Mariutine e i omenuts dal timp. Mariutine e i omenuts dal timp
|
|
- Eduardo Renzi
- 5 anni fa
- Visualizzazioni
Transcript
1 MIE FILOSE La famee dai surisins e il trenut di len ALBERTO ANTONELLI La storie dal scheletri LUCIA LONDERO In cheste racuelte In cheste racuelte Gnesute cuintriaiar Un cjalderon di flabis GLORIA In cheste racuelte ANGELI GLORIA ANGELI Mariutine e i omenuts dal timp LUCIA LONDERO STELLA MANTOVANI Mariutine e i omenuts dal timp Un cjalderon di flabis STELLA MANTOVANI Gloria Angeli De stesse golaine In cheste racuelte De stesse golaine Gnesute cuintriaiar De stesse golaine ANTONELLI Pilux al scuvierç il fier De stesse golaine In cheste ALBERTO racuelte ALBERTO ANTONELLI La famee dai surisins e il trenut di len La storie dal scheletri Mariutine e i omenuts dal timp De stesse golaine MIE FILOSE De stesse golaine Pilux al scuvierç il fier In cheste racuelte GLORIA ANGELI ALBERTO ANTONELLI Mariutine e i omenuts dal timp De stesse golaine In cheste racuelte
2 1
3 Realizât cul contribût de Agjenzie Regjonâl pe Lenghe Furlane (ARLeF). Coordenament editoriâl, revision linguistiche e de grafie par cure di Linda Picco, Sportel sorecomunâl pe lenghe furlane dal Glemonàs.
4 GLORIA ANGELI Mariutine e i omenuts dal timp Ilustrazions di Lucia Londero
5 4
6 5
7 Cu la sperance che il furlan al deventi par ducj i fruts di chenti la lenghe de fantasie. Il Sindic 1
8 17
9 Ai Cirubits e a lis lôr bielissimis tradizions che a àn ispirât cheste conte 18
10 19
11 O vês di savê che lis robis no son simpri ladis cussì come che a van cumò, massime chês che a rivuardin il timp. Une frute, in particolâr, si è cjatade a vê a ce fâ cu lis fuarcis dal timp e il so non al è Mariutine. Mariutine e je une frute vivarose e svelte che no sta mai cuiete e che e à simpri alc pal cjâf. Sô none e dîs simpri: Mariutine une a nt fâs e mil a nt pense!, e cussì al è pardabon! 10 1
12 11 1
13 Vie pal Istât a Mariutine i plâs cori pai prâts a pene seâts e cjaminâ pal bosc tal mieç di chei arbui di peç e faiâr cul tronc biel dret, che a somein al colonât di un vieri cjistiel. Massime tal bosc daûr de cjase di sô none e baste pocje fantasie par mudâlu intun biel palaç di principesse: a son fintremai i scjalins che a menin sù pal dret dal bosc fin tal plan. Li si vierç un grant salon di prât vert cenglât di colonis di arbui che si movin daûr dal aiar, un pôc di ca e un pôc di là, e che tal rivoc dal vint ogni tant al somee fintremai che a fevelin. Mariutine e à simpri cun se il so amì plui grant e che no le mole mai. Ancje cuant che e va tal jet, i va simpri daûr, e se si inmale no si môf de sô cjamare. 12
14 Si trate di Zorro, un biel pastôr todesc, grant cuasi come jê, cuntun biel pêl neri come il cjalin su pe schene e di un zâl colôr forment sot fin tes talpis. 13
15 Une dì, in plen Istât, cuant che al è cussì cjalt di no parâsi, Mariutine, che par solit no si fâs pleâ di nuie, si inacuarç che e fâs fadie a mateâ cun chel cjaldat e ancje Zorro al è simpri che al sfladasse, cun tant di lenghe difûr. Mariutine, alore, e pense di lâ tal so biel cjistiel, tal mieç dal bosc. Tra chês colonis plenis di fueis verdis e pense di cjatâ un pocje di pâs dal cjalt. E cussì, rivade insom de rive di scjalins, si sente 14 1
16 suntun clap a forme di cjadree e si lasse cjareçâ la muse e i cjavei luncs colôr panole di un aiarin zentîl e fresc. Intant che si gjolt il frescum, Zorro al cjamine li ator nasant par tiere ma cence slontanâsi de sô amie e parone. Intun biel moment, però, Zorro al tache a nasâ cun plui insistence e, cualchi metri plui inlà, al scomence a tirâ vie la tiere cu lis talpis denant e po al tache a baiâ. 15 1
17 Al baie e al sgarfe tal stes timp. Viodint chest mût ben strani di compuartâsi di Zorro, Mariutine i va dongje e cuntun pôc di baticûr e cjale dentri te buse che al à fat. Cence fâ viodi che sot vie e à un alc di sbigule, Mariutine prin e cjarece Zorro, dopo si sbasse, e slungje la manute fin dentri inte buse e... Ve che e tire fûr un scarpon, dut sporc e fruiât. Cjo! E jo che o pensavi che tu ves cjatât une trifule, un tartufo!, i dîs Mariutine al cjan. Invezit, cjale chi ce brut scarpon dut rot e mâl sagomât che tu âs cjatât fûr, Zorro!. Mariutine lu cjape sù, e prove a netâlu, prin spacantlu, po cu lis mans e po ancje soflant. A man a man che lu nete, il scarpon al mostre dute la sô miserie, dome dentri si viôt un alc che al slûs. Mariutine, dute plene di morbin, no sta a pensâi sù masse e... dentri cu la man 16
18 17
19 tal scarpon! Cun sô grande maravee si cjate in man une sorte di butiliute di profum a forme di miluç, dute lusinte tant che un diamant. Ce robe ise cheste?!, e pense a vôs alte Mariutine. E cui puedial vêle platade culì? E parcè po? Intant che si domande dutis chestis robis, lis sôs mans, cuasi cence nancje inacuarzisi, a tocjin e a frein chel biel miluç di cristal. Dut intun moment, ve che de butiliute e jes une figure strambe come di diaulut che i dîs: Esprim un desideri, e jo lu 18
20 fasarai deventâ veretât: o soi ai tiei ordins! Mariutine, che e je une frute pratiche ma che no si je ancjemò rindude cont dal dut di ce che al sta sucedint, i rispuint, cuasi tant che sfide: Ah, sì? Alore, fâs vignî la ploie, che no sopuarti plui chest cjalt! Sù, viodìn po se e je vere che tu rivis a fâ plovi! No veve nancje finît di tabaiâ, che al comparìs denant di jê un omenut cu la manteline nere e vistît di bosc, cuntun cjapielat su pal cjâf e un pâr di çuculis tai pîts. Bundì biele frute, cumò ti contenti! E al scomence a bati cuntune bachete di paugne i nûi dal cîl.
21 Tant al bat e tant al da jù su chei biâts nûi, fin che al scomence a plovi. Prin e ven jù une plovisine minude minude e po dopo lis gotutis di ploie a deventin plui grandis e a fasin un grant fracàs, batint su lis fueis dai arbui e sul teren sec. Dute maraveade, Mariutine i dîs: Ma cui sêstu tu? E cemût fâstu a fâ vignî la ploie? O ben po! Jo o soi l Omenut de Ploie, no mi cognossistu? 20
22 No, e fâs la frutine, no ti cognòs! Ben, plasê, alore! E al slungje une man viers di Mariutine, intant che cun chê altre al ten ben strente la sô bachete. Plasê, jo o soi Mariutine! E intant che a fevelin, l Omenut de Ploie al tire fûr di sot de sô manteline une ombrene trasparente, di mût che - lui, Mariutine e Zorro - a puedin parâsi de ploie che cumò e ven jù a selis. 21
23 Ben, Mariutine, al dîs l Omenut fasint bocje di ridi, come che tu capissis dal gno non, jo o fâs vignî la ploie, ma dome cuant che cualchidun mal ordene, no come cuant che o jerin ducj libars e o podevin decidi di bessôi ce fâ! Spiete, spiete un moment, i dîs Mariutine, âstu dit o podevin? Parcè, cui isal ancjemò cun te? Ben po, i miei fradis! I tiei fradis? E cui sono? O sin in siet: jo, l Omenut de Nêf, chel de Glace, chel de Tampieste, chel de Fumate, chel dal Soreli e chel dal Arc di Sant Marc.
24 23
25 Mariutine lu cjale un pôc serie, e po e scomence a ridi. Parcè ridistu po cumò? Nol è nuie ce ridi!, si lamente l Omenut de Ploie. Sì, e tu tu volaressis fâmi crodi che ogni volte che al plûf, al glace, al nevee, al è soreli o fumate o cuant che e ven la tampieste, o l arc di Sant Marc, al è parcè che cualchidun al à ordenât a un di voaltris di fâ cussì? Sù po, par cui mi cjapistu?! Ben po, se no tu crodis, tu puedis clamâju un par un come che tu âs fat cun me, e po tu viodarâs se no je vere!...se tu âs coragjo, si intint! Se o ai coragjo! Pff, ve ca: Omenut de Nêf, e scomence a sberlâ, salte fûr e fâs neveâ; Omenut dal Soreli, salte fûr e slusìs cun fuarce; Omenut de Fumate, ven culì e infumule dut; Omenut de Glace, ven fûr e inglace dapardut; Omenut de 24
26 Tampieste, ven culì e fâs vignî la tampieste, e infin... Omenut dal Arc di Sant Marc, ven culì denant di me e piture il to biel arc tal cîl! Dit e fat! Prin al comparìs l Omenut de Nêf, dut vistût di blanc, cu la barbe blancje, la manteline biele candide, une barete blancje di lane cul pucul e tai pîts scarpets cui grifs. 25
27 Al slargje la manteline e al tache a spacâle e spacâle. De manteline, alore, a scomencin a vignî jù tancj flocuts di nêf che intun moment si tachin par tiere, su lis fueis, sui arbui, su lis cjasis e ancje su di Mariutine. Cussì, dut si cuvierç di une coltre nete e fofe. Ma e dure pôc, par vie che subit daûr i ven l Omenut dal Soreli, dut lusorôs che al incee, cuntune grande cjapiele zale sul cjâf, lis çuculis di aur e i cjavei bionts luncs e sgjavelâts dal aiar. Al alce i braçs adalt e al dissegne un cercli che al spant dut ator la sô biele lûs cjalde: la nêf si disfe e un biel cjaldut al cjape il puest dal frêt che la nêf e veve fat rivâ. 26
28 27
29 Po i tocje al Omenut de Fumate. Chest ca al è dut involuçât intun vêl grîs che no si intivi nancje la muse, e a pene a pene si rive a capî indulà che a son i braçs, par vie che si viodin i vêi grîs jevâsi sù dal 28
30 cuarp e fâ un moviment come chel che prime al veve fat l Omenut dal Soreli. Tal zîr di un bati di cee, dut si jemple di fumate, che no si rive a viodi plui inlà dal nâs. 29
31 Dopo dal Omenut de Fumate, al rive prin l Omenut de Glace e po chel de Tampieste. Il prin al à une monture turchine, sul cjâf une barete dal stes colôr e tai pîts lis dalminis di glacin. Su pe schene al puarte un cos plen di pivetis, e une le sune lui in persone. Di fat, soflant il flât inte pivete, chest al jes inglaçât e cussì al mude dut ce che al è alì ator in perlis di glaç. 30
32 31
33 I arbui, la jerbe e la tiere che a son ator di Mariutine a deventin ducj di glaç e il cjistiel imagjinari de frute cumò al somee propit pardabon a chel che si lei intes flabis. L Omenut de Tampieste, invezit, al à aduès un cjapiel neri e un vistît fat dut di peçots, e une çucule par pît. Chest Omenut al à su pe schene trê grancj tamês di diviersis misuris: fine, medie e gruesse. Al salte a cjaval dai nûi neris che, dopo jessi rivâts adalt tal cîl, si mudin in tampieste. Chê, daûr dal tamês, e cole jù o gruesse come coculis, o pûr come sorc o pûr come nolis. 32
34
35 Par ultin, al salte fûr l Omenut dal Arc di Sant Marc cuntun vistît di siet colôrs: ros, narancin, zâl, vert, blu, perlin e viole. Cuntun scliçot in bocje al spant tal cîl, cumò tornât turchin, di une mont a di chê altre, siet strichis di chescj biei colôrs. Alore la tampieste si sfante, e il soreli biel planc al torne a scjaldâ la nature e il cûr di Mariutine. Zorro, che no si è plui mot de sô parone, al torne a dâ cualchi baiade cuintri chescj omenuts che cumò a son ducj in pîts li denant di lui. 34
36
37 Mariutine, intant, a viodi dutis chestis maraveis e reste dute sbarlufide e cu la bocje vierte, e no rive plui a dî nancje une peraule. Alore l Omenut dal Arc di Sant Marc i va dongje e i dîs: Viodistu, o sin ducj presonîrs di chest diauliti ca, che ti à dit di esprimi un desideri. Ma une volte, tancj agns indaûr, che o vin zaromai pierdût il cont, o jerin libars e o podevin fâ vignî biel o trist timp cuant che o volevin nô. Oh, viôt ben che no lu fasevin par divertîsi, ma pluitost daûr de stagjon e des dibisugnis dai oms! Cumò, magari cussì no, o sin sclâfs di chest diaul ca che si divertìs a fâ deventâ 36
38 mate la int, tant che nancje lis stagjons no son plui come chês di une volte! Invezit, e je dute colpe sô! Mariutine e sta cidine e pinsirose par cualchi minût, po, ve che si impie une lûs tai siei voi colôr dal cîl. O sai jo, cemût fâ par judâus!, e dîs la frute. 37
39 38
40 Mariutine e torne a cjapâ in man la butilie di cristal e e scomence a freâle come che e veve za fat. E come che al jere sucedût prime, ancje cumò al torne a saltâ fûr chel diaulut che i torne a dî: Esprim un desideri, e jo lu fasarai deventâ veretât: o soi ai tiei ordins! O vûl che tu lassis libars i Omenuts dal Timp! Libere subit l Omenut de Ploie, l Omenut de Nêf, chel de Glace, chel de Tampieste, chel de Fumate, chel dal Soreli e l Omenut dal Arc di Sant Marc! Chel al ubidìs e i Omenuts dal Timp a tornin libars. Po Mariutine e va biel svelte a platâ la butilie di cristal intun puest segret là che nissun le varès mai cjatade e dopo, dute contente, e torne a cjase cul so amì fedêl. 39
41 Di chê volte incà, in gracie di Mariutine, nissun altri al à comandât plui al timp! Di fat, ancjemò ore presint, si dîs che comandâ al timp al è timp pierdût, e une antighe detule nus vise che al timp e al cûr no si comande! Se po o sês curiôs, o ben se no crodês a cheste conte, o podês lâ tal Cjanâl de Val Cjalde, dulà che - se o sarês fortunâts - o cjatarês ducj chescj Omenuts sot la Mont di Tencje, che a balin e che matein ducj contents tra di lôr. 40
42 41
43 42
44 La autore Gloria Angeli e je di Verzegnis, là che e je a stâ. Tal 2003 si è laureade in Lenghis e Leteraturis forestis te Universitât dal Friûl. Dopo de lauree e à insegnât lenghis tes scuelis superiôrs e furlan tai cors inmaneâts de Societât Filologjiche Furlane, dulà che e je notade te liste dai mestris di furlan. Dongje dal insegnament, e fâs ancje traduzions dal talian e dal inglês al furlan. I plâs une vore la leterature in gjenerâl e e scrîf poesiis sedi par furlan che par talian, tant che e à publicât une racuelte di poesiis par furlan e e à vinçût diviers premis leteraris. Dal 2010 al 2013, e je stade diretore de riviste anuâl de Filologjiche Strolic furlan. 43
45 44
46 La pitore Lucia Londero e je nassude e cressude a Glemone, e e je a stâ a Vençon. Tal 2003 si è laureade in Letaris modernis te Universitât di Triest. Dopo la lauree, e à frecuentât a Bologne la Accademia Drosselmeier, la scuele par chei che a smirin a deventâ librârs pai fruts e pai fantats. E à partecipât a concors di ilustrazion e di scriture, e e je stade a scuele cun diviers ilustradôrs talians e forescj. Dilunc i agns e à imbastît laboratoris manuâi e ativitâts di animazion pai fruts. E à une vore di passion di lei. Cumò e insegne talian e latin tes scuelis superiôrs.
47 46
48 47
49 Finît di stampâ tal mês di Novembar dal 2013 Tipografie Menini - Spilimberc No si pues riprodusi cence domandâ la autorizazion
50 MIE FILOSE La famee dai surisins e il trenut di len ALBERTO ANTONELLI La storie dal scheletri LUCIA LONDERO In cheste racuelte In cheste racuelte Gnesute cuintriaiar Un cjalderon di flabis GLORIA In cheste racuelte ANGELI GLORIA ANGELI Mariutine e i omenuts dal timp LUCIA LONDERO STELLA MANTOVANI Mariutine e i omenuts dal timp Un cjalderon di flabis STELLA MANTOVANI Gloria Angeli De stesse golaine In cheste racuelte De stesse golaine Gnesute cuintriaiar De stesse golaine ANTONELLI Pilux al scuvierç il fier De stesse golaine In cheste ALBERTO racuelte ALBERTO ANTONELLI La famee dai surisins e il trenut di len La storie dal scheletri Mariutine e i omenuts dal timp De stesse golaine MIE FILOSE De stesse golaine Pilux al scuvierç il fier In cheste racuelte GLORIA ANGELI ALBERTO ANTONELLI Mariutine e i omenuts dal timp De stesse golaine In cheste racuelte
RISPUINT A CHESTIS DOMANDUTIS
IN GJITE PAR FURLAN RISPUINT A CHESTIS DOMANDUTIS 1. Cemût ti clamistu? 2. Dulà sêstu a stâ? 3. Trops agns âstu? 4. Ce classe fasistu? 5. Cuant sêstu lât/lade in gjite? 6. Dulà sêstu stât/stade? 7. Cemût
DettagliGnesute cuintriaiar. Gnesute cuintriaiar
MIE FILOSE La famee dai surisins e il trenut di len ALBERTO ANTONELLI La storie dal scheletri LUCIA LONDERO In cheste racuelte In cheste racuelte Gnesute cuintriaiar Un cjalderon di flabis GLORIA In cheste
DettagliIl cavalîr. Il cavalîr al è une larve (prime fase de evoluzion dal inset, de pavee, in forme di cuarp tenar e lunc) che covente par produsi sede.
Il cavalîr Il cavalîr al è une larve (prime fase de evoluzion dal inset, de pavee, in forme di cuarp tenar e lunc) che covente par produsi sede. Come par chês atris bestis tradis su dal om e son plui razis
DettagliLa mestre Elisa Pavan e ducj i frus des cuintis
Chest librut al è il risultât di un lavor fat dai fruts des cuintis de Scuele Elementâr di Basilian tal an 2012-2013. I fruts e àn prime scoltât cualchi flabe di Esôf voltade par Furlan di Prè Toni Beline
DettagliUn cjalderon di flabis. Un cjalderon di flabis
MIE FILOSE La famee dai surisins e il trenut di len ALBERTO ANTONELLI La storie dal scheletri LUCIA LONDERO In cheste racuelte In cheste racuelte Gnesute cuintriaiar Un cjalderon di flabis GLORIA In cheste
DettagliGJIEOLOGJE E PALEONTOLOGJIE ATOR DI PREON - GJEOLOGJIE
1 GJIEOLOGJE E PALEONTOLOGJIE ATOR DI PREON - GJEOLOGJIE a cure dal prof. Francesco Gobbo -2006 - 2 GJEOLOGJE E PALEONTOLOGJIE ATOR DI PREON: GJEOLOGJIE Dongje di Preon, se si gjave i dipuesits fluvioglaciâi
DettagliLa sirene di Morgant
La sirene di Morgant Farmacia Farmacia Omeopatia - rboristeria - Articoli Sanitari PNS MARAV rboristeria - Articoli Sanitari - Veterinaria Con sentita riconoscenza alle farmacie di Gemona del Friuli Storie
Dettaglidal scheletri dal scheletri
MIE FILOSE La famee dai surisins e il trenut di len ALBERTO ANTONELLI La storie dal scheletri LUCIA LONDERO In cheste racuelte In cheste racuelte Gnesute cuintriaiar Un cjalderon di flabis GLORIA In cheste
DettagliAZIENDE PE ASSISTENCE SANITARIE N. 3 "FRIÛL DE ALTE-CULINÂR-DI MIEÇ"
SERVIZI SANITARI NAZIONÂL - REGJON AUTONOME FRIÛL-VIGNESIE JULIE AZIENDE PE ASSISTENCE SANITARIE N. 3 "FRIÛL DE ALTE-CULINÂR-DI MIEÇ" Cul prin di Zenâr dal 2015 e je stade dade dongje la AZIENDE PE ASSISTENCE
DettagliA Sant Denêl a son tantis bielis robis di viodi, ancje se no lu si crodarès. un grum di robe storiche
A Sant Denêl a son tantis bielis robis di viodi, ancje se no lu si crodarès un grum di robe storiche che a ti fâs meti lis mans tai cjavei di tant biele che e je e non tu sâs di ce bande scomençâ a cjalâ!
DettagliIl Puint dal Diaul - Cividât
Il Puint dal Diaul - Cividât I cividins a jerin disperâts parcè che nissun architet, par tant che si sfuarçàs, al jere rivât adore a dâ adun lis dôs rivis dal Nadison fasint sù un puint che al favorìs
DettagliPilux al scuvierç il fier. Pilux al scuvierç il fier
MIE FILOSE La famee dai surisins e il trenut di len ALBERTO ANTONELLI La storie dal scheletri LUCIA LONDERO In cheste racuelte In cheste racuelte Gnesute cuintriaiar Un cjalderon di flabis GLORIA In cheste
DettagliCual isal il to cognon? Scrivilu culì sot e ben in grant
Cual isal il to cognon? Scrivilu culì sot e ben in grant Cumò prove a rispuindi:! Ducj àno il cognon?! A ce covential il cognon? In Italie e in tancj altris Paîs i fîs a cjapin il cognon dal pari, ma nol
DettagliIL FURLAN A SCUELE. tal cuadri des diretivis europeanis su lis lenghis minoritariis
IL FURLAN A SCUELE tal cuadri des diretivis europeanis su lis lenghis minoritariis L insegnamento della lingua e della cultura friulana nella scuola è regolato dalla legge statale 482/99 ed e finalizzato
DettagliDottor Paolo Bordon - Direttore Generale dell ASS5 Bassa friulana
Al pâr fin di strani che si puedi fâsi mâl in cjase nestre, invezit i incidents domestics a son une vore in dutis lis etâts: un barcon lassât viert, une pignate mâl metude sul fûc, un paviment bagnât a
DettagliLavôr dai arlêfs de classe 3ªD a.s 2014/-2015 Progjet grafic di Michele Tallone
ISTITÛT COMPRENSÎF DI SANT DENÊL Scuele secondarie di prin grât Pelegrin di Sant Denêl ISTITUTO COMPRENSIVO DI SAN DANIELE DEL FRIULI Scuola secondaria di primo grado Pellegrino da San Daniele Lavôr dai
DettagliPresentazion de ativitât Il puint dal Diaul
Presentazion de ativitât Il puint dal Diaul Cheste e je une biele ativitât fate in Otubar, prin di lâ a Cividât, par fâ sì che i arlêfs a sepin bielzâ alc de mete de gjite, ma è je coventade par spiegâ
DettagliLis energjiis inesauribii
Lis energjiis inesauribii Simpri disponibii e no finiran mai almancul fin cuant che te Tiere e saran i oms. La gjeotermie si base Il soreli : e je une energjie sul sfrutament dal calôr naturâl che si cjate
DettagliPresentazion de ativitât IL TO COGNON
Presentazion de ativitât IL TO COGNON Cheste e je une semplice ativitât fate dai arlêfs des classis secondis. L argoment de antroponomastiche al è une vore interesant e al mene a une ricercje che e pues
DettagliLavôr dai arlêfs de classe 3ªD a.s 2014/2015 Progjet grafic di Michele Tallone
ISTITÛT COMPRENSÎF DI SANT DENÊL Scuele secondarie di prin grât Pelegrin di Sant Denêl ISTITUTO COMPRENSIVO DI SAN DANIELE DEL FRIULI Scuola secondaria di primo grado Pellegrino da San Daniele Lavôr dai
DettagliSCUOLA PRIMARIA DI CISTERNA. Le stagioni
SCUOLA PRIMARIA DI CISTERNA Le stagioni Classe Prima Anno Scolastico 2014/2015 Chi siamo i SCUOLA PRIMARIA DI COSEANO - CISTERNA Scuola Primaria di Coseano - Cisterna Istituto Comprensivo di Basiliano
DettagliPuçui, 7 Zenâr 2013 Vuê il timp al è... Vuê o soi
Puçui, 7 Zenâr 2013 Vuê il timp al è... Vuê o soi Cuant che o vevi sîs agns o ai viodût, une volte, intun libri su la Foreste Vergjine, une piture tant biele. E mostrave un sarpint boa che al gloteve une
DettagliArcheoastronomie in Friûl * Nando Patat
Archeoastronomie in Friûl * Nando Patat Inte prime part di chest lavôr o ai discutût, vonde in gjenerâl, de archeoastronomie e dai studis che o stoi puartant indenant in Friûl. In chest articul, invezit,
DettagliRegione Autonoma Friuli Venezia Giulia Regjon Autonome Friûl Vignesie Julie. A.S.S. n. 5 Bassa Friulana Basse Furlane
Regione Autonoma Friuli Venezia Giulia Regjon Autonome Friûl Vignesie Julie A.S.S. n. 5 Bassa Friulana Basse Furlane Distretto Sanitario Est Direttore/Diretôr Dr. Luciano Pletti Gruppo Aziendale Nutrizione
DettagliPresentazione dell attività L EMIGRAZIONE FRIULANA TRA OTTOCENTO E NOVECENTO
Presentazion de ativitât LA EMIGRAZION FURLANE TRA VOTCENT E NÛFCENT. Emigrazion e imigrazion a son argoments di ogni dì i arlêfs des classis tiercis, vie pal an scolastic, tai libris di storie a cjatin
DettagliComitât Odbor Komitaat Comitato *** DOSSIER : DÎS IDEIS FALSIS SU LA LENGHE FURLANE
Comitât Odbor Komitaat Comitato 482 www.com482.org *** DOSSIER : DÎS IDEIS FALSIS SU LA LENGHE FURLANE inzornât : ai 20 di Avost dal 2008 version : 1.0 Cuant che si fevele di lenghe furlane si sintin afermazions
DettagliDaspò di vê fevelât vonde a dilunc
Archeoastronomie in Friûl/3 Nando Patat * Daspò di vê fevelât vonde a dilunc dal soreli e dai siei moviments ator pal cîl e di cemût che chescj a son in rapuart ai alineaments archeoastronomics, al è rivât
DettagliPresentazion dal Dirigjent
L O R C O L A T L O R C O L A T Presentazion dal Dirigjent Nol è di vuê che inte scuele al è jentrât il furlan ma, di sigûr, dopo che ancje la leç dal Stât talian e à ricognossût la impuartance dal doprâ
DettagliT IERE. progjet di valorizazion de lenghe furlane indreçât ai fruts e realizât cun lôr
T IERE progjet di valorizazion de lenghe furlane indreçât ai fruts e realizât cun lôr TIERE dedicât ae nestre Tiere e a ducj i fruts che le zuin anno scolastico 2009_10 hanno partecipato al percorso i
Dettagli{ } ...satire, radîs, tradisions, usanças, curiositâts, variants cjargnelas, cjant spontaneo, ironie, autoironie, ricercje... ridadas!
)...satire, radîs, tradisions, usanças, curiositâts, variants cjargnelas, cjant spontaneo, ironie, autoironie, ricercje... ridadas! cun Amelia Artico - Tumièz Elia Ferigo - Cjanâl d Incjaroi Elsa Martin
DettagliRiviste par fruts da Març 2016 n. 62
Riviste par fruts da Març 2016 n. 62 Storiis dal ort di Gianfrancesco Gubiani Spaurose, e vîf simpri tal scûr. E je la Nebria andalusia, grande cjaçadore dal ort Il puarteletaris al diaul Checo Bareterosse,
Dettaglidi bessôi PATRIE DAL FRIÛL
938 di bessôi AGNS de PATRIE ANUARI 2015 1077-2015 PATRIE DAL FRIÛL PATRIE DAL FRIÛL di bessôi 938 AGNS DE PATRIE 1077-2015 1 ANUARI 2015 (938 DE PATRIE) DIRETÔR RESPONSABIL CHRISTIAN ROMANINI COLABORADÔRS
DettagliCuant che la Ferrero le fâs... fûr dal vâs.
N. 11 NOVEMBAR 2015 (1077-2015) 938 AGNS DE PATRIE Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n 46 art. 1, comma 2, DCB Udine 662/96 Filiale di Udine UNE COPIE EUROS 2,50
DettagliMARILENGHE & MARISCUELE Riflessions par un percors condividût e integrât
In caso di mancato recapito rinviare all Ufficio di Udine ferrovia per la restituzione al mittente che si impegna a pagare la tariffa in vigore. Taxe perçue - Tassa riscossa Udine, Italy Poste Italiane
DettagliModei di lenghe scrite e imprescj linguistics
Modei di lenghe scrite e imprescj linguistics di Sandri Carrozzo Modei di lenghe scrite: anarchie çuete, iperpurisim, ecuilibri Cui che al scrîf cuntune cierte cussience al scuen di un continui procurâ
DettagliInsegnament e aprendiment. de matematiche, intune situazion di bilenghisim
Gjornâl Furlan des Siencis 7. 2006, 37-46 Insegnament e aprendiment de matematiche intune situazion di bilenghisim GIORGIO T. BAGNI*, CARLO CECCHINI* & FRANCESCA COPETTI* Ristret. La finalitât di chest
DettagliCD 420 P & C 2008 S.I.A.E.
CD CD 420 P & C 2008 S.I.A.E. BABARUT ELEFANTUT kl LAS CONTAS DI MAMA ÔCJA 1 BABARUT ELEFANTUT (Par un ch al conta e un ch al suna il piano) Voltât par furlan da Giorgio Ferigo LAS CONTAS DI MAMA ÔCJA
DettagliFASÌN UN SALT CUI PÎTS PARTIERE
FASÌN UN SALT CUI PÎTS PARTIERE Gjornâl des Scuelis de infanzie e des scuelis primariis (LR 3/2002) DIREZION DIDATICHE DI TRASAGHIS an di scuele 2008/2009 Il friulano, progetto di Circolo per la Direzione
DettagliSFUEI MENSÎL INDIPENDENT
N. 10 OTUBAR 2015 (1077-2015) 938 AGNS DE PATRIE Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n 46 art. 1, comma 2, DCB Udine 662/96 Filiale di Udine UNE COPIE EUROS 2,50 www.lapatriedalfriul.org
DettagliGIORNATA EUROPEA DELLE LINGUE. Si celebra il 26 settembre dal 2001
GIORNATA EUROPEA DELLE LINGUE Si celebra il 26 settembre dal 2001 ZORNADE EUROPEANE DES LENGHIS Si celebre ai 26 di Setembar començant dal 2001 CHE COS È LA GIORNATA EUROPEA DELLE LINGUE? In questa occasione
DettagliPaolo e Francesca voltâts par furlan Cuatri traduzions furlanis di un episodi de Divine Comedie di Dante Alighieri
Paolo e Francesca voltâts par furlan Cuatri traduzions furlanis di un episodi de Divine Comedie di Dante Alighieri di Sandri Carrozzo In chest scrit no je la pretese di fâ un tratât di tradutologjie, ma
DettagliARLEF: LA STORIA DEL FRIULI IN UN RAP
ARLEF: LA STORIA DEL FRIULI IN UN RAP L Agenzia per la Lingua Friulana ha chiesto a Dj Tubet di creare una canzone per spiegare la storia del Friuli ai giovani. Per la realizzazione del video, che diventerà
DettagliStudi da la evoluzion dal paisa mediant i toponims
Rivista GFS n. 11-2009 13-10-2009 15:54 Pagina 103 Gjorn l Furlan des Siencis 11. 2009, 103-117 Studi da la evoluzion dal paisa mediant i toponims RINO GUBIANI * 1. Introduzion. Il paisa al un tiermin
DettagliTAL TEMPLI DE SCUELE
TAL TEMPLI DE SCUELE Mi à simpri fat impression che Crist nol vedi bacilât par nissun titul fûr di chel di mestri. Ancje se al à zontât, cun grant sintiment, che se lui al è in dirit di vê chest titul
DettagliUNE RÊT DI AMÎS. le vôs dai zovins IC DI BASILIAN E SEDEAN
N. 1 - FEVRÂR 2016 UNE RÊT DI AMÎS Gjornalin des Scuelis di Collinrete SCUELIS DI COLLINRETE le vôs dai zovins IC DI BASILIAN E SEDEAN www.icsedegliano.it IC DI BUJE www.icbuja.it IC DI FEAGNE www.icfagagna.it
DettagliRiviste par fruts da Avrîl 2016 n. 63
Riviste par fruts da Avrîl 2016 n. 63 Storiis dal ort di Gianfrancesco Gubiani Sgjavadôr simpri sot, di protezi e mai copâ, si nudrìs di besteutis danosis pes ortaiis Il farc emigrant In cjase de famee
DettagliPre Checo Placerean: l om, l autonomist, il predi
Relazion tal incuintri dât dongje dal Istitût Ladin Furlan pre Checo Placerean a Codêr ai 5 di dicembar dal 2008. Pre Checo Placerean: l om, l autonomist, il predi O pensi che dopo il splendit libri di
DettagliIntant ch a tu pouses
Intant ch a tu pouses sul scagn un moment, plui vîf in tal stomi tu sinz il torment. Cui vôi pinsirous tu cjales lontan e un gîl di sudôr tu sues cu la man. Pas strades dal mont l è lât il to amôr e fuart
DettagliRegione Autonoma Friuli Venezia Giulia Regjon Autonome Friûl Vignesie Julie. A.S.S. n. 5 Bassa Friulana Basse Furlane
Regione Autonoma Friuli Venezia Giulia Regjon Autonome Friûl Vignesie Julie A.S.S. n. 5 Bassa Friulana Basse Furlane Distretto Sanitario Est Direttore/Diretôr Dr. Luciano Pletti Gruppo Aziendale Nutrizione
DettagliI nons des aghis no nassin mai par câs, ma a son metûts par testimoniâ la sô funzion e il passaç di tantis popolazions diviersis sul teritôri.
I nons des aghis no nassin mai par câs, ma a son metûts par testimoniâ la sô funzion e il passaç di tantis popolazions diviersis sul teritôri. L Anaxum e il Varamus latins, par esempli, a documentin presincis
DettagliLIS POTENZIALITÂTS DAL TERITORI GJEOGRAFIC DAL FRIÛL VIGNESIE JULIE INTE PRODUZION DI ENERGJIE ELETRICHE DI FONTS RINOVABILIS - AIAR -
1 LIS POTENZIALITÂTS DAL TERITORI GJEOGRAFIC DAL FRIÛL VIGNESIE JULIE INTE PRODUZION DI ENERGJIE ELETRICHE DI FONTS RINOVABILIS - AIAR - a cure dai prof. Marcolini L. Sgrazzutti E -2006 - 2 Aiar / la font
Dettaglidi bessôi PATRIE DAL FRIÛL
937 di bessôi AGNS de PATRIE ANUARI 2014 1077-2014 PATRIE DAL FRIÛL PATRIE DAL FRIÛL di bessôi 937 AGNS DE PATRIE 1077-2014 1 ANUARI 2014 (937 DE PATRIE) DIRETÔR RESPONSABIL CHRISTIAN ROMANINI COLABORADÔRS
DettagliPRE ANTONI. dicembar 2010 _ patrie dal friûl
PRE ANTONI 21 22 Dai 28 di Avrîl al prin di Mai, Aquilee e Grau si spartissaran i onôrs e i dolôrs de prime Cunvigne Eclesiâl Trivenite. Par no pierdi timp, o disarai daurman che no soi dacuardi ni sul
DettagliValutazion dal disvilup lenghistic in fruts bilengâi furlan-talian
Gjornâl Furlan des Siencis 2. 2002, 77-93 Valutazion dal disvilup lenghistic in fruts bilengâi furlan-talian FEDERICA MAURO * & ALESSANDRA BURELLI * Ristret. Cheste vore e presente une indagjin valutative
DettagliI testi. Progetti» Oltreottanta: "Ricordando con le villotte popolari" Lune motivo popolare
Progetti» Oltreottanta: "Ricordando con le villotte popolari" I testi Lune motivo popolare Lune, lune ven abas Ti darai polente e lat Ti darai la me gjaline Cun dute la puline Ursule parussule motivo popolare
Dettagli*SESSANTESIM. par un Friûl plui furlan N. 12 DICEMBAR 2006 LA PATRIE DAL FRIÛL UNE COPIE EUROS 2, AGNS 2006
dicembar 06 11-12-2006 16:57 Pagina 1 UNE COPIE EUROS 2,50 TASSA PAGATA TAXE PERÇUE UDINE ITALY Poste Italiane s.p.a. Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n 46 art.
DettagliCjargne tiere benedete
Cjargne tiere benedete Patrie mê e dai miei vons, scune viêre ogni tô jete a cres fuart tal vert bleon. I tiei fîs ch a van pal mont, tal lavôr encje plui dûr da buinore in fin l amont (1) il to non sierin
DettagliSICURA. sempre. Consigli utili per la tua sicurezza. Ovunque vai.
SICURA sempre Consigli utili per la tua sicurezza. Ovunque vai. SICURA sempre Consigli utili per la tua sicurezza. Ovunque vai. Questo decalogo, pensato per le donne ma rivolto a tutti, raccoglie alcune
DettagliLa promozion de Salût par Furlan: La esperience de A.S.S. n 5 Basse Furlane La Basse Furlane
La promozion de Salût par Furlan: La esperience de A.S.S. n 5 Basse Furlane par cure de Dot.e Silla Stel de ASS 5 di Palme Publicât su Sot la Nape n 2/2011 La Basse Furlane La lenghe furlane in dutis lis
DettagliScuele furlane CLIL IN MARILENGHE: INTERVISTE A ROSALBA PERINI LA SCUELE E FEVELE FURLAN ANCJE SE LA POLITICHE E TÂS. editorial ˆ
Spedizione A.P. - DL 353/2003 (conv. in L. 27/02/02004 n. 46) art. 1, comma 2 In caso di mancato recapito rinviare all Ufficio di Udine ferrovia per la restituzione al mittente che si impegna a pagare
DettagliLA PATRIE DAL FRIÛL par un Friûl plui furlan
UNE COPIE EUROS 2,50 TASSA PAGATA TAXE PERçUE UDINE ITALY Poste Italiane s.p.a. Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n 46 art. 1, comma 2, DCB Udine 662/96 Filiale
DettagliAn I - Numar Scuele furlane
An I - Numar 1 2009 Scuele furlane Suplement al n. 3/2009 de Riviste furlane di culture Sot la Nape - Autorizazion dal Tribunâl di Udin dai 22.5.1982 n. 12/82 Editôr e proprietari: Societât Filologjiche
DettagliNosisà LIENDE. Celtiche (Zanier/Miani)
Nosisà LIENDE 1- (Zanier/Miani) 2- Timp di danze (Miani) 3- L'eclis (Zanier/Miani) 4- L'astôr al svole vie (Zanier/Mattotti) 5- Vignésie (Mattotti) 6- Liende (Zanier/Miani) 7- La lune (Miani) 8- Mi clamin
DettagliL escursione in paese ci ha permesso di leggere le carte topografiche del nostro territorio di Varmo (in scala 1:5000) e, attraverso l
L escursione in paese ci ha permesso di leggere le carte topografiche del nostro territorio di Varmo (in scala 1:5000) e, attraverso l interpretazione dei segni e l orientamento della carta, abbiamo seguito
Dettaglistruture e/o culture la culture fûr dal popul e je inlusion e pecjât
La fonde de culture e pò jessi dome il popul, te sô acezion romantiche plui alte e vitâl, al è clâr che l inteletuâl, il professôr, il predi e il studiât in gjenerâl no puedin metisi fûr dal popul. Parcè
DettagliCANZONE FRIULANA FESTIVAL DELLA LIS CJANÇONS 29 SETTEMBRE 2012 TEATRO NUOVO GIOVANNI DA UDINE
FESTIVAL DELLA CANZONE FRIULANA LIS CJANÇONS 29 SETTEMBRE 2012 TEATRO NUOVO GIOVANNI DA UDINE FESTIVAL DELLA CANZONE FRIULANA 2012 ASTER CULTURA - NOI CULTURA Pavia di Udine Manzano Pradamano Buttrio Corno
DettagliIL ZOVIN CH AL LAVE DAÛR DI GJESÙ
Carlo Roberto Maria Redaelli IL ZOVIN CH AL LAVE DAÛR DI GJESÙ LETARE DI SANT MARC A UNE GLESIE ADULTE An pastorâl 2017-2018 1 A Vignesie, basiliche di Sant Marc O soi rivât adore a Vignesie, in cheste
DettagliAQUILEE NUS CLAME AE RESUREZION
N. 07 LUGLIO 2015 (1077-2015) 938 AGNS DE PATRIE Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n 46 art. 1, comma 2, DCB Udine 662/96 Filiale di Udine UNE COPIE EUROS 2,50 www.lapatriedalfriul.org
DettagliCarlo Roberto Maria Redaelli ANCJE JO US MANDI VÔ. (Vanzeli di Zuan 20,21)
Carlo Roberto Maria Redaelli ANCJE JO US MANDI VÔ (Vanzeli di Zuan 20,21) Letare Pastorâl 2018-2019 UN COMPIT DISMENTEÂT 1. La glesie e nas da la Pasche di Crist. Lu savìn, ma forsit dopo doi mil agns
DettagliSFUEI MENSÎL INDIPENDENT
N. 1-2 ZENÂR-FEVRÂR 2015 (1077-2015) 938 AGNS DE PATRIE Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n 46 art. 1, comma 2, DCB Udine 662/96 Filiale di Udine UNE COPIE EUROS
DettagliTRILOGJIE TORMENTADE Lorenzo Milani Oscar Wilde Pier Pauli Pasolini
PRESENTÂT A CODROIP IL SECONT LIBRI DE OPERA OMNIA CHE AL FÂS PART DAL PROGJET FINANZIÂT DE PROVINCIE DI UDIN «PRE ANTONI BELINE: UN PROFETE PAL FRIÛL DI DOMAN» "TRILOGJIE TORMENTADE" PREMI SAN SIMON 1999
DettagliFRANCO MARCHETTA. Madalene RIBIS
FRANCO MARCHETTA Madalene RIBIS PREMI S. SIMON 1997 FRANCO MARCHETTA Madalene ai 15 di Març dal 1598 RIBIS PREMI S. SIMON 1997 bandît da l Aministrazion Comunâl di Codroip. Copyright Ribis - Udine/Udin
Dettagli) 0 ( ),%# 2 3"# *6 ) "#$%, /! "#$%,7 ). )8 9:,),;,
! "#$%&"#$%' ()*# +, -!"#$%"&'./) ) 0 ),1"#$%. ), ( ),%# 2 3"#1 4 555. *6,1* ) "#$%, ).), )! 5, /! "#$%,7 ). )8 9:,),;, *(+ 79???@
DettagliA STA A CJAVAL DAL FOSSAL
N. 6 JUGN 2014 (1077-2014) 937 AGNS DE PATRIE Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n 46 art. 1, comma 2, DCB Udine 662/96 Filiale di Udine UNE COPIE EUROS 2,50 www.lapatriedalfriul.org
DettagliFRANCA MAINARDIS PETRIS. Ilustrazions di Flavia Caffi
FRANCA MAINARDIS PETRIS Ilustrazions di Flavia Caffi Franca Mainardis Petris Ilustrazions di Flavia Caffi Edizions Istitût Ladin Furlan Pre Checo Placerean c/o Cjase Turoldo di Coder di Sedean c.p. 3-33039
DettagliFurlan par fâ, pandi, comunicâ, imparâ cu la Art a scuele
Istituto Comprensivo di Fagagna Furlan par fâ, pandi, comunicâ, imparâ cu la Art a scuele CURICUL PES SCUELIS DE INFANZIE E PRIMARIE Friulano per fare, esprimere, comunicare, imparare con l Arte a scuola
DettagliSupplemento al n. 1/2011 della Rivista Sot la Nape An III - Numar Scuele furlane. Editôr e proprietari: Societât Filologjiche Furlane, Udin
Poste Italiane Spa - Spedizione A.P. - DL 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n. 46) art. 1, comma 2 In caso di mancato recapito rinviare all Ufficio di Udine ferrovia per la restituzione al mittente che
Dettagli«autonomie no par fuarce positive: bisugne fâ robis di sest».
N. 12 DICEMBAR 2014 (1077-2014) 937 AGNS DE PATRIE Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n 46 art. 1, comma 2, DCB Udine 662/96 Filiale di Udine UNE COPIE EUROS 2,50
DettagliN o s i s à N e r i c j a r b o n
N o s i s à N e r i c j a r b o n NERI CJARBON SOTVÔS Blancje la cjarte, blancje veline biele pipine nuje di bon Flôr di farine, simpri pui fine doman matine neri cjarbon Rosse la muse, rosse legrìe pocje
DettagliRelazion morâl. Cjârs Cunfradis e Amîs de Societât Filologjiche Furlane,
Relazion morâl Cjârs Cunfradis e Amîs de Societât Filologjiche Furlane, il moment che si cjatìn a vivi nol è facil. Ancje l an passât, magari cussì no, la crisi economiche si è fate sintî a fuart, lis
DettagliARLEF: LA STORIE DAL FRIÛL INTUN RAP
ARLEF: LA STORIE DAL FRIÛL INTUN RAP La Agjenzie pe Lenghe Furlane e à domandât a Dj Tubet di creâ une cjançon par contâ la storie dal Friûl ai zovins. Pe realizazion dal video, che al deventarà la imagjin
DettagliIstitût Comprensîf di Sant Denêl dal Friûl
Istitût Comprensîf di Sant Denêl dal Friûl Furlan inte Scuele Secondarie di I grât Docentis espertis di Furlan Donatella Bello e Elisa Mengato A.s. 2015-2016 UNE PAGJINE DE STORIE DAL FRIÛL Modulo elaborato
DettagliLIS POTENZIALITÂTS DAL TERITORI GJEOGRAFIC DAL FRIÛL VIGNESIE JULIE INTE PRODUZION DI ENERGJIE ELETRICHE DI FONTS RINOVABILIS - AGHE -
1 LIS POTENZIALITÂTS DAL TERITORI GJEOGRAFIC DAL FRIÛL VIGNESIE JULIE INTE PRODUZION DI ENERGJIE ELETRICHE DI FONTS RINOVABILIS - AGHE - a cure dai prof. Marcolini L. Sgrazzutti E -2006 - 2 Aghe / la font
DettagliLA NARATOLOGJIE - ESERCIZI
1 LA NARATOLOGJIE - ESERCIZI a cure dal prof. Romeo Crapiz -2006 - I esercizis propon 0 4ts no domandin competencis di scriture in lenghe furlane 2 LA NARATOLOGJIE C ESERCIZI: L EMITENT Domandis v r -
DettagliREGOLAMENT DES CONCESSIONS LEADIS AI CIMITIERIS
REGOLAMENT DES CONCESSIONS LEADIS AI CIMITIERIS TEST COORDINÂT Variazions dal Regolament fatis buinis cun at dal Consei Comunâl numar 47 dai 29 di Jugn dal 1998. Cjatât legjitim dal CO.RE.CO (Comitât Regjonâl
DettagliUn puint tra îr e vuê 2
Un puint tra îr e vuê 2 Il libri al è stât fat tal an scolastic 2007/2008 des scuelis de rêt Collinrete, fate di: Istitûts comprensîfs di Maian (cjâf file), Buie, Feagne e Sedean, Direzions didatichis
DettagliGlemone intes leiendis
Citât di Glemone Glemone intes leiendis Celebrazioni per il primo centenario della morte di Valentino Ostermann Gemona del Friuli 3 dicembre 2004 Coordinamento Loredana Bortolotti Testi a cura di Roberta
DettagliPlanificazion linguistiche tal mont de sanitât
Planificazion linguistiche tal mont de sanitât di Sandri Carrozzo 1. PRESINCE DI PLUI LENGHIS INTUNE SOCIETÂT Il fat che plui lenghis a sedin intun stes teritori al è za normâl te plui part des societâts
DettagliIl Schedari onomastic di Tite Cuargnâl (Giovanni Battista Corgnali) *
Rivista GFS n. 14-2010 24-10-2011 12:37 Pagina 139 Gjornâl Furlan des Siencis 14. 2010, 139-149 Il Schedari onomastic di Tite Cuargnâl (Giovanni Battista Corgnali) * FEDERICO VICARIO ** Ristret. Tite Cuargnâl
DettagliRiviste par fruts da Mai 2016 n. 64
Riviste par fruts da Mai 2016 n. 64 toriis dal ort di Gianfrancesco Gubiani La plantute, buine par saurî la mangjative, e slontane lis bestiis danosis pal ort Lis paveis e la salugjee Eline, une Brassicae
DettagliSupplemento al n. 2/2011 della Rivista Sot la Nape An III - Numar Scuele furlane. Editôr e proprietari: Societât Filologjiche Furlane, Udin
Poste Italiane Spa - Spedizione A.P. - DL 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n. 46) art. 1, comma 2 In caso di mancato recapito rinviare all Ufficio di Udine ferrovia per la restituzione al mittente che
Dettaglisul complean dal Friûl
N. 3 MARÇ 2014 (1077-2014) 937 AGNS DE PATRIE Spedizione in Abbonamento Postale - D.L. 353/2003 (conv. in L. 27/02/2004 n 46 art. 1, comma 2, DCB Udine 662/96 Filiale di Udine UNE COPIE EUROS 2,50 www.lapatriedalfriul.org
DettagliScuele Primarie di Pantianins
Scuele Primarie di Pantianins SEGNI E COLORI Breve viaggio nell arte contemporanea friulana PRESENTAZION Lis mestris e i fruts de classe cuinte a àn sielzût di contâ in chest lunari la tiere furlane, i
DettagliPresentazion PARCÈ MI PLASINO CHESCJ STUDIS?
Presentazion PARCÈ MI PLASINO CHESCJ STUDIS? Che di fat il Fi dal om al è vignût a cirî e a salvâ ce ch al jere pierdût. (Lc 19,10) Intuizions, pinsîrs, libertât, riflessions ch o vin, fra lis mans...
DettagliLINIIS DI STORIE SOCIÂL E ECONOMICHE DAL FRIÛL TRA 1500 E 1800
1 Lezion 3 LINIIS DI STORIE SOCIÂL E ECONOMICHE DAL FRIÛL TRA 1500 E 1800 a cure dal prof. Adrian Cescje -2006 - 2 LEZION 3 : NOTE DIDATICHE Al è impuartant di viodi la ande demografiche de popolazion
DettagliCOMUNI DI CARLINO, GONARS, MUZZANA DEL TURGNANO, PORPETTO, PRECENICCO, SAN GIORGIO DI NOGARO. Vôs de Basse - BANDO DI CONCORSO -
Vôs de Basse - BANDO DI CONCORSO - Attraverso lo sportello associato per la lingua friulana, i Comuni di Carlino, Gonars, Muzzana del Turgnano, Porpetto, Precenicco e San Giorgio di Nogaro, volendo omaggiare
DettagliDIPARTIMENT DE EMERGJENCE E PERCORS OPERATORIS S.O.C. RADIOLOGJIE. (San Denêl - Tumieç) Cjarte dai Servizis
DIPARTIMENT DE EMERGJENCE E PERCORS OPERATORIS S.O.C. RADIOLOGJIE (San Denêl - Tumieç) Cjarte dai Servizis SOC RADIOLOGJIE SOC Radiologjie (sede di Tumieç) La Radiologjie e furnìs prestazions di diagnostiche
DettagliNeuroimagjins funzionâls e çurviel bilengâl #
Gjornâl Furlan des Siencis 4. 2003, 97-114 Neuroimagjins funzionâls e çurviel bilengâl # D ANIELA PERANI* Ristret. L invenzion des tecnichis di neuroimagjin funzionâl e à viert une gnove ete pal studi
DettagliROMANO DI MUEZ, PITÔR DI NEARÊT
ROMANO DI MUEZ, PITÔR DI NEARÊT Romano Bertolano al è stât un om di cûr, plen di cussience dal dovê e di devossion pe famee. Nassût par fâ il pitôr e par jessi artist, al à vivude cheste condizion come
Dettagli