FIŞA DISCIPLINEI. 2. Date despre disciplină Denumirea disciplinei Limba italiană contemporană

Transcript

1 Universitatea Ştefan cel Mare Suceava FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program Instituţia de învăţământ superior Facultatea Departamentul Domeniul de studii Ciclul de studii Programul de studii/calificarea Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării de Limba şi Literatura Română şi Ştiinţele Comunicării Limbă şi literatură Licenţă Limba şi Literatura Română - Limba şi Literatura Franceză/Germană/Spaniolă/Italiană; Limba şi Literatura Franceză Limba şi Literatura Spaniolă/Italiană. Date despre disciplină Denumirea Limba italiană contemporană Titularul activităţilor de curs Titularul activităţilor de seminar Lector univ.dr. Victor Andrei CĂRCĂLE Drd. Cornelia NICHIFOR Anul de studiu I Semestrul 1 Tipul de evaluare E Regimul Categoria formativă a DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară Categoria de opţionalitate a : DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DS DO 3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice) I a) Număr de ore pe săptămână 3 Curs Seminar 1 Laborator - Proiect - I b) Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 4 Curs 8 Seminar 14 Laborator - Proiect - II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore II a)studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0 II b)documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14 II c)pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 0 II d)tutoriat III Examinări IV Alte activităţi: Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 56 Total ore pe semestru (I+II+III+IV) 100 Numărul de credite 4 4. Condiţii (acolo unde este cazul) Desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu tablă şi de preferinţă cu laptop şi videoproiector Desfăşurare aplicaţii Seminar Sală de curs dotată cu tablă şi de preferinţă cu laptop şi videoproiector 5. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Competenţe transversale Studenţii vor fi solicitaţi să aplice practic cunoştinţele dobîndite pe parcurs, acest lucru contribuind la fixarea pas cu pas a acestor cunoştinţe şi la stimularea gîndirii studenţilor; Cunoaşterea foneticii şi fonologiei cât şi a morfologiei italiene le va înlesni studenţilor contactul cu textele studiate la istoria literaturii italiene. Utilizarea componentelor domeniului limbă si literatură în deplină concordanţă cu etica profesională. Relaţionarea în echipă; comunicarea interpersonală şi asumarea de roluri specifice. Organizarea unui proiect individual de formare continuă; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de informare, prin proiecte în echipă şi prin participarea la programe instituţionale de dezvoltare personală şi profesională 1/99

2 6. Obiectivele (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Obiectivul Cursul vizează realizarea unei imagini panoramice a morfologiei italiene, prin abordarea sincronică şi general al diacronică a diverselor aspecte fundamentale din acest domeniu de studiu. Perspectiva sincronică, aprofundată în cadrul orelor de aplicaţii, porneşte de la chestiuni teoretice, privitoare la terminologia specifică acestei discipline şi prezintă sistemul morfologic al limbii italiene contemporane. Obiective specifice Cursul şi seminarul de limba italiană contemporană urmăresc să creeze, pe parcursul celor trei ani de studiu, cât şi mai târziu, prin specializările ulterioare, abilităţile de pronunţare şi scriere corectă în limba italiană. Cursul tratează distincţia dintre sunet si fonem, pe baza principiului funcţionalităţii sunetelor limbii. Se examinează sistemul fonemelor limbii italiene şi celelalte aspecte legate de acesta: alfabetul (grafeme şi foneme), diviziunea în silabe, accentul, fonetica sintactică, punctuaţia. Cursul urmăreşte să ofere studenţilor abilităţile necesare pentru o exprimare corectă şi fluentă în limba italiană. Se doreşte ca în scurt timp studenţii să poată dobândi o exprimare corectă şi nuanţată.sunt prezentate sintetic la curs elementele morfologice: articol, substantiv şi adjectiv iar la seminar expunerea din curs va fi continuată prin exerciţii practive de consolidare a cunoştinţelor. Se fac, de asemenea, trimiteri la elemente de lexic, sintaxă şi istorie a limbii. 7. Conţinuturi Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Come si producono i suoni. Fonemi e grafemi, cioè suoni e lettere. L alfabeto italiano. I fonemi dell italiano. Le vocali. Le consonanti. I digrammi e i trigrammi. La sillaba. La divisione delle parole in sillabe. L accento. I tipi di accento. L uso dell accento. I fenomeni fonetici di collegamento. L elisione. Il troncamento. La pròstesi. Il rafforzamento sintattico. L articolo determinativo. Le forme dell articolo determinativo. L articolo indeterminativo. Le forme dell articolo indeterminativo. L articolo partitivo. Il nome: l aspetto semantico. I nomi comuni e i nomi propri. I nomi concreti e i nomi astratti. I nomi individuali e i nomi collettivi. I nomi numerabili e i nomi non numerabili. Il nome: l aspetto morfologico. Il genere del nome: maschile e femminile. La formazione del femminile. I nomi mobili. I nomi indipendenti. Il numero del nome: singolare e plurale. La formazione del plurale. Nomi con la medesima forma al singolare e al

3 plurale (nomi invariabili). Nomi privi di singolare o di plurale (nomi difettivi). Il nome: l aspetto strutturale. I nomi primitivi. I nomi derivati. I nomi alterati. I nomi composti. I composti capo + nome. L aggettivo qualificativo. Le forme dell aggettivo: il genere e il numero. La concordanza dell aggettivo qualificativo. Il posto dell aggettivo qualificativo. L aggettivo sostantivato. L aggettivo con funzione avverbiale. Gli aggettivi primitivi e derivati. Gli aggettivi alterati. Gli aggettivi composti. I gradi dell aggettivo qualificativo. Gli aggettivi determinativi o indicativi. Gli aggettivi possessivi. Altre forme di aggettivi possessivi. Gli aggettivi dimostrativi. Gli aggettivi identificativi. Gli aggettivi indefiniti. Gli aggettivi numerali. Aggettivi numerali cardinali. Aggettivi numerali ordinali. Aggettivi numerali moltiplicativi. Bibliografie AAVV, Grande grammatica italiana di consultazione, a cura di L. Renzi, G. Salvi e A. Cardinaletti, vol I, vol. II, Bologna, Il Mulino, 1998 Cărcăle, Victor Andrei, Grammatica pratica della lingua italiana per la certificazione P.L.I.D.A. (Progetto Lingua Italiana Dante Alighieri), Volume I, Livelli A1 e A, Editura Universităţii Ștefan cel Mare, Suceava, 010 Cârstea, Mihaela, Gramatica limbii italiene, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 Carstea-Romascanu, Mihaela, Gramatica practică a limbii italiene, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980 Dardano, Maurizio & Trifone Pietro, Studiamo la lingua. Elementi di grammatica italiana, Zanichelli, Bologna, 1989 Derer, Doina Condrea, Gramatica limbii italiene, Editura Meteora Press, Bucureşti, 001 Gherman, Haritina & Sarbu Rodica, Mica gramatică a limbii italiene, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 Popescu, Geta, Lingua italiana contemporanea. Fonetica e morfologia, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 008 Renzi, L., G. Salvi, E. Cardinaletti (eds.), Grande grammatica italiana di consultazione, vol. I-III, Il Mulino, Bologna, 001 Serianni, Luca: Grammatica italiana, UTET, Torino,1988 Sensini, M.: Le parole e il testo. Teoria e pratica dellla comunicazione linguistica, Mondadori ed., Milano, 1988 Bibliografie minimală Cărcăle, Victor Andrei, Grammatica pratica della lingua italiana per la certificazione P.L.I.D.A. (Progetto Lingua Italiana Dante Alighieri), Volume I, Livelli A1 e A, Editura Universităţii Ștefan cel Mare, Suceava, 010 Cârstea, Mihaela, Gramatica limbii italiene, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 Popescu, Geta, Lingua italiana contemporanea. Fonetica e morfologia, Editura Fundaţiei România de Mâine,

4 Bucureşti, 008 Renzi, L., G. Salvi, E. Cardinaletti (eds.), Grande grammatica italiana di consultazione, vol. I-III, Il Mulino, Bologna, 001 Serianni, Luca,CGrammatica italiana, UTET, Torino, 1988 Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Particolarità nella pronuncia e nella grafia delle consonanti. Le semiconsonanti. I dittonghi e i trittonghi. Lo iato. Le lettere straniere. Usi particolari dell articolo. I nomi di genere comune. I nomi di genere promiscuo. Nomi con più forme di singolare e di plurale (nomi sovrabbondanti). Il comparativo. Il superlativo. Altre determinazioni numeriche. Gli aggettivi interrogativi. Gli aggettivi esclamativi. Bibliografie AAVV, Grande grammatica italiana di consultazione, a cura di L. Renzi, G. Salvi e A. Cardinaletti, vol I, vol. II, Bologna, Il Mulino, 1998 Cărcăle, Victor Andrei, Grammatica pratica della lingua italiana per la certificazione P.L.I.D.A. (Progetto Lingua Italiana Dante Alighieri), Volume I, Livelli A1 e A, Editura Universităţii Ștefan cel Mare, Suceava, 010 Cârstea, Mihaela, Gramatica limbii italiene, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 Carstea-Romascanu, Mihaela, Gramatica practică a limbii italiene, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980 Dardano, Maurizio & Trifone Pietro, Studiamo la lingua. Elementi di grammatica italiana, Zanichelli, Bologna, 1989 Derer, Doina Condrea, Gramatica limbii italiene, Editura Meteora Press, Bucureşti, 001 Gherman, Haritina & Sarbu Rodica, Mica gramatică a limbii italiene, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 Popescu, Geta, Lingua italiana contemporanea. Fonetica e morfologia, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 008 Renzi, L., G. Salvi, E. Cardinaletti (eds.), Grande grammatica italiana di consultazione, vol. I-III, Il Mulino, Bologna, 001 Serianni, Luca: Grammatica italiana, UTET, Torino,1988 Sensini, M.: Le parole e il testo. Teoria e pratica dellla comunicazione linguistica, Mondadori ed., Milano, 1988 Bibliografie minimală Cărcăle, Victor Andrei, Grammatica pratica della lingua italiana per la certificazione P.L.I.D.A. (Progetto Lingua Italiana Dante Alighieri), Volume I, Livelli A1 e A, Editura Universităţii Ștefan cel Mare, Suceava, 010 Cârstea, Mihaela, Gramatica limbii italiene, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 Popescu, Geta, Lingua italiana contemporanea. Fonetica e morfologia, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 008 Renzi, L., G. Salvi, E. Cardinaletti (eds.), Grande grammatica italiana di consultazione, vol. I-III, Il Mulino, Bologna, 001 Serianni, Luca,CGrammatica italiana, UTET, Torino, Coroborarea conţinuturilor cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul este în concordanţă cu ceea ce se predă în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. 9. Evaluare Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Curs Seminar Este necesară o cunoaştere a operelor discutate, precum şi a bibliografiei obligatorii. Prezenţa la seminarii este obligatorie în proporţie de 75% (5/6 seminarii). Participare activă la seminarii şi cunoaşterea conceptelor Examen scris pe baza tematicii cursurilor şi seminariilor Media unor teste periodice, scrise şi orale, de morfologie italiană. Pondere din nota finală 50% 50%

5 lingvistice. Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor de bază de morfologie italiană. Relaţionări între morfologia limbii române şi cea a limbii italiene. Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de aplicaţie Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Data aprobării în Consiliul academic Semnătura decanului

6 FIŞA DISCIPLINEI 10. Date despre program Instituţia de învăţământ superior Facultatea Departamentul Domeniul de studii Ciclul de studii Programul de studii/calificarea Universitatea,,Ştefan cel Mare Suceava Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării Limba şi Literatura Română şi Ştiinţele Comunicării Limbă şi Literatură Licenţă Limba şi Literatura Română - Limba şi Literatura Franceză/Germană/Spaniolă/Italiană; Limba şi Literatura Franceză Limba şi Literatura Spaniolă/Italiană 1. Date despre disciplină Denumirea Istoria Literaturii şi Civilizaţiei Italiene- Novecento (I) Titularul activităţilor de curs Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Claudia COSTIN Drd. Cornelia NICHIFOR Anul de studiu I Semestrul 1 Tipul de evaluare Examen Regimul Categoria formativă a DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară Categoria de opţionalitate a : DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DS DO. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice) I a) Număr de ore pe săptămână 3 Curs Seminar 1 Laborator Proiect I b) Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 4 Curs 8 Seminar 14 Laborator Proiect II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore II a)studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0 II b)documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16 II c)pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14 II d)tutoriat III Examinări 6 IV Alte activităţi: Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 5 Total ore pe semestru (I+II+III+IV) 100 Numărul de credite 4 3. Precondiţii (acolo unde este cazul) Curriculum Competenţe 4. Condiţii (acolo unde este cazul) Desfăşurare a cursului Desfăşurare Seminar aplicaţii Laborator Proiect 5. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale - utilizarea limbajului critic de specialitate.; - prezentarea particularităţilor operelor aparţinând literaturii italiene din Novecento, a fenomenului evolutiv al literaturii italiene, a principalelor curente cultural-artistice din perioada studiată; - capacitatea de a percepe valenţele estetice ale operelor literare şi de interpretare a acestora, care

7 trebuie privite în ansamblul evoluţiei fenomenului literar şi în contextul istoric, cultural şi ideologic al epocii în care au fost create; - abilităţi de cercetare literară şi dezvoltarea creativităţii Competenţe transversale dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi interpretare a operelor literare studiate prin raportare la contextul estetic,social, cultural şi ideologic în care acestea au fost create; formarea competenţelor de evaluare a operei prin raportare la judecăţile critice formulate de-a lungul timpului; 6. Obiectivele (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Obiectivul general al - însuşirea şi valorificarea conceptelor de bază din literatura italiană a secolului al XX-lea; - cunoaşterea contribuţiei scriitorilor italieni din Novecento la evoluţia literaturii, a culturii italiene şi universale; - formarea de capacităţi necesare pentru comentarea operelor reprezentative ale literaturii italiene din Novecento, a utilizării limbajului critic adecvat; - formarea/dezvoltarea abilităţii de exprimare şi de argumentare a ideilor personale Obiective specifice Autor, narator, personaj şi relaţia personajului cu lumea în textele literare selectate pentru analiză şi socotite reprezentative -Descrierea identităţii estetice a verismului, decadentismului, futurismului şi ermetismului, având în vedere mutaţiile filosofice specifice primei jumătăţi a secolului al XX-lea -Focalizarea (inter)dependenţei discursului liric/narativ faţă de evoluţia politicosocială şi culturală a Italiei şi a Europei în primele decenii ale secolului al XX-lea 7. Conţinuturi Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Periodizarea literaturii italiene:de la epoca originilor literaturii italiene, Trecento- la Novecento. Expunerea.. Realismul.Cadrul istoric şi cultural, reprezentanţi, opere. Verismul: direcţii tematice, particularităţi, reprezentanţi, opere Giovanni Verga, reprezentantul cel mai important al verismului. Structură narativă şi personaje simbolice în Familia Malavoglia şi Mastro Don Gesualdo Luigi Capuana, Marchizul de Roccaverdina roman al crizei de conştiinţă Expunerea Problematizarea Expunerea Problematizarea 7. Grazia Deledda. Observaţie realistă şi perspectivă lirică în romanul Comoara din Sardinia. Expunerea 8-9. Decadentismul. Trăsături definitorii ale operei. 4 Reprezentanţi. Expunerea Italo Svevo, universul romanesc: Conştiinţa lui 4 Conversaţia Zeno şi Senilitate. Teme, discurs narativ, personaje. Expunerea Luigi Pirandello-personalitatea creatoare. 4 Expunerea Prozatorul. Răposatul Mattia Pascal: universul romanesc, tematică, personaje, valenţe simbolice. Conversaţia 14.Manifestul Futurismului. Filippo Tomasso Marinetti Expunerea Problematizarea Conversaţia Bibliografie Balaci, Alexandru, Studii italiene, ELU, Bucureşti, 197 Berlogea, Ileana, Pirandello, ELU, Bucureşti, 1980 Călinescu, G., Scriitori străini,, ESPLA, Bucureşti, 1967 Clerici, L., Invito a conoscere il verismo, Mursia, Milano, 1989 Daverio, R., Invito alla lettura del Pascoli, Mursia, Milano, 1983

8 Debenedetti, Giacomo, Poezie italiană din secolul al XX-lea, Editura Univers, Bucureşti, 1986 Debenedetti, Giacomo, Il romanzo del Novecento, Garzanti, Milano, 1971 Façon, Nina, Istoria literaturii italiene, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975 Façon, Nina, Intelectualul şi epoca sa, ELU, Bucureşti, 1984 Ferroni, G., Storia della letteratura italiana, Einaudi Scuola, Milano, 1991 Gaspar, Marie-Helene, Italies narativa, [S.I.], Paris, 1998 Ghidetti, E., Italo Svevo.La coscienza di un borghese triestino, Editori Riuniti, Roma, 199 Ionescu, Cornel Mihai, Generaţia lui Neptun :grupul 63 :idei şi opere, ELU, Bucureşti, 1988 Luperini, R., Simbolo e costruzione allegorica in Verga, Il Mulino, Bologna, 1989 Mazzacurati, G., Pirandello nel romanzo europeo, Il Mulino, Bologna, 1987 Ortiz, Ramiro, Cronici italiene, ELU, Bucureşti, 1985 Papu, Edgar, Feţele lui Ianus, Editura Univers, Bucureşti, 1970 Pullini, G., Dizionario critico della letteratura italiana, UTET, Torino, 1968 Bibliografie minimală Cărcăle, Victor-Andrei ; COSTIN, Claudia, Antologia della letteratura italiana moderna con commenti e saggi, Editura Universităţii Ştefan cel Mare Suceava, 010 Façon, Nina, Istoria literaturii italiene, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969 Façon, Nina, Intelectualul şi epoca sa, ELU, Bucureşti, 1984 Ferroni, G., Storia della letteratura italiana, Einaudi Scuola, Milano, 1991 Pullini, G., Dizionario critico della letteratura italiana, UTET, Torino, 1968 Aplicaţii (Seminar) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Realismul european trăsături, reprezentanţi, opere(pictură, literatură, muzică). Particularităţi ale verismului Conversaţia Conversaţia, analiză. Particularităţi ale artei narative în romanele lui Giovanni Verga. pe text 3. Elemente veriste în opera Graziei Deledda şi a lui Luigi Capuana. Conversaţia, analiză 4. Particularităţi ale stilului în opera lui Italo Svevo. Influenţe freudiene. pe text 5. Trăsături ale artei narative în opera 6. Modernism vs. Tradiţionalism în romanul lui Luigi Pirandello. Conversaţia Problematizarea 7. Manifestul Futurismului. Comentariu pe text Analiză pe text 8. Coroborarea conţinuturilor cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului 9. Evaluare Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare -însuşirea principalelor noţiuni, idei, teorii; -mod personal de abordare şi interpretare; Curs -capacitatea de sinteză şi de analiză; -capacitatea de a utiliza un limbaj de specialitate -cunoştinţe certe şi profund argumentate; Seminar -exemple analizate, comentate; -mod personal de abordare şi interpretare. Standard minim de performanţă - însuşirea principalelor noţiuni privind literatura italiană a secolului al XX-lea; Examen oral 50% Examen oral 50% Pondere din nota finală

9 - cunoaşterea operelor studiate; - cunoştinţe bine argumentate; - exemple analizate, comentate; - mod personal de abordare şi interpretare; parcurgerea a 30% din bibliografie; Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de aplicaţie Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Data aprobării în Consiliul academic Semnătura decanului

10 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program Instituţia de învăţământ superior Facultatea Departamentul Domeniul de studii Ciclul de studii Programul de studii/calificarea Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării Departamentul de Limba şi Literatura Română şi Ştiinţele Comunicării Limbă şi literatură Licenţă Limba şi Literatura Română - Limba şi Literatura Franceză/Germană/Spaniolă/Italiană; Limba şi Literatura Franceză Limba şi Literatura Spaniolă/Italiană. Date despre disciplină Denumirea Curs practic limba italiană (I) Titularul activităţilor de curs Titularul activităţilor de seminar - Lector. univ. dr. Ciprian POPA Anul de studiu I Semestrul 1 Tipul de evaluare C Regimul Categoria formativă a DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară Categoria de opţionalitate a : DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DD DO 3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice) I a) Număr de ore pe săptămână Curs - Seminar - Laborator Proiect - I b) Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 8 Curs - Seminar - Laborator 8 Proiect - II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore II a)studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0 II b)documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 II c)pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 13 II d)tutoriat III Examinări IV Alte activităţi: Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 45 Total ore pe semestru (I+II+III+IV) 75 Numărul de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) Curriculum Competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) Desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu tablă multimedia, laptop şi videoproiector Desfăşurare aplicaţii Seminar Sală de curs dotată cu tablă multimedia, laptop şi videoproiector 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Competenţe transversale capacità di parlare scorrevolmente e di fare delle spiegazioni senza tanti errori; capacità di scrivere correttamente ogni tipo di testo; capacità di rispondere adeguatamente ad ogni situazione comunicativa. adempiere delle attività professionali rigorosamente e con responsabilità, rispettando l etica dell attività scientifica; applicare delle tecniche di relazionarsi in gruppo e sviluppare le capacità di comunicazione interpersonale.

11 7. Obiectivele (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Obiectivul general al migliorare la lingua parlata e scritta attraverso gli esercizi; Obiective specifice eliminare i fenomeni di interferenza con la lingua materna attraverso l affrontare contrastivo; approfondire delle minime conoscenze teoriche e pratiche di lingua italiana. 8. Conţinuturi Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Lezione introduttiva con elementi di fonetica (l alfabeto, la pronuncia) e di vocabolario (saluti formali e informali, come presentarci ecc.) L articolo determinativo e l articolo indeterminativo. Esercizi Le preposizioni semplici e le preposizioni articolate. Esercizi Il verbo. Il modo indicativo. Il presente. Esercizi Pronomi personali soggetto. Esercizi Il participio passato. Il passato prossimo. Esercizi Pronomi di cortesia. Verbi seguiti da preposizioni e l infinito. Esercizi Il numerale (cardinale e ordinale). Esercizi L imperfetto. Esercizi Pronomi diretti. Esercizi Il futuro. Esercizi Pronomi indiretti. Esercizi Verbi riflessivi. Esercizi Pronomi combinati. Esercizi.

12 Bibliografie Condrea Derer, Doina, Limba italiană dialoguri, texte, exerciţii, Editura Teora, 1998 Condrea Derer, Doina, Dicţionar român-italian, italian-român, Editura Gramar, Bucureşti, 1999 Gherman, Haritina, Sârbu, Rodica, Gramatica limbii italiene, Editura Gramar, Bucureşti, 1995 Gherman, Haritina, Italiana pentru începători, Editura Coresi, Bucureşti, 1993 Graziano, Carlo, Ghid practic de gramatică italiană, Editura Teora, Bucureşti, 1999 POPA, Ciprian, Limba italiană. Gramatică&exerciţii, Editura Universităţii Suceava, Suceava, 009 Radicchi, Sandra, Mezzedini, Meris, Corso di lingua italiana livello elementare, Bonacci editore, Roma, 1989 Bibliografie minimală Condrea Derer, Doina, Dicţionar român-italian, italian-român, Editura Gramar, Bucureşti, 1999 Graziano, Carlo, Ghid practic de gramatică italiană, Editura Teora, Bucureşti, 1999 POPA, Ciprian, Limba italiană. Gramatică&exerciţii, Editura Universităţii Suceava, Suceava, Coroborarea conţinuturilor cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul este în concordanţă cu ceea ce se predă în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. 10. Evaluare Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Laborator Este necesară o cunoaştere a noţiunilor Evaluare scrisă pe baza discutate, precum şi a bibliografiei obligatorii. tematicii Laborator Prezenţa la seminarii este obligatorie în Evaluare pe parcurs proporţie de 50% Standard minim de performanţă Pondere din nota finală 50% 50% Îmbunătăţirea limbii scrise şi vorbite. Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de aplicaţie Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Data aprobării în Consiliul academic Semnătura decanului

13 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program Instituţia de învăţământ superior Facultatea Departamentul Domeniul de studii Ciclul de studii Programul de studii/calificarea Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării Departamentul de Limba şi Literatura Română şi Ştiinţele Comunicării Limbă şi literatură Licenţă Limba şi Literatura Română - Limba şi Literatura Franceză/Germană/Spaniolă/Italiană; Limba şi Literatura Franceză Limba şi Literatura Spaniolă/Italiană. Date despre disciplină Denumirea Curs practic limba italiană (II) Titularul activităţilor de curs Titularul activităţilor de seminar - Lector. univ. dr. Ciprian POPA Anul de studiu I Semestrul 1 Tipul de evaluare C Regimul Categoria formativă a DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară Categoria de opţionalitate a : DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DD DO 3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice) I a) Număr de ore pe săptămână Curs - Seminar - Laborator Proiect - I b) Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 8 Curs - Seminar - Laborator 8 Proiect - II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore II a)studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0 II b)documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 II c)pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 13 II d)tutoriat III Examinări IV Alte activităţi: Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 45 Total ore pe semestru (I+II+III+IV) 75 Numărul de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) Curriculum Competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) Desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu tablă multimedia, laptop şi videoproiector Desfăşurare aplicaţii Seminar Sală de curs dotată cu tablă multimedia, laptop şi videoproiector 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Competenţe transversale capacità di parlare scorrevolmente e di capire espressioni in italiano; capacità di scrivere correttamente ogni tipo di testo; capacità di rispondere adeguatamente ad ogni situazione comunicativa. adempiere delle attività professionali rigorosamente e con responsabilità, rispettando l etica dell attività scientifica; applicare delle tecniche di relazionarsi in gruppo e sviluppare le capacità di comunicazione interpersonale.

14 7. Obiectivele (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Obiectivul general al imparare la lingua italiana attraverso la musica; Obiective specifice identificare i problemi di grammatica attraverso gli esercizi; migliorare la pronuncia ascoltando le canzoni in madrelingua. 8. Conţinuturi Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Fonologia Noemi Albachiara L articolo determinativo e indeterminativo Adriano Celentano Il ragazzo della via Gluck Le preposizioni Eros Ramazzotti Adesso tu I pronomi di cortesia Marco Carta Dentro ad ogni brivido Le preposizioni semplici e articolati Zucchero Donne Il presente e l imperfetto Domenico Modugno Nel blu dipinto di blu I pronomi indiretti Nek Laura non c è Il presente, il passato prossimo e il futuro Paolo Meneguzzi Musica I pronomi combinati Tiziano Ferro Stop! Dimentica Il presente e l imperfetto Gino Paoli La gatta L imperfetto, passato prossimo e il futuro Andrea Bocelli Con te partirò I pronomi diretti e indiretti Jovanotti A te Il futuro Franco Battiato La stagione dell amore Il condizionale Lunapop Vorrei

15 Bibliografie Condrea Derer, Doina, Limba italiană dialoguri, texte, exerciţii, Editura Teora, 1998 Condrea Derer, Doina, Dicţionar român-italian, italian-român, Editura Gramar, Bucureşti, 1999 Gherman, Haritina, Sârbu, Rodica, Gramatica limbii italiene, Editura Gramar, Bucureşti, 1995 Gherman, Haritina, Italiana pentru începători, Editura Coresi, Bucureşti, 1993 Graziano, Carlo, Ghid practic de gramatică italiană, Editura Teora, Bucureşti, 1999 POPA, Ciprian, Limba italiană. Gramatică&exerciţii, Editura Universităţii Suceava, Suceava, 009 Radicchi, Sandra, Mezzedini, Meris, Corso di lingua italiana livello elementare, Bonacci editore, Roma, 1989 Bibliografie minimală Condrea Derer, Doina, Dicţionar român-italian, italian-român, Editura Gramar, Bucureşti, 1999 Graziano, Carlo, Ghid practic de gramatică italiană, Editura Teora, Bucureşti, 1999 POPA, Ciprian, Limba italiană. Gramatică&exerciţii, Editura Universităţii Suceava, Suceava, Coroborarea conţinuturilor cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul este în concordanţă cu ceea ce se predă în alte centre universitare din ţară şi din străinătate. 10. Evaluare Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Laborator Este necesară o cunoaştere a noţiunilor Evaluare scrisă pe baza discutate, precum şi a bibliografiei obligatorii. tematicii Laborator Prezenţa la seminarii este obligatorie în Evaluare pe parcurs proporţie de 50% Standard minim de performanţă Pondere din nota finală 50% 50% Îmbunătăţirea limbii scrise şi vorbite. Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de aplicaţie Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Data aprobării în Consiliul academic Semnătura decanului

16 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program Instituţia de învăţământ superior Facultatea Departamentul Domeniul de studii Ciclul de studii Programul de studii/calificarea Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării de Limba şi Literatura Română şi Ştiinţele Comunicării Limbă şi literatură Licenţă Limba şi Literatura Română - Limba şi Literatura Franceză/Germană/Spaniolă/Italiană; Limba şi Literatura Franceză Limba şi Literatura Spaniolă/Italiană. Date despre disciplină Denumirea Limba italiană contemporană Titularul activităţilor de curs Titularul activităţilor de seminar Lector univ.dr. Victor Andrei CĂRCĂLE Drd. Cornelia NICHIFOR Anul de studiu I Semestrul Tipul de evaluare E Regimul Categoria formativă a DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară Categoria de opţionalitate a : DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DS DO 3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice) I a) Număr de ore pe săptămână 3 Curs Seminar 1 Laborator - Proiect - I b) Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 4 Curs 8 Seminar 14 Laborator - Proiect - II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore II a)studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 0 II b)documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14 II c)pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 0 II d)tutoriat III Examinări IV Alte activităţi: Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 56 Total ore pe semestru (I+II+III+IV) 100 Numărul de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) Curriculum Competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) Desfăşurare a cursului Sală de curs dotată cu tablă şi de preferinţă cu laptop şi videoproiector Desfăşurare aplicaţii Seminar Sală de curs dotată cu tablă şi de preferinţă cu laptop şi videoproiector 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Competenţe transversale Studenţii vor fi solicitaţi să aplice practic cunoştinţele dobîndite pe parcurs, acest lucru contribuind la fixarea pas cu pas a acestor cunoştinţe şi la stimularea gîndirii studenţilor; Cunoaşterea morfologiei italiene le va înlesni studenţilor contactul cu textele studiate la istoria literaturii italiene. Utilizarea componentelor domeniului limbă si literatură în deplină concordanţă cu etica profesională. Relaţionarea în echipă; comunicarea interpersonală şi asumarea de roluri specifice.

17 Organizarea unui proiect individual de formare continuă; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de informare, prin proiecte în echipă şi prin participarea la programe instituţionale de dezvoltare personală şi profesională 7. Obiectivele (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Obiectivul Cursul vizează realizarea unei imagini panoramice a morfologiei italiene, prin abordarea sincronică şi general al diacronică a diverselor aspecte fundamentale din acest domeniu de studiu. Perspectiva sincronică, aprofundată în cadrul orelor de aplicaţii, porneşte de la chestiuni teoretice, privitoare la terminologia specifică acestei discipline şi prezintă sistemul morfologic al limbii italiene contemporane. Obiective specifice Cursul şi seminarul de limba italiană contemporană urmăresc să creeze, pe parcursul celor trei ani de studiu, cât şi mai târziu, prin specializările ulterioare, abilităţile de pronunţare şi scriere corectă în limba italiană. Cursul are ca obiectiv general de a crea bazele pentru o competenţă lingvistică complexă şi aprofundată, prin intermediul structurilor gramaticale fundamentale ale limbii italiene contemporane standard, la nivel morfo sintactic. Obiective specifice: cunoaşterea formelor şi comportamentului morfologic în cazul pronumelui, verbului, adverbului, prepoziţiilor, conjuncţiilor şi interjecţilor, cunoaşterea funcţiilor şi condiţionărilor sintactice, semantice şi pragmatice ale folosirii formelor gramaticale, dezvoltarea capacităţii de a recunoaşte, interpreta, analiza şi a produce secvenţe lingvistice corecte din punct de vedere morfo sintactic cât şi de a recunoaşte şi de a restructura secvenţele lingvistice greşite, crearea condiţiilor pentru a integra competenţa morfologică în cadrul celei sintactice, semantice şi pragmatice. 8. Conţinuturi Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Il pronome. I pronomi personali. I pronomi personali soggetto. I pronomi personali complemento. I pronomi personali riflessivi. I pronomi possessivi. I pronomi dimostrativi. I pronomi identificativi. I pronomi indefiniti. I pronomi relativi. I pronomi misti. I pronomi interrogativi. I pronomi esclamativi. Il verbo. Il verbo e la sua struttura: le variabili del verbo. La persona e il numero. Il modo. Il tempo. L aspetto. Uso dei modi e dei tempi. Il modo indicativo e i suoi tempi. Il presente. L imperfetto Il passato prossimo. Il passato remoto. Il trapassato prossimo. Il trapassato remoto. Il futuro semplice. Il futuro anteriore. Il modo congiuntivo e i suoi tempi. Il presente. L imperfetto. Il passato. Il trapassato. Il modo condizionale e i suoi tempi. Il modo imperativo e i suoi tempi. Il modo infinito e i suoi tempi. Il participio e i suoi tempi. Il

18 gerundio e i suoi tempi. Il verbo secondo il significato: il genere e la forma. Il genere dei verbi: transitivi e intransitivi. I verbi transitivi. I verbi intransitivi. Funzionamento transitivo e funzionamento intransitivo. La forma riflessiva. I verbi impersonali. Il verbo secondo la funzione: i verbi di servizio. I verbi ausiliari. I verbi servili. I verbi aspettuali. I verbi causativi. Il verbo secondo la flessione: le coniugazioni. Coniugazioni regolari e irregolari. La coniugazione dei verbi ausiliari. La coniugazione attiva. La coniugazione passiva. La coniugazione riflessiva. L avverbio. Gli avverbi qualificativi. Gli avverbi determinativi. Gli avverbi di tempo. Gli avverbi di luogo. Gli avverbi di quantità. Gli avverbi di valutazione. Gli avverbi interrogativi ed esclamativi.altri avverbi. La preposizione. Le preposizioni proprie. Le preposizioni improprie. La congiuzione. La congiunzione o funzionale coordinante e subordinante. Le congiunzioni coordinanti. Le congiunzioni subordinanti. L interiezione. Le interiezioni proprie. Le interiezioni improprie e le locuzioni interiettive. Bibliografie AAVV, Grande grammatica italiana di consultazione, a cura di L. Renzi, G. Salvi e A. Cardinaletti, vol I, vol. II, Bologna, Il Mulino, 1998 Cărcăle, Victor Andrei, Grammatica pratica della lingua italiana per la certificazione P.L.I.D.A. (Progetto Lingua Italiana Dante Alighieri), Volume I, Livelli A1 e A, Editura Universităţii Ștefan cel Mare, Suceava, 010 Cârstea, Mihaela, Gramatica limbii italiene, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 Carstea-Romascanu, Mihaela, Gramatica practică a limbii italiene, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980 Dardano, Maurizio & Trifone Pietro, Studiamo la lingua. Elementi di grammatica italiana, Zanichelli, Bologna, 1989 Derer, Doina Condrea, Gramatica limbii italiene, Editura Meteora Press, Bucureşti, 001 Gherman, Haritina & Sarbu Rodica, Mica gramatică a limbii italiene, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 Popescu, Geta, Lingua italiana contemporanea. Fonetica e morfologia, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 008 Renzi, L., G. Salvi, E. Cardinaletti (eds.), Grande grammatica italiana di consultazione, vol. I-III, Il Mulino, Bologna, 001 Serianni, Luca: Grammatica italiana, UTET, Torino,1988

19 Sensini, M.: Le parole e il testo. Teoria e pratica dellla comunicazione linguistica, Mondadori ed., Milano, 1988 Bibliografie minimală Cărcăle, Victor Andrei, Grammatica pratica della lingua italiana per la certificazione P.L.I.D.A. (Progetto Lingua Italiana Dante Alighieri), Volume I, Livelli A1 e A, Editura Universităţii Ștefan cel Mare, Suceava, 010 Cârstea, Mihaela, Gramatica limbii italiene, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 Popescu, Geta, Lingua italiana contemporanea. Fonetica e morfologia, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 008 Renzi, L., G. Salvi, E. Cardinaletti (eds.), Grande grammatica italiana di consultazione, vol. I-III, Il Mulino, Bologna, 001 Serianni, Luca,CGrammatica italiana, UTET, Torino, 1988 Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii I pronomi allocutivi di cortesia: voi, Ella, lei. I pronomi numerali. Il passato remoto. La forma del verbo: attiva, passiva e riflessiva. La forma attiva. La forma passiva. I verbi sovrabbondanti. I verbi difettivi. I verbi irregolari Gradi e alterazione degli avverbi. Le locuzioni avverbiali Le locuzioni prepositive, Le voci onomatopeiche. Bibliografie AAVV, Grande grammatica italiana di consultazione, a cura di L. Renzi, G. Salvi e A. Cardinaletti, vol I, vol. II, Bologna, Il Mulino, 1998 Cărcăle, Victor Andrei, Grammatica pratica della lingua italiana per la certificazione P.L.I.D.A. (Progetto Lingua Italiana Dante Alighieri), Volume I, Livelli A1 e A, Editura Universităţii Ștefan cel Mare, Suceava, 010 Cârstea, Mihaela, Gramatica limbii italiene, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 Carstea-Romascanu, Mihaela, Gramatica practică a limbii italiene, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980 Dardano, Maurizio & Trifone Pietro, Studiamo la lingua. Elementi di grammatica italiana, Zanichelli, Bologna, 1989 Derer, Doina Condrea, Gramatica limbii italiene, Editura Meteora Press, Bucureşti, 001 Gherman, Haritina & Sarbu Rodica, Mica gramatică a limbii italiene, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 Popescu, Geta, Lingua italiana contemporanea. Fonetica e morfologia, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 008 Renzi, L., G. Salvi, E. Cardinaletti (eds.), Grande grammatica italiana di consultazione, vol. I-III, Il Mulino, Bologna, 001 Serianni, Luca: Grammatica italiana, UTET, Torino,1988 Sensini, M.: Le parole e il testo. Teoria e pratica dellla comunicazione linguistica, Mondadori ed., Milano, 1988 Bibliografie minimală Cărcăle, Victor Andrei, Grammatica pratica della lingua italiana per la certificazione P.L.I.D.A. (Progetto Lingua Italiana Dante Alighieri), Volume I, Livelli A1 e A, Editura Universităţii Ștefan cel Mare, Suceava, 010 Cârstea, Mihaela, Gramatica limbii italiene, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971 Popescu, Geta, Lingua italiana contemporanea. Fonetica e morfologia, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 008 Renzi, L., G. Salvi, E. Cardinaletti (eds.), Grande grammatica italiana di consultazione, vol. I-III, Il Mulino, Bologna, 001 Serianni, Luca,CGrammatica italiana, UTET, Torino, Coroborarea conţinuturilor cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Conţinutul este în concordanţă cu ceea ce se predă în alte centre universitare din ţară şi din străinătate.

20 10. Evaluare Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Curs Este necesară o cunoaştere a operelor discutate, precum şi a bibliografiei obligatorii. Prezenţa la seminarii este obligatorie în proporţie de 75% (5/6 seminarii). Participare Seminar activă la seminarii şi cunoaşterea conceptelor lingvistice. Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor de bază de morfologie italiană. Relaţionări între morfologia limbii române şi cea a limbii italiene. Examen scris pe baza tematicii cursurilor şi seminariilor Media unor teste periodice, scrise şi orale, de morfologie italiană. Pondere din nota finală 50% 50% Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de aplicaţie Data avizării în departament Semnătura directorului de departament Data aprobării în Consiliul academic Semnătura decanului

21 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program Instituţia de învăţământ superior Facultatea Departamentul Domeniul de studii Ciclul de studii Programul de studii/calificarea Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării Departamentul de Limba şi Literatura Română şi Ştiinţele Comunicării Limbă şi Literatură Licenţă Limba şi Literatura Română - Limba şi Literatura Franceză/Germană/Spaniolă/Italiană; Limba şi Literatura Franceză Limba şi Literatura Spaniolă/Italiană. Date despre disciplină Denumirea IstoriaLiteraturii Italiene Novecento (II) Titularul activităţilor de curs Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Claudia COSTIN Drd. Cornelia NICHIFOR Anul de studiu I Semestrul Tipul de evaluare Examen Regimul Categoria formativă a DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară Categoria de opţionalitate a : DO - obligatorie (impusă), DA - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DS DO 3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice) I a) Număr de ore pe săptămână 3 Curs Seminar 1 Laborator Proiect I b) Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ 4 Curs 8 Seminar 14 Laborator Proiect II Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore II a)studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 II b)documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren II c)pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri II d)tutoriat 4 III Examinări 4 IV Alte activităţi: 6 Total ore studiu individual II (a+b+c+d) 73 Total ore pe semestru (I+II+III+IV) 15 Numărul de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) Curriculum Istoria Literaturii Italiene Novecento(Verism, Decadentism, Futurism) Competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) Desfăşurare a cursului Desfăşurare Seminar aplicaţii Laborator Proiect 6. Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale - utilizarea limbajului critic de specialitate; - prezentarea particularităţilor operelor aparţinând literaturii italiene din Novecento, a fenomenului evolutiv al literaturii italiene, a principalelor curente cultural-artistice din perioada studiată; - capacitatea de a percepe valenţele estetice ale operelor literare şi de interpretare a acestora, care trebuie privite în ansamblul evoluţiei fenomenului literar şi în contextul

22 istoric, cultural şi ideologic al epocii în care au fost create; - abilităţi de cercetare literară şi dezvoltarea creativităţii; Competenţe transversale dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi interpretare a operelor literare studiate prin raportare la contextul estetic,social, cultural şi ideologic în care acestea au fost create; formarea competenţelor de evaluare a operei prin raportare la judecăţile critice formulate de-a lungul timpului; 7. Obiectivele (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) Obiectivul general - însuşirea şi valorificarea conceptelor de bază din literatura italiană a secolului al XX-lea; al - cunoaşterea contribuţiei scriitorilor italieni din Novecento la evoluţia literaturii, a culturii italiene şi universale; - formarea de capacităţi necesare pentru comentarea operelor reprezentative ale literaturii italiene din Novecento, a utilizării limbajului critic adecvat; - formarea/dezvoltarea abilităţii de exprimare şi de argumentare a ideilor personale Obiective specifice Autor, narator, personaj şi relaţia personajului cu lumea în textele literare selectate pentru analiză şi socotite reprezentative -Descrierea identităţii estetice a ermetismului, a neorealismului, a teatrului în teatru, a literaturii cuprinzând elemente ale absurdului, având în vedere mutaţiile filosofice specifice celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea - Focalizarea (inter)dependenţei discursului liric/narativ/dramatic faţă de evoluţia politico-socială şi culturală a Italiei şi a Europei în a doua jumătate a secolului al XX-lea 8. Conţinuturi Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Ermetismul(II).Eugenio Montale şi Umberto Saba universul poetic. Prelegerea Converaţia.-3. Luigi Pirandello, dramaturgul.şase personaje în 4 căutarea unui autor. Henric IV 4. Neorealismul. Direcţii şi reprezentanţi. Elio Vittorini- Oameni şi neoameni, Călătorie în Sicilia 5. Alberto Moravia.Organizarea discursului narativ: Ciociara, Indiferenţii 6. Italo Calvino. Tradiţionalism şi modernism: Baronul din copaci, Oraşele invizibile, Dacă într-o noapte de iarnă un călător 7. Primo Levi. Universul tematic al prozei: Mai e acesta oare un om?,armistiţiul 8. Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Ghepardul. Discurs romanesc şi personaje simbolice 9. Giorgio Bassani, Romanul Ferrarei, Grădinile Finzi Contini. Particularităţile artei narative 10. Dino Buzzati, Deşertul tătarilor, Oiubire. Valenţele artei romaneşti 11. Grupul 63. Reprezentanţi, idei, opere 1. Proza contemporană. Modernism şi postmodernism. Dacia Maraini- aspectele definitorii ale operei. Romanul Voci 13. Giovanni Papini, Un om sfârşit, Gog. Aventura cunoaşterii şi obsesia propriei fiinţe 14. Umberto Eco- personalitatea creatoare. Numele trandafirului: discurs narativ, smotive, simboluri Prelegerea Conversaţia Problematizarea Prelegerea Conversaţia Prelegerea Conversaţia Problematizarea Prelegerea Conversaţia Problematizarea Prelegerea Conversaţia Prelegerea Conversaţia Problematizarea Prelegerea Conversaţia Prelegerea Conversaţia Problematizarea Bibliografie Façon, Nina, Istoria literaturii italiene, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969 Barilli, Renato, Poetică şi retorică, Editura Univers, Bucureşti, 1975 Bosetti, Gilbert, Pirandello :présences littéraires, Bordas, Paris ;Montreal, 1971 Ceuca, Justin, Evoluţia formelor dramatice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 00

23 Ceva Valla, Elena, Antologia di prosa e poesia italiana e straniera, Carlo Signorelli Editore, Milano, 1955 Croce, Benedetto, Estetica, Editura Moldova, Iaşi, 1996 Gaspar, Marie-Helene, Italies narativa, [S.I.], Paris, 1998 Gramsci, Antonio, Opere alese, Editura Politică, Bucureşti, 1969 Ionescu, Cornel Mihai, Generaţia lui Neptun :grupul 63 :idei şi opere, ELU, Bucureşti, 1967 Munteanu, Romul, Literatura europeană modernă, Editura Amarcord, Timişoara, 000 Papu, Edgar, Feţele lui Ianus,Editura Univers, Bucureşti, 1970 Pazzgalia, Mario, Gli Autori della letteratura italiana, La Fotocromo Emiliano, Bologna, 1977 Popescu, George, Poesia italiana del novecento :dal decadentismo ai novissimi, Editura Universităţii din Craiova, Craiova, 1998 Slama Tatiana, Realismul în teatrul lui Pirandello, Editura Univers, Bucureşti, 1975 Vattimo, Giani, Sfârşitul modernităţii. Nihilism şi hermeneutică în cultura postmodernă, Editura Pontica, Constanţa, 1993 x x x, Antologia della letteratura italiana moderna e contemporanea daverismo al neorealismo, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 196 Aplicaţii (Seminar/laborator/proiect) 1. Universul liricii lui E.Montale şi Umberto Saba. Comentariu pe text. Teatrul lui Pirandello: teme, motive, personaje, artă dramatică. Comentariu pe text 3. Alberto Moravia, Ciociara. Relaţia text epic film 4. Lampedusa, Ghepardul. Relaţia text epic realizare cinematografică 5. Valenţe estetice şi simbolice în opera lui Dino Buzzati 6. Opera lui Papini ca document existenţial 7. Umberto Eco, Numele trandafirului : lumea ca labirint. Relaţia roman realizare cinematografică Nr. Ore Conversaţia Problematizarea Analiză de text Conversaţia Analiză de text Conversaţia Conversaţia Conversaţia Problematizarea Problematizarea Conversaţia Problematizarea Observaţii Bibliografie minimală Façon, Nina, Istoria literaturii italiene, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1969 Ceuca, Justin, Evoluţia formelor dramatice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 00 Ceva Valla, Elena, Antologia di prosa e poesia italiana e straniera, Carlo Signorelli Editore, Milano, 195 Pazzgalia, Mario, Gli Autori della letteratura italiana, La Fotocromo Emiliano, Bologna, 1977 Popescu, George, Poesia italiana del novecento :dal decadentismo ai novissimi, Editura Universităţii din Craiova, Craiova, 1998 Slama Tatiana, Realismul în teatrul lui Pirandello, Editura Univers, Bucureşti, 1975 x x x, Antologia della letteratura italiana moderna e contemporanea daverismo al neorealismo, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, Coroborarea conţinuturilor cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Curs Seminar -însuşirea principalelor noţiuni, idei, teorii; -capacitatea de sinteză şi de analiză; -capacitatea de a utiliza metode critice. -cunoştinţe certe şi profund argumentate; -exemple analizate, comentate; -mod personal de abordare şi interpretare. Pondere din nota finală Examen oral 50% Examen oral 50%