Igiena şi îngrijirea 3 dinţilor

Transcript

1 GHID PENTRU SĂNĂTATE A cunoaşte pentru a preveni îmbolnăvirile Igiena şi îngrijirea 3 dinţilor Sănătatea gurii Gura ne permite să introducem în organism hrana şi aerul, care sunt indispensabile pentru viaţă. Conţine dinţii, obrajii, mucoasa orală, adică membrana care căptuşeşte suprafaţa interioară a cavităţii bucale, şi limba. Aceste organe ne permit să mestecăm şi să mărunţim hrana, să înghiţim, să vorbim. Dinţii Fiecare dinte (Fig. 1) are două părţi principale: coroana şi rădăcina. Coroana este partea vizibilă a dintelui, rădăcina este partea ascunsă, situată în osul alveolar. Dintele este format din smalţ, stratul exterior al dintelui, dentină şi pulpa dentară. Pulpa este ţesutul moale din interiorul dintelui, care conţine terminaţiile nervoase şi vasele de sânge şi este responsabilă de durere atunci când dintele este expus la fierbinte, la rece sau la traume de masticaţie, mai ales dacă o parte a dintelui a fost distrusă de carie. Parodonţiul reprezintă complexul morfologic de susţinere a dintelui şi conţine osul alveolar şi gingia. Copilul are aşa-zişii dinţi de lapte, care în total sunt 20. Dinţii de lapte treptat sunt înlocuiţi cu dinţii permanenţi care, atunci când sunt prezente şi măselele de minte, sunt 32: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari şi 12 molari. Primul dinte permanent, care apare în jurul vârstei de 6 ani, este molarul I (Fig. 2). Placa bacteriană Placa bacteriană reprezintă o peliculă care acoperă dinţii, cauzată de microorganismele prezente normal în cavitatea bucală şi de resturile alimentare, în special zaharuri. Saliva şi mişcările limbii şi ale obrajilor nu sunt suficiente pentru a o îndepărta: este necesară periuţa de dinţi. Dacă nu este îndepărtată mai multe zile la rând, placa se întăreşte şi devine tartru, o depunere tare, calcificată care poate fi eliminată numai de dentist. Acumularea de placă bacteriană provoacă în principal: miros neplăcut, carie dentară, boli parodontale. Caria DENTARĂ Ce este? Caria distruge ţesuturile dure ale dintelui (smalţul şi dentina) şi provoacă formarea de cavităţi pe suprafaţa dintelui.

2 Cum se manifestă? În absenţa durerii şi a hipersensibilităţii la rece, de multe ori ne dăm seama de prezenţa cariei prea târziu, când dintele se deteriorează sau apare abcesul dentar. Abcesul dentar se dezvoltă când bacteriile pătrund în leziunea carioasă, ajung la pulpă şi afectează nervii formând puroi care generează înroşirea şi umflarea gingiei şi o durere intensă (Fig. 3). Cum se previne? Evitaţi pe cât posibil alimentele dulci (atenţie la gemuri, miere, caramele, ciocolate!). Folosiţi de mai multe ori pe zi periuţa de dinţi! Boala PARodoNTAlă Ce este? Boala parodontală este o afecţiune cronică caracterizată prin inflamaţia gingiilor, formarea de spaţii între os şi gingie, clătinarea dinţilor, reducerea osului alveolar, ajungându-se în cele din urmă la pierderea dinţilor (Fig. 4, 5). Cum se manifestă? Sângerare şi umflare locală a gingiilor. Poate să apară la vârste fragede, dar de obicei se instalează după de ani. Cum se previne? Îndepărtaţi regulat placa şi resturile alimentare. Nu fumaţi. Urmaţi o alimentaţie echilibrată, bogată în fructe şi legume. Mergeţi la medicul stomatolog pentru control cel puţin o dată pe an sau imediat ce apare o problemă. Alte sfaturi: Periaţi dinţii după fiecare masă timp de cel puţin 2-3 minute. Folosiţi o periuţă de dinţi cu cap mediu-mic, pentru a ajunge în toate zonele gurii; este de preferat să aibă perii de duritate medie. Schimbaţi periuţa cel puţin la fiecare 3 luni. Periaţi cu grijă toţi dinţii descriind cu periuţa o mişcare dinspre roz spre alb, adică dinspre gingie spre dinte, atât pe suprafaţa dinspre obraz, cât şi pe suprafaţa orientată spre interiorul cavităţii bucale (Fig. 6). Periaţi de asemenea suprafeţele de masticaţie cu mişcări din spate spre partea anterioară a gurii (Fig. 7). De ce este importanta îngrijirea dinţilor? Pentru aparatul digestiv: masticaţia pregăteşte absorbţia alimentelor în stomac şi intestin. Pentru inimă, sistemul circulator, rinichi şi articulaţii: bacteriile şi germenii cariei şi ai bolii parodontale pot să treacă în sistemul circulator şi să ajungă la inimă, rinichi sau articulaţii afectându-le grav. Pentru riscul de cancer oral: dacă în gură rămân mult timp substanţe cancerigene din fumul de ţigară sau dacă suprafeţe tăioase ale dinţilor sau ale protezelor dentare provoacă permanent leziuni pe mucoasa gurii, acestea trebuie arătate cât mai curând unui medic. În caz că nu sunt tratate, pot deveni cancer.

3 GUIDA SANITARIA Alfabetizzare per prevenire le malattie Igiene e cura 3 dei denti La salute della bocca La nostra bocca ci permette di introdurre nell organismo le sostanze nutritive e l aria indispensabili per vivere. Comprende i denti, le guance, le labbra, la mucosa orale, cioè il rivestimento che protegge la struttura interna della bocca, e la lingua. Questi elementi ci permettono di masticare e triturare il cibo, di deglutire, di parlare. I denti Ogni dente (Fig. 1) è costituito dalla corona e dalla radice: la corona è la parte visibile del dente, la radice è la parte nascosta del dente, cioè contenuta nell osso alveolare. Il dente è formato da smalto, lo strato più esterno del dente, dentina e polpa dentaria. La polpa è la porzione più interna del dente, ricca di terminazioni nervose e vasi sanguigni, ed è responsabile del dolore, che compare quando il dente è sottoposto a caldo e freddo o a traumi della masticazione, soprattutto se una parte del dente è stata distrutta dalla carie. Il parodonto rappresenta il sostegno del dente e comprende l osso alveolare e la gengiva. Il bambino possiede i cosiddetti denti da latte, che in totale sono n. 20. I denti da latte vengono progressivamente sostituti dai denti permanenti che, quando sono presenti anche i denti del giudizio, sono n. 32: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari e 12 molari. Il primo dente definitivo a spuntare è il primo molare all età di circa 6 anni (Fig. 2). La placca batterica La placca batterica si forma ad opera di microrganismi normalmente presenti nella bocca e di residui alimentari, specialmente zuccheri, che si depositano sui denti. La saliva e i movimenti della lingua e delle guance non bastano a togliere la placca: ci vuole lo spazzolino da denti. Se la placca non viene tolta per diversi giorni si solidifica e diventa tartaro, deposito calcificato che può essere eliminato solo dal dentista. L accumulo di placca provoca come principali conseguenze: alito cattivo, carie dentale e malattia parodontale. La carie dentale Che cos è? La carie danneggia i tessuti duri del dente (lo smalto e la dentina) e provoca la formazione di buchi sulla superficie del dente. Come si manifesta? Se non compaiono dolore e ipersensibilità al freddo, a volte ci si accorge della carie

4 troppo tardi con la rottura del dente oppure con un ascesso dentario. L ascesso dentario si sviluppa quando i batteri, penetrando dalla lesione cariosa, riescono a raggiungere la polpa e provocano la distruzione delle strutture nervose fino alla formazione di pus, che genera un caratteristico arrossamento, gonfiore e dolore della gengiva (Fig. 3). Come si previene? Evitare troppi zuccheri (attenzione a marmellata, miele, caramelle, cioccolato) Usare più volte al giorno lo spazzolino! La malattia parodontale Che cos è? La malattia parodontale è una patologia cronica caratterizzata da infiammazione gengivale, formazione di spazi tra osso e gengiva, mobilità dentaria, riduzione dell osso alveolare fino a perdere i denti stessi (Fig. 4, 5). Come si manifesta? Sanguinamento e gonfiore gengivale locale. Può comparire in età giovanile ma, più comunemente, dopo i anni. Come si previene? Rimuovere gli accumuli di placca e i residui di cibo; non fumare; seguire un alimentazione bilanciata, ricca di frutta e verdura; effettuare visite di controllo dal dentista almeno una volta all anno o se si hanno dei disturbi. Altri consigli: spazzolare i denti dopo ogni pasto per almeno 2-3 minuti; usare uno spazzolino dalla testina medio-piccola in modo da arrivare in tutte le zone della bocca; è preferibile di durezza media; sostituire lo spazzolino almeno ogni 3 mesi; spazzolare accuratamente tutti i denti, facendo scorrere la testina dello spazzolino dal rosa verso il bianco, cioè, dalla gengiva verso il dente, sia sulla superficie dei denti che guarda verso le guance sia su quella che guarda verso la cavità della bocca (Fig. 6). Inoltre, bisogna spazzolare le superfici masticanti dall indietro verso la parte anteriore della bocca (Fig. 7). Perché è così importante la cura dei denti? Per l apparato digerente: la masticazione del cibo prepara l assorbimento degli alimenti nello stomaco e nell intestino. Per il cuore e il sistema circolatorio, i reni e le articolazioni: i batteri o germi della carie e della malattia parodontale possono entrare in circolo, raggiungere il cuore o i reni o le articolazioni e danneggiarli in modo grave. Per il rischio di cancro orale: se in bocca rimangono a lungo sostanze cancerogene derivanti, ad esempio, dal fumo o se superfici taglienti dentarie o di protesi provocano continue lesioni alla mucosa orale, queste devono essere fatte vedere il più presto possibile ad un medico. Se non guariscono, infatti, possono diventare cancro.

5 Fig. 1 Structura dintelui (1. coroană; 2. rădăcină; 3. gingie; 4. colet; 5. smalţ; 6. dentină; 7. osul alveolar; 8. vase de sânge şi nervi; 9. apex; 10. pulpă; 11. ligament parodontal; 12. cement). Fig. 1 Struttura del dente (1. corona; 2. radice; 3. gengiva; 4.colletto; 5. smalto; 6. dentina; 7. osso alveolare; 8.vasi sanguigni e nervi; 9. apice; 10. polpa; 11. legamento parodontale; 12. cemento). Fig. 2 Dinţii permanenţi (1. palatul dur; 2. podeaua gurii. Hemiarcadă dentară superioară: 3-4. incisivi; 5. canin; 6-7. premolari; molari. Hemiarcadă dentară inferioară: molari; premolari; 16. canin; incisivi). Fig. 2 Denti permanenti (1. palato duro; 2. pavimento della bocca. Emiarcata dentaria superiore: 3-4. incisivi; 5. canino; 6-7. premolari; molari. Emiarcata dentaria inferiore: molari; premolari; 16. canino; incisivi).

6 Fig. 3 Evoluţia cariei. Fig. 3 Evoluzione della lesione cariosa fino alla formazione di un ascesso. Fig. 4 Gingie sănătoasă (1) şi gingie bolnavă (2). Fig. 4 Gengiva sana (1) e gengiva malata (2).

7 Fig. 5 Parodonţiu sănătos (1) şi parodonţiu bolnav (2) cu pierdere a susţinerii dintelui (3) care se leagănă şi poate cădea. Fig. 5 Parodonto sano (1) e parodonto malato (2) con perdita di supporto del dente (3), che vacilla e può cadere. Fig. 6 - Spazzolamento delle superfici vestibolari dei denti (1. denti superiori: dall alto verso il basso; 2. denti inferiori: dal basso verso l alto). Fig. 6 Periajul suprafeţelor vestibulare ale dinţilor (1. dinţii superiori: de sus în jos; 2. dinţii inferiori: de jos în sus). Fig. 6 Spazzolamento delle superfici vestibolari dei denti (1. denti superiori: dall alto verso il basso; 2. denti inferiori: dal basso verso l alto).

8 Fig. 7 Periajul suprafeţelor de masticaţie ale dinţilor (din spate spre partea anterioară a gurii). Fig. 7 Spazzolamento delle superfici masticanti dei denti (dall indietro verso l avanti della bocca). Club Pavia Ticinum Anno Rotariano COMUNE DI PAVIA ASSESSORATO ALLA CULTURA, TURISMO, PROMOZIONE DELLA CITTÀ, MARKETING TERRITORIALE E RAPPORTI CON L UNIVERSITÀ UNIVERSITÀ DI PAVIA Ordine dei Medici Chirurghi e degli Odontoiatri della Provincia di Pavia