune, sau de natauau fede rale') Cultura ar insemna walla spantuala a multi', sau a oamenilor, a/afferent de socaetate Valonle culturii cauta sa se intemeieze intr'un mod independent, in afara de contangerytele concrete Realizaru.le care ap'artan civilhze.taea nu presuptun, neoesairmente, valon absolute, ele cunt relative pa clepand! de conditaa externe, delta intamplatoare Daca o cultura este orgaruzata, avem o cultura majora, claca ea e total structurata, daca ea Sa,a defmat perfect valonle, atuncti ea e o cultura completa Dace' o civalizattie e fecundata de cultura, avem o crvilizatae majora, data insa cultura nu este, ea ins*, completa, civab.zatia corespunzatoare contme o primejclie, Cacti ea ar 1) Vezi. Cvilisation, le mot l'idee publicata in colaborare in 1930 sub chrectia lulu Henr1 Bent.

67 ORIENT $1 OCCIDENT 67 cult= putea sa se desvolte dinar Impotriva omului Este cazul eavalizapei occidentale, in lima parte Pentru a rezuma observapae acestea, vom spume, ea o cultura, tinzancl a gam vra1oct desptranse de once eontingente, este valabila in afar % de spa.0 r a tamp Deiaceea once cultura reprezanta un sisttem de valon, care, ca sistem, reprezinta gi el o valoare permanents Agadar, o cuiltura care voegte sa se fundeze pe valora dan ce in ce mall umversal valabile, nu poate face abstractie de celelalte cultures, pentru ca a acestea stint valor]. In schimb insa", o clivilizape, desvoltandu-se intr'un anuane cadru spatao-temporal, este esentasalanente relatuva Sa cu greu poate fi inteleasa de not Aim Spengler ar avea dreptate, dar numaa in ceeatce pnvegte cavalazatia Sistemul metafiztilc al brahmanismultua este un, astern Plosafic, el are o valoare, ca sistetrn falosofic, ga astazl in cultura noastra gi i1 putem considera ca o valoare_posabird Nu tot acelag lucru se intampla in eivilizapa hindusa, operele el sumt muerte ga apartan epocaa in care s'au rfascart Putem inteliege foarte `blue pe un gandator, toare ar profesa ide2le filosotpce hincluse in prezent, aga a fost cazul lull Staliopenhaner, sa e cazul rnultor Ouchtora contemporana, de mall mica sau mai mare unportanta, in ale caror lucrari, imfluenj orientala e tnaa putan afirmata explicit, deo. exists, dar nu pot aparea in civahza la european'a, pagode, zeitati monstruoase, etc, qi clack prin absurd, s'ar Iva, xvu ar mandesta decal un spirit de euriozatate on o devliape snobist'a gi nu o creap.e a crvilazatiei noasttre a

68 V CULTURI ELEATE BSI CULTURI HERACLEITICE Compalataa, pe care am facut-o intre Orient sa. Occident, ne-a condus la constatarea, ca in Orient s au desvoltat culture &to:tate, echilibrate, trachtionaie, calm le numeste Guenon, spire deosebire de cultura noastra, care este dinamack fard un sastem de prainicipu, intr'o permanenta framantare Nu chestmunea data in Orient si in cultura lui se glseste Adevarul, cum icede Guenon, ne preocupa, ca. studiul comparatav, pe baza carula vrein sa desprandem, in mod obitectiv, caracterele cultural oiccidentale, in oportatie cu elle ale cultural oraentale, daca va rezulta un avantaj deoparte sau de alto., aceasta va fi o chestiune cane rarnb.ne sa fie exarrunata mar. departe Din punct de vedere formal, sa este sangurul punct de vedere ce deskpeste adeea de contmutul ea, care totdeauna, face sa avean o pozatie preconceputa, ca sa.' nu spun o prejudecata, cultura chane2a sau cultura handusa, reprezinta un astern de Ida, un sastem de propozatn, care se articuleaza intre ele inteun mod perfect in ofpozitie au acestea, cultura occadentala nu a reusit sä-si defineasca un sastem de idea complet sa armonaic Ceeace

69 70 ANTON DUMITRIU pare paradoxal, este, ca cu toate ca tipul unei stunte, al unei teonu, in general, este pentru Occident tipuil matematac sau geometric, ca o stainta ajunge la apogeul ei derabia atunici card se matematizeaz5, cand formeaza un sistem perfect coherent, rational constituat, nu in Europa sastemul de aide]. pe care-1 reprezinta cultura s a matematizat, ca_ in China sau India In Orient, cultura reprezmfa un sistem geometric de idea, e)usta princspii si consocurtele lor, care se art'culeaza cu primele, in mod geometric Nu este important, ca in Orient, propozitnle secundare nu sunt obtanute in chip deductuv dm princapai, dar aceste propozitiai se artaculeaza cu primele intr'un mod, perfect, formand un corp In schnnb, cultura european5, care, din punct de \redere formal, reprezinta tot un sistem de idei, neava'nd principal, nu formeaza fun corp de propozirtn matematic articulate, inta-'o ierarhie perfecta Aceasta pozitue intoiarsg, aceasita geometrizare a culturilor orientate, a aceasta lips:i de geometrie a culturn europene, singura care curioaste in toata istoria, cea mai stralucita sa mrai desvoltata matematica din Cate au existat vreodatg, constitue bizareria si paradoxul Occidentului Culture occadentulua matematizeaza total, ea are cultul numarulin sa al demonstratiei, dar nu a putut sä se matematizeze ea insasi Aceasta pauticulantate necesita un examen mai ama"- nuntit pe care it vom face imedaat * * Ce este un sistem de idea? SA' detasarn ideea si propozatiale de seminifiataile for particulare vom putea,

70 ORIENT.$1 OCCIDENT 71 astf6., sa studaem din punt de vedere formal, all structuna, un astern oarecare Teorule, care reprezanta sasteme de idea perfect articulate, suit, in fond, teorn matearnatice chiair dada ele nu sunt exprirnate in limbajul stilmbohc al matematiellor Sa conaderan o teorie oarecare, de pilda geometria elementara, se ggsesc alci cateva primeval, cateva amome, din- care, pe baza de rationament, se deduc alte propozitn, teoremele teorn Sa CeMetgall oricare alt astern matematc vom gas!, la fel, o serae de propozitai admise axiomatic sa o sane de propozatu recunoscute valabide, in cadrul teonei, grin deducte In realatate nu e important procedeul pun care oblanern propozrvnle unea teorn caracterul ea formal manifesta un grup de axionte considerate adevarate si un grup de propozith care se articuleaza cu paimele intr'un astern perfect Vom spune fiecare astern este campus dintr'o seine de propozata primitive a o senile de propozata derivate Cum nu ne intereseaza metoda Arun care propozatule demate suet obtnnute, putem Inca sa afarmam un astern se compune din propozitati primitive a din propozitu secunidare, care, impreuna, alcatuesc un, corp realnzat armomc Cercetat oneare astern filosofic, sau oncare teone ea va fi constituita la fel Tn reiahtate, miaa naciodatg, o tear e nu izbutqte sa fie in totul ammo/inca' exista in era f sun, lacune, contradietu, ce.eace face ca ea sa nu fie admisa", a sal fie Inlocuata cu alta Numaa teorule perfect materna-tee au trealizat aceasta armorue straleta a rigida Deaceea tapul urea stunte, in Occident, este matern.atica, sa o tainta.' este matura, In momentul card s'a matematazat Aceasta a a fort visul lua Descartes, al lun. Leabinaz, sa in trecut, al lm PI aton

71 72 ANTON DUMITRIU Spinoza a incercat, in a sa Ethzca sa constatue, in mod geometric, Intreaga sa filosofie Care este conchitia, ca can astern de propozitm sa aka twasca o teorrae, achca un corp armonile? David Hilbert a araltat, ca atentia trebue sa se indrepte calre propoziiuie axiotrnatice pentru ca un sastem sa fie absolut co herent, trebue ca axiomele hu sa fie necontradiaorli Cum deductua este analatica, ea nu poate aduce mimic nou, ca explicateaza tort timpul ce am pus in axiome Asa dear, o teorie va alcatui un sistem, &Jag axiomele ea scant compiatabille 0 asemenea teome este Inclusa Se demonstneiaza, ca data Intr'o teorie incap cloud prop-cm-vi con tradictorli, data acestea sunt ambele valabile sistemul se des:hide i a once propozitie e adeva"rata in acea teorie, totul e adevarat, ts(i nimiic nu e fals, ceeace inseamna ca distanctrunea chntre adevar ft fals inceteaza de a exista sistemul acesta s'a desorganizat, nu mai reprezinta o coherenta, o ordame, ci un haos Cultura hmdusa sau cea icluneza formeaza kn corp de propozitna necontradictonu, stabihte pe baza unui principm de ordme este un sistern axiomatizat, are, adica, axiomele ei compartabile Cultura european.a este un sastem dezorganizat, in care parlrund propozatule cete mai contracbotorm, ea nu a izbutit sa se axzomatizeze s3 deaceea nu formeaza un corp de doctrma, da este deschisa, pentru ea falsul pu adevgrul aunt Inca Ind stincte, inteo oarrecare mascara Din cele ce am spus, rezulta, ca un sistern de propoaqua este perfect, data este axiomatizat, data, adica, el are axiomele lw necontradictoru, ceeace face ca Intregul corp de propozitia sa fie compatibil Dar un asemenea

72 ORIENT BSI OCCIDENT 73 sister nu e, fortamente, adevarat Vreau sa spun nu e adevarat In mod absolut Sä me exphcam Geometria euelftchan'a, care formeaoa un sistem necontradlictorgu, are Intre axiomele ea, pe aceea cunoscuta sub numelte de postulatul lua Eulchde prmtr'un punct exterior unei drepte date, se poate duce o paralela la dreapta data, Sa numaa una Insa, s'au putut constrtni geometrn neeuchdiene, tot atat de coherente, cum sunt acelea a lui Bolyaa, Lobatchewsky, sau Raemann In aceste geometrii, postulatul lua Euclide nu maa e valabil, fie ca nu se poate duce nalci o dreapta paraleld, fie ca se pot duce mai multe, sau chiar o mfamtate Node geometria sunt perfecte, diet au aidevaa-urile lor, deosebate de cele ale geometriea euchdiene 1 s au putut aplica chaar in anume sectoalre ale realatatia Se poate sustane, ca una can teorn este mai adevarata decat alba? Dan pullet de vedere formal, to ate sunt egal de valabale Ele sunt la fel de ii guros logitce Cum trebue interpretat rezultatua acesta? Interpretarea este foarte sampla nu exista adevar absolut, ca numai adevarun in cadrul unea teoraa, fata de axicanele necontradactorai alege Avem libertate axzomatzcei, putem alege taxiomele noestre cum vrem, smgura condatae pie cans trebue say o indeplineasca, fund acteea} de necontrathotie In contdrtfale acestea, once cultura fund un sistem particular, care are axiomele sale prolong., nu poate fi cultwa, in general., cr e o cultura, tot asa cum nu avem o gearnetne", Ica diverse geometna A sustane atunci, cum face Guenon, ca Adevarul absolut se gaseste in oultura hindusa, sau, In general, numai Intr'o cultura statica, de tip inches, ceeace nor am numit o cultura axlomatizata, este nu nurnaa o mare naivitate,

73 74 ANTON DUMITRIU dar o ignorare a ceeace inseamnd un sastem de Idea Se sustane, ca prancaplale culturior orientale sunt revelate sa de aceea garantate, dar rumena, Inca Dumnezeu, mca thavolul, nu poate sa ne dea un sistem de idei absolut, funded totul va depande de axaomele ailese Se poate reahza o cultura trrachtaonala ilnphisa, perfect coherentd, plecand dela alte propozatai primitive, caracterul tradraonal" nu este, dec.", o dovada a unor Adevarun absolute, fundca acesta poate vana, si cu toate acestea, cultura respentiva poate fi axiomatazata Sangura supenonate a unel cult= tradationalaste, fata de cultura occadentala, este coherenta ea Aceasta nu a da, insa, Inca un earacter absolut In fond, aceasta problecma revme la marea desbatere is-tor-dog, care a despartat ganclarea falosofica in doud aurefute data adevdrul e unit a absolut, atunci Funta, &Lica exastenta, este unuabala, neschambatoare ft permanenta, data nu exasta adevar absolut, existenta este, ea insasa, o sclumbare continua, o devenue in tamp Asa. dar, data socotifm ca exasta adevarun nesclumbatoare, presupunem imphoit, Ca existenta se sustrage devemrn, ca aceasta e o pura aparenta, creaata de samtun si amaginatie, data socatim, ca adevarul e multaplu, ca exasta adevarun, nu Adevarul, art unci introducem axioma, ca exastenta este funguarmente temporald, scinmbatoare In pnmul caz, deverurea este o aluzle, in al doilea caz, ea e o reagatate Dar sa iacestea sunt teoraa, din punct de vedere formal, ele reprezmta adevarun relative, care depend de punctele de plecare alese In concluzie, nu se poate austme, ca exista un adevar imuabal, pentru ca aceasta afarmatie nu ar putea fi sustanuta decat pe premise particulare, deal nu ar fa universal valabvla, Cl in cadrul, unui sastem, nu se poate, deasemenea, afirma ca deverurea esentiala

74 ORIENT BSI OCCIDENT 75 a llama justified concluzma ea nu ea to deeat adevaruri particulare, in cadrul =Jur team partaculare Insa analnza formals a teornlor, Mad mei o apoteza in plus, arata ca valoarea de adevar a imei propozutun depmde de cadrul in care o asezam, de premisele, de axiomele, fats de care o compardm In caclrul formal, propozatia,,nu exista adevar absolut", nu e o concluzie, ca o constatare de f apt Cum nu exists un adevar absolut, reahtatea pe care ne-o reprezentam, pann diverse teorna, nu poate fa o reahtate unuabala, ca una schumbdtoarp Cele doug curente, die can am, vorbit, unul cal e afirma iluzaa deveniral, a altul care pune realitatea acesteia, sunt cele cloud man conceptua ale antachitatn, care, sub o forma sau alba, arui fort susrinute pana in tampul nostru Eleatai au profesat ideea ca reahtatea este unuabild, fara modthcara, sa ea deveturea nu e cleat o aparenta sa o flume Pentru o proba aceasba, ea an nascocat o serie de argumente celelarele paradox eleate prin care cautau sa demonstreze absurchtatea afinnatulor sumtuluu. coamm Nu e3vists pluralutate, nu exists rniscare sageata care se masca sta un moment in fiecare din pozitule pe care le strahate, deca sta tot tunpul Achille eel lute de pucior nu poate sa," ajunga broasca testoasa,- care are un avans asupria luti, funded anaa intai trebue sa ajunga in lolcul unde se afla broasca, acum, dar in turnpul acesta, broasca a inamtat, pentru a o ajunge, trebue sa ajungd In. locul uncle se afla broasea acum, dar sa broasca a inamtat, etc Achille nu va ajunge broasca testoasa mciodata Mavarea este iluzone, realitatea este nnualvild Dimpotriva, Heraclit se intereseaza de aceasta mis

75 76 ANTON DUMITRIU care, pe care Eleatn o negau, pentru Heraidlht, toate curg, lumea seamana cu o bautura fermentata, care are nevoie sa fie maiscata, tot timpul, pentru a nu se descompune Name nu este, total devane Duca total se schimba, once lucre are in el sn. contranul sau din aceasta lupta se naste devenarea, care e jocul contranylor Deasupna acestei mstabibtata pecrmanente, Heracht vedea insa un prancapm armorac, care facea ca devenarea sä nu fie un joc orb Natura este schamba."-toare, dar exists anutme raportun generale, can au o unilfor- =tate amuabila Tata descrise surnar, caracterele celor doug tupun de culture Cultutra onentala care crede in adevaruri eterne, pentru care curgerea sl devenarea sent iluzorn, o cultu?ti elleatti, care neaga datele 'mediate ale samtulm comun Metafizaca Vedelor, rezurnata afonstac de Vedanta, se intemeaaza tocmaa pe aceasta &slam-came, Exasta o relaifitate absoluta Brahman sail Atman, Dumnezeu neimamfestat, sau sufletal unaversal, careia a se opune marea iluzie a mandestaran, Metyti A atinge absolutul, inseamna a Yes' dm lumea iluzulbr inselatoare, insearrma a to smulge dm ireahtattea sensibala Caracteral heracleztic al culture europene sta in aceasta preocupare &recta sr totala a tcurgern vela nice spa.- ratul european cauta raportun generale, care sa inchgwasca devenmeta ryaturn, sapandu-i un curs Nu exists decat lupta, intre contrarn[le cele ma" diverse total se naste din aceasta lupta Ca sa Heracht, Orcidentul poste spume 116Xsp.,o; narrip 7COVCCOV 4 Am stabalit caracterul heraclertic al culture europene Ramane sa ne mai punem o singuira intrebare, de al

76 ORIENT $1 OCCIDENT 77 cares raspuns va depande tot ce vom spume mai departe Lapsa de princapu a cultural otccadentale explida haosul ei, herackatismuff 01 Va ajunge cultura noastra la un moment drat sa- L impuna cafteva prmcipu, care sa o sohdifice, in sensul mental, sau chiar atimci cand va izbuta sa se axiamatizeze, ea isl va pastra canacterul el fluacbc, acesta apartinandu-a. esental? Cu alto cuvinte, heracleitasiatial cultural olocadentalie este un accident, o faza a taneretai ea, an manifests structura esentialg a Occadentului? Tande cultura Occidentului catre tipul eleat sau catre tipul heracleitic? i in acest din uirma caz, care ar putea fa princapule capabile sa expriane ma turatarbea ea'? Iata problema pe care vom, ca'uta sa o deslegam in ceeace urmear25.

77 VI OMUL E MASURA LUCRURILOR Am ramas in capatolul precedent, la problema deci siva este, sau nu, earacteruil heraelestac esentatal cultural oecadentale 9 Fentru a putea hotarl lucruil acesta, sa deterrmanam-, mai Intai, una dm constantele ganclaru noastre Green au avut, primal In istone, irdeaa manunata sl fantastaca, de a scruta tamele Umvensullua en ajutorul g'andarn Un adevar, pentru un Grec, nu se Intel-nem naci pe autoratatea revelatalea., Hasa pe autontatea sus-landtonlor lua, ci nuanal pe intelatgibilarbatea, pe ratrunea lw de a h Gandatorul ellen se indom de tot sa nu admrtea decat ceeace ar fi avut la temehe un argument In Onent, luctrruil acesta nu era positbal gandarea se mwa in cadrul unor adeva"run date, ea le accepta,?ara a aveia vreodata ideea sa le puma La Inc Taiga, man precas, la actcepta fara a le Irate lege Adevang cultutralor onentale era un Truster, un lucru strain, care se tanpunea, nu pain ratninea lua, ci prm foil lua trachtlonala Nu vreau sa affirm, ca Green nu aveau sa el domemul for maste nos, cum arata de altlfel, exastenta aka numiteltor mistere

78 80 ANTON DUMITRIU dela Eleusis Dar ceeace a descoperit lumea ganditoare greeeasca, In, primele seeole dimaantea 1uz Chnstos, este aceasta libertate a spntului, al carat elan nu poate fi infrant de naci o trachtae, de mica o revelaitae, de ruci o prejudecata, acest spilt 1-ia mostemt Renasterea, exaltandu-1 pang la paroxism, de atunca sl pang in timpunle noastre Epoca hellemca sa Renasterea au desicopent lthertatea qcindzna, ached forta ei de a anal-wa si de a garanta absolut once Cand vorbese de hbertated. gandarn, /111 ma refer la hberbatea exterloard, care este o consecmta natural:a sa arnediata a cellea mterioare dealtfel, o gandare hbera interior, dar selava in exterior, ar fi contradictone Intelegem libertatea ganichrn ca pe o forta capabila sa determine singura ceeace e adevarat sa ceeace e fals ca pe o forta de dascrmiinare, care nu are mta o stavila sa num o garantae clan afara, un torent atat de putermc, incat nu are nevoie de albn strame, de vat intamplatoare, ca sa si croaasca drumul spre marea adevarmulor, ci isa tale direct si drept, in stancile oncanal obstacol, cursul sau Adevarul oriental e un obaect stram Pentru a-1 atinge, trebue sa te transfigurem, sa te schambi, sa-ti torturezi propna to natural, sa devil alteeva decat esta Metodele ascetice voghunice, necesare realizarn spratuge ci intelegena adevarunlor, nu arat decat aceasta formadabila sa monstruoasa transformare a ceeace este in ceeace nu este Adevarul occidental, avand o raiune de a fa in el insusi, pe care ro acorda gandirea, ease -1 crelaza, este, pe deoparte, independent de mane, dar este, in acelas timp si al meu, fundca este, sau poate devem, rezultatal gandim mele Onentalul pleaca dela iadevaruaii, care nu

79 ORIENT $1 OCCIDENT 81- sant ale 1w, a se transforma diupa chipu1 *3. asemgnarea lor, Ocaidenteul pleaeg dela gandarea lua sia mmac nu exista care sa-i depaseasca natura gandaria, lumea are o legaturd omlnhaalg cu inteligenta umang, sa dela ea Iii triage serva pentru a se construa Ohms exastenta noestea e fandata pe gandire, i Deselartes a fast nevoit sa pung antecedentuil existentea de gandare cogzto ergo sum D.e o parte, adevarul descoperd mull real, de alta, annul e o realdate sr el descoperd adevarul Doug situattu inverse, una aqiezand pe om Intr'o pozitae modestd, clandu-i posibilitata insg, sa se ridice, prantr'o tehmcd ingrozatoare, clinical de el insusa., alta situand pe bm in central Universrultn, sangura sa fortg hand aceea de a in.telege Daied Occaneadul va ajunge la o oulturd eleatd, daed, prise uraniare, va adcepta un sistem de idea. unit, daeg, achea, heracleatism-ul aulturia oceidentale nu e cleat un accident, laitunci ageasta libertate de gip:lire va Inceta sa existe Aceasta ar insemaaa insg, cg, in acest caz, cultura europeand va constatm un sistem axiomatic, insg nu e posibal un astern de idei albsolut, dupd [cum am vgzut, ci numai unul particular, adevgrurle care ar tutela miscall ea intelectuala europeana, ar fi, dar, un sastem particular Un asemenea sistem nu ar putea, in consemnitd, sa se impund sparrtilua nostru, inteun mod definativ, egca, in aoest spirit, exists o mfnatate de sisteme valabale, opuse primulua Stadiul eleat al culturu ocer dentale nu ar putea fi dealt un accident, un provizorat Pe scurt, nu este posibal peadru cultura oceadentald sg. mitre &find= intr'o fwa de staticism Devemrea continua apartan.e ca un blestem sau ca urn dar, gandarn europene yci, deci, adevarurilor ea.

80 82 ANTON DUMITRIU Acest rezultat poate fa obtaaaut i pe alts cale Am alums la el pranteo analloza pu logmea, adica foranala se poate capata hied, punand la contributtae psi.hotpatalogia Sa examinam functule psiholagice ele pot fa insenate dupa superiontates lor, aceasta supecontate nefnand data de vreun craterau relatuv, de valori, ci de apaastaa lor naturala Funatiumle psthologice superloare sunt acelea, care apar rnaa tarziu in evolutia 1111dividulua Janet le altasifica in moduli urmatar in primal rand, functiuntea realulua, adica aterrtae la prezent, actrune prezenta, etc, apoa, actiamea sa gandirea dezrnteresata, dupa aceea rzprezentatrea miaiginara, lumea imaginal:area si a visukia, etc Lasand la o parte clasificarea stadia, este (Aar ca o functiune psahologica, laparuta mac tarziu pe scara evolutiea omultu4 este o functiune supetrioara, gandirea bera, aduca dezanteresata, este o astfel de funclaune, pentru Ca" nu taipartane i stadnlar care o precede, dela primatav, p&ria. asth'zi Sa presupunem, ca matuntatea gandini occidentale, a culturia, In general, va f2 o faze de eleatism, de anchaloza aceasta inseamna moartea gandirn hbere, a gandatrn dezmteresate 0 faze supenoara matura air anula o fimctaune psihologalca super-100ra SA comparam, acum, cele doua functium psihologice gandirea capabola sa produca num= un sastem de idea S, gandirea capabila s15 constrallastca toate sistemele de idea, dem. sa sistemul S Este evident, ca 'lapiln de gandire ultum este superior pramului, avand virtualitati mai multe Ganditirea hbera este o functae psahologica supenoara, Sr inlocuirea ea pnnteo gandire statical, este o regresiune Faza eleata a gaindrin europene nu ar fr o epoca de reahzare la maximum a culturn ocadentatle, ca o adore si un dechn

81 ORIENT $1 OCCIDENT 83 Asa dar, organazarea eultunu Ocaudentulua nu poate fa, in vintor, un sastem static de prancapu, icultura noastra nu poate ajunge, decal pram praibusirea ea, la un caracter elect Culture europeang este esentrialrnente heradlietitaca sa prmetpaale ea, care ii vor determana maturitatea, trebuesc sa se infaitaseze aljstfel, cleat ca un sastem de idea Indus.i definativ Se poate reahza o asteel de ordme, o ordme a devenuna sn a scilumbgcrn vesaiuce? Data ceeace urmeazra sa cereetam maa. departe * * Durpa tot ce am spus, pang acum, a swat momentul sa ne ocup5an mfaa deaproape de notatmea de adevar logic.i prim aceasta sä preintamplnkn obaeotaile, care ar putea sa se riclice S'ar putea sa m se faspunda" tot mace a4i afirmat este just, este adevarat dm punct de vedere logic Insa aceasta presupune Ca aka adrrus un sastem particular, ca fund valiabil inamtea tuturor sastemelor de idea. Va alflati tot in cadrul unei eultura partaculare, acieea de tip rartional, a a judeca celelaltie etakturi danlauntrul acestema este, de la inceput, laipsat de valoare Adevarul, va susjine, poate, cmeva, se &Ea direct, pe blsza conlanutullan 1w. si forma laze nu poate fa izolata de semnaficastaa pe care o are Aceasta oblectae ar fa avut, poate, o valoare acum cloud decenu &intern, in momentul de talk im posesua unei descoperm rievolutaonare), care manufesta" un alt aspect al gandaraa oruenegti, neintrevgzut de gandrtona de Raub: arum este vorba de descoperairea togicilor polzydente Dar sa" consaderam problema metodac nem:re astern de idea se enpruma" prints.' un sastem de propontai Nu este interesant modul prim, care e ebb.- nun' o propozitae declarata adevarata, ca ansamblul pro-

82 84 ANTON DUMITRIU pozitailor afirmate intereseaza Este ansamblul acesta necontradactoriu? Atunci formeaza un sistem Michas, o teorie Este (contradictorou? Atunca, inlauntrul teonei, poate f3 afarmarta once propozitae Descoperirea geomeurnlor neeuchdlene, a impans, mai departe, anahza idea de teorie Dupg cum am vazut, nu se poate sustine, ca o teorie e mai adevarata deck alta, ci ca toate teornle axiomatizate sunt la fell de valabile Mauna nu poste se' lexperame in intregime realitatea, ci nurnaa fete ale reahtaln, inteun caz aplicarn o teorie, in alt caz alts teorie Teornle, chiar Cand se refers la acelasi sector al realitatn, colaboreaza in mod complementar Ele aped, pran puinul. lor, la intelegerea unei reahtata, care e, sau prea con plexa pentru a putea fa prrinsa in schema samples a unei teorn, sau, poate, prea samples pent au a fi sezisata de aparatul complacat al unei teorn Spre exemplu, se tie ca fondul ultarn al materiel psi radiatea este de nlartura electric:1, cum s'a probat prm diverse experaer4e Dar tot expenentele au aratat, ca electricitatea aceasta se icioanporta foarte ciudat ea curge uneori inteun stuvoi de corpuscule separate, alteori in valura ondulatorn Daces numam constatuentul elementar al electracitatn pain numele lun de electron, acesta are cloud aspecte contradictorn mean e corpuscul, alteori e unda Exist1 o teonie maternal:ica perfecta, care se aphca realatartaa profunde a materiel, datorit,i lua Emitem, si care este corpusculara Ea perunte previzium, etc Exista o teorie onclutatorie a materiel sr" rachatael, carppleaca dela =apnea ondulatome a electronulua, datoxata lua de Broglie, sa. care e tot atat de eficace Cand ne 3ntreb5m, electronul e unda sau corpuscul? raspunsul e paradoxal este Cand unda, cand corpuscul

83 ORIENT OCCIDENT 85 Teoraa ondulatorie pi team compusculard sunt, dupa expresna fericata a lut Bohr, coinplamentare ele se pot ajuta reatproc la inlelegerea unea realitati, care nu poate fa surprmsa.' de o sangual teorie Toate acestea, gemetrnle neeuelidene, teornle corn plementare, ne due la o concluzie nu exista o teorae adevarata, ci teorn eomplementar adevarater. Exists sisteme matematice diverse, S7, S, S3, S4, care sunt particular valabale, naciunul neavand un caracter absolut Adevarul for consta in caherer4a, necontradircipa for mtrmseca Obiectia de care vorbeam, sa care ar fi putuit sa au se aduca, este in, toate consad.eratule acestea, s'a presupus un sastem permanent valrabil, o loped, sistemul L. Am admite, in felul acesta, gun sastem particular, L, pentru judeaa toate celelalte sasteme, ceeace ar insemna, ca toate concluzale noastre aunt valabale numai in sistemul L, deci nu cunt universale, ca partaculare Ei bane, nu e cap. Nu exists un sastem, mac logic, sastem L nu e absolut, iar arceasta afirmatae a fost fatciuta valabila prin crearea logicalor polavalente In login, tradltaonala, se presupunea ea exists numai. doua valora pentru prorpozitu adevarul fin. falsul, tertium non datur 0 idee extraorchniaa* analoiaga cu aceea pe care a avut-o Balmy si Labatchewsky, de a constrm geometru neeucladiene, s'a nascut in nuntea logiciemlor data aim considera, ca.' in afara de adevar a Pals, exista alte valan? Daca aan construa o logica cu trey valor]. o loped trivalenta, care sa faca uz de trey valon, A (adevar), F (fats) a T (tart) Astfel de logici au fast construrte exista logica lui Lukasiewicz cu tree Val ri, ou patru valor]. si chiar 'cu o infinitate de valartt Tot astfel, exasta logica intuition-1sta

84 86 ANTON DUMITRIU a lin Brouwer-Heytmg, etc Aceste logic]. nu aunt ipoteze abstracte, numal posabale Ele sunt teoru maternatee perfecte login cu tree vale n a lin Lukasaewicz este o teorie maternatca perfecta, lcu axiomele ea, dovedite necontradictoam, Si cu teorem'ele ea, allele deck ale logicei 1w Anstotel, logics lug Brouwer-Heytang are si ea axiomele e2 neoontradictoni a teoremele e1 particulare Nu mai exasta o lagntca, ca logaca, sasteme amomatice in chase Li, L2, L3, Li Astfel, cand se da uin sastem de propozitu, reprezentarnd o teone oareoare T., trebue sa intrebam in care loped? Ached dupla lee ordnne s'a constiturt team particulars rfi Oncare teorie depmde de axiomele alese, si de ordinea pe baza careia se derava propozatule celelalte ale tearlea Axicanele stmt alese arbatrar, sangura for oondrtie fund aceea de necontradactre, iar ordmea lox', oricare ar fi ea, prim faptul ca exist/a, poate fa asumlata cu una din logicile L7, L., L3, La Obaecaa, ca am fn. adaptatt, cu precadere, o teorie partoulard L, o logica umea, nu mai e posibila Cineva air putea spume insa." adevarurile, pe care be suistan eu, nu sunt btu-lute pe cale logic]., ca prmtr'o expenenta &recta Dar aceste adevarun aunt expnniiate pain propozatu, formeaza ele o ordme? Atunci aveti un sastem particular Formeaza man multe sisteme? Atunci ne &ram in fata maa. mwltor crntera de ordine Propozr pule afinnate nu formeaza Inca wn sistem, mca mai multe sisteme? Atunci ele nu au mci o logaca, mcii o legatua5 inure ele propozitnle sent azolate, nu formeaza un corp nu constxtuesc o doctrines G'and,irea europeank ajunsa apical, sa-a 'castagat o hber- tate absoluta ea i a creiaza sangura chuar sin cratecraale, in vartutea carora se misled in goana dupes adevar Omul isa construeste adev5rul in intregune, el este Masura tu-

85 ORIENT si OCCIDENT 87 furor lucruralor, a celor ce sunt cum ea sunt, a celor ce nu sunt, cum ca mu sunt Nu adevarul lui Socrate, al 1111 Platon sau al Sue Aristotel, 11 urmareste Occidentul, ci adevarul lug Protagoras, came capata Insa, osemnalficatie matt iadanca si matemate6 'Avspcono; pitpov ncormv %al Tthl) 6YTCOV %Cd TCOY IL/ Ow " Este adevarat, ca Protagoras era 111/1 SOIISt, 1. ca, intr'un anume feel, batea ad for in Occident, mail-lees/a toamaa acest caracter sofastic al cult:urn noastre, ca o consecinta a rezultatului, ca pentru fuecare idee se poate gala o teone, in care ca sä fie adevarata Aceasta lupta apraga a opnuilor, care a luat o amploare atat de extraordmara in vremunle noastre, a font cultivate de Greci sr de Renastere, Ica reprezentand hbertatea ganchraa, castigarta anstm!crtav pe toate planuriffe Astazi stem teoretic sa principal, motivul acestai conflagratn adeologice Dar ceeace se tufa e, ea" Protagoras era un heracleitean, si ca in conceptaa lua., ea sa. In aceea a Marelui Obscur,!cum 1 se spunea lua Heraeht, toate lucrurile erau in vesmca =scare In fond, Protagoras era mat Intelept decat Socrate acesta punea adevarul Inathtea omvulu2, desa sa. pentru el maxima cunoaste-te pe tine Insula." era fundamentala Prortagorts descopera omul si subordonieaza lin adevarurile Cultura europeana a ajuns la punctul de uncle a pleicat la punctul de vedere al lui Protagoras Insa acesta decoperise ceva maa puterrac sr maa important decal toate adevga-urale s1 toate teonale omul si fen.- cirea lur Occidentul a mamas numai la prima parte a descoperirn celebrulin Grec Aka astazi Incepe sid descopere aeeace era mai aproape sa, deaceea, poate mai grew de observat omul Prin stunrta, prin discaphna matemataca,

86 88 ANTON DUMITRIU care a ren,sat, sa puna in lumina ei reala, natura adevarunlor, contributia hbera, Si toemaa. pan aceasta creatoare a antehgentu, Occidentul ajunge sa regaseasea, ceeaee, de fapt, nu era piierdut intelagenta a puterea ei Investagatule noastre ne-eu condus la descopenrea unor cmptograme in care era Mains secretul Umversuhn, am ajuns sa desci.fram unele din acestea sa solutule for au fost legs, raportura., ordme, ern crezut, pana acum ea aceste haeroghfe, pe care le descopenm in luicrun, sunt ale lor, S1 ea sareana noastra este de a be ceta. Astazi stun insa, ca ele nu sunt decat pecetea pe care o pone antelugenta pe lucrura., i ca asbutind spa deslegam o criptograma, deslegam in acelas tamp o tams a Intelligente', a hberam o noua putere a ea Cum o spune, adtifel, Eddington,,Pe ta'nmurale Nemnoscutul-ua, am descoperit caudate Lazne de pasi. Am 8dd-1ml team" profunde, uncle diva altele, pentru a ne exphca oragma lor Insfarsit, am reusat sa reconstituam Punta dela care proven urmele suntem no" insane" 1) A Eddington Space, time, gravitation

87 VI' EROAREA LUI DESCARTES Conclbzn le stabillate 7n capatolul precedent ar putea pgrea ca atribuae gandirn europene un caracter dizolvent 3. sofistnc, in sensul pejoratav al cuvantulm Daca adevgnul nu are un caracter absolut, atunci se poate sustane otace, a se palate nega once ganchrea, in loc sg construlaseg, ar ruana Vom, vedea, ca nu este asa, cu toate Ca, necunoscand pang astaza. marile cucern +ale matematicilor qa fizicei matematice actuale, sparltu/ euvopean s'a mnocat, irntr'o oarecare angsura, pe liana sofisted Desbaterea acestea chestrum ne va +conduce la descopenrea una erori fundamentale a Occidentui/m i in aceasta" ordme de ndlea, va trebua, sa ne ocupgm a de acele vaicai care au mmat unitatea culturala a Europa, inamte de a cauta sa cletennmam coordorratele culturia noastre, esentnialmente heraclatick cum am Vazut, atunci card se va ajunge la matuntate Vom amana -exarnenul acestea probleane, tocmaa fiandca studiul prealabal al eroatlor comise de sparatul occidental ne va ajuta sg defanam hma evolutvg a acestun spat

88 90 ANTON DUMITRIU Autanomma gandarn, prockirmata de Greci i de Rena -store, con4inea un pericol dantre cele maa man Gandirea putea construa, pran talceasta libertate, pe care sra insusat-o sr care, sangura, is acorda putunta de a functiona, adevarurt lsi teorii, doctrine sr sasteme Insa matemataca, tea m'ai perfecta sl stralucata dintre toate dasciplinfele cultivate in Occident, a dovedit, intr'un mod categoric sn defmativ, ca nu exists Adevar, ci adevarun, in eadrul unor teorn partaculare Data nu cunoastem infalisarea teoretuca, motavarea mateanatlea a acestei situatn, si Occiaclentua nu a ounoseut-o in trecut este evident, ea once sastern bine eonstrunt poate parea ea expriarra Adevarul, impotralva celorlalte, care ar fi, altfel, fallge Libertatea ganclarn introduce, in felrul acesta, utri factor de indoiala, tare poate fi un factor creator, data e speculate cu prudenta, dar mate h dimpotrava, un element destructiv, data e utilizata in mod imprudent Dacca nu stem, ca tot ce putem construi prin gondire, reprezmta numar o realitate part-10a, si data o consideram ea un adev'or absolut, atunei toate celelalte doctrine devan false, data aceasta lupta continura dintre adevaruri ne impinge la negarea oncarui adevar, ajungem la indoiala absolute, reducand cunoasterea la mimic In fond, cele doua pozitu reprezmta celebrele doctrine istonce, sofistica i scepticismul Sofistn au inteles, anstinctiv as spume, ceeace Maternatica actuala a determmat intr'un mod riguros amine ea nu exists un sistem absolut de adevarun Protagoras, poate eel mar intelept dantre el, si deaceea, cum ne raporteaza scrntorn din vremea fur, si eel mat respectat, gi-a dat seama, ca adevarul depinde de unghiul din care prwim lumea, de pozrtia relatava a ocinul-ua in fata naturn Nu este aceeasi concluzie, pe care o profeseaza

89 ORIENT OCCIDENT 91 ztca modern's S'ar parea ca examinam concluzule fimeet welartiviste once sastem fizic nu poste fi studiat deck in anod relativ, toate adevaantrile stabilite depmzand de miscarea observatoratua. Cum mimic nu e in repa-us absdlut in Umvers, urmeaza cal toate adevarurile, date de observatae stabihte matemate, sent relative fa# de nuscarea, pe care o are sistemul dart care se face observatia Mama ca, Protagoras, neavand la dispozatre lextraordinarele frezuftate ale imatemtatcador actuale, a 'conchis, in mod imprudent total e adevarat si mrruc nu e fals Insa, dupa cum 'atm, spurs, o tante In care totul e ade- Varat, uncle doug propozatu contradactoru au acelasi drept de cetate, siu mat poate alcatua un sistem ea constituie o anarhae sa idistinctunea intre adevrar si fals in ceteaza de a exista Gorgias va sust.ine, pe aceeasi lune, ca totul e fails, ceeacie este acelas lucru De aim, g pans la a sustant., da adevarul poate fi afrrmat in mod arbatrar, nu maa era deck un pas sa softstu s'au grant sa-1 taloa. Mal erau Inca cloud pozrtn. posibile Sau nie Indoim de once lucre, adevanul neputand fl surprms de mteligenta omeneasca, si in consecuita, trebtand sa su,spendam once judecata este pampa sceptica radiciala a unua Pyrrhon si a sicoalea. lui Sau insfarsit, mai ramane o ultima pozate, pe came not o Incadram in mascarea sofistsca, lush' cu tun caracter particular nu e manic adevarat in afara de sistemul de adevianun gasit de mine, sau regasit de mine Aceasta pozilae iapartzne lei Platon, Arastotel, etc, a a fort midicata la ranguil de metoda de Descartes Cum stmt astazi, ca se pot construa team perfecte, cu adevarul lor particular, este evident ca fiecare Wanda:tor Ist putea alcatui teolna lea propne, careia putea acorde, sa,

90 92 ANTON DUMITRIU in mod en:mat, o voloare toted sl absolutes Sofaarkica nu mai era profesata de run smgur mdirvitd, ci tot," cugetatorn, laolalta, fannau o vasty grupare softstaca, in care fiecare sustmea valoarea absoluta a sistemului lul Uniamtatea gandatoare profesa acum, ganchrea anarhica sh. dnzolvanta a sofastulin. Dar aceasta chestiune merita o atentae mai mare, sa deaceea sa ne oprim putm la metoda lin Descartes Descartes incepe prim indozala metothca Gasim, totdeauna, acest factor dmannc all ganclarai europene, care e mdonala Libertatea absolutes a gandairn nu poate fi conceputa fares o dotes oarecare de scepticism Toata chestiunea e ce 4:ley-me acest scepticism? Devine el dogmatac? Atuncn, gandirea sa-a pierdut propria en forta, se anchilozeaza so. moare Devine el sofistic? Gandirea ramane libera, dar e o lithertate nudes, necreatoare, sinucigasa Deaceea un savant Ica Poincare trebuia sa conchida, pentru a arata specaficitatea indoeln fstaintifice, neoboarta sa. nelterata mciodata, in marsul em dupes adevarurr,,credurta savantuilm nu se aseainana mciod.ata cu aoeea a ortodoxulum, ci mai cura'nd ou a ereticulun, care cauta totdearuna sl nu e multunnt cu ceeace a Osit" Asa dar, Descartes incepe prm a se indoi de tot ce se afininase pang la el Dar dm aceasta indoiala se nasc cateva adevarumi definitive, imposibla de infirmat, fignd evadente Descartes introduce un renter-1u an adevarurilor absolute un lrucru evident este un adevar absolut, s1 acest adevar labsollut it concepem pm Ideal dare sa distincte Filosoful francez descoperise punctul arhimedac al gandirn, punctul absolut, pe care se putea rezenia,

91 ORIENT $1 OCCIDENT 93 Intr'un echilibru perfect si stab 1, sistemul sou Eroacrea lui Descartes consta in convingerea, care de fapt se desparte in &nig 2dei subordonate una altena, ca total pang la el a Lost falls Sa ca e posthtl de gasit un sisters de Idea matematc, care sa fie defiantly adevarat Este pozatia sofistata atenuata, de tare am vorbat, ga. care va pertrmte mom sa formuleze o doctrma daferata, plecand dela alte evidente" Descartes, matematacianul Descartes, acel print al ganichrn, chin care pagann ar fi faicut un zeu", nu avea de uncle sa Ole da nu e posrbil, sa construm materna-tic un astern absolut de propozrtin Dar el nu sta. Inca un lucre oa chstmetaunea si clantatea ideilor nu e un ca racter all adevarului, aoest punct de vedere nu maa apartaine fi zi cei matematice conternporane In,tr'un mod samplast, noa procedam In mtegrarea realulua in sastemul nostru conceptual, pran schematzari acs simplafacari, Sa ne inchipumm 'ea aceste scheme corespund, in mod firesc, la ceva existent De pilda, namam, in latest Mod Lsimphficator, rultima partcula electnea, consttuentul materiel so. rachiatei, cu numele die electron Conceptul nostru pare elm. gr distract Experien- 1) Descartes face din matemataea tipful oric5rei statute Aceste lamrturi lungi de ratiuru foarte sample si usoare, de care geometrii au obameiul sä se serveascg pentru a parvem la dernonstratule for cele mai dd.. le' (Discours de /a methode) Dar alma In Jampul. lea Descartras, 01 cu Descartes Insusi, matematica oactudentala m- cepe sa se desvol'te pe Imara ea proprie Descartes cunostea puterea maternattador, dal nu Otto ce e =ski, matematilca Matematna pentru Descartes, a pang la incepulful SeC )05'bra putea expltilca crime, clem nu se putea explica =glued Deace.a Descartes, va atrabui icreaua aclevg.eruralor geometrace Jut Damnezeu,, care le icreaza liber Tocmai pentru a nu fi supus la Waco o condirtie, pentru a nu fi ca st Jupiter obhgat so. nu treaca fluvrufl Styx (yen. Emile Boutroux Les ventes eteraenes chez Descartes.) Aoum stim Ica spiritul ornenesc creaza matematicca an intreg me In mud libel', sa nu pe baza unei conditionari a priori a mamma noa.stre

92 94 ANTON DUMITRIU Cede de laborator ne arata insa, ca nu am reusit sa surprmidem mimic in acest concept, electronul are foarte multe fete, el. este mean unda, alteori corpuscul Chaar prin unda sl corpuscul, 2dei Clare y l distincte, nu yizam decal amine fete ale acestea entitati complexe, care este electronul Ne inehipuiun ca notumale de unda i corpuscul sunt evidente" 91 reprezinta realitati, Descartes ar fi spus ladeyarura Dar electronul nu e rucz unda, mei corpuscul, aceste imagine sunt aproximatave, Sl ele nu lac decat sa denatureze readitatea 'mica Funta nusterioasa, care se =sea acolo, la etajul eel mai de jos al materiel, are o natura foarte complicata Daca m'as decide sa o numesc unda, faindea anume experiente inn arata, clar si distinct, ca se compocrta ca unda, as face o eroare, funclea e i corpusaul., la fel, as gresi, clack as spune, ca electronul e un compuscul Ideate noastre clare sa distillate run foarte subrede si s'ar putea sustme same Broghe impotnva lu1 Descartes, ea ramie nu e mai inselator, deeat o idee Clara si &stile-ca') Marea eroare a Jul Descartes consists In aceea ca, plecard dela indoiala metodiea, a infrant-o si a ucns-o, prin crearea adevarurilor eterne2) Descartes, in1cepe ca un ye 1) La physique nouvelle et les quanta 1) Prm aceasta Descartes nu Lsbuteste sa; se desparba total de spimarbul scolastic, Claude Bernard sane sootiest:am wee tortdeauna un punct de plecare fix ca thdubitabui, $i neputand sag gaseasca mcz in lucruntle exbrioare mica in rat rune, ea a2 unpronnurta urnei surse zrationa/e oamecare de pada, tine", revelatn, unei traditn sau uinei autointati oonventionale g, arrbitrare Tocmaa scolastica,, earl cede ca are oertitudirnea aboolurta, inn ajunge la =nue Dimapotriva, expenmentatotrul, care se mdaie.tte totdeauna $i care nu cradle ca poseda o aertitudime absoluta asupra mat unua lucru, ajunge sä stbanmasca fenomene1e inconjuratbare sa sa-u Iniunda pruterea lui asupra natutru (Introduction a l'etude de la medicine expenmenta/e) Claude Bernard oredea, ca. Drumm atitudirnea ex perimentatonnui cuprinde o indoiala creatoare Asta'zi aceasta o atitudim la unua ganditor liber

93 ORIENT $1 OCCIDENT 95 ntabil am de srtainta dar nu sfarseste in spiritul stuntafile 4 Mostenarea spintuku cartezian s'a transmis pang. in vremea noastra asta'?a, insa, nu mai. este posibil Am spur, ca pe axle de coordonate, pe care se =sea gaud], rea europeana, doua pozitu puteau fi acceptate foarte usor scepticismul si &plastic:a Scepticism.ul, care incremenea gandirea, adica se lanpotrivia tocmai spintultu dinamic, care ul creease, nu a aparut decat sporadic si fara icowecunite unportante pentru cultura occidentals Insa sofistica a luat o forma foarte cunoasa Noul spirit sofistic, pe care 1-am numit o sofistata atenuata" sa in directaa carma s'a muscat cultura eurapeana dela So- Trate, Platon, Anstotel, s7 declarat final dela Descartes intoace, se indoaeste die tcate doctrmeae, dar crede intr'o teone noua, care vq educe adevarul Este o cornbulatie intre scepticism st sofistaca, caractenstica modehtatu gandirn occtudentale, s1 a care's forma princapala este ongvnalitateci Se spera, ca, tot ce se va invents, ca tot ce va fl nou, va f7 capabil sa expnme adevarul Daca pnvim, in ansamblu, teornle Iconstruite de gandirea occidentala, observarn aoest joic paradoxal teoru, care rumeaza pe altele, sistenie in care s'a crezut dogmatic st care au murit, pentru a fi inlotuate pnn altele si asa la anfinat Sofistul afirma, pentru toate teornle vazute deodata, spapal, valabilitatea sau nevalabilitatea for (ceeace e acelas luaru) spirritul occidental, afirma in tamp nevalabalatatea marei teorn, admitand la fiecare moment valabihtatea uneia dm ele Si scepticu a softstu autentici erau mai consecventi

94 96 ANTON DUMITRILT Noi vedem defectuozitatea mare]. teoru, dar speraan, prin aceasta prutere roanantica sa naiva, ca vom putea. gam insfarsit sistemul de idlei care sa reprezinte Adevarul Iata de unde se naste marea bathe a onginalitaln Gnome isa inchipme, ca poate galsi Adevarul si eta noua lm teorie va reprezenta mati bane, dad. nu defiantly, lumea In sociologic, in polited, in arta, in toate domemile, se icauta idea noi, aides origniale, care sa infattiseze adevarata arta, adevarata societate, adevarata rehgie, Morbul onginalitaln a pratruns in iactivitatea masted intelectuala, viaund-o Este adevarat, ca acest yacni a stimulat-o, dar tot asa cum un stupefiant stimuleaza un organism bolnav, e nwmai o reactiune efemera, care nu provaaca mass o amehorare, ci dimpotriva Rene Guenon a vorbit de aceasta haotica schaanbare continua de yuncte de vedere, dar el o atribule antitraditionalsmulin" Occidental Origina prima a acestea stars de halos vine clear dela inceputul epocei. Trio- derive, cand spintul antatradaiti.onal s'a mamfestat imediat `prin proclamarea laberuluz examen, adica prin absenta in ordinea doctrmala, a oricann prancipau superior opmulor arndaviduale"1) Aceasta afirmare este lusts nuanaa in parte este adevarat ca dechmarea acestea puten, care e gandirea h- bera, in momentuil pralusarn ordmei traditionale, reprezentata, duph.' Guenon, de catohciscm, avea, in ea, posibihtatea de a se desfasura anarhic, dar a spune ca sungura solutie de a echilabra gandirea, este de a o supune catorva principn supermare, tradrtionale, care nu-1. apartin, care nu sunt ereiate de ea, este o aberatie tot atat de mare, ca si aceea de a admite totul ca valabil, sang, de 1) R Guenon Orient et Occident p 44

95 ORIENT $1 OCCIDENT 97 a mega orate In pramul rand, trecutul cultural al. Europe/ nu a cunoscut rezultatele extraordinare ale maternatacalor aetuale Suntan in posesaa geometrulor neeuch- &elle abia de uh secol ca. deabia acum ciunaastem seramficata lor, law logicale polivalente, care sent constrmte tot matematc, le camoa,stem,ablaa din 19301) Nici Green, naca Renasterea i ram tot susimatorn. inversuaiati ai unua sistern doctrinal, fie acela de tip oriental, cum e Guenon, nu au cunoscut ideate extraordmare, obtinute de matematin, in domemul logicen. Nebuma oraginahtatn, sau aceea a traditionalismului, nu coast:a atat in negarea altor doctrine, cat in credinta dogmated in adevarul unei doctrine anumite Fiecare inchvid isi inchipuae ca totul, pan la el, a fast fats, si ca el sangur a reusit sa descopere sau sa redescopere, card e vorba de doctrine ale trecutulm, adevarata doctrines Pentru estfel de ganditori originals" mu traditionalist" mai Platon, naci Aristotel, mci Descartes, mci Bergson, etc, nu an vreo amportanta Guenon nu se sfieste sa numeasca pie Platon pe Descartes, puerile" Este o consecanta unediata a viicialui In care s'au angajat origanalitatea morbidd si orgohul nemasurat. * * Ann vazut, in capitolele precedente, ca once teem maternal:ica, intelegern perfecta adica cu axiome necontradictorn Si cu o ordure precisa $1 particulard, a ea, o logdca data L este a.devarata S'ar parea, astfel, ca s'ar putea sustine pozitta socnstaica, a ca am intrat 1) Memoraul lnn Lculcasaeviez apare To 1930 In ecorolotes read= de la. Societe de Lettres et Sciences" din Varwvia n meraornd lui Heytmg plan care formahzeaza logica antuationasti apare tot In 1930, in comunacarle Acadeinzez Prusiene de Stunite dun Berlin.

96 98 ANTON DUMITRIU in cercul anarhiei, uncle se poate susine once, si se poate nega once Ceeace,este gresit Inteadevar, nu once propotzatiae este adevalrata la intamplare ea este adev'arata in cadrul unua, sistem 8,n construit cu o to gaca Lm Mai pe scurt, am putea spun, ca printre axi omele sastemului Sm figureazal yea axioma de ordme, de denvare a propozrtulor lua, anume logica respectuva L Inca, cand se &Emma adevalrul unea propozrtn, vom Irk treba fata de ce axiome? in cadrul Carui sustn? Maternal:Lica ne-a invatat, ca nu putem sustme adevirul u- nei propozitu decat Intr'un mod relativ sc. acesta supus la eel pu1in o condatie necontradactia axiomelor Asa, dar, propozitia toate sistemele sunt false, afaral de a- cesta pe care-1 sustan eu', este o propozitue ffnposibla, fundc'd once sistem matematn este, Intr'un fel, adev5.- rat Propozitia sceptilca nu existal mime adevarat", nu este, iera'si posabala, deoarece once sastern reprezintal un adevar partial Pozitia sceptaca sa pozitia sofistica sunt anadnusibile in fat% nezultatelor obt,anute de motataati&i. Acest lucru nu a Post cunoscut de cugetatoru, care ne au precedat si din cauza aceasta ea au alunecat pe panta viicaiiulm onginaht4n. AdevarnA,.matematic stabait, este un odevar partial, el nu are, pn_n urmare, pu terea sa infirme adevratrul altor sisteme Dar, prm clef-mina lua, el are o alta virtute aceea de a colabora cu Coate adevarunle stabilite maternatic (sou ceeace e ace la i lucru, in mod logic) inaantea lui Toate teoriaie matematace stint adevgrate, intr'un sector al reaktaltn, fimica ne invata cal putem aplica chiar teoral matematice, in aparenta complect deosebrte principull complementantatia ne permute sa" studiem fetele realitatu. prim diverse team, care pleaca uneori dela date contrare

97 ORIENT I OCCIDENT 99 In aceasta colaborare a sistemelor teoretace, a aklevarmalor, trebue sa vedem intrangereia spiratuftua lucafextc al oraginalitataa Zeul noutataa a fost dat jos de pe sociul Inaltat de agnoranta Efortul generatulor insa, a culrnmat in acest mare si puterruc spirit, care e iacela de colaborare, nu pot infarma inmate dm ceea ce e matemate stialatht, dar 11 pot completa Intehgentp. omeneasca, prin awtonomia ei absoluta si a rectmoscut puterea ei relatava, famta in fiecare clipa, dar nelicontata dealungul timpului Suntem in faza urea nom epoci care se naste, s7 care, in locul orgohulan, Mint:3r al Ignorantei absolute, depasand adevarurale Sa oamenn, stabgleste moclestul loc a1 flecarm adevar, al fiecarua om, unand adevarunle Sr unind umamtatea Nu individul ci umanatatea crunoaste In aceasta comuninne a inteligentelor stti puterea de cunoastere. S'a icrezut, de-a4ungul astoriei gandun, ca AdeVarul este unal, neschimbator, i defuutav, ca el este ascuns an ungherele cele mai tamice ale lunm, de uncle trebue scos la lumina', prm darverse procedee Aceasta credmta era analoaga cu aceea a pramativilor, dupa care tecare fenomen este prezidat deiun spirit, care it provoaca, tot astfel, in aceasta intelegere a Adevarulm, in spatele fenomenelor s'ar fi gasat inalste entrtati abstracte, Aclevarurale absolute, care se revelau pr an efortul intetlagentei omenest Astazi stem, ca adevarul nu este, oil se face Eforturile -oaanenalor colaboreata, pentru a construe adevanarale, ss notunea de adevar, cuprande iclee.a de creatie progresiva adevaruil se construeste progresw Prin aceasta, nu easta adevar defuntav, sa flecare adev5r contane un element de incloaara in proputa sa fntnta, ceea ce 11 ingadue sa se completeze in tamp Omul si a plecat pruvarea din

98 100 ANTON DUMITRIU cerwri, wide spera sa dscopere absolutul, pentnu a cerceta modest, dar iefacace, realitatea In orgohul sau nembsurat, mtehgenta omeneasca incericase sa sparga boltale ceruhu, pentru a scruta, &war ceeace nu exists Matemata0a, stunta perfectimm, a smerat mtehgenta, aratandu-i drumul real sl nestarsat, pe care are sail strabata Vorbele lu1 Leonardo da Vrayca, primesc am; hatelesul for adanic Iata, ca dan marea sktuereme se naste, marea cun.oastere"

99 VIII STIINTA III FILOSOFIE Acuzatia cm mai gravy, care s'a adzes culturii europene actuale Si care ar explica toate defectele ei este urmatotarea: cultura noastra ar fi o cultura materialista, nerecunoscand decal primatul materiel, impotrivia spiritului. Paroxismul acestei erori si-ar fi &slit ex,primarea in metodele tiln ei, metode experimentale, cu negatia gandirii pure", a intelectului pur", care ar putea sa gaseasca in el insusi principii de ordin universal si ab-.solut. Un asemenea rechizitoriu impotriva tianrvei nu e rar de intalnit si Rene Guenon, va sustine aceasta acuzatie cu toata vigoarea, scriind: Absents complecta a cunoasterii metafizice, negatla oricarei cuno.5tinte, alta decanttiintifacy, limitairea arbitrated a (cunoasterii stiintifice la unele domenii particulare cu excluziunea,altora, sunt caracterele generale ale gandirtli moderne propriu zise; iata la cep grad de scobarlle intelectuala a ajuns Occidentul, de card a ie0t din &dile care sunt normale

100 102 ANTON DUMITRIU restului uananitatii."1). Aceasta opinie, pe care o profereaza foarte multi contemporani, si care trebue sa o spunem dela inceput judeed stiinta mai mulct dupa realizarile ei tehnico-industriale, decat dupd ceeace reprezinta ea teoretic, punand in opozitie stiinta si metafilzica, pentru a stabili avantajul si nuterea ultimei, merita sa-i acordain un examen particular. Exists insa o stiintat matematica si o logica maternatied; stiinta actuala cultiva tipul matematic al cunoasterii sau ceeace e acelasi lucru, tipul logic al cunoasterii -- teoridle matematice nefiind in fond, tcand le desbracam de continutul for particular, cleat teorii logice, logics fiind matematica supreme; asa dar o cliscutie de principiu ar trebui sa se face asupra cunoasterii logico-anate-- matice, si nu asupra metodelor experimentale ale stiintelor, care ar limita cunoasterea la experienta sensoriala. Experienta si observatia pot sa ins,crie o infinitate de fapte pe lista cercetarii stiintifice; dace acesteia nu sunt exprimate intr'o tearie matematica, nu putem sus-tine ca le cunoastem. Consider And apoi teoria matematica in as insasi, adica despuiata de price continut, considerand, edits, forma ei logica pure, putem sa spunem dace, sau nu, ne aflam in fata unei teorii perfecte. Nu in fapte std cunoasterea qtfintificci, ci in teoria inatematicei respective.. Ceeace pare ciudtat, deli explicabil, e ca mai toti acuzatorii stinted nu s'au ocupat de cunoasterea matematica, tipul aunoasterii saintifice, ci de stiintele experimentale. Rolul experientei si al observatiei, pe deoparte, si al teoriei, pe dealta, trebue, insa, analizat mai deaproape. Auguste Comte descoperise in istoria spiritului omenesc trei faze: stcirea teologicd, in care inteligentai 1) Orient et Occident, p. 55.

101 ORIENT si OCCIDENT 103 isi,explica fenomenele naturii prin cauze supranaturale, grin miracol si interven.lit. arhitrare; starea metafizica", in care explicatiile sunt date de cauze abstratcte, entitati scolastlee, si abstractiuni a priori; in sfarsit, faza ultima,este starea pozitivel, cand spiritul omenesc nu se mai intreaba pe sine, pentru a explica natura, ci intreaba" insasi natura, prin observiactie si experienta. Pie masura ce o problema ajunge in domeniul experimental, indata ce i se pot aplica metodele experimentale, ea truce din domeniul metafizic in cel pozitiv. Tata tale fret mart faze, pe care le strabate cunoasterea omeneasca, pentru a ajunge la maturitatea ea, cunoasterea pazitivia. Cone luzia lui Comte era naturals: ea se impunea in 1839, cand apace al sau Coors de philosophie positive", dupa ce Kant demonstrase imposibilitatea oricarei metafizice, lair Critica ratiunii pure",aparuse in Dar Aug. Comte,.care nu poseda Inca rezufftatele actuate ale matematicelor si ale logicei matematizate., se opreste la metoda experimentalg, farbi a se Intreba asu,pra cunoasterii matematice, care se nasrbe din experienta" sd observatie, Pentru Comte, matematica era unica si definitiva. ystim astkzi, ca matem.atica este plurals sd ca fiecare teorie matamatica perfecta este. construita intr'un mod logic particular. Aug. Comte a pus accentul pe fapte, nci punem., astazi, accentul pe teoriile logico-matematice, independente de faptele dela care, eventual, au plecat. A patra stare a spiritului omenesc e posibala, ne aflam la inceputul ei: aun putea spun ca este starea matematicci. Sa inceparn prin a ne ocupa de metoda experimentala,

102 104 ANTON DUMITRIU pentru a putea sa ne explicam, apoci, metocla pur matemated. Stiintele pozitive, pleada dela exparienta i observatia faptelor. Aceste fapte sunt sesizate prin aparatul nostru sensorial, sau prin prelungirea acestuia, aparatele fizice. Intre faptale observate se stabdlesc anume relartii uniforme: acestea ingaduesc sa facem previziuni, si in aceasta std. toata puterea Fticintei. Dacia experientele i observatille viitoare dau abateri f34a de praviziunile indicate de relatiile ptresupuse, se modified relatilie intr'un sens convenabil. Schema stiihtei este, deci, urrnatoarea : 1. Impresii sensibile. 2. Inregistrarea unor regularitati. 3. Verifficarea continua a acestor regularitati. Ceeace nu obseirvd cei, care socotesc cunoastarea stiintifica de ordin pur sensibil, este c,a. impresiile sensibile" nu forrneaza cheat un punt de plecare: stiinta propriu zisai incepe dela inregistrarea unor regularitati, care sunt, tot timpull, verificate Si ajustate data e cazul. Moritz Schlick scrie foarte just, in aceasta privintd :,,Obie.ctul stiintei 11 foitmeaza, inacinte de -bate, regularitape, cdrora sunt supuse rellatiale intre impresiile sensibile (Erlebnisse), regularitati care ingaduesc, sa facem con.jectuni"1). Exists, in qtiintele numite pozitive, o mis care circular:a dela experienta, la teorie: plecand dela anumite fapte, sic constitute o teorie, care permite sa prevada experiente viitoare, pe baza unor experiente prezente. Dupa aceea, examinarea faptelor prevazute, indica, prin aceeia sa nu pot fi anuntate decal aproximativ, o re- 1) Mornitz Schlick : Positivismus and Realismas (Erkeamtnis, 1932).

103 ORIENT SI OCCIDENT 105 -vizuire a teoriei si o modificare a ei, in sensul unei previziimi mai bune. La drept vorbind, scrie Schack,,,contirmahle ruin& re- _zultat stiintific nu ar putea Sa se sfarseasca niciodata", el curm'and sa fie ajustat si ccmfirmat de observatie, in mod continuu. Stiinta intra intr'o miscare circulars, care nu are inceput si ntici sfarsit, si evolueazd pe acest drum inchis, dar nelimitat. Cunoasterea stiintilfica este constituita de teorie, care e de fiecare 4data, un sister matematic. Stiintele, care nu au pewit Inca sa-si stranga faptele in cadrul unei teoril maternatice, sunt intr'o faza pricmitiva: ele colectioneaza ahla materiafful, care, probabil, Intr'un viitor, mai rrnult sau mai 1314in apropiat, va putea fa exprimat printr'o teorie. Abia atunci, vom,avea o cunostiinta a faptelor respective, o cunostinfa modificabila, susceptibila de a fi complectata, dar mu mai putin o crinostinta. Exists oameni de stiinta, care cred, ca orice cunostinta trebue sa se bazeze pe un dart pozitiv; exists, deasemenea, oameni de icultura care invinuesc stiinta CA se bazeaza numai pe datele simturilor si pe anoliza materiel. Si unit st altdi fac o eroare profunda: cunoasterea mu sta. in metoda ex-perimentala, care este un punt de plecare, ci in teoria materna-lica creed, si care,expriura o structura independenta de conitinut. Faptul Ca in anume cazuri ap1ic o teorie matematica determinate, nu constitue cunoasterea, ci teoria maternatica insasi formeaza cunoasterea mea. Urmeaza, deci, sa ne ocupam, indeosebi, de teoriile matematice. * * Am mai. spus, in mod principial, cum e constituita o teorie matematica. Se dau cateva axiame, care sunt su-

104 106 ANTON DUMITRIU puse eel putin unei tconditii: aceea -de necontradiclie. Dupd aceasta, se obtine corpul de propozitii. derivate din axiorne, in baza unei logici date, in general, logica aristotelica. Inaintea geornetrtillor neeuclidiene, se ere.dea ca adevairul axioanelor,este,absolut. linaintea logicilor poliva- 'elate, se icredeia ca logica tradition* e unica, si Ca principiul tertului exclus, de pilda, este o evidenta,adcioma-- tica. Indoiala asupra evidentelor" lui Descartes, a fort introdusa de. Gauss; Bolyai, Lobatchevsky, Riemann, etc., au remit sa fundeze geometrii impotriva tuturor evidentelor. In mernentul, in care Inca nu se explicase faptul, Ica putem sa constituim maliematic teorii perlecte., plecand dela axiome care infrang evidenta, cum sunt geometrifle neeuellidiene, Poincare avea sa spund ca o axioma, nu reprezinta decat o eanventie comoc1": Intr'o teorie putem lua ea axiome, si altele decat acele evideaate, dar e preferabil sa le luam pe cele mai simple, fiindca sunt mai corrode. Deaceea, matematicianul francez ajunsese la afirmatia, aparent paradoxa16., si care a dat nastere la desbateri publice inversunate, ca e indiferent, din puncit de vedere stiinvtific, daca plecam dela propozitia pamantul de invarteste", sau dela propozitia pamantul e in repaos"; in ambele eazuri putem consrtrui teorii, care sa incadreze tot atat de bine fenomenele, numai ca prima este mai simpla si da lee la, un sistern matem.atic mai putin complicat, si deci mai comod. Aceste idei, care erau in abmosfera, pentru a spune asa, la Incheerea veacului trecut, au putut, totusi, sä fie precizate, intr'un chip definitiv. Travaliul acesta se datoreste, im primul rand, logicianului englez Bertrand Russell, si matematicianului germ an David Hilbert. Hilbert si-a dart seama, odata ce putem forma teorii matematice, plecand dela diverse grupuri de axidme gru-

105 ORIENT BSI OCCIDENT 107 puri uneor.i contraclictorn ca elernentul intuitiv continutul propozitiilor nu inilluenteazd structura unei teorii, care se intemeiazd, pe altceva deck pe evidente si senisuri. Imtuitible si imagttinile, carein mod accidental in- Sadue sa se desfdsoare o anume teorie, nu suet, asa dar, obiectul matematicei, of insasi aceasta structura",.dincolo de orice continut. Astfel, propolzitiile maternatice nu vor expria-na nimic: ele vor fi forme goale, capabile insa, sa primeased, la un moment dat, un continut. Acesta e studirul formal al rnaternaticilor, care a reusit sa ne dea o idee complectd despre natura lor. Albert Einstein scrie, in acest sens: Aceasta conceptie modernd a axiomei purified matematica de. toate elementele strain si im,prdstie obseuritatile misterioase care altadatd voalau fundiamen-.tele maternaticilor. Chipul acesta de a prezenta lulerurile face dea.semenea evident faptul ca matematicile nu pot sa atrme nimic, nici cu privire la reprezentarile noastre intuitive, nici cu privire la realitatile materiale"1). Este, inteadevar, evident, ca, data matematica se desfasoard in afara de orice impresie sensibild, de orice continut, nu are sal spund manic in privinta acestora. Butada lui Rus-..11, eapata un inteles deosebit, astfel:,,matematicianul este oanul care nu stie nicioclatd despre ce vorbeste, Si dacd ce spume este adevdrat". In felul acesta, David Hilbert izbuteste sa construiascd intreaga geometrie euelidiand. St consideram, spume Hilbert 2), trei categorii de obiecte : A, B, C, a, b, c, C4, P, ''';) 1) A. Einstein : Geometrie and Erfahrung. 2) Grundlagen der Geometrie,

106 108 ANTON DUMITRIAT Aceste obiecte vor reprezenta, mai tarzisu, nand vom adauga un continut, teoriei, pe care o vozn con.stini, obicetele geometriei: primele, puncte; a doua categoric, clrepte; A treia categarie, plane. Pentru desfasurarea teoriei, ele nu sent decat obiecte abstracte ale ganidirii, golite de orice continut intufitiv, suet simple sianboluri. Iata obiectele formale ale lui Hilbert. Axiomele hilbertienie ale geometriei enclicliene forrnale suet neipartizate in cinci. grupfe : Iifs: axiome de apartenenta III 114: axiorne de ordine axiome de congruent4 IV:,axioma paralelelor axiomele scontin-uului,(se noteaza fiiecare grup cu numarul Martin al lui, sl cu cifrele arabe, earl arata Cate axiome are grupul respectiv; de pilda ItIs inseamna axiomele primului grup, in numg/. dela 1 la 8, &bica opt in total.) Astfel, ceeace In mod obisnuit spunem prin propozitia punctul A se gaseste pe d.reapta a", este in fond o relatie, fares coninut: A apartine lui a. Daces introducem un simbol, de exemplul e, pentru rela4da de apartenenta, aceasta proportitie se exprima : A e, a. Orice continut intuitiv a dlisparut. Ian felul acesta se pot aerie ale cinci grupumi de axicene: aver niste simboluri date si nista relatii simbalice. -Rationamentul va conduce dela relatiile simbolice date, la alte relartii noui. David Hilbert reweste, in ale sale Fundamente", sa eonstrulascg formal o tearie, care, apoi, daces acoram

107 ORIENT SI OCCIDENT 109 obiectelor A, B, C,... a, b, c, a, 13, 7. interpretarileintuitive de puncte,.drepte si plane, si tot astfelrelatiilor formate a)domatice, reprezinta." tocmai geometria euclidiacria. Metoda axiomatical arata, ea" orice teorie matematica. este fabricata in felul aoesta, independent:a' de orice semnificatie concreta. Froptozitiile matematice pure sunt vide; o teorie matematica e o struictura, in afar% de orifice fapt, o structural farce continut. Deaceea se si poate, ca o aceeasi teorie sal se splice la domenii de fapte diferite. De pada, teoria lull Fourier, asupra caldurii si propagarii ei, poate fi aplicatal atractiei, data se inlocuaste in formule ternperatura prin potential si segderea de temperature prin forts. Bjerkness a aratat ca fonmulele fenomenelor elec trice si acelea ale fenomenelor hidrodinamice sunt, in forma tor, identice. 0 multime de astfel de exemple pot fi date, in fizica-matemartica, sau char in matematicile pure. In geometria proectivla, -teoremele raman adevgrate, data se Lac anume inlocuiri de oblecte. Geometria sfpatiu-tlui punctual este identea formal cu geometria sferelor datorita lui Sophus Lie, etc. La attest rezultat, trebue sal adauggm inea pe acelea obtinute de logicieni. Bertrand Russell a conshituit in mod formal, ea un sistem matematic, logica tradittonala, bivalents. Propotitiile logice sunt el difidependente de continut; sistemul logic russellian formeaza un sistem matematic, Cu. axiomele sti teormaele lui, exprimate sim bolic. Dupe cum am vazut, nu numai logica veohe bivalents e pasdbila, ci o mu,l4ime de logici, cari sunt, dealt, fel, matematic exprimate, formand sisteme matematice perfecte, un comp de simboluri, golite de orifice continut, si sustimute de relatii. Si logica este plurals si axioms.- tijca; logicile polimalente, logica lui Lukagiewicz, a lui-

108 ANTON DUMITRIU _Brouwer-Heyting, a lui Church, a lull Moisil, etc., stunt sisteme formale, matematice. Fiecare sistem matematic pleaca dela un grup de axiome, din care se deduce, pe baza logicii admise axiomatic, grupul de propozildi derivate. Putem sä lugm oricare din logici, ea mijloc de derivare: fie logica bivalents, fie o logica trimalenta, sau tetravalenta, etc. Panza de relatii a -unei teorii matematice se tese, pornind de) la axiome, pe baza unei anume logici. Structura unei teorii matematice e data de logica parti- ()Ward utilizata. Asa dar, aceasta structure reprezinta o structure logics. Logica se iconglituaste in mod rriatematic si maternatica se consitueste in mod logic. 0 concluzie se impure, in mod necesar: logica si niatematica sunt unul sd acelas lucru. Aceasta e marea descoperire a lui Bertrand Russell si el a izbutit, impreuna cu matemati-.cianul A. Whitehead, sä exprime in cele trei volume ale lucrarii for Principia Mathematica, prinaipalele teorii matematice, in mod pur logic. 0.teorie matematica nu este, in felul acesta, decat o structure logicti. Nu trebue sa uitarn insa, ca atunci tend vorbim de logica, vorbim tot de maternatica si ca icei doi term:eni logica si matematted exprima o structura matematica mai generals ; o teorie mateniatica infatiseaza.' aceasta structure intr'un mod particular. Ca si cum am prinde tmagina logica structura logica pure pe oglinzi de carbuni variate. Vom mai spume, in treac'at,ea, grin aceasta se elimina si obiectia eventuala, ca matematica este esential cantitativa, si ca.' ea nu poate, surpritade calitatea : este obiectia adusra, ou mare stralucire, e drept, de Henri -Bergson, si de toata scoala anti-intelectualista. Insa, dace -matematica este o structure pur logica, ea nu mai are sa se ocupe de cantitate ; logicile matematizate nu fac

109 ORIENT si OCCIDENT 111 uz, in nici un fel, de notiunea de cantitate. Studiul cantitatii nu, apartine, decat in mod particular, matematicikn, aclica atunci cared int entionkn precis, sa ne ocuparn de relatiile Cantitative dintre lucruri. * * Oamenii de stiinta chiar, pentru a nu mai vorbi de eel card cunosc stiinta in mod aproximativ, si-au inchripuit, ca o teorie este expresia structurii unui fenomen. Dar, dupa cum am vazut, teoria se (constitue inainte si dincolo de experienta: ea, este a priori. Cunoasterea noastra se reduce la constructia unei structuri logico-matematide, care nu are nm. o legatura cu faptele. Avem posibilitatea, sa fahricam a, priori toate structurile posibile. Cunoasterea este, deci, a priori. Putem gandi matematic, in mod nelimitat, toate buirn le posibile, sau, daica vreti, toate fetele posibile ale lumii. Astfel, gandirea noastra poate imbratisa total, s.d nimic nu ar putea exista in afara ei. Aceasta e, desigur semnificatia aforismulid lui Wittgenstein, ca nu putem gandi nimic nelogic,,wir konnen nichts Unlogisches denken, well wir sorest unlogisch denken milssten". Afirmatia aceasta trebue interpretata ea exprima'nd imposibilitatea de a gandi ceva dincolo de piosibil. Nu este o neputinta, sau o limitare a gandirii omenesti, ci definitia libertatii de a gandi absolut orice structure. Dincolo de aceasta libertate totals" nu mai e mimic. La pensee n'est qu'un eclair, au milieu d'une longue nruit sorie Poincare mais c'est cet eclair qui eat tout". ANA= posibilitatea, deci, sa construim a priori, toate adevarurlle, toate sistemele, in mod matematic. Ce se intaimpla and, intr'un domeniu de fenomene, aplic5m o teorie? S'ar pares, ca, in modul acesta, not cunoaqtem

110 1 12 ANTON DUMITRIU structure care imbratiseaza acele fenomene. Ceeace este fundamental gresit. Am vgzut ca POilleare a sustinut ca. se paate lua ca puaict de plecare, pentru a ingloba faptele respective intr'o teorie, propozilia,,pgmantul nu se. invarteste". Teoria creiata air fi Ins mai putin comoda. In. arice domeniu de fapte am putea piece dela alte axiame, sa sa le aplicgm o alts structure' matematica.. Care e atunci structure faptelor? Nu ne putem decide pentru nichkna din ele. A aplica o teorie unui sector al naturii, nu finseamind a descoperi adevdrata structure a.. acelui sector. Cunoasterea noastra este exprianata de tearia roaternatiica respective : aplicarea ei la fenomenele natural este un procedeu practirc, o chestiune empirica, care max &terming cu namic modalitatea cunoasterii, ea existand, teore.tic cel putin, inaintea arplilcarii teoriei. Este adevgrat cg, istoriceste vorbind, teariile fizko-ma- ternatice s'au nascut pentru a exprima ordanea logics a feptelor; dar atund. nu se stia, ca ceeace creiern, sistemul de propozitii respeictiv, nu depinide de continutul,. lui, ca ell se alcatueste in afara. cle fapte. Deaceea se credee, ca o teorie exprimg structure realg a unui domeniu die fenomene. In fond, avem la dispozitie, un nuangr nelinntat de teorii anatematice formale: acestea constituescadevarurile noastre, cunostintele noastre a priori. Apli- 'cgm aceste aunastinte naturii, pentru a determina: pre- Placajul structurslor matematice pa. realitatea fizica nu este cleat o chestiune practicg : aplicgm cunostintele noastre, de ordin pur rnatematilc si formal, unor probleme de previziune. Cunoasterea materna-oleg exists inaintea experientei, sa conjugarea ei cu realitatea materialg, nu inseamna decal o chestiune de aplicare a cunostintelor noastre. Minded suntem in posesiunea cunostintelor matematice, a unei )3unaasteri autonome,

111 ORIENT BSI OCCIDENT 113 putem sa.' ne osientam si sa prevedem in orice lume posichiar si In aceea fizica. Acestea sunt concluziile earl ni se impun, cu nedesitate, din rezultatele extraordinare obtinute de matematici. Cu alte cuvinte, nu exilsta o cunoastere a hang fizice: exists, insa, o.cunoastere matematica, in afara de mice dat fizic, care ne permite sa maniem natura, si sa prevedem.. Printre toaite curnostintele noastre matematilae, alegem in fiecare caz, pe acelea pe care ar.putea sä ne serveasca mai bine si le aplicam. Nu natura determina cunostirxtele noastre, ci cunaasterea matematica organizeaza natura. In aceasta cunoastere independenta de fapte, iii poate gasi lac orice grup de fapte. Cunoasterea matematica a devenit atat de vasta, exprirnand tot ceeace este pasibil, incat nu exists dom.eniu fenomenal, in care rnatematica sa nu poata fi aplicata. Fiindca avem o cunoastere in afar de mice experienta, putem sa ne arientam in orice experienta. Se vede acum, cu toga, elairitatea, pentru ce an afttrmat ca acicentul cunoasterii stliatifice sta. in teorie si nu in. fapte. Acrulzatia ca stiinta nu ne procura decat curiotinte de ordin experimental, ca se limiteaza la studiul rnateriei, este o afirmatie gratuita, care nu priveste stadiul stintei actuale, ci doar pe acel pregatitor, al secolului al XIX-lea. * * Mai ramane sa ne acuipaan si de semnificalia faptelor, de metoda experrimentala si de sensul ei. Un fapt este un dat Lsi el este enuntat de propozitii care au un continut. Dar o asemenea propozlifie poate sa reprezinte bine sans; rau un fapt. litre propozitiile

112 1 1 4 ANTON DUMITRIU noastre si realitatea fizica, se stabrileste o corespondents uniaroca, cum spun Sehldlck : daca mud! enunt propezitional ii corespunde un fapt, spunem ca acel enunt e adevarat, daca nu-i corespunde nici un fapt, spunem ca e fals. Enuntand o propozitie avem posibilitatea sa o confirmam sau sa o infirmam, pe scurt sa o verificam.. Se poate spun latunci, data cu Schlick, ca adevarul sau falsitatea unei propozitiunri se reduce la posibilitatea ei de verificare. Daca o propozitiune e astfel enuntata incat ea nu poate prin definitila el sa fie verificata niciodata, cu alte.ouvinte, nu poate sa fie declarata niciodata adevarata sau falsa, acea proportie nu are nilai un sens. Daca alcatuirn, rasa dar, enuntuni earl, prin natura tor, nu sunt susceptibile de verificare, atunci acele propozitii nu reprezinta nitrite : ele sunt proportitii aparente, vroind sa dea impresia ca ascund un conitinut, dar in fond, neavand niciunul. Aceasta chestiune a fost puss la punict de Moritz Schlick. Sensul unei propozitii sta in verificarea ei", scriie Schlick. Noi vom adauga : in posibilitatea ei de verificare. Cu alte cuvinte, o propozitie, trebue astfel construita, pentru a avea un inteles, incat sa- fie posilaifla verifioarea eti, stabilirea adevarului sau falsifitii ed, chiar dace"' aceasta verificare nu poate fi realizata in mod efectiv in prezent sau intr'un viitor apropiat. Stiintele experirnentale au inventat metode si au treat instrumente de verificare a.acestor propozitii: aceste metode ingaclueso sa se verifice o afirmatle intr'un mod sistematic, difn ce in ce mai precis. In plus, verificarea e la indemana oricui, putand fi operata de oricine isi propune sa o facia. In aceasta iconsta marea cucerire a spiritulrui stiintific. Toate propozitiile pnlilice sunt verificabile, adica, capabile sa fie declarate

113 ORIENT I OCCIDENT adevarate sau false. Cand se declare false o propozitie, inseamna ea ea nu corespunde realitatil fizhce. Aceasta revine la a spune iea lavem informatii precise despre faptul respectiv, asa cum e, pentru a putea inlatura propozitia enuntata; sau ca cerceta'rile sugerate de propozitia noastra ne-au condus la desicrierea faptului, alta deck aceea data de propozivia respective. Chiar si eroarea e fructuoasa in sticinte, e creatoare, ithincica ea naste o mai bung reprezentare a faptelor. laud reprezentarea propezitiona/c1 a faptelor nu reprezinta, o cunoastere, ci simbdlizarea unor date. Metodele experi- -mentale nu urmaresc decat sa istabileasca o congruenta, -din ce in tce mai stricta, intre propozitii si fapte. Primitivul, neavand la dispozitie mijloacele stiintelor pozitive, afirnir la intamplare: enunturile sale reprezinta" rau" datele sensibile si deadeea, in general, sunt false. Dc pilda, un primitiv va spune ca, in momentul eclipsei, tuna e mancata de varcolacci. Omul de stiinta va descrie faptul, ca Rind intrarea astrulai rnort in umbra pra-nantului. ssi acesta din urm'a a putut sr aduca o preciziurne in deserierea sa, pe baza cunoasterii matematice teoretice. El a aplicat legea newtoniand si legile lui Kepplier, la o structura matematica purr., o cunoastere abstracts a priori, unor fapte si a reusit sa le reprezinte mai bine. Am putea afirma insa ca structuna mecanica a sistemului solar este newtoniana, ca ea este o realitate? Nici un om veritabil de stiinta nu si.-ar permite o asernenea afirmatie. Putem s'a conchid'em : raportul dintre fapte si ounoaterea teoretica, matematica, este ca aceasta din urand ne ingaduie reprezentari mai bune ale faptelor. Noi nu cuinotastem natura, atunci ca'nd o angajam intr'un cadru matematic, dar ne-o putem reprezenta mai bine, o pu-

114 1 1 6 r ANTON DUMITRITY teen desctie mai corect. Structura reald a naturii nici nu_ vine in discutie, Asa dar, pentru' ca o propozitie particulars, care infatiseaza un continut, sa albs un sens, trebuie Ca ea Sä_ irnplice o verificare; nu aim zis de ordin experimental, deli pans astazi: m u s'a descoperit decat aceasta metocn, Rentru a rasa posibilitatea deschisa pentru once mud' de vereicare. 'Nu iinteresea2a modiaaitatea verific5rit, ci nurnai existenta unei asemenea moidalitati, care trebuie data, odatil cu o propozitie partilcular5. Inca, exists propozitii, in special ale metafizicei, care se constituesc asa fel, ca ele exclud, prin definitie, once verificare, exclud, adicg, posibilitatea noastra de a le declara devgrate sau. false. Asemenea propozitii nu au nici un sens, nu Minded nu sunt de ordin experimental, ci flincica nu pot fi confirmate, pe nici o cale din lime. Putem accepta once. mijloc de verificare, dar iacesta trebue of erit ()data cu enuntul respectiv. Dar, data se poate face asa ceva, studiul propozitiei, determin.area adevgrului sau falsitatii ei, devine o ohestiune stifintifica, Mira' a presupune ea me toda de verificare e pur experimentala. Sal rezumam: exist propozitii cu continut care sunt. verificabile; exista" structutri fara continut, adevaruri particulare matemo.tice. Metafizica nu are decat dou'a alternative: 1) sau afirma enunturi si atuni-1 trebue sa dea metodele respective de verificare, in care caz ea nu poate esi din sectorul stiinlific; 2) sau afirma enunturi,, lard putinta de a fi verificate, si atunci ea neputand fi adevarata sau falsa, e fard sens. Metafizica vrea, in general, sa.' descopere un sistem de adevairul universale si supra-individuale, dinicolo de once experienfa, nesusceptibile de a di perfectibile, hind absolute si definitive. SA presupunem, ca s'ar.putea formula um. asemenea Si

115 ORIENT I OCCIDENT 117 -stem; structura 1ui matematica ar fi insd -particulars, neexistand o structura absolute, ci numai structuri particulare. Orice metafiziica,.careia i se poate atribui o coherenta, o structura, nu e decat un sistem particular, dupe CUm am vaziut. Se vede dar, de ce culturile orientate, care pleaca de la un sistem metalfiziic principial, nu pot fi decat culturi particul are. * * * Ajungem, astfel, sa ne intrebain, in ce consta fliosofia? Definitiile cele mai complicate si eele mai simple s'au dat acestei discipline. Chestiunea importanta este de a-i rletermina cadrul in cane se poate desfacura. Toate propozitiile, care poarta in sanul for un sans, sent acelea -verificabile. Dar acestea stint propiozitii cu care se ocupa -stiinta, in diversele ei compartimente. Ethficiile teorette suet construite de matematici. Atunci care este, piin eliminare, sarcina filosofiei? Nu-i -mai ramane fitosofiei decat analiza propozitiilor stiintelor pozitive si a structurilor matematice. Cu alte cuvinte, obiectul filosofiei este analiza teoriilor stiintei, in general. Filosofia nu mai poate avea sarcincz de a construi ci de a analiza constructiile, ea nu mai poate fi o teorie, ci o activitate. Stiinta este o fotografie logica a realitatii. Cand ea e experimentala, irrnaginile oferite reprezinta lumea fiziica; cand e matematica, imaginile ei reprezinta lumea gandirii. Fiiosofia priveste dela inaltirne, lumea obtinuta de stiinta. Ca si cum spiritul omenesc ar fi un aparat optic cu doua objective: unul care micsoreaza, limirbeaza si studiaza pe sectoare realitatea fizica sau abstracfa,- si rare e stiinta; altul, care ar aduina stereoscopic toate

116 1 18 ANTON DUMITRITT imaginile obtinute astfel, le-ar suprapune, pentru a le face sa se completeze unele pe altele, si care ar fi filosofia. Impresionant, pentru toe ganditorii, ar fi trebuit sa fie rezullatul uiritor ca, die doa mil cinci sute de ani,,aproximativ, de caned se face filosofie, nu a fost posibil sa: se gaseasca un sistern filosofic acceptabil. Ce s'ar f7 intamplat in stiinta, data savantii s'ar fi re-- zemat pe speranta iluzorie -a gasirii vitezei absolute a_ pamantului, i ar fi carutat-o mii de ani la rand, prin mijloace din cc in ce mai perfecte,, fara a o putea gasi? A trebuit sa vinfa un om de stiinta, un Lorentz, care sa tale nodul gordian, afinmand ca o viteza absolute" e a notiunle care nu poate fi scoasal din lumea fizica, ca trebue eliminata dintre conceptele fizice, ca, pe baza unei astfell de conceptii, un Einstein sal poata construi minunatul edificiu al teoriei relativtitatii. 0 asemenea revolutie era necesara si in filosofie. Ganditorii contemporani acei cam cunosc si stiintele, in special matematicile au ajuns la concluzia ca nu e cu putintal un sistem filosofic, decarece acesta, sau e o structural matematida, sau, data are sens, apartine stiin4ei. Aceasta filosofie stiintifica" a fost preconizata die Bertrand Bus sell si de Ludwig Wittgenstein. Bata ice sdrie Russell : Cele mai multe filosofii au fost construite pang acum dintr'un bloc, in asa chip ca, data nu sunt in intreeme adevarate sunt in intregime falsesi nu pot servi de baza cercetkilor ulterioare. Numai cestui fapt se datoreste filosofia nu a progriesat; contrar stiintei, fiecare filosof original fiind obligat sa reinceapa de la inceput, fara a putea adopta mimic sigur din opera predecesorilor. 0 filosofie stiintifica va opera partial.5i prin tatonari, ca toate celelalta stiinte; inainte de

117 ORIENT I OCCIDENT 119 toate, ea va putea inventa ipoteze care,.,chiar cand nu ar fi pe deplin adevarate, vor ramane fecunde, dupg ce au lost rectificate cum trebue. Posibilitatea de a ajunge adevaruil pun aproximatii succesive este, mai muilt decat rice altceva, sursa triumfurilor stiintei; a face sa participe filosofia la aceasta posibilitate va icnsemna sa asigu: ram metodei un progres a crarui importanta nu va putea fi exagetrata"1. Prin aceasta toate eforturile ganditorilor se impletesc, intr'un elan progresiv, si acesta este caractexul stiktific au filosofiei. Nu vreau sa sustin ca nu mai exista i astazi filasafii autonome ganditorii respectivi au pozitii particulare, exprimand preferintele for subjective. In rice oaz, ei nu au Inca prezente rezultatele fornii.dabile ale matematicei i 0:Lintel, in general. Gandirea matematica exista, ea e aproape total explicata, in tot mecanismul ei; fatal de ea nu mai poate exista run sistem de propozitii personal, sau o teorie metafizica universal valabila. Fiecare din not nu poate contribui decat cu foarte putin la progresul gandirii omenesti. In aceasta modesta pozitiie a gandixii no-astre, nol am recunoscut 'puterea i maretia aiotivitaii spiritului, fiinclahl el nu creaza decat prim colaborare p1 intregire. Gandirea e Rutin lucru, dar acesta e totul. Intr'adevar, Poincare avea dreptate:,,la pensee n'est qu'un eclair au milieu d'une longue nuit; mais c'est cet éclair qui est tout". 1) B. Russell : La methode scientifique en phi/osophie, (tract franc. Payot, 1932).

118 IX 0 CULTURA DE TIP STIINTIFIC Analiza noastra ne -a infatasat caracterul herackitie al culturn occidentale, cultura, care, astonceste, a fosr in perman,.nta prefacere Spiritual european so-a dart masura maxima in stunts, discaplina in continua si progresiva schimbare si completare, prin natura ei Stunta nu poate, prin definitie, sa se opreasca vrecdata ea nu vietueste decat atat tamp cat este suseeptibila de perfection,aae Un adevar definitiv nu poate apartme stun- 1 oi Stunta ilustreaza astfel, spintul esentialmente heracleitic al culturn noastre si tot ea dovedeste Ga Occidentul nu poate eel dim, torentul curgeru vesmice Cum dar, s'ar putea ca Occidentul sa-si gaseasca un echilibru, cum ar fa posibila armomzarea lul? Care este punctul arhmedic pe care poate sa se neazeme Occidentul Oruentul are traditia lua el are adevarurile sale absolute, care structureaza dar incremienesc, cultura Soarelui-Rasara Cum este posthila o tradrie, care, totusi, pentru Occident nu poate insemna un sistem de idea definitiv si absolut? Aceasta traditie este totusi posibila ea exist's' chiar de

119 122 ANTON DUMITRILT pe acum sr este marele miracol al stuntel., care izbuteste, in acest haos occidental, sa intruneasca spintele de elita intr'o aceiasi umtate Este umtatea efortului omenesc pe care a reusrt sa o ampulla, in mod natural si instanctiv, ceicetarea stuntifica Nu in principu sa in adelvarurr sta aceasta umtate ci in chrectaa, In sensul pe care -1 =prima tuturor energnlor, umaidule intr'un manunclu Un om de stnnta nu poate face abstrac-ve de cercetanle celorlalt, de stnnta de pang la el Maar in tampul celor mai marl antagomsme dantre popoare, stunta ramane, pun forta ei de nemlaturat, aceiasi, la Londra, la Berlin, la Tokio, sau la New-York Newton nu este om de shinning numai pentru Englezi, ca sa pentru Germans, dupa cum la Universitatile din Regatul Unit nu se pot nesocota savantai dm al treilea Reich Spiratul stnntlfac s a mtrodus, in mod mstanctiv, as spume, mai mult sau mai putin complet, sr in alte domainr in studaul lateratunlor, al artelor, limbr- 1or, moravunlor, etc si un schimb permanent, o osmoza continua are loc intre toate creatule amenest Este olar, ra spintul stuntafic -Linde a unifica nu 'della, aceasta nu este posibil, cr eforturile, modalitatea lor, priintr'o cooperare din ce in ce mai vasty Pun stinta omul sa -a des coperat puterea sr neputarta fur, mares qa sr mmicntma po- srbrlatairlor fur Prin staanta 1 s'a revelat, prima data, sporul creator al energiilor spintuale sr matenale, atunci cand colaboreaza Prin, stunta uthzam tot ce s'a facut pang la nor, sr ce se face odata ou nog Toata munta omemin sta la dispozita until om de stunta, sa aceasta nu este putn, lucnu In loc sa se incon3oare de ziclun chinezeqti sr sa mute., pe propna sa neputmcioasa sa raspundere, Adevarul, mall de stunta angaieaza, in ceroetarea sa, responsablitatea intregei umanatati Prin stunta omul a recunoscut existenta egal de valabila cu a lur, a intre-

120 ORIENT $1 OCCIDENT > 123 gel omemri, ea s'a plecat modest in fata ei i a renuntat la sperantele romantice a iluzona de a face ceva porn sine inst.*, tat ce face un am de stamta este in cadrul intregei ciolectavitati arnenesti si el creiaza numai prin aceasta colectivitate Savantul nu-si apartine pran el se expnma efortul a generate intregi de cercetatora, prin. individ omemrea intreaga creiaza $thinta s'a facut in toate epocile si in toate culturile Green posedau o frumoasa On- 4a anaternatica si fined De la Thales la Arlumede si Apollionius see poate UTMarl elolutaa gearnetnei, antrnetilcei, fizlcea, astronamaei, pang la Eudosc din Cnidia, Philolaus, Hippaxc, Ptolomeu, Heron si Diofante Un moment, elanui stuntific este omit de Evul Mediu, pentiu ca apoi, Arabu sa reintroduca in Europa stunta greceasca, sponta de cercetarile propru, ale unit Alkhwarismi, Alkhaijanu, Al Battana sau Nasir Eddin Dar, se poate gasi o sums chiar in India sau China India ne ofera, dell putin, patru nurne de 'maternat mem, celebni Aryabhata, Brahrnagupta, Bhaskara Ramanujan In sistemul hindus (darshana) Samkya, se gaseste o doctrina fizuca calitativa, Va shesika profeseaza uri fel de atomism, etc. $3. China avea o stunta, care, in ordinea matenaila, daduse descopenn relativ =portant% reggsite cu,aate milloace, astazi Dar China mai avea o stunts a numerelor cu total particulars, vasta i pima de semruficatii ruetafizice Ceeace este curios, este faptul ea in India, in China, la Arabi sau la Greci, stunta platfona niciaeri ea nu a putut trece stadiul in care se afla sti nta eurapeana in Evul Mediu Pentru ce? Raspunsul este foarte sirnplu si se gaseste, prin aceasta, in deosebirea modalitatu stnntei moderne, fats de stuntele celor-

121 124 ANTON DUMITRIU lalte culture. Nam China, mci India, um. Arabia si mult tianp ma Green, nu au, izbutat sa rethzeze o gandire absolut hbera, absolut dezinteresata In famed sau in chi - mie, in fiziologie sau in matemataica, mitul se imbind cu adevdrul, fantezia cu reahtatea, anexactitatea cu exactitatea Pytagora face clan materna-bed elementul real al lumu N-uandrul, de exemplu, este insasi. forma si mate r a lucrurilor Pytagoriciemi faceau corpurale fizice cu numere, cum spune Anstotel,,,lucruri can sunt grele si usoare cu lucrun can nu sunt mci grele nica ware' Nica mai t'arnu, Iai tunpul unw Euchde, Green. nu au renuntat la substanta mated atriburta adevarulm ea a devenat frurnosul In acelasi mod, India a cunoscut unele adevarun matematice sau fince, dar le a consaderat ca marile arcane magice, cu care putea stdpana lumea In stunta, Ilindusn ca si Chunezu, Arabia ea si Green, celebirau misterul tuna for era mai mastermasd decat -nestunta for Gandirea hindusd. saui chmezd, iarabd sau mechevald, nu a cuinoscut cultul adevarului pentru adevdr, pe care Green 1-aat sugerat Renasitena si care avea sai dazed la o punfroare intelectuala totala Clumia hindusa sau chanezd este o alhimae, maternatica lor -este o mietafizica, astronomaa o astrologie Numai in lama fazes a ea, cultures greceasca ineape sa stu- 4theze fenomenele independent de idea preconcepute Aceasta este spintul staintifac, care se nastea, si care avea sa se impund Occidentului Spintul stunt:die este Taber si dennteresat, acolo uncle primeazd alte conoeptu, can detarmand cereetgrale de tarp stiantific, stunta nu mai este o hbertate de a cerceta, to o povard ea e o superstatie Spintul stuntific nu constd, dar, in gasirea unor ade- -vdrun, ci in modahtatea cercetarn Modalatatea aceasta

122 ORIENT si OCCIDENT 12: expriana, "Iran neconchtionarea ei ou namac dm afara, In sari hbertatea alosaluta a spintului omenesc Este adeviarat, ca icelelalte cfulturi nu au putut sa realizeze o stoma reala, tocmaa fundca lemma hpsit spiritul de colaborare creatoare, dar colaborarea a fost posibila numai prim icreartale tehruce ale stiantea, care au putut face prezente, in tamp sa spatau, toate rezultatele Minute decercetatori, separata in tamp s2 spatau Stunta creste prin. proprule ei opere, prim sine ins* Spirrtul stain -title creaza insetsi conclictule de colaborare, achca acele conditn prim care el se poate realiza progresiv s'ar putea vorbi, astfel, de o create continua a sparitului stun afic care pentru a-sci intretane eaustanta, pentru a nu se dizoilva in neant, se autocreaza in fiecare chpa, se secreteaza smgur are, asa dar, un caracter traditional ea nu t.iinta poate trece peste ce s'a facut in trecut Dar tanand seamy de ceeace a lost, ea nu se opreste decat o claps, pentru a determma ce va fi.5taunta I i creeaza vutcaul pe fundamentul trecutuku Ea se nasta clan propria el moarte In culturile orientale, qointul priveste numai in trecut el tra'este in ceeace a murit taarita are viziunea in continua prefacere, privirea ei se intoarce, sere a vedea ce a laqat in urma, sl pnn aceasta ce va rasa in victor Douce vizauril intolarse, una a Increment ra sa a mortar alta a wet,'" si a sclumbarn Acuzam, in general, Occaclentul de lipsa de traditie Aceasta traditae exists, ea este stunta insasi, care, pentru a se face, are nevoie de toata istoraa ea In acest mars enlosal, ea insurneteste Intreaga uraamtate, Intr'o nuscare de proportu cosmice

123 126 ANTON DUMITRIIT Trebue sa vezi in evolutia stuntei, un singur spirit acela al omenuni, in care s'au infratit, inta'o umtate data de milzeria ga stralucarea, de slabicriunea si puterea omului, poate spintele Orientul nu se rrusiza Oimerurea ntu se poate salva, ea nu poate fi mai mult decat este Deaceea toote metodele mistico-religioase onentale privesc eliberarea, mantuarea progresul individual Stunta occidentala antreneaza in miscarea el, intreaga umanatate Indivadul nu se poate ekbera, decat daca omenirea s'a teliberat Stunta presupune, astfel, o umtate a tutu or celora can au eautat adevarul, din toate timpurile care au fost sa can vor fi Nu exists Thales din Milet, Heraoht din Efes, Gahleu din Pisa, sau Heisenberg dm Leipzig nu exists decat o sanguura funta, aceasta urnamtate nefencita, care alearga, insetata de adevar Non cautam o traditie, care sa orgamzeze cultura haotaca a Golden-kiln Occadentwl dat traditia este stanta, sau daca vreti spintul stuntisfic Si, in aeeasta. trachpe, in acest spirit, trebue sa se orgamzeze cultura occidentals pentru a parveni la matuntatea si echilibr lea Cultura occidentala, esea -4 al heraieleitica, nu poate sa se angajeze decat intr'o traditae heraclentica, si aceasta este sturita Europa s2 a cautat traditla in Asia, in relign, in sisteme metafizace strain, in once, s'i nu a eautat o tocmai acolo uncle trebuia sa o gaseasca in propna sa creatie A trebuit sa cercetam Onlentul pentru a ne da searna ca Occidentul are un 9port traditional efectiv, capabil sa organizeze lumea Atat de adevarat este ca, uneon, pentru a vedea mai bine, trebue sa vezi maa de departe

124 ORIENT $1 OCCIDENT 127 Cuiltura Occidentulm nu va putea, asa dar, sa constitue o mutate die ideei, niciodata, dai va putea sl in acest suns se dezvolta ea, prin spintul stintific sa alcabuiasca o mutate de ienergn Aceasta umtate heracleitica, destul de 'Lazard, este proprie spintulta ocodental sa istonia nu cunoaste Inca, pang arum, o astfel de cultura Ne aflam in fata unea cuilturi, care este abia in faza tineretii sale, cautandu-sa proprule ei toordonate Spiritul stnntific nu a izbutat insa, sa cucereasca complet toate domennle si toate mtelgentele Am mtrodus stunta In scolile cele mai elementare, am raspancht-o si vulgarizat o, dar, ceeacie nu s'a observat, este ca nu iezultatele stnntifice sunt atat de importante, cat, mrai ales, spintul in care ele au Lost obtmute S'ar putea ca adevarunle stiintifice ale until moment 5a parving pang la ultimul am nu este sigur insa, ca Occadmtul I i va gas' atunci e:thihbrul, fiutdca ceeace Anafica nu sunt adevarunle, ci, mai curand, sparitul care le cucereste, metoda prin care sort obtanute Om de stunta autentic nu ieste acela care fabrica adevarun, ca acela care Isi poate detasa mteligenta de once constrangere care se poate aseza dincolo de orate conditionare, pentru a nu fi sclavul mci unei condrtn, ruca chtar al adevarunlor sale Cand Occidentul va fl cucent pentru fiecare indivad acest lucru minim, care este spantul die detasare, de cola bcrare, de cerectare dezinteresata dar sistematica, a adevarumlor, unatatea Europe]. va fi un fapt implinit Insg, aceasta nu inse.amna decat castigarea libertatai complete de garichre si acesta este spintul stun-011c Occidentul a rgspandit rezultatele *tantei si a profesat mai putm modalitatea spintulm stuntific A posada adevarura stuntifite nu este o bogatie prey mare, dar a avea spintul stuntitc, inseamna posibihtatea de a avea toate

125 128 ANTON DUMITRIU adevarunle, de a to satua in fata tuturor adevrarunlor posaute Deaceea, oamenu, care fabric adevaruri stiantiflee, pot sa nu fie oameali de stnnta, intelegand prim aceasta ca ei pot sa fie, pur si slmplu, tehmciieni deaceea, unele adevarusi stnntufice pot fi gasite sr in China si in India sa chair in Egipt Dar nu poate fo ga- sat, in culturale respective, spiritul stuntafic Chmezul, Hindusul sau Egipteanul cautau adevamul la umbra m'sterelor Isis, zeitatea voalata, tutela cercetarile for Stnnta se facea pe intuneric Gandirea actuala este prezidata de statua labertaitn, care strajueste intanderea vasty a oceanelor, nesarsata ca si marea adevarunlor, dincolo de orazontul acestei hbertati infinite, nu se mai poate ascunde nirnic, nisi austere sa mci zei Tehnicierui acestaa suet enorm de multi aphca orb metodele stimtei 51 ultamel'e ea rezultate, cluar si in domenu abstracte Exista tehnucaem nu mai in sectorul creatulor matenale, ci sl in acela al celor teoretice, exista tehniciem chiar si matematici Acestia stunt tot mteresanti si uneora poate su. necesan, de i alteora pot fi penculosi pentru desvoltarea culturn si civihzataeu Mare le tip de om, grandioswl om nou, pe care Renasterea l a intreveizut, dar nu exista deceit foarte rar, este omul de stunta Pam laceasta formulare, nu vreau sa lateleg ca tipul de cm ideal, secretat mai molt implicit, de cultura europeana, este un om care face stnnta, in mod fatal Pentru a avea aceasta largime de spirit, care intr un mod ciudat, semnifica insasi adancimea Inca, aceasta hbertate completa, nu este necesar sa ai in mans instrumente, spa studiezi cerul sau materia, sa faci matematica sau fizica Desigur, Europa a realazat acest spirit mai mutt in dis^ciplimle sturodice, dar spirituul fiber este dincolo de mace preocupare particularg Daca ram dat

126 ORIENT si OCCIDENT 129 numele de sprat *taantlfae", este pentru a lega de ur} fapt astanc, aceea ca in doniemul stai4ea el a luiat funta pentru prima data initeun mod real, sa acolo poate' fi desofrat Nu sectorul de investaga-tu particulare mtere-, seaza, ca acest grant al savantult; despre care Claude, Bernard spunea ;Ca,,trebue sa fate liber, calm si, oaca, e posabal, sa nu alb% dupa ex-prema ltu Bacon, ochid. m-t jectat de past-untie meanest') U,n, asemenea spirit nu, aparine exclumv unul om care cerceteaza matematic fenomenele nature, ca poate fi sa al unua artist, al until moralist, sau al until,conducator de masse Dm nefeni care, abia In stunta sr sporadic so. awn, libertatea spiritu, lug este o reahtate, In a sa Republica, Platon pure pe Socrate sa afirme Atat tamp cat Elosofir nu vor fa regi in state, on cat tamp cei care se amnesic astaza. regl 4 suverara nu vor fi cu adevarat sa temeimc falosofi, atat tamp cat puterea politica Si flosofica nu se vor intalm in acelasi ms, atata vreme cat o lege supenoara nu, va da inlatun pe cieta can se indreapta azi doer 'lute parte sau alta, nu va fr leak, scumpe Glaucort, pentru state, nrol gandesc pentru speta oineneasca s1 mciodata acest stat desavansit, al anna plan it fauriralm, impreuna, nu se va putea naste, nu va vedea lumina zilei" APalcand aceasta admirabila gandire Occaclentulum, vom spume parafrazand Atat tamp cat conducatoru statelor si regn nu vor fi castagata de spintul stun-the, o sotetate stabala nu va putea fi reslizata sa pacea nu va domm pnntre oamem, atat tamp cat tipul de om, omul nou, pentru a ne expruna in modul curent astam, nu va fr pentru oncane, omul de strata, cultura occidentals nu 1) Introduction a retude de la medicine experimentale

127 130 ANTON DUMITRIU via putea esi dm haosua ea sa spiritul european nu va fi unul Trebue sa recunoastem Ca, in vremea noastra, conducerea samara si culturala apartme, in general, unor camera care fac stinita Se nnpune, peste tort, specialistul, clar acesta este tehmelanul, este omrul care face stianta, nu omul de stamta Tapul actual, pe care it da invata mantul occidental, este specialastul, omul capabil sa lucreze, printeo bung pregatre, intr'o raanura oarecare Acesta nu este savantul, c tehnucianul Faptul acesta exphcg, dealtfel, a frenezia creathalor tehrnce, care, facute pentru ele insele, pot constatui o deviate foiarte pericu- Masa. Savantul nu poate avea superstrtu, dezmteresul este prima sa caracteristica Tehancianul pur sa sampinx, poate fin un primitiv, in interiorul luz, a,l da posibilitatea nelimatata a stunt ea. este a pune In mainale unui copal comutatoarele electrice ale unei uzam Renasterea a avut viziunea omulua nou, a savantului, cultura europeana, dela Renastere incoace, nu a yeahzat insa, in general, cleat un om partial si exterior tapulua ideal descoperit, anume tehmcnianul Catre aceasta mica elita de sprite absolut "there, catre lumfea savantolor, se indreapta, tortut., arnevitabil, prin natura 1ui, Occidentul $a., intar'un vntor, mai mutt sau ( mai putm apropiat, omul Renastern va lua locul omulan hactic si partial, fantomatic Sa superstrtios de astazi, care este un reziduu al omemrn primitive sa al mentalitatu Evuhn Mediu * Mai sunt cloud conioluzn de remarcat Pam natura ea a pe linia pe care o urnagreste, cultura occidentala se adreseaza. or carui yrndaviid S air putea spume chiar, ca it so-

128 ORIENT $1 OCCIDENT 131 lacita Numeroasele pooh, qi raidicarea popoarelor wan ele, manifest:a tocmau. aceasta tendmita, specalaca Occidentului, de a antegra pe mclavid In cultura, de a4 face sa partatupe la realitaitale culturale Aceasta.' Intreprandere, esential octiclentala, de a ndica pe om la mvelul cultural al epocea, nu a foist, dealtfiel, complet reahzata. Ceeace ulustreaza, Inca odarta, faptul ca suntem, in fond, la inteputunle cultural europene Occadentul este, intr'- adevar, tank- "1, pentru motivul acesta, mai se pot astepta, dela el, Inca multe lucrura In Onent, climpotriva, oultura este data, odata pentru totdeauna ea nu are nevoie pentru a spore de efortul andividulm, fundca ea nu creste Aaci, efortul andaviclului este redus Ice rrunuanum, cultura face demersul de a parvena omruilm, ea 1 se ofera Acol,o, anclivid-ul se ofera cultural, in eventualltatea ea vrea sa se realazeze spiritual, cultura ii cedeaza foarte grew, ea are un caracter hermetic, demensunle lace 'au, cateodata forme tragace Doua efortura inverse pe aceiasa vertatala unul de sus in jos, altul de jos In sus Occidental lupta, in totahtatea lua, pentru andavad, andavadul nu mai este azolat, flora, 1w. consta in forta integrala a omeanni In Orient, omul e smgur cu Dunmezeul sau cu Zen 1ui, fata In fata Pentru a parvena in 1ume9. Zealor, Onentalul are nevole de un travalau s-upa-aomenesc, asupra lua Insusi Douce pozrtn, cu arvantajele sa dezavantajele lor, fiecare, dupd cum fam'an, sau nu, etclusave A doua observatae este urmatroarea sputtul stnntafic fund esentaelanente un factor de colaborare Intre diversele dortan ale oarnenalor, urrneaza ca el trebue sa considere oultunle vanate, care au existat in trecuit, sau exasta in prezent, ca fund expresn ale unei aceleiaisa tenclinte cautarea adevarunlor

129 132 ANTON DUMITRIU Occidental stun-011c nu poate, prm natura i mentalitatea luu, sa Ladd abstractie de tot ce a facut omemrea pans acum, chiar aceea cu men.talatall deosebite In felul acesta, colaboreaza nu fiecare mdivid cu umanatatea, ci umanatatea cu ea insasi. Ca si cum ornenarea ar fi un smgur anclavid, ca si cum aceasta funta.' colosala, arexista concret in andivirri particular", omemrea fiecare" culturi. Cultura accidentals urmeaza sa mtegreze in eforturile 'el, tot ce s'a facut pang la ea, dupa cum integreaza ce se via face de acum in cold Umanatatea 43. soliciti proprud ea efort,dupa cum a solicitat pe al individulm Marea mutate a omenarn., din toate tnuipurile, este, prim mentahtatea stuntifica, posibala ysa aceasta mutate, lnzara comphdata, unposa.bila sa reala, poarta un nume Occident Prim descoperirea eroralor in-acute, Occidental poate mlatura proprule sale eron, prim descoperivea a ceeace este valabil in alte culturi, Europa poate intregi adevarunle sale Nu este posibil o alts cultura, de alt tip, in vntor, fundca onicare cultara face parte pm" defmatie, dan dultura europeana, este run efort al ei Occidentul inseaming, astfel, vutorul omemrn

130 X SENSUL PROBLEMELOR Analiza stimea, fin forma en tipaca sa adeala4 +care este matema.taca, ne-a condus la incheerea ca nu exists decat adevarun. sau structure particulare, sti, ca aceasta formeaza nucleul cunoastern, de natura formala Apiacand aceasta aunoastere matematzca In diverse domenn, atrabuindu-n, whoa um continut, nu facem altceva decal sa ne spornn posabalatattle noastre de a descrie natura Cu alite ouvinte, de fiecare data cand spunean ca avern o cunostmta, ne gram in fata unen structura particulare maternatice Axiom& le noastre, care deter/mind o teone matematica oa7 ecare, contureaza delamateaza o structura logicoirnatematiza, Lir aceasta este aplacabala pe o fata a realitatu fizace Un sastem matematic nu poate, pran n.atura lu1, sa exprame mime integral A cunoa,go inseamnti, astfel, a /zmita In hbertatea sa absolutd, gandirea stanntafica pura se infrange singura, pentru a cunoa-,te Daca ar ramane la sastemul meat, gandirea s'ar fnchide, si-ar cletermana propria ea carcerd, si-ar pierde li- bertatea Dar ea creaza la nesfarsit, ridicandu-se deasu-

131 134 ANTON DUMITRIU pra mania sastem, pentru a completa fiecare sustem Oran altul bp. asa la nesfarsit Dacca ne oprim la o teone, gandarea s'a ancilulozat, daca dep4im teorule, intr'o actwitate febrila a gandulua, labertatea spnitulm este, din nou, realizata Gandirea este o continua,actavitate ssa, in mod paradoxal, laturaci 'cand formuleazd cunostante, ea se opreste, sa s'ar pares Ica aceasta aau nastere din moartea ei Dar ea rena tel, pnui propria ei forts, prim, hbertatea el, pentru a continua jocul ocesta ciudat, intre cunoestere-moarte, al intre depas. area fiecarea cunaasten, oeeace formeata tocmaa vaata ea C-unoa terea alcatueste punctele maarte ale ganchru fm aloeste punate gandirea nu mai este liberal Dar in contanuitatea acestor momente, in continuul pe care it formeaza ele, gancbrea Isa recapgta." propna ea. vigoare, viola sl autanomla ea Progresul staantei mu consta, asa dar, in gasarea unor teorn matematace extraol dinare, care se aplica realtultu fizac Nu marile echhon, nu stralucutele construct-la teoretace conteaza, cat anal :ales faptul, ca ele sunt gasite inexacte, led trebuese intregite pinn altele, constrtue moanentul de progres, de labertate a gandun In aceasta chnnuitoare fugal de proprcule lua creatii, consta.' mgretia n. mazena spintului omenesc Prim, aceasta el se arata totdeauna neputancios, prim aceasta poate fi totdeauna anal mult decat in trecut In acest hoc anhanit se desfasoara, Integral puterea gandarn, care este autonomaa ea, dincolo de once teone, de once *lee, de once cunostinta Atunca, ce semmficalule au problemele, solutalle lor, ideate pe can le adnute la un moment dat, ounostmtele cu can ne inn bagatim?ele nu au decat un rol functional. trine annostinp 'este numat un punct de reazam pentru gam-lire, sprumandu-se pe aceasta, ea poate sä-co capete

132 ORIENT $1 OCCIDENT 135 un elan mai mare sa sä ale depaseasca Riede nu aunt decat sta-lnle in care poposeste veclneulul gandarn, pentru a se laproviziona, in calatma infunta pe care are a o face * * Dar maa este o latura o chestiunn, a cares amportanta nu va scgpa anmanm Nal Icredem, fea prim tearnle, logicomatematice, fie ehaer acelefa aphcate naturea, capatam cunostante ca naulde teona ne dam o cunnastere mai bung, perfectabila sn. laceasta, i asa in mod andefimt Dar am vazut ca o teorie nu este decat o hmitare, ca ceeace numam a cunoaste" inseamng de fapt, a limata" Ce lnintarn insa? eurloasterea nu exists inamtea pracesulm de lunataire, prin acest proces spunem, Ica se naste Pe dealta parte, inaante de once teorie ne gasim in Bata ignarantei absolute Crearaa toornlor margmeste, asa dar, ignoranva noastra Insa, ctmoasterea sta in, tearba matemateca respectiva aceasta tome nu spume ramie asupra grape ea, iputean sa ne arientam, mai bine, In natures 0 teams mlatemataca este villa de once contanuft, este o structura abstracts, reprezentand o anume hanhtare Printr'un sistem matematic pur, care formeaza o structura, bamtam, asa dar, agnaranta nioastra Cunaastarea matematica am reprezmta, prin urmare, prim ea insgsi ceva, ca 1 run Inrutarea nes-tam-tea noastre, ea este valabilg Ceeace numaan cunostanta matematafca, nu are un caracter pazativ de ounaastere, ca unul negativ, de infrangore, del lanntare agnarantea Pe scant pran falatul ca un ststem logico-matecmatc este gal, ca el nu repreznita decant o limittare sl ca in faceasta hmatare sta Intreaga cunoastere urmeazg, ca ceeace mamma cunoastere este

133 136 i ANTON DUMITRIU numaa lunatatrea a ceeace nu cunoastem S'ar putea spune ca, tortusa., cand azgonurn o parte din inhunencul agnorantea, aft m crunostante pozitive Nu, fund.ca tot ceeace inseanma cunoastere, sa este expramata de matematici, nu consta decat in aceasta hmatare sa inmate altceva in plus Gandirea staintifaca este eel mat bazar proces ou putinta ea stabaleste contanuu alte fronterve pentru ignoranta, cautand sä o sugrume pprnn, lama tan din ce in ce mat vaste Stunla nu ne aduce, astfel, Gums-tante pozitive, ca lumtan, contra-mu maa cuprinzatoare, ale nestnntea noastre Ea organazeaza ignoranta, gl cu cat o organizeaza man, brae, cu atat ea sporeste si aceasta se amcsoreaza Deaceea Claude Bernard avea S;91 gene acest gand azolat, dar plan de semrafazatie Omul poate man mult decat ste, sa adevarata stunt.a. experimentala nu-a da puteirea decat aratandu-a ca ignoreaza") Strata nu progreseaza direct, prin sporarea ea insasn., ca pram scaderea treptata a ceeace nu stain Este un progres ravers, a rebours Plan strata luam crunosturva de nestunta noastra Pnn ea reusun sa inlantram monstrul obscur, dar nu sa-1 uccurtem. Pram, strata nu aducem lumina, nu addogam Inca o raja la snopul de lumina pe care 1-ar f2 reah7art ometrurea papa la nol, ea adaogam efortul nostru, la toate efortualle, pentru a respmge maa departe tenebrele Adevaratul progres al staantea nu sta in constructan. ea progreseaza destructv, prra negate continue, negarnd in parte ce a facut, pentru ca In Lecare dm operele ea, agnotranta nu a fost comrplet inlaturata, sa naca nu poate fa, fiecare opera Lind past-tiara Ganchrea stratified nu cauta sa obtma favorunle luh. Ornrazd, ea mu recimoaste decal pe Ahriman, zeal intunencului, sa 1) Introduction a Vetulde de to medicine experimentale

134 ORIENT BSI OCCIDENT 137 cu acesta este in ve,sanca lupta taarita nu aduce lusrunt, ea Ole ea e deajuns sä inlaturi coanplet intunericul pentruca lumana sa se faca, prin ea insasl. Astrul datator de lumina, pe care-1 urmareste spar-dui, se gaseste la tin' fanat de acolo si pand acs, nu este decat o mare de intuneric Pentru a strabate oceanul tenebrelor, gandirea a gasat vechaculul ideal, singurul pasta, care potoleste talazurile obscure, pe marea cea intunecata a agnorar4ea este istnnta * * Toate acestea pot f1 explicate teoretic, sa. ou aceasta tele vor um.pune Inca o concluzie Daca ar exista am:rime adevarate, absolut adevarate, imuabile si eterne, ounastinta ar progresa, crescand necontend, dela ele in spre curnostinta integrala Asa vola Descartes, prin evadentele lua, prm ideile Clare 2 chs- -tancte, ceeace constatma eroarea Inn *tam astiza., ca nu exista axiome adevarate, ca nu exista un punt arhmiedac al cunoastern Dar undeva trebue sa ne oprina Aceasta necesatate fusese descopenta, de Anstotea!usual dwi(t-ii aqvat spunea el Matemataca a observat, ca putem sa ne oprim on unde, pentru a cansitrui o teorie, axiomele sistemulua nu sunt adevarate, lair sistemul este adevarat, (cu indeplmnea cond4lea de necontradactie a axiomelor) Cand ne angajam in real cu o teorie matemataca oarecare, nu verificam adevarul macmelor, care sunt ale noastre, nu ale realataln Aplicam numai o structure matemataca natural pe care o stuchem in raised/ale ei Punctul nostru de plecare nu icorespunde =UR lucru real Asa dar, toate rezultatele obtinute prm aplacarea matematicei la reahtatea famed avu sporesc, spa nu pot span, o cunostmta arutiala Aturnica, ce se petrece?

135 138 ANTON DUMITRIU Cunoasterea maternatlea este fare' inceput si fare' sfarsit Inarmati cu aceasta cunoastere a structrunlor, patrundetm intru'n d.oaniemu necunoscut, infarct,,s2 aphca m o hanitare Putem sustane, in felul acesba, cä non. cunoal0ern, atribuind acestei aetatvitali, sensul ei banal sn. obisnuit? Este evident, ea nu Trebue, dar, cu neeesitate sa intarpretam altfel deck ea o sponre cantitativg, cunoasterea stun-of-ma Este un spor in rezultatele ad-use, La flecare moment, de stun-va dar acest spor nu are canacterul de augumentare, de adalogire, ca die dimanuare, de scadere -tainta nu creste prin plusuri, cu. prim, mmusun Des...NIT:am, in felul acesta, in contmutul ideal de cunoastere, o seadere sa rumac mail mutt a ignorantei noastre Ca si cirri nestannta ar avea o existenta concrete', ignorainba absolnita ar avea o reahtate, sa pran teorinle matematice nu facelm deck sa inlarrtuian un moment, se' partial, aceasta funfa obscure', pent-1m ca jocul acesta sa reinceap5, din nou, man. in.versunat Cunoasterea matematica reprezinta, prim urmare pentruea poate creaa once structurd posaba, posibilitatta nehmatata de a domma treptat, dar mciodat4 integral, monstrul ignorai4ea Prm =tea-nab/ea spintul omenesc a devenat maa puternic Si, se vedle, ea Iceeace numim cunoastere contme ca note' esentiala, notiunea de putere Inteligenta is act de ea insasi, prin proprn.a en. actavr tate, ea este activitate, i aceasta activatate se naqte in millocul unea n.opp. lunge., cum sprunea Poincare Intet - genta nu a descoperit TIEUM1e, nsci un adevar, sand s'a descopent pe sine, ci numai aceasta formidabila putere, care este actavatatea ea qi care este ea Masi Pnn aceasta a luat cunostarrp de ignoranta, de noaptea arnensa, In care eta este un centru pe aceasta cauta sa o invingsk

136 ORIENT BSI OCCIDENT 139 incercand, tot timpul, sa o redipa la un nuanmum, la nimirc Aceasta este misiunea sisifica a inteligentei ornenestal, nesfau,sata ca 7s puterea pe care o reprezinta, ei aiceasta e sensul eel maa inalt al cunoaetern etiantafice Prin, ceeace a n1 spur, am recumescut nodal' functional al idealor Nu avem dreptul sa credem in adev'arrun absolute, handed fieetare adevar este partial, nu avem dreptul sa credern in idea absolute funded fiecare ideie are o funclue relativa, este numai un punct de sprajm, pentru activitatea vaatioare a gandini S'ar putea spune chiai, ca in momentul in care gandnyea se opreste la o idee, ea moare Abia icand rennin% la idee, pentra a truce la alta, cl aka la nestareat, alma atuncg gandirea renaete, regasindu-se, fundea ea este actuvrbate creatoiare A crede dem in idea absolute, in doctrine adevarate defamiave, este a crede in moarte si nu in vuata, in seaanna a nu face stainta Prin aceasta recuno-v,tere a propmes lm neputinte, omal de etanta ea-a gash intelepciunea calma, care-1 defirieete Deasupra invalmasagulua deasuipra apelor turburi ale tuturor doctrinelor, spintul sau planiesza la acea altatudine, uncle toate cunostintele, toate doctranele, toate vdeule, agar in micarnea lor, de acolo, el contempla toate adevarunle, toate Mole, ca pe mete creature ale sale, alcelo, spiritul este drincolo de once eunostmta, ceeace e, poste, cea, maa mare cuno etinta Necualoscand nartura reala a etnntei, unn. gancluton in special cea ai trecutulai si-au inchipurt ea prin cunoaeterea rtinntafaca, not sporim ceva, era o fnnita cu o mteligent.a infanta, ca aceea de care vorbea Laplace in aft sau Essaz phzlosoplzzque sur les probabzlztes, ar de- 4 pt

137 140 ANTON DUMITRIU tine toate secretele Unaversulu4 fundag ar cun.oaste si cele mai mace cauze In cadrul staintea actuate, funta magmata de Laplace Impala o alts semnifloactie Interpretarea nadstra, singura pasibila, ne-a condus la con oluzia, ca a cunaaste inseamna, exclusiv, a &mama agnoranta naastra C-unoasterea Stamtalica nu exista decal data cu ignaranta, si land ultima ar inceta de a exista, inceteaza 1 staanta sa aceasta este talcum. solutaa Parverut la acest nivel, dela anbant, spiritul nu anal este o actavatate, el nu mai lucreaza la dastrugerea intunericului, pentruca l'a pulverizat l'a anulat Sau, data yeti, intehgen.ta se trasuceste, se resfrange asupra ei insgsi, ea nu mai cunoaste, ca contempla Activitatea ea nu are datectia spre exterior, ci spare anterwar sensuil ei s'a schambat, Despre o astfel de cunoastere au vorbit, inteun mod mai mult sau mai putin vag, un Plotin un Damns Areopagatul, un Meister Eizkart, sau un Cugianus Despre o asteel de cunoastere au vorbit intelepta. Orientulua,,s;i in aceasta consta mesagiul pe care el 11 trmate astazi Occadentulm, aurn yam vedea maa departe Dintre anaemia de stiunta europeni, un sangur ganditor, celebrul logician contemporan Ludwig Wittgenstein, a afinnat o astfel de pazitie, dm neteracare expramata fara naafi o lamurire, inteun saimplu aforasm Sitmtim ca, si latunca cand tuturor intrebanflor stuntaface h s'ar fi gasat raspunsul, probleniele view noastre nu ar fi fost atinse de lac Negresit, atunci nu mai ramane mei o intrebare, si acesta e tocmlai raspunsul" Care este problema ultima a omulua, marea problema a valetu noastre, dupa care nu s'ar mai alvi mica o Intrebare? In (=est stadau, mintea omeneasca nu ar cunoaste 1) Tractatus Logico Philasophicus, prcpozitia 6'52.

138 ORIENT BSI OCCIDENT 141 to1u1, cy ar fn. dastrus complet igniaranta problemele noastre nu ex:lista decfrt data, Cu nestainta noasto% sr dm- trugerea lacesteua "InseamnA desfuntarea oricarep. probleme Sn situatua -uitama amul nu si-er mai pone probleme, Deaceea Wittgenstein via spune Deslegarea prob/emei, tnetu se recunoagte in dtspciripia, acestei problone". De la ice inatime trebue sa privesiti lumea pentru a putea rezorbi toate erngmele in propoz4ala,,nu exasta prableme"? a cum polo ajunge la aceasta disbanta, cum poi creste pestle once Inatome, cum polo dep6sa once stamfa, ceeace este cies mai. inaltd forma a cimostintei? La un capat al alottivitaln nesfarsite a nntehgentea se gaseqte agnorantul absolut, Maita in faith' cu noaptea nestaintei, la ceralalt, flu-4a de care vorbea Laplace, Care se deosebeste de ignorant pm aced ca a dizolvat intunerucul In /leant 1 tuna sa alta dantre aceste cloud funte cunt, intr'un fel, in aceelasi satuatie pentru ignorantul absolut nu exists probleme, xulci mtehgenta suprema nu mai este framantata de vreo Intrebare Doua pozatu la dal poll opwsi, ca s1 noaptea cif zma Puterea gandini omenesto std tocrnao in aceasta capacitate de a se depasi continuu, pang cand la punctul terminus al alcestm proces, ea se depaseste integral, se stueaza dincolo de toate problernele, de toate cunostantele In aceasta miscare vertugmaasa, data mteligentia, se opreste la mime probleme, la ianurne solutn, ea isu. creiaza proprale el Lantum 1 aaca,, intelepciunea Onentalia se regaseste alaturi de cea oecadentala Cand aim depgsit stnntele scree acest mare gariclitor hindlus conteanporan, Aurobmdo Ghose avern ounastanta, ratiunea a fost un ajutor, ratiunea este un obstacal" 2) 1) Tractatus I.ogvco Phtlosophvcus, proporart(da. 6' 521 2) Apergus et pensees, -brad franc, 1937

139 XI MESAGIUL ORIENTULUI Am remarcat, maa. inaante, cele cloud aspecte care caractemizeaza., fiecare, culturale Occiclentidm pa Onen tului de o parte, cane/urea intreaga este in mers, de alta cel molt indavidul In Occident, realizarea mammala a andpvidulua Icionrtralbune cu o camitate oarecare, de cele mai multe on infmrtemmala, la trav,aluul pe care-1 indeplineste omenarea si andavadul nu poate luera, decat in codrul colectivitataa Munca sa are un sens orazontal Opera umarlitatin! creste, sau clescreste., dupa." cum aportul andiviclulm o serveste sau o deserveste S. aceasta opera se adreseaza apoi it/13mi mdivaclului Exasta o miscare earculard de la oan l,a umamtate, de la -uanam tate la om, forta andavadultu mare to cantztataiv putenle omenum, far, a omenarn niched inclivadul Progresul inchvidulm e o haue curba, care se desfasoard pe doua axe de coordoniate una onzontala, efortul mdrodurm, alta verticala, efortul umanataln intregi de a ridica pe flecare om la ceeace este ea

140 144 ANTON DUMITRIIJ In Orient, individul nu aiuta cu naintig desvoltarea omenirn. Aceasta este incremenit:i in structura e2 eleata, rumic nu, poate schamba fatailitatea pe care o poarta cu ea, de la inceputul timpunlor Cond uie mentalitartu onentalte au sugerat, ba chair au unpus, singurud. efort posibil, in imprejurdrule acestea, pe care putea sa 1 Med omul efortul mdividului asupra andnvidulnan, desvoltarea_ lua, nu pran colectivitatea din care face parte, ca prin Proprita lua forta Oriental a cercetat mai putm raporturate omului cii oamenu, sau cu natura acestea au fost exprmaate pr4n forme samphste si definitive odal pentru totdeauna cat mai ales, raporturale omului cu sine insusi, exastenta sa, si posibilitatea darecta de nditcare a individultu prin propria luu. forta Efortul Onentalului este direct sa vertical el nu are nevoie de mterxnechul acestea funte colosale, care este umaratatea, pentru reahzarea lu.i, ci =man de sane ins-usa Acest gen de lucru al individulua este mica necunoscut Occidentului stunt:if-lc Stunta abila acum descopera, sub toate si in toate manie ea rezultate, omul Marea sarcind a stun-tei incepe de acum incolo Ajunsa la matuntatea el, golmdu-se de once prejudecata i castiga'ndu-si hbertatea absoluta de =scare, prin proprita ea_ analiza, stun ta s'a intalmt larasi cu omul care a facut-o, cu inteligenta lm Rana acum, omul european, desi era antrenat, in mod ingtunctiv, in aceasta mare miscare evolutava a omeriarili, era totusi lasat la voila intamplani. Umanitateta u cradea foarte puturn, lair el nu avea ruca un punt de sprijan Deaceea omul dm Occident este supus tuturor viculor si tuturor aberatulor abertatea de gandire absoluta, pe rare au capatat-o Occidentahi, prin spiritul stuntifie, s'a intors, Impotriva for insasi Indnvadtul construeste, pun aceasta libertate, la intamplare urnanatatea va triage, desigur,

141 ORIENT BSI OCCIDENT 145 One/Au/ a Inceput sa fre stuellat Pie langa mtmea oamauler de '-f.amnita, care in alard de once partz-przs, In mod,absolut dezmteresat, au cautat sa faca eunoscute, in liimbrle europene, aultuerile ordentale, punan' d la indemana mem, pe cat se poate de exact, texte sanskrrte, chit neze, haerogilffice, etc, mtaa exista o serie de cereetatori entumasti, care, depafta de un anume prism, proporva- profit, din fiecare lucre, dar omul nu va fi facut name, sau mai comic, pentru el inswi Indwaclul creaza gi aqteapta ca societatea -umana sa-a crasplateasea munca lua, pmin fervirea la care nazue0e, prin lam tea ca mantarea lua Dar aceasta intarzie sa -vand, funded efarturige inchvmzilor contrthbuesc pr>ar prea piqui la inamtarea omenini, sa imeasta inauttare nu se lace sianlata in mdalvad defeat la Intervale de turnip foarte man Trebue dar, ea mchvadul sa se piece ga asupra lea luaus]. Neglajandu-se pe sane, mda;mclul a facet un act de ma'reava jertia, dar e1 s'a redus lia un manechm, la un sunplu factor de m-undi In campul de anunca al mental Intregi Agrtatia exasperanta a maiden-ww1 marnfesta toarnaa aceasta litpsa de ecluhbru interior, tocanaa aceasta bpsa a anch-vidului din proprule lua preocupara Marea descoperire a Occidentul'ut este umanitatea marea descopervre a Orzentulua este arriaa. Este in spantul istnntlifie ca toate despopernale sa se completeze trintra s'a intalnat, pm proprnle ea idemersuri cu aceasta realitate, care e omul, ea en putea determma insa, solumult mat grabanc, data nu ar neglaja experierrpa pa, multa-milenara a Orientului a pain aceasta, Onentul truurtz, dm departarrale nebulonse ale veacurilor, un mesagiu, Occidental]. * *

142 146 ANTON DIJMITRIU dmesc sfarsatul cavilizastaei occidentals, socotand ca =- gum soli4ae este mtegranea mtkviclului in mentalitatea onentala, in specantl in cea hindusa Negatia Otocadenrtulta face parte din ganchtrea polenuca a mina Guenon, a -until Romain Rolland etc, Intr'o bung parte din aoeea a lul Tagore In Fran, a, In, Angha, in Amenca, au lutart nastere astfel de actrum,!care nu manifests decat o profunda nenitelegeze, atat a 'spirit-um stlintifac, cat $i a culturi.- lor dm Orient De curand, in 1941, a ap(irut in Franta, un volum in colaborare, dam,,les Cakteis du Sud", in care, o setrie de senatori francezi icunoscuta, ca Jacques Masm, Jean Herbert, Rene Daumal, Louise Marin, Sauvagert, Jean Ballard, Louis Barb]. llon, Emile Dermengem, etc, im preuna cu catwa hindusa contemporana publics o sane de studu proprn sa uncle extrase din texte hmduse, vechn sl noi, mtutulate Mesagiul actual al Indies" Ideea pramcapala care tuteleaza acest mesagau este, asa cum o spune Jean Ballard, in prefata, untnatoarea,,un nou dezastru forteaza omul din Occident sa considere intandenea reculalui sau si ailamentul cultural sale Oclata snag molt el intreaba pe vechea lua sfatuaoare totdeauna fidela tontemplattei, dar pe care sufermta Lumu o intristeaza sa o gaseste atenta in serunatatea ci aparenta, El va merge dem. cattle acest loc malt, acest leagatn, al creamt-lor, care le conlane pe toate, punandu4 de acord, ca fire India anted pi totdeauna vie, uncle once trade le se con,serva sa se adapteaza legator naturals, unde evolutia sacialq se face faa-a a deplasa hmale rituals, unde prezentull nu a abeboat la adevorunle trecutuhia' Am tanut sa dau aoest citat, funded el este specific tuturor acelora, care, socotand ca mina apocalptica a Europe]. se desrfasoara sub ochai nostri nu Osesc alts saavare decal

143 ORIENT I OCCIDENT 147 in acceptarea idealor Onentului Este adevarat, ca astfel de incercan au avut mental tor, acella de a face cunoscuta, desi. uneon desfigurata, lumea liasaratului Ceeace insa este important, nu aunt idol e Onentulua, ci experaenta lin, nu dot:trim, ci aamenn Am exammat nwtivul pentru care acceptalrea mien. doctrine inchise sa definitive ar insemna pentru sparatua stuntific, o cadere sal un &Jelin Dar Mal Orientate, asses textele veclu, mci operele hindusnaor conternparana nu accepta pozitia aceasta Ceeace este esentaal, sal pe ceeace trebue pus accentul, este fialatul,/ cal in cultunle onentale, manta ganmalt"inteleptul I,si regaseste autonorma in a_fara de diton fundeaa., intelepciunea pe cultothsterea omulua,,sal in num un caz pe adeale pe care be profeseazal sau care ar ebm adoptate de indivad Once dogma este nomv'a", scne Cauang -Tseu Sau Inca Meditataa solitara este calea unica a cunostintea Sal puteru A cunoaste pe altul nu este docat stnnta, a se cunaaste pe sine insusa Inseamna a Inte lege" Sau aslaultati-1 pe Lao-Tseu Uitard in imobilitate tot ceeace mu este &left -Uinta co/wen-vg- once doctrinal ss dancolo de on ce idei Dar, sal ne refer= la textele handuse, maa bane cunosicute, sa. care von exprhma acelasa lucru Ideate aunt relative, card ne faxai la uncle din de, spintul saia paerodut antononna. Aceasta, e marea tema a tuturot ganditordor din India, Tibet, China, etc Am regasit aceasta atauchne implicata in spnatul stuntafic a (aalca se face jonctaunea intre cele doua lump Acest mare gandator contemporan, Aurobindo Ghose, a ca,mu autioratate, in mate.rie de lunduasan nu e contestata de mmem, acne Trocutua trebue sa me fie sacru. Dar vntarul, Inca so. man. malt Trebue ca gandarea, Indica sal se emancveze de scaala flosofica st -sal sal reinolasca contactul cu vaata Trebue ca spantuah-

144 148 ANTON DUMITRICT tatea IndLei, eland din caverns sa din templu, SA se adapteze la forme nos" Gandatorn lundusg au aehrmat, totdeauna, necesitatea cle a deslega intehgenta de catusele doctrinelor, care o inollid in,,caverna s1 in temple Insa romantismul unor Occidental]. lax voa, printeo ac ceptare totals si imprudenta, sa faca, imrpotriva chaar a intelesulua celui mail limit al cugetam orientate, antelagenta prizomera unor carceri si maa intunecate decat acelea in care a trait in Europa Ramakrashria va spune Re lagia este concentrata in reahzare si nu in afirmataa doctranala' Saul, cum va relua Vavekananda acelasi gaud Rehgaa nu este nici. cuvant, tenor doictrina" Paul Brunton, printr'un contact foarte strans cu alt ganditor hindus contemporan, Shia Ramana Maiharshi, care traeste actuahnente in India ca si Aurobinido Chose, ne relateaza odeeasi conceptive a acestua, mare Swami nu intereseaza doctuna, Cl numaa to insuta Asa se exphca, dealtfel, spintul specailic oriental, cane cased e autentic, este complet tolerant Alexandra Davad-Need, ale carei cercetara in India, China ysa. in special in Thilbet, de-alungull e. mai bme de 30 de aba, au impus-o atentlei stunt-dice, fund chemata. la Sorbona sa conferentaeze asupra rezultatelor obtmute (la catedra lui d'arsonval, care fusese catedra lua Claude Bernard) spune.1\iim,eai nu are dreptul sa ceara se.arna until calugar lamaast de opannle sale rehgiolase sau filosoralce EIl poate sia adem la once doctrina sl sa fie chiar absiolut necredancaos, aceasta nu-1 pnveste decat pe el insusi."1) Intr'un paean in lainba tamul, pe care Shri Ramana it recomanda.' idiscipolalor lua, pentru medrtatie, este scris 2) 1) Mystiques et magzczens du Tinbet la ) Tad de d na Camille Rao i publicat in Cahsers du Sud"

145 ORIENT 'SI OCCIDENT 149,,Tu nu egi, nzei ignorantd met stuntai" Dal chaar s1 textele veeha abunda in astral de afirmaexprnnand -tn., toate, ea adevarulua preota ii spun, in multe feluri ekam sat mpret bahuda vadantz (Rig-Veda) Aceasta este incoronarea negro. opera elasalee, si tema poate fa regasrta in Upantshaele in Bagavad-Ghita, etc Intr'una din T_Ipanzshade, este sem intuneneul orb antra acea care se dedica ne-stuntei, in intuneeimi s" mai man ultra aces cane se multurnese ou, stunta ' Europenu, care profeseaza idealul urea tradatu hmduse metafizaco-rnitologled, se adreseaza, in general,!cultural meth' a Indieri Este adevarat, ea facand a,sa, ea deseopeed o oultura eleata, trachtionala sl bane organazata Dar nu puterni judeoa India sau Intreg Oraentul, dupes cultura ratasselor, Iea dupes eeeace au reusat sa realaizeze, in cadrul acestea mientahtat" marn ganclatori as Rasantuhi Tort astfel, cum, ar fa sa mjust sa- in gall de realltate, sa judeearn vutorul culture' ocaldentale drupes cultura confuza si media a masselor sa nia, dupes manle spinte ale Apusulua Concept: le sa. vaata intreaga a populatulor darn toate partale lumr4 stunt, tastaz", mizerialbile Nu trebue sa mergem =mai la Pans, la Londra, la Berhn sau la New-York, pentru a vein ca superstitia sri roaz,na, ignoranta sr neburna Ii 1 dau mama nenorocarale omului sunt aceleasi, poate Inca sub un aspect ma" tragic, sta la Benares, Calcutta sau Bombay A predica cultura oriental:a, este o eroare a examma cuthmle ga'ndarn, reahzate in aceasta cultura este a face un lucru stuaitifie Mamza ougetatora au One/Amin" vorbesc, in pnmul rand, despre o ]irbertate absolutes a spintului, sr despre o ear- 1) Brthadaranayaka Upantshad

146 150 ANTON DUMITRIU cetare adanca a Ian Scopul spiritual via recunoaste ca omul, desvoltandu-se in funs sa, trebue sa dispuna de atata spatira tuber pe cat posibal, pentru ca toate componentele acestei funte sa areasca pram propri,a for forta, sa se descopere ele Insele, si sa descopere posabilatatile for latente In libertatea For vox ornate eron, pentruca expenenta se dobandeste pran =Ate erora Astfel, acest stop spiritual nu va Incerca sa juguleze stnnta Si filosofta, sau.sa be oblige sa concorde conclumle for cu o expunere oarecare de adevar religios sau spiritual, cum se fortau spa faca vechule religia."1) Nu,scan care om de stunta na air subsdrie randunle acestea, aparrtmand unina din cei mai man intelepta as Indica. actuate Am spas ca pozitaa spirituald a Indiea favoriza, in general, cercetarea omuiluj prin sine Insusi, m ca ceeace putem gala, desvoltate intr'un mare grad acolo, stunt tocrnai aceste forte, care lipartin propnu omulua, i pe care Occidentul nu le-a recunoscut pang scum Asa dar, nu atat doctrmele lunduse pot sa ne sugereze un dome= de cercetare, ci, mm curand oamenn, care au Incercat o rezolvare a propriei loin probleme S'ar putea ca rezultatele Ira are au ajuns sa alba nevoie de modificari, de completari Ei le-au obtinut poate, intr'un chip empirilc Dar, ca exista pe culnule gandirn orientale, un centru demn de atentaa cercetkalor stuntiface, acesta e um fapt pe care numem nu-1 poate neglija Si acest centru este omtuil Exist., asadar, o rasturnare de perspective, in cele doua vizir= ganclirea europearra pleaca dela om asa cum este, ca un dat defmativ i abso tut, gandirea onentala in,dreapta toate efortunle cele mai Inalte, ca pe un fascicol de raze luminoase, 1) Aurobindo Ghage The psychology of social development, Rev Arya, 1914, trad de T Herbert

147 ORIENT BSI OCCIDENT asupra oimiulnui insusa, pentru an lumina uingherele cele miai ascunse, pentru a-1 transforma a a-1 ridica dimcolo de toate slabierunaile lui Pentru noa, mesagiii Onentului ral.poate=consta din propozitia Iata omul", ci din,,cercetati. omul" Nate ca ceeace au facut Onientahl in aceasta dwrectie sä ne fie de vreun folos Pentru stump, mci un efart nu e mutal, sa fiecare lucru facut -1 1 va avea lacuil lug in mama silmfonte a muncni Chiar cercetarile alhumei i astrologieci nu nu fast mutile in acest sens, nu ma pot opri die a nu cita, pe acest savant &lane cunoscator al culturalar Orientate, Masson -Ouxsel, care sane Mai ales in cercetaaale psiho-fizice, urmante acalo dm inmpun imemonale, India poseda o expecrienla magistrala nrsa indcaala aceasta expen.enta este per vertata de explicartnle tearetice, adesea false, cu care pretinde sa se justifice Dar o tradique de mai multe ora mileniara de pa-acted nu ar purtea sä fie In intregime inselatoare, puterea Intrece adesea *tunta Dupa cum urn Leibmz gasea our in gunoaul scalasticei, o stunta mai critics Inca deck a noastra wa degala ceeace contune ca date invederate Si reusita autentica, asceza =an yoghi, sau magia Mmtrelor") * * Si acum, sa mtram In lima principale, in aceasta tehnica de desvaltare a actidavidului pe care India o poseda run de am, $i care, sub o forma sau alta, a facut nucleul tuturor culturilor onentale, puvand fn. reggsita pe culmile cultural ichineze, 7slranuce, sau in rehgia Epp-lulu% in crestinasm, etc Nu va mteresa ce spun. ca fac cci care se preteaza la aceste experiente ca ce fac In lac sa um- 1) P Masson-Ournsel L'Inde antique et la crathsation indleivne P 246

148 152 ANTON puma= ble dupes adeva'rurile Umversulti, Orientalul d?scopera dedesubtul tuturor fenomenelar, sparitul sau El procede la o adevarata revolutue kopermaana lumea intreag se va invanta in juruil spintulan, in loc ca acesta sa se miste dupes lucrunle extenoare El are o metoda de a se falsuci asupra lua insusa, si aceasta metoda se numeste Yoga 1) Lasand a o parte conceptia filosofica a acestea doctrine, care este expusd in tratatul lug Patanjah si in Sonkya, Yoga este compusa din o seine de reguk expenmentale, care au de soap, sa stranga toate puterile Apintului intr'un manunchi, a,stfel lea ele sa formeze o putere din ce in ce mai mare, ajuta.ndu-se reciproc Aceasta metoda experimenrbala a fast pervertrta insa, de practicale cele Maa cludate, sau mai bine zis, nasicandu-se prin tatonara obscure, a luat uneori formeie cele maa bazare so rum respirtgatoare is Vavekanada nu se poute opri el insusi sa declare Toni acesti inspirati, care pleaca de la natura for emotiva, raporteaza d.m ateasta stare man adevaluri marl erori, fanatsme"2) Forma maa pura a acestea teharra de desvoltare a omulua se ggseste in aforismele (sutra) lua Pat tin Se poate rezuma disciplina yogt.znica, in unnatoarele trei stadia 1 meditatie, 2 concentrare, 3 contemplape Prin meditatae yoghinul ajunge sa analizeze deficientele spi- 1) Lua-m 1-ehnica yoghinacti drept t' ca deourz_ice aceasta m se pace cea mean. degagata de cancel:4n parazitare n =tate In reabbate exists mat multe ca yloghruce, dit trite merle de attece, came na sunt Elsa arn*agomate Astfel sunt Raga Yoga a 1w Patatnjah Yoga 5-taantei, Karma Yoga sa Buddha Yoga a lua Shari Krishna Yoga actuzilt sz intuit lei, Jnana Yoga a lui Shin S'-an_ karacharya, Yoga cunoa*teru ape]. Hat ha Yoga, Laya. Yoga, Bhaktz Yoga Mantra Yoga Noi Tie weer= arm exclusav la Raja Yoga a lin Pataniali, Yoga Regales calet desavarsixtti prm stunts stt vomta cum spun insasz hindusid, 2) Swami Vrvekaruanrdia Raja Yoga

149 ORIENT SI OCCIDENT 153 rntulua sau, sa sr-1 cunoascia in toate outele, sa nu-i mai rgmand namac ascuns clan el Insusa Este realnizarea concreta a faimosulua adagiu somatic cunoaste-te pe tine Insuta" Dar, prin aceasta operative uxndnvudwl as act de toate srabaciumle intele,ctulin sa de toate purberile lea A doua etapa, conoentrarea, 11 va conduce la ehmlnarea defacientelor mentale, sa la mobrnh7area tuturor energulor intethgentei, intr'un singer corp Ajun,sa la acest stadiu, intehgenta nu mai e fugara, ea nu mai scapa pe panto tuturcr asocial :140r, nu he mai stapaneste, ra noi o putern stapani sl Indreipta ca pe un reflector unas, asupra unua punct sl ratio smgura chrectie Pran concentrare, yoglunul isa poate fuxa intelectul, valurile arbitratre ale apes ladanca, care este mtelagenta, s'au potold el poate cornanda ifurtunei Ultamul stadau, contemplatia, starea numita sainadhi desavarseste aceasta actavitate spiratul rertras in propria sa realaitate, pranteun efort murnan aproape, s7 Intretinut pranteun astfel de efort in stall-ea aceasta, contempla intreaga existenta Iata, intr'un scurt rezumat, ceeace este de retm.ut dm Yoga, Ideea principala, care se clesprinde dm aceasta tehmca., este ca personalitatea ome- Deasca se poate prelucra, se poate forma sa ref ocrma prmtr'o acprone direota asupra ei ineasi1) In Occident sun- 1) $1 in Occ dent au mceput sa apara uncle metode aphrete, din, nefericire nrumai vn cazurile marbirde care alamand cu meludete yoghtmce prelumnarn Asa aunt autosvgesta,, coueismul i psthana/zza Este adevarat ca acestea aunt in mamentul de fats, eel pu incercari numai, neizbutnd sa era o forma prectsa i sastenratica Se poate observa 1nsa, ca in formele benign- acelea pe care le sonotim normaae, psihanaliza ec avea meld urn cavant de spus Pentru a vedea cats asemanare exista Inbre procedeele psilnce yoghtnace Inc iliatoare Si acelea ale paihanalazei vont catra gun afo ricm al lug Patanjah Cand abstacolefe care distrag sent subtle, trebaesc imaturate prim contrarnle for (Raja Yoga V 10) Co-

150 154 ANTON DUMITRIU tem oblsnuiti, ea societatea, invaiamarttul, sa formeze exclusav andividul In Orient, manle personalltali se nasc plan ele insele, pram auto-educatie, Si printeun auto-efont Mai este o observatae de facut Se orede, in general, ea starea yoghinacei este o stale de meant, de pasivitate i de disolutie a spintulua Omar Max Muller Meuse aceasta eroare, afirmand va inceputul cercetaralor sale, cal e vorba de o,,extanctrune a constimtei", dar a trebruit sa revina mai tarzm Suntem astazi in posesiunea unua materthal vast, din care nu putem triage alts incheere, decat ca nu se poate vorbi die o stangere a aertavitapa spintului E vorba de o darecie mtenoarra, pe care o lla aceasta activitiarte, si care trebuue sa dmamizeze constimta interior, tot tampul,pentru ca aceasta sa paata fi capabila sa contempleze" Nu stiu data metodele yoghinzce, sau on care allele de felul acesta, pot fi acceptate de sp]ritul occidental, data nu cuiprand o mare parte de ilume, daiaa nu wait primitve men'tariale lainuretqc acest pasagiu asteel dac5 psalucul csuwa e stapatut d,1 un sentiment de turd, de pilda acesta poate ft amhilat prin mterventia una.4 sentiment de dragoste Prin urmare este suficient sa to angauez1 intir`o modalitate psiluca contrara aceleta din can vret sa ie$i, si pain persistanta rezultatul este obtanut Lisa acest prim pas face parte din teratpeutica frenclista, care transfereaza sublimand anume rezmlente psduce. Mai del - parte Patanjali acne, Cand obstacolc.nle care dastrag aunt man, nu plat fi suprunate decat prin meditatie" (II 11) Comentarule expkica prop:074m aceasta, prim aceea ca toate Inpoleci le psilnee ale indavidului se reduc la meant, cand aping sa fie cunascute rand parvin la constnnta, In mod total Inca intreaga metoda psinanalista se bazeaza pe sianmlul fapt de a lurnana obscuritarle inccnistientulua dizolvandu-le in constant:4 Se vede anal:via &litre accste prooedee, daca nu tidentartatea for Daterenta este ea Occidentalul considera normal omul ale carve tare psilnce nu au quart o forma extrema si numai in cazurile morbide intervene psihoterap a, pe cand yoghznul, printr o preluctrare oorriliventa a psilricuius sau, ayunge sa se labereze de toate refulanle, die toate psihasm 4e, pe care not be neglijanr, considorandu-le norrnale

151 ORIENT $1 OCCIDENT 155 si salbatece Dar aici se radical o mare problema, derma de a atrage atentia Occidentuffu In mod obtafiant not ne asezam in Tata fenomenelor sl lua'm contact cu ele, asa cum suntern Intrumentele nostre nu fac altceva decat prelungese contactpl nostru cu taptele, man in intenorul fenomenelor, dar nu selumba calitatiy cu name, mo dul nostru de receptaune Noi sezisam realitatea external ea Intro oglknda aceasta oglmda e data, odata pentru totdeauna, in natura ea Char adevarurile au fort concepute, in general, ea rustle obiecte, care trebinau sal se refleoteze, pe luend constuntea nostre, ca,si lucrunle Asa Lela vazut Pliaton, asa le-a vazut Descartes, ca sal Spinoza sau Leal:m.)1z Dar, dupe cum analiza noastra a aratat, adevarurile nu sunt obiecte, nu sunlit reflexe ale lumu extenoare in constunta noastra, adevarunle maternatace sant creatita a pron ale sparatulm si pran ocestea el cunoiaste lumea Reflexul for asupra km= ne aduce eunuoasterea, iir reflexul lumen asupra spintulm me aduce numai fapte Putetan Ins sus'ine, ca situatzua noastra actuaula, psaho fizica, este maxima, ca ea a plafonat sl, ca dancolo de nest ravel, nu se mai poate tvmagma numc? Cu alte ouvante, putem sal acceptam ca oghnda pe care prmdem faptele, si care este Intreaga noastra structural psiho-fizica, este aiuntsa la o faze maxima, i ca nu mai e postbaa o alta pozitio pentru not fata de lume, o alta imaging, alta deck aceea de pang acum? Nunic nu indreptateste o asemenea opnre Studial primativalor, precum si al modulm de a percepe lumea al indavizilor din alte oulturi, arata ca, in mod cahtativ, imagrule faptelor sunt prmse de,aparatul for psaho fizic uneon compact deosebit, decat le sezasam not Deasemrnea se poate observia o intreaga evolutbe, intelegand pram alceasta nu numaa deck un progress, dam o schunbare continua, de

152 156 ANTON DUMITRIU la a-nodul de a surprmde lurnea la anamale, trecand prm primatava la popoarele eulte, pang la not Exasta,de asemenea, intregi regain" cerebrale, a,ga numrtele reg unl neutmale, care nu au mica un rol in percept:la senzatnlor Se locate sonda una dan aceste regium, pnntr'o operave, fard Ica 'aceasta sa aduca vreo lezmne vreunua organ sensorial% ceeace nu se poate intampla, daca atingem unul clan nerve cu o functaune preasia Aoessta massa cerebrala enorma clar neural, este Inutda, este un Joe, un Wats naturae 2 Nu sar parea, ea ne inseram in reahtate cu parte rums" din cerebralul nostrru, s" ea ar fi posibil totusa, sa punem in functaune rnaa tarziu, Aga acea zona, care nu are o atributze preleisa acurn? Aceste eonsbderatia nu vor sa arate decal posubalatatea de a concepe o pozilae psaho fizalea diferita de aceea actuala, fata de fapte Dar toemal o astfel d'e transformare Omuta, in fond, tehmea yoglinucci, ca fund realizabila Metodele experimenale yoghanzce -rind a reahza, in prim-ml rand, o altfet de alcatuare a orgamazaties psiho fazace a indavidulm, faurand-o treptat printr'o actiune &recta asupra lui insusi La capatul acestua trayalm extraordmar, const yoghtnulut rtnz man este un sunplu aparat receptiv, ea % 1) Se pot arta o multime de oarzruno, rare vea-afaa afffiranatia noastra 9111 operat decerebr'ari' la anumake yn clear la oamena, rale au impus conoluzn surpranzmaare De para., oelebrull ctn.- rurg amencan W Dandy dm Baltimokre a facut cateva,hearnerfer otomu ", impuse de prezenta In crater a unor tumor' Un parr nt prezenta o tumoare care se intandea de la lobed frontal la lobul temporal Dandy a exturpat o parte impartanta a h tan isferea drepte, Vara ca bor-nayul sa sufere turnip de tree am sa jurnalate eat a mat tract vreo turburrare psaliaa In cal-tea lua Jean Herniate Las mecanzsmes du cerveciu de undue laiarrn aceasta linf ormatie, sunt crtate multe cazun de acest fel refer ndu_se atat la oomem cat $i la antrnale Evident, aceste res iota, nu sunt Fara.ormko, daa sunt operate gae alrte regiuum ale cerebrulua Lebectonna frontala provoaca furbrurari gracile Lauda atanige arnle functioaaarle ale scoartei cenibrale, etc

153 -ORIENT BSI OCCIDENT 157 devme o putere capabila sa depaseasea toate ianagiaule defonmate, pe cane in starale lua diverse, aparatul sensorial m le impunia, constunta nu mai a un element pasiv de receptaune, Ica clevane un instrument, care chrijeaza insassi modalitatea reprezentanlor noastre Prm Saanadhz, yoghmul elimunra ante intermedu.ar intre el sa lume, con stunta sa contempla, pruiteun efort anamagmabil, direct sr nedefonmat, intreaga existenta Se elianufa astfel, din circuaitul lume constunta, care da faptele, aparatul psalmfine La punictul maxim al acestei dnamatice intreprinden, spitritul nu se mai amesteca in lutecium pentru a le sezzisa, ci se desface de ele pentru a le conternpla, asa cum sunt Fe sourt, exista o serie intreaga de exercirtn, pe care tratatele yoghinice le descriu, in amanunt, unele avapd in vedere o modificiare preparatome pur fizitologlica acelea descnse in special in stadule Asana sa Pranayanta, - altele urmannd o concentrare a tuturor energnlor psihilze interunia singura, pram anume tehmace ale stadulor 'utperkaare, Pratyahara Dharana a Dhyana Toate acestea conduc splratul, sau mai bane zis 11 aseaza In alta pozitie fat' de realitate La limit', sparitul se afla in propmul sau dounemu, el a ajiims pe tarmul pa care valuazle existentei fenornmale nu 1 mai atang, sl acolo e reahtatea pura, neatinsa de noel o modificare Nu nem ca Rea liul este in casy to si to rdtacesti din ptidure in pal:lure" spune peetul 1) Cu acoasta, mare problema, ultnna, pare rezolvata nu mai exista probleme p aceasta este solutia Am obtinut rezultatul aceista ppm gandirre, adued la maximul ei de libertate, yoghinul reahzeaza tconcret, prin transformarea 1) Paemeie lua Karr XLIII

154 158 ANTdN DUMITRIU Pe de alta parte, came= de star 4a au ajuns sa regaseasca spantul omenesc, in actavrtatea eunuastena Aceasta cunoastere nustenoasa pans acum, i,sl game expre- s3. campleta, dastrugerea agnorantea, in chpa anularn totale a ignorantea, inceteaza BSI cuneasterea, fandca ea nu este deck limatarea acesten Nu_rnai exista stunta, mci nestanta, constnnta contempla, purafildata, lumea On cum ar ft, Oraentul are expenenta psahologatca vasta, care nu poate fi neghjata de stamp Scar putea as dm toate tehancele paho-fmologace ale handusalor, care suet cele mai bine cutnoscute, sa nu ramana mare lucru, s'ar putea tea exphcataalle pe care lie dant ea asupra acestora Si scapula" tor, sa fate eroneate sau mcormiplete tin lucru raman,e problerna cu care ea s'au ocupat cc anume rezultate de fapt, obtinute pran aceste gimnastica, psaluce, re zultate atestate de eel mat man gandaton. as Inc ilea con temporan.e, ca un Ramakrashna, Aurobando Ghose, Ra mana Maharshi st,chaar Gandhi Stunta e-uropeana a purees la cucerirea cunoastern luosh, dar a uitat cmul Si existenta lua Se cuvine ea ea sa se piece 'asupra acestea tfaptun, care e un Univers maa complex poate, decat Universul stantrftc, sa in on ce caz, cel pulin tot atat de =portant ea sa acesta Orientul a studiat natura intr'un mod neindernanatec, fara matematan. isi Mira metodele expierirmentale Dar el a studaat intr'un mod profund natura omeneasca Poate ta sl aici el a facut erori, neputand corobor,a rezulta tele, neprovocand fenomeniele in mod voat, pentru a studaa natura si legalitatea for Dar Orientul detme o bogatue de fapte, in acest dornenm, care ne stau la dispozrtae i,sl pe care nal nu be avem Inca 4

155 ORIENT $1 OCCIDENT 159 sia sa cea mai inalta in matematucl Maternaticile puteau sa expluee once, dar nu se puteau exphca sangure Descartes credea, ca adevarmile mateniatice sunt create de Dumnezeu, pentru eternirbate i aceasta idee a,dominat gandtrea europeana pang la aparrpa axiom3.ticei si logeeslor noa Interpretarea noastra a aratat semnafr catia pentrui cunoastere, a acestor discipline Enigma, care a nelamstat pe tota cercetatorn din toate timpurile, scrie Albert Einstein, este Cum este posaibuil ca matemata.cile, care sunt totusi un produs act gandarn omenest, independent de expierienta, pot sa dea seama atat die excelent de reahtatea fiziea? Este posibil, ca ra ea omeneasca, far& experuenta ysi prin meditatie numai sa ica cut-10411ga de propnetatile lucrunlor reale 9" 1) Aceasta intrebare nu meta decat un raspuns spintul, prmtr o activitate hbeed, creaza Coate adevarruntle materna-lice pombile Noi am vazut ce Inteles poate avea aceasta solutie OrLentul va spun, pe dealta parte, referindu se la fapte spirrbul poate sa-si creeze printr'o activitate hbera, un instrument din ce in co mai larg, prin care sa is contact cu fenomenele, la Imuta el poate conclude, ea spnatul ereeaza lumea fenornenala De o parte,,cunostanta matemataca este o creatie libera a spiritailui, de ialta, faptele sunt o creatie libera a sp.- ritulm (caci acestea. clepind de organazataa psahorftzica pe care si o dia spilritul, putand chaar, in -ultuna a extrema faza, sa nu-o. maa des met una) Am plecat dela doua puncte dirrente de vedere jaentru a ajunge In ace lasi rezultat In toate cercetarale noastre ne regasma pe not insine Oeeace va face pe Eddington sa scree Fizica presupune un substrat care scapa investaga(nlor 1) Geometrie and Erfahrung

156 160 ANTON DUMITRIU noastre, in acest fond trebue sa ga,sun mai intai propria noastra personahtate sa apoi, poate, o personahtate de orlon mai inalt"1) Sau mlas &parte Ma Indoesc foarte ca canievia dintre not poate sa-si faca cea mai mica adee de ceeace se invelege prm realitate sau existeng a vreuntil lucru care nu este propraul nostru Eu ' Se pot gasi astfel de gandara la top oamemi de stun t& emmenta as vremia. noastre 2) Nu voa intarzia asupra wnor ciliate in sen.sul acesta, care pot fa. &Sate 11 01r, in operele man James Jeans, Louis de Broghe, Max Planck, Albert Einstein, A Whitehead, W Heisenberg, etc Dar ma voi opara un moment asupra celebrea teoru datorita fiziczanultu german Werner Heisenberg, aceea a mcertitudinu Pam procedee matematice pure, Heisenberg a aratat ca nu este posibili sa depasim o aflame lulu-bare in cunoastarea fenomenelor fizice Insa., in mod obisnuat, not spunem, 4ea un sastem fizic este cunoscut, cand se iau pozitule elementelor componente si legea maten tea' a vitezelocr ce le (anima. Pentru samplificare, sa presupunem, ca man sa urmarim evolatia in tamp si in spatm, a unui 'electron Observataa lw,, au ajutorul unu2 ultranucroscop, va da, pentru e1, o pozat-ie in spa tau cu anume eroare, dam!canna amperfectmunaa aparatulut, once microscop ava'ind o putere separatorie limitata Pentru a blame o pozitle rruaa. buns, pentru a macsora adka eroa rea, va trebua sa utilizam o lumina mai pater/ilea, razele radmha, raze X, etc Insa iata ce se intampla ra- 1) La nature du monde physique, trail. franc ) In La valeur de La Science Henri Poinrare acne Nu, -Cara indoiala" o reaffitate cornpaet independenth de spnatul care o Poncerpe, o smite sau o veils,rbte o unpostubiatitate" Dar ceeace nulanni realavate oloiectiva", este in uiltirna analiza, ceeace e corn= anal multor finite gandituare si ar putra h cornun tuturo, aceasta parte comund nu poate fa ducat nmnonta exprunata de legile 3matematace '

157 ORIENT SI OCCIDENT 161 zele aceasta sunt compuse si ele din partacule electrice, ca electronul, sl cand vor intalm faptura manuscula, care se masca la eta3u1 eel mai de jos al materiel, is vor impnana un recut, asa 'fel, ca el va fl svarht din piozitia lua Cu alte cuvinte, in loc sa obtinern un rezudtat mai bun, obtanem un rezultat mai rau Heisenberg stabileste matematic, ca.' este imposibil sa cunoastem exact, deodata, pozitia si viteza unu. corpuscul, gi ca erorile pie care le icomatem in cleterrnmarea acestor mannia sunt rovers proportionale cu cat scade una creste cealalta, se invers Actul observatiei modified' insusi obiectul fizic observat Dusta, asadar, o mterventie a sublectului cunoscator iii actul observatiei, interventie care are un caracter fizic si care deforineaza sastemul observat Toate rezultatele observatiilor noastre depend de chipul in care se fac aceste observatu, de pozipa in care ne asezarn in fata naturia Inca aceste observatn stint date de sistemul nostru sensorial sa de prelungirea acestuia, aparatele -Fr tzice Natura acestua sistem reflecteaza pro praa sa hmatare Pentru a putea rem iecba aceasta neputinta, un.clusa in orgamazataa noastra psitho fi7i ca, ar trebui sa modificarn insasi natua a acestei organizatu Datele experimentale depend, pran urmare, de modul In care ne situam psiho-fizic, iii fata natural. Daca ar fa posibal sa schunbam modul nostru de a examana fenomenle, am. avea alte condi-pi si alte date experimentale Structuna matematica a lumu ar fi alta, pentru ca am receptiona-o altfel relatule niatematice de incertitudine ate lin Heisenberg sau air capata alta forma- sau ar disparea Se vede dar, cal toata problerna se reduce la posibihtatea de a transforma starea sistemulm nostru psaho-

158 162 ANTON DLTMITRITJ fame Insa aceasta este tocrnal ehestaamea pe care Omentuil sa-a pus-o taanp de milenn Cu aceasta, cercetarile stuntaftce si-ar sclumiba sensul In loc sa se desvod,te asupra lurnu exterioare, exclusiv, ele ar lua o directiie in- a, sclumba natura st de a o amplifica teraoara, catre not Insane, c5utand prin observatae si experienita sä determine insusa modul nostru de a examina lumea de In toate eercetarale e,, stunta actual:4 a descoperit marele maracol al erunoastern, care nu e ntca lumea mci adevarurile ca amid. Totul depande de ceeace este aeesta De el depend sa adevaruille 1 modalatatea fenomeneloi., in el insust se fafra sursa apropiata, dar necunoscuta, poate tocmaa de aceea, ca ne este prezenta contumu, a intregei tut paten st cunoastexu. Sfantul Augustin avea dreptate In intenore homzne habitat veritas lath' in ce consta mesagiul Oraentullm Ceeace am volt sa rernarc... prin scurta,analaza de pans aici, nu sunt naci adeile orientale nice tehrucele yoghznice sau celelalte analoage, taoiste, sufzste, cregme, etc care in fond nu au ru(ca o important:a prim ele insele, ct numai acest mod de actiune, care este o continua educatie intemoard a omulua si care hpseste Ococidentului Taebue ca spintul ctuntafic, adresandu he dm ce in ce at mult miasselor, pentru a tzgona suiperstatna st agno ranta, sa =Tuna, pe langai o eri.e de cunostinte, care largest ladrelie ganchru!, cri arata paterile ei modeste in fiecaie clipa, dar nebmitate in tamp, o arutocbsciplma, capabila sa realazeze personal:cap_ Este sigur ca atatu danea stuntifaea autentica constitue, %ea tnsasi, un semn al unei putermce reallizara mterioare Aloesta e prunul stadiu bar s'ar putea merge mad departe, sa prim di-

159 ORIENT $I OCCIDENT 163 verse procedee adequate, omul ar putea Sa se reeduce, sa-si depaseasca propnnle lua lirmtara Acest stadlu nu a fost Inca atms in Occident Oraentul ne feria un camp vast de cencetari in aceasta directie Evident, nu poate fil vorba de o orientalizare" a cultural noastre, ceeaice air fi nu inumai o eroare, dar chiar o decadere Nu poate fi vorba mci de o sintezal in sensuil de a accepta o anume parte din cultuitule mientale, de a le Integra in cea europeand qi de a face fuziunea for Orientul ne deschide insa perspectava unui dome/nu de cercetari, neexplorat Inca in Occident, dar pe care acesta a reusit el insusi sag descopire astami Efortui milenar al Oraentuluf poate sd ne slujeasca Intr'atat consta oeeace putem lua, deaziaimidata cel putm, din cultura Rasgritului Procedand asa, vom fa pus la contributie, Intreg 'efortul urnanatata de pang arum sa aceasta e tocinaa misiunea sparitulua stantafic Dar mai este o chestaune asupra arrelia trebuie matstat putan, sr cu aceasta se va vedea (ca este imposibal, in cadrul cultural occadentale, sa asumill'arn o mentahtate, nascuta sa desvoltata pe cu totul alte axe decat 9.c ee a a noastra Am vazut ca, in occident, omul nu hicreaza decat in cadrul omenirn a fiecare apart, cat de mac, se insumeaza in mimea totala." a umanitatn. Onentalul se retrage in singuratate sl acolo isl turmaraste. desvoltarea sl ehberarea" lug Intr'un fel el se despalrte de onienare, sl renfizarea lua este un mister, valabil numaii peatlune, tru el Pentru noi, reatioarea wldivaduliu1, pe proprule lul drumuri interioare, nu poate fl fgicuta decal in Arid colaborarn generale Nu fugmd de lume, ca de o Maya, Occidentaku!l I 1 va cauta propria sa cake, ci in mijlocul acestei lumi, in majlocul tuturor amaginlor

160 164 ANTON DUMITRIU MijloaCele de autocrestere data sunt posulale trebue sa alba pentru noa, acelasi caracter, ca Si toate celelalte creartn, ele trebuesc sa fie la inidemana on cui, in once lac i in on iee tamp Pam aceasta integram sa de data aceasta, cand e vorba de desvoltarea noastra proprue, actiunea indivadului in actaunea omenarii Descoperarale celor mat man savant sunt un dar facut cornplet, intregea tcoflectavatata omen.esti, st aceasta merge mat departe, utallzand iaceste descoperan Rethzanle cele mat mart ale unui ganditor oriental nu sunt Ouse la indermana amenirn, aceasta nu profits de ele Ganclitorull hindus este sungur cu textele sacre, revelate de zei sau. de Rash1., el nu datoreste nimic omenini, et numai celor dare i-au dat adevarunle medatartnloi- sale In Orient indavadul este izolat Si omenirea este singura In Occident, not nu suntem singun tot ceea ce suntem, suntean- pran umam.tate, ei ii datoram tot ce stirn si tot ce putetm Dar in acelasa timpi toate realizarile noastre, pm/ sparatul in care se fait, agar an omenana omenurea nu e singura In spintul staantahc, care doming cultura europeana, exasta o penmanetnta coliaborare intre tndivld pa omenare, fiecare eautand sa aduta pe celaldt pe treap ta pe care a reusit SA se traduce Orientul nu a cunoscut puterea acestet. colaboran Deaceea me/area onentala a ',galas intr'un stadau mart, deaceea indavadul se azoleaza de ea pentru a progresa t Tagore nu are astfel dreptate cand aftrana Cu Itura vechalor Greci s'a desvoltat intre zidun Ba cluar toate eultunle au um leagan de paatra." de zid. Asernenea ziduri lasa urine adanca in spintul omului Not tragem bariere desparrboare intre ruartzune sa nalzune, intre stainta si staanta intre om si natura Asa se naste in noi o puternaca neincredere fata de toate lucrumle care emsel danicolo de aceasta banera

161 ORIENT *I OCCIDENT 165 Cand au apdrut In India primp. navalitora ariena, au ga.- sit o Cara acoperita cu paduri urtase Asa s'a nascut in India, cultura noastra, in padura' 1) Un sentimentalism idelicat i apreciabil it face pe Tagore sal vada, o legatura intre om sal natural, in Orient, pe cand in Occident omul se sepacra si se instrameaza de ea Poate ca, dunhir'un anunut punt de vedere, data fund desvoltarea hapertrofica a civilizatei cu maple ea uzrm si orase acest lucre sal fse valabil Dar ceeace nu vede Tagare, este aceasta mare uinatate a oamenalor, pe care stuns tilde sal o reahzeze, atat din Runlet de vedere material cat sa untelectual In umanatatea occadentalk omul si omenarea nu sunt decat d.oua aspe cte ale aceletasi funte ceeace reprezinta unul dun aceste aspecte este celailalt In India, de pada, gasim ganditon extraordanara, dar starea canerani nu s'a, schianbat pran el, de mu de am Maim oamean de stunta a.i Oacadentulua au schimbat fata lumn, sl luimea, imbogatita de creatule lar, a schramliat starea individulua Este adevarat, ca acest prates este Inca in faza Inceputului, dar trebue sal vezi In 61, lama pe Care se rmsca, in tendmta lei generala, sparttul occidental, pentru a lavea vizmnea a ceea ce va fa Occidentul a-name Traglcele intamplari ale trecntulua sau ale prezentultn. nu pot fa decat accidente, explicable in faza de tanerete a unea luau care se cauta pe sane 'Masi Pentru Oriental, problemele esentale sunt problemele oniului, nu cauta in afara to vor recomanda toate tex tele, si asa va spune Ghose, Ramana Maharsha sau Ram'krishna Pentru Occidental problemele lurma sunt 1) Sadhana

162 166 ANTON DUMITRIU problemele omului Rezolvand cat de putin problema sa, omul rezolva tot,atat 1 problema omemru Alei se reveleaza marea sarcina a Occadentului, necunoscuta culturilor anal vechi,,si Iqare face o ace Iasi pro blema din existenta indavidulua i dm existenta colectiva a umanitatu Poate ca, atunci and omenprea isa, va fa solutionat toate problemele es partaculare, ea va antra intr'un cadru mai vast, la un loc cu alte i e auita jn, Si cal problemele eta vor insemna p problemele acestor reahtata Ea se va comporta atunci ca un angur indavad, si n.arnic din ce va face nu o va pnvi exclusw, ci totdeadafa se va raporta 1a, o codecta-vitate in care ea nu este deck un membru mai mutt sau maa putin insemnat poate aka mai departe, toate energnle din cosmosul acesta air leers una pentru toate intreg Umversul hand plans, plan natura lm, inteun angrenaj de conluarare armonica On cum ar fa., spiritul ace dental nu poate accepta fuga de umamtate, pe care o realizeaza ganditorul hindus Adevarata labertate a spiritadiu nu con,sta in elamanarea condatallor apasatoare cu care ne eopleseste societatea, cat invingerea for Eludarea acestor conditn nu inseamna o rezolvare a problemei, ci o inlaturare a ea Aceasta insa nu este o solutie, ca o fugal departe de once solutie Deacedea Spinoza avea sa spuna ins Ethzca sa,,omul care este condus de ratiune este mai /zber in cetate, unde triieste dupes legtle comune, deceit in. solztudine unde nu ascultei, deceit de el insup Occidentul a descopent umarutatea, Onentul omul Daces reduc problema da mdivid, egoismul meu a ehmmat, pulverazand-o in domemul dunm, onienarea, daca reduc problema exclusw la colectarvatatea umana, am inecat in oceanul biologic al spertei, individul Prima

163 ORIENT *I OCCIDENT 167 eroare a fost facuitd, in general, de Orient, a doua a fost comasg, in bunk parte, de Occident, pans arum In noul spirit, acela al stuntei, aceste probleme cunt complementare leek cloud marl Fncr4e, Omul pp Omenairea, colaboreaza pran, natura munen lour, prin idealul for, wan actvitartea for hbera Caca ceeace nu e facut fiber, nu are mci o valoare Efortul imidhviduliu spre urnanitate, ya efortul umamtalii spre andavad sent actium hbere, a numai intr'atat conteaza ca aruirea union bogapu., pe Imre si be fac remproc, intru cat Witt hbere Nu este dar acela care nu este faeut Taber gratuit a

164 XII INTROVERSIUNE SI EXTRAVERSIUNE Suntem in masura, acum, sa deter/mm6m sernanfica tia 1 realatartea mesagiului Orientului Anahza preced,enta a avut un earacter pur loge, sau formal, ea poate f1 facutai si da,n planet de vedere pslho logic, i, cum vom vedea, va duce la acelasa rezultat Se face, in general, deoselnrea intre iumea occidentals si cea orientala, Epunand ca prima este extravert-4a plecata In afara si a daua inbovertzia plecata asupra ei msasi Aceasda introversiune a Orientalului ar explica tocmai staticusmul lu1, pain retragerea launtritca a tuturor energular pahice, sa renuntarea la lumea externs 1 ast fel ajungem la problema decisiva, de al carui raspuns depinde intreaga semmficatae a realizarn yoghinice, este introversiunea o reallizare sau numai o 11uzie psihica, o deformaire ci o adarmare a tuturor font elor sufletesti A-tinge, rasa dar, o reahtate suprema, tehmica de care ne ocupam, sau e o Anima maxima, grand oasa dar amagitaare7 Problema este f carte gravy deaceea h vom acorda o gi

165 170 ANTON DVMI1RIU aten.tie mai mare Pentru a putea raspunde acestei intrebarn sa reluam disesplina yoghtnica, clan punt de vedere psihologic Dupa Patanjoh, mentalul treee prin canes stadii ysi Vyasa, In comentarule sale, ne da urinaitoarele ex-1 phcaln In pramul stadm, Kshapta, mentalul este un joc continuth, o instal:midge peiananenta, este mantea unui copal care nu se poate faxa asupra nice unua lucru, mei unei ides, sau imagim In faza urmatoare, Muhda, Incep sa fie intrevazute, in mod vag numai, aceste trabulatu ale minrw. si ale sentamentelor, omul capata coalstanita ignorantei Via. neputmtei lui In al treilea rand vine faza Vir,shipta, card mentalul,este pr.ns de o 'dee, de un sentiment, o anibllae, etc, psilucul unui om nu max este un Joe arbaltrar de sentimente si idea, e fixat numai asupra unoir din ele, dar pain aceasta aiunge prizonaerul for Comen.tarirul ne spun Fie ca este ideea unui ah.enat, fae aeeea a unua erou sau a lunui slant, aceasta it doming sa omul este scliavul ainei idei fine." Asemenea faxari ale psilucultu in camomile extreme dau pe nebum sau pe martin Total's' comentaniul adauga.", ca o asemenea dispozatie a mentalului nu e de drspretud, calci ea face posibila concentrarea In al patrulea stadm, Ekagrata, concentrarea, omul isi poate fixa, in mod hber, conistuna, asupra unea idea sau sentnment, fora ca acestea sa-1 posede, fundea, cleisi el indreapta m chreetaa aleasa forte consad.erablle, se poate deplasa in oracare apita directie, tot atat de usar InsfanInt, ultunul stadau, Nirudha, este acela al hber- -Calm absolute a canstanteo pure, care se ridaca deasupra oricarei eanditionari, psahioul e concentrat in el insui, fax% interventia mca unm lucru Insa, intireaga dsciplina yoghtnica nu are alt stop, decat sä faca sa Inceteze fluctuatiale arbitrare ale instru

166 ORIENT ST OCCIDENT 171 mentulua mental antahkarana Patanjali isa. incepe tratatul sau de Reba-Yoga, pr in atonsmul yoga chit tc vrittt ntrodha (I, 2) Vom tradupe aceasta propszine, oproxanatav, astfel Yoga este ushibatia functulor mentale In conceptia de care ne ocuparn, intre lame gr constaanta se Anterpurne instrurnentul mental, sa noa suntern dommali de acesta, de jocul kit asciplana yoghamica urmareste sa ajunga la o stapanue absoluta a tuturor Rine-tailor psthaice, putand sa le fact in cazursle extreme sa inceteze cu total, sa he mlubeze Nu poate fa vorba de o devaatie pstuda deoarece yoglunul are posthilitatea sa tutilazeze funclarle mentaile pe toatb.' gama, dela aspectul numat normal, obvasuat, pan' a la acea stare de mdependenta absolasta a constuntea, nunnta Kaivalya, in care poate provoca integral, incetarea, inff-abirea mienta talulua Yoghnasul poate fi orscand un om normal, si tot dupa vole, un om anormal Nu cred dar, ca se poate vorbz despre o deformare psahica, de natura patologica, fi'snclea in cazurale morbade, nonwalitatea 6r anorinalitatea unui bolnav nu stau la lijbera lui alegere ') Parvernt, lam diverse tehnace, la acest ravel, yoghmul este capabil 5a provoace starea de contemplare, nuanita Samadha Vreau sa at-rag aterstia asupra faptului, ca." Samadhi are doua aspecte Samprajnata Sektnadhz, conternplatia intoarsa spne exterior, spre lucruri, care aunt cunoscute, astfel, In realatatea for esenliala, Asoiraprar nata Seintadhz, contemplataia 'Odreptata spre anterior In primul fel de contemplatae constunta ua oct de realitate asa cum este, Mira interventia vre-unua intermediar 1) Relatarile lion Paul Brunton Alexandra Dead-Nrel etc, ne preziniva unn yoghsiz ca,pe auste oamena. conirplat normali este adevarrat ca cei mai multi sufera de divers-1 maladn psilnee de tdementa chiar dar 'nu se poste afarma asa ceva pe seannla unui Aiurb ndo Ghose Virvekananda sau Stir' Ramana Maharshi

167 172 ANTON DUMITRI U psilio-fizic, in al doilea, constainta se inchacle in sine, se rasfrange, se disolva in ea insasia A atribua dar, calificatavul de introvertit unua yoghm, care contempla reahtatea inuda, ma se pare foarte meat, deoarece, acesta is contact cu lumea externs, o cauta Si urea sa a-o aproninnal ins inteun alt chip decat acela obi nuat pie, Samprainata-Stimadhz arata." ca extazuil yoghamc nu este o elimmare, pur sa simplu, a realatatia externe, ci o sezisare a ei prointr'o modahtate deosebita o comtuntea, rezultat al preluararru mentalulua prin eforturi extraorchnare ') r * Aceasta transforrnare a functulor psihice este o iluzie? Uma psihologi sustana parenea, ca starea de conoarita nuariata de ea extazul mastac este o stare patologica Asupra acestui punt putem fa de acord foarte usor, daca ne refer= la majoritatea cazunlor anis-lice, uride neburna i morbachtatea se imbina hibrid cu sublimul si absurditatea Deaceea nici nu ne -am esprit la masf.acasmul profesat de mistalcn rehglasi, ca numaa la metoda tahmea yoialunica, care pare, dmtre Coate metodele de acest gen cea mai putin afectata de superstitie sa ohiscuratate Dar sa ne referim la aceasta introversiurie, care e atribuita, ca rezultat, intregn discipline yoghinice Psiholo- 1) Am utihzat nolaunea,mental", cu s tmmficatia pe care i 0 atribue textele, sanskrite In acceptia data de textele vedantane, rnentalul nu poate fn tradus wan notaunea de,itirtehgent5." minte Termenul sanskrit care nurneste mentalui' este antahkaraiui a cuprnride in, acelas tamp familtatea de a curioaste, sent-1m trbtul vomta si act.vitatea Englezz expruma de multe on antahkarana Iprin mind mmte, dar acest termer], nu corespunde decat partial lull antahkarana Mental ni s a Pa/Hut 0 forma mai potrmita in ordinea de adei pe care o urinarian aici deoarece realszarile yoghinice pun accentul in termenul antahkarana, pe cunoael-ere

168 ORIENT $1 OCCIDENT 173 gia s'a ocupat de aceasta stare, atrabuandu4 o semnificatae morbacla Trebue sa o reiounoastem deschas, sa de la inceput, ea in majoritate4 cazurilor, pahologn au dreptate, sa ca, foarte multi dantre acesta alummarta", pe langa facultati uneori exceptaonale, recolteaza dm a{ceste experiente Isa uncle devil*. patologice In aceste cazuri, eroare asi adevarul, iluzia sr reaktatea isr dau maim Dar sa exammam opinalle psiho-patologilor Rtbot a ems o teorie, asa numita a regrestunzi, dupd care funcale cede man usor atinse de o maladae sunt acetea cciastagate Trial recent in evolutaa individuliva, cum, pentru Rr bot, tecto a paralelismulm ontogenezci-filogenezei elite vaachca evolutha rndawdlulut reqoeta pe aceea a spe- labka, iei, sa cum speta se radica treptat la functu psihologice superioare, urmeaza, ca disparitia unei functu castigate recent, inseamna andularea unei functu superioare Maladnle psaluce atitrug, in pramul rand, asadar, functule superioare, s1 aceasta inseamna o regresiutne, un recul al indwidulua pe scars evolutiei spertei Pe de alta parte, in susi andividul decade si se intoarce catre fazele psiluce ale copilaniea, pdna ajunge Ia limata extrema, in starea de mconstienta embraonara Daca nuanam odata cu Janet functmnea suprema a spiaatultu, functutnea realulut, atentie la prezent, actrune prezenta, etc. este clar ca, in cazurile de introversame, de inhabire psibaca, ceeace pare ca se paerde este totmea aceasta iunctiune a realuku, contactul direct sa unediat cu reabtatea Psihanalistul Ferdinand Morel,adrmte aproape in intregime, concluziale acestea, afirmand Narcas,smul funciar al introversaunn este o regresmne profunda in sa'nul manner, o intoarcere Ia stadml pramar, la starea intrauternia" Exarnenul psilianhtic al vocabularuku mastacalor ar confarma aceasta conclume, intrucat vorbele,,fund ", radacirda", "an-

169 174 ANTON DUMITR[J defunct ", stralund", etc, revan, tot tampul, in textele marilor mtroventrti Cu toate acestea, Ferdinand Morel nu poate s'a se opreasca de a recunoaste o reahtate in experienta antroveramma,,in mtroversmnea cea mai absoluta, nu exists perdere de contimtg., ci deplasatre de atentie Aceste experiente extatalce raman profund graivate la extatic, ceeace nu ar fl caaul, daca ar fi expen.ente ale vidului sau ale neantultu" ') Teza patologica a fost sustanuta de un Janet, Murisier, Godfernaux i, intr'o oarecare Triasura, de Leuba, etc William James s'a crezut indreptalit sa conchadd, ca" este mac rational sa atrablum (aceste elanuri extatice) unor impulsun impetuoase, angina for fund in viata inco al ale caror conconntente cerebrale le ignoram, 'eel purtm in prezent" Iar Roger Bastide va incheia,mistacismul nu este disolutie, dimportravg, este in general, creatia taaiui nou eu, si acest lent efort constructor a sc`apat cercethralor") Dan neferucare, psihopatologia s'a octupat mai mu!lt de cazurile mediocre de antroversiune, examm'and doar aspectul morbid al misticilor Asupra acestui punct nu poate exista indoaala la marea majoritate a masticilor ignoranta s2 dementa, maladia Si. fabulartia sunt prezente totdeauna Dar, ceeace este ffrnportant, este ca mci psi hologu nu au putut contesta, chiar in cazurile insupte de fenomene morbide, existents paralela a unor fenomene supranormale Bfectele fer-icite, reallizate de aceste metode, foarte vecine unele de altele, acne Leuba, au in comun o dubla sursa 1 Se produce un reconfort moral 5.1 fizic, care e totul imdeperident de ideille sau de scopu- 1) Ferdinand Morel Essay sur i'vntremerszon mystique 2) The varieties of religious experience 3) Les probleraes de la vie mystique

170 ORIENT $1 OCCIDENT 175 rile diverse, cab care poate fi ocupat spiritul subiectului, 2 ideile ysl idealurile prezente spiritului suhlectuku exercvta o actaune exiceptional de putermca t i) ysi el conchide ca este necesar, data vrem, ca Umamtatea sa Inainteze cu un pas maa repede, ca metodele acestea sa faca lac unei doctrine cu adeva..rat stuntdice" In acea zi, se va vedea perfectionarea spiratualla rivalizand cu progre sele in materte de higiena si de longevitate crescanda, pe (ale let-au facut posibile si le-au accelerat cuceririle stkurtei medicale"") Ce putem conclude din toate acestea? Pe deoparte, psihopatologia voeste ca toate caztuale de transfoa'mare psihologica a mchvidului, s'a fie atrabuite unor star). morbide, pe dealta parte, psahologia actuala rut poate nega desi este la inceputul studiulti acestor fenomene o reaktate oarecare 51 o anurnita final ime, acestor real"- zaaa AdeVarul, care pare sä se degajeze din aceasta massa inextncabil'a de fapte, este cä experaentele 51 dismpluaele de care ne ocupam, si care cauta -o reformare compieta a planului psihic, au foist fdcute, in general, la un navel intelectual scazut 'dale cele mai stupicle intuneca sl fac sa esueze. experiente dmtre cele mai interesante 3) 1) James Leuba Pszho/ogze du mystzczsme rellgieux (trad fran 1925) 2) Op rut. p 497 3) In.studiful sau,l experience mystique naturelle aparut in lucrarea (2uatre essals sur l'esprzt", Jaques Maritain acne,ca diversele retete are yoglusmulrult rye pot preta la tort feral de slum $s extraporan psthologice o C2. ed Dar nu exists contrafaceri orzicat de multe ar fi ele, decat fat de un luaru autentzuc' (p 155) Este der ea nu numas in thsciphma yogi-muted pot aliked astfel de rat'a'ciri ci si in crestznzsm in sufzsm, etc

171 176 ANTON DUMITRIU Dar exasta cazura, in care nu se poate vorbi de o ratare a acestei intreprinden, am citat numele lur Ramakrishna, Vivekananda, Aurobindo Ghose, Shad Rarnana Maharshi Sa chiar in cazul sfintrlor crestmi poate fi negata, absolut, realizarea lot-? Nu existd mum important in demersunle for interioare eel putin ale unotra dmtre el, de prvania manme? Experientele for sunt fapte, dm nefericire avand o cultura" stuntifica redusa, data nu maid, Lei au exphcat, uneort, proprule for realizan, intr'un chip inadmasibil In fond, concluma ce se desprinde din aventuriile spantuale ale marilor introvertata, este, ea personahtatea omeneasca poate fa preaucrata Dacca presupunern ca funictiunea supr-erna a sparitulua este, cum vrea Janet, functzunea realuluz, aceasta nu poate inserrma decat acordarea um ea preeminente faze]. actuale a spultulua omenesc Nu avem insa dreptul sa oprim spiritul la ceeace este el acum Si apog. cati. dantre oameni, care au aceasta functaune Intr'un mod complet, nu sunt afectati de maladu psilnce? Psihanalaza ne arata, desgohnd pe un om in inconstaentul lui, ca marlea majoritate a rricilvizilor Poarta cu ea povara unor boh psihice du-are cele maa, grave Surat acestia normala funded maladule lor, desi acute, sent ascunse, refulate? Lama die dernarcatre mitre normail si anormal este foarte elastica, data nu arbitrara Si alma, lacieasta arata, ca existenta functumn realulua nu este o conclitie suficienta pentru a elaminia once ipoteza de morbiditate Cum sa judecam atunci, fenomenele de mtroversaune, in ceeace priveste normahtatea lor, dupa un &item relatrv, care nu este o condrtie necesara si mci suficienta? Faptul, care se unpune celua ce cerceteaza femmenele voghinrce, in special, este Ca, prin diverse dascipline,

172 ORIENT $1 OCCIDENT 177 uneora barbare, dar care nu 'au fast sustanute, mcloclata, in forma aceasta de maraa. in-telepta. ai Inchei, se poate prelucala personalatatea omeneasca,printeo actaune directa si concretes, asupra structurn er psahace Am avea dreptul sa siustmem ca o astfel de mterventae aduce cu ea manna turburan patologace qi ca nu e posibal spa adaoge cevia pozativ la saraca Si mediocra noastra constittrtie psiluca, care se formeaza aproape la intamplare, sau datorita numai unor factors exterm si olbscur0 Nu cred cra este pcsibila o astfel de pantie, care ar reduce oinul la ceeace intamplator este la un moment dat Dealtfel, marale personalatati occidentale s'au format, totdeauna, pnmtr'o autoeducatie,.pnntr'un efort contanuu, n astona vietu. Tor nee dovedeste aoeasta Este drept, ca pans scum, metodele de punficare psi haled, de ampatheare tiia -de control al energialor psihace, fund de origins asaatica au condos, in general, la et antroversaune, la un eleatism al speratulan, care corespunde toemaa nature culturilor uncle se realiza In Occident este posibil, ea o asemenea tehruca, purahcata ysi acceptata =mai treptat, pe masura ce e verificata sa. explacata, sä nu omitted numai la o azolare a inclavidultu de lume, ci la o riclicare a lm, in najlocul ei In cultura heraeleatica a Occadentului, realizarile anterioare vor putea E socotite reale, Intrlatat cat pot fa, in acelasi tamp, acute exterioare Omul asezat numai inlauntrul luta, sau exclusiv in afara lw, este un om partial ssa vom putea judeca o astfel de reforma a omulua, dupes rurvelul la care it situeaza la tre cea doa poly eu qi non-eu, obiectav ya subiectmv, realatate interna S realitate externs Daces un om nu poate f1 inafara ceeace este inlauntaul lua., nu este detest o iluzie dada un om nu este in intenorul 1w, -ceea

173 178 ANTON DUMITRIU ce este exterior, 0 nu este mmruc, nvci ing.iear o iluzie 0 Ling umang eomplerta, nu este astfel, mirk tun introvertat mci un extravertit, ci un echilibru armonfie intre aceste cloug man puten, care tmd a-1 absorbs fiecaxe lumea oblectiva 1. lutmea sublectivg.

174 XIII IINSTAURATIO MAGNA La inceputul cultural moderne, inamtea 1,u1 Descartes cluar, celebrul canceiar englez Bacon avea sa-si exprime mararea sa in fata cantatatu enorme de superstitiaa, care ocupau muntea contemporamlor sail, incluzand-o oralcarei descoperari, mama adevar nou Evul Medau, pran profesamnea de credanta a unor adei faxe sa definative, provocase o anclulozare a inteligentei, sa a ganda in mod liber inscruna a [r3, culpabal Tot felul de zdo/z, ventatbile fantome ale gandim jugultau inteligenta, in cadrul unor prejudocati obscure, erau despotai neingadiatom as acestea tante foarte delicate, care se ammeste intalcct Mama, intreprandere a lua Bacon, accasted Instauratzo Magna, lave% de scop sa exorcaseze fantomele superstitie' pm-native, aceste cadavre abstracte, a learor putrefactie altera insdsa natura gandirai Trea. secole 111 maa bane de &swift:are in sensul unei inteligente pure, nu ou reusat sä mgoneasca Ida% dm. mentalitatea odcadentala, o mica elita,,aceea a oaimenalor de stamp.", a mers mat de-

175 180 ANTON DUMITRIU parte, pe drumunle descihise (de Bacon, dar marea massa a Oteleadentulul a ramas in aceeasa noapte a Evutua Mediu Este adevarat, ea inetodele stualtel sa rezultatele ea au foist farcurbe accesubile oiracua, dar anvil de cult-ulna mepentru a am mail varbi de ceilalti, cunoaste tua4a, dae, dar aceasta nu-a. apartme Privat de la exterior, eackdentul pare un male zeu, el se al% la o distanta considerabilla de primity Puterea lua asupra naturaa a ajuns (colosala eel maa neinserrmat mdlvzd poate sa comande fortelor natural, prantr'o sunpra manevra a unor parghia Dar pravati-1 in interior sparitul Sau e cuprins de aceteasi temeri sa idealuri obscure ca si ale Salbateculua El lupta, ulchude, trgeste sa moare fatra sä stie ice face, proprau zas Occadentalul a asmulat rezultatele stuntei, dar nu sira apropaat, ceeace ei maa important, mentalitatea putermca, care a produs aceste rezultate Stunta, grin (ceeace reprreizanta in sine, i-a ramas straana i awl atjungem sa defanim maul dim defectele prancipale ale nxodulua de formare a mdividulua in Occident Occidentul darueste iindivadullua o multame de cuniosttinte, prune la indernana o vasty posibalatate tehmda coala fortmeaza, in serae, funte capabile sa." se orienteze in viata extencyara, posesoare ale unm bagaj de inform-tie, uneon chiar de erudipie, impresionant, dar nu le da absolut mime in (ceeace le pnveste direct Individual poate a- junge sa pe foaerte mune lucrun, dar nu va sti, pram a ceasta, inmate despre erl Orgamzarea dafuzani euilturu in masse se adreseaza memories si nu constuntei Semnificartita efortului intregei omemn, care se ofera mthvidului prm operele de cultura, ramane ascunsa, si a se reveleaza numaa partea exteraoarea." ii superfaciala a acestei extraordanare munlea Cel maa eruclat am, care a mitegrat in memona Jtua, totata pinta, arta, tehruca, etc, este un

176 ORIENT si OCCIDENT 181 clezorientat si -Un ignorant, in fond, data travalauff acesta nu a izbutat sa faxeize pntru el o pozitie antelwara. in Sala lumna si a existentei Noi profesam Welk pentru adel, crezand ea au un adevar in ele insole Dar am vazut, ea acestea au =man un rod funieltaonal, si ca ele suet valebide intl./lath cat ingadue miscarea sprintialm, spre re glum din,ce in ce mai waste, sa prin aceasta exprnmand propraa ft aibsoluta Lwi libertate Spintul eruclit, pur sl samiplu, este un eadavru el traeste animal in lumen din afara, pentru sine -a murit i aica e mare eroare sn. Tnarea iluzie a Occidentului cultul eunostinteifor pentru eunostante Nu spun ea eruditaa este rea prin ea ins*, luneon este si necesard, dar cand este exolustv mterpretata ea metodd de formare a personalitatu umane, ea devine penculoasa eruditua seaea pregateste moartea inter) oars a omulm, deli,adirma ea it pregateste pentru vaata Examanata insa exemplarele umane produse de cele mai matte seeoh ale Europe]. sau Americei (pentru a nu mai vorbi, de celelalte trepte ihferioare ale invatamantulua) Universataitale dau, in serie, aecesta doeti igmoranti, can pot vorbi, eventual, despre once, de omits -re scibali et quibusdam all dar nu stau namac despre ei si rostul for pe lume Cultura devine, astfel, o distrac- Vie subtila a natehge.ntea, facuta la intamplare, Barn 111- caun rnotav constient Orientul nu a cunoscut un astfel de wean, si, dintr'un anume purnct de vedere, s'ar putea spume ca, ignoranta Orientalulua, is dat un echilibru man. mare, l-a mutilat mai putin, deeb.'t pie Occidental Poate ca. Rousseau avea dreptate, si to soaietatea depraveaza, ix tr'un. fel, omul Atat e de adevgrat, Oa in fieeare pozatie, in fiecare gand, exists o parte de adevar i Pentru. Orient, ed-uea-tia mda-, -vadulm, studiul textelor nacre si al eartalor de autoratate,

177 182 ANTON DUMITRIU Acieasta corucluzie are un suport malt mat puternk de cat s'ar parea la prima vedere Bacon incercase. aceasta Instauratio Magna, care aivea sa" dea Occidentulua stanta u puterea Pentru el, stanta este putere tantwm possvmus quantum scimus Si, in adevar, sitianta europeana a drat luaim icea may mare pa-bete asupra nature, a.alums Sal organizeze sa sa dornme fortele nature, dar nu a izbutt, pentru ca a facut abstracie, sa organizeze su sa imblainzaasca aceasta en,orma energae care e omul si constuanta WI Este tun, hiatus intre ceeace stave sa, ce poate un inclivid in viremea noastra, rsi ceeace este el insusi Cum o rernarca psahologul Charles Baudoan, exista un contrast intre perfecta stamitelor si mazeria moravaralor noastre" Este explicabil, ca in alma trey sute de am de stunta propruu zisa, Occidental nu a putut sa re- nu aveau un scop in sine, de eruclltie, ca unuil de formare a indoivoidulin si die desvoltare a perscionalatatm 1i Asti ce e in carti, inseamna in Orient, a sa face ce e scams a- colo Pnn aceasta, Oriental a Indreptat omul catre sine, su studaul operelor inaantasmlor are de scop descoperirea propriel lau persoutolutatl Noi nu tram ceeace stem S'ar putea conclude, ica tocmai deaceea, nu stun mimic 0` reforma totala a modalrtato], invwmanibulin este necesara Smola occudentala, a- Jung la proportua si la o orgamizare pe care Wc1 nu a bainuat-o Oriientul, trebute sa devana o chsciphna pentru descoperirea personailitataa, a rolulua el functional in fume, a puterei 91 neputuntea, ei In lac de a avea lozmica a sta", oultura earopeana va subordona aceasta formula lua a fa ' A sty pentru a fi, iota idealtul de cultura, pe care trebue sa sa-1 dea Occiidentul

178 ORIENT $1 OCCIDENT 1 83 adazeze maul man'te pentru personadatatea internal-a a oanului, afara de eazurile rare ale manlor oamena de eulturra. Aceasta actaune &recta, asupra omulua, nu putea A executata pang acum o dirt cauza ea', nu se tia, in fond, ae e Min a insasa Astaz], staata s'a descopent singura *it Cu aceasta a descoperit a fundamentul en eel mai sagut,,si eel maa mare este omrul Ea trebue sa purceada la cu crenirea acestua nou domeniu Omul a cucerit toga sectovele naturtn, runul singur u. ramasese imams el insusi lln rnomentui de fate se deschide un non camp de eereetan, vast ea -I Universal exterior, care e omud. aunt-arc, to clarula a se areorda o impartanta din ce in ce maa, mare Privita insa omul meant, burghezul 'cult, din epoca wwistra fie ea e profesor, mganer, avocat sau medic, qtainta sa nu-a acorda =Jun beneficiu, de alta nature, ducat acele avantagia stwpide ai Lluzoiia, pe care le au tote otamema, in mati mica sau mai mare masurg, el teaeste a moare in aceleasa conchtaa anterioare ca si cel mai umil. *an, si as spun, ea si reel man indepartat Salbatee rtin.na sa nu a contribuat ducat la o compheare aartextraeabala a vaetai! ss. adeador sale, l'a ridalcat matenalinente, der nu s-a dat mace un echnlibru ulterior El a 'nuns o fantomg, un) meeanasm orb, a egruri actavatate e automata Aceasta fainta nu e un cm De aeeea cele mat man opere literare se vor str4dua sa zugraveasca personalitati. puternice, acelea pe care nu le putem attain1 in mod obi nuit, sa,u chiar de loc. Un Hamlet sau run Sparkembroke aunt personage mai plane i mai =axle deeat pegrade acestea, matenale, can poarta numele de oameni, fara suflet flea vaata, simple automate, ma eate de un angrenaj steam tor, dose fara voaa low, de eurentele tuturor nalsearlior socage sau IcleoLlogace Deaceea scrutorn

179 184 ANTON DUMITRIU 41u trebuit sa recurga la lumea llu7aea, pentru a taventa oamem Omul care stie este foarte putan, omul, care face este tot atat, dar omul care este, pentru ca stae, este un zeu Gandirea or entala a cuuoseut aceastg %dee extraordanarg a icunoastern, ea expresle a puteria Noa nu am definat-o, pang acum, deck in elementul de putere asupra lumn extern Dar samtam, cum spunea Wittgenstean, ea, anal. aturnel cared am deslega toate probelernele dm lame, paloblema vaeu noastre nu ar fi deslegata Sam ianl, asteel, leg sa fianta aceea de care vorbea LJapla care air cunoaste totul, nu ar insernna mare lucru, daca ea nu ar avea nica o putere, daces ea nu ar fi devenit ea,,insasa o forth', capabila sa invmga once obstacol In fond, problemele noastre se reduc la urmatoarele vom igniora tot timpul, cat vom fa solicitarta de intreiban, vom don mereu, cat nu vom putea once Doug fete ale ace- 1,easi probleme ignoranta sa neputanta noastra 0 stamp care nu laduce puterea nu e o stamp ci un artaficau, ea nu poate lxrusta framantarea anterioara, si lasg spantul in aceeasa nelaniste, o putere, care nu e lumanrata de staanta e oarba Majontatea oametallor dm Occident asilmaleaza cunostante abstracte, care le majoreaza vocabular-ul xntelectual, dar care nu formeaza puterea for Menlo acekea rezuma, in eel mail bun caz, o putere asupra natural, dar ele nu reprezmta insasi puterea spintultu Deaceea ele sent oarbe Atart tamp cat o cunostanta nu este insasi puterea mea, ea aana. e o camostmta, ci ora o abstractume moarta sa straiata, sau o posibilitate de a stapam natuira Adevgrata cunoastere exprama insasa puterea spintugrancloarea sa labertatea 1-in A ounoaste reallnente, La, inseamna pentru spirit, a ft a fa, inseamna a devem clan ce in ce max liber, maa putan incatusat, max amplu

180 ORIENT SI,OCCIDENT 185 Labertate stunta. putere, rata tree ipostaze care nu reprezanta decat fete ale aceleasi realitka. sparatui * * Cu Aura noastra este o cultura, pe care o oucerum _prin memone Deaceea ea desvolta lupertrofic numaa o parte a anteligentaa Pana nand nu vom inata lectaa marilor sprite ale umanitatia, pentru care adevkul erau. ins:* reafh zarea pool:mei for faunte, cultura ma ne poate.aduce decat luccrun exterioare Ea poate augmenta cantatatav idetile noastre, dar nu va anteryem, in chapul acesta, ruciodata, in insa'sl mecanism-ul anterior al intalw.nptntru a,l sclumba calitatea Ceeace ne trebue e o tqa, atitudane, pe carp gradul de cultura al tecanu Indavad trebue sa 1-o dea Omul modern se lanseaza In lumea externs cautand sa-sa insuseasca, sa.",aduca in posesia lwi cat mai multei lucrun Un sing= lucru nu cunoaste si aceasta Ii rarnane icontinuu strain este el insusa Sa oblagam atunca cultura sa insmine descopenrea spintuha Dada omul si-ar cunoaste srabacaumle sa lumtarile lus, pnn aceasta le-ar fa. depasat ssi in mod pa- Tadoxal, a fi fiber, a cunoaste si a putea, a fa, pur i. sun pm, inseaanna, a.stfel, a deteranma propria noastra lipsa de labertate, ag-noranta sa neputanta noastra Calm, stam mai mutt, atunca nand stim ca nu pan, decat cand oredem ca stun sa nu stun Aceastia. fusese miarea &scoperare a lua Soarate, ssi deaoeea inteleptul ateman adoptase maxma dela, Deth,cunoaste-te pe tine Insuta rvolas ascanov Toate eronle, pe can le cornitem, sunt datorite acestea ignorante de sine insusi Toate aluzatle, dupa care alergam toata vwa a, sunt provocate de faptul ca nu ne cu- noasteml Noa oredem ca vain potoll Molochul Interior, arunckadu-1 tot felul de valors aluzorn, sa luptar n o viafa

181 186 ANTON D1TMITRIU intreaga pentru lucrura care MI ne vor apartme La marginea, care desparte etenitatea de noi, lasam, inamte de a ne imbarca in nava hu Charron, pentru marea ealatone, toate bununile noastre Nu erau acestea alruzal, ne a- partmeau ele mug, data ce ne parasesc in mod fatal, in clopa cea rnaa importanta, atuncl nand se decide vatoarea plecareta dm achazatoade noastre? Nu, roam% dm ceeace idobanchm, in mod obosnurt, nu ne apartme Dar e un lucru despre care nu putem spune, pang Ili &dolma fractime de secunda a voietia noastre pamantesia, ea ne a- bandoneaza suntem nog insme Ce facem pentru aceasta mare si umea realitate, ce is dams ea toate luptele ps ergodorintele ps vbctorule noastre? Nasnmct Inca, mai este lade, o alts fata a problemei Chaar data disparitia noastra ar insemna dazolvarea in, neant, opera noastra ramane $1 as ramane daca a fost un dar facut omenarai Atat tnnp cat, in mac sau in mare, strangem pentru noi, 1luzva ne copleseste, ci energule noastre sunt in slujba nuncrunur atat tamp cat dam omenarn ceva, acest dar nu se paierde el are functiunea hn ysi ramane in lame cu rostul a cu puterea hu ereatoare Deaceea, Aristotel sau Phadaas, Spinoza sau Leibruz, Beethoven sau Bergson, Goethe sau Einstein, vor ramane, pentru eternitate, in sanul u- manotatu, fara ea aceasta sä-i poata repuda,a vreodata, chiar daca le-ar descoperi erorile for Viata for a fost un dar ps o bonefacere facuta lump. Din toata actavitatea indavidulm, numaa cloud lucruri nu sunt pientoare rea hzara lur proprae, so. pain aceasta, putmul ou care a contnburt la realizarea omemrn Ays spune chiar, ea ultuna contrabutie este mai oerta opera individulum este o reahtate perrnanenta pentru maintarela omenirai, dar noi nu stun, daca, chiar reahzarea noastra interioara mai e dincolo", dupa trecerea fluviulin Styx Nu

182 ORIENT I OCCIDENT 187 e may pectin adevarat, ca numai acela poate danu umamfatal, care infatiseaz6 o mare personalitate anterioara Cele doua activitati sunt comowea-nentare una Intregeste pe cealalta Fara o 'Malta desvoltare a liberialn spintud-m, Ara a-1 degaja. de toate iluzaale obscure, care acapareaza pe Ignorant, onndl nu poate darin, climpotriva, el cere dela ceilalti, el futa s1 jefueste omen rea intreaga sau o poate a ea Astfel, acela care se improvizezal in binefaicatorul celorltall,a, fara a fi fost, anab. intan, propriul sad banefacatorf fara a se fa intregrit sa clescopent pe sine, face, may cunand, rant lump, decat bane- Actiunea 1w. nu poate f1 decat oarba in loc sa fie centrafuga, ea e centripetal, sentsul ei fund,dat de un egoism, uneori foarte subtafl, dar totdeau'na usor de descopent, sub darversele lei deghazari Omul fiber interior este un om puternrc, el e prea bogat pentru a may cere sa actrvitatea sa, viata lea intreaga e un dar Problemele Lulu' astfel de om sunt problemele lumaa sa problemele sunt problemele lei E1 sa umanitatea, intreaga sunt una sa acaasi Lunn.' Acela care isi pune problerneffe lumn fairy a vedea in acestea, proprnle lei probleme, e un orb, acela care isa puce problemele hu fara a descafra in acestea, Lasesa problea-nele luau, este un egoist, Inclus in camera ignorantei, acela care, Insa, face dm intrebanle lea, intrebarile otmenira,_care crteste vn propria 1w. anizerae, mazeria umanitartn. intregi, care incercarld sal rezolve propria ku neputanta, voeste sa rezolve intreaga problema a Luau, device puternic, ca sl urnanatatea Intreaga El nu may e o singura forts, ca mihardele de forte, care la un loc is stau la daspozite, rezervoriul amens de uncle isa va scoate energn dm ce in ce mai anara, cu cat se va confunda mai mult cu aceasta faints colosala care e omenarea Omul sa ornenirea, iata problema

183 188 ANTON DUMITRIU Dar pay* omtul din Occident in Europa saw in America, posedat de un cult Ingram-tor al iluvalor, el se deda la o orgie a abundentei, care este ildealul eel mai malt al marei majoratatx Indivadul isa orgaanzeaza viasta pen- -tau ca, moment eu moment, sa catstige in lumea extenoara, sa parvina la bogatn a sa posede cat mai malt Su steme1e socale a economace se stradatesc sa creeze abun denta cea man mare, pe care sä o irnparta mat milt sau mai pain echitabil tuturor Cluar razboaiele nu se fac -cleat in daspretul mama ValOn a omulua Total, manle unseal, socaale ca si cele polatice, cunt coniduse de zelitatea intunecata a,donaea, care patroneaza chgestaa Problemele ormului s'au redus la problemethe paanaris tulua, ale stomaculun, ale andustriea sau ale finantei Se scuza capitaltsmul de a fi creeat prea man bogatn, la care au parvemt magnata trustunlor, in detnmentul munch celor saraci Foarte bine, dar solutia,ce se cauta e cum sa parvma toata lumea la bogatae, cum se poate -sa particape fiecare iindavad la argia fantastica a posesiuaaaa Insa problema nu va incetta sa existe, atat tamp cat nu me vom da seaana, ea ea nu consta in inechatatea reparttie" bununlor, cat in aluzia eaarbaria unor astfel de vraloaa In adevar, vedem in preocuparea aceasta once in central problemea, dar nu vedem oanul Lsa exastenta los in- tegrala Ala e punctul nevraigic al chestumn, de uncle intrebarea isa sclumba sensul Nu poate fa vorba de instarurat un sistem economico-sonbal just, totdeauna vor fa mica,data nu maul neportrivin inctre sasteme a fepte ca de a (reduce iluzia bogatiei la ceeace este o fan- -Wand care bantme constthla maim modern Im fond, omul are nevoae de atat de pull/1, sa el cauta atat de milt Deaceea Ferrero sena', atat de just

184 ORIENT *I OCCIDENT 189 Imperial capitalului via icaidea in nua in care poporuil via considera cu arcane luxul, risapa, placerile, vtionle pe cara bogatu it foe sa le invetie Capita lismul criu va putea fi amenintat serios (cleat printeo mare =scare ascetaida_ ce air patrunde in masse, sl care l'ar detasa de vitas ysa, de lux "1) Si aici e, in general, sarcina cultural europene, prima sa_ mare ea sarcina schimbarea?lune-lulu' de vedepe, aducerea in central tuturor preacupar" dor, a omului intreg, asezarea lug. clancolo i mai presus die toate aluzaale, cu care se luipta, intro intreprmdere fara seals sa fara soop_ Occt deintallud. normal crede, ca reallitatea consta in buna lug. stare, sau in satuataa lua socaala, pohlacia, in placers si in lux, el nu e chiar manic in plus, decal aceasta bung. stare, acest lux, sau aceste vrcn Cultura va trebui sa a arate ce ietste el proprm zis, arri.,arate un alt grandios si permanent, pe Tanga care toate acestea.deonaulua, vor inceta de yin ridicule Occidentaluil, tramid vicittale sale aluzorn, a deverat el insusi o dune Scolateti.-1 din aceasta. fume, indreptata-1 care el 11319U11., catre propria 1w realltate, Sa toate problemele, care opun omul a mar exista In Upanishade, intelepciunea handusia, maa putin indreptata catre exterior, a gasit totutsi formula omulm real tat twain, asz,,abeasta esti to 0 sing-lira data, omul mediu dm Occident, nu se int:mai:la cane este El crede orbeste sa e bogartia, viicau0, placerale sau sufe- =tele lug sa astfet se desparte de tot ceeace e real, pentru a tray in lune Dada sa-ar pone insa, o singura claps, probleana realitata lw., tar obsertvta un lucru foarte crudiat ca nu poate iafirma mca. ca este bogy a, dupa care goneste fara odahna, ruci pl5cei. ea sau sulormta, rum or-, 1) Dzscours aux sounds

185 190 ANTON DUMITRIU gohul sau mazerra sa ca, in acelaisi tamp, nu e azolat de tot ce exista El va incepe pain negatu nu sunt aceiasta, met aceea, si poate ca, atunca cand, pe laripale libertataa nateraoare, via fa azbutrt sa se despranda de tot ceeace -e flume, va putea spun, ca In Upanishode tat twain asz ExLstenta sa reala va incepe de 'Ala din acest moment, cand Intr'o supreme rasucare asupra lua insusa, spanetul va lua funta realmente, va fl, pur sa samplu, nu se va confunda cu tot ceeace este posesie trecatoare sa iluzne amagatoare La inceputunle tamparrlor moderne, Bacon intrepransese acea mare restauratae a stuntea, care invmgand superstrtaale Evulua Mediu, sa pasta cat direct in cartea rattinmi, fare fthera defprmanta a ideilor contyze, ce stapacaeau spnitul pane atunca Aceasta mare opera este astaza, indeglamta Stunta acturata e fonnulata, dancolo de once xlee preconceputa, ea exprama autanamaa cornpieta a sptun.tulm Spintul omenesc, liberandu-se, a creeat staanta trantea is revme,,arum, sarem.a naturals de a elibera ommuil, din prazomeratal tuturor aluznlor Trebue dar, ca stn.* sa punfa in in ceaitrul preocupanlor ei, pe insusa creatural ea Si aceasta va fi marea restauratae a omulan, Instauratao Magno

186 XIV LIBERTATEA ChEATOARE Intr'un mic esseu1), Francois Mauriac a sus Ce qua s'appelle un homme fait s'obtent au pra.x de quelles mutilations 1" *i aceasta &ha-mope, facuta pe baza unor consideratu strame aloud, este plina de o semanficape milt mai adanca In iadevar, omul preconizat 6 general,si vag, de cultura oecidentala de-a-lungul evolupei ei, a lost sa este o funta mutilata, prizomerul unor principal morale strame, impuse de altn, sau sclavul unor bibertati iluzorn, care nu suet decat tarele sale psihice Liabertatea, durpa care umbra Inc onstlent Europeanrul medial de astazi, ca si de totdeauna, este o anarlue Si o monstruozitate In aceeptia curenta, muil lther este acela care poate sa-sa faca vilata cum voeste el Dar ce posibilitatta are omul mediu die a-sn cox-istriaa propna lug tale ce dareepe plate sa."-sa. afleaga, care sa constatue, realmente, laibertatea Jul ') Niel unra, sau toate Exam.- nand on-ad liber",,descoperun in el nernodificate, toate rt- 1) Le 3eune homme (Parke, 1926)

187 192 ANTON DUMITRITI viciile sa toate pornairile cu care ea rfascut, labertatea hu. consta in a desvolta, la maximum, aceste pormn. Iata dou'd millaarde si mai bine de oameni, care se unese intr un stragat formaidiabil, pentnu, a cure p&mantiului sau ceralua, hbertatea de a fa robni propnulor lion vien, sau sclavn. varahlor altora Labertatea, InVeleasa in modal acesta simphst psi. instnincithiv, idevane o eroare ea este dominata de dezideratele noastre, este subordanata tuturor ratacarilor tuturor prefenntelor, sentimentahismului sa confuziei Adevarata hbertate nu poate fi coniltionata de mime, mei canna- (de virturile noastre Deaceea Dostoaevskv va descoperi hbertatea sa, privind un colt de cer, prim (gratule inchisoria Nam inchisorale, mei prmcipnle nu pot anula hbertatea omului, tocmai hindaceasta nus depmde ram de Inchison, mei die idea, naci die prefermite, mei de comandamente morale Spinoza spunea ea hbertatea nu este recompecnsa viirbuitn, ci via"- tutea InS41. Daca activitiatea noastx a. nu se justafiea pnn ea insasi, ea nu e labera putean face lulu= marete, desigur, si ca sclavi, dar nu prim aceasta ne-am castigat hbertatea Ilrebue char sa intelegem pran hbertate altceva decast sa inrtelege in mod abisnuit Contanutrul artrilbuit in general, acestui (concept, denota insa, o mrultame de factors, care aservesc omul ninei doctrine, unor donnte-- aeeasta innz e Mom-tate, ci hp,sa de thbertate Prin reactiune inpotriva umei astfel (de conceptai absurde, care a dommat Occidental, Sfintaa iii aseetn, crestam sau hindrusi, au prof esat o alba monsta-uozrtate, o mutilare si mai mare a persoanei onteriesti. renuntarea absoluta la ceeace este vinita, tocrnaa faindca vista este pima de pacat Pie deoipiarte labertatea pur polatida, ansuficienta si anarhica, data se reduce numraa la atat, lass si ingaduia desvoltarea omukua pe 1i.Tili3 deficaentelor hu,-

188 ORIENT $ OCCIDENT 103 pe dealta parte, xnartificatule i, tehrucele ingrozatoare asoetice xnutilau amul, anahilandu-a o fat,a, care este tocmaa wale lam de Waite zadele In an caziura, ne, atla'm yin &lila unau tip de om mcomplet, mcomplet, fundinstaureaza pranteo 1abertate rare Inteleasd, insusi regnul imperfectiunn, mcomplet, funded ucide print:leo profanatre a ceeace inseam-ia vaiara, insasa vaata. Burghezul Tiber este un, yiciu deslantuat Aseetul, care crede in libertatea sa,absaluta, este un vicau rn,ort, car data cu vicaul, el a oanarlt sa, vartutea Care paate fa, atunc; oniruii ideal, speranta pa vutorul nostril" Occadent.1 nu-f. puree problema Orientul, in genere, a ethananat-o, protes'and in afeta die cazuratle maralor gandatari, valabtle partal sa aoestea tapul ascetic Uncle este omul? Acel tip de oat, arhetapul, dada pot spume ass, pe care SA urmarim a-1 reabiza, Yn flecare dan noi, pe cat putern, prin toiate dart-tulle noastre Europa nu are Inca un astfel de deal Cand spun ca Occadental nu a cunoseut Inca un taip de Om 'convict, nu vreau sa affirm, ca num nu sca propub en astfel de am, nuanai ca idealul, cal e, maa mult sau max putan efemer, a preocupatt lurnea aceidentala, in aceasta prwinird, a fost, in bung parte, Imperfect Green au avut adleaa de am concretizata in erou a. intelept Achillle 1. Socrate, lath' oamenn adeala al vechea Helade Ins inteleptul era o realizare pur umand sa tea estra tipul adeal, zeul, era de f apt, un erou mai putter= decat Hercule sau Adhalle, dotat cu forte melt anal vaste, subordonat m,ai pun iconitangergelot faptelar Zevs, st6- pa'nul luinu Sa al zeilor, nu era un intelept ci un erou *

189 104 ANTON dumitriu El partacipa la lupte si le influenta, dupa preferintele, nu dupd intelepciunea sa Occideritul a avut, deasemenea, cloud tipuri ideate de om sfantul sz eroul Evul Medau a admarat aceste faptun straw., sa le-a fuzionat inteurra, methe eavalerul_ Ordi nele cavaleresta., care imbinau hybrid, semnatatea stmtamei sa ampetuozitatea eroasmultu, au Most paate sin - gurele, care au incercat marea aventura a descoperarn omulua ideal comrlet Astazi, omenirea nu mai are Inca un ideal naci sfa.n tut nica cavalerul, nu maa ampun, apartin trecutulua Singurul tap, care maa unpune, este lacela al eraului Dar, in majlocul bataliei de motoare, eroasmul se reduce la foarte putan, sa mdartea umn emu nu Va fa, in ma un caz, un evenlment damn de inscras intr'o alts I7aada, sau in legendele popoarelor Cultura oecidentala sire asezat, asa dar, pe culmale realizarilor ea, inteleptua sa eroul, inteleptul luand, in perioada cresting, infatasarea sfantulin Dar, in ace ti oamem adteali, vom recunoeste un. element tragic, care face din viata o drama sl o continua infaptuire a mortal Sfantul paraseste v1* sa, antr'un fel, o ucide Eroul, razboinicul adevarat, ucide pentru ea sa fie ucis Occidentul e venerat, eel mai mult, pe aceia care au murat, fie prin eroasmul tor, fie prin,sfinema for Ermi sunt mortu nostm, told. marl' eroo. lumu au fost ucisa de dusmanai for Achalle, Hercule, Rolland, Napoleon Cea mai stralucitt dintre dint]. sunt martini, care srau sacra ficat vaata pentru traumfuil una adei Socrate este mare handea a baut cucuta, Iisus, fundca si-a dat viata pe truce Este o putere neobvnuita, o maj estate chiar, in gestul for Dar, nai recunoastem In aceste acte, un caracter tragic, si tipul de om, care a fost ndealni omenarn, a

190 ORIENT SI OCCIDENT 195 fast totdeauna, Inconjurat de' o fatalitate sangeroasa, a crescuit sub ample mortal A mura, rata devaza eroplui si a sfantului 0 astfe'l de preocupare constants, care face din moarte un ideal si din viata o povara, sau un factor in slujba mortal, este o devaatae psiluca, care a persecutat Occidentul, de la Greci. Incoace Greeia au avut ideea de perfectnme a wetia Dar, intr'o cultura Inca tanara, eel putan vorbind de faza greceasca pe care a contanuam noi, aceasta idea a fost, in mad explicabil, tamestecata cu elemente confute de moarte AStazi Inca, nu avern un lap de am, care sa-s1 ynphneasca natura lua, ci amen' care slavesc maartea for si a altora Guar filosofii nu isbutesc sä soape acestei obsesu sa Keyserlang va spun despre sfim ca sent preaferiartli acestei lumr, iar dupa sfant, in ordmea fericirn, va aseza pe erou 1) Sfuntat si eron sung, desigur, exemplare alese ale umamtatu Dar ei nu pot constutua idealul de viata, tipul de am realizabil sa admisabal pentru fiecare dun nos, pentru Ca ei au absesaunea mortal si nu a vietii. Sfantul ambaleaza viata lua, pentru alum unei ante wets, maartea si ceeace air putea sa a se intample,dincolo", is ingheata sufletul intro mare spaima El a ajuns la o lin4e relativa fedniaca s'a temut Eroul isi traeste viata in dispretul el, sa in slujba mortu Sasm lm ca nu pm/are acestaq se page gasi omul real, oraul Jiber, care ajunge lay plemtudinea vietu lin, fa\ra mci o ten ere, fara a Infringe name, naci lumea, mci pe sine, ci printr'o continua crestere Dupa cum o plants create, fara a zadarnici mmac din ceeace natura a pus 1) H xeyserimg L art de la, vtie, p 255

191 196 ANToN DUMITRIU in ea, castigand tot tunpud, trite ombianta uneora pa trivanca, fluid' o podooba a acestea ambiante, astfel realizarca unui am, perfectrunca ot. lereoefea lun, trebule sa file riaturala si in ant-name cu proplia sa funta n cu natura intireaga Idea ha de moarte nu poste apartane, decat prin dematae, otnului, mata, sa Imp linirea, aceste, vietu, este sarcima noastra Cu Italia, spunea Guglaemo Ferrero, este cluninuarea sentunentulm de teaang mull, care nu se teme, este um om puternic, st am vazut ca libertate, sting, putere, nu surd decal trey. nume entente ale unea, aceletasi entatati spiratul Cultura Occideritului va ampune, inte-un tartar apropnat, pe bma mare a stuntea, pe can e se desvolta taipul de am creator, constructorul propriel lvx funte, a prin aceasta al intregea omenari Astfel va Wide sa realazeze Occadentad, acel am ideal, pe care l-a cgutat umamtatea de totdeauna, si pe care I -a 'exprimat anutalat, de cele rnai =ate an Acesta va fa ornul Taber, care va cauta sa se aseze deasupr7; laptelor, deasupra adedor, deasupra oncarea. coattia Idei le, ca sa faptele, sunt valabile gtata Wen* cat slujesc via a, cat "functu_nea for Inlesneste o ampillficare o cre*tere a amului qa., a orneaurn Daca ele Irripledica mata, dad,' stint In sluiba anortn, atunci nu sunt deck o povara si o superstate Milloacele de a Inalta persoana umaina.' nu pot fa gasite, astfel, decal prantr'o dragoste de mata, de tot ceeace e viata, a a valuta contmua de a contribui la clesavarfxrea ea Cam, 4a cum spunea Spinoza' meclitatia omulm labor la 'mimic nu se refera mai putan d'ecat la moarte Homo / ber de nulla re minus quam de moite copatat, et ejvs sapzentia non?mortis, sed vitae meditatto est") 11 Ethzect, teoreme LXVIZ eertee a patra

192 ORIENT $1 OCCIDENT I97 In Conlestuntle sale, ST Augustan scne Nu stau, eu -,nsum], tot ceeace stint" Nec ego apse capita taunt, quod sum, BSI acest lucru este adevarat, cu atat maa mult, pentru, tat". oamenu Nu 5u'noastem, rezervorul nnens de energu, ascuns xn strafunduncle finite" notastre, s". care, explarat Si pus in valoare, ar putea sa ne schunbe falai facandu-ne dupg. chipul 4a. asemanarea Celui Perfect Omiut modem face unpresta unu]. copil-zeu, posesor al =or forge extraordinare, pe care le uttlizeaza numai in 3ooptua ridicule Acest decalaj, intre ce poate Sr ce face Lin mdavad, (este cauza tuturor dezastrelor, care s'au abgtut asupra hymn Trebue ca amid sä alba un, ideal pe roasura colosalei Jul puteri, Dar idealul de pang, ROUM, al m.ajontatu oamemlar, se reduce la deziderate meschme, la stupide qo, efentere realazara, care nu ridatog ou name funta umana" in mare ideal, &liar dac5, nu ar putea atins complet nicaodatt'a, este necesar (Ymul-ua Este, preferabill un pan cu o Hume granthoasa untu om incadrat in,tr'o realtate m'arunta 0 asemenea akuzie are urmsan mult mai miportarite Si concrete in viata noastra, decat au fapte$le 'mediate Mamie iluzu ale 'stone]. au transformat luiniea Dm nefericire, speraniele tomenam au fast ilugtrate, aproape totdeaunta, de idealura aluzoria 11. meschme, in acelasi tamp Ceeace a hpsit umaantattui a fast, nu adealurile, ci grandoarrea acestor ideal= Dealceea a oblinut nurnal rezultatte sgraice 'In fond, suntem atat cat vroaan sa fun, sau mai bane zis, cat ne Znichipuirn da suntean Incluptriti-vA un, Mort, spune Wa llam James, sa indata acest htcm este Maa mult cleat inaante de a fi imaging Dar not nu ne facem me" o imaginq a ceeace putem ft Deaceea vegeta'm ernbrionair pnzontten,at unen wet" incon-

193 198 ANTON DUMITRIU stiente Omutl vane In lame plan urnamtate traels-te prin ea., este o functie a ea,, si. insearnta in Rime atat cat inseamna functia lin. El are po,sibilitattea, prin hbertatea spiritului, care e puterea lm, sa -sa dobandleasca,un logy_ den ce in ce maa important in Univers, putand Sa-si construaasca o existents mutt maa =pa sa mai semm ficativa in nailocul natural Alaturi die fgptura saraca a oniulua fabricant homo fa,ber noa vedem statura colosala al altua om, a creator-win, care construe,ste SI creeazg Pran acesta se Intretane lumea, prin acesta ea e creatb." sa Dumnezeu insusi e qutat in opera lui Homo creator, lata adealul m'aret pe care poate sa sa.-1 dea Occidentul Dumnezeu a creiat lumea, tsar in omenire fie:mire om este chemat sa." se creeze singur, prin aceasta putere, pe care 1-a dat-o Dumnerzeu sau Nattura, si care este labertatea lua Bergson a vorbit despre o,evolutie creatoare", Mai curand se poate varbi despre o Ithettate creatoare Sernmficatia, exastentii unui can este amagmea opera]. crenate Draca aceasta areatie nu e libera, nu ine apartine, data ea este expresia unor constringera exteraoare sau a unei povera psabace mterioare, opei a noastrgs nu ne reflecteaz6 pe rrof insane Ornul 11- bet issa iconstrueste propria l,ux existenta, functia lua in Univers as spume destmul lui. Important nu este sa fii fiber, cz ca aceasta libertate sa fie creatoare, sa-ta des un lac si o functie in lume, sa-ti creeze un desttm, sa-ti atribue un Dal functional in intreg mecamsmul existentea Sa acest ideal nu poate fa intrevgzut cleat pe marale crulam, acolo uncle Omul se intalneste au. Creatorul Omul saga cgutat destanul Ira cer si in astre, dat tot atat de bine purtea s5.1 citeasea In, aclancul lua, funded destanull sau este ceeace Inseannelza el insusa in lume Este situatia paradoxala a 0=bn de a nu se vedlea dariect, ci i

194 ORIENT SI OCCIDENT 100 oglandirt, totdeauna in altceva Si oglinda, in care si-a eautat imagmea a fost c.eruirl lastelait Faptul aeesta are o explicatie, dalca ne amantim un gad al 1w Bergson Pentru a sonda misterul adancimior tretue, uneori, sa cruteaza Small amale, focul din centrul pamantului nu apare decat pe varfuritle vulcamlor" S'ar putea spune ca atat putem patrund in fundull, fiantei noastre, cat ne-au fost accesibile cultmle Si astfel, ne dalr' n searna, ca a sonda abasua existentei noastre si a avea vaziunea mrlot Inaltima este, unuil sir acelas lucru Deaceea sun tern in lume Nato.t cat insearuna idealul nostril

195 F XECUTIA infirm;ttia $ A R BUCURE$TI 1,4,3,aromilif

196 TABLA DE MATERII Prefga Pag 5 I Criza Occadentului 7 II Tragetha Lustorica a unei lurna 17 III Onentul merememt 37 IV Cultura a ciivilazatree 53 V Culturi eleate Sii culture heracleritce 69 VI Omul este masura aucrunlor 79 VII Eroarea ha Descartes 89 VIII Stnnta si Masa Le 101 IX 0 cultura de tap stbantific 121 X Senisul problemelor 133 XI Mesagiul Orientu 1u1 _ 143 XII Introversaune si extravermune XIII Instauratio Magna 179 XIV Labertatea Creatoare

197 - I ti Joi - - EDITURA SOC. DF, CULTURA NATIONAL LIBERALA

1)Il giorno, alle ore, in, presso. In ziua, la ora, in, pe langa

1)Il giorno, alle ore, in, presso. In ziua, la ora, in, pe langa Mod. PG 30/g 7/14 OGGETTO: Verbale di identificazione, di nomina del difensore ed elezione del domicilio, della persona sottoposta ad indagini ( ex art. 161 c.p.p. )---- / OBIECTUL: Proces verbal de identificare,

Dettagli

CHESTIONAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ

CHESTIONAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ Comune di Cervia Comune di Ravenna Comune di Russi CHESTIONAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ Pentru elevii nou-sosiţi Fonte: COSPE Firenze Ciao! Sei appena arrivato in questa scuola e forse anche nella nostra città.

Dettagli

RASSEGNA STAMPA / PRESS REVIEW PROGETTO / PROJECT LIFE- MED

RASSEGNA STAMPA / PRESS REVIEW PROGETTO / PROJECT LIFE- MED RASSEGNA STAMPA / PRESS REVIEW PROGETTO / PROJECT LIFE- MED A CURA DI UFFICIO STAMPA LEGAMBIENTE LOMBARDIA Mario.petitto@legambientelombardia.it QuiBrescia, 28 novembre 2014 http://www.quibrescia.it/cms/2014/11/28/brescia-nuova-vita-agli-apparatielettromedicali/

Dettagli

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Cardinelli Domenico & Vittorio via delle Rose, 18 Petrignano Perugia

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Cardinelli Domenico & Vittorio via delle Rose, 18 Petrignano Perugia - Adresa Cardinelli Domenico & Vittorio via delle Rose, 18 Petrignano 06125 Perugia Andreea Popescu Str. Reşiţa, nr. 4, bloc M6, sc. A, ap. 12. Turnu Măgurele Jud. Teleorman 06102. România. Formatul românesc

Dettagli

FLORENTA COMOARA RENASCENTISMULUI

FLORENTA COMOARA RENASCENTISMULUI Gorj, Tg-Jiu, Zona Garii, B-dul Republicii, Bl. 30, Parter; Cod 210152 Tel: 004-0253.22.74.35; 004-0253.22.43.20; 004-0353.40.13.12; 004-0353.40.13.13; 004-0723.38.73.73; 004-0745.30.44.77; Fax: 004-0253.22.74.36;

Dettagli

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Cardinelli Domenico & Vittorio via delle Rose, 18 Petrignano Perugia

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Cardinelli Domenico & Vittorio via delle Rose, 18 Petrignano Perugia - Adresa Andreea Popescu Str. Reşiţa, nr. 4, bloc M6, sc. A, ap. 12. Turnu Măgurele Jud. Teleorman 06102. România. Cardinelli Domenico & Vittorio via delle Rose, 18 Petrignano 06125 Perugia Formatul românesc

Dettagli

Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator: Nelu ZUGRAVU 5/1, 2010

Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator: Nelu ZUGRAVU 5/1, 2010 Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator: Nelu ZUGRAVU 5/1, 2010 Classica et Christiana Periodico del Centro di Studi Classici e Cristiani Fondatore: Nelu ZUGRAVU

Dettagli

bab.la Frasi: Corrispondenza Auguri Rumeno-Italiano

bab.la Frasi: Corrispondenza Auguri Rumeno-Italiano Auguri : Matrimonio Casă de piatră şi felicitări! Vă urez amândurora toată fericirea din lume! Congratulazioni. I nostri migliori auguri e tanta felicità. Felicitări şi cele mai calde urări de bine pentru

Dettagli

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 Test 2 Limbă şi comunicare Limba italiană Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ Numele şi

Dettagli

bab.la Frasi: Corrispondenza Auguri Italiano-Rumeno

bab.la Frasi: Corrispondenza Auguri Italiano-Rumeno Auguri : Matrimonio Congratulazioni. I nostri migliori auguri e tanta felicità. Casă de piatră şi felicitări! Vă urez amândurora toată fericirea din lume! La gioia di questo giorno vi accompagni per tutta

Dettagli

COMUNICAREA COMISIEI privind anumite aspecte legate de abordarea cazurilor de concurenţă apărute în urma expirării Tratatului CECO

COMUNICAREA COMISIEI privind anumite aspecte legate de abordarea cazurilor de concurenţă apărute în urma expirării Tratatului CECO COMUNICAREA COMISIEI privind anumite aspecte legate de abordarea cazurilor de concurenţă apărute în urma expirării Tratatului CECO 1. Introducere 1. În virtutea art. 97, Tratatul de instituire a Comunităţii

Dettagli

Dr. Angelo Ferrari Direttore del Centro di Referenza Nazionale per l Oncologia Veterinaria e Comparata (CEROVEC)

Dr. Angelo Ferrari Direttore del Centro di Referenza Nazionale per l Oncologia Veterinaria e Comparata (CEROVEC) Oncologia Comparata Oggi Dr. Angelo Ferrari Direttore del Centro di Referenza Nazionale per l Oncologia Veterinaria e Comparata (CEROVEC) Comune di Roma - Palazzo Senatorio 12 Giugno 2009 Oncologia Oggi:

Dettagli

LE COSTRUZIONI RELATIVE INFINITIVE IN ITALIANO E ROMENO

LE COSTRUZIONI RELATIVE INFINITIVE IN ITALIANO E ROMENO GRAMATICĂ LE COSTRUZIONI RELATIVE INFINITIVE IN ITALIANO E ROMENO SILVIA MADINCEA-PAŞCU 1. La costruzione relativa infinitiva in romeno La struttura sintattica formata dai verbi a avea o a fi, un pronome

Dettagli

ITALIA CORTINA D AMPEZZO

ITALIA CORTINA D AMPEZZO ITALIA 2016 2017 CORTINA D AMPEZZO LISTA HOTELURI: (CTRL + Click in lista de mai jos, pentru a accesa direct hotelul dorit) CORTINA D AMPEZZO... 2 HOTEL LAJADIRA 4* - CORTINA D AMPEZZO... 3 HOTEL MENARDI

Dettagli

CONTRATTO TRA PARTNER DI CANALE INDIRETTO - v. EM EA. 2 5. 0 4. 0 7 Pe r r e g i s t r a r s i c o m e Pa r t n e r d i Ca n a l e In d i r e t t o ( In d i r e c t Ch a n n e l Pa r t n e r ) d i Ci s

Dettagli

- Aparataj ultra terminal: - Aparatura modulara de comanda si protectie: - Cabluri,conductori: - Surse de iluminat: - Corpuri de iluminat: - Conectica

- Aparataj ultra terminal: - Aparatura modulara de comanda si protectie: - Cabluri,conductori: - Surse de iluminat: - Corpuri de iluminat: - Conectica Suntem prezenti pe piata de materiale electrice din Romania din anul 2003. Din dorinta de a oferi clientilor nostri solutii complete, de la inceput am incercat sa acoperim intreaga gama de produse devenind

Dettagli

felix qui quod amat defendere fortiter audet n fericit este cel care cuteaz` s` apere cu putere ceea ce iube[te

felix qui quod amat defendere fortiter audet n fericit este cel care cuteaz` s` apere cu putere ceea ce iube[te felix qui quod amat defendere fortiter audet n fericit este cel care cuteaz` s` apere cu putere ceea ce iube[te NR. 39-40 n SERIE NOU~ n DECEMBRIE 2012 FEBRUARIE 2013 FONDAT~ N 2007 n ISSN 1843-2085 n

Dettagli

Revist lunar de cultur cre tin. vestitorul. Editat de Episcopia Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Oradea. pf lucian muresan, - cardinal

Revist lunar de cultur cre tin. vestitorul. Editat de Episcopia Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Oradea. pf lucian muresan, - cardinal Revist lunar de cultur cre tin vestitorul Editat de Episcopia Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Oradea Oradea, 27 februarie Seria I, Anul XX, Nr. 8 (220), 2012 pf lucian muresan, - cardinal Foto: Curia

Dettagli

U n po z z o art e s i a n o (fora g e) per l ap p r o v v i g i o n a m e n t o di ac q u a pot a b i l e.

U n po z z o art e s i a n o (fora g e) per l ap p r o v v i g i o n a m e n t o di ac q u a pot a b i l e. In m o l ti pa e s i po c o svil u p p a t i, co m p r e s o il M al i, un a dell a pri n c i p a l i ca u s e di da n n o alla sal u t e e, in ulti m a ista n z a, di m o r t e, risi e d e nell a qu al

Dettagli

CĂTRE PĂRINŢII AI GENITORI. Come funziona la scuola secondaria di primo grado in Italia. Cum funcţionează şcoala secundară de gradul 1 în Italia

CĂTRE PĂRINŢII AI GENITORI. Come funziona la scuola secondaria di primo grado in Italia. Cum funcţionează şcoala secundară de gradul 1 în Italia AI GENITORI CĂTRE PĂRINŢII Come funziona la scuola secondaria di primo grado in Italia Cum funcţionează şcoala secundară de gradul 1 în Italia Italiano/rumeno Italiană/romană 11 prime informazioni per

Dettagli

Archetipo versus anarchetipo *

Archetipo versus anarchetipo * LEA - Lingue e letterature d Oriente e d Occidente, vol. 1, n. 1 (2012), pp. 199-225 http://www.fupress.com/bsfm-lea Archetipo versus anarchetipo * Corin Braga Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca ()

Dettagli

Vincenzo Giustiniani, Discorso sopra la pittura [c ]

Vincenzo Giustiniani, Discorso sopra la pittura [c ] Vincenzo Giustiniani, Discorso sopra la pittura [c. 1620-30] "Al Signor Teodoro Amideni", publicat sub titlul Discorso sopra la pittura în Vincenzo Giustiniani, Discorsi sulle arti e sui mestieri, Anna

Dettagli

AI RAGAZZI E AI GENITORI STRANIERI COPIILOR SI PARINTILOR STRAINI. Testo in lingua rumena

AI RAGAZZI E AI GENITORI STRANIERI COPIILOR SI PARINTILOR STRAINI. Testo in lingua rumena AI RAGAZZI E AI GENITORI STRANIERI COPIILOR SI PARINTILOR STRAINI Testo in lingua rumena Come funziona la scuola superiore in Italia Prime informazioni per l accoglienza Cum functioneaza scoala superioara

Dettagli

Paracas Escursione marina alle isole Ballestas per osservare pinguini di Humboldt, lupi ed uccelli marini.

Paracas Escursione marina alle isole Ballestas per osservare pinguini di Humboldt, lupi ed uccelli marini. Pe 03 Iulie 2015, din Aeroportul Milano Linate, va incepe calatoria noastra.plecand din Lima, capitala coloniala in care traditia si modernismul se impletesc armonios, calatoria ne va conduce catre civilizatiile

Dettagli

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA. Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum. Profesor Romano PRODI

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA. Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum. Profesor Romano PRODI UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum Profesor Romano PRODI Timișoara 27 aprilie 2015 2 P a g e Cuvânt la deschiderea ceremoniei de acordare a titlului de Doctor

Dettagli

Gaetano Donizetti. Lucia di Lammermoor OPERA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ IAȘI

Gaetano Donizetti. Lucia di Lammermoor OPERA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ IAȘI Gaetano Donizetti Lucia di Lammermoor OPERA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ IAȘI PREAMBUL Avanpremiera Nebuniei Stagiunea 2014-2015 a Operei Na!ionale Iași a început cu Lucia di Lammermoor, de Gaetano Donizetti. Un titlu

Dettagli

ESSICCATOI / Uscatoar e

ESSICCATOI / Uscatoar e ESSICCATOI / Uscatoar e Ieri e Oggi / Ieri si Azi Siamo nati come Officine Minute nel 1952 occupandoci prevalentemente della costruzione e del montaggio di bruciatori per uso civile. Dopo aver diversificato

Dettagli

AUGUSTIN BUNEA DIN ISTORIA ROMÂNILOR

AUGUSTIN BUNEA DIN ISTORIA ROMÂNILOR AUGUSTIN BUNEA DIN ISTORIA ROMÂNILOR EPISCOPUL IOAN INOCEN IU KLEIN (1728 1751) Augustin Bunea Editura NAPOCA STAR Pia a Mihai Viteazul nr. 34/35, ap. 19 e mail: contact@napocastar.ro www.napocastar.ro

Dettagli

niccolo machiavelli principele ESEU TRADUCERE TABEL CRONOLOGIC, NOTE ŞI POSTFAŢA DE NICOLAE LUCA PREFAŢĂ DE GH. LENCAN STOICA

niccolo machiavelli principele ESEU TRADUCERE TABEL CRONOLOGIC, NOTE ŞI POSTFAŢA DE NICOLAE LUCA PREFAŢĂ DE GH. LENCAN STOICA Coperta de DUMITRU VERDEŞ Ilustraţie: Stema Florenţei în sec. XV Traducerea a fost făcută după volumul Niccolo Machiavelli OPERE v. 1, ti Principe Feltrinelli Editore, Milano, 1960 niccolo machiavelli

Dettagli

«Non dire che la mia casa è sola»: versi di Claudio Damiani in edizione bilingue

«Non dire che la mia casa è sola»: versi di Claudio Damiani in edizione bilingue «Non dire che la mia casa è sola»: versi di Claudio Damiani in edizione bilingue CONTINUA Da La miniera, 1997 Mentre i ragazzi fanno il tema e le loro teste sono chine sul foglio la stanza della classe

Dettagli

B A N D O D I G A R A D A P P A L T O D I L A V O R I

B A N D O D I G A R A D A P P A L T O D I L A V O R I B A N D O D I G A R A D A P P A L T O D I L A V O R I S E Z I O N E I ) : A M M I N I ST R A Z I O N E A G G I U D I C A T R I C E I. 1 ) D e n o m i n a z i o ne, i n d ir i z z i e p u n t i d i c o

Dettagli

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 Test 1 Limbă şi comunicare - Limba italiană Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ. Numele

Dettagli

CONOSCERE PER SCEGLIERE quando avere un figlio

CONOSCERE PER SCEGLIERE quando avere un figlio CONOSCERE PER SCEGLIERE quando avere un figlio italiano Cunoaste ca sa alegi atunci când aveţi un copil romeno 1. NON SEI SOLA Tra i servizi sanitari a tua disposizione c è il consultorio (a cui puoi accedere

Dettagli

FAVOLE, FIABE, POESIE DEI NOSTRI PAESI D ORIGINE. A cura della classe Prima I

FAVOLE, FIABE, POESIE DEI NOSTRI PAESI D ORIGINE. A cura della classe Prima I FAVOLE, FIABE, POESIE DEI NOSTRI PAESI D ORIGINE A cura della classe Prima I DICK (Campania) Tengo, nu cane ch è fenomenale, se chiama dick, o voglio bbene assaie. Si perdere l avesse? Nun sia maie! Per

Dettagli

L IMPEGNO DELLA POLITICA, LE REGOLE DELLA COMUNICAZIONE

L IMPEGNO DELLA POLITICA, LE REGOLE DELLA COMUNICAZIONE L IMPEGNO DELLA POLITICA, LE REGOLE DELLA COMUNICAZIONE VORREI DIRE CHIARO E TONDO CHE UN PUBBLICITARIO NON HA IL POTERE DI TRASFORMARE ALCUNCHÈ. I NOSTRI AMICI CI CHIAMANO CREATORI, I NOSTRI NEMICI MISTIFICATORI.

Dettagli

EMIL DUMEA CATOLICISMUL ÎN MOLDOVA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA

EMIL DUMEA CATOLICISMUL ÎN MOLDOVA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA EMIL DUMEA CATOLICISMUL ÎN MOLDOVA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA Sapientia Iaşi 2003 Imprimatur Petru GHERGHEL Episcop de Iaşi 25.07.2003 Descrierea CIP a Bibliotecii NaÛionale a României DUMEA, EMIL Catolicii

Dettagli

Messe de Requiem. (Op. 48, 1900 ed.)

Messe de Requiem. (Op. 48, 1900 ed.) 1 3Gabriel Faur (1845 C 1924) Messe de Requiem (Op. 48, 1900 ed.) Choral core Contents: I. Intro 0 7t et Kyrie (Introitus et Kyrie) II. Offertoire (Offertorium) p. 1 5 p. 6 11 III.anctus p. 12 14 V. gnus

Dettagli

Live Literature octombrie 2014 (Anul VI) Nr. 10 (68) - 46 pagini ISSN

Live Literature octombrie 2014 (Anul VI) Nr. 10 (68) - 46 pagini ISSN BOEM@ Live Literature octombrie 2014 (Anul VI) Nr. 10 (68) - 46 pagini ISSN 2066-0154 Apare sub egida ASPRA Asociaţia Scriitorilor pentru Promovarea Realizărilor Artistice Editor: S.C. InfoRapArt Galaţi

Dettagli

LA COSTRUZIONE ITALIANA FARE CON L INFINITO E LE MODALITÀ DELLA SUA TRADUZIONE IN ROMENO

LA COSTRUZIONE ITALIANA FARE CON L INFINITO E LE MODALITÀ DELLA SUA TRADUZIONE IN ROMENO LA COSTRUZIONE ITALIANA FARE CON L INFINITO E LE MODALITÀ DELLA SUA TRADUZIONE IN ROMENO Elena PÎRVU 1. Ho intitolato il mio lavoro la costruzione italiana fare con l infinito e le modalità della sua traduzione

Dettagli

www.ipospadia.it Dott:Giacinto Marrocco

www.ipospadia.it Dott:Giacinto Marrocco www.ipospadia.it Dott:Giacinto Marrocco Le Malformazioni dei Genitali nell'infanzia Un sito dedicato ai pediatri ed ai genitori di bambini con patologie acquisite o congenite degli organi genitali EPISPADIA

Dettagli

T R I BU N A L E D I T R E V IS O A Z I E N D A LE. Pr e me s so

T R I BU N A L E D I T R E V IS O A Z I E N D A LE. Pr e me s so 1 T R I BU N A L E D I T R E V IS O BA N D O P E R L A C E S S IO N E C O M P E TI TI V A D EL C O M P E N D I O A Z I E N D A LE D E L C O N C O R D A T O PR EV E N T I V O F 5 Sr l i n l i q u i da z

Dettagli

coordonatori Interferenţe culturale în Sibiul secolelor XVIII-XX

coordonatori Interferenţe culturale în Sibiul secolelor XVIII-XX Ioan Popa coordonatori Mihaela Grancea Interferenţe culturale în Sibiul secolelor XVIII-XX Astra Museum Sibiu 2014 Volum publicat în cadrul proiectului Interferenţe culturale în Sibiul secolelor XVIII-XX,

Dettagli

ÎNFIINŢAREA ŞI EVOLUŢIA EPISCOPIEI CATOLICE DE BACĂU

ÎNFIINŢAREA ŞI EVOLUŢIA EPISCOPIEI CATOLICE DE BACĂU ANTON COŞA ÎNFIINŢAREA ŞI EVOLUŢIA EPISCOPIEI CATOLICE DE BACĂU Încercăm în paginile următoare să materializăm o mai veche intenţie a noastră 1 de a curăţa de iedera uitării 2 mormântul Episcopiei Catolice

Dettagli

Răspunderea penală obiectivă în dreptul penal italian

Răspunderea penală obiectivă în dreptul penal italian Răspunderea penală obiectivă în dreptul penal italian Lector univ. drd. Laura Maria Stănilă Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative Universitatea de Vest din Timişoara, Abstract: This article is

Dettagli

THE TEXT OF ANTIQUITY IN A POSTMODERN RE-READING, AS OPPOSITION AND BALANCE BETWEEN CENTER AND PERIPHERY

THE TEXT OF ANTIQUITY IN A POSTMODERN RE-READING, AS OPPOSITION AND BALANCE BETWEEN CENTER AND PERIPHERY THE TEXT OF ANTIQUITY IN A POSTMODERN RE-READING, AS OPPOSITION AND BALANCE BETWEEN CENTER AND PERIPHERY Răzvan Staicu razvanstaicu24@yahoo.com Abstract: In this article, we propose to analyse a work -

Dettagli

L UMANESIMO LATINO NELLA REPUBBLICA MOLDOVA: aspetti filosofici, letterari e linguistici

L UMANESIMO LATINO NELLA REPUBBLICA MOLDOVA: aspetti filosofici, letterari e linguistici L UMANESIMO LATINO NELLA REPUBBLICA MOLDOVA: aspetti filosofici, letterari e linguistici FONDAZIONE CASSAMARCA Convegno Internazionale L UMANESIMO LATINO NELLA REPUBBLICA MOLDOVA: aspetti filosofici, letterari

Dettagli

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CAROL DAVILA BUCURESTI TEZA DE DOCTORAT

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CAROL DAVILA BUCURESTI TEZA DE DOCTORAT UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CAROL DAVILA BUCURESTI TEZA DE DOCTORAT EVALUAREA DEBITULUI CARDIAC PRIN ECOCARDIOGRAFIE DOPPLER LA PACIENTII CU INSUFICIENTA CARDIACA COORDONATOR STIINTIFIC: PROF.

Dettagli

Bd. Alex Obregia 10-14, bl ; ap 56, sect 4, Bucuresti; tel/: fax: ; M : mail:

Bd. Alex Obregia 10-14, bl ; ap 56, sect 4, Bucuresti; tel/: fax: ; M : mail: Nordul Italiei La Grande Bellezza Splendorile Lombardiei : Milano, Monza,Verona, lacurile Maggiore, Como si Garda Transport Avion ALITALIA 8 zile de la 559 Euro Lacurile si muntii idilici din Lombardia

Dettagli

Arhivele Nationale ale Romanie

Arhivele Nationale ale Romanie Giovanni Giacomo Caroldo ISTORII VENEŢIENE Vol. I De la originile Cetăţii la moartea dogelui Giacopo Tiepolo (1249) ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Giovanni Giacomo Caroldo ISTORII VENEŢIENE Vol. I: De

Dettagli

PHILOLOGICA BANATICA

PHILOLOGICA BANATICA SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA FILIALA TIMIŞOARA PHILOLOGICA BANATICA Vol. II Italienistică Timişoara, 2008 1 Coordonatori: Prof. univ. dr. VASILE D. ŢÂRA Prof. univ. dr. ILEANA OANCEA Prof.

Dettagli

Business Lettera. Lettera - Indirizzo

Business Lettera. Lettera - Indirizzo - Indirizzo Mr. J. Rhodes Rhodes & Rhodes Corp. 212 Silverback Drive California Springs CA 92926. Formato indirizzo americano: e abbreviazione dello stato Mr. Adam Smith Smith's Plastics 8 Crossfield Road

Dettagli

felix qui quod amat defendere fortiter audet n fericit este cel care cuteaz` s` apere cu putere ceea ce iube[te

felix qui quod amat defendere fortiter audet n fericit este cel care cuteaz` s` apere cu putere ceea ce iube[te felix qui quod amat defendere fortiter audet n fericit este cel care cuteaz` s` apere cu putere ceea ce iube[te NR. 43-44 SERIE NOUĂ IUNIE AUGUST 2013 FONDATĂ ÎN 2007 ISSN 1843-2085 REVISTĂ EDITATĂ DE

Dettagli

GUIDA PER L UTENTE ALLA CARTA PREPAGATA GHID DE UTILIZATOR PREPAID - PREPAID USER GUIDE

GUIDA PER L UTENTE ALLA CARTA PREPAGATA GHID DE UTILIZATOR PREPAID - PREPAID USER GUIDE GUIDA PER L UTENTE ALLA CARTA PREPAGATA GHID DE UTILIZATOR PREPAID - PREPAID USER GUIDE Benvenuto - Bine ai venit - Welcome Indice - IT 1. I vantaggi...3 2. Iniziamo...3 3. Per navigare...3 4. Consultare

Dettagli

Guida dell Utente alla carta prepagata

Guida dell Utente alla carta prepagata Guida dell Utente alla carta prepagata 1 Benvenuto in DIGI Mobil! Con DIGI Mobil puoi comunicare più facilmente, in modo conveniente, eliminando le distanze, sarai sempre in contatto con la famiglia e

Dettagli

Università degli Studi di Napoli Federico II. Biblioteca di Area Scienze Politiche

Università degli Studi di Napoli Federico II. Biblioteca di Area Scienze Politiche Università degli Studi di Napoli Federico II Biblioteca di Area Scienze Politiche Università degli Studi di Napoli Federico II Biblioteca di Area Scienze Politiche c uriosando in Bibl i oteca Spunti tematici

Dettagli

BIBLIOTECA ITALIANA. Publicată sub patronajul INSTITUTULUI ITALIAN PENTRU STUDII FILOZOFICE. Colecţie bilingvă coordonată de

BIBLIOTECA ITALIANA. Publicată sub patronajul INSTITUTULUI ITALIAN PENTRU STUDII FILOZOFICE. Colecţie bilingvă coordonată de BIBLIOTECA ITALIANA Publicată sub patronajul INSTITUTULUI ITALIAN PENTRU STUDII FILOZOFICE SMARANDA BRATU ELIAN Colecţie bilingvă coordonată de NUCCIO ORDINE CARLO GOLDONI TEATRO III LA TRILOGIA DELLA

Dettagli

VDS-EX4 VDS-EX8 KIT ESPANSIONE PERIFERICA VDS. Istruzioni INSTALLAZIONE. Ma nua le n 17540 Rev. -

VDS-EX4 VDS-EX8 KIT ESPANSIONE PERIFERICA VDS. Istruzioni INSTALLAZIONE. Ma nua le n 17540 Rev. - KIT ESPANSIONE PERIFERICA VDS VDS-EX4 VDS-EX8 Istruzioni INSTALLAZIONE Ma nua le n 17540 Rev. - Le informazioni presenti in questo manuale sostituiscono quanto in precedenza pubblicato. Sicep si riserva

Dettagli

Dragi profesori, elevi și colegi, Filmele de proiect. Ghid educativ. Keeper. Keep Rollin

Dragi profesori, elevi și colegi, Filmele de proiect. Ghid educativ. Keeper. Keep Rollin Contents Publicație co-finațată de Elveția prin intermediul Contribuției Elvțiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Pentru mai multe detalii despre Programul de Cooperare Elvețiano-român vizitați următoarele

Dettagli

NR. 51-52 SERIE NOUĂ IULIE SEPTEMBRIE 2014

NR. 51-52 SERIE NOUĂ IULIE SEPTEMBRIE 2014 felix qui quod amat defendere fortiter audet fericit este cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește NR. 51-52 SERIE NOUĂ IULIE SEPTEMBRIE 2014 FONDATĂ ÎN 2007 ISSN 1843-2085 REVISTĂ EDITATĂ DE

Dettagli

e CARTA DEI SERVIZI An n o d i r i f e r i m e n t o 2 0 0 7 P A R T E P R I M A P R I N C I P I F O N D A M E N T A L I 1. 1 P R E M E S S A P a n s e r v i c e s. a. s. d i F. C u s e o & C. ( d i s

Dettagli

NR. 47-48 SERIE NOUĂ IANUARIE MARTIE 2014

NR. 47-48 SERIE NOUĂ IANUARIE MARTIE 2014 felix qui quod amat defendere fortiter audet fericit este cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește NR. 47-48 SERIE NOUĂ IANUARIE MARTIE 2014 FONDATĂ ÎN 2007 ISSN 1843-2085 REVISTĂ EDITATĂ DE

Dettagli

SCHEMA DI CONTRATTO PER L AFFITTO DI UN AZIENDA DI RISTORAZIONE IN LOCALITÀ COL DE MICH, COMUNE DI SOVRAMONTE

SCHEMA DI CONTRATTO PER L AFFITTO DI UN AZIENDA DI RISTORAZIONE IN LOCALITÀ COL DE MICH, COMUNE DI SOVRAMONTE SCHEMA DI CONTRATTO PER L AFFITTO DI UN AZIENDA DI RISTORAZIONE IN LOCALITÀ COL DE MICH, COMUNE DI SOVRAMONTE Art. 1 Oggetto 1. L Ente parco nazionale Dolomiti Bellunesi (di seguito, locatore), come rappresentato,

Dettagli

SERVIZIO SANITARI O REGI ONE SARDE GN A -A.S.L. N 5 ORISTAN O. L an n o d u e m i l a u n d i c i a d d ì d e l m e s e di M a g g i o TR A

SERVIZIO SANITARI O REGI ONE SARDE GN A -A.S.L. N 5 ORISTAN O. L an n o d u e m i l a u n d i c i a d d ì d e l m e s e di M a g g i o TR A Alle g a t o (A) all a Deli b e r a z i o n e Dir e t t o r e G e n e r a l e n 144 d el 23/ 0 5/ 2 0 11 Co m p o s t o d a n 6 p a g i n e SERVIZIO SANITARI O REGI ONE SARDE GN A -A.S.L. N 5 ORISTAN O

Dettagli

NECULAI IORGA AMINTIRI DIN ITALIA GIOSUE CARDUCCI BUCURESTI EDITURA. t8, STR ADA SELA fa, i Precul 1 leis.

NECULAI IORGA AMINTIRI DIN ITALIA GIOSUE CARDUCCI BUCURESTI EDITURA. t8, STR ADA SELA fa, i Precul 1 leis. NECULAI IORGA AMINTIRI DIN ITALIA GIOSUE CARDUCCI EDITURA, BUCURESTI -4 LABAARIII H. STEINBERG t8, STR ADA SELA fa, i8 1 8 9 5. Precul 1 leis. N ECULAI IOR GA AMINTIRI DIN ITALIA GIOSUE CARDUCCI BUCURESTI

Dettagli

P a r m a e P i a c e n z a

P a r m a e P i a c e n z a F o n d i t o r e E p o c a S e d e f o n d e r i a N o t e A l e s s i B IB L IO G R A F IA : S c a r a b e l l i Z u n t i ; E n r i c o D a l l ' O l i o. La campana grossa della torre della piazza,

Dettagli

IL PARLAMENTO EUROPEO E IL CONSIGLIO PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

IL PARLAMENTO EUROPEO E IL CONSIGLIO PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, Regolamento (CE) n. 561/2006 del Parlamento Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al europeo e del Consiglio Consiliului del 15 marzo 2006 din 15 martie 2006 relativo all'armonizzazione

Dettagli

NR SERIE NOUĂ IANUARIE MARTIE 2015

NR SERIE NOUĂ IANUARIE MARTIE 2015 felix qui quod amat defendere fortiter audet fericit este cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește NR. 55-56 SERIE NOUĂ IANUARIE MARTIE 2015 FONDATĂ ÎN 2007 ISSN 1843-2085 REVISTĂ EDITATĂ DE

Dettagli

NELLA CITTÀ METROPOLITANA DI BOLOGNA, IL SERVIZIO SANITARIO TI INVITA GRATUITAMENTE AD EFFETTUARE ESAMI DI PREVENZIONE DEI TUMORI

NELLA CITTÀ METROPOLITANA DI BOLOGNA, IL SERVIZIO SANITARIO TI INVITA GRATUITAMENTE AD EFFETTUARE ESAMI DI PREVENZIONE DEI TUMORI NELLA CITTÀ METROPOLITANA DI BOLOGNA, IL SERVIZIO SANITARIO TI INVITA GRATUITAMENTE AD EFFETTUARE ESAMI DI PREVENZIONE DEI TUMORI NON DIMENTICARE CHE PRENDI TU L INIZIATIVA PER UNA PREVENZIONE EFFICACE

Dettagli

Luigino, Beatrice e Olivo Faggion. Luigino, Beatrice and Olivo Faggion. Luigino, Beatrice şi Olivo Faggion.

Luigino, Beatrice e Olivo Faggion. Luigino, Beatrice and Olivo Faggion. Luigino, Beatrice şi Olivo Faggion. Un hotel di lusso, un ristorante raffinato, un caffè elegante, una casa di prestigio sono gli ambienti a cui pensiamo quando creiamo le nostre sedie. Un architetto che ha trovato ciò che cerca, un cliente

Dettagli

AI RAGAZZI E AI GENITORI STRANIERI

AI RAGAZZI E AI GENITORI STRANIERI AI RAGAZZI E AI GENITORI STRANIERI CĂTRE TINERII ŞI PĂRINŢII LOR STRĂINI ITALIANO/ROMENO ITALIANA/ROMANA Come funziona l istruzione superiore in Italia. Prime informazioni per l accoglienza Cum este învăţământul

Dettagli

Căsătoriile mixte în legislaţia Bisericii Catolice: aspecte istorico-juridice

Căsătoriile mixte în legislaţia Bisericii Catolice: aspecte istorico-juridice Studia Theologica IV, 4/2006, 465 483 Căsătoriile mixte în legislaţia Bisericii Catolice: aspecte istorico-juridice Pr. conf. univ. dr. Maximilian Pal, OFMConv. Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan

Dettagli

Programma di Filosofia della classe 4 A a.s. 2012/13

Programma di Filosofia della classe 4 A a.s. 2012/13 Liceo Scientifico di Stato G. BATTAGLINI 74100 TARANTO C.so Umberto I,106 Programma di Filosofia della classe 4 A a.s. 2012/13 Testo in adozione: Abbagnano Fornero La ricerca del pensiero, 2B, Paravia

Dettagli

Geo Vasile: «Iperione. Poesie scelte». Omaggio a Mihai Eminescu

Geo Vasile: «Iperione. Poesie scelte». Omaggio a Mihai Eminescu Geo Vasile: «Iperione. Poesie scelte». Omaggio a Mihai Eminescu Per il 161 anniversario della nascita di Mihai Eminescu, presentiamo in edizione bilingue alcune liriche del poeta nazionale romeno tradotte

Dettagli

SICILIA - TĂRÂMUL MITURILOR

SICILIA - TĂRÂMUL MITURILOR SICILIA - TĂRÂMUL MITURILOR SICILIA este pamantul ales de zei pentru depanarea povestilor de dragoste si ura, pasiune si razbunare, furie si compasiune! SICILIA este un taram aparte, o insula separata

Dettagli

infoturism.ro Venetia - Ghid de calatorie Cum ajungi

infoturism.ro Venetia - Ghid de calatorie Cum ajungi Venetia - Ghid de calatorie Cum ajungi Va puteti imagina un oras european in care masinile nu exista? Un oras care sa fie in acelasi timp modern si agitat, dar si romantic si linistit? Unde felurile de

Dettagli

Carta valorilor cetăţeniei şi integrării

Carta valorilor cetăţeniei şi integrării Carta valorilor cetăţeniei şi integrării Ediţie multilingvă ingrijită de Studio immigrazione sas Distribuită de ImmigrazioneOggi/videoweb în Mai 2007 1 PREZENTARE Carta valorilor cetăţeniei şi integrării

Dettagli

ALLEGATO TECNICO PER L USO DEL PROGRAMMA RICHIESTA DATI ALUNNI DISABILI

ALLEGATO TECNICO PER L USO DEL PROGRAMMA RICHIESTA DATI ALUNNI DISABILI 1 ALLEGATO TECNICO PER L USO DEL PROGRAMMA RICHIESTA DATI ALUNNI DISABILI Il pr e s e n t e do c u m e n t o for ni s c e le info r m a z i o n i ne c e s s a r i e ed es s e n z i a l i a su p p o r t

Dettagli

NR. 57-58 SERIE NOUĂ APRILIE IUNIE 2015. felix qui quod amat defendere fortiter audet fericit este cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește

NR. 57-58 SERIE NOUĂ APRILIE IUNIE 2015. felix qui quod amat defendere fortiter audet fericit este cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește felix qui quod amat defendere fortiter audet fericit este cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește NR. 57-58 SERIE NOUĂ APRILIE IUNIE 2015 FONDATĂ ÎN 2007 ISSN 1843-2085 REVISTĂ EDITATĂ DE ASOCIAȚIA

Dettagli

LIBRO DI TESTO UTILIZZATO: ABBAGNANO FORNERO LA RICERCA DEL PENSIERO ED. PARAVIA VOL. 1 A

LIBRO DI TESTO UTILIZZATO: ABBAGNANO FORNERO LA RICERCA DEL PENSIERO ED. PARAVIA VOL. 1 A PROGRAMMA DI FILOSOFIA DELLA CLASSE 3^ C - SCIENTIFICO LIBRO DI TESTO UTILIZZATO: ABBAGNANO FORNERO LA RICERCA DEL PENSIERO ED. PARAVIA VOL. 1 A Dal vol. 1 A: Unità 1 L indagine sulla natura: il pensiero

Dettagli

ANALISI DELL INFINITO COMPLEMENTO OGGETTO DIRETTO E COMPLEMENTO PREPOSIZIONALE IN ITALIANO E ROMENO

ANALISI DELL INFINITO COMPLEMENTO OGGETTO DIRETTO E COMPLEMENTO PREPOSIZIONALE IN ITALIANO E ROMENO ANALISI DELL INFINITO COMPLEMENTO OGGETTO DIRETTO E COMPLEMENTO PREPOSIZIONALE IN ITALIANO E ROMENO Silvia PAŞCU Universitatea Tibiscus, Timişoara Tanto in italiano, quanto in romeno, l infinito presenta

Dettagli

TURISM ÎN MUNTENEGRU

TURISM ÎN MUNTENEGRU TURISM ÎN MUNTENEGRU Traducerea din limba sârbă s-a făcut după textele existente la 31 mai 2003 în siteul www.visit-montenegro.com al Organizaţiei Turistice a Muntenegrului (Turistička organizacija Crne

Dettagli

Sa facem... asociatie. Informatii de baza pentru constituirea, functionarea si finantarea asociatiilor. Indrumator sintetic.

Sa facem... asociatie. Informatii de baza pentru constituirea, functionarea si finantarea asociatiilor. Indrumator sintetic. Provincia di Prato Indrumator sintetic Sa facem... asociatie Informatii de baza pentru constituirea, functionarea si finantarea asociatiilor Asociatia INTESA Prato, Noiembrie 2009 Imaginile de la paginile

Dettagli

Il fondamento del programma quadro di formazione è la tipologia di training prestabilita in Germania per gli esperti in meccatronica.

Il fondamento del programma quadro di formazione è la tipologia di training prestabilita in Germania per gli esperti in meccatronica. Introduzione ai contenuti del modulo Questo modulo fa parte del progetto formativo di base per la formazione in lingua tedesca e rumena per la formazione di tecnici meccatronici in Germania e in Romania.

Dettagli

Notiziario dell Associazione Moldbrixia Numero 12-2015

Notiziario dell Associazione Moldbrixia Numero 12-2015 Notiziario dell Associazione Moldbrixia Numero 12-2015 Nu din obiceiul oamenilor, în noaptea Învierii se sună clopotele bisericilor în tot Universul! Nu din obiceiul oamenilor, se luminează noaptea Învierii

Dettagli

Elettronica II Legame covalente e bande di energia nei solidi p. 2

Elettronica II Legame covalente e bande di energia nei solidi p. 2 Elettronica II Legame covalente e bande di energia nei solidi Valentino Liberali Dipartimento di Tecnologie dell Informaione Università di Milano, 26013 Crema e-mail: liberali@dti.unimi.it http://www.dti.unimi.it/

Dettagli

Università degli studi di Napoli L'Orientale Elenco Corsi di Studio

Università degli studi di Napoli L'Orientale Elenco Corsi di Studio pag. 1/8 1 FS 4134 2 F 4125 3 4124 4 M 4131 5 A 4130 6 4128 7 4129 8 SC 4127 9 BA 12058 10 F 10834 11 FC 12060 12 E 10833 13 CC 12057 14 A 10838 15 R 10835 16 P 10837 17 SM 10836 del Denominazione del

Dettagli

Diario di bordo della Squadriglia

Diario di bordo della Squadriglia Diario di bordo della Squadriglia Specialità Gruppo Agesci Marche Questo sarà il diario di bordo della vostra avve tu a Sarete voi a riempire queste pagine bianche di relazioni, disegni, fotografie che

Dettagli

Esperto prof. C. Formica

Esperto prof. C. Formica Esperto prof. C. Formica Immagini e testi tratti dai website di: genome.wellcome.ac.uk, dnaftb.org, unipv.it, unimi.it, wikipedia.it, unibs.it, unina.it, uniroma.it, nih.gov, zanichelli.it, sciencemag.org,

Dettagli

ONCIOIU IONICA LOGISTICA DISTRIBUŢIEI MĂRFURILOR

ONCIOIU IONICA LOGISTICA DISTRIBUŢIEI MĂRFURILOR ONCIOIU IONICA LOGISTICA DISTRIBUŢIEI MĂRFURILOR - 1 - CUVÂNT - ÎNAINTE Pe parcursul ultimei jumătăţi a anilor 80, logistica s-a bucurat de o mai mare atenţie, fapt demonstrat de apariţia departamentelor

Dettagli

Gruppo di lavoro per i B.E.S. D.D. 3 Circolo Sanremo. Autore: Marino Isabella P roposta di lavoro per le attività nei laboratori di recupero

Gruppo di lavoro per i B.E.S. D.D. 3 Circolo Sanremo. Autore: Marino Isabella P roposta di lavoro per le attività nei laboratori di recupero Competenza/e da sviluppare GIOCO: SCARABEO CON SILLABE OCCORRENTE: MATERIALE ALLEGATO E UN SACCHETTO PER CONTENERE LE SILLABE RITAGLIATE. ISTRUZIONI Saper cogliere/usare i suoni della lingua. Saper leggere

Dettagli

Campagna Vivi nella Legalità

Campagna Vivi nella Legalità Campagna Vivi nella Legalità RESPECTĂ-I PE ALȚII! RISPETTA GLI ALTRI RISPETTA TE STESSO RESPECTĂ-TE PE TINE ÎNSUȚI! RISPETTA L AMBIENTE RESPECTĂ-I PE CE DIN JUR! Progetto: Legalmente giovani finanziato

Dettagli

angajare ANG. PERD. DETERMINATA ANG. PERD. DETERMINATA CCC ANG. PERD. DETERMINATA REZERVAT 1 Da ANG. PERD. DETERMINATA 25 0 VACANT 1 Da

angajare ANG. PERD. DETERMINATA ANG. PERD. DETERMINATA CCC ANG. PERD. DETERMINATA REZERVAT 1 Da ANG. PERD. DETERMINATA 25 0 VACANT 1 Da Mediu Localitate Sup. UNITATE unitati NIVEL DISCIPLINA practica culte ul de 2109 RURAL 23 AUGUST GEORGE COŞBUC 23 AUGUST GIMNAZIU / EDUCATIE MUZICALA 8 0 VACANT 1 2110 RURAL 23 AUGUST GEORGE COŞBUC 23

Dettagli

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a Localitatea......

EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a Localitatea...... EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2015 Test 2 Limba română Limba italiană Limba engleză Limbă şi comunicare Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ... Numele şi prenumele elevului/elevei...

Dettagli

aprile GiuGno 2014

aprile GiuGno 2014 felix qui quod amat defendere fortiter audet fericit este cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește NR. 49-50 SERIE NOUĂ APRILIE IUINIE 2014 FONDATĂ ÎN 2007 ISSN 1843-2085 REVISTĂ EDITATĂ DE

Dettagli

Pubblicazione quadrimestrale di spiritualità ortodossa, cultura rumena e cronaca ecclesiastica.

Pubblicazione quadrimestrale di spiritualità ortodossa, cultura rumena e cronaca ecclesiastica. Anno I (1995), numero 1 (gennaio -aprile) Bollettino Ufficiale della Comunità Ortodossa di Roma. Pubblicazione quadrimestrale di spiritualità ortodossa, cultura rumena e cronaca ecclesiastica. Redazione:

Dettagli

Adela Greceanu Adela Greceanu 2009 3 / Adela Greceanu edizione Pagina

Adela Greceanu Adela Greceanu 2009 3 / Adela Greceanu edizione Pagina La Romania al Festival Internazionale di Poesia di Genova 2009-2012 Adela Greceanu Adela Greceanu (nom de plume di Adela Maria Duţu, nata a Sibiu nel 1975) si laurea nel 1998 presso la Facoltà di Giornalismo

Dettagli

Notiziario dell Associazione Moldbrixia Anno 2013 - Numero 10

Notiziario dell Associazione Moldbrixia Anno 2013 - Numero 10 Notiziario dell Associazione Moldbrixia Anno 2013 - Numero 10 Anunţ Serviciul Consular la Brescia În acest an ca şi în cel precedent Serviciul Consular al Republicii Moldova de la Bologna se va deplasa

Dettagli

Alex. B ä r b a t V. B e n e ş Stefan Bezdechi Olimpiu B o i t o ş Alex. Borza D. Braharu I. C r ă c i u n I. Chelcea

Alex. B ä r b a t V. B e n e ş Stefan Bezdechi Olimpiu B o i t o ş Alex. Borza D. Braharu I. C r ă c i u n I. Chelcea mm C O L A B O R E A Z Ă p : Alex. B ä r b a t V. B e n e ş Stefan Bezdechi Olimpiu B o i t o ş Alex. Borza D. Braharu I. C r ă c i u n I. Chelcea V. C o p i l u - C h e a t r â Al. C o b o ş i Ion Gherghel

Dettagli

Un ghid al drepturilor dvs

Un ghid al drepturilor dvs naga Guida ai diritti una guida ai tuoi diritti e a come farli rispettare Un ghid al drepturilor dvs un ghid cu drepturile dumneavoastră și cu modul în care pot fii respectate un ghid cu drepturile dumneavoastră

Dettagli

notiziario edilizia economia diritto tecnica CPT News: Area riservata per le imprese pagina 36 Esem News: cantiere Expo 2015 pagina 38

notiziario edilizia economia diritto tecnica CPT News: Area riservata per le imprese pagina 36 Esem News: cantiere Expo 2015 pagina 38 DCOOS5233 NAZ/269/2008 CONTIENE I.P. Cassa Edile di Mutualità ed Assistenza di Milano, Lodi, Monza e Brianza notiziario Ente bilaterale costituito da Assimpredil Ance Feneal-Uil, Filca-Cisl, Fillea-Cgil

Dettagli