ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN UNIVERSITĂŢILE PARTENERE ÎN PRIVINŢA MODULUI ÎN CARE SUNT SUSŢINUTE PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL

Transcript

1 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritară 1 Educația şi formarea profesională in sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Domeniul major de intervenţie 1.2 Calitate în învăţământul superior Dezvoltarea şi implementarea unui program-pilot integrat pentru creşterea accesului la învăţământul superior pentru persoane cu dizabilităţi ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN UNIVERSITĂŢILE PARTENERE ÎN PRIVINŢA MODULUI ÎN CARE SUNT SUSŢINUTE PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL RAPORT FINAL

2 CUPRINS PREMISA CERCETĂRII... 3 ELABORAREA CHESTIONARELOR... 4 APLICAREA CHESTIONARULUI... 5 ANALIZA DATELOR ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR... 6 CHESTIONAR A pentru absolvenţii cu dizabilităţi... 6 CHESTIONAR B pentru profesorii universitari Rezultate obţinute la forma de învăţământ LICENŢĂ ZI Rezultate obţinute la forma de învăţământ Licenţă Învăţământ la distanţă Rezultate obţinute la forma de învăţământ MASTER CHESTIONAR C pentru studenţii cu dizabilităţi CHESTIONAR D pentru administratorii de cămine CONCLUZII RECOMANDĂRI ANEXE CHESTIONAR A CHESTIONAR B CHESTIONAR C CHESTIONAR D

3 PREMISA CERCETĂRII Prezentul raport face parte din proiectul Dezvoltarea şi integrarea unui program pilot integrat pentru creşterea accesului la învăţământul superior pentru persoane cu dizabilităţi, proiect ce este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Cercetarea a fost efectuată în cadrul activităţii A1: Realizarea de analize ale situaţiei actuale în universităţile partenere în privinţa modului în care sunt susţinute persoanele cu dizabilităţi în procesul educaţional, în vederea definirii programelor şi materialelor de studiu ce pot fi accesate de persoane cu dizabilităţi. Ipotezele cercetării: - Persoanele cu dizabilităţi nu au şanse egale în procesul educaţional; - Dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în procesul educaţional; - Universităţile nu sunt dotate corespunzător pentru nevoile persoanelor cu dizabilităţi; - Cadrele didactice ar accepta să participe la o formare pentru a-şi dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre ei şi studenţii cu dizabilităţi; - Sistemul de învăţământ românesc nu este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi; - În România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare, dar şi în integrarea mai facilă a lor pe piaţa muncii. Premisa teoretică a cercetării a constat în verificarea nivelului facilităţilor pe care le oferă mediul universitar actual studenţilor cu dizabilităţi, precum şi posibilităţile de îmbunătăţire a susţinerii acestora în procesul educaţional.

4 ELABORAREA CHESTIONARELOR Pentru realizarea cercetării s-au elaborat patru chestionare: - Chestionarul A pentru absolvenţii cu dizabilităţi care au finalizat ciclul de studii superioare; - Chestionarul B pentru cadrele didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ superior care vor participa la cercetare; - Chestionarul C pentru studenţii cu dizabilităţi care vor participa la cercetare în cadrul proiectului; - Chestionarul D pentru persoanele responsabile de administrarea unităţilor de cazare / cămine studenţeşti din cadrul instituţiilor de învăţământ superior participante la cercetare. Chestionarul A cuprinde, în forma finală 10 întrebări cu răspunsuri închise dihotomice, iar în preambulul chestionarului s-a arătat scopul cercetării şi faptul că răspunsurile la chestionar sunt strict confidenţiale. (Prezentarea chestionarului este realizată în Anexa 1). Chestionarul B cuprinde, în forma finală 13 întrebări: 2 cu răspunsuri deschise, 11 cu răspunsuri închise dihotomice, iar în preambulul chestionarului s-a arătat scopul cercetării şi faptul că răspunsurile la chestionar sunt strict confidenţiale. (Prezentarea chestionarului este realizată în Anexa 2). Chestionarul C cuprinde, în forma finală 13 întrebări cu răspunsuri închise dihotomice, iar în preambulul chestionarului s-a arătat scopul cercetării şi faptul că răspunsurile la chestionar sunt strict confidenţiale. (Prezentarea chestionarului este realizată în Anexa 3). Chestionarul D cuprinde, în forma finală 13 întrebări: 3 cu răspunsuri deschise, 10 cu răspunsuri închise dihotomice, iar în preambulul chestionarului s-a arătat scopul cercetării şi faptul că răspunsurile la chestionar sunt strict confidenţiale. (Prezentarea chestionarului este realizată în Anexa 4).

5 APLICAREA CHESTIONARULUI Chestionarele au fost aplicate prin autoadministrare. Durata medie de completare a unui chestionar a fost de minute. Culegerea datelor de teren s-a realizat în perioada martie mai Chestionarul A, a fost aplicat unui număr de 7 absolvenţi cu dizabilităţi, ce au terminat studiile superioare la una din cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea Valahia din Târgovişte, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Chestionarul B, a fost aplicat unui număr de 663 de profesori universitari de la cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea Valahia din Târgovişte, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Chestionarul C, a fost aplicat unui număr de 108 studenţi cu dizabilităţi, ce studiază la una din cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea Valahia din Târgovişte, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Chestionarul D a fost aplicat unui număr de 29 de administratori de cămine, ce administrează căminele din campusurile universitare ale celor 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea Valahia din Târgovişte, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Lotul investigat are doar o valoare indicativă, nu şi reprezentativă, căreia nu i se poate prezenta marja de eroare, oferind doar o imagine a facilităţilor pe care le oferă mediul universitar studenţilor cu dizabilităţi.

6 ANALIZA DATELOR ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR CHESTIONAR A pentru absolvenţii cu dizabilităţi Chestionarul A, a fost aplicat unui număr de 7 absolvenţi cu dizabilităţi, ce au terminat studiile superioare la una din cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea Valahia din Târgovişte, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Chestionarul a urmărit să reliefeze percepţia absolvenţilor cu dizabilităţi, referitoare la experienţa avută pe durata studiilor universitare, problemele întâmpinate în cadrul procesului educaţional, problemele întâmpinate la admitere, problemele întâmpinate la angajare odată cu finalizarea studiilor, precum şi aspectele generale cu privire la situaţia persoanelor cu dizabilităţi din România. Întrebarea 1 Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional? Absolvenţii cu dizabilităţi chestionaţi, 4 (57%) din 7, consideră că persoanele cu dizabilităţi nu au şanse egale în procesul educaţional. Rezultatele obţinute la această întrebare sunt afişate în tabelul 1. Întrebarea 1 DA 4 57% NU 3 43% Total 7 100% Tabelul 1. Şanse egale în procesul educaţional pentru studenţii cu dizabilităţi

7 Întrebarea 2 Cu ce ofertă credeţi că ar trebui să se prezinte universitatea pentru a atrage şi integra persoanele cu dizabilităţi?. La această întrebare a reieşit că problema majoră care conduce la limitarea accesului lor într-o structură de învăţământ superior o reprezintă dizabilitatea de care aceştia suferă, 6 (86%) din 7 absolvenţi chestionaţi considerând că, pentru atragerea persoanelor cu dizabilităţi, universităţile trebuie să ofere mai multe facilităţi acestora, să le pună la dispoziţie aparatură specifică şi suport de curs special adaptat, în concordanţă cu nevoile pe care aceştia le au, în acelaşi timp promovând politici care să apere drepturile acestora. Un singur absolvent consideră că aceste lucruri nu sunt menite să contribuie la atragerea şi integrarea persoanelor cu dizabilităţi în cadrul universităţilor. Întrebarea 3 Credeţi că, în timpul facultăţii, dizabilitatea dumneavoastră a influenţat într-o anumită manieră atitudinea colegilor dumneavoastră? La această întrebare 4 (57%) din 6 absolvenţi consideră că pe durata studiilor universitare au existat diferenţe între ei şi ceilalţi colegi, dizabilitatea pe care o au contribuind la crearea acestor diferenţe. De asemenea, 5 (71%) respondenţi au considerat că au reuşit să se integreze foarte bine pe durata studiilor universitare şi nu au fost subiectul unor atitudini necorespunzătoare din partea colegilor. Rezultatele obţinute la această întrebare sunt afişate în Figura 1. Da Nu 29% 71% Figura 1. Integrarea studenţilor cu dizabilităţi în cadrul universităţilor 3 (42%) respondenţi au afirmat că au fost ajutaţi foarte mult de către colegi în perioada facultăţii şi menţin şi acum legătura cu foştii colegi.

8 Întrebarea 4 Credeţi că, în timpul facultăţii, dizabilitatea dumneavoastră a influenţat într-o anumită manieră atitudinea cadrelor didactice?. Toţi absolvenţii chestionaţi au afirmat că nu s-au simţit discriminaţi dar nici privilegiaţi de către cadrele didactice. 5 (71%) dintre respondenţi au afirmat indiferenţa cadrelor didactice faţă de dizabilitatea lor iar când erau evaluaţi nu existau diferenţe de tratament între ei şi restul colegilor. 4 (57%) dintre absolvenţii chestionaţi au mărturisit faptul că nu au fost înţeleşi de către cadrele didactice atunci când au avut o problemă, acelaşi număr apreciind faptul că profesorii i-au ajutat foarte mult pe durata studiilor universitare. Întrebarea 5 Consideraţi că universitatea a răspuns nevoilor dumneavoastră de formare? Aproape toţi respondenţii au precizat că în timpul derulării studiilor universitare, universităţile nu au răspuns în totalitate nevoilor lor de formare, fiind nevoiţi să urmeze şi alte cursuri pentru a veni în completarea celor oferite de către universităţi (au urmat cursuri de drept, operator PC, secretariat-birotică, marketing, iniţiere în afaceri, etc.). Întrebarea 6 Aţi reuşit să vă angajaţi cu uşurinţă după finalizarea studiilor? 5 (71%) dintre absolvenţii chestionaţi au mărturisit că accesul pe piaţa muncii odată cu finalizarea studiilor nu a fost unul facil pentru absolvenţii cu dizabilităţi, aceştia reuşind cu greu să-şi găsească un loc de muncă. Frecvenţa rezultatelor obţinute la această întrebare sunt afişate în Tabelul 2. Întrebarea 6 DA 2 29% NU 5 71% Total 7 100% Tabelul 2. Angajarea este facilă pentru studenţii cu dizabilităţi?

9 Întrebarea 7 Credeţi că un dialog între universitate angajator - student ar facilita accesul studenţilor pe piaţa muncii? Toţi absolvenţii chestionaţi sunt de părere că acest dialog conduce şi contribuie la accesul mai uşor pe piaţa muncii a acestora. Întrebarea 8 Angajatorii oferă posibilităţi de adaptare şi integrare a persoanelor cu dizabilităţi mai bune decât cele pe care le oferă mediul universitar? Rezultatul prezintă o altă potenţială cauză pentru accesul greu pe piaţa muncii al absolvenţilor cu dizabilităţi o reprezintă numărul scăzut al facilităţilor oferite de către angajator pentru persoanele cu dizabilităţi, 6 (86%) din cei 7 respondenţi precizând că angajatorii nu oferă oportunităţi mai bune persoanelor cu dizabilităţi. Absolvenţii au menţionat că depinde de la angajator la angajator, unii preferând persoane fără nicio dizabilitate, iar alţii angajează persoane cu dizabilităţi pentru a putea beneficia de subvenţiile acordate de către stat, ţinând angajaţii pană când aceste subvenţii expiră. Rezultatele obţinute la această întrebare sunt afişate în Figura 2. Nu Da 14% 86% Figura 2. Oportunităţi oferite de angajator absolvenţilor cu dizabilităţi Întrebarea 9 Credeţi că legislaţia privind egalitatea de şanse ar trebui îmbunătăţită? 6 (86%) din 7 respondenţi au declarat că legislaţia privind egalitatea de şanse ar trebui îmbunătăţită în Romania.

10 Întrebarea 10 Consideraţi că în România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare şi integrare pe piaţa muncii? Toţi absolvenţii chestionaţi au declarat că în Romania este nevoie de mai multe programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare şi integrare pe piaţa muncii, odată cu finalizarea studiilor. CHESTIONAR B pentru profesorii universitari Chestionarul B, a fost aplicat unui număr de 663 de profesori universitari de la cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea Valahia din Târgovişte, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. La Universitatea Valahia din Târgovişte au fost distribuite un număr total de 497 de chestionare, din care au fost completate un număr de 358, ceea ce înseamnă o rată de răspuns de 72%. Chestionarele completate de către cadrele didactice, au următoarea distribuţie pe programe de studiu: - licenţă ZI 231 chestionare - licenţă ID 37 chestionare - master 90 chestionare La Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi au fost completate 189 de chestionare pentru profesorii care lucrează la forma de învăţământ ZI, iar la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu au fost completate 116 chestionare de profesorii care lucrează la forma de învăţământ ZI. Referitor la repartiţia în funcţie de vechimea în învăţământ a cadrelor didactice intervievate, majoritatea celor care au răspuns la chestionar se încadrează în intervalul ani vechime.

11 Rezultate obţinute la forma de învăţământ LICENŢĂ ZI Întrebarea 1. Selectaţi vă rog din lista alăturată, ce tipuri de dizabilităţi aţi identificat la studenţi, pe parcursul experienţei dumneavoastră didactice a. dificultăţi de învăţare şi comunicare În urma inventarierii răspunsurilor primite, s-a constatat că 54% (292 de profesori) dintre respondenţi au întâlnit studenţi cu dificultăţi de învăţare şi comunicare, iar 46% (244 de profesori) susţin că nu au întâlnit o astfel de problemă în rândul studenţilor pe care-i au. Răspunsurile se regăsesc în Tabelul 3 şi Figura 3. Întrebarea 1a DA % NU % Total % Tabelul 3. Dificultăţi de învăţare şi comunicare Figura 3. Dificultăţi de învăţare şi comunicare

12 b. deficienţe de motricitate Din totalul de 536 de persoane chestionate, un număr de 306 (57%) au răspuns afirmativ, adică au identificat persoane cu deficienţe de motricitate în rândul studenţilor, iar 230 de cadre didactice (42%) nu au întâlnit astfel de persoane. Răspunsurile sunt redate în Tabelul 4 şi Figura 4. Întrebarea 1b DA % NU % Total % Tabelul 4. Deficienţe de motricitate Figura 4. Deficienţe de motricitate

13 c. deficienţe de auz La întrebarea adresată cadrelor didactice cu privire la identificarea persoanelor cu deficienţe de auz, aceştia au răspuns în proporţie de 85% (424 persoane) negativ, numai un procent mic de 21% (112 persoane) au intrat în contact cu studenţii cu deficienţe de auz. Tabelul 5 şi Figura 5 redau situaţia răspunsurilor. Întrebarea 1c DA % NU % Total % Tabelul 5. Deficienţe de auz Deficiente de auz DA NU 21% 79% Figura 5. Deficienţe de auz

14 d. deficienţe de vedere 75% (402 cadre didactice) dintre chestionaţi susţin că pe parcursul experienţei didactice nu au identificat studenţi cu deficienţe de vedere, în timp ce doar 25% (134 de profesori) au întâlnit persoane cu deficienţe grave de vedere în rândul studenţilor. În Tabelul 6 şi Figura 6 sunt prezentate răspunsurile la aceasta întrebare. Întrebarea 1d DA % NU % Total % Tabelul 6. Deficienţe de vedere Deficiente de vedere DA NU 25% 75% Figura 6. Deficienţe de vedere

15 e. Boli cronice degenerative handicapante Tabelul 7 şi Figura 7 prezintă situaţia răspunsurilor la această întrebare. Doar 117 cadre didactice, adică 22% au identificat boli cronice degenerative handicapante pe parcursul experienţei didactice, în timp ce mai mult de jumătate dintre respondenţi, 419 adică 78% au răspuns negativ la această întrebare. Întrebarea 1e DA % NU % Total % Tabelul 7. Boli cronice degenerative Boli cronice degenerative handicapante DA NU 22% 78% Figura 7. Boli cronice degenerative handicapante

16 Întrebarea 2. Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de învăţare pe care le-aţi identificat la studenţii cu dizabilităţi. Profesorii chestionaţi au menţionat printre problemele de învăţare întâlnite, următoarele: - dificultate scriere, - dificultăţi posturale, - dificultăţi gestuale - orientare în spaţiu - lipsă de concentrare, deficienţe de atenţie - dificultăţi de reţinere - absenteism sau probleme legate de încadrarea în program - lipsa coerenţei - dificultăţi de exprimare verbală, nervozitate şi atitudine în comunicare - dificultăţi de auz - dificultăţi de interpretare - incapacitate de deplasare - lipsă entuziasm - acces dificil la sălile de curs - scris la tablă - deficienţe de comparare - dislexie - probleme cu luminozitatea sălii - memorie logică slabă - coordonare - incapacitatea de a lucra individual - relaţiile cu colegii şi profesorii În urma răspunsurilor primite de la cadrele didactice chestionate, s-a constatat că problemele studenţilor, forma de învăţământ, zi, sunt toate situaţiile enumerate mai sus. Cel mai des întâlnite

17 sunt problemele legate de comunicare, atenţie, concentrare, scriere, reţinere, dar în majoritatea cazurilor o problemă nu apare o singură ci sunt asociate două sau mai multe situaţii. Cel mai rar identificate au fost problemele legate de relaţiile cu colegii şi profesorii, dislexie. Întrebarea 3. Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de predare pe care le-aţi adaptat la cerinţele studenţilor cu dizabilităţi. Profesorii chestionaţi au menţionat printre problemele de predare pe care l-au adaptat, au menţionat următoarele: - curs tipărit - folosirea imaginilor în prelegeri - explicaţii suplimentare - distribuire suport electronic - utilizare calculator - repetarea explicaţiilor, informațiilor oferite. - expunere simplă - sarcini de lucru diferenţiate - adaptare metode predare - utilizare videoproiector - integrare în echipe de lucru - sprijin timp recuperare - utilizarea sălilor de la parter - interactivitate - încurajare - răbdare şi înţelegere, evaluare în scris - alternare comunicare formală cu informală

18 - flexibilitate în examinare - schematizarea conţinutului cursurilor - reluarea argumentărilor, formularea de concluzii parţiale - interacţionarea comunicaţională şi suplimentarea orelor de consultaţii - înregistrare cursuri, postarea lor pe site - comunicare individuală - folosirea de fişe de lucru individuale - bibliografie Din cercetare a reieşit că există probleme de predare din partea cadrelor didactice intervievate, iar acestea au adaptat stilurile de predare pentru a facilita procesul de învăţare al persoanelor cu dizabilităţi. Lista de mai sus prezintă modalităţile prin care profesorii au venit în sprijinul studenţilor cu deficienţe. Mai des utilizate au fost oferirea de materiale suplimentare pentru studiu atât pe suport tipărit cât şi electronic, utilizarea calculatorului, utilizarea videoproiectorului pentru oferirea informaţiilor vizual, postarea cursurilor pe site, sarcini de lucru diferenţiate. Cadrele didactice au recurs la utilizarea sălilor de curs de la parter pentru a facilita accesul persoanelor cu deficienţe locomotorii. În cele mai multe cazuri, studenţii cu dizabilităţi au primit explicaţii suplimentare, repetate şi s-au purtat discuţii individuale. Întrebarea 4. În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dumneavoastră şi studenţii cu dizabilităţi? La întrebarea 4, un număr de 460, adică 86% cadre didactice din sistemul universitar consideră că ar accepta să participe la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre profesori şi studenţii cu dizabilităţi, iar 76 de cadre didactice, adică 14% nu sunt dispuşi să îşi dezvolte abilităţile de lucru cu studenţii care prezintă o deficienţă (a se vedea Tabelul 8 şi Figura 8).

19 Întrebarea 4 DA % NU 76 14% Total % Tabelul 8. Intenţia de a participa la cursuri de formare În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dumneavoastră şi studenţii cu dizabilităţi? DA NU 14% 86% Figura 8. Intenţia de a participa la cursuri de formare Întrebarea 5. Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional? Mai mult de jumătate dintre respondenţi, 63% (340 persoane) consideră că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional, în timp ce 37% (196 persoane) nu cred acest lucru. Tabelul 9 şi Figura 9 prezintă în detaliu situaţia răspunsurilor la această întrebare.

20 Întrebarea 5 DA % NU % Total % Tabelul 9. Aprecieri privind şansele persoanelor cu dizabilităţi Figura 9. Aprecieri privind şansele persoanelor cu dizabilităţi Întrebarea 6. Oferă universitatea în care predaţi facilităţi la admitere pentru persoanele cu dizabilităţi? Din cercetarea efectuată a rezultat că un procent de 39% (211 persoane) susţin că toate cele trei universităţi oferă facilităţi la admitere persoanelor cu dizabilităţi; acestea constând în taxe de înscriere şi de şcolarizare reduse, locuri gratuite în cămin, instrumente pentru utilizarea IT şi burse. În schimb 325 de profesori (61%) nu cred sau nu ştiu ca cele trei universităţi să ofere

21 aceste facilităţi sau altele. Tabelul 10 şi Figura 10 redau situaţia răspunsurilor la această întrebare. Întrebarea 6 DA % NU % Total % Tabelul 10. Facilităţi la admitere Oferă universitatea în care predaţi facilităţi la admitere pentru persoanele cu dizabilităţi? DA NU 39% 61% Figura 10. Facilităţi la admitere Întrebarea 7. Respectă universitatea în care predaţi legislaţia privind egalitatea de şanse? La întrebarea adresată cadrelor didactice cu privire la respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse în cele trei universităţi, aproape toate persoanele (88% persoane) afirmă că se

22 respectă legislaţia în aceste instituţii, iar 12% dintre respondenţi susţin contrariul. Rezultatele la această întrebare se regăsesc în Tabelul 11 şi Figura 11. Întrebarea 7 DA % NU 65 12% Total % Tabelul 11. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse Figura 11. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse Întrebarea 8. Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în procesul educaţional? În urma cercetării realizate, s-a ajuns la următoarea concluzie: 36% (195 persoane) consideră că dizabilitatea unei persoane constituie o piedică în procesul educaţional; aceste piedici sunt date de imposibilitatea studenţilor de a studia prin metodele clasice, au dificultăţi de comunicare şi

23 probleme emoţionale, prezintă dificultăţi de scriere şi deplasare, se află în imposibilitatea de a urma orice facultate (de exemplu o facultate de sport pentru o persoană cu dizabilitate locomotorie), au capacitate greoaie de asimilare a cunoştinţelor şi nu pot avea acces la anumite săli de curs, la etaj, unde există laboratoare dotate corespunzător anumitor cursuri ori seminarii. Uneori spitalizarea periodică îi împiedică să parcurgă în mod continuu activităţile, să aibă o participare activă în toate activităţile, socializarea lor este deficitară, duc lipsă de iniţiativă, iar viteza de percepere şi reacţie este redusă. Un procent de 64% (341 persoane) cred că o dizabilitate nu reprezintă o problemă în procesul educaţional. Tabelul 12 şi Figura 12 arată distribuţia răspunsurilor oferite. Întrebarea 8 DA % NU % Total % Tabelul 12. Piedici în procesul educaţional Figura 12. Piedici în procesul educaţional

24 Întrebarea 9. Consideraţi că universitatea este dotată corespunzător pentru nevoile persoanelor cu dizabilităţi? a. Există un interpret mimico-gestual Din totalul respondenţilor (536 de persoane), un procent de 100% afirmă că nu există un interpret mimico-gestual. Prezentarea rezultatelor se află în Tabelul 13. Întrebarea 9a DA 2 0% NU % Total % Tabelul 13. Existenţa unui interpret mimico-gestual b. Există ghiduri audio / cărţi audio Respondenţii susţin în proporţie de 4% că universităţile implicate în cercetare deţin ghiduri audio / cărţi audio, dar majoritatea, un procent de 95%, infirmă existenţa ghidurilor audio sau a cărţilor audio. Tabelul 14 redă situaţia răspunsurilor. Întrebarea 9b DA 22 4% NU % Total % Tabelul 14. Existenţa ghidurilor audio/cărţilor audio

25 c. Este permis accesul animalelor însoţitoare pentru persoane cu deficienţe grave de vedere Din cercetare a rezultat că 34% dintre cadrele didactice afirmă că persoanele cu dizabilităţi au acces în universitate cu animale însoţitoare pentru persoane cu deficienţe grave de vedere, în timp ce 66% (355 de cadre didactice) susţin că nu este permis accesul animalelor însoţitoare pentru persoanele cu deficienţe grave de vedere. Întrebarea 9c DA % NU % Total % Tabelul 15. Accesul animalelor însoţitoare pentru persoane cu deficienţe grave de vedere d. Există rampe de acces /lifturi 61% dintre chestionaţi afirmă că există rampe de acces în universităţi pentru persoanele cu deficienţe locomotorii, iar 39% (211 de cadre didactice) spun că nu există posibilitatea de acces în universitate a studenţilor cu acest tip de dizabilitate. În Tabelul 16 este prezentată distribuţia răspunsurilor. Întrebarea 9d DA % NU % Total % Tabelul 16. Existenţa rampelor de acces /lifturi

26 e. Există locuri de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi În urma răspunsurilor primite, s-a constatat că 203 dintre respondenţi (38%) susţin că există locuri de parcare prevăzute pentru persoanele cu dizabilităţi, iar 62% suţin că nu există astfel de locuri, fapt datorat în general, distribuţiei geografice a facultăţilor şi insuficienţei spaţiului pentru parcare. Răspunsurile se regăsesc în Tabelul 17. Întrebarea 9e DA % NU % Total % Tabelul 17. Existenţa locurilor de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi f. Există unităţi sanitare corespunzătoare Cei mai mulţi dintre chestionaţi, 66%, adică 353 de cadre didactice infirmă existenţa unităţilor sanitare corespunzătoare în universităţi, ceea ce conduce la luarea măsurilor pentru remedierea situaţiei existente din partea universităţilor. Tabelul 18 redă şi afirmaţia susţinută de 44% dintre cadre didactice cum că există unităţi sanitare corespunzătoare în universitate. Întrebarea 9f DA % NU % Total % Tabelul 18. Existenţa unităţilor sanitare corespunzătoare

27 Întrebarea 10. Materialele didactice pe care le utilizaţi sunt adaptate nevoilor de învăţare ale studenţilor cu dizabilităţi? a. Utilizarea alfabetului Braille O proporţie de 99% (533 de cadre didactice) afirmă că nu se utilizează alfabetul Braille în procesul de predare pentru facilitarea învăţării persoanelor ce au deficienţe grave de vedere; se remarcă că profesorii au avut în cariera lor doar 3 studenţi care utilizau sau utilizează alfabetul Braille. Tabelul 19 prezintă în detaliu distribuţia răspunsurilor. Întrebarea 10a DA 3 1% NU % Total % Tabelul 19. Utilizarea alfabetului Braille b. Materialele utilizate sunt disponibile în format electronic (utilizabile pentru softurile de citit) În urma centralizării răspunsurilor primite de la cadrele didactice din sistemul universitar, forma de învăţământ, zi, s-a constatat că mai mult de jumătate dintre ei, 55% oferă în procesul predării materiale disponibile în format electronic; iar pentru 45% materialele utilizate nu sunt disponibile în format electronic. Tabelul 20 prezintă situaţia descrisă, iar reprezentarea grafică se regăseşte în Figura 13. Întrebarea 10b DA % NU % Total % Tabel 20. Materialele utilizate sunt disponibile în format electronic

28 Figura 13. Materialele utilizate sunt disponibile în format electronic c. Calculatorul este utilizat în activitatea de predare Un procent foarte ridicat, 90% (481 persoane) dintre cadrele didactice chestionate afirmă că utilizează calculatorul în activitatea de predare, doar 10% (55 persoane) nu recurg la această metodă de a preda (a se vedea Tabelul 21 şi Figura 14). Întrebarea 10c DA % NU 55 10% Total % Tabelul 21. Utilizarea calculatorului în activitatea de predare

29 Calculatorul este utilizat în activitatea de predare DA NU 10% 90% Figura 14. Utilizarea calculatorului în activitatea de predare d. Materialele predate sunt disponibile în format audio/video/cu subtitrare Tabelul 22 şi Figura 15 arată faptul că materialele predate în format audio/video/cu subtitrare sunt disponibile în proporţie de 27% din cazuri, în timp ce pentru 73% dintre respondenţi materialele predate nu sunt disponibile sub această formă. Întrebarea 10d DA % NU % Total % Tabelul 22. Disponibilitatea materialelor predate în format audio/video/cu subtitrare

30 Figura 15. Disponibilitatea materialelor predate în format audio/video/cu subtitrare Întrebarea 11. Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare a persoanelor cu dizabilităţi? Doar 9% dintre cadrele didactice chestionate cred că sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare a persoanelor cu dizabilităţi, dar majoritatea, 91% consideră contrariul. În Tabelul 23 şi Figura 16 sunt prezentate răspunsurile oferite de către cadrele didactice. Întrebarea 11 DA 50 9% NU % Total % Tabelul 23. Adaptabilitatea sistemului de învăţământ românesc la nevoile de educare ale persoanelor cu dizabilităţi

31 Considerati ca sistemul de invatamant romanesc este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu handicap? 9% da nu 91% Figura 16. Adaptabilitatea sistemului de învăţământ românesc la nevoile de educare ale persoanelor cu dizabilităţi Întrebarea 12. Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată corespunzător, aşa încât, să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi? Majoritatea cadrelor didactice chestionate, 93%, au afirmat că universitatea în care predau, nu este dotată corespunzător, astfel încât să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi. (a se vedea Tabelul 24 şi Figura 17). Dintre tipurile de dizabilităţi cărora nu li se adresează au fost menţionate cel mai des următoarele: vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal şi psihic. Întrebarea 12 Răspunsuri % DA 39 7% NU % Total % Tabelul 24. Dotarea corespunzătoare a universităţii pentru a răspunde tuturor categoriilor de dizabilităţi

32 Figura 17. Dotarea corespunzătoare a universităţii pentru a răspunde tuturor categoriilor de dizabilităţi Întrebarea 13. Consideraţi că în România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare? La această întrebare un procent covârşitor de cadre didactice, 98%, sunt de părere că în România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare. Numai 2% dintre respondenţi au răspuns negativ (a se vedea Tabelul 25 şi Figura 18). Întrebarea 13 DA % NU 13 2% Total % Tabelul 25. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi

33 Consideraţi că în România este nevoie de programe care să spijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare? 2% da nu 98% Figura 18. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi Rezultate obţinute la forma de învăţământ Licenţă Învăţământ la distanţă Întrebarea 1. Selectaţi vă rog din lista alăturată, ce tipuri de dizabilităţi aţi identificat la studenţi, pe parcursul experienţei dumneavoastră didactice a. dificultăţi de învăţare şi comunicare La această întrebare 9 (24%) dintre cadrele didactice care au răspuns la chestionar au identificat în rândul studenţilor, pe parcursul experienţei lor didactice, dificultăţi de învăţare şi comunicare, în timp ce 28 (76%) nu s-au confruntat cu această problemă. Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în Tabelul 26 şi Figura 18.

34 Întrebarea 1a DA 9 24% NU 28 76% Total % Tabelul 26. Dificultăţi de învăţare şi comunicare Dificultăţi de învăţare şi comunicare 75,68% 24,32% da nu Figura 18. Dificultăţi de învăţare şi comunicare b. Deficienţe de motricitate Din totalul cadrelor didactice chestionate, un procent de 38% au identificat studenţi cu deficienţe motorii, în timp ce 62% dintre respondenţi nu au întâlnit acest tip de dizabilitate. Răspunsurile sunt redate în Tabelul 27 şi Figura 19. Întrebarea 1b DA 14 38% NU 23 62% Total % Tabelul 27. Deficienţe de motricitate

35 Deficiente de motricitate 62,16% 37,84% da nu Figura 19. Deficienţe de motricitate c. Deficienţe de auz Doar 11% dintre cadrele didactice au identificat în rândul studenţilor, pe parcursul experienţei lor didactice, deficienţa de auz, restul de 89% neîntâlnind acest tip de dizabilitate. Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în Tabelul 28 şi ilustrată în Figura 20. Întrebarea 1c DA 4 11% NU 33 89% Total % Tabelul 28. Deficienţe de auz

36 Deficiente de auz 10,81% da nu 89,19% Figura 20. Deficienţe de auz d. Deficienţe de vedere 86% dintre cei chestionaţi susţin că pe parcursul experienţei didactice nu au identificat studenţi cu probleme de vedere, în timp ce doar 14% au întâlnit persoane cu asemenea deficienţe de vedere în rândul studenţilor. În Tabelul 29 şi Figura 21 se găseşte distribuţia răspunsurilor. Întrebarea 1d DA 5 14% NU 32 86% Total % Tabelul 29. Deficienţe de vedere

37 Deficiente de vedere 13,51% da nu 86,49% Figura 21. Deficienţe de vedere e. Boli cronice degenerative handicapante Un procent de 14% dintre cadrele didactice chestionate au identificat în rândul studenţilor, pe parcursul experienţei lor didactice, boli cronice degenerative handicapante, diferenţa de 32 (86%) neconfruntându-se cu această problemă. Răspunsurile sunt prezentate în Tabelul 30 şi Figura 22. Întrebarea 1e DA 5 14% NU 32 86% Total % Tabelul 30. Boli cronice degenerative handicapante

38 Boli cronice degenerative handicapante 13,51% da nu 86,49% Figura 22. Boli cronice degenerative handicapante Nicio persoană din cele chestionate nu a menţionat alte tipuri de dizabilităţi pe care să le fi întâlnit la studenţi pe parcursul experienţei didactice. Întrebarea 2. Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de învăţare pe care leaţi identificat la studenţii cu dizabilităţi. Cadrele didactice care au răspuns la această întrebare au enumerat următoarele probleme: - dificultăţi de comunicare - lipsa concentrării - dificultăţi de exprimare - dificultăţi de scriere şi citire - dificultăţi de reţinere - dificultăţi de interpretare - dificultăţi de atenţie şi înţelegere - tulburări gestuale - absenteism şi probleme de deplasare De menţionat că doar 35% dintre cei chestionaţi au răspuns la această întrebare deschisă.

39 Întrebarea 3. Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de predare pe care leaţi adaptat la cerinţele studenţilor cu dizabilităţi.. Cadrele didactice care au răspuns (40%), au enumerat următoarele soluţii pentru a înlesni accesul persoanelor cu dizabilităţi la procesul de învăţământ: - oferirea suporturilor de curs atât tipărite cât şi în format electronic - utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului în activitatea de predare - recapitulări dese, explicaţii suplimentare - interactivitate, repetarea noţiunilor - oferirea de consultaţii - sprijin, adaptare la evaluare, sarcini diferenţiate - ritm de predare lent, aplicaţii simplificate - susţinerea cursurilor în sălile de la parter. Întrebarea 4. În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dumneavoastră şi studenţii cu dizabilităţi? La această întrebare, un procent foarte mare de cadre didactice, 95%, şi-au manifestat interesul pentru a participa la cursuri de formare cu scopul de a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii cu studenţii cu dizabilităţi. Doar 5% dintre cadrele didactice chestionate nu doresc să participe la astfel de cursuri de formare. Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în Tabelul 31 şi grafic în Figura 23. Întrebarea 4 DA 37 95% NU 2 5% Total % Tabelul 31. Intenţia de a participa la cursuri de formare

40 În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dvs. şi studenţii cu dizabilităţi? 5,41% 94,59% da nu Figura 23 Intenţia de a participa la cursuri de formare Întrebarea 5. Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional? Mai mult de jumătate dintre respondenţi, 57% consideră că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional, în timp ce 43% cred că aceste persoane nu au şanse egale în procesul educaţional. Tabelul 32 şi Figura 24 prezintă în detaliu situaţia răspunsurilor la această întrebare. Întrebarea 5 DA 21 57% NU 16 43% Total % Tabelul 32. Aprecieri privind şansele persoanelor cu dizabilităţi

41 Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional? 43,24% 56,76% da nu Figura 24 Şansele persoanelor cu dizabilităţi Întrebarea 6. Oferă universitatea în care predaţi facilităţi la admitere pentru persoanele cu dizabilităţi? În tabelul 33 este prezentată frecvenţa răspunsurilor privind facilităţile oferite la admitere persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, 78% dintre respondenţi au răspuns afirmativ, în timp ce 22% au răspuns negativ. Au fost enumerate următoarele facilităţi: scutiri de la taxa de înscriere, reduceri la taxa de şcolarizare, burse oferite pe motive medicale. Întrebarea 6 DA 29 78% NU 8 22% Total % Tabelul 33 Aprecieri privind facilităţile oferite la admitere

42 Întrebarea 7. Respectă universitatea în care predaţi legislaţia privind egalitatea de şanse? La această întrebare majoritatea celor chestionaţi (86%) consideră că universitatea din care fac parte respectă legislaţia privind egalitatea de şanse. Doar 14% au răspuns negativ. Răspunsurile sunt prezentate în Tabelul 34 şi figura 25. Întrebarea 7 DA 32 86% NU 5 14% Total % Tabelul 34. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse Respectă universitatea în care predaţi legislaţia privind egalitatea de şanse? 13,51% 86,49% da nu Figura 25. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse Întrebarea 8. Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în procesul educaţional? La această întrebare, 54% dintre cadrele didactice consideră că dizabilitatea unei persoane nu reprezintă o piedică în procesul educaţional. Un procent de 46% dintre respondenţi susţin contrariul, menţionând problemele cu care se confruntă studenţii cu dizabilităţi:

43 - dificultăţi de comunicare - probleme emoţionale - imposibilitatea studenţilor cu deficienţe locomotor de a urca la etaj, în sălile de curs - imposibilitatea persoanelor cu deficienţe grave de vedere de a studia în format Braille - imposibilitatea de a studia în format clasic. În Tabelul 35 şi Figura 26 sunt prezentate răspunsurile la întrebarea 8. Întrebarea 8 DA 17 46% NU 20 54% Total % Tabelul 35. Dizabilitatea o piedică în procesul educaţional? Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în procesul educaţional? 54,05% 45,95% da nu Figura 26. Dizabilitatea o piedică în procesul educaţional?

44 Întrebarea 9. Consideraţi că universitatea este dotată corespunzător pentru nevoile persoanelor cu dizabilităţi? Din analiza aprecierilor cadrelor didactice chestionate referitor la dotarea universităţii corespunzător cu nevoile persoanelor cu dizabilităţi au reieşit următoarele: - nu există un interpret mimico-gestual (a se vedea Tabelul 36) - nu există ghiduri audio/cărţi audio (a se vedea Tabelul 37) - 86% consideră că nu este permis accesul animalelor însoţitoare pentru persoanele cu deficienţe grave de vedere (a se vedea Tabelul 38) - 65% susţin că există rampe de acces (a se vedea Tabelul 39) - 49% afirmă că există locuri de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi (a se vedea Tabelul 40) - 81% susţin că nu există unităţi sanitare corespunzătoare (a se vedea Tabelul 41) Întrebarea 9a DA 0 0% NU % Total % Tabelul 36. Existenţa unui interpret mimico-gestual Întrebarea 9b DA 0 0% NU % Total % Tabelul 37 Existenţa ghidurilor audio/cărţilor audio

45 Întrebarea 9c DA 5 14% NU 32 86% Total % Tabelul 38. Accesul animalelor însoţitoare pentru persoane cu deficienţe grave de vedere Întrebarea 9d DA 24 65% NU 13 35% Total % Tabelul 39. Existenţa rampelor de acces Întrebarea 9e DA 18 49% NU 19 51% Total % Tabelul 40. Existenţa locurilor de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi

46 Întrebarea 9f DA 7 19% NU 30 81% Total % Tabelul 41. Existenţa unităţilor sanitare corespunzatoare Întrebarea 10. Materialele didactice pe care le utilizaţi sunt adaptate nevoilor de învăţare ale studenţilor cu dizabilităţi? Din analiza răspunsurilor la această întrebare reies următoarele: - nici un cadru didactic nu utilizează alfabetul Braille (a se vedea Tabelul 42) - 62% dintre cadrele didactice afirmă că materialele utilizate sunt disponibile în format electronic (a se vedea Tabelul 43) - calculatorul este utilizat în activitatea de predare de către 84% dintre cei chestionaţi (a se vedea Tabelul 44 şi Figura 27) - Materialele predate nu sunt disponibile în format audio/video/cu subtitrare pentru 84% dintre cei chestionaţi (a se vedea Tabelul 45) Întrebarea 10a DA 0 0% NU % Total % Tabelul 42. Utilizarea alfabetului Braille

47 Întrebarea 10b DA 23 62% NU 14 38% Total % Tabelul 43 Utilizarea materialelor în format electronic Întrebarea 10c DA 31 84% NU 6 16% Total % Tabelul 44 Utilizarea calculatorului în activitatea de predare Calculatorul este utilizat în activitatea de predare 16,22% da nu 83,78% Figura 27. Utilizarea calculatorului în activitatea de predare

48 Întrebarea 9f DA 6 16% NU 31 84% Total % Tabelul 45 Disponibilitatea materialelor în format audio/video/cu subtitrare Întrebarea 11. Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi? La această întrebare, aproape toate cadrele didactice chestionate, 95%, consideră că sistemul de învăţământ românesc nu este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi. Răspunsurile sunt centralizate în Tabelul 46 şi ilustrate în Figura 28. Întrebarea 11 DA 2 5% NU 35 95% Total % Tabelul 46. Sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi? Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi? 5,41% 94,59% da nu Figura 28

49 Întrebarea 12. Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată corespunzător, aşa încât, să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi? Majoritatea cadrelor didactice chestionate, 97%, au afirmat că universitatea în care predau nu este dotată corespunzător, astfel încât să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi (a se vedea Tabelul 47 şi Figura 29). Dintre tipurile de dizabilitati cărora nu li se adresează au fost menţionate cel mai des următoarele: vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal şi psihic. Întrebarea 12 DA 1 3% NU 36 97% Total % Tabelul 47. Universitatea răspunde necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi? Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată corespunzător, aşa încât, să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi? 2,70% 97,30% da nu Figura 29

50 Întrebarea 13. Consideraţi că în România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare? La această întrebare un procent covârşitor de cadre didactice, 97%, sunt de părere că în România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare. Numai 3% dintre respondenţi au răspuns negativ (a se vedea Tabelul 48 si Figura 30). Întrebarea 13 DA 36 97% NU 1 3% Total % Tabelul 48. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi Consideraţi că în România este nevoie de programe care să spijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare? 2,70% 97,30% da nu Figura 30. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi

51 Rezultate obţinute la forma de învăţământ MASTER Chestionarul B a fost aplicat pe un număr de 90 de cadre didactice de la Universitatea Valahia din Târgovişte care predau la forma de învăţământ Master. Întrebarea 1. Selectaţi vă rog din lista alăturată, ce tipuri de dizabilităţi aţi identificat la studenţi, pe parcursul experienţei dvs. didactice a dificultăţi de învăţare şi comunicare La această întrebare 38% dintre cadrele didactice care au răspuns la chestionar au identificat în rândul studenţilor, pe parcursul experienţei lor didactice, dificultăţi de învăţare şi comunicare, în timp ce 62% nu s-au confruntat cu această problemă. Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în Tabelul 49 şi Figura 31. Întrebarea 1a DA 34 38% NU 56 62% Total % Tabelul 49 Dificultăţi de învăţare şi comunicare Dificultati de invatare si comunicare 37,78% 62,22% da nu Figura 31. Dificultăţi de învăţare şi comunicare

52 b. deficienţe de motricitate Din totalul cadrelor didactice chestionate, un procent de 33% au identificat studenţi cu deficienţe de motricitate, în timp ce 67% dintre respondenţi nu au întâlnit acest tip de dizabilitate. Răspunsurile sunt redate în Tabelul 50 şi Figura 32. Întrebarea 1b DA 30 33% NU 60 67% Total % Tabelul 50. Deficienţe de motricitate Deficiente de motricitate 33,33% 66,67% da nu Figura 32. Deficienţe de motricitate c. deficienţe de auz Numai 8% dintre cadrele didactice au identificat în rândul studenţilor, pe parcursul experienţei lor didactice, studenţi cu deficienţe de auz, restul de 92% neîntâlnind acest tip de dizabilitate. Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în Tabelul 51 şi ilustrată în Figura 33.

53 Întrebarea 1c DA 7 8% NU 83 92% Total % Tabelul 51. Deficienţe de auz Deficiente de auz 7,78% da 92,22% nu Figura 33. Deficienţe de auz d. deficienţe de vedere Din totalul cadrelor didactice chestionate, un procent de aproape 16% au identificat studenţi cu deficienţe de vedere, în timp ce 84% dintre respondenţi nu au întâlnit acest tip de dizabilitate. Răspunsurile sunt redate în Tabelul 51 şi Figura 34. Întrebarea 1d DA 14 16% NU 76 84% Total % Tabelul 51. Deficienţe de vedere

54 Deficiente de vedere 15,56% 84,44% da nu Figura 34. Deficienţe de vedere e. boli cronice degenerative handicapante Un procent de 24% dintre cadrele didactice chestionate au identificat în rândul studenţilor, pe parcursul experienţei lor didactice, boli cronice degenerative handicapante, diferenţa de 76% neconfruntându-se cu această problemă. Răspunsurile sunt prezentate în Tabelul 52 şi Figura 35. Întrebarea 1e DA 22 24% NU 68 76% Total % Tabelul 52. Boli cronice degenerative handicapante

55 Boli cronice degenerative handicapante 24,44% 75,56% da nu Figura 35. Boli cronice degenerative handicapante Nicio persoană din cele chestionate nu a menţionat alte tipuri de dizabilităţi pe care să le fi întâlnit la studenţi pe parcursul experienţei didactice. Întrebarea 2. Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de învăţare pe care le-aţi identificat la studenţii cu dizabilităţi Cadrele didactice care au răspuns la această întrebare au enumerat următoarele probleme: - dificultăţi de comunicare - dificultăţi de concentrare şi memorare - dificultăţi de exprimare - dificultăţi de scriere şi citire - dificultăţi de percepţie - dificultăţi de analiză şi sinteză - dificultăţi de atenţie şi înţelegere - tulburări gestuale - absenteism şi probleme de deplasare - lipsa încrederii, emotivitate exacerbată De menţionat că doar 50% dintre cei chestionaţi au răspuns la această întrebare deschisă.

56 Întrebarea 3. Enumeraţi în coloana din dreapta cinci probleme de predare pe care le-aţi adaptat la cerinţele studenţilor cu dizabilităţi. La această întrebare cadrele didactice au enumerat următoarele soluţii pentru a înlesni accesul persoanelor cu dizabilităţi la procesul de învăţământ: - oferirea suporturilor de curs atât tipărite cât şi în format electronic - utilizarea calculatorului şi a videoproiectorului în activitatea de predare - recapitulări dese, structurarea cursului, sintetizarea informaţiilor - dialog permanent, teme de casă, repetarea noţiunilor - oferirea de consultaţii - sprijin, adaptare la evaluare, sarcini diferenţiate - ritm de predare lent, aplicaţii simplificate - susţinerea cursurilor în sălile de la parter. Întrebarea 4. În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dvs. şi studenţii cu dizabilităţi? La această întrebare, un procent foarte mare de cadre didactice, 83%, şi-au manifestat interesul pentru a participa la cursuri de formare cu scopul de a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii cu studenţii cu dizabilităţi. Doar 17% dintre cadrele didactice chestionate nu doresc să participe la astfel de cursuri de formare. Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în Tabelul 53 şi grafic în Figura 36. Întrebarea 4 DA 75 83% NU 15 17% Total % Tabelul 53. Intenţia de a participa la cursuri de formare

57 În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dvs. şi studenţii cu dizabilităţi? 16,67% 83,33% da nu Figura 36 Intenţia de a participa la cursuri de formare Întrebarea 5. Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional? Din totalul cadrelor didactice chestionate, 57% apreciază că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional. Totuşi, un procent destul de mare, 43%, au răspuns negativ la această întrebare (a se vedea Tabelul 54 şi Figura 37). Întrebarea 5 DA 51 57% NU 39 43% Total % Tabelul 54. Aprecieri privind şansele persoanelor cu dizabilităţi

58 Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional? 43,33% 56,67% da nu Figura 37 Şansele persoanelor cu dizabilităţi Întrebarea 6. Oferă universitatea în care predaţi facilităţi la admitere pentru persoanele cu dizabilităţi? În tabelul 55 este prezentată frecvenţa răspunsurilor privind facilităţile oferite la admitere persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, 57% dintre respondenţi au răspuns afirmativ, în timp ce 43% au răspuns negativ. Au fost enumerate următoarele facilităţi: scutiri de la taxa de înscriere, reduceri la taxa de şcolarizare, burse oferite pe motive medicale. Întrebarea 6 DA 51 57% NU 39 43% Total % Tabelul 55 Aprecieri privind facilităţile oferite la admitere

59 Întrebarea 7. Respectă universitatea în care predaţi legislaţia privind egalitatea de şanse? La această întrebare majoritatea celor chestionaţi (98%) consideră că universitatea din care fac parte respectă legislaţia privind egalitatea de şanse. Răspunsurile sunt prezentate în Tabelul 56 şi Figura 38. Întrebarea 7 DA 88 98% NU 2 2% Total % Tabelul 56. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse Respectă universitatea în care predaţi legislaţia privind egalitatea de şanse? 2,22% 97,78% da nu Figura 38. Respectarea legislaţiei privind egalitatea de şanse Întrebarea 8. Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în procesul educaţional? La această întrebare, 60% dintre cadrele didactice consideră că dizabilitatea unei persoane nu reprezintă o piedică în procesul educaţional. Un procent de 40% dintre respondenţi susţin contrariul, menţionând problemele cu care se confruntă studenţii cu dizabilităţi: - imposibilitatea persoanelor cu dificultăţi locomotorii de a urma anumite facultăţi (de exemplu cele tehnice sau facultatea de sport) - imposibilitatea persoanelor cu deficienţe grave de vedere de a studia în format Braille

60 - acces dificil la procesul de instruire - dificultatea menţinerii unui ritm ridicat pentru cunoaştere şi asimilare. În Tabelul 57 şi Figura 39 sunt prezentate răspunsurile la întrebarea 8. Întrebarea 8 DA 36 40% NU 54 60% Total % Tabelul 57. Dizabilitatea o piedică în procesul educaţional? Credeţi că dizabilitatea unei persoane reprezintă o piedică în procesul educaţional? 40,00% 60,00% da nu Figura 39. Dizabilitatea o piedică în procesul educaţional? Întrebarea 9. Consideraţi că universitatea este dotată corespunzător pentru nevoile persoanelor cu dizabilităţi? Din analiza aprecierilor cadrelor didactice chestionate referitor la dotarea universităţii corespunzător cu nevoile persoanelor cu dizabilităţi au reieşit următoarele: - nu există un interpret mimico-gestual (a se vedea Tabelul 58) - 91% apreciază că nu există ghiduri audio/cărţi audio (a se vedea Tabelul 59) - 76% consideră că nu este permis accesul animalelor însoţitoare pentru persoanele cu deficienţe de vedere (a se vedea Tabelul 60)

61 - 78% susţin că există rampe de acces (a se vedea Tabelul 61) - 53% afirmă că există locuri de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi (a se vedea Tabelul 62) - 64% susţin că nu există unităţi sanitare corespunzătoare (a se vedea Tabelul 63) Întrebarea 9a DA 0 0% NU % Total % Tabelul 58. Existenţa unui interpret mimico-gestual Întrebarea 9b DA 8 9% NU 82 91% Total % Tabelul 59. Existenţa ghidurilor audio/cărţilor audio Întrebarea 9c DA 22 24% NU 68 76% Total % Tabelul 60. Accesul animalelor însoţitoare pentru persoanele cu deficienţe grave de vedere

62 Întrebarea 9d DA 70 78% NU 20 22% Total % Tabelul 61. Existenţa rampelor de acces Întrebarea 9e DA 48 53% NU 42 47% Total % Tabelul 62. Existenţa locurilor de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilităţi Întrebarea 9F DA 32 36% NU 58 64% Total % Tabelul 63. Existenţa unităţilor sanitare corespunzătoare Întrebarea 10. Materialele didactice pe care le utilizaţi sunt adaptate nevoilor de învăţare ale studenţilor cu dizabilităţi? Din analiza răspunsurilor la această întrebare reies următoarele: - nici un cadru didactic nu utilizează alfabetul Braille (a se vedea Tabelul 64) - 52% dintre cadrele didactice afirmă că materialele utilizate sunt disponibile în format electronic (a se vedea Tabelul 65 şi Figura 40)

63 - calculatorul este utilizat în activitatea de predare de către 88% dintre cei chestionaţi (a se vedea Tabelul 66 şi Figura 41) - Materialele predate nu sunt disponibile în format audio/video/cu subtitrare pentru 78% dintre cei chestionaţi (a se vedea Tabelul 67) Întrebarea 10a DA 0 0% NU % Total % Tabelul 64. Utilizarea alfabetului Braille Întrebarea 10b DA 47 52% NU 43 48% Total % Tabelul 65 Utilizarea materialelor în format electronic Materialele utilizate sunt disponibile în format electronic (utilizabile pentru softurile de citit) 47,78% 52,22% da nu Figura 40. Utilizarea materialelor în format electronic

64 Întrebarea 10c DA 79 88% NU 11 12% Total % Tabelul 66. Utilizarea calculatorului în activitatea de predare Calculatorul este utilizat în activitatea de predare 12,22% 87,78% da nu Figura 41. Utilizarea calculatorului în activitatea de predare Întrebarea 10d DA 20 22% NU 70 78% Total % Tabelul 67. Disponibilitatea materialelor în format audio/video/cu subtitrare

65 Întrebarea 11. Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi? La această întrebare, aproape toate cadrele didactice chestionate, 96%, consideră că sistemul de învăţământ românesc nu este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi. Răspunsurile sunt centralizate în Tabelul 68 şi ilustrate în Figura 42. Întrebarea 11 DA 4 4% NU 86 96% Total % Tabelul 68. Sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi? Consideraţi că sistemul de învăţământ românesc este adaptat nevoilor de educare ale persoanelor cu dizabilităţi? 4,44% 95,56% da nu Figura 42

66 Întrebarea 12. Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată corespunzător, aşa încât, să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi? Majoritatea cadrelor didactice chestionate, 99%, au afirmat că universitatea în care predau nu este dotată corespunzător, astfel încât să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi (a se vedea Tabelul 69 şi Figura 43). Dintre tipurile de dizabilităţi cărora nu li se adresează au fost menţionate cel mai des următoarele: vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal şi psihic. Întrebarea 12 DA 1 1% NU 89 99% Total % Tabelul 69. Universitatea răspunde necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi? Credeţi că universitatea în care predaţi este dotată corespunzător, aşa încât, să răspundă necesităţilor tuturor categoriilor de dizabilităţi? 1,11% 98,89% da nu Figura 43

67 Întrebarea 13. Consideraţi că în România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare? La această întrebare un procent covârşitor de cadre didactice, 98%, sunt de părere că în România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare. Numai 2% dintre respondenţi au răspuns negativ (a se vedea Tabelul 70 şi Figura 44). Întrebarea 13 DA 88 98% NU 2 2% Total % Tabelul 70. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi Consideraţi că în România este nevoie de programe care să spijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare? 2,22% 97,78% da nu Figura 44. Necesitatea programelor de sprijinire a studenţilor cu dizabilităţi

68 CHESTIONAR C pentru studenţii cu dizabilităţi Chestionarul C, a fost aplicat unui număr de 108 studenţi cu dizabilităţi, ce studiază la una din cele 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea Valahia din Târgovişte, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Chestionarul a urmărit să reliefeze percepţia studenţilor cu dizabilităţi referitoare la procesul educaţional, problemele întâmpinate în momentul admiterii în universităţi, probleme întâmpinate prin prisma facilităţilor de care ar trebui să dispună studenţii cu dizabilităţi în conformitate cu nevoile lor precum şi aspecte generale cu privire la situaţia persoanelor cu dizabilităţi din România. Majoritatea studenţilor cu dizabilităţi care au răspuns la acest chestionar, au dizabilitate fizică, dar există şi studenţi cu boli somatice, boli rare precum şi 2 cazuri de HIV/SIDA. Iar în ceea ce priveşte gradul de handicap, predomină gradele mediu şi accentuat, dar există şi câţiva studenţi cu grad de handicap grav. Întrebarea 1 Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional? dintre cele 108 de persoane chestionate, toate având dizabilităţi, 78 (72%) consideră că studenţii cu dizabilităţi au şanse egale în procesul educaţional. Restul de 30 (28%) consideră că persoanele cu dizabilităţi nu au aceleaşi şanse în procesul educaţional ca celelalte persoane care nu prezintă dizabilităţi. Rezultatele pot fi văzute în Tabelul 71 şi Figura 45. Întrebarea 1 DA 78 72% NU 30 28% Total % Tabelul 71. Şanse egale în procesul educaţional pentru studenţii cu dizabilităţi

69 Sanse egale DA NU 28% 72% Figura 45. Top preferinţe mijloace de comunicare Întrebarea 2 Aţi întâmpinat dificultăţi la admiterea în universitate? 76 (70%) de respondenţi apreciază că personalul administrativ şi cadrele didactice nu au avut un comportament discriminatoriu faţă de aceştia, 101 (94%) dintre aceştia apreciind că înscrierea în cadrul universităţii a fost una facilă. Numai 5% dintre cei 108 de studenţi chestionaţi menţionează faptul că la înscriere, li s-a spus că locul lor nu este în cadrul universităţii, restul apreciind că nu au avut probleme de acest gen. În ceea ce priveşte tratamentul preferenţial la admiterea în universitate, 106 (98%) dintre cei 108 de studenţi chestionaţi menţionează faptul că nu au fost privilegiaţi la admiterea în cadrul universităţii. Legat de obţinerea unei clemenţe şi a unui tratament preferenţial din partea comisiei de examinare, 70 (65%) dintre respondenţi au apreciat că nu au avut parte de aşa ceva, iar 80 (74%) dintre cei chestionaţi au apreciat că au reuşit să se facă remarcaţi doar prin cunoştinţele avute. În ceea ce priveşte facilităţile pe care universităţile ar trebui să le ofere persoanelor cu dizabilităţi de la întrebarea 3 Consideraţi că universitatea vă oferă toate condiţiile necesare participării dvs. la cursuri?, marea majoritate a respondenţilor consideră că acestea lipsesc cu desăvârşire din cadrul universităţilor. Astfel, 69 (64%) dintre cei chestionaţi precizează că nu există rampe de acces în clădiri şi în sălile de curs (a se vedea Tabelul 72), iar 84 (78%) dintre studenţii chestionaţi au precizat că nu există nici locuri de parcare speciale pentru persoanele cu dizabilităţi (a se vedea Tabelul 73).

70 Întrebarea 3a DA 39 36% NU 69 64% Total % Tabelul 72. Existenţa rampelor de acces pentru studenţii cu dizabilităţi Întrebarea 3b DA 24 22% NU 84 78% Total % Tabelul 73. Locuri de parcare pentru studenţii cu dizabilităţi S-a mai remarcat că în universităţi lipsesc grupuri sanitare speciale, dar şi materiale - suport de curs - special adaptate pentru fiecare categorie de dizabilităţi, nu sunt promovate politici care să apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi, şi nu există o implicarea activă în integrarea studenţilor cu dizabilităţi sau oportunităţi de învăţare pentru aceştia. De asemenea, o altă problemă majoră identificată de către respondenţi în mediul universitar o reprezintă accesul dificil la baza materială a universităţii: bibliotecă, laboratoare, resurse ale campusului. Universităţile sunt deficitare şi în ceea ce priveşte punerea la dispoziţie a unui personal medical pregătit pentru a oferi ajutor şi consiliere studenţilor cu dizabilităţi în cazul în care aceştia ar avea nevoie, 93 (86%) dintre respondenţi mărturisind că acest lucru lipseşte cu desăvârşire din universităţi (a se vedea Tabelul 74)

71 Întrebarea 3e DA 15 14% NU 93 86% Total % Tabelul 74 Personal medical specializat pentru studenţii cu dizabilităţi Întrebarea 4 Prin ce mijloace ar trebui să comunice universitatea cu persoanele cu dizabilităţi pentru a fi informate permanent despre facilităţile şi oportunităţile pe care le oferă? Studenţii cu dizabilităţi chestionaţi apreciază că, principalul mijloc de comunicare al universităţii cu ei, prin care pot primi informaţii despre facilităţile şi oportunităţile pe care le oferă, ar trebui să fie atât prin intermediul site-ului universităţii cât şi prin intermediul ului, ei considerând aceste mijloace de comunicare ca fiind cele mai eficiente. Alte mijloace de comunicare considerate de către studenţi ca fiind utile (98 de răspunsuri) sunt reprezentate de către forumuri special create pentru persoane cu dizabilităţi, dar şi de platformă e-learning. Comunicarea prin intermediul secretariatului este pe ultimul loc în topul preferinţelor studenţilor cu dizabilităţi, doar 74 dintre respondenţi considerându-l un mijloc de informare util (Figura 46). Figura 46. Top preferinţe mijloace de comunicare

72 Întrebarea 5 Ce facilităţi ar trebui să ofere universitatea pentru a atrage şi integra persoanele cu dizabilităţi? Aproape toţi cei chestionaţi sunt de părere că universităţile ar trebui să ofere mai multe facilităţi persoanelor cu dizabilităţi pentru a-i atrage şi integra în mediul universitar. Astfel, 95 (88%) dintre cei chestionaţi consideră că universităţile ar trebui să ofere mai multe oportunităţi de învăţare persoanelor cu dizabilităţi şi să dezvolte materiale didactice specifice studenţilor cu dizabilităţi, necesare în procesul de învăţare. Rezultatele se pot vedea în Tabelul 75. Întrebarea 5a DA 95 88% NU 13 12% Total % Tabelul 75. Oferirea de oportunităţi pentru studenţii cu dizabilităţi 94 (87%) dintre respondenţi cred că universităţile ar trebui să desfăşoare programe speciale pentru studenţii cu dizabilităţi şi să-i sprijine pe aceştia în procesul de găsire a unui loc de muncă odată cu finalizarea studiilor, aşa cum apare în Tabelul 76. Întrebarea 5e DA 94 87% NU 14 13% Total % Tabelul 76. Desfăşurarea de programe speciale pentru studenţii cu dizabilităţi Un număr de 89 (82%) de studenţi chestionaţi consideră că universităţile ar trebui să creeze o reţea formată din studenţi cu dizabilităţi din toată ţara, dar să se şi implice activ în realizarea de evenimente dedicate persoanelor cu dizabilităţi (a se vedea Tabelul 77).

73 Întrebarea 5i DA 89 82% NU 19 18% Total % Tabelul 77. Crearea unei reţele naţionale formate din studenţi cu dizabilităţi Cei mai mulţi dintre studenţii chestionaţi, respectiv 97 (90%), consideră că universităţile ar trebui: - să promoveze politici care să apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi, - să se implice activ în integrarea studenţilor cu dizabilităţi, - să pună la dispoziţia acestora instrumente de lucru specifice nevoilor acestora, precum şi - să menţină legătura cu studenţii odată cu finalizarea studiilor. Întrebarea 6 Consideraţi că accesul la bibliotecă, la laboratorul de informatică, la alte laboratoare şi resurse ale campusului se realizează cu uşurinţă pentru persoanele cu dizabilitati? Din totalul respondenţilor, 53 (49%) dintre aceştia consideră că accesul la bibliotecă, la laboratorul de informatică, dar şi alte laboratoare nu se realizează cu uşurinţă în cadrul universităţii, acest lucru creând dificultăţi în procesul de învăţare al acestora (a se vedea Tabelul 78). Ca modalităţi se sugerează: - acces facil la informaţii; - existenţa rampelor; - clădirea facultăţii să fie mai sigură pentru cei cu dizabilităţi; - programele să fie transmise prin .

74 Întrebarea 6 DA 55 51% NU 53 49% Total % Tabelul 78. Acces facil la bibliotecă, laboratoare pentru studenţii cu dizabilităţi Întrebarea 7 Care a fost reacţia colegilor, cu privire la dizabilitatea dumneavoastră, la începutul facultăţii? Studenţii chestionaţi nu au considerat dizabilitatea lor a fi un impediment în relaţiile sociale cu ceilalţi colegi ai lor. Numai 6 (6%) respondenţi au specificat că au fost marginalizaţi au fost marginalizaţi de către colegii lor în cadrul universităţii. Marea majoritate a celor chestionaţi au mărturisit că au fost acceptaţi foarte uşor de către colegii lor în rândurile lor, 100 (93%) dintre respondenţi au fost ajutaţi de către colegii lor (a se vedea Tabelul 79 şi Figura 47), în timp ce 71 (66%) dintre respondenţi afirmă că nu s-au confruntat cu manifestări împotriva lor (rezultatele apar în Tabelul 80). Întrebarea 7c DA % NU 8 7% Total % Tabelul 79. Colegii i-au ajutat pe studenţii cu dizabilităţi

75 Figura 47. Ajutor din partea colegilor Întrebarea 7d DA 71 66% NU 37 34% Total % Tabelul 80. Nu au existat manifestări evidente Întrebarea 8 Care este reacţia cadrelor didactice referitor la dizabilitatea dumneavoastră? Marea majoritate a respondenţilor apreciază relaţia cu cadrele didactice ca fiind una bună în cadrul universităţii. Astfel, 103 (95%) dintre respondenţi consideră că nu au fost discriminaţi de către cadrele didactice din cauza dizabilităţii avute. Rezultatele se pot vedea în Tabelul 81.

76 Întrebarea 8a DA % NU 5 5% Total % Tabelul 81. Nediscriminarea studenţilor cu dizabilităţi de către cadrele didactice În ceea ce priveşte atitudinea indiferentă a cadrelor didactice, faţă de studenţii cu dizabilităţi 67 (62%) dintre respondenţi consideră că profesorii nu au avut o atitudine indiferentă faţă de ei, comparativ cu 41 (38%) care au avut o atitudine indiferentă (a se vedea frecvenţa răspunsurilor în Tabelul 82 şi Figura 48). Întrebarea 8c DA 67 62% NU 41 38% Total % Tabelul 82. Atitudinea de indiferenţă din partea profesorilor faţă de studenţii cu dizabilităţi Indiferenta din partea profesorilor DA NU 38% 62% Figura 48. Indiferenta din partea profesorilor

77 În acelaşi timp, 97 (90%) dintre studenţii cu dizabilităţi susţin că nu au avut un tratament preferenţial din partea profesorilor. Rezultatele se pot vedea în Tabelul 83. Întrebarea 8e DA 11 10% NU 97 90% Total % Tabelul 83. Privilegierea studenţilor cu dizabilităţi Întrebarea 9 Consideraţi că este necesară existenţa unui cabinet specializat de consiliere psihopedagogică disponibil pentru studenţii cu dizabilităţi? 94 (87%) dintre respondenţi consideră că un astfel de cabinet este cu adevărat necesar în cadrul universităţii (a se vedea rezultatele din Tabelul 84). Întrebarea 9 DA 94 87% NU 14 13% Total % Tabelul 84. Necesitatea unui cabinet de consiliere psihopedagogică Întrebarea 10 Consideraţi că universitatea răspunde nevoilor dumneavoastră de formare?, aproape toţi respondenţii au mărturisit că în timpul derulării studiilor universitare, universitatea nu a răspuns în totalitate nevoilor de formare pe care aceştia le-au avut, 71 (66%) de studenţi consideră că nevoile lor de formare sunt îndeplinite doar parţial de către universităţi. Rezultatele se pot vedea în Tabelul 85 şi Figura 49.

78 Întrebarea 10 parţial 71 66% în totalitate 37 34% Total % Tabelul 85. Universitatea şi nevoile de formare Corespunde universitatea nevoilor de formare? partial total 34% 66% Figura 49. Universitatea si nevoile de formare Întrebarea 11 Cunoaşteţi persoane cu dizabilităţi care ar dori să participe la cursurile oferite de universitate, dar nu au făcut-o din anumite motive? În rândul respondenţilor 28 (26%) au mărturisit că au cunoscut persoane cu dizabilităţi care au dorit să participe la cursurile oferite de universităţi însă nu au făcut-o (a se vedea Tabelul 86). Motivele acestora au fost lipsa unor informaţii suficient de detaliate oferite de către universităţi asupra facilităţilor oferite persoanelor cu dizabilităţi, accesului dificil la înscrierea în cadrul universităţii, lipsa informaţiilor despre bursele oferite studenţilor cu dizabilităţi, etc.

79 Întrebarea 11 DA 28 26% NU 80 34% Total % Tabelul 86. Există şi alte persoane cu dizabilităţi care vor să devină studenţi Întrebarea 12 Doriţi să vă continuaţi studiile prin participarea la un curs postuniversitar complet de studiu online adaptat pentru persoanele cu dizabilităţi? Răspunsul la această întrebare a determinat ca un număr destul de mare 76 (70%) dintre respondenţi să-şi exprime interesul în a urma un astfel de curs (a se vedea Tabelul 87 şi Figura 50). Întrebarea 12 DA 76 70% NU 32 30% Total % Tabelul 87. Dorinţa de a urma un curs postuniversitar online

80 Dorinta de a urma un curs postuniversitar online da nu 30% 70% Figura 50. Dorinţa de a urma un curs postuniversitar online În ceea ce priveşte ultima întrebare, Consideraţi că în România este nevoie de programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul de educare? Aproape toţi studenţii chestionaţi sunt de părere că în România este necesară implementarea unor programe care să sprijine integrarea studenţilor cu dizabilităţi în procesul educaţional, un prim pas fiind acela al îmbunătăţirii legislaţiei privind egalitatea de şanse şi măsuri practice aplicate ale instituţiilor abilitate şi factorilor implicaţi.

81 CHESTIONAR D pentru administratorii de cămine Chestionarul D a fost aplicat unui număr de 29 de administratori de cămine, ce administrează căminele din campusurile universitare ale celor 3 universităţi partenere în cadrul proiectului: Universitatea Valahia din Târgovişte, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Chestionarul a urmărit să reliefeze percepţia administratorilor de cămin referitoare la condiţiile de locuit ale studenţilor cu dizabilităţi, facilităţile pe care universităţile le oferă studenţilor în interiorul căminelor, dar şi aspecte generale cu privire la situaţia persoanelor cu dizabilităţi din România. În ceea ce priveşte prima întrebare Ce tipuri de dizabilităţi aţi observat la studenţi, pe parcursul experienţei dumneavoastră de administrare?, administratorii de cămine au menţionat următoarele tipuri de dizabilităţi întâlnite: dizabilităţi motorii (10 răspunsuri), deficienţe de auz (8 răspunsuri), deficienţe de vedere (6 răspunsuri), dificultăţi de învăţare (11 răspunsuri), boli cronice degenerative handicapante (2 răspunsuri). Rezultatele se pot vedea în Figura 51. Dizabilitate motorie Deficiente de vedere boli cronice degenerative Deficiente de auz Dificultati de invatare Figura 51. Tipuri de dizabilităţi întâlnite de administratorii de cămine

82 Întrebarea 2 Consideraţi că persoanele cu dizabilităţi au condiţii adecvate de locuit, corespunzătoare nevoilor lor, în căminul pe care îl administraţi? Marea majoritate a administratorilor de cămine (17 răspunsuri 59%) au menţionat că studenţii cu dizabilităţi au condiţii adecvate de locuit în conformitate cu nevoile fiecăruia, iar restul administratorilor au precizat că acele cămine pe care le au în administrare nu îndeplinesc nevoile specifice studenţilor cu dizabilităţi, ţinând cont de dizabilitatea de care suferă (a se vedea Tabelul 88). Întrebarea 2 DA 17 59% NU 12 41% Total % Tabelul 88. Existenţa condiţiilor de locuit corespunzătoare La întrebarea În condiţiile actuale ale învăţământului incluziv, aţi accepta să participaţi la o formare pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre dumneavoastră şi studenţii cu dizabilităţi?, marea majoritate a administratorilor de cămine chestionaţi, 23 (79%), au apreciat că participarea la cursurile de formare, utilizate pentru a dezvolta abilităţile de lucru necesare interacţiunii dintre administratori şi studenţii cu dizabilităţi, ar fi deosebit de benefice şi utile, ducând la o mai bună înţelegere din partea acestora asupra situaţiei studenţilor şi nevoilor specifice pe care aceştia le au. Procentajul răspunsurilor pot fi văzute în Tabelul 89 şi în Figura 52. Întrebare DA 23 79% NU 6 21% Total % Tabelul 89. Participare la formare

83 Figura 52. Participarea administratorilor de cămine la formare La întrebarea Există prevederi agreate de universitate privind alocarea unui loc în cămin pentru persoanele cu dizabilităţi?, în cazul repartiţiilor studenţilor cu dizabilităţi în căminele studenţeşti, un număr de 24 (83%) de administratori chestionaţi au menţionat faptul că repartiţiile în căminele studenţeşti se realizează în baza unor prevederi agreate de către conducerea universităţii. Frecvenţa răspunsurilor este prezentată în tabelul de mai jos: Întrebare DA 24 83% NU 5 17% Total % Tabelul 90. Prevederi pentru repartizarea în cămin a persoanelor cu dizabilităţi Referitor la întrebarea Consideraţi că există facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi în căminul pe care îl administraţi? privind facilităţile de care căminele din campusurile universitare ar trebui să dispună în concordanţă cu nevoile specifice ale studenţilor cu dizabilităţi, raportat la tipul şi gradul dizabilităţii pe care aceştia îl prezintă, marea majoritate a administratorilor de cămine (20 de răspunsuri) au declarat că acele cămine pe care le au în

84 administrare nu beneficiază de spaţii amenajate pentru studenţii cu dizabilităţi. În Tabelul 91 se poate vedea frecvenţa acestor răspunsuri. Întrebare DA 9 31% NU 20 69% Total % Tabelul 91. Facilităţi în cămin pentru persoanele cu dizabilităţi O problemă identificată de către respondenţi o reprezintă inexistenţa grupurilor sanitare adecvate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi (20 de răspunsuri). În cadrul lipsei facilităţilor pentru studenţii cu dizabilităţi, conform respondenţilor, reiese de asemenea lipsa unei aparaturi de avertizare în cazul producerii unor incendii precum şi diferenţe majore între dotările pentru studenţii cu dizabilităţi şi ceilalţi studenţi (23 de răspunsuri). 14 (48%) din 29 de administratori de cămine au menţionat existenţa unei rampe de acces în cămin precum şi a unui personal medical apt să intervină în cazul apariţiei unei probleme de sănătate la unul dintre studenţii cu dizabilităţi (15 răspunsuri 52%). În căminele pe care le au în administrare, toţi administratorii de cămine chestionaţi au declarat faptul că nu există un interpret mimico-gestual care să vină în ajutorul studenţilor cu dizabilităţi în cazul în care aceştia ar avea nevoie. Legat de permiterea accesului animalelor însoţitoare pentru nevăzători în căminele din campusurile universitare, 25 (86%) dintre administratori au declarat ca accesul nu este permis pentru acestea. Se poate aici observa o politică deficitară adoptată de către conducerea universităţilor în ceea ce priveşte acordarea acestei facilităţi studenţilor cu deficienţe vizuale care necesită compania unui animal însoţitor. Frecvenţa răspunsurilor se poate vedea în Tabelul 92 şi Figura 53. Alte facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi în cămin? Da % Nu % Există rampă de acces 14 48% 15 52% Există grupuri sanitare adecvate nevoilor persoanelor cu dizabilităţi 9 31% 20 69% Există interpret mimico/gestual % Există aparatură de avertizare în caz de incidente 6 21% 23 79%

85 Accesul este permis animalelor însoţitoare pentru nevăzători 4 14% 25 86% Există personal medical apt să intervină în cazul apariţiei unei probleme de sănătate la una dintre persoanele cu dizabilităţi 15 52% 14 48% Tabelul 92. Facilităţi în cămin pentru persoanele cu dizabilităţi 48% 52% Rampa de acces Personal medical Figura 53. Facilităţi existente în cămine pentru studenţii cu dizabilităţi Referitor la întrebarea Credeţi că spaţiul din cămin oferit persoanelor cu dizabilităţi este dotat corespunzător?, se pot observa carenţe majore între dotările pentru studenţii cu dizabilităţi şi ceilalţi studenţi. Astfel, 11 (38%) dintre respondenţi au declarat că accesul în cămine pentru studenţii cu dizabilităţi nu este unul facil, aceştia fiind nevoiţi să facă eforturi suplimentare pentru accesul în camere. Rezultatele la această întrebare se pot vedea în Tabelul 93. Întrebare DA 18 62% NU 11 38% Total % Tabelul 93. Accesul în cămin este facil pentru studenţii cu dizabilităţi