Circolo Ricreativo, Sportivo e Culturale Vidulese

Documenti analoghi
La mestre Elisa Pavan e ducj i frus des cuintis

RISPUINT A CHESTIS DOMANDUTIS

VIDULES. Il mês di Maj a Vidules. Circolo Ricreativo, Sportivo e Culturale Vidulese. Lunari pal an foto Mezzolo

Lavôr dai arlêfs de classe 3ªD a.s 2014/-2015 Progjet grafic di Michele Tallone

La sirene di Morgant

Il Puint dal Diaul - Cividât

Lavôr dai arlêfs de classe 3ªD a.s 2014/2015 Progjet grafic di Michele Tallone

VIDULES. Lunari pal an 2009

Presentazion de ativitât Il puint dal Diaul

Presentazion de ativitât IL TO COGNON

IL FURLAN A SCUELE. tal cuadri des diretivis europeanis su lis lenghis minoritariis

Presentazione dell attività L EMIGRAZIONE FRIULANA TRA OTTOCENTO E NOVECENTO

Cual isal il to cognon? Scrivilu culì sot e ben in grant

GJIEOLOGJE E PALEONTOLOGJIE ATOR DI PREON - GJEOLOGJIE

Lunari pal 2017 A CURA DELLA PRO LOCO DI COLLOREDO DI PRATO. Stefano e Gianfranco. Alessio. Glauco e Paolo Simone. Sasa. Ivan e Silvia.

Circolo Ricreativo, Sportivo e Culturale Vidulese VIDULES

GROPELLO CAIROLI Via Libertà, 47 - Tel

Il cavalîr. Il cavalîr al è une larve (prime fase de evoluzion dal inset, de pavee, in forme di cuarp tenar e lunc) che covente par produsi sede.

ISTITÛT COMPRENSÎF DIESTRE TOR Scuele Primarie di San Vît de Tor An scolastic Classe V

I testi. Progetti» Oltreottanta: "Ricordando con le villotte popolari" Lune motivo popolare

Pedemontana. La ferrovia. del Friuli La tratta ferroviaria più bella del mondo S a c i l e. associazione culturale

Conosciamo un materiale nuovo: l'argilla. Sporchiamoci le mani per imitare gli artisti

Lis energjiis inesauribii

AZIENDE PE ASSISTENCE SANITARIE N. 3 "FRIÛL DE ALTE-CULINÂR-DI MIEÇ"

Dottor Paolo Bordon - Direttore Generale dell ASS5 Bassa friulana

i lavôrs di îr, di vuei e

UDINESE CLUB RIVIGNANO 84

Gnesute cuintriaiar. Gnesute cuintriaiar

ARLEF: LA STORIA DEL FRIULI IN UN RAP

Nosisà LIENDE. Celtiche (Zanier/Miani)

Puçui, 7 Zenâr 2013 Vuê il timp al è... Vuê o soi

CD 420 P & C 2008 S.I.A.E.

Mariutine e i omenuts dal timp. Mariutine e i omenuts dal timp

IL ZOVIN CH AL LAVE DAÛR DI GJESÙ

A Sant Denêl a son tantis bielis robis di viodi, ancje se no lu si crodarès. un grum di robe storiche

VIDULES. UDIN Lunari pal an Circolo Ricreativo, Sportivo e Culturale Vidulese

LA NÉIF. Une passare.

La promozion de Salût par Furlan: La esperience de A.S.S. n 5 Basse Furlane La Basse Furlane

di bessôi PATRIE DAL FRIÛL

Gruppo Folkloristico "Danzerini di Lucinico"

DOMENIE DI PASCHE «IN RESURRECTIONE DOMINI» SOLENITÂT VEGLE DI PASCHE INTE GRANDE GNOT

VIDULES. UDIN Lunari pal an Circolo Ricreativo, Sportivo e Culturale Vidulese

C500. f.to 14x47 PLANNING 2020 SUL RETRO DELL ULTIMO MESE 71

TAL TEMPLI DE SCUELE

DOMENIE II «VIE PAL AN» Jutoris pe Liturgjie Domenie, ai 15 di Genâr dal 2017

T IERE. progjet di valorizazion de lenghe furlane indreçât ai fruts e realizât cun lôr

7:41 16:55. E je di turni la farmacie Cons 7:35 17:05. E je di turni la farmacie Bissaldi

Un cjalderon di flabis. Un cjalderon di flabis

Lunari. pal an Par antîc tal Friûl il traspuart da l arcje si lu faseve cui bûs.

LINIIS DI STORIE SOCIÂL E ECONOMICHE DAL FRIÛL TRA 1500 E 1800

Proverbi e detti popolari friulani

TRILOGJIE TORMENTADE Lorenzo Milani Oscar Wilde Pier Pauli Pasolini

Carlo Roberto Maria Redaelli ANCJE JO US MANDI VÔ. (Vanzeli di Zuan 20,21)

Archeoastronomie in Friûl * Nando Patat

Presentazion dal Dirigjent

REGOLAMENT DES CONCESSIONS LEADIS AI CIMITIERIS

Regione Autonoma Friuli Venezia Giulia Regjon Autonome Friûl Vignesie Julie. A.S.S. n. 5 Bassa Friulana Basse Furlane

SCUOLA PRIMARIA DI CISTERNA. Le stagioni

Gemona. nella Grande Guerra. Lunari pal. associazione culturale. Alla Madonna de Clauser Via Tagliamento 50 - Tel

SANTE FAMEE DI JESÙ, MARIE E JOSEF Jutoris pe Liturgjie

Si veve procurât un Partigian

di bessôi PATRIE DAL FRIÛL

Il 1 gennaio il sole sorge alle 8:08 e tramonta alle 16:49 GENNAIO

1 D 2 L 3 M 4 M 5 G 6 V 7 S 8 D 9 L 10 M 11 M 12 G 13 V 14 S 15 D 16 L 17 M 18 M 19 G 20 V 21 S 22 D 23 L 24 M 25 M 26 G 27 V 28 S 29 D 30 L 31 M

Lunari pal La Pro Loco di Colorêt e à inmaniât il. par da lustri ai 120 ains di vite e di musiche de:

FRANCA MAINARDIS PETRIS. Ilustrazions di Flavia Caffi

VENERDÌ S. ANSANO martire. MERCOLEDÌ S. LIBERATO martire. SABATO S. BIBIANA vergine. GIOVEDÌ S. PIETRO CANISIO sacerdote DOMENICA

LA PATRIE DAL FRIÛL par un Friûl plui furlan

«TREDIS AGNS DOPO...»

Leteradure foreste Golaine di leteradure furlane, par cure di??? 1 - La vite di Lazarillo di Tormes, lis sôs fortunis e disdetis

un, doi, trê, zuie cun me!

Lunari pal 2014 di dut ce che si fâs a Magnan di culture, di sport e dutis lis fiestis organizâdis par stâ un pôc insieme.

dal scheletri dal scheletri

1 - La vite di Lazarillo di Tormes, lis sôs fortunis e disdetis Anonim

Daspò di vê fevelât vonde a dilunc

PRE ANTONI. dicembar 2010 _ patrie dal friûl

Capodanno. SS. Basilio Magno e Gregorio. Ss. Nome del Signore. S. Ermete. S. Amelia. Epifania del Signore. S. Raimondo di Penyafort. S.

PATRIE DAL FRIÛL di bessôi 933 AGNS DE PATRIE DICEMBAR 2009

Studi da la evoluzion dal paisa mediant i toponims

Antologia Paluzzana - 91

Pilux al scuvierç il fier. Pilux al scuvierç il fier

Pre Checo Placerean: l om, l autonomist, il predi

I nons des aghis no nassin mai par câs, ma a son metûts par testimoniâ la sô funzion e il passaç di tantis popolazions diviersis sul teritôri.

Piçul, grant o gruês cul nâs di carote la panze dute croter i voi di cjarbon e la scove in pendolon

COMUNICATO STAMPA $ %! &! & ' (&

Istituto Comprensivo di Majano e Forgaria Scuola Primaria di Majano. I Sants di Maian pal

ARLEF: LA STORIE DAL FRIÛL INTUN RAP

LINIIS DI STORIE SOCIÂL E ECONOMICHE DAL FRIÛL TRA 1500 E 1800

Tratto dal sito web: Donatella Gironcoli

I canali d irrigazione della piana di Gemona

Paolo e Francesca voltâts par furlan Cuatri traduzions furlanis di un episodi de Divine Comedie di Dante Alighieri

Mecanisims gnervôs che a controlin la sielte des lenghis #

UNE RÊT DI AMÎS. le vôs dai zovins IC DI BASILIAN E SEDEAN

GIORNATA EUROPEA DELLE LINGUE. Si celebra il 26 settembre dal 2001

Regione Autonoma Friuli Venezia Giulia Regjon Autonome Friûl Vignesie Julie. A.S.S. n. 5 Bassa Friulana Basse Furlane

Comune di Precenicco. Lunari. dal paîs pal Circolo culturale e fotografico ANAXUM. Precenicco

2017 GENNAIO 2017 DOMENICA

Agenzia: Milano Viale Sondrio, 2 Tel Fax D I C E M B R E

Transcript:

Tai timps che si contave di acum dai zeis, al è secjât il tèi e al è nassût il strafuei unari pal an 00

Cari idulesi, con il lunari pal an 00 proponiamo alla vostra attenzione una serie inedita di scatti fotografici ed alcune perle di saggezza popolare. a copertina, insolitamente dedicata ad un gruppo di ragazzi e ragazze del nostro paese, vuole ricordare un preciso periodo della nostra piccola comunità; da una parte i grandi avvenimenti della storia ci dicono che 0 anni orsono l uomo sbarcava per la prima volta sulla luna, che l Italia del calcio vinceva una strepitosa partita contro la Germania, che i movimenti sociali affrontavano battaglie che avrebbero caratterizzato significativamente i decenni a venire. all altra parte idulis, molto più modestamente, sopperiva alla mancanza del proprio simbolo principale che maestosamente occupava la piazza del paese, con una nuova speranza. Quarant anni orsono, infatti, una prima generazione di vidulesi si adoperava per impiantare il seme del strafuei, oggi magnifico quadrifoglio, dando il via a quella che ancora oggi è sicuramente la più importante occasione di vita sociale del nostro Paese. Forse il momento storico particolare, la lungimiranza e la bravura del maestro seminatore, oppure semplicemente la condivisione di progetti, ha portato la nostra Comunità a crescere assieme al quadrifoglio. Ed ecco allora creato il legame: con il lunari pal an 00, avviandoci a percorrere tutti assieme il quarantesimo anniversario della nostra Festa Campestre, proponiamo alcuni dei nostri tesori. Non cercate immagini di perle, monili, diamanti o gioielli. I nostri tesori sono semplicemente ragazze e ragazzi di una volta, che stando assieme hanno saputo trasmettere intensità di emozioni a tutti coloro che in questo lungo percorso si sono succeduti. Facciamo in modo che possa continuare. Buon anno a tutti. Carlo tüäé Zuccolo mâvvéäé presidente ÑÜxá wxçàx I mesi di questo calendario vengono accompagnati dai racconti di acum dai zeis, un venditore ambulante di cesti. Giacomo Bonutti nacque a Paradiso di Torsa nel comune di Pocenia il settembre, nel cjasâl de stangje, cioè nell ultima casa a destra sulla strada che porta a Torsa. a sua famiglia si era stabilita a Paradiso nel, come coloni di un signore del luogo. Giacomo nel sposò anta Zanello e si trasferì a Talmassons, paese natale della sposa. Non si creda che vendesse solo cesti, ma questi erano gli articoli più venduti. a mercanzia non veniva confezionata da Giacomo che l acquistava da vari fornitori del medio Friuli. Questa persona, in apparenza un poveraccio, aveva invece uno spirito arguto, pronto alla battuta sia spiritosa che sarcastica. Era un inesauribile narratore di racconti umoristici e pur di piazzare la sua merce, adattava la sua personalità alle esigenze del momento. I racconti di acum, tipici di un tempo e di un mondo assai più sereno dell attuale, sono giunti fino a noi tramite la trasmissione orale da padre a figlio, ma dobbiamo dire grazie ad Angelo Covazzi che li raccolse nel in un libretto, dal quale è stato parzialmente tratto quanto scriviamo. Giacomo Bonutti, morì a anni e i suoi successori svolgono tuttora attività commerciali similari. Nel a Codroipo e al Fogolâr Furlan di Toronto, venne eretto un monumento in onore di acum che alla base riporta il seguente messaggio: Fradi Furlan - fermiti, bêf, - mangje il to pan - cjale la tô plêf cjante di cûr - vîf tôr il tèi - pâs di sigûr - jemple il to zei.

Nella foto a sinistra Irma, Adele, Angiolina, aria e Irene. Nalla foto sotto iletta, arco, Rosa e Anna. Genâr 00 0 0 0 arie.. ari di iu (Prin dal an). Basili il Grant vescul ( I secul). Gjenovefe vergjine ( secul). Ermis martar ( II secul). elie martare ( I secul) Pasche Tafànie (Fofolò). ucian martar ( ). everin vescul ( ). ulian ospedalîr ( 0) Batisin di esù. Paulin di Aquilee, vescul ( 0). odest martar ( 0). Ilari di Poitiers, vescul ( ) B. urì di Pordenone predi ( ). aur abât ( ). arcel I pape ( 0). Antoni dal desert ( ). Prische martare ( III secul). ario martar ( III secul) s. Bastian e Fabian mart. ( III secul). Gnês vergjine ( 0). incenç diacun ( 0). erenziane vergjine ( 0). Francesc di ales vescul ( ) Conversion di. Pauli ( ) s. Tito e Timoteu martars ( I secul). Anzule erici muinie ( 0). Tomâs di Acuin teolic ( ). Costant vescul ( ). artine vergjine ( 0). Zuan Bosco pr. ( ) impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) ecjo di lune INIÂ E IIÂ Come ducj sa, acum cul so mistîr, al faseve prin i marciâts e po al zirave pai paîs. Chel che nol rivave a vendi sul marcjât al lave pes fameis parvie che acum nol piardeve mai un client. Zirant po si presentavin altris ocasions e la int e veve fiducie di copari acum e cussì si racomandave par diviarsis robutis e al om i saltave simpri fûr alc. Tai soi zîrs partant al faseve ancje di missete. Al cumbinave putros marideçs e cuant che l afâr al lave a bon fin i spietave une mandule e po ancje al vignive invidât a lis gnocis. E cussi te zone dì Talmassons, ortean, Codroip, edean e vie indenant, ducj lu clamave Copari acum. Al ven a stâi che disot Codroip, si sposin doi coloms che ju veve metûts dongje acum e cussì al vignì invidât a gnocis. Al visà dutcâs ch al sares rivât un pôc in ritârt, parvie ch al veve di fâ des consegnis urgentis. Fat partant i soi lavôrs, al rivà tal paîs che i nuviçs a jerin bielzà in glesie. acum al sistemà il cjaruç e la bestie, une lavade di muse a la svelte, e vie in glesie. opo messe il corteo al va te cjase de nuvice pal gustâ. acum al veve l incarghe simpri di tignî legre la compagnie cu lis sôs contis e batudis e il so puest al jere te taule dai nuviçs. Ancje culì, come il so solit, acum al lè a cjapâ puest te taule disin cussì di rivuart. Cuant ch al stave par sentâsi, une comari che faseve di comandine e disè: Nò, nò, lì acum. acum si spostà plui indaûr, lì ch al jere un puest ancjemò libar. i gnûf, simpri chê: Nò, Nò, lì acum. E cussì par ben cuatri voltis. Rivât in font de taulade, acum al cjalà e no i someave di viodi puescj libars. Inalore al va tal mieç de stanzie e ju invidâts, crodint che acum a tacas a sunâ la trombete, a tasèrin a colp. acum al alçà i braçs e po al metè lis mans tal zîr de vite e al vosà, començant a zirâ da çampe a drete è come che mi veis invidât. Podopo al fermà e al començà a zirâ di chê altre bande vosant e cumò mi disvidi. E cence dî nuialtri al jessî de stanzie. I presints a restàrin mâl e chei di famee i an corût daûr; ma acum svelt al jere bielzà te ostarie in place a contâ chel che i nuviçs no varessin, mai e po mai, volût che la int dal paîs e saves.

Fevrâr 00 0 0. Nocent I pape ( ) a adone Cereole. Blâs vescul ( ). Gjilbert abât ( 0). Aghite v. ( ). Pauli iki, martar ( ). Ricart re de Inghiltiare ( ). aroni Emiliani predi ( ). Polonie vergjine ( ). colastiche v. a adone di ourdes (joibe grase). alie martare ( 0). Anselm di Cividât ( 0) (ducjiu in maschere). alantin m. ( ) (paron dai nemorâz). Faustin vescul ( 0). uliane martare ( ) (ultim di carneval) e Cinise. imeon vescul ( II secul). Conrât rimìt ( ). ele badesse ( 0) Prime di Coresime. Câtidre di. Pieri. Policarp martar ( ). ergjio di Cesaree. Cesari martar ( ). andri patriarcje ( ). Gabriêl de olorade ( ) econde di Coresime impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) ecjo di lune A UE I ACU Adelia, aria e Paolina. Cugine ella edova. acum, come ducj sa, al faeseve i marcjâts dulintôr tal Friûl come ortean, Codroip, atisane, pilimberc, Cividât e ce saio jo. Une dì tornant di Codroip, al pensà di passâ par Gridiscje, Poç, edean e viodi se al coventave alc ai soi clients che no jerin rivâts al marcjât. i fermà a edean te ostarie dongje la feramente di pere. entrant al saludà chei aventôrs che a jerin dentri e al ordenà un taiut. Un di chei che a jerin li e che al jere stât tant timp tal forest, nol cognosseve ben acum e dopo vê scambiât la peraule i disè: Che al mi scusi, paron!... O ài la impression di vê bielzà viodude la vuestre muse!. acum, cu la sô batude simpri pronte, al rispuindè: Al è probabil, cence altri. Eh si, si! Al è un biel pôc di timp che o dopri simpri chê!. I U Une volte tes fameis dai piçui contadins a tignivin un mus. Il mus al servive par lavorâ la tiere, par puartâ cjase i prodots e come ch e diseve mê puare mari, chest al è il gno otomobill. ê cul mus e lave tal cjamp, dal miedi tal comun o a marcjât a Codroip. No passave zornade cence tacalu te carete. i cirive di tirâ sù une bestie di tempere buine e rivade al an, si la puartave a spadâ dal veterinari dotôr Birarde a edean. Ciertis fameis a volevin vê la bestie intèrie, ma a vevin di savê che, voe o nò, a podevin cori dai pericui. Une dì, biel a buinore, si sintì pal paîs dut un ce dî. is feminis che a lavin a puartâ il lat a disevin: Ce robis, nomo?... Puare femine, dome lavorâ E chê besteate?.... i vignì a savê che il mus cun tun trement pan al veve maçade la madone di acum, mintri che a stave lant a dâi une grampe. Il miedi nol à podût fâi nuie, dome il mortuorum e il plevan dâi la perdonance in articulo mortis. Il funerâl al vignì fat tal dopodoman. Ae cerimonie un mâr di int e ancje tancj forescj, parvie che acum al jere tant cognossût. Al è consolant al cisicà il plevan a acum tal simitieri, viodi che vuestre madone e jere volude ben di tante int. No je propri cussì, siôr plevan al ribatè acum, a son vignûts saial parcè?. Il plevan: Parcepo?. acum: Par comprâmi il mus!.

a sinistra: arino, Angelina, Giovanna ed Elio. arç 00 0 0 0. Albin vescul ( 0). Cuint. Cunegonde imperadore ( 0). Casimîr re de Polonie ( ). Adrian martar ( 0). Rose di iterbo muinie ( ) Tierce di Coresime. Zuan di iu predi ( 0) (fieste de femine). eni avio. implici pape ( ). Costantin re martar ( ). uîs Orione predi ( 0). Patrizie martare ( 0) Cuarte di Coresime. uise di arillac ( 0). Colombe. Patrizi vescul ( ). Ciril vescul ( ). osef spôs de adone (fieste dal papà). Claudie Cuinte di Coresime. ee. Turibi. Bernarde a adone Nunziade. anuêl martar ( ). Guste vergjine ( 0) omenie Ulive. econt martar ( ) B. edeu IX de avoe ( ). Beniamin martar ( ) impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) ecjo di lune Giovanni, Artemio e arino (si noti il cippo originale al ilite Ignoto). I PUZ acum ogni tant al lave cu la sô marcanzìe ancje dilà da l aghe. Nol mancjave mai a lis sagris di an Roc a pilimberc, di an Pieri a Travês o al Perdon Grant di Clauzêt. Une dì al veve di fâ i paîs tôr pilimberc e intorsi al veve scuindût alc par no pajâ il dazi. a, al pensave tra sè: O ài di fâ il cojon par no pajâ no sai ce fa?. E intant il mus al cjaminave e rivât lì de stangje dai daziârs, si fermà. acum cence pensâ tant, al sbotonà la cjamese e al tacà a gratâsi e al faseve ancje fente di copâ pulzs, cricantju cu lis ongulis dai poleârs des mans. Un dai dazeârs, stant su la puarte dal gabiot j domandà: ulà vadial, siôr acum?. acum, continuant a gratâsi e a mazzâ pulzs, al rispuindé: O vares voe di rivâ fin a Cjastelnòuf. Il daziâr: Parcè si gratial tant?. acum: No viodial ch o soi plen di pulzs e inmò di chei pitinìns ch a saltin come danâz. A cirin di becâmi sì, sì ma no crôt ch a rivin. Il daziâr: Ch al vadi vie svelt movisi, movisi e ch al dedi fûc a dute la marcanzie e po ch al pituri cu la creoline il cjâr s al ûl salvâsi. acum: Graziis tant dal consei.... e vie lui di corse, vuarît e cence jèssi becât ben s intint, dai daziârs. A PROCEION acum nol tornave cjase ogni sere. al veve di fâ marcjât un pôc lontan dal so paîs, Talmassons, si fermave a durmî fûr e al veve aromai lis fameis che j fasevin bon acet sevie par lui che pal mus. Un martas, fat marcjât a Codroip, al cjapà la strade de basse par jessi pront a buinore tal paîs ch al veve pensât di lâ. à, la place no jere tant grande e la vuardie e dave i puesc a chel ch al rivave par prin. Rivât, sistemât te famee di Robul il mus, metût a sotet il cjâr, saludâz i parons, gjambe te ostarie a passâ l ore. Nol ocôr discori che acum al puartà une svintade di ligrie e al tignì banc par dute la sere e al à bevût simpri sence meti man tal tacuin. I umign lu stuziavin e acum po andi à contadis no sai ce tantis! ustîr al à pajât l ultin zîr e po vie a durmî. andi, mandi buine gnot ma acum che nol bandonave la compagnie al siarà buteghe. Tros taiuz ch al veve bevût, no crôt che nissun al rive a contâju. i invià dibessôl viars la cjase che j veve dât acet, ma ad un ciart pont, al trussà tôr alc. acum, cun educazion, al domandà scuse e al continuà a cjaminâ. Nancje fat cuatri pas, al sbat un altre volte. acum al tire jù par fin il cjapiel par domandà scuse. E par ordin ch al lave indenant, dute la file di arbui sul ôr de strade a jerin soi. tuf di domandâ scuse, al pensà tra sè: a al è miôr ch o mi tiri in bande, fintremai ch e à finît di passâ la procession. E cussì al à fat, sentantsi tal fossâl.

a sinistra: Emilia, Antonio, Gioconda, aria, arino, Cecilia, Giovanni, Teresina, aria, Augusta, Rino, Romana, suonatore di armonica, Bernardo, aria, aura, Rina e Alice. Avrîl 00 i noti sulla destra, la mitica piera di Bernars. 0 0 0. Ugo martar ( ) (atents al pès). Francesc di Paule frari ( 0) (via crucis). Ricart vescul ( ) Pasche Floride unis di Pasche (ducjiu in selve). Celestin I pape ( ). Zuan Battiste predi ( ). Redent vescul. arie di Cleofe ( I secul). Terenzi martar ( 0). tanislau vescul ( 0). uli I pape martar ( ). Gjildo re martar ( ). iduine vergjine ( ). Nastasìe martare ( 0). Bernardete di ourdes ( ). Nicêt pape ( ). Galdin vescul ( ). Eme di Gurk vedue ( 0). Gnês badesse ( ). Anselm di Aoste vescul ( 0). Teodôr vescul ( ) B. Eline alentinis muinie ( ). Fedêl di igmaringen ( ). arc v. ( I secul) (fieste de iberazion). arcelin pape ( 0). Zite vergjine ( ). Pieri Chanel predi ( ). Catarine di iene ( 0). Piu pape ( ) impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) ecjo di lune ACU IN BANCE a sinistra: Fides, Giovanna e Cesarina. Bepo clèndar chealtre sere al veve vendute une vacje a un marcjadant di an Fiôr. Consegnade la bestie, chest lu pajà cun tun assegnât di bancje. Al vares vût miôr vê carantans, ma l om al jere cognossût te zone e cussì al vares podût durmî cuiet, ancje se in chê volte chei tocuts di cjarte no ziravin par nuie. Tal doman Bepo al veve bielzà tal cjâf di fâ altris robis e nol rivave a cjatâ la fate di lâ in bancje e ortean. Pense un pôc, al firmà l assegnât, al preparà un biliet e in tune buste al metè dentri l assegnât e il biliet. Po al lè lì di acum. acum che al jere pene rivât cjase, al stave preparant il cjar pal marcjât di ortean, di doman. Bepo, dopo vêlu saludât, i disè: estri acum, o vares dibisugne di un plasè dato che tu vâs doman a fâ marcjât a ortean. acum, simpri gjenerôs cun ducj, al rispuindè: Ce ti covential?. Bepo: Tu varessis di fâ un saltut in bancje a puartâmi cheste letare. acum: Tu puedis contâ su di mè. Prin che al tachi marcjât o ti fâs volentîr il plasè. Rivât a ortean, acum prin al sistemà la bestie te solite famee, po al preparà in biele mostre la marcanzie e prin di lâ a bevi il bussul, vie di corse in bancje. entrât, acum al gjavà il cjapiel e dopo vê saludât cun educazion il sôl impiegât che al jere lì, al domandà: Ce vendeso cà?. impiegât al alzà il cjâf, lu cjalà e al rispuindè sec: Cjâfs di mus!. acum par nuie spaventât de malegracie, calm al rispuidè: Orpo, si viôt che us van ben i afârs! ifat al è restât un sôl.

aj 00 0 0 0. osef artesan (fieste dal lavôr). Atanasi vescul ( ) s. Filip e acum apuestui ( I secul). Florian martar ( ). Gotart vescul ( 00). omeni avio ( ). Flavie martare ( I secul) a adone di Pompei. Erman di Colonie ( ) (fieste de mame) (ducj i alpins a Bergamo). Antonin vescul ( ). Ignazi di aconi, frari ( ) s. Nereu e Achileu m.( I secul) a adone di Fatime. atie apuestul ( I secul). oro contadin ( 0) a ense. Pascâl baylon frari ( ). Zuan I pape, martar ( ). Ivo avocat ( 0). Bernardin di iene frari ( ). Gjisele regjine de Ongjarie ( 0). Rite di Cassie muinie ( ) is Pentecostis a adone dal jutori. Grivôr II, pape ( 0). Filip Neri predi ( ). Fidrì vescul ( ). ilio martar ( X secul) ecjo di lune. assimin vescul ( ) a s. Trinitât a visitazion di arie s. impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) I ROGAZION a sinistra: aria, ilvia, Giovanni, Clemente, Cesira, ucia. Prin de ense, in duc i paîs si usave fâ lis Rogazions. Considerât che il Concili atican econt lis à scanceladis, us disarai ch e jerin des purcissions par propiziâ il racolt. i partive a buinore e si lave pes stradis di campagne cjantant lis litaniis. Ancje acum, une biele matine, vie cun chei dal paîs a lis Rogazions. acum al veve di stâ dongje dal plevan e cuant che la purcision si fermave, al meteve sot un arbul une fuee di ulîf e un pocje di cere benedide in glesie, prin di partî. Il plevan al benedive in continuazion a gjestre e a zampe i cjamps di blave, di forment, di jarbe mediche e al cjantave a dute vôs: A fulgure tempestate A flagello terremotus E la int j rispuindeve: ibera nos omine. Il plevan no si dave pâs. Al slargjave i braz plui ch al podeve e cu l aspergjes al butave l aghe sante a più non posso. Al cjantave ancje Ut fructus terrae dare et conservare digneris e la int j rispuindeve Te rogamus audi nos. a rivâz dongje de tradalte, dulà ch al veve il cjamp il muini, il predi si fermà un moment a cjalâ e al menà il cjâf e j disè a acum: et dople benedizion. is cumieriis a son sclagnis. E al tacà a benedì. acum inalore: ior plevan, jo o pues meti un cjâr di ulîf benedide e un zei di cere e lui butâ dute l aghe sante dal calderin chì al ûl butât ledan, ma tant! E il plevan al tacà inviansi: Ut fructus terrae dare laetamen mittere eee.... I ZEUT acum, si po dî cence pore di falâ, al jere cognossût in dut il Friûl: de marine a la montagne. Al lave pardut, nol jere paîs che nol fos stât e nol mancjave ai marcjâz plui impuartans. Cheste volte al veve decidût di lâ a Tresesin, fasint plui pâis pussibi. opo Felet, al cjapà la strade viars Tavagnà. a rive di uvinà e jere propi di plui pal so mus. a al smontave e lu judave sburtant il cjâr. a int ch e passave par lâ a vore j diseve: acum, o cjariâ mancul o rinfuarzâ la bestie. acum nol veve flât di rispuindi e al menave il cjâf. Cualche femine lu fermave e j diseve di puartâj alc cuant ch al tornave indaûr par vie che cumò no veve i bêz. acum subìt misdì, mangjât un bocon, al cjapave simpri la strade di cjase. Rivât a uvinà e dopo vê contentadis un pâr di feminis, jù pe rive di corse. Une femine e tache a vosâ: acum, acuuum fermait. O veis piardût un zei. acum al frene il cjâr al tire lis redinis al mus, si volte viars la femine che j coreve daûr: ulà isal il zei?. a femine: estri acum e ce maniere di cori! e alzant la man j dà un puarte nît di venc par ucei in gabie. acum: Orpo! Cumò o ài capît parceche il mus al coreve. Il cjâr al jere diventât plui lizêr.

a sinistra: Giovanni e Antonio. ugn 00 0 0 0. ustin martar ( 0). arcelin m. ( 0) (fieste de Republiche). Carli wanga e C. m. ( ). Cuirin vescul ( 0). Bonifaci vescul ( ) Il Corpus omini (procession). Norbert vescul ( ). everin vescul ( I secul). Efrem diacun ( ). iane muinie ( ) Il Cûr di esù. Onofri rimìt ( 00). Antoni di Padue frari ( ) (procession). iseu profete ( 0 p. di Cr.). ît martar ( I secul) Il Cûr di arie s.. Rainîr rimìt ( 0). arine vergjine ( 0) s. Gjervâs e Protâs martars ( I secul). ilveri pape martar ( 0). uîs Gonzaga ( ). Nicêt di Aquilee vescul ( ). osef Cafasso predi ( 0). Zuan Batiste martar ( I secul). Gjelmo abât ( ) s. Zuan e Pauli martars ( ). Cirîl di Alessandrie patriarcje ( ). Reneu di ion vescul ( 00) s. Pieri e Pauli apuestui ( ) s. Prins artars di Rome ( ) impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) ecjo di lune UNE FIERE I CAA al basso: Olivo, ilvano, arino e Graziano. acum une sere al tornà cjase cun intorsi une fiere di cjaval. a so femine, ante, lu metè subit tal jet e j preparà une scudiele di lat bulint cu la mîl. a fiere e cresseve e acum al bateve i dinc di frêt. ul jet cuviartis, coltris, butiliis di aghe bulint No si rivave a scjaldâlu. Ad un ciart pont, al tacà a savariâ. Chei di cjase a tacàrin a dâsi pinsîr e a decidèrin di clamâ il miedi cun primùre. Il miedi, par dî il vêr, al rivà di corse. Al visità l omp da cjâf a pîs, lu palpà par denant e par daûr, j sintì i polmons, j misurà la pression e daspò al sentenzià: acum al à piât la ponte dople. Brut afâr! Bisugne tacâ subìt la cure. perin ch al rivi a doman. a grande crisi e pò rivâ tôr miezegnot. al rive a superâle o sin tune bote di fiâr. Fat la rècipe il miedi al saludà. i corse in speziarie e po ogni ore une midisine, come ch al veve ordenât il dotôr. Cuant che a sîs di matine e sunà l Ave arie, acum al viarzè i voi e al tacà a fevelâ: Ce mi isal sucedût? Ce sono dutis chês butiliis sul armâr?. ante, lu trancuilizà e j spiegà ch al jere stât il miedi e j veve cjatade aghe tai polmoms. acum: Eh!... vuè no si cjate un ostîr onest. ante: Tâs. No sta fevelà, tu ti strachis e ti torne sù la fiere. Tal fratimp al rivà il plevan. Al jentrà e al domandà informazions sul stât di salût dal puar malât e al disè: Ben, Ben. olarà dî che lu confessarai e po j puartarai il ignôr. ante a metè sul scabel un cristut di len e dongje un cjandele impiade. Il plevan al tacà dantj la benedizion e j disè: acum, bisugne pintîsi di duc i pecjâz. Cjale che i toi pecjâz a jan patafât il ignôr, a jan spudât in muse e a j ân metude su cjâf la corone di spinis. Il plevan al tirà flât e po al continuà: Cui toi pecjâz tu às condanât esù Crist a puartâ la crôs; tu lu às fat colâ sot, tre voltis, e tal ultin tu lu às inclaudât parsore. acum al menave il cjâf e no si capive ben s al diseve di sì o di nò. Il plevan inalore: Cui toi pecjâz, tu lu às fat murî sul Calvari. acum la viarzè ad un ciart pont la bocje, come ch al ves di fevelâ. Il plevan: acum dîs, dîs, sestu pintît di duc i pecjâz?. acum ch al stentave a tirâ flât: ì, ì, al disè cun tun fîl di vôs, e al continuà: a, ma ch al studi la cjandele, no vores che il Cristut di len si brusas par no cjapà ancje chê colpe lì.

a sinistra: aria, istica, Italia e accovacciate Iside, Regina e aria. uj 00 0 0 0. Ester regjine di Babilonie ( secul). Oton vescul ( ). Tomâs apuestul ( ). iodôr di Aquilee vescul ( secul). Antoni. Zaccaria predi ( ). arie Goretti vergjine ( 0). Claudio vescul ( ). Nocent I pape ( ). eroniche muinie ( ). Piu I di Aquilee pape ( ). Benedet abât ( ) s. Ermàcure e Fortunât martars ( III secul) edic. de Basiliche di Aquilee. Camîl di ellis predi ( ). Buineventure teolic ( ) a adone dal Carmêl. essio rimìt ( ). Fidrì vescul ( ). Prassede vergjine ( ). Elie profete ( IX secul p. di Cr.). aurinç di Brindisi ( ). arie adalene dissèpule ( I secul). Brigjide muinie ( ). Cristine di Bolsene m. ( 0). acum ap. ( ) s. uchin e Ane ( I secul) s. iet urmients ( III secul) s. Cels e Nazâr martars ( I secul). arte di Betanie dissèpule ( I secul). Pieri di Ravene vescul ( 0). Ignazi di ojole predi ( ) impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) IUI ecjo di lune 0ª Festa Campestre A CAEE A PEAN Il di zenâr a Pavie e jere la sagre di ante Gnese. acum, cuant ch a jerin sagris fûr vie, nol mancjave mai cu la so marcanzie. Al rivà a Pavie e al si fermà denant de canoniche. Il porton al jere in sfese. acum al jentrà. No jere anime vive: il plevan di sigûr ancjemò in glesie e la massarie a cjoli il pan. Te cort e jere a sujâ la blancjarie. evant, sul prin fîl, in biele mostre, tre cjamesis netis gnovis di trinche. acum nol pensà tant: ve-cà nancje ch a fossin metudis a pueste par che mi mudi. E biel svelt al gjavà la sô cjamese sporcje e sbregade e al metè une di bombasine scure dal plevan. onte sul cjâr e vie indenant viars la plaze grande. A mieze strade al cjate il Plevan ch al tornave cjase. Il predi ridint: andi acum. Cemût vàdie?. acum, serio, tirant jù il cjapiel: iôr Plevan j rispuint, e va di gale. Pecjât ch e sedi un pôc scjarsute di cuel!. Tù acum, tu nd às simpri une des tôs. E acum pront: No, siôr plevan, mi displâs, ma cheste volte e je propi une des sôs. A CONFEÂI a sinistra: Angela, uigia, uisa, Rosina, in basso ucia e Italia. acum al veve sintût de perpetue dal plevan che la robe purcine e vignive tignude sot il jet par pore dai laris. Anzi, siore Anzule, e diseve a dutis lis comaris di stâ unevore atentis, di no lassâ viart nuje e di puartâ dut l insacât sot dai jez. econt jê, chel al jere il puest plui sigûr. acum dôs al contave, tre al pensave e une al faseve di sigûr. Une matine prin di partî pal so zîr a vendi, al si fermà devant de canoniche. a perpetue, siore Anzule, j disè: uê nuje messe. iôr santul nol stà masse ben. acum: Orpo di bio! Propi vuê, ch o ài dibisugne di confessâmi. Po al continuà: Ch e viodi, comari Anzule, s al rive un momentin sôl a confessâmi. No vares voe di murî e lâ tal infiâr. Par fâle curte, la massarie e à cunbinât dut: acum al va disore, si ingeglone dongje il jet e al tache a confessâsi. Biel ch al fevelave ti olme i salamps picjâz sot il liet. alamps grues come canolis e un odôr di fâ ressussitâ i muarz. acum al slungjà la man e zac un tai bregons e al disè: iôr plevan o ài robât un salamp. Il plevan: âl, fì gno. acum tal fratimp al veve bielzà un altri te sachete e al disè: O ài robât ancjemò un. Il plevan: alissin! o ti capis, ma no stâ a fâ plui cussì. acum: Eh o ài robât ancjemò un!. Il plevan: a sint mo dimi dut in tune volte. acum: iôr plevan, o conti par ordin ch a mi vegnin sù, ve! acum cjapade l assoluzion, vie di corse a cjase a puartâ i salamps. Un pâr di dîs dopo, il plevan par câs al cjalà sot dal jet e al viodè ch a mancjavin tre salamps. Al pensà: acum, chel brut mostro, me l à petade. asse ch al torni a confessâsi, tu viodarâs jo ce assoluzion ch o j doi!.

a sinistra: Amelio, Rosina, antina (enuta) ed Ermes. Avost 00 0 0 0. Alfons. de iguori v. ( ) Il Perdon di Assisi. idie dissèpule ( I secul). Zuan. ianney predi ( ) a adone de Nêf Trasfigurazion dal ignôr. Gaetan di Thiene predi ( ). omeni di Guzman frari ( ). Roman martar ( ). aurinç martar ( ). Clare di Assisi muinie ( ). Rufin vescul ( ) B. arc di avian ( ). assimilian Kolbe predi ( ) a adone d Avost. Roc piligrin ( ). Rinalt vescul ( ). Eline imperadore ( ). arian diacun martar ( ). Bernart di alclare abât ( ). Piu X pape ( ) a adone Regjine. Rose di ime muinie ( ). Bortolomiu apuestul ( ). uduì re dai Francs ( 0). andri martar ( ). oniche vedue ( ). Ustin vescul e teolic ( 0) artuéri di. Zuan ( ). Feliç martar ( 0). Aristide di Atene ( II secul) impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) ecjo di lune NOE Ô GAINI a sinistra: Rino, arino e Romano. acum al veve une famee numerose (siet fîs, plui lui e la crôs); nûf bocjs di passi e al rivave a stent a sbarcjâ il lunari. a vilie de sagre la sô femine ante, e mugugnave parvie che no veve un polezut di meti in padiele. acum, par no sintîle, al scjampà di cjase e passant dongje dal gjalinâr dal siôr santul, cence pensâ tant al jentrà e al tirà il cuel a dôs gjalinis. ôs bestiis come doi cjapons. Cjase di corse par trancuilizza ante. E ancje la sô famee, doman a vares fat un bon Perdon! Une gjaline tal brût e une in tecje al racomandà acum. ante paraltri i racomandà di lâ a confessâsi. acum, al tornà a jèssî e vie in glesie. A confessâsi e jere tante int: un predi forest al confessave lis feminis e il Plevan i omps. Cuant ch al rivà il so turno, acum al jentrà tal confessionari. opo lis solitis formalitâz, acum al tacà: O ài robât dôs gjalinis. Il plevan: Bisugne tornâlis! acum: is vuelial, lui, siôr Plevan? Il Plevan: No. Tu às di tornâlis a chel che tu lis às robadis. acum: a chel mi à dite cumò che nol ûl velis!. Il Plevan: Inalore tu puedis tignilis. E acum al tornà cjase dut content e j disè a ante che il Plevan jes veve regaladis; ma di no pandi a nissun. Al veve di restâ un segret tra lui e il plevan.

a sinistra: Giovanni, Egidio e ilvio. etembar 00 0 0 0. Egjidi abât ( ). Elpidi abât ( I secul). Grivôr il Grant pape ( 0). Rosàlie vergjine ( 0). aurinç Giustiniani vescul ( ). Zacarie profete ( I secul). Regjine vergjine ( ) a adone di etembar. ergjo martar ( I secul). Niculau di Tolentin frari ( 0). Teodore martare ( II secul) Il Non di arie antissime. Zuan Crisostum vescul ( 0) a ante Crôs a adone olorade s. Corneli e Ciprian martars ( III secul). Robert Belarmin vescul ( ). ofie martare ( II secul). Genâr di Napuli martar ( 0). Faustine martare ( III secul). atieu vangjelist ( I secul). aurizi martar ( ). in I pape ( ). Pacjific frari ( ). Urelie piligrine ( III secul) s. Cosme e amian martars ( I secul). incenç de Paoli predi ( 0). enceslau martar ( ) s. Arcagnui G.. e R.. aroni predi ( 0) impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) ecjo di lune a sinistra: Renzo, Pierino, anilo e Italo. I UINI acum al jere abituât a dâ une man al muini e al judave il Plevan ogni volte ch al veve dibisugne. Il muini si malà. Il plevan une dì lu clame: acum cjôl l aghe sante e l aspersori, ch o vin di lâ a binidî un puar possedût dal demoni. acum nol jere masse cunvint di chê facende e al domandà al Plevan: àjo di fevelâ ancje jo cul demoni?. Il Plevan: Tu tâs simpri. e tu às di fevelâ, ripet sôl chel ch o dîs jo. Rivin dal malât e il plevan al tache a binidilu. Il demoni pe bocje dal malât al scomenze: Tu plevan tu sês u sant. Il Plevan al rispuint: agari ch o fos un sant, ma o speri di diventâlu cu la grazie di iu. Il demoni inalore al tache cul muini: E tu muini; tu sês un grant macaco. E acum pront: No soi un grant macaco, ma cu la grazie di iu o speri di deventâlu. FRAI A PEAN A Cjasteons e jere sagre. E acum tai paîs dongje, nol mancjave mai par vie che la sô barache e faseve colôr e la int lu viodeve volentîr e cualchidun lu invidave ancje a gustâ. Rivât dongje de glesie, al fermà il mus e al jentrà par viodi a ce pont ch e jere la messe. Al jere just-just il moment de predicje. Il plevan al tacà la predicje cussì: Fratelli carissimi acum, planc planc al jessì e al lè a sunâ il campanel de canoniche. ubìt a comparì la perpetue ise e j disè: Ce vuelial siorut? uê a son duc in glesie a messe grande. E je la sagre. acum: O soi il fradi dal plevan. ato ch o passavi par ca. ise: Ch al jentri. No savevi che il plevan al ves un fradi. uelial cjoli alc? Àjal fan?. E cussì disint a cjolè la butilie dal vin e une tace. acum: O ven di lontan e o ài di lâ a Zarvignan. O mangjares un tocut di chel muset. ise: Possì, benedet. Eco ca!. E acum al tacà a mangjâ e a bevi sence font. Tal fratimp al rivà il plevan e ise: iôr plevan; al è di passaz, so fradi; ch al vegni a saludâlu!. Il plevan: Ogni dì une gnove. i dulà vegnial chist fradi?. acum al jevà e al disè: Za un moment, in predicje al à pûr dite fratelli carissimi -. u ài sintût cun chestis orelis. Il plevan al alzà la gabane e al si preparà par daj une pidade a acum al jere bielzà sul cjâr inviât viars la plaze.

a sinistra: Rina, Teresina, Enza, Alice, Rosina, la maestra di cucito, Graziella, Reginetta, iana, Anna aria, uigina e ina. Otubar 00 0 0 0. Taresine dal B.. vergjine ( ) s. Agnui Cust. (parons dal paîs) (fieste dai nònos). Cjàndit martar ( I secul). Francesc di Assisi frari ( ). uîs crosop predi ( ). Brun abât ( 0) a adone dal Rosari. emetri martar ( 0). ionîs martar ( 0). enêl profete ( I secul p. di Cr.) B. Zuan XXIII pape ( ). erafin frari ( 0). Eduart re de Inghiltiere ( 0). Calist I pape ( ). Taresie di Àvile muinie ( ). argarite. Alacoque ( 0). Ignazi de Antiòchie martar ( ) a adone des Graciis s. artars Canadês ( -). Rene martare ( I secul). Ursule martare ( I secul). onât vescul ( 0). Zuan di Capestran predi ( ). Antoni.Claret vescul ( 0). Crispin martar ( I secul). arist pape martar ( 0). abine martare ( ) s. imon e ude apuestui ( I secul). Ermelinde vergjine ( ) B. Benvignude Bojane vergjine ( ). ucile vergjine ( I secul) (fieste de coce) impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) ecjo di lune A PATENTE I AGO Renato, irella e Nella a tutto twist. Tai paîs che acum al bateve, cuant ch al vignive il Perdon, plui di cualche volte, lu clamavin par divertî la int cu lis sôs contis, barzaletis e matez. Chei ch a organizavin, j pajavin la zornade e il gustâ. acum tes sagris al rivave intant di messe grande e cuant ch a jessivin lui al jere pront. Chiste volte, a edean, dongje dal caret, al veve metude une tende e un cartel scrit in stampatel: Chel ch al jentre al devente mago. Cent.. Nancje rivât, duc atôr dal cjâr di acum e duc pronz cui carantans in man; un pôc la curiositât, un pôc la voe di ridi, savint che acum al jere bravon di chê bande. acum, daûr de tende, al veve preparât une scjatulute cul tapon e une buse tal miez. Chel ch al voleve deventâ mago, al veve di meti il dêt te buse e po induvinâ ce ch al jere in te scjatule. A chel ch al induvinave, acum j dave la patente di mago: un tocut di cjarte cun scrit parsore une. a int e pajave, e jentrave, e rideve e a vignive fûr dute contente cu la cjartute in man. Il biel al jere che nissun al spiave come ch a stavin lis robis. acum al à fat afarons, mai viodude tant int: duc voleve diventâ mago. i domandarês, ce ur fasevial acum daûr la tende ai magos? Inalore si jentrave, acum al cjapave la scjatulute in man al faseve meti te buse il dêt di miez e al faseve nasà disintj: Ce robe jse in te scjatule?. A tiravin fûr il dêt de buse, a nasavin e a disevin: iarde. acum pront: ago. E ur dave la patente.

Nella foto sopra da sinistra: Franco, Bruno, Fulvio, Arturo; seduti: ario, Enzo e Walter. Nella foto in alto a destra: aurizia, aria uisa e Ornella. Nella foto sotto a destra: eris (Reginetta), Claudette, Ilia; sotto: Pierina, aniela (antinute) e aniela. Novembar 00 0 0 0 ucj i ants emorie dai efonts. ilvie martare ( ). Carli Borromeo vescul ( ) s. artars di Aquilee. enart di Noblanc rimìt ( ). Ernest abât ( 0). Gofrêt vescul ( ). Oreste martar ( 0). eon il Grant pape ( ). artin di Tours vescul ( ). osafat vescul ( ). iego frari ( ). Calist pape ( ). Albert il Grant teolic ( 0). argarite regjine ( 0). isebete de Ongjarie ( ). Odon abât ( ). itilde muinie ( ). Otavi martar ( III secul) Crist Re dal ont. Cecilie martare ( 0). Clement I, pape ( 0). Crisògun di Aquilee m. ( I secul). Catarine di Alessandrie ( ). olfine vedue ( 0). alerian di Aquilee v. ( ) Prime di Avent. Gjiralt abât ( IX secul). Andree apuestul ( I secul) impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) ecjo di lune A EUE IPEGNAE Catine, puare diaule, e restà vedue zovine. Un grant dolôr! ut il paîs al veve un ce dî. E i fruz po? Ah, puars ninìns uarfins masse adòre. uc a dâj coragjo a chê vedue zovine: Ce ùstu fâ, Catine? al destin no si scjampe!. utis lis comaris a jerin atôr di jê par confuartâle. Catine no si dave pâs. E vaive tanche un stricei e ogni tant j vignive parfin il sangloz. Nissun al rivave a distacâle dal so puar omp. a al vignì acum, un amì dal muart, un pôc mataran che la cjapà par un braz e la puartà jù pes scjalis disintj: Catine, cul vaî no tu risolvis nuje. orà dî che ti sposarai jo Catine lu cjalà cui voi plens di lagrimis e j disè serie-serie, cun tante ricognossince: Oh mi displâs tant, acum benedet, o soi bielzà impegnade. ACU IN ZARINIERE a zardiniere une volte e faseve il servizi come lis corieris uê. No coreve tant par vie ch e jere tirade di doi cjavai. acum une sornade dal mês di lui, al decidè di lâ a Udin in zardiniere e di lassâ il mus cjase. A Talmassons in te zardiniere si stave comuz, ma a ortean a montà tante int e dongje di acum, une par bande, a si sentarin dôs sioris unevore passudis e doi cûi di passe metro. Tra il cjalt, tra la int e tra il strenzi, a acum no j vignive il flât. Intant che la int pajave il biliet, acum al tacà a baulâ e a uicâ come un cjan e al faseve fente di muardi a gjestre e a zampe. is dôs culonis j domandarin: Ce veso? taiso pôc ben, puar omp?. acum vuacant: Îr mi à muardût un cjan rabiôs e o stoi lant tal ospedâl e al continuave a bajâ e a cirî di muardi. is dôs sioris cence dî nuje a petarin un salt e vie di sburide fûr de zardiniere, lassant acum biel comut.

icembar 00 0 0 0. Eligji vescul ( ). Cromazi di Aquilee ( 0). Francesc averio predi ( ). Barbare vergjine ( ) econde di Avent. Nicolau di Bari vescul ( ). Ambrôs di ilan vescul ( ) a adone di iu (sagre cun procession). îr vescul di Pavie ( II secul) a adone di aurêt. amâs I pape ( ) Tierce di Avent. uzie martare ( 0). Zuan de Crôs predi ( ). Albine martare ( 0). Florean martar ( 0). azar vescul ( I secul). Grazian vescul ( I secul) Cuarte di Avent. Tolomeu martar ( 0). Pieri Canisio predi ( ). Francescje Cabrini muinie ( ). Zuan di Keti predi ( ). Irme badesse ( 0) (Babbo Natale pai frus) Nadâl dal ignôr. tiefin prin martar ( I secul). Zuan apuestul ( I secul) s. Nocentins di Betlem ( I secul). Tomâs Becket vescul ( 0). avid re profete ( 0 p. di Cr.). ilvestri pape ( ) impueste di publicitât a è su las spales di chel che lu espon al public _tampe Tip. Graphis_Feagne (U) ecjo di lune Nella foto sopra da sinistra: Elvia, iriam, Elena, Enza e Armida. Nella foto in alto a destra: anila, Renato, Claudia, Arturo, Claudette, uigino e alentino. Nella foto sotto a destra: ergio, una conquista, ario, Enzo, Renzo e Franco. BATE A OE acum al jere vignût al mercjât a Udin e il so puest, come al solit, su la roe di vie Zanon. ornade vonde buine e cun cualchi client, al sbrissave ogni tant a bevi un tajut. agari cussì no, ài ven di lâ a spandi l aghe di corse. Par no tornâ in ostarie, vie di buride in te cort lì dongje. Nol veve nancje tacât a sbotonâsi che une vuardie par daûr j vosà: Alt! ulte. No si pues ORARE OE I UOE. acum si voltà di colp e borbotant: iore vuardie, jo no ài fat propi nuje! Ch al cjali par tiare, al è dut sut. a vuardie inalore: a lui al stave par fâle. o o ài viodude la mosse e chist nol po dineâlu. acum: E alore?. a vuardie e continuà: ui iôr, al è in multe. Baste la mosse. a vuardie e tirà fûr lis ricevudis e acum al zirà il baston e al tirà fûr i bêz. a vuardie e slungjà la man e ancje acum. a acum svelt al siarà il puìn e al metè la man in sachete. a vuardie: Ce fasial? Fûr i bêz. acum: o no ài spandude l aghe tal cjanton, come che lui al à viodût. Forsi forsi o ài fat la mosse. a multe partant no pues pajâle. O crôt ch e basti la mosse. o la mosse o la ài fate. E vie acum di corse in ostarie e cussì al à dovût bevi un altri tajut.

IUI.0. incontro di calcio le nubili (foto gruppo sopra) contro le coniugate (foto gruppo sotto)