RAPORTUL ANUAL AL BĂNCII COMERCIALE EXIMBANK - GRUPPO VENETO BANCA S.A. PENTRU ANUL 2014

Dimensione: px
Iniziare la visualizzazioe della pagina:

Download "RAPORTUL ANUAL AL BĂNCII COMERCIALE EXIMBANK - GRUPPO VENETO BANCA S.A. PENTRU ANUL 2014"

Transcript

1 RAPORTUL ANUAL AL BĂNCII COMERCIALE EXIMBANK - GRUPPO VENETO BANCA S.A. PENTRU ANUL 2014

2 CUPRINS 1. MESAJUL DIRECTORULUI GENERAL EVENIMENTELE CHEIE ALE ANULUI SINTEZA REZULTATELOR GRUPUL BANCAR ITALIAN VENETO BANCA CONDUCEREA BĂNCII CADRUL MACROECONOMIC... Error! Bookmark not defined CADRUL INTERNAŢIONAL CADRUL ITALIAN EUROPA DE EST România Moldova Croaţia Albania PIAŢA BANCARĂ Republica Moldova Sistemul bancar din Republica Moldova Cadrul de reglementare GUVERNAREA CORPORATIVĂ GESTIUNE RISCURI Riscul de credit Riscul de piaţă Riscul de lichiditate Riscul operaţional SISTEMUL DE CONTROL INTERN REZULTATE FINANCIARE PRINCIPALE Detalii privind evoluţia activelor Detalii privind evoluţia obligaţiunilor şi capitalului acţionar Detalii privind veniturile şi cheltuielile DESERVIREA PERSOANELOR JURIDICE Cadrul general Servicii de creditare DESERVIREA PERSOANELOR FIZICE CARDURI BANCARE OPERAŢIUNI CU VALORI MOBILIARE TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE PERSONAL ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ LISTA PRINCIPALELOR BĂNCI CORESPONDENTE LISTA FILIALELOR ŞI AGENŢIILOR

3 3

4 1. MESAJUL DIRECTORULUI GENERAL Stimate Doamne! Stimaţi Domni! Am onoarea să vă prezint situaţiile financiare ale Băncii Comerciale EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca S.A. pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie Experienţa anului 2014, în contextul unei pieţe încă afectată de crize regionale, ne-a oferit o bază pentru a dezvolta acum ceea ce putem numi «banca viitorului»: o bancă adaptabilă, îndrăzneaţă, care valorifică oportunităţile şi răspunde rapid şi eficient nevoilor clienţilor ei. Avem în faţă miza acestei transformări: consolidarea potenţialului nostru de a fi prima opţiune atât pentru clienţii de retail, cât şi pentru companii şi sprijinirea dezvoltării economiei ţării. Dorim să susţinem proiectele clienţilor pentru Moldova, fie că este vorba despre infrastructură, despre agricultură sau despre absorbţia fondurilor externe, inclusiv ale partenerilor europeni. Pentru că atingerea unor astfel de obiective presupune şi asumarea unor costuri, în 2014 am contabilizat o pierdere financiară, compensată de beneficiile pe termen lung ale consolidării bilanţului nostru, ale îmbunătăţirii eficienţei operaţionale şi mai ales ale recalibrării instrumentelor noastre de management al riscului. În 2014 ne-am reafirmat cea mai mare cotă de piaţă aferenta Capitalului social, care s-a majorat cu 250 mil. MDL, până la mil. MDL, păstrând prima poziţie cu 27,6 %, în creştere cu 3,4 p.p. comparativ cu anul Banca a înregistrat o diminuare considerabila a deprecierilor aferente creditelor acordate şi creanţelor, până la 163 mil. MDL sau o scădere cu 247 mil. MDL (de 2,5 ori), comparativ cu situaţia din În rezultat, datorită celor menţionate mai sus a sporit calitatea creditelor acordate (raportul dintre deprecieri si total credite), constituind doar 6,7% sau cu 5,3 p.p. mai putin decât în anul Ne-am reconfirmat statutul de bancă inovatoare, receptivă la necesităţile clienţilor şi evoluţia pieţei, lansând produse noi: creditul ipotecar FAMIGLIA, destinat procurării de locuinţe de către persoanele fizice; depozitul ANNIVERSARIO, cu prilejul aniversării a 20 de ani de la fondarea Băncii; BANCASSURANCE, graţie partineriatului cu compania de asigurări GRAWE Carat Asigurări S.A; depozitul în lei moldoveneşti DI NATALE, dedicat sărbătorilor de iarnă etc. Obiectivele noastre de viitor sunt cele care ne determină priorităţile pentru 2015: îmbunătăţirea calităţii serviciilor, în special post-vânzare, inovarea prin încorporarea tehnologiilor de comunicaţii mobile şi internet, captarea oportunităţilor de creştere în sectoarele economice cu potenţial şi obţinerea unei rentabilităţi durabile printr-o creştere bazată pe principiile bankingului responsabil: adaptarea vânzării la o nevoie reală, evitarea supraîndatorării, generarea de valoare la nivelul întregului ecosistem relaţional: bancă-client-angajaţii acestuia-societate. Cu respect, Lucio Luigi Gaita Director General 4

5 2. EVENIMENTELE CHEIE ALE ANULUI februarie 2014 Banca Comercială EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca S.A. desemnată marca comercială a anului 2013, la categoria Instituţii financiare. Produse şi servicii, nominalizarea Inter. 13 martie 2014 Banca Comercială EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A. a participat la Expoziţia Internaţională Specializată Moldagrotech prezentând informaţii şi consultanţă privind condiţiile de acordare a creditelor AGRARIO destinate atât pentru suplinirea capitalului circulant (AGRARIO STAGIONE), cât şi pentru cumpărarea terenurilor şi imobilelor destinate activităţii agricole (AGRARIO FUTURO). 27 martie 2014 Banca Comercială EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A. a lansat promoţia Adu primăvara în casa ta oferind în perioada 27 martie - 30 iunie 2014 (prorogînd ulterior această ofertă până la 31 decembrie 2014), condiţii avantajoase persoanelor fizice - la acordarea creditului ipotecar FAMIGLIA. 15 aprilie 2014 Adunarea Generală Anuală a Acţionarilor Băncii Comerciale EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A. a validat decizia, din data de 21 februarie 2014, de a majora cu 250 milioane lei capitalul social al băncii. În rezultat, acesta a constituit suma de 1,25 miliarde lei. - banca menţinându-şi primul loc incontestabil pe sistemul bancar. 29 aprilie 2014 Banca Comercială EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A. a anunţat lansarea unor oferte pentru clienţi cu ocazia aniversării a 20 de ani de la fondarea Băncii cu această ocazie, lansând un nou produs de economisire depozitul ANNIVERSARIO. 05 iunie 2014 Asociaţia Băncilor din Moldova a decernat, Diplomele de onoare şi Medalia Onorifică Meritul Bancar, Domnului Oleg Stihi, Şef al Secţiei Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, şi Doamnei Olesea Kyrpalov, Director al Filialei nr. 3 angajaţi ai Băncii 5

6 Comerciale EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A.. 30 iunie 2014 Filiala nr.4 din or. Căuşeni a Băncii Comerciale EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A. şi-a început activitatea într-un sediu nou. 9 septembrie 2014 Banca Comercială EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A. a semnat un acord de bancassurance cu compania de asigurări GRAWE Carat Asigurări S.A. - punând la dispoziţia clienţilor săi toate tipurile de produse de asigurare, orientate, in mod special, către segmentul de retail. 27 octombrie 2014 Grupul Veneto Banca a trecut cu brio examenul la care a fost supus de Banca Centrală Europeană - Banca Comercială EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A., ca parte a familiei Veneto Banca, s-a aliniat acestor cerinţe, inclusiv realizând curăţarea portofoliului de credite, angajânduse să asigure o transparenţă maximă a bilanţului, pentru ca anul 2015 să fie unul de succes. 6 noiembrie 2014 Banca Comercială EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A. a dat startul Promoţiei SMART de la VISA cu fondul de premii inteligente în acest scop deţinătorii Cardurilor VISA urmând să realizeze, una şi mai multe operaţiuni de plată a mărfurilor şi serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotare, inclusiv plăţi pe Internet. 2 decembrie 2014 Banca Comercială EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A. a pus la dispoziţia persoanelor fizice un nou depozit, în lei moldoveneşti, cu o dobândă avantajoasă DI NATALE, dedicat sărbătorilor de iarnă. 6

7 3. SINTEZA REZULTATELOR VALORI ECONOMICE, FINANCIARE ŞI PRINCIPALII INDICATORI DE GESTIUNE VALORI ECONOMICE (în mii lei) var. abs. var. % Venitul net aferent dobânzilor (Marja dobânzii) 120, ,076-33, Marja de intermediere [1] 178, ,078-37, Costuri (cheltuieli) operaţionale -138, ,473 10,246-6,9 Profitul / pierderea netă până la impozitare -213, ,607-99, Profit / Pierdere -217, , , VALORI FINANCIARE ŞI OPERAŢIONALE (în mii lei) var. abs. var. % Produs bancar brut [2] 4,278,411 4,971, , Depozite de la clienţi 2,076,865 2,015,950 60, Împrumuturi şi creanţe 2.201,546 2,955, , Active generatoare de dobândă 3,094,683 3,307, , Total active 3,873,852 4,569, , Capital acţionar 1,190,898 1,158,727 32, INDICATORI DE STRUCTURĂ (%) var. abs. var. % Depozite de la clienţi / Total active Împrumuturi şi creanţe/ Total active Credite către clienţi / Depozite de la clienţi INDICATORI PRIVIND CALITATEA CREDITULUI (%) Credite nefavorabile [3] / Credite către clienţi p.p p.p p.p var. abs. var. % p.p Credite supravegheate [4] / Credite către clienţi p.p Credite nefavorabile / Capitalul acţionar p.p INDICATORI DE RENTABILITATE (%) var. abs. var. % Rentabilitatea capitalului (ROE) p.p Rentabilitatea activelor (ROA) p.p Marja dobânzii / Active generatoare de dobândă p.p Marja de intermediere / Active generatoare de dobândă p.p Beneficiul net / Active generatoare de dobândă p.p Marja dobânzii / Marja de intermediere p.p Costuri operaţionale / Marja de intermediere (Raport Cost/Venit) p.p

8 COEFICIENŢI DE LICHIDITATE ŞI CAPITAL var. abs. var. % Lichiditatea curentă [5] (%) Lichiditatea pe termen lung [6] Suficienţa capitalului [7] (%) INDICATORI DE STRUCTURĂ ŞI PRODUCTIVITATE var. abs. var. % Număr mediu angajaţi (unităţi) Număr filiale bancare (unităţi) Împrumuturi şi creanţe pe angajat (în mii lei) 5,778 7,618-1, Depozite de la clienţi pe angajat (în mii lei) 5,451 5, Produs bancar brut pe angajat (în mii lei) 11,229 12,814-1, Marja de intermediere pe angajat (în mii lei) [1] Suma marjei dobânzii, comisioanelor nete, veniturilor din operaţiuni financiare şi a altor venituri operaţionale. [2] Suma depozitelor de la clienţi şi creditelor către clienţi. [3] Creditele clasificate în categoriile substandard, dubioase şi compromise conform regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei. [4] Creditele clasificate în categoria supravegheate conform regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei. [5] Active lichide / Total active (principiul II al lichidităţii, cel puţin 20% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei). [6] Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse financiare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul I al lichidităţii, maximum 1,0 conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei). [7] Capitalul normativ total / Total active ponderate la risc (cel puţin 16% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei). 8

9 4. GRUPUL BANCAR ITALIAN VENETO BANCA Scurt istoric al Grupului Grupul Veneto Banca este rezultatul unei evoluţii ce datează începând cu anul 1877, când a fost fondată banca populară cooperativă Banca Popolare di Montebelluna. In 1966 instituţia cooperativă a fuzionat cu Banca del Mandamento di Asolo, în rezultatul căreia s-a format Banca Popolare di Asolo e Montebelluna. În anul 2000, aceasta şi-a schimbat numele în Veneto Banca, după ce a achiziţionat Banca di Credito Cooperativo del Piave e del Livenza având drept scop posibilitatea să deservească un teritoriu mai mare al provinciei Treviso, de unde îşi are începuturile, şi a devenit într-un termen mediu o bancă de referinţă pentru familii, întreprinderi, asociaţii şi agenţii publice din regiune. Veneto Banca şi-a deschis mai multe filiale în regiunile Veneto şi Friuli şi a creat companii specializate precum Claris Assicurazioni, Claris Broker, Claris Factor, Claris Leasing şi Claris Cinque (ultima este specializată în creditarea în baza salariilor). Veneto Banca de asemenea a implementat servicii online, Clarisbanca (pentru persoane fizice) şi Impresa Web (pentru persoane juridice) şi a oferit filialelor sale o reţea de promotori financiari numită Claris Net. Ea a obţinut controlul asupra altor instituţii de credit din Italia (Banca di Bergamo, Banca Popolare di Monza e Brianza, Banca Popolare di Intra, toate fiind operaţionale în Nord Vestul Italiei) şi în Europa de Est (Banca Italo Romena în Romania, EXIMBANK în Moldova, Veneto Banka Croatia şi Veneto Banka Albania). Veneto Banca de asemenea a creat o bancă nouă în sudul Italiei (Banca Meridiana). La începutul anului 2008 Grupul Veneto Banca şi-a schimbat structura: banca mamă, Veneto Banca, a devenit Veneto Banca Holding, păstrându-şi statutul său de bancă populară cooperativă pe acţiuni (società cooperativa per azioni), obligaţiuni strategice şi de control într-o realitate care este mai pronunţată pe parcursul timpului în Italia şi peste hotarele sale. Sectorul comercial este deja divizat în 4 sectoare geografice, responsabil pentru fiecare din ele fiind câte o societate pe acţiuni: Veneto Banca în Nord Est, Banca Popolare di Intra (care a achiziţionat Banca Popolare di Monza şi Banca di Bergamo) în Nord Vest, Banca Meridiana în Sud şi băncile străine în Europa de Est. Între sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009, Veneto Banca Holding a ajuns la un acord cu Carifac (Cassa di Risparmio di Fabriano and Cupramontana, în centrul Italiei) şi cu BancApulia (în partea de sud a peninsulei) pentru a forma în urma autorizaţiilor necesare un grup bancar de-a lungul coastei Adriatice, de la Friuli Venezia Giulia până la Puglia. La începutul anului 2010, Banca Meridiana a fuzionat cu BancApulia, formând o bancă mai mare unică având drept scop deservirea mai bună a regiunii din Sud-Estul Italiei. 9

10 În aprilie 2010 Veneto Banca Holding a comunicat preluarea ofertei de achiziţionare, până la finele anului, a cotei majore de participare în compania fiică Co.fi.to. holding a Gruppo Banca Intermobiliare (BIM), specializat în sectorul bancar privat. Noiembrie 2010: fuziunea prin incorporarea Veneto Banca S.p.A. şi Băncii Popolare di Intra S.p.A. în Veneto Banca Holding s.c.p.a. Această tranzacţie cu caracter de reorganizare structurală a incorporat filialele Băncii Popolare di Intra S.p.A. şi Veneto Banca S.p.A. sub acelaşi nume Veneto Banca Holding s.c.p.a. (care în Ianuarie 2011 a fost redenumită în Veneto Banca s.c.p.a.) Reţeaua comercială a fost reorganizată în trei Regiuni Teritoriale Principale: Regiunea de Nord, cu Oficiul Central în Montebelluna, Regiunea Nord-Centrală cu Oficiul Central în Verona şi Regiunea Nord- Vest cu Oficiul Central în Verbania Intra. Ianuarie 2011: numele corporativ al băncii mamă s-a modificat din Veneto Banca Holding s.c.p.a. în Veneto Banca s.c.p.a.. Se efectuează fuziunea dintre Co.fi.to şi Veneto Banca şi prin urmare dobândeşte controlul asupra Banca Intermobiliare. În 2012 este finalizat procesul de integrare a Grupului Banca Intermobiliare si se da curs procesului de simplificare a structurii societare a Gruppo Apulia. În 2013 Cassa di Risparmio di Fabriano e Cupramontana fuzioneaza cu Veneto Banca. În 2014 are loc fuziunea dintre Veneto Banca si Banca Italo Romena, aceasta din urma devenind Sucursala Bucuresti a Veneto Banca si schimbandu-si numele in Veneto Banca. Misiunea Grupului Veneto Banca este de a fi un grup inovator şi autonom, un lider în teritoriile sale, capabil să ofere servicii de calitate înaltă şi să genereze valoare, într-un mod responsabil şi etic, pe termen lung pentru acţionari, clienţi şi angajaţi. Important Data about the Group as of December 31, 2014: 586 branches, of which 65 branches outside Italy: Romania (22), Republic of Moldova (20), Croatia (8), Albania (15), Hong Kong (1 representative office) and China (1 representative office). 29 branches of the total number are related to disposal assets. 6,313 employees, increasing by 107 employees compared to previous year. 629 employees of the total number are related to disposal assets Net loss: EUR million, compared to the net loss of EUR 96.1 million during Total assets: EUR billion, decreased by 3.1% compared to previous year. Rating and the end of 2014: STANDARD & POOR S Short-term liabilities B Medium and long-term liabilities BB- 10

11 Rating perspective Watch Negative STRUCTURA GRUPULUI 11

12 STRUCTURA GEOGRAFICĂ A GRUPULUI Bănci italiene Veneto Banca s.c.p.a. Piazza G.B. Dall'Armi, Montebelluna (Treviso) P.Iva: Bănci străine EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A. Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 171/1 MD Chişinău, (Moldova) Banca Apulia S.p.A. Registered office: Via Tiberio Solis, San Severo (FG) Head office: Palazzo Barone Ferrara, Corso Vittorio Emanuele II, Bari P.Iva: Veneto Banca S.c.p.a. Italia Montebelluna Succursale di Bucarest Via Gara Herastrau n , Settore 2, Bucarest, Romania Banca IPIBI Financial Advisory S.p.A. Corso Matteotti n. 5 Milano P. Iva: Banca Intermobiliare di Investimenti e Gestioni S.p.A. Via Gramsci, Torino P.Iva: Veneto Banka d.d. Draskoviceva 58, Zagreb (Croazia) Veneto Banka Sh.A. Bulevardi "Dëshmorët e Kombit" Kullat Binjake, Tirana (Albania) Societăţi italiene Claris Leasing S.p.a. Claris Factor S.p.a. Apulia prontoprestito S.p.a. Apulia previdenza S.p.a. Bim Insurance Brokers S.p.a. Bim Fiduciaria S.p.a. Symphonia SGR S.p.a. Societăţi străine Immobiliare Italo Romena Veneto Ireland Financial Service Ltd. 12

13 13

14 5. CONDUCEREA BĂNCII CONSILIUL BĂNCII Preşedinte Membri Alessandro Gallina Renato Merlo Gianpietro Zannoni Gheorghe Muntean Cristian Colţeanu ORGANUL EXECUTIV AL BĂNCII (DIRECŢIA GENERALĂ) Director General Prim-Vicedirector General Vicedirector Lucio Luigi Gaita Alfredo Anzani Vitalie Bucătaru COMISIA DE CENZORI Preşedinte Membri Vitalie Darii Adelina Grigoroi Iuri Cicibaba COMPANIA DE AUDIT A BĂNCII DESEMNATĂ PENTRU 2014 KPMG MOLDOVA S.R.L. 14

15 6. IL QUADRO MACROECONOMICO 1 Il ciclo economico internazionale ha continuato ad essere caratterizzato da una notevole disomogeneità tra le diverse aree. A fronte dell accelerazione degli Stati Uniti, infatti, la crescita è rimasta debole in Giappone ed addirittura in rallentamento in Cina e in altre economie emergenti, tra le quali si distingue la brusca frenata russa. Nell Area Euro l attività produttiva presenta ancora difficoltà di ripresa a ritmi accettabili, con un livello di disoccupazione che rimane purtroppo molto elevato. La modesta ripresa dei consumi non è infatti riuscita a compensare la persistente flessione degli investimenti, ancora in contrazione nel secondo e nel terzo trimestre del 2014, determinando l ulteriore rallentamento della domanda interna complessiva. Nell ambito dell Area le difficoltà appaiono del resto generalizzate, evidenziando una crescita media dell Area non superiore a quella molto modesta - dell insieme dei paesi più colpiti dalla crisi dei debiti sovrani. Nel breve periodo, tuttavia, le condizioni dell Area hanno beneficiato, oltre che dell ulteriore riduzione del prezzo del petrolio, anche del più rapido deprezzamento dell Euro rispetto al dollaro, favorito tra le altre cose dalle attese sulle annunciate misure espansive della Bce. Per quanto concerne l Italia, tra la fine del 2014 e l inizio del nuovo anno l economia ha mostrato lievi segnali di recupero della domanda interna, provenienti in particolare dalla produzione e dagli ordinativi esteri di alcune componenti rilevanti del comparto dei beni strumentali. Con riferimento alle famiglie, si è potuta inoltre osservare un evoluzione favorevole del clima di fiducia, nonostante il permanere di condizioni nel mercato del lavoro difficili, tra cui un tasso di disoccupazione particolarmente elevato. Il terzo trimestre, tuttavia, ha visto un aumento del reddito disponibile reale che si è riflesso in un aumento del tasso di risparmio LA CONGIUNTURA INTERNAZIONALE I dati preliminari del quarto trimestre del 2014 indicano per gli Stati Uniti una crescita del Pil su base annua pari al 2,6%, dinamica che - seppur in decelerazione - li confermano essere l economia maggiormente vivace tra quelle dei paesi avanzati. La solidità della fase espansiva statunitense è sostenuta sia dall andamento dei consumi privati, cresciuti nell ultima parte dell anno del 4,3% nei dodici mesi, in accelerazione rispetto il 3,2% del terzo trimestre, sia dalla crescita degli investimenti produttivi. Gli effetti dell espansione della componente interna sono stati parallelamente amplificati dalla diminuzione delle importazioni, che ha consentito di migliorare il contributo del comparto estero alla crescita di periodo. Si mantiene inoltre incoraggiante l andamento del mercato del lavoro, che ha visto sia un aumento dei livelli occupazionali che dell offerta di lavoro, pur in un contesto di stabilità salariale. Nell Area Euro la crescita economica è rimasta molto contenuta, con l inflazione al consumo scesa a dicembre su valori negativi, nonostante le due operazioni mirate di rifinanziamento a termine condotte dalla BCE nei mesi di settembre e dicembre. Tuttavia, nell ultima parte dell anno si sono manifestati alcuni segnali positivi, che seppur deboli indicano un ulteriore contenuta espansione. Nel terzo trimestre il PIL dell Area è cresciuto infatti di appena lo 0,2%, grazie al rialzo dei consumi delle famiglie e delle Amministrazioni pubbliche, in progresso rispettivamente dello 0,5% e 0,3%, mentre l andamento degli investimenti e la variazione delle scorte risultano ancora negativi; il 1 Fonti: Banca d Italia Bollettino Economico n.1, Gennaio 2015; Banca Centrale Europea Bollettino Economico 1/2015; ABI Monthly Outlook, Gennaio/Febbraio/Marzo 2015; Prometeia Rapporto di previsione, Gennaio 2015; International Labour Organization Global employment trends, January 2014; EUROSTAT Newsrelease n. 20/2015, Gennaio

16 contributo alla crescita della componente estera netta infine è stato pressoché nullo. Più nel dettaglio, il prodotto è aumentato in Francia e in Germania, peraltro a tassi modesti pari rispettivamente allo 0,3% e allo 0,1%, mentre in Italia è diminuito dello 0,1%. In entrambi i casi l economia ha beneficiato dell espansione dei consumi pubblici e privati. I primi dati sul quarto trimestre riconfermano la debolezza del ciclo economico dell Area e prefigurano per il periodo una crescita ancora contenuta, con andamenti differenziati tra paesi. Per quanto concerne il mercato del lavoro, il terzo trimestre ha mostrato un ulteriore lieve miglioramento sia in termini di numero di occupati che di tasso di disoccupazione. Il Regno Unito ha continuato a registrare un espansione economica robusta. Anche per il terzo trimestre, il PIL è risultato in crescita - stimata al 2,6% nei dodici mesi - per effetto sia dei maggiori consumi privati e delle amministrazioni pubbliche, sia della positiva formazione di investimenti fissi lordi. I dati preliminari per il quarto trimestre confermano al momento un ulteriore - ancorché modesto - aumento, pari allo 0,5% sul trimestre precedente e al 2,7% sul quarto trimestre 2013; a questo hanno principalmente contribuito i comparti dei servizi e quello agricolo, cresciuti rispettivamente dello 0,8% e dell 1,3%. In tale contesto, particolarmente positive si rilevano le condizioni del mercato del lavoro, caratterizzato da eccellenti prospettive occupazionali e da aspettative salariali in ripresa dopo la stagnazione degli ultimi anni. In miglioramento anche il mercato immobiliare. Nel terzo trimestre, dopo la consistente caduta del 7,3% realizzata nel secondo, il PIL giapponese ha quantificato una nuova diminuzione, vicina all 1,9% annuo, causata dalla flessione degli investimenti, soprattutto nella componente delle costruzioni. Tali dinamiche sono state solo in parte compensate dal moderato recupero dei consumi interni, mentre ancora negativo è stato l apporto del comparto estero penalizzato dalla debolezza delle esportazioni. Gli indicatori preliminari segnalano tuttavia un ritorno a tassi di crescita positivi, ancorché bassi, nel quarto trimestre e, alla fine del 2014, al fine di sostenere la crescita il governo ha annunciato un pacchetto di stimolo e una riduzione dell aliquota fiscale effettiva applicata alle imprese. Al tempo stesso l inflazione al consumo è diminuita anche in novembre, collocandosi al 2,4% e riflettendo in larga parte il calo dei prezzi dei beni energetici. L attività economica, pur con una certa disomogeneità tra i singoli casi, resta debole nei paesi emergenti. Il progresso del prodotto interno in Cina, pari al 7,3%, segna un leggero rallentamento rispetto al 7,5% registrato nel secondo trimestre. Una dinamica analoga sarebbe quindi proseguita nella parte finale dell anno, portando a prevedere che nel per la prima volta - il PIL effettivo potrebbe risultare inferiore all obiettivo di crescita annuale, pari al 7,5%. Per contro, la crescita è rimasta robusta in India, dove nel terzo trimestre l incremento percentuale ha toccato il 5,3% annuo con previsioni di un ulteriore accelerazione per gli ultimi mesi del Meno positiva viceversa la dinamica economica del Brasile, che nel terzo trimestre è cresciuto di appena lo 0,2% per la debolezza degli investimenti, e della Russia, la cui situazione economica e finanziaria appare in rapido deterioramento, aggravata dalle sanzioni imposte alla fine di luglio, dalla brusca caduta del prezzo del greggio e dal crollo del rublo, con un prevedibile effetto in termini di riduzione della fiducia di consumatori e imprese. Nel quarto trimestre l indice dei prezzi al consumo ha riconfermato la tendenza al ribasso dei mesi precedenti, risentendo in buona misura della flessione dei prezzi delle materie prime e del petrolio in particolare, scendendo a novembre al 2,8% a livello globale. La diminuzione ha principalmente interessato i paesi industrializzati, tra i quali si segnalano gli Stati Uniti con un calo di circa 0,2 punti percentuali (all 1,3% dall 1,7% di ottobre), il Regno Unito dove la crescita all 1,0% - si è 16

17 collocata al valore più basso dal 2001 e, infine, il Giappone dove il tasso d inflazione ha registrato una rapida discesa passando dal 3,7% di maggio al 2,4% di novembre. Con riferimento all Area Euro, i dati preliminari hanno condotto a stimare per dicembre una variazione dei prezzi al consumo su valori negativi, pari al -0,2% sui dodici mesi, anche in questo caso primariamente legata alla dinamica dei prezzi dei beni energetici, scesi del 6,3%. Più variegata è la situazione relativa ai principali paesi emergenti: in dicembre l inflazione si conferma debole in Cina, dove l indice si ferma all 1,5%, ed in rallentamento in India; rimane per contro elevata in Brasile, collocandosi al 6,4%, e in Russia, dove per effetto del forte deprezzamento del rublo e del rincaro dei prodotti agroalimentari ha continuato ad accelerare toccando l 11,4%. L economia mondiale ha continuato ad espandersi a tassi sensibilmente più contenuti rispetto a quelli registrati nei periodi precedenti alla crisi iniziata nel 2008 e che non hanno ancora consentito di colmare i significativi gap occupazionali e sociali che ne sono derivati. Sotto il profilo occupazionale, gli effetti più pesanti si sono registrati sui livelli di disoccupazione giovanile, il cui valore appare circa tre volte più elevato di quello relativo alla popolazione adulta; la tendenza al peggioramento di questo parametro ha inoltre interessato pressoché tutte le aree, nonostante i miglioramenti rilevati nel grado di istruzione. Nonostante i miglioramenti osservati in alcune economie avanzate, rimangono diverse difficoltà in Europa, dove soprattutto nei Paesi dell area mediterranea la disoccupazione rimane ferma su livelli elevati o sta diminuendo molto lentamente. Anche nelle economie emergenti, dopo un periodo contrassegnato da risultati molto positivi, la situazione mostra segnali di deterioramento, soprattutto a seguito della progressiva diminuzione dei lavori ripetitivi a media specializzazione. Per quanto riguarda l Area euro il mercato del lavoro, seppur ancora debole, mostra un ulteriore miglioramento. Nel terzo trimestre del 2014, infatti, l occupazione è cresciuta di un ulteriore 0,2% rispetto al trimestre precedente, dopo l aumento dello 0,3% osservato nel secondo. Il tasso di disoccupazione, in discesa già dalla metà del 2013, nella seconda parte dell anno è rimasto sostanzialmente stabile e vicino all 11,5% LA CONGIUNTURA ITALIANA 2 Nel quarto trimestre il prodotto interno lordo italiano è rimasto invariato, dopo un ulteriore riduzione dello 0,1% registrata nel periodo precedente. Rimane, pertanto, negativo il confronto sui precedenti dodici mesi, con un calo dello 0,3% sul quarto trimestre In termini di volume, nel 2014 il PIL è complessivamente diminuito dello 0,4%, in sensibile rallentamento rispetto alla contrazione dell 1,7% evidenziata nel Questo risultato ha rappresentato il terzo dato annuo negativo consecutivo, che ha portato il prodotto interno al di sotto dei livelli del Su tale andamento ha nuovamente pesato il persistente deterioramento della spesa per investimenti, che solo in parte è stata controbilanciata dal trend dei consumi privati e dell export. Il contributo della domanda nazionale alla variazione del Pil è risultato ancora negativo per circa 0,6 punti percentuali, al quale si è aggiunto quello della variazione delle scorte per altri -0,2 punti. In particolare, il modesto apporto pari allo 0,2% - della spesa delle famiglie è stato azzerato da un analoga diminuzione della spesa delle amministrazioni pubbliche, che ha così annullato l apporto dei consumi finali nazionali. Entrando maggiormente nel dettaglio, la spesa per consumi finali delle famiglie residenti è cresciuta 2 Surse: ISTAT Statistiche Report PIL e Indebitamento AP, pubblicato il 2 marzo 2015; ABI Monthly Outlook, febbraio

18 in volume dello 0,3%, segnando un lieve recupero rispetto all accentuata diminuzione, pari al 2,9%, registrata nel A questo riguardo si osserva che, mentre la spesa per consumi di beni è rimasta invariata, quella di servizi è aumentata dello 0,7%, dove gli aumenti più consistenti si sono osservati sulla spesa per servizi sanitari e per ricreazione e cultura, cresciuti rispettivamente del 2,0% e dell 1,9%. Ancora pesante, per contro, il bilancio dal lato degli investimenti fissi lordi, che nell anno hanno evidenziato una contrazione del 3,3%. Tale flessione, seppure di intensità inferiore al -5,8% dell anno precedente, è riconducibile sia alla componente delle costruzioni in calo del 4,9% - sia agli investimenti in macchinari e attrezzature e a quelli in mezzi di trasporto, diminuiti nell ordine del 2,7% e dell 1,2%. L unico sostegno è invece giunto, ancora una volta, dalla domanda estera netta, che è stata in grado di contribuire positivamente per 0,3 punti percentuali. In tale ambito, le esportazioni di beni e servizi sono aumentate del 2,7%, a fronte di un contestuale incremento delle importazioni fermo all 1,8%. Dal lato della produzione, il 2014 ha chiuso con una contrazione dello 0,3% del valore aggiunto, contro la flessione dell 1,4% registrata nel I cali più accentuati, rispettivamente pari al 3,8% e al 2,2%, si sono osservati nei comparti delle costruzioni e dell agricoltura, silvicoltura e pesca, mentre è risultato più contenuto (-1,1%) si è riscontrato nell industria in senso stretto; solo le attività dei servizi hanno registrato un lievissimo incremento, pari allo 0,1%. A fine anno il mercato del lavoro non mostrava ancora chiari segnali di un inversione di tendenza rispetto a quanto osservato nei mesi precedenti. Nonostante che nel terzo trimestre il numero di occupati sia lievemente aumentato e il monte ore lavorate sia tornato a crescere, il tasso di disoccupazione nell ultima parte dell anno rimane su livelli ancora molto elevati. Nella media del 2014, dopo un biennio in diminuzione, l occupazione è cresciuta dello 0,4% rispetto all anno precedente, sintetizzando gli aumenti nelle regioni del Nord e del Centro, rispettivamente dello 0,4% e dell 1,8%, e di un nuovo calo nel Mezzogiorno, pari allo 0,8%. La crescita ha interessato sia la componente maschile che femminile, che ha registrato un incremento di circa 57 mila unità, pari allo 0,6% contro lo 0,2% degli uomini. Il numero di occupati tuttavia ha continuato a diminuire nelle fasce d età anni e anni, rispettivamente di 148 e 162 mila unità, a fronte dell incremento di 398 mila unità nella fascia dai 50 anni in su. Il tasso di occupazione si attesta al 55,7%, in aumento di 0,2 punti percentuali rispetto al 2013, rimanendo invariato per gli uomini e segnando un aumento di 0,3 punti per le donne. Nel 2014 l occupazione della componente italiana cala di 23 mila unità, mentre per la componente straniera il tasso di occupazione torna a salire leggermente, dal 58,3% del 2013 al 58,5%. Rispetto ai settori di attività, l occupazione è cresciuta nell industria in senso stretto (+1,4%), a fronte di un ulteriore calo nelle costruzioni (-4,4%). E altresì aumentata, seppure in misura contenuta, anche nel terziario (+0,5%), nel cui ambito - a fronte delle flessioni osservate nel commercio, nei servizi generali della pubblica amministrazione e nelle attività finanziarie e assicurative si è registrato un incremento nei servizi alle famiglie, negli alberghi e ristoranti, nella sanità e assistenza sociale e nell istruzione. Nel 2014 è aumentato anche il numero di disoccupati, salito complessivamente del 5,5%, interessando la generalità delle componenti di genere e delle ripartizioni geografiche, ma accentuandosi su quanti sono alla ricerca di prima occupazione e sulla disoccupazione di lunga durata (dodici mesi o più), il cui tasso passa dal 56,4% del 2013 al 60,7% del Il tasso di disoccupazione ha raggiunto il 12,7% in media d anno rispetto al 12,1% del L incremento ha riguardato entrambe le componenti di genere e l intero territorio nazionale, ma presenta valori particolarmente critici nel Mezzogiorno, dove l indicatore è arrivato al 20,7%, e sulla componente giovanile, per la quale ha toccato il picco del 42,7% con un incremento di 2,6 punti 18

19 percentuali. Risulta viceversa in riduzione la disoccupazione misurata sulla popolazione straniera, passata dal 17,2% del 2013 al 16,9% del Dopo la flessione del precedente esercizio, la popolazione inattiva tra 15 e 64 anni è nuovamente diminuita (-1,6%), interessando esclusivamente la componente italiana, maschile ma, soprattutto, femminile. Il tasso di inattività nella media del 2014 è pertanto sceso al 36,1%, con un calo di 0,6 punti, sintesi delle flessioni nelle singole componenti di genere, dello 0,3% per gli uomini e dello 0,8% per le donne. Alla fine del 2014 la tendenza dei prezzi al consumo ha riconfermato l andamento già emerso nei mesi estivi, con ritmi di crescita ai minimi storici che si sono addirittura azzerati a dicembre, quando le riduzioni rilevate sulle voci maggiormente volatili, tra cui i prezzi dei beni energetici, diminuiti del 5,3%, hanno trovato una sostanziale compensazione nella crescita delle componenti di fondo. Anche se indotto in buona misura dalla forte riduzione dei prezzi delle materie prime, il permanere del tasso d inflazione al consumo su livelli così bassi in media d anno la variazione dell indice si è infatti fermata allo 0,2% - riflette lo sfavorevole quadro dell attività economica, che ha portato ad un freno della dinamica dei prezzi nelle diverse fasi della loro formazione. Ciò trova riscontro anche nell andamento dei valori dei prodotti industriali venduti sul mercato interno, che a dicembre hanno fatto osservare una diminuzione del 2,1% su base annua. La debolezza della domanda ha, infatti, reso difficile il trasferimento dalla produzione alla distribuzione finale di eventuali aumenti, contribuendo in tal modo al rallentamento dei prezzi al consumo, primariamente legato alle minori pressioni sui costi dei beni energetici ed alimentari. L'indice dei prezzi al consumo, a dicembre, è sceso dello 0,1%, contro un incremento dello 0,3% di novembre. L'inflazione core (al netto degli alimentari non lavorati e dei beni energetici) è invece leggermente salita dallo 0,5% allo 0,6% L EST EUROPA Di seguito si riporta in sintesi l andamento nell ultimo anno delle principali variabili macroeconomiche degli Stati nei quali il Gruppo Veneto Banca è presente Romania 3 Dopo l eccezionale progresso messo a segno nel precedente esercizio, nel 2014 l economia rumena ha continuato a crescere, registrando uno sviluppo del 2,9% annuo. Dal lato degli utilizzi alla vivace accelerazione dello sviluppo ha contribuito in misura non trascurabile, soprattutto nel secondo semestre, anche la ripresa della domanda interna, in progresso del 3,3% nel terzo trimestre, che pur con diversa intensità tra i settori, ha evidenziato un ulteriore miglioramento nella dinamica dei consumi, confermandosi il motore della crescita della domanda interna per il quarto trimestre consecutivo. Il vero elemento di novità deriva tuttavia dal robusto rallentamento che ha caratterizzato la flessione degli investimenti di capitale, la cui variazione è passata dal -12,3% del secondo trimestre 2014 al -2,1% del terzo, in buona misura derivata dal ribasso dei costi di finanziamento e dagli effetti della normativa sull esenzione fiscale sugli utili reinvestiti in vigore dal luglio Surse: National Institute of Statistics, Monthly Statistical Bulletin n 12/2014 e Press Release; National Bank of Romania, Inflation Report, February

20 Praticamente ininfluente, per contro, l apporto della componente estera. Dopo essere stata il fattore trainate nella crescita del PIL reale per undici trimestri consecutivi, infatti, la domanda estera netta ha di fatto azzerato il proprio contribuito, per effetto delle inversioni di tendenza evidenziate sia dalle esportazioni che dalle importazioni, non solo in volume, ma anche - e soprattutto - in termini reali. Sotto il profilo della produzione, mentre il recupero nel comparto agricolo e il rallentamento del trend discendente nelle costruzioni hanno avuto un impatto relativamente basso, il progresso più rapido è stato registrato dai settori industriale, il cui valore aggiunto è cresciuto nel periodo del 4,7%, e dei servizi, che hanno contributo con una crescita dell 1,7% in gran parte attribuibile al settore IT e comunicazioni, ai servizi del commercio all'ingrosso e al dettaglio, di alloggio e di ristorazione e ai servizi di trasporto. Le condizioni del mercato del lavoro hanno continuato a migliorare moderatamente nell ultima parte dell anno, evidenziando accanto alla riduzione del tasso di disoccupazione un leggero aumento dei livelli occupazionali. Nel terzo trimestre del 2014, il tasso di occupazione per la popolazione in età lavorativa (15-64 anni) si è attestato al 62,6%, aumentando di circa l 1,4% rispetto a quello registrato nel trimestre precedente. Le differenze si mantengono peraltro considerevoli, non solo tra uomini e donne, le cui quote si attestano rispettivamente al 70,2% e al 54,9%, ma soprattutto con riguardo alla fascia giovanile il cui tasso ha raggiunto appena il 25,0%. Il tasso di disoccupazione nel terzo trimestre del 2014 è stato del 6,5%, in diminuzione rispetto al 6,7% del trimestre precedente. Il divario tra la componente maschile e femminile era di 0,6 punti percentuali, pari al 6,8% per gli uomini contro il 6,2% per le donne, ma ancora più ampia era la differenza tra aree urbane e quelle rurali, i cui tassi si collocavano al 7,9% per le prime a al 4,9% per le seconde. Il livello più elevato del tasso di disoccupazione, pari al 22,5%, è stato però raggiunto tra i giovani di età compresa tra i anni, in riduzione però rispetto al 23,2% misurato a fine A dicembre il tasso d inflazione medio calcolato per l intero 2014 è sceso all 1,1%, sostanzialmente invariato rispetto a quanto calcolato a novembre. Una variazione analoga è riscontrabile anche in termini di indice armonizzato medio annuo sui prezzi al consumo calcolato per garantirne la confrontabilità nell ambito dell Unione Europea che a dicembre si è attestato all 1,4%. Per quanto concerne le componenti l incremento più rilevante ha interessato il comparto dei beni non alimentari, pari al 5,2%, seguito dai prezzi dei servizi e dei beni alimentari, entrambi in crescita di circa il 3% Moldavia 4 I dati preliminari segnalano che nel 2014 il volume del prodotto interno lordo ha registrato un incremento del 4,6% in media d anno, confermando in corso d anno un costante progresso. Lo sviluppo sopra delineato è stato sostenuto dalla generalità dei settori, tra i quali spiccano l eccellente risultato del comparto agricolo e di quello manifatturiero, il cui valore aggiunto a prezzi correnti è aumentato rispettivamente dell 8,2% e del 7,8%. Altrettanto positivo l apporto dei servizi, che nel complesso hanno registrato un incremento del 4,2%, nel cui ambito si evidenzia il risultato realizzato dalle costruzioni, cresciuto del 10,6%, seguito dal commercio all'ingrosso e al dettaglio (6,1%), dalle attività immobiliari, servizi di noleggio per le imprese (5,8%) e dalle altri servizi collettivi, sociali, personali e privati alle famiglie (11,5%); in aumento, seppure a ritmi più 4 Fonti: National Bank of Moldova, Press release on monetary policy decisions, 29 December 2014; National Bank of Moldova, Press release on inflation, 15 January 2015; National Bank of Moldova, Inflation Report, n 4, November 2014; National Bureau of Statistics of Republic of Moldova, PressRelease

21 contenuti, il valore aggiunto dei servizi finanziari (4,6%), dei trasporti e comunicazioni (3,4%) e delle attività alberghiere e di ristorazione (3,2%). L unica riduzione, pari al 3,1%, si è verificata nel comparto dell educazione, consolidando una tendenza già evidenziata dalle rilevazioni infrannuali. Per quanto concerne gli utilizzi, l incremento del PIL è stato sostenuto dall espansione dei consumi finali, in particolare nella componente della spesa finale delle famiglie, in crescita del 2,9%, rinforzata in misura decisiva dall accelerazione, nella seconda metà dell anno, degli investimenti fissi lordi. Il progresso di questi ultimi, prossimo al 10,1%, è stato determinato dall aumento registrato sia dalle costruzioni che dai macchinari e attrezzature, cresciuti rispettivamente dell 11,5% e del 10,8% sul dato Le esportazioni di beni e servizi sono aumentate dell 1,1% mentre le importazioni di beni e servizi sono diminuite del 0,3% rispetto allo stesso periodo dello scorso anno. Nel secondo trimestre del 2014, il tasso di crescita delle esportazioni ha registrato una significativa accelerazione, con una crescita dell 11,1%. Questa dinamica è stata determinata principalmente dalla crescita delle esportazioni verso paesi UE e quelli classificati come "Resto del mondo", pari rispettivamente al 20,6% e al 16,8%, mentre i flussi verso i paesi dell Area CSI - la confederazione composta da 10 delle 15 repubbliche dell'ex Unione Sovietica - hanno registrato tassi di crescita negativi per il quinto trimestre consecutivo, principalmente per effetto della riduzione del volume delle esportazioni verso la Federazione Russa. Nel secondo trimestre del 2014 le esportazioni verso i paesi della CSI sono diminuite del 2,4%, generando un contributo di meno 0,9 punti percentuali. Nel secondo trimestre del 2014, il tasso annuale di importazioni, al contrario di quella delle esportazioni, è stato negativo, in calo dell 1,6%, determinato dal rallentamento dell import dai paesi della CSI e il "Resto del mondo". Con riguardo al mercato del lavoro, il quarto trimestre 2014 ha messo in evidenza, in concomitanza con un ridimensionamento del 4,3% della popolazione attiva, miglioramenti strutturali che si sono tradotti nell aumento della quota di occupati e nel calo del tasso di disoccupazione, sceso al 3,5% dal precedente 4,1%. Il tasso di occupazione si è fermato al 37,2%, in leggero calo (1,5 punti percentuali) rispetto al quarto trimestre 2013, che sale al 39,0% per gli uomini contro il 35,6% per le donne. Le disparità sono evidenti anche per aree di residenza, che registravano un valore superiore al 41% nei centri urbani a fronte del 34% nelle aree rurali. Anche sulla percentuale di disoccupati rimangono differenze spesso significative, non solo tra uomini e donne, con valori pari rispettivamente al 4,5% e al 2,4%, ma anche per fasce d età, che vedono maggiormente penalizzati i giovani tra i 15 e 24 anni il cui tasso di disoccupazione è stato dell'8,7%. Nel mese di dicembre 2014 l'indice dei prezzi al consumo indicava una diminuzione del 4,7% rispetto ai precedenti dodici mesi ed in ulteriore calo dello 0,1% sul mese precedente. Nel quarto trimestre la dinamica del tasso di inflazione annuo ha superato il valore atteso, principalmente a causa di un maggiore aumento dei prezzi dei beni alimentari e del deprezzamento della valuta nazionale rispetto al dollaro USA e il rischio d'inflazione nel medio termine continua ad essere influenzato da una serie di fattori complessi interni ed esterni, tra questi la probabilità di una recessione nelle economie dei paesi dell'area dell'euro e della Federazione russa, i principali partner commerciali della Repubblica moldava. L'accentuazione dei rischi pro-inflazione ha richiesto una risposta preventiva dalla politica monetaria, che ha visto un progressivo inasprimento delle condizioni applicate. In queste circostanze, il Board della Banca Centrale ha deciso nella sua riunione del 29 dicembre 2014 di innalzare ulteriormente, dopo l aumento al 4,5% di novembre, il tasso di interesse di politica 21

22 monetaria di 2,0 punti percentuali portandolo al 6,5%. È stato inoltre deciso di mantenere il rapporto di riserva obbligatoria in MDL e in valuta estera al livello attuale di 14,0 per cento della base Croazia 5 Nel quarto trimestre del 2014, dopo tre trimestri negativi, l'attività economica è leggermente aumentata rispetto al trimestre precedente, quantificando un incremento del PIL in termini reali dello 0,3% rispetto all analogo periodo del Al netto dei fattori stagionali tale incremento sale allo 0,4%. Sulla base dei dati preliminari, in media d anno il Prodotto Interno Lordo ha registrato una variazione negativa dello 0,4%. Il progresso di fine esercizio è essenzialmente derivato dall apporto della domanda estera netta, positivo grazie all espansione delle esportazioni, pari al 4,5% annuo, ed alla concomitante flessione delle importazioni di beni e servizi. Permane, per contro, sfavorevole il contributo della domanda interna, nel cui ambito, accanto all ulteriore riduzione dei volumi di consumo, il fattore negativo determinante si riconferma essere i minori investimenti fissi lordi, in calo del 3,7% rispetto al quarto trimestre Sotto il profilo della produzione, la crescita è stata sostenuta dal brillante risultato del settore secondario e del comparto manifatturiero in particolare, che ha registrato un balzo del 5,2% nei dodici mesi. Di segno positivo anche i risultati dei servizi del commercio, alberghi e ristorazione e trasporti, che complessivamente sono cresciuti dell 1,1%. Ancora pesantemente negative, sebbene in consistente rallentamento, le dinamiche del settore delle costruzioni, in calo del 4,9%, e del comparto agricoltura, silvicoltura e pesca, che chiude con una diminuzione dell 1,1% dopo un terzo trimestre in diminuzione del 7,5%. Con riguardo al mercato del lavoro i dati del terzo trimestre rafforzano i segnali di miglioramento emersi nella prima parte dell anno. Il tasso di attività ha raggiunto il 53,7%, contro il 51,9% ed il 51,2% rilevato nel precedente periodo e a fine 2013, e contemporaneamente il livello dell occupazione è salito di quasi 2 punti percentuali, portandosi al 45,2%. Per converso la disoccupazione si è allentata in valore assoluto e percentuale, evidenziando una riduzione del tasso relativo che è passato al 15,7% dal 16,6% del precedente trimestre. Dinamiche disomogenee hanno connotato invece le componenti di genere, con miglioramenti più accentuati dal lato della disoccupazione maschile, il cui tasso nel terzo trimestre è sceso al 15,2% contro il 17,2% di un anno prima, mentre è rimasto sostanzialmente stabile rispetto al periodo precedente. Il tasso di disoccupazione femminile, pari al 16,2%, è tornato sui valori del 2013, ma sbalzi considerevoli e dopo aver toccato una punta di oltre il 20% nel primo trimestre dell anno. A fine 2014 l indice medio annuo dei prezzi al consumo è diminuito dello 0,2% rispetto all anno precedente. In generale, mentre i prezzi dei beni sono scesi dello 0,5%, il costo dei servizi è aumentato dello 0,8%. La variazione complessiva è derivata soprattutto dai prezzi di abbigliamento e calzature, scesi in media d anno del 4,6%, e da quelli di alimentari e bevande analcoliche, in calo del 2,2%. Sempre in calo, ma in misura più contenuta, i prezzi di arredi, elettrodomestici e manutenzione ordinaria della casa (-0,8%), di comunicazioni (-0,5%) e di beni e servizi vari (-0,4%). A parziale compensazione, le categorie di beni e servizi che hanno registrato le variazioni in crescita più consistenti sono state quelle di alcolici e tabacchi, di alberghi e ristorazione e dei prodotti energetici per la casa. In uno scenario caratterizzato dalla sostanziale stagnazione del PIL reale, da inflazione contenuta, da 5 Surse: Croatian National Bank, Bulletin n.211, Year XXI - February 2015; Croatian Bureau of Statistics, Press Release 27 February

23 tassi di interesse di riferimento internazionali su livelli minimi, da un tasso di cambio della kuna rispetto all'euro stabile, la Banca nazionale croata ha continuato a mantenere elevati i livelli di liquidità nel sistema. Tuttavia, nonostante l intonazione espansiva della politica monetaria anche rispetto alle condizioni di finanziamento nazionali, gli effetti sulle attività di prestito delle banche sono ancora limitati, pertanto la Banca Nazionale ha deciso di mantenere inalterata la quota di riserva obbligatoria al 12% Albania 6 In linea con le aspettative, nel terzo trimestre del 2014 l'attività economica è tornata a crescere, con incrementi del valore aggiunto in quasi tutti i settori dell'economia. In termini di volume, rispetto al terzo trimestre del 2013, è infatti complessivamente aumentata del 3,3%. I settori dai quali è derivato il maggior contributo sono stati quelli del commercio, alberghi e ristorazione e quello degli altri servizi, il cui apporto è stato rispettivamente dell 1,7% e dell 1,1%; di impatto più modesto le variazioni dei comparti delle costruzioni (+0,8%), del manifatturiero (+0,4%) e dell'agricoltura, caccia e silvicoltura (+0,2%), mentre l unico comparto che ha influito negativamente è stato quello dei trasporti (-1,1%), il cui valore aggiunto è diminuito del 24,1%. Dal lato degli utilizzi, l'espansione della domanda interna ha rappresentato il principale fattore di sviluppo economico; il miglioramento dei livelli di fiducia, i favorevoli tassi di interesse e di inflazione, l aumento dell'occupazione e il pagamento degli arretrati si stima che abbiano fornito negli ultimi trimestri un robusto incentivo alla spesa nel settore privato. Inferiore al previsto, per contro, il contributo della domanda estera. Rimangono positivi, ma più contenuti, gli apporti del settore pubblico e della spesa per investimenti, ancora in crescita nel terzo trimestre soprattutto nel settore delle costruzioni. L accresciuto tasso di utilizzo della capacità produttiva (1,9% nel terzo trimestre), il miglioramento del clima di fiducia, il rafforzamento della situazione finanziaria delle imprese, nonché l'aumento degli ordinativi nell'industria e nelle costruzioni, hanno favorito l aumento degli investimenti, riflesso altresì in una più ampia domanda di prestiti per investimenti. I dati preliminari relativi al quarto trimestre fanno ritenere che tali tendenze saranno in linea di massima confermate, pur se con qualche rallentamento dei tassi di crescita. Nel quarto trimestre 2014, il mercato del lavoro ha presentato, per la terza volta consecutiva, un tasso di attività in aumento, attestatosi al 55,3% contro il 50,9% dell analogo periodo A tale dinamica ha partecipato sia la componente maschile che femminile, i cui tassi in chiusura d anno erano pari rispettivamente al 65,5% e al 46,7%. Il livello più basso si contava comunque tra i giovani, per i quali era pari al 44,2%. Nel medesimo periodo, anche l occupazione è cresciuta, portandosi al 45,6% medio complessivo, 3,3 punti percentuali in più rispetto al I dati di dettaglio riconfermano le consistenti differenze di genere e per fascia d età, che mostrano una forchetta di circa 13 punti percentuali tra maschi e femmine; tra queste ultime, inoltre, si osserva la maggiore penalizzazione anche tra i lavoratori tra i 15 e i 29 anni d età, fermandosi ad appena il 24,5% contro il 29,2% medio di fascia. A fronte dei miglioramenti sopra delineati, si è tuttavia registrato un appesantimento del tasso di disoccupazione, che dal 16,8% ha raggiunto il 17,6%. In tale ambito, particolarmente critico appare ancora una volta il dato sulla disoccupazione giovanile, pari al 33,9% con un aumento nell anno di 5,6 punti percentuali. Nel mese di dicembre il tasso annuo di prezzi al consumo è stato quantificato allo 0,7%, contro 6 Surse: National Bank of Albania, Monetary Policy Report 2014 Q4, January 2015; INSTAT, Quarterly Economic Growth Q3 2014, January 2015; INSTAT, Quarterly Labour Force Survey Fourth quarter, 2014, March 2015; INSTAT, Consumer Price Index December 2014, January 2015; INSTAT, aggiornamenti 2014 e 2015 in www/instat.gov.al. 23

24 l'1,9% di un anno prima. I contributi più consistenti alla variazione dell indice sono riconducibili principalmente ai gruppi delle bevande alcoliche e tabacchi, dell istruzione e, a pari merito, degli alimenti e bevande non alcoliche e dei beni e servizi diversi". Di segno opposto gli apporti derivati dai comparti della sanità, dei trasporti e degli arredi e attrezzature per la casa. Nella seconda metà dell anno, l'economia albanese è migliorata, ma l'inflazione rimasta al di sotto del target fissato; inoltre, sebbene in espansione, la domanda aggregata non è stata ancora insufficiente a garantire la piena utilizzazione delle capacità produttive dell'economia e a generare una crescita stabile di occupazione, salari, margini di profitto e prezzi finali per l'economia. Tale contesto economico generale ha dettato l'attuazione di una politica monetaria accomodante nel corso degli ultimi trimestri, ulteriormente rafforzata nell ultima parte dell anno dall'abbassamento del tasso di interesse e da continue iniezioni di liquidità nel sistema bancario. Nonostante tassi di interesse progressivamente decrescenti, con costi di finanziamento del sistema bancario e tassi di interesse sui prestiti in lek scesi al minimo storico, ci sono ancora alcune rigidità nella trasmissione degli stimoli di politica monetaria all espansione del credito all'economia. A tal fine il Board della Banca centrale ha ribadito la necessità di perseguire una politica monetaria stimolante, abbassando il tasso di interesse di riferimento al 2,0% e creando le condizioni adeguate per il ritorno dell'inflazione su livelli prossimi agli obiettivi e dell'equilibrio economico nel medio termine IL MERCATO BANCARIO 7 A dicembre 2014 i prestiti bancari hanno segnato un ulteriore calo, pari all 1,35% nei dodici mesi, confermando il trend discendente che ha caratterizzato l aggregato tutto l ultimo anno, seppure con un progressivo rallentamento. A fine 2014 gli impieghi delle banche a residenti, escluso l interbancario, ammontavano a miliardi di Euro. In termini di durata, la dinamica permane negativa su entrambe le componenti, pur riaffermandosi maggiormente accentuata sui finanziamenti a breve termine (fino a 1 anno), che hanno registrato un ulteriore variazione negativa del 2,6% annuo; su livelli più contenuti, per contro, l arretramento sull anno precedente del segmento a medio e lungo termine (oltre 1 anno), fermo al -1,6%. Considerando le sole famiglie e società non finanziarie, i crediti in essere hanno raggiunto i miliardi di Euro, con una flessione dell 1,8% nei dodici mesi, nettamente superiore al -1,0% registrato dall Area Euro nel suo insieme ma in leggero ulteriore rallentamento rispetto alle riduzioni registrate nei mesi precedenti. I dati di dettaglio mostrano ancora una lieve contrazione dei prestiti alle famiglie, scesi a dicembre di un ulteriore 0,5%, ripetendo il risultato del mese precedente. Ancora una volta, si presenta più vivace la discesa dei finanziamenti alle imprese non finanziarie, che hanno registrato un calo del 2,3%, valore comunque ben lontano dal picco negativo del 5,9% raggiunto nel novembre Tale dinamica ha di fatto beneficiato della crescita della domanda di finanziamento per scorte e capitale circolante e per la ristrutturazione del debito, controbilanciata dalla stagnazione della componente legata agli investimenti che rimane pesantemente condizionata dalla debolezza del ciclo economico. A dicembre le sofferenze lorde hanno evidenziato un nuovo incremento, pari a 2,5 miliardi di Euro, raggiungendo i 184 miliardi di Euro. Rispetto al 2013, lo stock è aumentato di quasi 28 miliardi, che quantificano un progresso annuo di poco inferiore al 18%. Anche la loro incidenza sugli impieghi è ulteriormente peggiorata, collocandosi al 9,6%, contro 7 Surse: Banca d Italia Bollettino Economico n. 1, gennaio 2015; ABI Monthly Outlook, gennaio e febbraio

25 l 8,1% dell anno precedente e molto al di sopra del dato pre crisi, pari al 2,8% a fine Tale rapporto subisce un sensibile appesantimento con riferimento ai piccoli operatori economici e alle imprese, per i quali a dicembre tocca rispettivamente il 16,1% ed il 16,2%, contro il 14,0% ed il 13,3% di fine Su valori più che dimezzati, si attesta invece l indice calcolato rispetto alle famiglie consumatrici, pari al 6,9% contro il 6,5% di fine Non considerando le svalutazioni, le sofferenze sono aumentate nell anno del 5,6%, attestandosi a circa 84,5 miliardi di Euro, in contenuto arretramento rispetto al mese precedente ma ancora al di sopra del dato di fine 2013 di circa 4,5 miliardi di Euro. A ciò è seguito un deterioramento della loro incidenza sugli impieghi totali, collocatasi al 4,6%, in aumento di circa 0,3 punti percentuali sul livello del A fine 2014 la raccolta da clientela residente delle banche italiane ha segnato una diminuzione di circa 20 miliardi nell ultimo anno, pari all 1,15% in termini percentuali, fermandosi appena sotto i miliardi di Euro. Tale evoluzione compendia da un lato il maggior calo delle obbligazioni, salito a dicembre al 13,5% contro una diminuzione annua del 9,8% nel 2013, e dall altro il rafforzamento della dinamica dei depositi, in progresso del 4,1% contro il 2,0% evidenziato a fine Si riconferma negativo infine il trend dei depositi dall estero, i cui volumi sono scesi del 5,7%, che ha contribuito all ulteriore, seppur contenuto, ridimensionamento della loro quota sulla provvista totale, passata dal 12,1% del 2013 all 11,8% dello scorso dicembre. A fine 2014 il tasso medio ponderato8 sui prestiti a famiglie e società non finanziarie si è posizionato al 3,67%, che pur in recupero sul livello di novembre, riafferma la tendenza al ribasso che ha caratterizzato l intero esercizio. Un andamento analogo può essere letto con riguardo ai tassi applicati sia ai nuovi finanziamenti alle società non finanziarie sia sulle erogazioni alle famiglie per l acquisto di abitazioni, attestatisi rispettivamente al 2,56% e al 2,88%, contro il 3,40% e il 3,50% di inizio anno. Anche la remunerazione media sulla raccolta bancaria da clientela si è leggermente ridotta; il tasso medio, comprendente il rendimento di depositi, obbligazioni e pronti contro termine a famiglie e società non finanziarie, a dicembre è infatti sceso all 1,50%, a fronte dell 1,89% di inizio Le dinamiche appena descritte hanno mantenuto lo spread fra tassi sui prestiti e tassi sulla raccolta su livelli relativamente bassi, anche se tale differenziale - in media d anno pari a 212 punti base si è lievemente ampliato rispetto ai 182 punti base del Con riguardo alle famiglie e alle società non finanziarie, il differenziale tra il tasso medio sull attivo fruttifero e quello sulla raccolta, a dicembre pari rispettivamente al 3,30% e all 1,49%, nel 2014 ammontava all 1,70%, in crescita rispetto ai 144 punti base del La consistenza dei titoli a custodia, in gestione e/o detenuti direttamente dalla clientela, presso le banche italiane a fine 2014 assommava a circa miliardi di Euro, con una flessione del 3,8% annuo. La quota di questi titoli detenuta dalle famiglie consumatrici, che con il suo 38% ne rappresenta la parte più ampia, è scesa nell anno del 15,6%, registrando il calo più consistente; i titoli da non residenti, circa il 2,4% del totale, hanno evidenziato per contro una riduzione di circa il 4%. Le gestioni patrimoniali bancarie hanno messo a segno un sensibile progresso, totalizzando una crescita delle consistenze del 15,3% annuo. Alla fine del terzo trimestre 2014, il patrimonio complessivo delle gestioni patrimoniali individuali di banche, SIM e O.I.C.R. in Italia ha raggiunto i 691 miliardi di Euro, con un aumento superiore al 15% rispetto all analogo periodo Anche il patrimonio e il flusso della raccolta netta dei fondi aperti di diritto italiano ed estero hanno 8 Elaborazioni ABI su dati Banca d Italia 25

26 segnato un netto miglioramento, registrando in entrambi i casi variazioni annue positive. Il patrimonio le cui principali componenti erano rappresentate da fondi obbligazionari (46%), azionari (21%) e flessibili (22%) ha raggiunto i 681 miliardi di Euro, a fronte dei 559 del Si riconferma anche nel 2014 un aumento del flusso della raccolta netta dei fondi aperti, pari a 90 miliardi di Euro da inizio anno, contro i 49 del Republica Moldova Pe parcursul anului 2014 aproape toate tipurile de activităţi economice au înregistrat progres. Însa dinamica acestora este în descreştere, ca urmare a unor factori interni şi externi nefavorabili. Produsul intern brut (PIB) a crescut moderat. După cresterea spectaculoasa din anul trecut economia Moldovei a intrat într-o perioadă incertă, ca efect a proceselor interne, regionale si globale nefavorabile restricţii la exporturi impuse de Rusia, ce au cauzat scaderea cu 32,9% exporturilor spre acest partener comercial major (in paralel am asistat la micşorarea remitenţelor din această ţară şi deprecierea majoră a rublei ruse fata de USD, EUR si MDL, etc.); razboiul din Ucraina; alegeri parlamentare ordinare, nealegerea în timp rezonabil a Guvernului, deprecierea leului moldovenesc şi alţi factori negativi. Produsul intern brut în 2014 a însumat mild. lei, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2013 cu 4.6% (în termeni reali). Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri s-a majorat cu 7.7%, influenţând pozitiv (+2%) evoluţia PIB. Valoarea adăugată brută produsă în agricultură şi industrie a depăşit rezultatul anului precedent respectiv cu 8.2% şi 7.2%. Contribuţia sectorului de bunuri la formarea PIB a constituit 26.9%. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul servicii s-a majorat cu 4.2%, contribuind la sporirea PIB cu 2.4%. Valoarea adăugată brută produsă în construcţii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transporturi şi comunicaţii şi alte activităţi de servicii a crescut respectiv cu 10.6%, 6.1%, 3.4% şi 3.0%. Contribuţia sectorului de servicii la formarea PIB a constituit în anul %. Impozitele pe produse s-au majorat cu 1.2%, contribuind la formarea şi creşterea PIB cu 16.0% şi 0.2% respectiv. Consumul final a crescut cu 2.4%, influenţând pozitiv (+2.8%) sporul PIB. Creşterea a fost condiţionată de majorarea consumului final al gospodăriilor populaţiei cu 2.9%. Inflaţia Indecele Preţurilor de Consum (IPC)a crescut moderat, fiind aproape de ţinta inflaţiei 5%. În 2014 IPC a crescut cu 5.1%, faţă de 2013 (IPC +4.6%). Creşterea IPC a fost cauzată în mare parte, de creşterea preţurilor la: produsele alimentare +6.5%, ca urmare a deprecierii peste aşteptări a monedei naţionale, precum şi la mărfurile nealimentare +5.5%. Leul moldovenesc s-a depreciat semnificativ. De la începutul anului 2014 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere cu 19.59% în termeni nominali faţă de dolarul SUA (de la lei pentru 1 dolar american la pînă la lei la ), precum şi cu 5.71% - faţă de Euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost scăderea încasărilor valutare de peste hotare, inclusiv diminuarea cu 3,7% a exporturilor, scăderea impresionantă în trimestrul IV a transferurilor de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice (în luna decembrie ,8%), deprecierea valutelor unor parteneri comerciali importanti (rubla rusească şi hrivna ucraineană sau depreciat semnificativ) şi fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale (de la peste 1.3 dolari per 1 EUR, până la 1,13). Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei, s-a diminuat semnificativ până la 2,156.6 mil. USD sau % comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2013 (la a atins o valoare maximă de 2,820.6 mil. USD). 26

27 Agregatele monetare au crescut. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii Decembrie 2014 a constituit circa mild. lei şi s-a majorat cu 5.3% comparativ cu 31 Decembrie S-a înregistrat un ritm de scădere nesemnificativ a banilor în circulaţie (M0), respectiv comparativ cu Depozitele la vedere si la termen (parte a M2) s-au diminuat cu 1,86 mild. Lei sau -6,73%, totodată depozitele în valută străină au crescut cu +29.9%. Veniturile în bugetul public naţional au crescut. În anul 2014 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 42,456 mil. lei, înregistrând o creştere de 15.1% comparativ cu Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, veniturile fiscale au constituit 35,639.3 mil. lei, iar încasările nefiscale 1,347.4 mil. lei. Sarcinile stabilite pe perioada dată au fost îndeplinite la nivel de 99.0 la sută şi la sută, respectiv. Comparativ cu anul 2013, veniturile fiscale s-au majorat cu 3,466.6 mil. lei, iar încasările nefiscale s-au micşorat cu 4.4 mil. lei. Veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice au fost acumulate în sumă de mil. lei, sau la nivel de 96.1 la sută faţă de sarcinile anuale stabiliete. Veniturile fondurilor speciale au constituit mil. lei, sau la nivel de 89.3 la sută faţă de prevederile anuale. Pentru susţinerea bugetului şi pentru finanţarea proiectelor finanţate din surse externe din partea donatorilor externi şi investitorilor autohtoni au fost debursate granturi în sumă de 4,134.1 mil. lei, dintre care: granturi interne 87.4 mil. lei şi granturi externe 4,046.7 mil. lei. Datoria de stat internă şi externă în creştere. Suma totală a datoriei de stat interne, la sfîrşitul lunii Decembrie 2014 a constituit 7,075.4 mil. lei, în creştere cu mil. lei, sau + 6% faţă de data similară a anului precedent. Totodată datoriei de stat externă, a constituit suma de 1, mil. Dolari SUA, în creştere cu 15.9 mil. Dolari SUA, sau + 1.2% faţă de Exporturile şi importurile sau diminuat. În 2014 exporturile s-au diminuat cu 3,7% şi importurile cu 3.2%. Totodată exporturile în Rusia (fara Transnistria) sau micşorat cu 32,9% in timp ce în UE sau majorat cu 9,6%, inclusiv în Romania cu 5.6% (cota UE crescut de la 46.8% in 2013, până la 53.26% în 2014). Importurile din Rusia (fara Transnistria) sau micşorat cu 9.0% in timp ce din UE sau majorat cu 13.8%, inclusiv în Romania cu 11.2% (cota UE crescut de la 41.09% in 2013 până la 48.29% în 2014). Constatăm că UE a consolidat, in anul 2014, poziţia de cel mai important partener comercial al Republicii Moldova. Deficitul balanţei comerciale a constituit 2,977.5 mil. dolari SUA, sau cu 85,93 mil. dolari (-1,26%) mai puţin comparativ cu anul Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 44.0% faţă de 44.2% în Sectorul industrial a înregistrat creşteri. Indicele producţiei industriale în 2014 a înregistrat o creştere de 7.3% faţă de 2013, inclusiv: indicele producţiei industriei prelucrătoare a crescut cu 8.5%; indicile sectorului energetic (producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat) +4.4% şi indicile producţiei industriei extractive +0.2%. În acelaşi timp s-au înregistrat reduceri la următoarele activităţi: fabricarea vinurilor din struguri 14.8%; distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice -13.1%; fabricarea produselor de tutun 39.6%; fabricarea produselor farmaceutice de bază 8.2% etc. Producţia globală agricolă a crescut şi ea. Producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile populaţiei), a ccrescut cu 8.2%, faţă de anul 2013, inclusiv: producţia vegetală s-a majorat cu 10.4% şi producţia animală a crescut cu 4.0%. Totodată s-au înregistrat reduceri la următoarele activităţi: producţia de tutun 36.6%; producţia de struguri - 3.1%; producţia de lapte 0.9%. În anul 2014 ponderea producţiei vegetale în total producţie agricolă a constituit 67% (în anul 2013, 66%). Investiţiile în active materiale pe termen lung au cunoscut o dinamică. În ianuarie-septembrie 2014 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat 10.4 mild. lei (în preţuri curente). Comparativ cu perioada respectiva a anului precedent, acest indicator a marcat o creştere de 2.1% (în preţuri comparabile). Investiţiile concentrate în lucrările de construcţii-montaj au insumat 5.5 mild. lei (reprezentând 52.6% din total, fiind în creştere cu 5.2% faţă de perioada 27

28 respectivă a anului precedent. Investiţiile în utilaje, maşini şi mijloace de transport au alcătuit 4.4 mild. lei (reprezentând 42.4% din total, fiind în descreştere cu 2.0% faţă de 9 luni Volumul transporturilor de marfuri a crescut moderat. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat in anul 2014 circa 14.4 mil. tone de mărfuri sau cu 4.5% mai mult comparativ cu anului Trebuie de menţionat că, in luna decembrie 2014, volumul mărfurilor transportate a scăzut cu 15.5% comparativ cu luna precedentă şi cu 7.2% faţă de decembrie Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport auto au crescut în anul 2014 cu 11.1%, până la 9.2 mil. tone. Totodată, s-a înregistrat reducerea volumului mărfurilor transportate de întreprinderile de transport feroviar cu 7.8%, comparativ cu anul 2013, până la 5.0 mil. tone. Volumul comerţului cu amănuntul a crescut semnificativ in luna decembrie Veniturile din vânzări ale comerţului cu amănuntul în anul 2014 s-a majorat cu 7.5%, în comparatie cu anul În luna decembrie 2014, volumul comerţului cu amănuntul a crescut semnificativ, +22.2% comparativ cu luna noiembrie 2014 şi cu 18.4% faţă de decembrie Devalorizarea leului şi sărbătorile de iarnă au fost factorii principal ce au determinat această dinamică pozitivă. Situaţia din sfera socială a fost relativ stabilă. Salariul mediu nominal al unui lucrător din economia naţională în anul 2014 a constituit 4,172 lei şi s-a majorat cu 10.8% faţă de Luând în calcul inflaţia, creşterea reală a fost de 5.4%. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite a atins nivelul de 1,020.6 lei sau cu 6.5% mai mult decât în anul Cheltuieli de consum medii lunare pe o persoana (conform datelor pentru trimestrul III 2013), au fost în sumă de 1,831.8 lei sau cu 3.1% mai mult decât in anul Minimul de existenţă (conform datelor pentru simestrul I 2013) a fost în sumă de 1,667.7 lei sau a crescut cu 3.4%, comparativ cu anul Rata şomajului la nivel de ţară, în trimestrul IV 2014 a înregistrat 3.5%, fiind mai mică cu 0.6 p.p. comparativ cu trimestrul IV La oficiile forţei de muncă au fost înregistraţi circa 40.2 mii şomeri, cu 9.1 mii sau 18.5% mai puţin decît numărul acestora înregistraţi la situaţia din 31 decembrie Numărul persoanelor declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost conform estimărilor de circa 349,8 mii persoane fata de 364,2 mii în Sistemul bancar din Republica Moldova Pe parcursul anului 2014, sectorul bancar din Republica Moldova a consemnat următoarele tendinţe: La situaţia din , capitalul de gradul I a marcat o creştere de 9.9 la sută pâna la 8,707.3 mil. lei. Această evoluţie a fost determinată, în mare măsură, de obţinerea profitului pe parcursul anului si emisii de acţiuni efectuate de către 4 bănci. Capitalul de gradul I înregistrat reflectă un nivel de consolidare a băncilor licenţiate ce permite acoperirea eventualelor pierderi, fără prejudicierea siguranţei financiare. La , toate băncile, dispuneau de un capital de gradul I corespunzător capitalului minim necesar (norma 200 mil. lei). Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor licenţiate la a constituit 77.6 la sută, fiind cu 5.3 p.p.mai mare comparativ cu finele anului Dinamica s-a datorat majorării investiţiilor acţionarilor nerezidenţi în capitalul social. De exemplu Eximbank a majorat capitalul social cu 25% (+250 mil. lei) si respectiv BCR Chisinău cu 16% ( mil. lei). În ambele cazuri nerezidenţii deţin 100% din capitalul social al băncilor menţionate mai sus. Suficienţei capitalului ponderat la risc pe sectorul bancar, a cunoscut o scădere semnificativă de 9.8 p.p., pînă la 13,2%, fiind sub nivelul stabilit de BNM (normativul 16 la suta). În anul 2014, s-a inrăutăţit semnificativ, situaţia financiară a Bancii de Economii (suficienţa capitalului ponderat la risc, la , a fost de doar 3.22%), Bancii Sociale (suficienţa capitalului ponderat la risc, la , a fost de doar 2.56%) şi la Unibank, ca urmare BNM a instituit administrare din oficiu la Banca de Economii şi Banca Socială. 28

29 La situatia din activele au totalizat 97,584.4 mil. lei sau cu 28.1 la suta mai mult faţă de finele anului 2013 şi indică o tendinţă de extindere a activităţii bancare. Un impact semnificativ asupra majorării activelor a avut dinamica pozitivă la articolele alte active (au crescut de aprope 25 ori, până la 17,784.5 mil. lei) şi numerar şi echivalente de numerar (+21.9 la sută, până la 29,687.6 mil. lei). La situaţia din soldul creditelor, a constituit suma de 39,135.2 mil. lei sau cu 4.62 la sută mai puţin şi descrie o dinamică negativă a procesului de creditare. Soldul datoriei la credite neperformante, au atins la data de raportare suma de 4,790.3 mil. lei sau cu 1.8 la sută mai puţin faţă de sfîrşitul anului trecut. Ponderea creditelor neperformante nete în capitalul normativ total, la situaţia din , s-a redus cu 2.3 p.p., până la 14.2 la sută. Totodată creditele expirate s-au majorat cu 469 mil. lei (+11%) şi au atins suma de 4,862.2 mil. lei. La situaţia din , profitul băncilor licenţiate a totalizat mil. lei. Comparativ cu perioada similară a anului precedent acesta a scăzut cu 242 mil. lei ( 23.72%). Această evoluţie negativă (pe fundalul creşterii cu mil. lei în anul 2013), a fost cauzată de majorarea deprecierii activelor financiare cu mai mult de mil. lei (de peste 5.2 ori mai mare decât în anul 2013). Concomitent, au sporit veniturile din dobânzi cu mil. lei ( la suta). Totodată, cheltuielile cu dobânzile, au crescut cu suma de mil. lei (+8.93). Rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului acţionar la au reprezentat respectiv 0.9 la sută şi 6.4 la sută, fiind în scădere comparativ cu cu 0.6 p.p. şi 3.0 p.p. respectiv. Lichidităţii pe termen lung - Principiul I ( 1), a constituit pe sistem 0.70, fiind doar cu 0.01 mai mic decât în anul Lichiditatea curentă - Principiul II ( 20%) a înregistrat o diminuare semnificativă cu 12.1 p.p., până la 21.63%. Aceasta scădere s-a datorat în mare parte evoluţiei negative a lichidităţii curente la Banca de Economii, care a inregistrat în anul 2014 (în mare parte în luna decembrie), o diminuare a activelor lichide cu peste 5,876.6 mil. lei şi respectiv a cauzat valorea negativă a Principiului II de lichiditate, pentru această bancă, de -1.74%. Soldul depozitelor a sporit în anul 2014 cu 21.0 la sută până la 55,270.4 mil. lei. În particular, depozitele persoanelor fizice s-au majorat moderat cu 10.2 la sută, până la suma de 34,708.1 mil. lei Cadrul de reglementare În anul 2014, Parlamentul Republicii Moldova şi alte autorităţi emitente ale actelor normative au continuat procesul de ajustare a cadrului normativ naţional la cadrul normativ european. În acest context, pe parcursul anului menţionat, au fost modificate un şir de acte legislative (inclusiv Legea cu privire la gaj), care se referă inclusiv la activitatea instituţiilor financiare. În organizarea unei activităţi uniforme şi eficiente a sistemului bancar, Banca Naţională a Moldovei a adoptat acte normative noi (Regulamentul cu privire la dezvăluirea de către băncile din Republica Moldova a informaţiei aferente activităţilor lor, Recomandările cu privire la identificarea beneficiarului efectiv etc.), precum şi a operat multiple modificări şi completări ale actelor normative existente emise anterior (Regulamentul cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova, Regulamentul privind activitatea băncilor în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, Regulamentul privind filialele, reprezentanţele şi oficiile secundare ale băncilor, Regulamentul cu privire la unităţile de schimb valutar etc.). De asemenea, Banca Naţională a decis de a abroga unele acte normative emise anterior (spre ex: Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile autorizate din Republica Moldova etc.). 29

30 De asemenea, pe parcursul anului 2014, Banca Naţională a Moldovei a efectuat o serie de modificări/completări ale actelor normative care reglementează condiţiile de prezentare a rapoartelor către BNM. În scopul acoperirii cheltuielilor sale curente, Consiliul de Administraţie al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, a stabilit rata procentuală aplicată la calcularea vărsământului obligatoriu pentru anul 2015 în mărime de % din suma totală a depozitelor garantate înregistrate în bilanţ. 30

31 7. GUVERNAREA CORPORATIVĂ Banca Comercială EXIMBANK Gruppo Veneto Banca S.A. recunoscând că utilizarea celor mai bune practici şi standarde este o condiţie de bază în asigurarea stabilităţii Băncii, competitivităţii pe piaţa financiară, precum şi succesului în business, conştientizând nivelul de responsabilitate faţă de acţionarul său, în scopul asigurării şi protejării intereselor acestuia, desfăşoară activitatea bancară în scopul atingerii obiectivelor determinate. Astfel, prin decizia Adunării Generale a Acţionarilor din , a fost aprobat Codul de guvernare corporativă (modificat şi completat ulterior la şi ) în care au fost dezvăluite tendinţele de dezvoltare şi implementare a celor mai bune practici şi celor mai înalte standarde de guvernare corporativă şi de conduită etică. Accesul public la principiile de conduită corporativă este asigurat prin publicarea Codului pe pagina web a Băncii, la următoarea adresă: Sistemul de identificare, evaluare, monitorizare şi control al riscurilor a fost dezvoltat şi aplicat de Bancă şi în ceea ce priveşte controlul intern şi gestionarea riscurilor aferente proceselor de raportare financiară în scopul furnizării de informaţii credibile, relevante şi complete către structurile implicate în luarea deciziilor în cadrul Băncii şi către utilizatorii externi, precum şi în scopul asigurării conformităţii activităţilor bancare cu cadrul legal de raportare financiară şi cu politicile şi procedurile interne. Adunarea Generală a Acţionarilor Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere suprem al Băncii, care asigură buna desfăşurare a activităţii şi politica economico-financiară Băncii. Competenţa Adunării Generale a Acţionarilor, periodicitatea şi procedura aferentă convocării ei, desfăşurarea şi luarea deciziilor sunt reglementate de Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea instituţiilor financiare şi Statutul Băncii. Hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor sunt obligatorii pentru acţionarii, persoanele cu funcţii de răspundere şi toţi salariaţii Băncii. Adunarea Generală a Acţionarilor aprobă Statutul Băncii, decide asupra modificării capitalului social, aprobă membrii Consiliului Băncii şi regulamentul acestuia, desemnează membrii Comisiei de cenzori şi aprobă regulamentul ei, confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei, decide asupra încheierii tranzacţiilor de proporţii mari, etc. Consiliul Băncii Consiliul Băncii este organul de conducere al Băncii, care reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat Adunării Generale a Acţionarilor. Consiliul Băncii aprobă şi asigură realizarea politicii şi strategiei băncii. Consiliul este responsabil de adoptarea strategiei corporative, a politicilor de control asupra riscurilor şi a business planurilor, pentru revizuirea anuală a actelor normative interne ale Băncii, pentru supravegherea realizării mecanismelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobarea tranzacţiilor cu persoanele afiliate Băncii, pentru operaţiunile şi stabilitatea financiară a Băncii şi exercită supravegherea îndeplinirii acestora de către Direcţia Generală şi salariaţii Băncii. 31

32 Comisia de Cenzori Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Băncii şi se subordonează nemijlocit Adunării Generale a Acţionarilor. Comisia de cenzori a Băncii exercită controlul obligatoriu al activităţii economico-financiare a Băncii, precum şi efectuează controalele extraordinare din proprie iniţiativă, la cererea acţionarilor, la hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor sau la decizia Consiliului. Direcţia Generală Direcţia Generală este organul executiv al Băncii care asigură îndeplinirea hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor şi ale Consiliului şi acţionează din numele Băncii în conformitate cu legislaţia, Statutul Băncii, Codul de Guvernare Corporativă, Regulamentul Direcţiei Generale şi alte acte normative interne aprobate de către Consiliu. Direcţia Generală a Băncii exercită funcţia de conducere a activităţii curente a Băncii, inclusiv asupra tuturor subdiviziunilor structurale, asupra tipurilor şi direcţiilor de activitate ale Băncii şi recunoaşte responsabilitatea sa faţă de acţionari, clienţii Băncii şi comunitate, având drept scop principal exercitarea fidelă, competentă şi eficientă a obligaţiunilor funcţionale ce ţin de conducerea activităţii curente a Băncii, asigurându-i o dezvoltare profitabilă, stabilă şi de lungă durată. Comitetul de credite Comitetul de credite este un organ colegial al Băncii care implementează politica şi strategia băncii în domeniul creditării, transpunând în practică măsurile stabilite de organele de conducere ale Băncii. Comitetul de credite are ca obiectiv principal examinarea corectă şi imparţială a cererilor de credit şi este responsabil pentru riscurile asumate prin decizia pozitivă de acordare a creditului, precum şi pentru propunerile înaintate Direcţiei Generale sau Consiliului Băncii pentru decizia finală. Comitetul se subordonează nemijlocit Direcţiei Generale a Băncii. Comitetul privind Dirijarea Activelor şi Pasivelor Comitetul privind Dirijarea Activelor şi Pasivelor este organul colegial al Băncii care are ca obiectiv principal administrarea activelor şi pasivelor Băncii, inclusiv dirijarea lichidităţii, rentabilităţii, riscurilor, formării preţurilor, eficienţei activităţilor de atragere a depozitelor şi de investire a mijloacelor financiare, în conformitate cu prevederile Regulamentului Comitetului privind dirijarea activelor şi pasivelor Băncii. Comitetul se subordonează nemijlocit Direcţiei Generale a Băncii. Comisia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor Comisia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor este organul colegial al Băncii care supraveghează şi coordonează implementarea programelor Băncii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind măsurile întreprinse de Bancă în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi a actelor normative naţionale şi internaţionale (la care Republica Moldova este parte) care reglementează activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Comisia se subordonează Direcţiei Generale şi Consiliului Băncii. 32

33 8. GESTIUNE RISCURI În prezent dirijarea riscurilor a devenit un subiect de o importanţă primordială pentru instituţiile financiare. Activitatea de identificare, măsurare, monitorizare şi verificare a riscurilor continue să fie de o importanţă majoră pentru Bancă. Poziţiile de risc sunt revizuite şi evaluate de către conducerea de vârf, auditorii interni şi externi, cât şi de către reprezentanţii BNM în cadrul controalelor complexe. Politicile şi activităţile de management ale riscului sunt în linie cu cele ale Grupului Veneto Banca şi se concentrează pe identificarea şi evaluarea riscurilor de la apariţia lor. Banca abordează riscul în mod prudent, în conformitate cu strategia sa pe termen lung. Politicile şi activităţile de dirijare a riscului se concentrează asupra identificării şi evaluării riscurilor într-un stadiu incipient. Banca implementează această abordare prin intermediul funcţiilor de dirijare a riscului şi monitorizarea creditelor. Principalele active ale Băncii sunt reprezentate de credite şi avansuri către clientelă, mijloace plasate la BNM. Principalele obligaţiuni - depozite la vedere şi la termen, împrumuturile de la Banca mama şi instituţii financiare internaţionale. Aceste instrumente sunt expuse la o serie de riscuri precum riscul de credit, riscul valutar, riscul de rată a dobânzii şi riscul de lichiditate Riscul de credit Riscul de credit reprezintă pierderea pe care ar suporta-o banca dacă un client sau o altă contrapartidă nu şi-ar îndeplini obligaţiile contractuale. Riscul de credit este implicit în produsele bancare tradiţionale credite, angajamente de creditare şi alte datorii contingente, cum sunt acreditivele, garanţiile bancare. Banca îşi administrează expunerea atât faţă de contrapartidele individuale, cât şi faţă de grupuri de clienţi prin limite de creditare stabilite la momentul analizei în conformitate cu normele prudenţiale ale BNM. Valoarea limitei depinde de factori cantitativi, cum sunt poziţia şi performanţa financiară a clientului, situaţia industriei dar şi de factori calitativi, cum ar fi calitatea managementului, structura acţionariatului, precum şi de soliditatea garanţiilor prezentate de client. Garanţiile sunt spaţii industriale sau alte imobile deţinute, echipamente sau stocuri. Expunerile în raport cu limitele autorizate sunt monitorizate în mod continuu. Gestionarea riscului de credit se bazează pe câteva principii importante, cum ar fi: - analiza şi aprobarea lansării de noi produse şi activităţi generatoare de risc de către conducerea băncii; - utilizarea de criterii bine definite de acordare a creditului, în funcţie de tipul de clientelă, implicând atât cunoaşterea detaliată a debitorului cât şi a destinaţiei şi structurii creditului, precum şi a sursei de rambursare, solicitarea de garanţii reale sau personale pentru diminuarea riscului de credit la niveluri acceptabile; - stabilirea unor procese bine formalizate pentru aprobarea creditelor, utilizând un sistem clar de competenţe de aprobare; - monitorizarea continuă a expunerilor, la nivel individual, respectiv la nivel de grup de expuneri, unde este cazul; 33

34 - monitorizarea şi raportarea periodică către conducerea băncii a calităţii portofoliilor de credite; - verificarea periodică a activităţii de creditare de către auditul intern; - utilizarea unui sistem pentru identificarea şi gestionarea creditelor neperformante şi a diferitor aspecte rezultate din această activitate, utilizând indicatori obiectivi. De asemenea, obiectivul riscului de credit este menţinerea unui portofoliu echilibrat pe sectoare economice, categorii de clientelă şi zone geografice Riscul de piaţă Riscul de piaţă este riscul de pierdere legat de modificarea variabilelor de pe piaţă cum ar fi ratele de dobândă şi cursurile valutare. În scopul identificării expunerilor Băncii la riscul dat, Banca efectuează constant simulări menite să identifice mişcările din piaţă pentru a putea gestiona efectiv acest risc. Rolul stres-testurilor, ca parte integră a procesului de dirijare a riscului de piaţă, este de a minimiza valoarea supusă riscului printro gestionare proactivă, a moderniza metodele, şi a monitoriza instrumentele utilizate. Riscul valutar este legat de modificarea cursurilor de schimb. Banca administrează riscul valutar utilizând limite pentru poziţiile valutare deschise la nivelul fiecărei valute şi la nivelul poziţiei valutare globale. Riscul valutar în EXIMBANK Gruppo Veneto Banca este considerat minim, datorită unei politici prudente referitor la limitele poziţiei deschise. Valutele cu care Banca operează sunt corelate cu dezvoltarea băncii şi evoluţia pieţei. Riscul ratei dobânzii este legat de modificarea ratelor de dobândă ale pieţei. Acest risc este administrat de Bancă prin monitorizare gap-urilor dintre active şi pasive pe intervale de scadenţă şi/sau pe intervale de repricing. În general Banca menţine o poziţie netă pozitivă a instrumentelor financiare cu dobândă Riscul de lichiditate Riscul de lichiditate este asociat fie cu dificultăţi întâmpinate de a obţine fondurile necesare pentru a-şi îndeplini angajamentele, fie cu imposibilităţii de a realiza un activ financiar în timp util şi la o valoare apropiată de valoarea sa justă. Banca, considerând riscului de lichiditate de o importanţă majoră, monitorizează în permanenţă decalajele de lichiditate curentă între activele şi pasivele Băncii, şi efectuează în mod regulat previziuni asupra poziţiei viitoare de lichiditate. De asemenea, Banca utilizează scenarii de stres ca parte a managementului riscului de lichiditate. Gestionarea riscului de lichiditate este bazat pe o structură ce conţine principii care stabilesc măsuri de corectare pentru structura bilanţului pentru a elimina devierile inacceptabile. 34

35 Pentru a contracara criza de pe piaţa financiară, Banca deţine active cu o lichiditate sporită, cum ar fi plasamente în conturi nostro în bănci, conturi la BNM şi alte facilităţi de împrumut, care permit Băncii să fie printre cei mai viabili jucători din piaţă Riscul operaţional Riscul operaţional reprezintă riscul de pierderi rezultat din proceduri interne inadecvate sau nerespectate, erori umane, erori legate de sisteme, dar şi din evenimente externe. Gestionarea acestui risc este de o importanţă majoră în practicile de gestionare a riscului în pieţele financiare moderne în corespundere cu cerinţele Basel II. Gestionarea riscului operaţional implică structurări în controalele interne şi guvernarea corporativă, ce pot identifica pierderi din cauza greşelilor, fraudelor, ratărilor de a executa tranzacţiile în timpul stabilit. De asemenea, acesta poate afecta interesele băncii prin intermediul dealerilor, inspectorilor de credit sau alţi colaboratorii care încalcă atribuţiile de serviciu în îndeplinirea obligaţiunilor într-un mod neetic sau riscant. Alte aspecte ale riscului operaţional includ căderi majore ale sistemului informaţional, evenimente cum ar fi incendii sau alte dezastre. Elementele cruciale în dirijarea riscului operaţional sunt strategiile clare şi supravegherea din partea Consiliului şi Direcţiei Generale, cultura controalelor interne şi operaţionale (inclusiv segregarea funcţiilor şi atribuirea responsabilităţilor), instrumente efective de raportare şi planuri de continuitate. Pentru a reduce riscurile operaţionale, Banca a elaborat planuri şi a implementat dispozitive de continuitate a activităţii, care sunt supuse în mod periodic testelor. Soluţii de back-up au fost dezvoltate cu parteneri specializaţi în IT şi telecomunicaţii. În 2014 Banca a continuat dezvoltarea şi consolidarea Riscului Operaţional prin: elaborarea şi aprobarea documentelor normative interne aferente Riscurilor Operaţionale, elaborarea centralizatorului de alerte şi Riscuri Operaţionale precum şi înregistrarea alertelor şi Riscurilor Operaţionale identificate în acest centralizator instruirea angajaţilor cu privire la identificarea şi raportarea riscurilor operaţionale. Banca este într-o continuă modelare a unui mediu adecvat de gestionare a riscului operaţional: - Menţinerea şi dezvoltarea unei guvernări necesare pentru a asigura performanţa activităţii de dirijare a riscului; - Urmărirea conformităţii cu normele şi regulile impuse de către autorităţile naţionale şi internaţionale; - Codificarea politicilor şi procedurilor la nivel de bancă ce se referă la gestionarea şi verificarea riscului operaţional; - Dezvoltarea strategiilor pentru a identifica, evalua, monitoriza şi verifica riscul operaţional; aceste aspecte includ verificările directe şi de la distanţă a filialelor şi monitorizarea lor prin intermediul aplicaţiilor soft; - Dezvoltarea şi implementarea metodologiei de evaluare a riscului operaţional; 35

36 - Modelarea şi menţinerea unui plan de continuitate a activităţii; - Dezvoltarea şi implementarea a unui sistem de raportare a riscului operaţional; - Dezvoltarea continuă a gestionării riscului operaţional pentru o alocare de capital mai eficientă. 9. SISTEMUL DE CONTROL INTERN Sistemul de Control Intern este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli, proceduri şi structuri organizatorice care au drept scop asigurarea respectării strategiilor instituţionale şi îndeplinirea următoarelor obiective ale băncii: Eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor efectuate; Corectitudinea raportărilor financiare - credibilitatea, integritatea şi furnizarea la timp a informaţiilor financiare şi a informaţiilor veridice conducerii Băncii; Respectarea legilor si a reglementărilor aplicabile - conformitatea cu legile şi reglementările în vigoare, cu politicile şi procedurile interne aprobate. Banca a pus în aplicare soluţii organizatorice care: să asigure separarea necesară între subdiviziunile operaţionale şi cele de control, să evite situaţiile de conflict de interese la atribuirea sarcinilor; să fie capabile să identifice, să măsoare şi să monitorizeze adecvat toate riscurile asumate sau asumabile pe margine diverselor segmente operaţionale; să stabilească activităţi de control la fiecare nivel operaţional şi să permită stabilirea univocă şi formalizată a sarcinilor şi a responsabilităţilor, în special, în cadrul sarcinilor de verificare şi de înlăturare a abaterilor depistate; să asigure sisteme informaţionale fiabile şi proceduri adecvate de raportare către diverse niveluri direcţionale, cărora le sunt atribuite funcţiile de control; să asigure informarea în timp util a structurilor de resort ale băncii şi gestionarea imediată a încălcărilor depistate de subdiviziunile operaţionale, de Departamentul Audit Intern sau de alte persoane responsabile de efectuarea controalelor; să permită înregistrarea fiecărei operaţiuni în mod adecvat, asigurând atribuirea corectă sub profil temporal. Sistemul de controale interne este supus periodic validării în raport cu evoluţia activităţii băncii şi cu contextul de referinţă. Întru asigurarea eficacităţii Sistemului de Control Intern în cadrul EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a fost instituită următoarea structură pentru gestionarea diverselor tipologii de riscuri: 1. Controale de linie primul nivel de gestionare a activităţii în cadrul structurii de control, care are menirea de a asigura desfăşurarea corectă a operaţiunilor şi a căror respectare este asigurată la nivelul fiecărei subdiviziuni operaţionale a Băncii; 2. Controale de nivelul 2 sunt asigurate de ansamblul măsurilor de supraveghere şi control efectuate de Departamentele/Secţiile responsabile din Oficiul Central al Băncii; 36

37 3. Controale de nivelul 3 organizarea şi asigurarea controlului permanent, din partea Departamentului Audit Intern al Băncii. Departamentul Audit Intern are ca responsabilităţi revizuirea politicilor, proceselor si mecanismelor de control astfel încât acestea sa rămână suficiente si adecvate activităţii desfăşurate. Funcţia de audit intern evaluează eficienţa şi caracterul adecvat al controalelor interne, cu scopul de a oferi Consiliului Băncii o asigurare rezonabilă. În plus, Departamentul Audit Intern are o linie directă de raportare către Departamentul Audit Intern al băncii - mamă, beneficiind astfel de gradul necesar de independenţă, ceea ce permite îndeplinirea obiectivelor sale. 4. Controale de nivelul 4 supravegherea şi controlul periodic al activităţii Băncii exercitat de către auditorii Departamentului Audit Intern al băncii - mamă. În scopul asigurării îndeplinirii obiectivelor sus menţionate, EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a organizat un sistem de control intern, aplicabil la nivelul fiecărei subdiviziuni. La organizarea Sistemului de Control Intern din cadrul fiecărei subdiviziuni au fost luate în considerare volumul, numărul şi tipul tranzacţiilor, diversitatea operaţiunilor, gradul de risc asociat cu fiecare domeniu de activitate, complexitatea diferitelor riscuri, volumul controlului asupra activităţii zilnice, gradul de centralizare şi descentralizare. 37

38 MILIOANE LEI 10. REZULTATE FINANCIARE PRINCIPALE Detalii privind evoluţia activelor Activele totale ale Băncii au înregistrat în anul 2014 o scădere de 15.2% ajungând la 3.9 miliarde lei (echivalentul a milioane Euro) la finele anului. Dinamica activelor în ,000 4,500 4,000 4,538 4,865 4,741 4,463 4,496 4,463 4,301 4,354 4,396 4,382 4,377 3,500 3,874 3,000 2,500 2,000 1,500 1, Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Activele băncii au scăzut din cauza reducerii soldului creditelor acordate clienţilor cu peste 754 mil. lei (-25,5%), ca urmare a cesionării către banca mamă a unui portofoliu de credite neperformante ale persoanelor juridice. Totodată, atestăm o majorare a capitalului social din aprilie

39 STRUCTURA ACTIVELOR, ÎN MILIOANE LEI ,000 1,500 2,000 2,500 3,000 3,500 4,000 4, Mijloace băneşti şi echivalentele lor Valori Mobiliare Credite către clienţi, net Alte active STRUCTURA ACTIVELOR (în mii lei) var % comp. '14(%) comp. '13(%) Numerar şi alte mijloace lichide 1,172,054 1,035, Active financiare destinate vânzării 51,413 76, Credite către clienţi, net 2,201,546 2,955, Alte active 448, , TOTAL ACTIVE 3,873,852 4,569, În anul 2014 Banca mareşte valoarea plasamentelor sale în mijloace lichide. Activitatea de creditare, este caracterizată printr-un trend descrescător comparativ cu anul precedent. Creditele către clienţi au scăzut cu 25,5%. Cota băncii în total credite pe sistem a scăzut cu un 1.6 puncte procentuale, constituind 5.6% la situaţia din 31 decembrie 2014, cu toate acestea Banca păstrând locul cinci, la acest capitol, din sistemul bancar al Republica Moldova. 39

40 MILIOANE LEI DINAMICA PORTOFOLIULUI DE ÎMPRUMUTURI ŞI CREANŢE ÎN ANUL ,500 2,573 2,593 2,538 2,302 2,312 2,282 2,284 2,262 2,302 2,364 2, , ,500 1, , Credite acordate persoanelor juridice Credite acordate persoanelor fizice În anul 2014 atestăm o creşterea a creditelor acordate persoanelor fizice şi anume din contul produsului ipotecar Famiglia. Volumul acestora a crescut cu 27.5% faţă de 2013 sau cu 90.3 milioane lei (echivalentul a 4.8 milioane Euro). NUMERAR ŞI ALTE MIJLOACE LICHIDE, (mii lei) var. % comp.% comp.% '14 '13 Mijloace băneşti în numerar 156, , Mijloace băneşti datorate de bănci 701, , Mijloace băneşti datorate de BNM 314, , TOTAL 1,172,054 1,035, Banca şi-a redus semnificativ investiţiile în active financiare destinate vânzării, astfel ca soldul valorilor mobiliare şi cel al investiţiilor în capitalul altor societăţi la sfîrşitul anului 2014 a atins o valoare de 51.4 milioane lei (echivalentul a 2.7 milioane Euro) sau cu 32,8 % mai puţin decât în anul precedent. 40

41 ACTIVE FINANCIARE DESTINATE VÂNZĂRII (mii lei) var. % comp. % '14 comp. % '13 Titluri de stat 49,549 74, Obligaţiuni de stat, valoare nominală 1,699 1, Bonuri de trezorerie emise de Ministerul 48,150 38, Finanţelor, valoare nominală Certificatele BNM, valoare nominală 0 35, Scont la valori mobiliare Dobînda calculată la valori mobiliare Reevaluarea valorilor mobiliare Valori mobiliare pentru tranzacţionare 1,865 2, TOTAL 51,414 76, Pe durata anului 2014 Banca a asigurat suficiente lichidităţi în scopul menţinerii indicatorului de lichiditate pe termen scurt peste nivelul minim necesar stabilit de Banca Naţională a Moldovei, fiind la finele anului 30.74%. Coeficientul lichidităţii pe termen lung a fost egal cu 0.94, încadrându-se în plafonul maxim de 1. LICHIDITATEA Var. % Lichiditatea curentă (*) 30.74% 24.29% 6.45 Lichiditatea pe termen lung (**) (*) Active lichide / Total active (principiul II al lichidităţii, cel puţin 20% conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei). (**) Active cu termenul mai mare de 2 ani / Resurse financiare cu termenul mai mare de 2 ani (principiul I al lichidităţii, maximum 1.0 conform normativelor Băncii Naţionale a Moldovei) Detalii privind evoluţia obligaţiunilor şi capitalului acţionar Pe parcursul anului 2014 obligaţiunile EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca au avut o evoluţie descrescătoare, scăzând spre finele anului cu 14.07% sau cu milioane lei, comparativ cu finele anului 2013, constituind la 31 decembrie 2014 un total de 2,683 milioane lei (echivalentul a milioane Euro sau cu 32.5 milioane Euro mai puţin, decât în anul precedent). 41

42 MILIOANE LEI 4,000 Dinamica obligatiunilor în ,500 3, , ,000 1,500 1, Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec STRUCTURA OBLIGAŢIUNILOR ŞI CAPITALULUI ACŢIONAR, ÎN MILIOANE LEI 0 1,000 2,000 3,000 4,000 5, Mijloace atrase de la bănci Mijloace atrase de la clienţi Alte împrumuturi Alte datorii Capital acţionar 42

43 La finele anului 2014, accesul Băncii la resursele băncii-mamă s-a diminuat semnificativ, scăzând cu 58,1%, comparativ cu anul Ca urmare a cesionării către banca mamă a unui portofoliu de credite neperformante ale persoanelor juridice s-a diminuat şi soldul depozitelor-garanţii ale Grupului Veneto Banca. Banca a atras mijloace băneşti de la clienţi în sumă de 2,045.8 milioane lei (echivalentul a milioane Euro), sau cu 1,5% mai mult decât în anul precedent. Ponderea acestora în pasive majorânduse până la 52,8% sau cu 8.7 p.p.. Banca a rambursat în anul 2014 tranşele scadente IFC, astfel încât acest tip de împrumut a scăzut cu 60.0%, faţă de anul precedent. STRUCTURA PASIVELOR comp. % comp. % var. % (în mii lei) '14 '13 Mijloace atrase de la bănci 31, Mijloace atrase de la clienţi 2,045,814 2,015, Capital acţionar 1,190,898 1,158, Alte împrumuturi : 567,162 1,356, Veneto Banca 494,685 1,180, IFC 67, , BERD Ministerul Finanţelor 4,895 6, Alte datorii 38,926 38, TOTAL 3,873,852 4,569, Structura depozitelor, în anul 2014, a suferit modificări la nivelul termenului de atragere şi deponenţilor. Astfel ponderea depozitelor la termen a sporit în detrimentul celor la vedere cu 6.8 p.p., până la 54,1%. Totodată, în anul de raportare, depozitele la termen ale persoanelor fizice au constituit 1,109 milioane lei (echivalentul a 58 milioane Euro) şi au crescut cu 23.4% (pe fundalul scăderii soldului depozitelor la vedere şi la termen ale persoanelor juridice), aceasta confirmă încrederea populaţiei atât în EXIMBANK-Gruppo Vento Banca. DEPOZITE DE LA CLIENTI (în mii lei) var. % comp. % '14 comp. % '13 Depozite la vedere 733, , persoane fizice 214, , persoane juridice 519, , Depozite la termen 1,311,936 1,154, persoane fizice 1,108, , persoane juridice 203, , TOTAL DEPOZITE 2,045,814 2,015, Depozitele la vedere ale persoanelor fizice s-au diminuat cu 1.2% faţă de anul precedent, totodată, depozitele la vedere ale persoanelor juridice au înregistrat o scădere de 14.8%, faţă de anul

44 MILIOANE LEI EVOLUŢIA RAPORTULUI DINTRE CREDITE CĂTRE CLIENŢI ŞI DEPOZITE DE LA CLIENŢI 3,500 3, % 140.5% 136.1% 146.6% 160.0% 140.0% 2, % 120.0% 2,000 1,500 1, % 80.0% 60.0% 40.0% % Credite către clienţi Depozite de la clienţi Credite / Depozite (%) 0.0% Ca urmare a scăderii portofoliului de credite (în urma cesionării către banca mamă a unui portofoliu de credite neperformante ale persoanelor juridice), în anul 2013 a scăzut raportul dintre creditele acordate de către bancă şi depozitele atrase cu 10.5 p.p, de la 146.6% în anul 2012 până la 146.6% la finele anului de raportare. Capitalul acţionar În ultimii ani, banca-mamă constant a contribuit la majorarea capitalului social al EXIMBANK- Gruppo Vento Banca, acest fapt a permis Băncii să-şi menţină poziţia de lider la acest capitol, în sistemul bancar autohton. În aprilie 2014, conform deciziei Adunarii Generale extraordinară a Acţionarilor, Banca din nou înregistrează majorarea capitalului social cu milioane lei (echivalentul a circa 13.5 milioane Euro). În rezultat, capitalul social a constituie 1.25 miliarde lei, Banca păstrând poziţia de lider la acest capitol. Majorarea capitalului social, reiterează poziţia fermă a grupului bancar Veneto Banca, privind prezenţa de lungă durata în Republica Moldova şi de consolidare a poziţiei pe piaţa bancară locală. Mijloacele financiare vor fi direcţionate spre dezvoltarea structurală a Băncii, de asemenea, creşterea capitalului social va fortifica capacitatea băncii de a realiza proiectele investiţionale noi şi de a implementa tehnologii bancare avansate. 44

45 Capitalul normativ total a constituit la finele anului 2014 suma de 960 milioane lei (echivalentul a 50.5 milioane Euro) şi s-a situat pe poziţia a patra per sistemul bancar, păstrând poziţia din anul COTA CAPITALULUI SOCIAL 100% 81.0% 82.2% 75.8% 72.4% 80% 60% 40% 20% 0% 19.0% 17.8% 24.2% 27.6% Celelalte bănci Eximbank - GVB 100% 80% 60% 40% 20% 0% COTA CAPITALULUI NORMATIV TOTAL 89.9% 91.7% 90.6% 90.6% 10.1% 8.3% 9.4% 9.4% Celelalte bănci Eximbank - GVB Detalii privind veniturile şi cheltuielile În anul 2014, EXIMBANK Gruppo Veneto Banca a obţinut venituri în sumă totală de milioane lei (echivalentul a 16 milioane Euro). VENITURI (în mii lei) var.% comp. % '14 comp. % '13 Venituri aferente dobânzilor 246, , la mijloace băneşti datorate de bănci 2,687 4, la active financiare disponibile pentru vînzare 3,902 8, la împrumuturi şi creanţe 239, , Venituri neaferente dobânzilor 57,252 60, operaţiuni valutare 20,747 23, comisioane nete 34,226 32, alte venituri 2,279 3, TOTAL VENITURI 303, , Cheltuielile Băncii au constituit milioane lei (echivalentul a 27.5 milioane Euro), în creştere cu 8.9% sau 42.6 milioane lei (echivalentul a 2.2 milioane Euro) în comparaţie cu anul

46 CHELTUIELI (în mii lei) var.% comp. % '14 comp. % '13 Cheltuieli aferente dobânzilor -125, , la mijloace băneşti datorate băncilor -39,234-43, la depozite ale persoanelor fizice -60,881-63, la depozite ale persoanelor juridice -21,416-37, la împrumuturi -4,198-8, Cheltuieli neaferente dobânzilor -138, , privind remunerarea muncii -49,692-59, privind alte cheltuieli administrative -34,816-38, privind cheltuieli oeraţionale -53,720-49, Cheltuieli privind deprecierea activelor -253, , Cheltuieli privind impozite -4,291 2, TOTAL CHELTUIELI -521, , În perioada de gestiune, EXIMBANK Gruppo Veneto Banca a suportat cheltuieli aferente dobânzilor în sumă de milioane lei (echivalentul a 6.6 milioane Euro), mai puţin cu 17,7% sau 27 milioane lei, faţă de anul Micşorarea acestor cheltuieli se datorează micşorării ratei dobânzii la mijloacele atrase de la clienţi. Cheltuielile neaferente dobânzilor în mărime de milioane lei (echivalentul a 7.3 milioane Euro) au înregistrat o scădere de 6.9%, ca urmare a aplicării unei politici de eficientizare a costurilor, în special a celor de arenda, publicitate, a cheltuielilor de reprezentare, precum şi altor costuri operaţionale. În anul 2014 Banca a continuat aplicarea unei politicii prudente, privind evaluarea activelor financiare în vederea diminuării riscurilor de creditare. Această abordare vine în echilibru cu efortul regulatorului de a menţine calitatea portofoliului de credite pe sistem. Astfel cheltuielile privind deprecierea activelor au constituit la finele anului suma de milioane lei (echivalentul a 13.3 milioane Euro), fiind în creştere cu 40.6%, comparativ cu anul trecut. Profit sau pierderi În anul 2014, EXIMBANK Gruppo Veneto Banca a contabilizat o pierdere financiară, compensată de beneficiile pe termen lung ale consolidării bilanţului Băncii, îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi mai ales recalibrărea instrumentelor de management al riscului, inclusiv de credit. Banca a realizat sporirea capacităţii sale operaţionale prin oferirea de servicii bancare şi credite clienţilor, orientate atât pentru consumul propriu, cât şi pentru dezvoltarea diverselor ramuri ale economiei naţionale. Aplicarea principiului de evaluare a instrumentelor financiare la valoare justă a determinat, la finele anului 2014, o pierdere netă de milioane lei (echivalentul a 11.6 milioane Euro). RAPORTUL PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE (în mii lei) var. abs. var.% 46

47 Venituri aferente dobânzilor 246, ,795-61, Cheltuieli aferente dobânzilor -125, ,720 26, Venitul net aferent dobânzilor 120, ,076-34, Comisioane nete 34,226 32,947 1, Venituri din operaţiuni financiare 20,747 23,994-3, Alte venituri operaţionale 2,279 3, Marja de intermediere (*) 178, ,078-37, Costuri aferente remunerării personalului -49,692-59,718 10, Alte cheltuieli operaţionale -88,536-88, Costuri (cheltuieli) operationale -138, ,474 10, Venitul brut al activităţii operaţionale 39,775 66,604-26, Cheltuieli privind deprecierea activelor -253, ,211-73, Rezultatul net până la impozitare -213, ,607-99, Cheltuieli privind impozite -4,291 2,451-6, Profitul net / pierderea netă -217, , ,664 96,0 (*)Marja de intermediere se compune din venitul net aferent dobânzilor, comisioanele nete, veniturile din operaţiuni financiare şi alte venituri operaţionale. Diminuarea concomitentă a veniturilor şi cheltuielilor aferente dobânzilor faţă de anul precedent (respectiv cu 19,9 şi 17,7%) se datorează în primul rând reducerii ratelor medii la credite şi depozite la termen. Prin urmare, veniturile nete din dobânzi, componenta principală a marjei de intermediere au înregistrat o scădere de 34.3 milioane lei sau -22,1%, comparativ cu În anul 2014, criza finaciară la nivel mondial, războiul din Ucraina, embargoul impus de Rusia, fenomenele negative din sistemul bancar etc. s-a resimţit negativ asupra sectorul real al economiei naţionale si a populaţiei. Sectorul bancar este constrâns să rămână flexibil la necesităţile de finanţare ale clienţilor şi concomitent să păstreze o doză de realism privind recuperabilitatea facilităţilor acordate, mai cu seama în această perioada riscantă. 47

48 UNITĂŢI 11. DESERVIREA PERSOANELOR JURIDICE Cadrul general Călăuzinduse de strategia adoptată, EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a continuat în anul 2014 să ofere clienţilor persoane juridice soluţii adecvate, atât prin actualizarea permanentă a produselor dedicate, cât şi prin simplificarea procedurilor de lucru. Accesul Băncii la resursele financiare pe termen mediu şi lung ale instituţiilor financiare internaţionale, permite Băncii conformarea la standardele general acceptate de activitate bancară pe segmentul corporativ, iar clienţilor Băncii să beneficieze de o gamă vastă de produse şi servicii, prestate la nivel calitativ european şi la preţuri avantajoase. Calitatea de membru al unui grup bancar internaţional, de partener sigur în afaceri, cît şi politica flexibilă şi echilibrată a tarifelor şi comisioanelor, sunt înalt apreciate în cercul oamenilor de afaceri, fapt ce contribuie la creşterea permanentă a numărului de clienţi care se deservesc în EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca şi, implicit, la dezvoltarea durabilă a Băncii. Menţinerea şi creşterea numărului clienţilor corporativi se datorează inclusiv abordării individuale a Băncii faţă de clienţii săi şi structurarea ofertelor pornind de la doleanţele şi necesităţile acestora. Au avut efectul scontat eforturile Băncii de fidelizare a clienţilor şi creării ofertelor comerciale perfect adaptate necesităţilor acestora. Astfel la finele anului 2014 numărul clienţilor corporativi activi a înregistrat o creştere cu 9.3 % faţă de anul precedent, constituind cifra de 11,004. DINAMICA CLIENŢILOR CORPORATIVI 10,000 10,065 11,004 8,000 7,642 8,181 8,748 6,000 4,000 2,

49 Structura vastă a clientelei Băncii, compusă atât din reprezentanţe ale instituţiilor internaţionale, ambasade străine, întreprinderi mari de stat şi private, cât şi întreprinderi micro, mici şi mijlocii, care activează în toate ramurile economiei naţionale şi pe întreg teritoriul ţării, precum şi extinderea bazei clienţilor corporativi, a determinat Banca în anul 2014 să continuie diversificarea ofertei clienţilor prin posibilităţi optime pentru desfăşurarea cu succes a businessului internaţional. Astfel, EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a continuat să ofere principalele forme de plată acceptate în practica internaţională: - transferuri băneşti; - operaţiuni documentare; - operaţiuni de schimb valutar; - incaso, etc. Posibilitatea Băncii în colaborare cu reţeaua largă de bănci de top, amplasate în centrele financiare mondiale, prin intermediul unui număr impunător de conturi corespondente, a asigurat efectuarea operativă şi calitativă a decontărilor internaţionale. Lista principalelor bănci corespondente este prezentată în capitolul 17 al raportului Servicii de creditare În condiţiile unei concurenţe acerbe pe piaţa bancară autohtonă, una din cele mai importante metode de diferenţiere este bineînţeles oferta de produse şi servicii destinate clienţilor. În anul 2014, EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca a continuat implementarea unor politici de creditare menite să asigure dezvoltarea sectorului real al economiei naţionale. Banca a oferit în continuare un spectru larg de servicii şi produse de creditare competitive, pentru a satisface cerinţele de resurse financiare în scopuri investiţionale sau de completare a capitalului circulant, atât din partea clienţilor existenţi, cât şi a celor potenţiali. Pentru a putea răspunde în mod dedicat întreprinderilor mici și mijlocii, în funcție de profilul, dimensiunea și implicit nevoile acestora, au fost relansate cu succes diferite produse de creditare, iar responsabilii de clientelă, fiind deschişi faţă de client și manifestând profesionalism, au contribuit de fiecare dată la găsirea celor mai potrivite soluții de finanțare. Astfel, în anul 2014 au fost valorificate oportunitățile de creditare prin pachete special create pentru acest segment de clienți, condițiile și termenii de acordare a resurselor financiare fiind remodelate în funcție de calificarea și scopurile urmărite de către antreprenori. 49

50 DINAMICA SOLDURILOR CREDITELOR ACORDATE PERSOANELOR JURIDICE, ÎN MILIOANE LEI ,000 1,500 2,000 2,500 3, , , , , ,929 La data de 31 decembrie 2014 portofoliul brut de credite a scăzut cu 36.4%, până la 1,929 mil. lei (echivalentul a mil. Euro). Această scădere a fost cauzată, în mare parte, de formarea de provizioane suplimentare în sumă totală de circa 10.7 mil. Euro şi cesiunea către banca mamă a unui portofoliu de credite neperformante, inclusiv: a) credite în MDL în suma de circa mil. lei (14.6 mln Euro) b) credite în USD în suma de circa 17.1 mil. USD (13.5 mln Euro) c) credite în EUR în suma de circa 7.4 mil. Euro. În anul 2014, structura portofoliul de credite divizat pe valute a suferit schimbări semnificative. Ponderea creditelor în valuta naţională a înregistrat o creştere de 14.9 p.p., ponderea creditelor acordate în dolari SUA s-au diminuat semnificativ cu 22.3 p.p., respectiv ponderea creditelor în Euro a crescut cu 7.5 p.p.. Creditele acordate în valuta naţională au înregistrat o scădere cu 13.8%, creditele acordate în dolari SUA s-au diminuat semnificativ cu 81.3%, respectiv creditele în Euro au avut o dinamică negativă de %. STRUCTURA PE VALUTE (în mii lei) var. % comp. % 13 comp. % 12 Lei moldoveneşti 1,095,076 1,270, Dolari SUA 178, , Euro 654, , TOTAL CREDITE 1,928,577 3,031,

51 EXIMBANK Gruppo Veneto Banca tinde să crediteze toate sectoarele economiei naţionale, distribuţia portofoliului de credite pe ramuri reflectând tendinţele de dezvoltare ale lor. Diversificarea portofoliului de credite, ca una din direcţiile de bază ale politicii de creditare a băncii, a permis acordarea de resurse creditare prin implementarea diferitor proiecte într-o serie de sectoare economice. Astfel, este de remarcat diversitatea ramurilor creditate de bancă, aici regăsindu-se reprezentanţi din toate sectoarele economii naţionale. STRUCTURA CREDITELOR ACORDATE CLIENŢILOR CORPORATIVI PE Credite acordate comerţului RAMURI 54.4% Credite acordate industriei alimentare 6.3% Credite acordate industriei productive 18.8% Credite acordate agriculturii 7.9% Alte credite 0.8% Credite acordate unităţilor administrativ teritoriale 0.2% Credite acordate persoanelor fizice care practică activitate 0.4% Credite acordate pentru imobil,construcţie şi dezvoltare 3.4% Credite acordate mediului financiar nebancar 0.5% Credite acordate în domeniul prestării serviciilor 1.9% Credite acordate în domeniul transport,telecomunicaţii şi dezvoltarea reţelei 5.3% Posibilităţile băncii în finanţarea sectorului real al economiei naţionale pe termen mediu şi lung graţie investiţiilor acţionarului - Veneto Banca, prin intermediul liniilor de creditare, precum şi a resurselor atrase de pe piaţa locală s-a manifestat prin păstrarea ponderii portofoliului de credite structurat după termen. Astfel, ponderea creditelor acordate pe un termen de peste 5 ani a înregistrat o scădere de circa 14.2 puncte procentuale faţă de anul precedent şi a constituit 40.5% din totalul creditelor acordate clienţilor corporativi. Creditele acordate pe un termen de la 2 ani până la 5 ani, cu o pondere de 44.9%, s-au majorat cu circa 10.4 puncte procentuale. Ponderea creditelor acordate pe un termen de la 1 an până la 2 ani, s-a majorat de la 10.1% în anul 2013, până la 10.8% în anul 2014, respectiv ponderea creditele de până la un an a crescut cu 3.1 puncte procentuale. 51

52 STRUCTURA CREDITELOR ACORDATE CLIENŢILOR CORPORATIVI DUPĂ SCADENŢĂ de la 1 an până la 2 ani 10.8% peste 5 ani 40.5% de la 2 ani până la 5 ani; 44.9% până la 1 an 3.8% Din punct de vedere al resurselor de finanţare portofoliul de credite al Băncii este dispersat şi cuprinde credite finanţate din contul resurselor: - Proprii; - Băncii-mamă; - Corporaţiei de Finanțare Internațională (IFC). În scopul asigurării rambursării creditelor, banca a adoptat exigenţe dure privind calitatea şi lichiditatea gajurilor, care, în comun cu perfectarea continuă a metodelor şi procedurilor de evaluare a proiectelor creditate şi diversificarea portofoliului de credite pe ramuri, contribuie la minimizarea riscurilor creditare ale Băncii şi menţinerea la un nivel înalt al rentabilităţii activităţii de creditare. 52

53 UNITĂŢI 12. DESERVIREA PERSOANELOR FIZICE Pe parcursul anului 2014, EXIMBANK Gruppo Veneto Banca a pus accent inclusiv pe dezvoltarea segmentului retail, prin prestarea serviciilor de înaltă calitate, adaptate cerinţelor pieţei, punând la dispoziţia clientelei sale profesionalismul echipei şi reţeaua largă de filiale şi agenţii, amplasate atât în capitală, cât şi în teritoriu. Persoanele fizice au beneficiat în continuare de un larg spectru de diverse produse şi servicii financiar-bancare precum: conturi de depozit şi conturi curente în monedă naţională şi în valută străină; credite de consum şi ipotecare (Famiglia); transferuri internaţionale (inclusiv prin intermediul sistemelor de plăţi rapide); carduri bancare de debit şi de credit; servicii de casă şi operaţiuni de schimb valutar; operaţiuni cu valori mobiliare; casete de valori; servicii bancare online (conturi curente, carduri, schimb valutar, etc). Dinamica clienţilor retail a înregistrat o creştere semnificativă în 2014, atingând la finele anului mii de clienţi, ceea ce reprezintă o creştere de 21.6% faţă de finele anului 2013, consolidând astfel poziţia pe piaţa serviciilor bancare retail din Republica Moldova. DINAMICA CLIENŢILOR PERSOANE FIZICE 120, , ,000 97,977 80,000 80,635 60,000 67,178 55,203 40,000 20,

54 La fel ca şi în anii precedenţi, în anul 2014, EXIMBANK Gruppo Veneto Banca a oferit clienţilor săi o gamă largă de instrumente de formare a economiilor şi acumulare a mijloacelor băneşti, din care putem menţiona depozitele la termen lung de până la şapte ani în lei şi în valută, precum şi alte depozite specifice orientate anumitor tipuri de consumatori sau clase sociale (studenţi, pensionari, etc.), caracterizate prin posibilitatea combinării operativităţii şi rentabilităţii contului. Unul din factorii importanţi ce a influenţat creşterea numărului de clienţi a fost lansarea pe parcursul anului a noi produse de economisire, şi anume: - ANNIVERSARIO, lansat cu ocazia aniversării a 20 de ani de la fondarea Băncii un produs unic pe piaţa bancară internă, ce a oferit clienţilor avantajul de a păstra resursele pe termen lung cu creşterea graduală a dobînzii; - DI NATALE, un depozit în lei moldoveneşti, cu o dobândă avantajoasă dedicat sărbătorilor de iarnă. Activitatea EXIMBANK Gruppo Veneto Banca pe parcursul anului 2014 în domeniul atragerii mijloacelor băneşti a fost axată asupra gestionării portofoliului de depozite a persoanelor fizice, care ar asigura nivelul necesar de resurse pentru activitatea eficientă şi competitivă a Băncii în corelaţie cu dimensionarea cheltuielilor aferente dobânzilor, în scopul menţinerii acestora la un nivel optim. La finele anului, portofoliul de depozite, a constituit 1,109 milioane lei (echivalentul a 58.4 milioane Euro sau cu echivalentul a 8.4 milioane Euro mai mult decât în anul 2013), ceea ce reprezintă o creştere anuală de 23.4%. Ponderea depozitelor atrase de bancă de la persoane fizice la finele anului, în totalul depozitelor persoanelor fizice pe sistem bancar a constituit 3.8%, în creţtere cu 0.3 p.p. comparativ cu anul DINAMICA DEPOZITELOR LA TERMEN, ACCEPTATE DE LA PERSOANELE FIZICE, ÎN MILIOANE LEI ,000 1,

55 Activitatea în cadrul segmentului retail în 2014 a urmat politica determinată de strategia băncii, menită să asigure securitatea înaltă a depozitelor, oferirea unei game variate de servicii creditare destinate persoanelor fizice, capabile să satisfacă cerinţele clienţilor potenţiali şi a celor existenţi, menținerea pozițiilor băncii ca instituție solidă, sigură, prudentă prin acordarea persoanelor fizice a creditelor imobiliare, de consum, precum şi prin implementarea noilor posibilităţi de creditare prin intermediul conturilor de card. La sfârşitul anului 2014, creditele acordate persoanelor fizice s-au cifrat la 436 milioane lei (echivalentul a 22.9 milioane Euro sau cu echivalentul a 8.4 milioane Euro mai mult decât în anul 2013), ceea ce reprezintă o creştere anuală de 30.1%. Aceasta creştere s-a datorat în special produsului ipotecar "Famiglia", destinat persoanelor fizice pentru procurarea, renovarea, modernizarea, reparaţia şi construcţia imobilelor cu destinaţie locativă. Nr. creditelor "Famiglia" utilizate a sporit cu 287 unităţi, până la 957 credite. Astfel, soldul acestor credite utilizate a crescut cu 91.2 mil. lei, până la mil. lei la finele anului DINAMICA SOLDURILOR CREDITELOR ACORDATE PERSOANELOR FIZICE, ÎN MILIOANE LEI În anul de raportare, volumul de remitenţe ale compatrioţilor stabiliţi peste hotare a înregistrat un trend ascendent, fapt care predispune dezvoltarea unui vast sistem de transferuri bancare. EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca, prin politica sa pe acest segment, intervine cu o gamă solidă de transferuri internaţionale. Pe parcursul anului 2014, banca a prestat servicii de transfer rapid a plăţilor prin intermediul a următoarelor sisteme internaţionale: Western Union, Getmoney to Family, Unistream, Leader, Contact, Zolotaya Korona. 55

56 Unităţi 13. CARDURI BANCARE În anul 2014 activitatea Băncii în domeniul cardurilor bancare, atât cea de emitere, cât şi cea de acceptare, a realizat o reformă complexă privind procesele de deservire a clienţilor, atât persoane fizice cât şi cele juridice. În timp ce Banca s-a preocupat de dezvoltarea afacerilor şi îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii, s-a reuşit menţinere vectorului dinamic al creşterii. Portofoliul de carduri active a crescut cu peste 17,500 de carduri noi, atingând cifra de 44,2 mii carduri active, confirmând strategia de dezvoltare sustenabilă a Băncii. Au fost create condiţii avantajoase în vederea atragerii de noi clienţi corporativi, cu domicilierea salariilor în EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca, a caror număr a crescut la finele anului 2014, până la 893 proiecte salariale sau cu 30 mai mult, decât în anul precedent. Circa 42 mii de clienti au folosit activ cardurile emise de Bancă, atit în mediul real, cât şi cel virtual, efectuând 812,38 mii tranzacţii în sumă de 1 018,9 mln MDL. 900 Dinamica acordurilor active încheiate cu clienţii corporativi privind domicilierea salariilor, la sfârşitul perioadei de raportare Acorduri active Anul 2014 a fost un an în care s-au derulat mai multe proiecte şi reforme semnificative. Un obiectiv important al Băncii este deservirea calitativă a clienţilor juridici, care au incredere în servicii de emitere şi acceptare a cardurilor, oferite de Bancă. Astfel, anul 2014 a fost unul reformator, şi anume: - ajustarea tarifelor de emitere şi administrare a cardurilor, astfel încât să fie atractive, comode şi în tandem cu rigorile de pe piaţa locală; - ajustarea tarifelor privind acceptarea cardurilor spre plată la punctele comerciale şi a contractului privind acceptarea cardurilor ca instrument de plată; - orientarea către client prin reorganizarea documentelor tipizate cât mai accesibile, comode şi succinte; 56

57 - decentralizarea atribuţiilor aparatului central către filiale, astfel încât deservirea clienţilor să fie mult mai facilă, abordabilă şi convenabilă clienţilor; - Asigurarea cardurilor de plată emise de Bancă, în baza Contractului de asigurare facultative a riscului de fraudă asupra conturilor de plată. Dată fiind implicarea activă a sistemelor de plăţi internaţionale Visa/MasterCard prin demararea unor campanii de stimulare a tranzacţiilor de tip Retail, ţinem să menţionăm şi participarea asiduă a Băncii în cadrul campaniilor date, şi anume: - Campania MASTERCARD Plăcere maximă din vacanţa de iarnă! ; - Campania VISA "Thailand Spectacular Year End"; - Campania naţională VISA Persoanele inteligente plătesc cu Visa ; - Campania VISA London Shopping Days ; - Campania VISA Happy Tuesdays with Visa on Aliexpress.com ; - Campania VISA Amazing Thailand Grand Sale ; - Campania VISA Reduceri în Muntenegru. În rezultatul acestor campanii clienţii au beneficiat de reduceri considerabile în destinaţiile turistice de vârf, centre de agrement, oraşe cosmopolitane, inclusiv au fost câştigate 2 premii, dintre care un Smart TV şi un telefon mobil de tip smart. Dedicarea personalului Băncii rămâne a fi un factor esenţi pentru reuşita oricărei afaceri, iar o cultură organizaţională solidă ramâne un obiectiv important pentru Bancă. Gradul de implicare a angajaţilor s-a îmbunătăţit datorita Campanie interne de stimulare a emiterii cardurilor de tip MasterCard, adresată în mod direct colaboratorilor front-office, anagajaţi în deservirea faţă-în faţă a clienţilor. Alături de sprijinul acordat din partea sistemului de plăţi MasterCard, campania dată a soldat cu rezultate scontate, şi anume, cu creşterea numărului de carduri noi deschise de tip MasterCard, atât pe perioada campaniei, cât şi ulterior. Banca respectă sloganul Timpul inseamnă bani şi faciliteaza procesele bancare în asa fel, încât clienţii să beneficieze de serviciile dorite în timp scurt, eficient şi convenabil. Astfel că, un nou serviciu a fost acordat clienţilor băncii de eliberare a valutei EUR la bancomate. Clienţii au oportunitatea de a nu mai sta în rânduri la ghişeele băncare ci de a retrage numerar în valuta dorită direct de la bancomate. Banca deţine o reţea vastă de bancomate, în număr de 83 de unităţi, raspândite geografic comod şi accesibil. Reteaua de POS terminale instalate la agenţii economici, care au incheiat cu banca contracte privind acceptarea cardurilor ca instrument de plata a atins cifra de 893 buc., fiind reiinoită componentele de hardware şi software la multe locaţii. 57

58 900 Dispozitivele de deservire a cardurilor bancare, la sfârşitul perioadei de raportare Bancomate POS Cash POS Retail Prin aceste terminale au fost efectuate tranzacţii, în suma de 197,57 mln MDL, înregistrind rezultate semnificative comparativ cu anul 2013, în care au fost efectuate 462,59 mii tranzacţii în suma de cca 150 mln MDL. Numărul total al tranzacţiilor efectuate în reţeaua de acceptare a băncii, atât în reţeaua comercială, cât şi în POS terminalele băncii instalate în filiale şi agenţii, precum şi în bancomate a atins cifra de , la suma totală de 336,63 mln MDL. 58

59 MII LEI Tranzacţii de tip retail în reţeaua băncii 200, , , , , , , , ,000 80,000 60,000 40,000 20, Volumul tranzacţiilor Numărul tranzacţiilor 400, , , ,000 0 Cu scopul menţinerii ritmului dezvoltării tehnologice, Banca în permanenţă actualizează reţeaua de terminale şi bancomate, procurând echipament de ultimă generaţie. Deasemenea, banca a reinoit softul în terminalele băncii pentru a asigura procesarea tranzacţiilor în timp real şi cât mai rapid. Totodată, calitatea serviciilor prestate se datorează deservirii prompte, disponibilităţii permanente la telefon sau deplasarea la faţa locului pentru a fi gestionate problemele apărute în timp real şi fără inconvenienţe din partea clientului. 14. OPERAŢIUNI CU VALORI MOBILIARE Activitatea investiţională pe piaţa Valorilor Mobiliare de Stat în anul 2014 s-a derulat pe fundalul unei cererii sporite faţă de aceste instrumente financiare, constant mai mare comparativ cu oferta Ministerului Finanţelor, situaţie caracteristică pentru primele zece luni ale anului de raportare. Ratele dobânzilor la titlurile de stat s-au menţinut la un nivel redus, înregistrând o majorare în luna decembrie 2014, când BNM a efectuat două ajustări de majorare a ratei de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt. Astfel, la rata a fost majorată cu 1 p.p. (de la 3,5% la 4,5%), iar la rata a fost majorată cu 2 p.p. (de la 4,5% la 6,5%). Deciziile BNM a fost dictate de necesitatea asigurării condiţiilor monetare în ansamblu pentru a anticipa evoluţiile macroeconomice interne şi ale mediului internaţional, în scopul menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu. Ratele medii ponderate la Valorile Mobiliare de Stat cu scadenţa de până la un an s-au încadrat în următoarele intervale: la Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 91 zile ratele medii ponderate s-au încadrat în diapazonul la sută; la Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 182 zile ratele 59

60 medii ponderate s-au încadrat în diapazonul la sută; la Bonurile de trezorerie cu circulaţia de 364 zile ratele medii ponderate s-au încadrat în diapazonul la sută Surplusul de lichiditate a fost drenat de Banca Naţională a Moldovei prin vânzarea Certificatelor BNM. Certificatele au avut un termen de circulaţie de 14 zile, rata dobânzii fiind egală cu rata de bază în vigoare la data licitaţiei. VOLUMUL PROCURĂRILOR TITLURILOR DE STAT, ÎN MIL LEI VMS, 2010, 703 CBN, 2010, 12,707 VMS, 2011, 128 CBN, 2011, 8,385 VMS, 2012, 139 CBN, 2012, 12,658 VMS, 2013, 148 CBN, 2013, 4,025 VMS, 2014, 172 CBN, 2014, 1,395 VMS CBN Astfel, EXIMBANK Gruppo Veneto Banca în anul de raportare a procurat Certificate ale Băncii Naţionale în sumă totală de 1,395.0 milioane lei (echivalentul a milioane Euro), sau cu 65.34% mai puţin decât volumul procurărilor din anul precedent, când investiţiile în CBN au constituit 4,025 milioane lei. Scadenţele din CBN au fost redirecţionate spre satisfacerea cererii crescânde a clienţilor în credite în monedă naţională. În anul 2014, procurările de valori mobiliare de stat s-au cifrat la milioane lei (echivalentul a 9.02 milioane Euro), în majorare cu 15,84% faţă de anul 2013, când investiţiile în VMS au constituit 148 milioane lei. Ca rezultat al investiţiilor în titluri de stat, banca a înregistrat un venit în sumă de 3.84 milioane lei (echivalentul a 0.2 milioane Euro). Totodată, veniturile aferente investiţiilor în titluri de stat sunt în diminuare cu 56,22%, comparativ cu anul 2013, din motivul diminuării semnificative a portofoliului Băncii de CBN. Pe parcursul anului 2014 banca a îndeplinit integral criteriile de Dealer Primar pe piaţa Valorilor Mobiliare de Stat, participând la toate licitaţiile desfăşurate de către Banca Naţională a Moldovei. 60

61 EXIMBANK Gruppo Veneto Banca este participant profesionist pe piaţa valorilor mobiliare corporative, fiind acţionar şi membru al Bursei de Valori a Moldovei şi membru al Depozitarului Naţional. 15. TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE Tehnologiile Informaţionale sunt pe larg utilizate în activitatea Băncii. Pe parcursul anului 2014, odată cu derularea proceselor de optimizare, parametrizare şi testare a unor funcţionalităţi noi în cadrul aplicaţiei bancare absolut Core-Banking, pentru extinderea spectrului de servicii bancare prestate clientelei Băncii, au fost, de asemenea, implementate şi alte aplicaţii bancare noi. Astfel, Banca, în cooperare cu companiile-partenere, specializate în TI, a finalizat proiectele de implementare a unei soluţii bancare noi - Credit on Web (CoW), integrate cu aplicaţia bancară absolut Core-Banking, destinată gestionării mai eficiente, în regim online, a procesului de examinare a cererilor de acordare a creditelor şi luare a deciziilor. Aplicaţia Credit on Web (CoW), reprezintă o abordare strategică în integrarea mai multor sisteme informatice ale băncii, asigurându-se un schimb eficient de informaţii şi o funcţionare în timp real a proceselor, minimizându-se riscurile operaţionale şi gradul de implicare manuală a angajaţilor. O altă aplicaţie bancară, implementată cu succes în anul SaweWatch Filtering, versiunea reprezintă un instrument de scanare a traficului de operaţiuni în monedă naţională şi valută străină, expediate prin intermediul sistemelor SWIFT şi SAPI, în scopul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi depistării altor operaţiuni suspecte. În 2014 a fost finalizată implementarea de către Bancă a unor aplicaţii noi de înregistrare a incidentelor (e-registru) şi de administrare a cererilor de acordare şi retragere a drepturilor de acces în cadrul sistemului informaţional al Băncii (SCARAB EXIM). Urmarea a deciziei Consiliului Băncii, în anul 2014 a demarat procesul de implementare a unui sistem nou modern de prestare a servicilor bancare la distanţă, funcţionalităţile căruia ar satisface toate cerinţele clientelei şi care ar fi competitiv pe piaţa bancară din Moldova. Aplicaţia bancară BankFlex Multichannel (canalele Internet Banking, Mobile Banking şi SMS Banking) reprezintă o aplicaţie flexibilă, comodă şi uşor parametrizabilă, creată cu utilizarea celor mai moderne tehnologii din domeniul IT. Tot pe parcursul anului 2014, în scopul extinderii spectrului de servicii bancare, prestate de Bancă, eficientizării proceselor business, conformării legislaţiei naţionale, etc., a fost implementat cu succes procesul de integrare a aplicaţiei bancare absolut Core-Banking cu alte sisteme externe, cum ar fi 1C (contabilitate internă), Factura.MD (plăţi comunale), FATCA (conformarea prevederilor Legii SUA "privind conformitatea fiscală a conturilor străine"). Urmare a expirării în aprilie 2014 a termenului de asigurare a suportului tehnic pentru sistemele operaţionale Windows XP şi Office 2003, oferit de compania Microsoft, secţia TI a demarat migrarea infrastructurii Băncii, bazată pe Windows XP şi Office 2003, la o infrastructură IT mai modernă (Windows 7 şi, respectiv, Office 2010). Tot din aceste considerente, în anul 2014 Banca a achiziţionat şi implementat o versiune nouă a aplicaţiei Novell ZENworks (versiunea 11), compatibilă cu Windows 7 şi Windows 8. Această migrare a impus o modernizare concomitentă a tehnicii de calcul din dotare. Acest procese de renovare şi modernizare a tehnicii de calcul se preconizează a fi finalizat în anul

62 Organizarea reţelei de transport de date a băncii (topologia, utilajul folosit, suportul reţelei transport date) este bazată pe tehnologia GigabitEthernet, 1Gbps, FTP cat. 6 (sediul central, filialele nr.20 şi 19). Reţeaua globală de comunicaţii bancare este constituită din echipamente CISCO. Fiabilitatea reţelei bancare de transport de date este asigurată graţie următoarelor facilităţi: - utilizarea fibrei optice în calitate de mediu de transmisiune; - dublarea canalelor de comunicaţii (conectarea filialelor/agenţiilor la doi operatori diferiţi); - utilizarea protocoalelor de rutare EIGRP, Cisco IOS IP Service Level Agreements, PBR (Policy Based Routing); - utilizarea protocoalelor de criptare a datelor IPSec. Trecerea la canalele de rezervă de transport date/internet, se efectuează în mod automat. Monitorizarea reţelei este efectuată prin intermediul protocoalelor SNMP, Netflow, Syslog, etc., care asigură analiza traficului, evenimentelor şi depistarea operativă a deficienţelor apărute. Securitatea datelor transmise prin intermediul canalelor de comunicaţie este asigurată prin utilizarea protocoalelor IPSec, SSL. Pentru asigurarea continuităţii funcţionării sistemelor informaţionale şi deservirii continue a clientelei, în anul 2014 au fost finalizat procesul de achiziţionare a echipamentelor de reţea de bază şi de rezervă. Au fost revizuite Strategia de restabilire a activităţii băncii şi Planul de asigurare a continuităţii activităţii băncii. Având în vedere importanţa majoră a existenţei unui centru de rezervă, echipat suficient pentru asigurarea procesului de reluare a activităţii tuturor sistemelor critice ale băncii, în prima jumătate a anului 2015, se preconizează finalizarea procesului de ajustare a centrului de rezervă (amplasat în incinta filialei nr.19, renovate recent) cu toate mijloacele tehnice necesare şi suficiente pentru asigurarea continuităţii activităţii în situaţii de incidente majore (Disaster Recovery Plan/Business Continuity Plan). În continuare, banca va pune accentul pe utilizarea la maximum a tehnologiilor informaţionale moderne pentru asigurarea realizării cu succes a sarcinilor strategice, deservirii calitative a clientelei, minimizării riscurilor şi optimizării procesului tehnologic de prestare a serviciilor bancare, inclusiv şi prin implemenarea unui nou serviciu internet banking BankFlex. 62

63 16. PERSONAL ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ Eximbank-Gruppo Veneto Banca continuă să-şi desfăşoară activitatea, acţionînd permanent pentru asigurarea necesarului de resurse umane, cantitativ şi calitativ, prin recrutarea, selectarea şi dezvoltarea profesională a resursei existente, în scopul atingerii obiectivelor strategice ale băncii. Numărul total al angajaţilor la data de a fost de 379, din care 165 în centrală şi 214 în unităţile teritoriale. Structura La sfîrşitul anului, din totalul de angajaţi 238 erau femei (62,8%), dintre care 56 (23,5%) activau în cadrul oficiului central şi 182 (76,5%) în cadrul filialelor. Medie de vîrstă a angajaţilor era de 36,7 ani. Structura pe grupe de vîrstă a angajaţilor EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca peste 60 ani, 1% ani, 11% ani, 17% ani, 26% ani, 45% ani ani ani ani peste 60 ani Formare şi perfecţionare Din punct de vedere al studiilor, 308 angajaţi au studii superioare de licenţă, 18 studii postuniversitare, 26 studii medii de specialitate, 27 studii generale şi/sau secundar profesionale. 63

64 Structura pe categorii de studii a angajaţilor EXIMBANK-Gruppo Veneto Banca medii generale, 7% postuniversitare, 5% medii, 7% superioare postuniversitare medii superioare, 81% medii generale În anul 2014 au fost implementate diferite proiecte de optimizare şi eficientizare, precum şi de dezvoltare a capitalului uman, toate acţiunile fiind orientate în aceeaşi linie cu direcţiile strategice şi au avut în vedere susţinerea business-ului şi dezvoltarea angajaţilor. Structura organizatorică Anul 2014 a însemnat reorganizarea structurii organizatorice prin modificarea componenţei Direcţiei Generale, crearea departamentului Comercial, departamentului Juridic şi contencios, reorganizarea ariei Credite, departamentului Conformitate. 64

La congiuntura. internazionale

La congiuntura. internazionale La congiuntura internazionale N. 1 GENNAIO 2017 L indice del commercio mondiale è calato a ottobre 2016 a seguito della leggera riduzione dell export dei paesi sviluppati e del calo più marcato dell export

Dettagli

La congiuntura. internazionale

La congiuntura. internazionale La congiuntura internazionale N. 9 OTTOBRE 2016 L indice del commercio mondiale è calato a luglio 2016 a seguito della riduzione dell export dei paesi sviluppati e dei paesi emergenti. Nel secondo trimestre

Dettagli

La congiuntura. internazionale

La congiuntura. internazionale La congiuntura internazionale N. 4 APRILE 2016 L indice del commercio mondiale è leggermente calato a gennaio 2016 a seguito della contrazione dell export dei paesi sviluppati e dei paesi emergenti. La

Dettagli

ECONOMIA E MERCATI FINANZIARI QUARTO TRIMESTRE 2013

ECONOMIA E MERCATI FINANZIARI QUARTO TRIMESTRE 2013 ECONOMIA E MERCATI FINANZIARI QUARTO TRIMESTRE 2013 1. IL QUADRO MACROECONOMICO Gli ultimi indicatori delle indagini congiunturali segnalano una ripresa graduale dell economia mondiale nel quarto trimestre

Dettagli

La congiuntura. italiana. Pil e produzione pag.2 Imprese pag.5 Commercio estero pag.3 Clima di fiducia pag.6

La congiuntura. italiana. Pil e produzione pag.2 Imprese pag.5 Commercio estero pag.3 Clima di fiducia pag.6 La congiuntura italiana LUGLIO 2017 L espansione della produzione coinvolge sempre più settori produttivi Export e import crescono con maggior vigore Gli ordini mostrano un ulteriore rafforzamento Migliorano

Dettagli

La congiuntura. internazionale

La congiuntura. internazionale La congiuntura internazionale N. 3 MARZO 2016 Il commercio mondiale è rimasto stabile a dicembre 2015 a seguito del leggero incremento dell export dei paesi sviluppati e della stazionarietà di quello dei

Dettagli

Cruscotto congiunturale

Cruscotto congiunturale La dinamica dell economia italiana a cura della Segreteria Tecnica n. 4 23 marzo 2016 Cruscotto congiunturale Pil e occupazione Nel quarto trimestre l attività produttiva continua ad aumentare. In lieve

Dettagli

La congiuntura. internazionale

La congiuntura. internazionale La congiuntura internazionale N. 10 NOVEMBRE 2016 L indice del commercio mondiale è calato a settembre 2016 a seguito della leggera riduzione dell export dei paesi sviluppati e del calo più marcato dell

Dettagli

Occupati e disoccupati in FVG nel 2015

Occupati e disoccupati in FVG nel 2015 15 marzo #lavoro Rassegna stampa TG3 RAI FVG 10mar2016 Messaggero Veneto 11mar2016 Il Piccolo 11mar2016 Il Gazzettino 11mar2016 Occupati e disoccupati in FVG nel 2015 In Friuli Venezia Giulia nell ultimo

Dettagli

ECONOMIA E MERCATI FINANZIARI PRIMO TRIMESTRE 2014

ECONOMIA E MERCATI FINANZIARI PRIMO TRIMESTRE 2014 ECONOMIA E MERCATI FINANZIARI PRIMO TRIMESTRE 2014 1. IL QUADRO MACROECONOMICO L attività economica mondiale nel primo trimestre del 2014 è cresciuta ad un ritmo graduale, subendo un lieve indebolimento

Dettagli

Lombardia Statistiche Report

Lombardia Statistiche Report Lombardia Statistiche Report N 6 / 2017 5 luglio 2017 Congiuntura economica in Lombardia. I trimestre 2017 Il 2016 è stato un anno positivo per l economia lombarda. Questo dato sembra trovare conferma

Dettagli

La congiuntura. internazionale

La congiuntura. internazionale La congiuntura internazionale N. 2 FEBBRAIO 2016 Il commercio mondiale risente del rallentamento dei paesi emergenti, ma continua ad essere sui valori massimi della serie. Pil e produzione industriale

Dettagli

Osservatorio & Ricerca

Osservatorio & Ricerca Osservatorio & Ricerca IL MERCATO DEL LAVORO VENETO NEL PRIMO TRIMESTRE 2017 Sintesi Grafica Maggio 2017 IL MERCATO DEL LAVORO VENETO NEL PRIMO TRIMESTRE 2017 LE PREVISIONI Se per i Paesi dell area euro

Dettagli

L ANDAMENTO DEI PRINCIPALI DATI MACROECONOMICI: ECONOMIA ITALIANA ANCORA IN DIFFICOLTA

L ANDAMENTO DEI PRINCIPALI DATI MACROECONOMICI: ECONOMIA ITALIANA ANCORA IN DIFFICOLTA 1385 L ANDAMENTO DEI PRINCIPALI DATI MACROECONOMICI: ECONOMIA ITALIANA ANCORA IN DIFFICOLTA 31 Luglio2017 a cura del Gruppo Parlamentare della Camera dei Deputati Il Popolo della Libertà Berlusconi Presidente

Dettagli

Cattedra di Mercati e investimenti finanziari

Cattedra di Mercati e investimenti finanziari Cattedra di Mercati e investimenti finanziari I mercati obbligazionari: un analisi dei trend più recenti Prof. Domenico Curcio I mercati obbligazionari internazionali I rendimenti dei titoli di Stato decennali

Dettagli

Scheda dati Roma ANALISI ECONOMICA

Scheda dati Roma ANALISI ECONOMICA ANALISI ECONOMICA Nei primi anni 2000 l area di Roma e della sua provincia crescevano a ritmi superiori alla media nazionale dell 1% annuo circa. Dal 2008, invece, registriamo tassi di contrazione delle

Dettagli

IL SENTIMENT DELLE IMPRESE E DEI CONSUMATORI A ROMA SULLA SITUAZIONE ECONOMICA

IL SENTIMENT DELLE IMPRESE E DEI CONSUMATORI A ROMA SULLA SITUAZIONE ECONOMICA IL QUADRO CONGIUNTURALE DELL ECONOMIA ROMANA IV TRIMESTRE 2010 SINTESI IL SENTIMENT DELLE IMPRESE E DEI CONSUMATORI A ROMA SULLA SITUAZIONE ECONOMICA RISULTATI GENERALI Nel quarto trimestre 2010 l attività

Dettagli

CONGIUNTURA E PREVISIONI INTERNAZIONALI E NAZIONALI. Aprile 2015

CONGIUNTURA E PREVISIONI INTERNAZIONALI E NAZIONALI. Aprile 2015 CONGIUNTURA E PREVISIONI INTERNAZIONALI E NAZIONALI Aprile 2015 INDICE 1. Congiuntura internazionale e previsioni La dinamica del PIL a livello internazionale, le previsioni per il 2016 2. Congiuntura

Dettagli

L economia del Veneto dopo la crisi: l export traina una ripresa ancora debole

L economia del Veneto dopo la crisi: l export traina una ripresa ancora debole L economia del Veneto dopo la crisi: l export traina una ripresa ancora debole È un quadro in generale miglioramento quello dell economia del Veneto nel 2010, ma la soglia di attenzione rimane alta perché

Dettagli

Crisi Finanziaria dati empirici. Nicola Pegoraro Anno Accademico Università di Genova Novembre 2008

Crisi Finanziaria dati empirici. Nicola Pegoraro Anno Accademico Università di Genova Novembre 2008 Crisi Finanziaria dati empirici Nicola Pegoraro Anno Accademico 2008-2009 Università di Genova Novembre 2008 Panico sui mercati Le Banche Gli Stati 6 5 4 3 2 1 0 Tassi USA Tasso T-Bill USA a 3 mesi tasso

Dettagli

Stima anticipata della dinamica di alcuni aggregati economici in Trentino - Anno 2008

Stima anticipata della dinamica di alcuni aggregati economici in Trentino - Anno 2008 Trento, luglio 2009 a cura di Cristina Mirabella e Rosa Lippolis Stima anticipata della dinamica di alcuni aggregati economici in Trentino - Anno 2008 Il Servizio Statistica presenta la stima della dinamica

Dettagli

CONGIUNTURA INDUSTRIA

CONGIUNTURA INDUSTRIA CONGIUNTURA INDUSTRIA Indagine sull industria manifatturiera della provincia di Biella 1 trimestre 2008 A cura dell Ufficio Studi CONGIUNTURA INDUSTRIA 1 TRIMESTRE 2008 L INDUSTRIA BIELLESE SEGNA ANCORA

Dettagli

Lo scenario congiunturale macroeconomico prospettive 2012

Lo scenario congiunturale macroeconomico prospettive 2012 ASSOFOND GHISA II appuntamento 2011 Lo scenario congiunturale macroeconomico prospettive 2012 Gianfranco Tosini Ufficio Studi Siderweb Castenedolo, 14 dicembre 2011 Rallenta la crescita dell economia mondiale

Dettagli

Nel corso del 2012 l economia mondiale si è nuovamente indebolita rispetto all anno precedente e le prospettive di crescita continuano ad essere

Nel corso del 2012 l economia mondiale si è nuovamente indebolita rispetto all anno precedente e le prospettive di crescita continuano ad essere Nel corso del 2012 l economia mondiale si è nuovamente indebolita rispetto all anno precedente e le prospettive di crescita continuano ad essere caratterizzate da una forte incertezza. Un numero crescente

Dettagli

LA DINAMICA DEI PREZZI

LA DINAMICA DEI PREZZI LA DINAMICA DEI PREZZI SINTESI DEI PRINCIPALI RISULTATI DELL INDAGINE PREZZI E MERCATI INDIS UNIONCAMERE 1. Il quadro d insieme Nel corso del 2012 i prezzi sono rimasti complessivamente stabili, nonostante

Dettagli

OSSERVATORIO SUI BILANCI 2016

OSSERVATORIO SUI BILANCI 2016 OSSERVATORIO SUI BILANCI 2016 OSSERVATORIO LUGLIO 2017 IMPRESE AVANTI PIANO, MA PIÙ SOLIDE SINTESI DEI RISULTATI Nel 2016 hanno rallentato i ricavi delle imprese ma è proseguita, per il quarto anno consecutivo,

Dettagli

L economia della Valle d Aosta

L economia della Valle d Aosta L economia della Valle d Aosta L economia della Valle d Aosta è in graduale recupero L economia della Valle d Aosta è in graduale recupero Il miglioramento però ha interessato solo parte dell economia

Dettagli

COSTRUZIONI: QUADRO ANCORA INCERTO NEI PRIMI SETTE MESI DELL ANNO

COSTRUZIONI: QUADRO ANCORA INCERTO NEI PRIMI SETTE MESI DELL ANNO DIREZIONE AFFARI ECONOMICI E CENTRO STUDI COSTRUZIONI: QUADRO ANCORA INCERTO NEI PRIMI SETTE MESI DELL ANNO Per l economia italiana si conferma la fase di rallentamento e si delinea in prospettiva una

Dettagli

Economie regionali. L'economia delle regioni italiane. Aggiornamento congiunturale

Economie regionali. L'economia delle regioni italiane. Aggiornamento congiunturale Economie regionali L'economia delle regioni italiane Aggiornamento congiunturale Roma novembre 2010 2 0 1 0 106 La serie Economie regionali ha la finalità di presentare studi e documentazione sugli aspetti

Dettagli

La congiuntura. italiana. I contributi alla crescita

La congiuntura. italiana. I contributi alla crescita La congiuntura italiana N. 5 GIUGNO 2015 Il dato definitivo del Pil conferma la crescita positiva nel primo trimestre mentre il dettaglio del conto risorse e impieghi evidenzia che la crescita è avvenuta

Dettagli

Occupazione/disoccupazione giovanile anni 2011/2012

Occupazione/disoccupazione giovanile anni 2011/2012 Occupazione/disoccupazione giovanile anni 2011/2012 Il rapporto Censis del 2011, ha fatto emergere come l Italia negli ultimi 4 anni abbia avuto un grosso calo dell occupazione giovanile. I dati Censis

Dettagli

GUIDA DI APPROFONDIMENTO IL QUADRO ECONOMICO E SOCIALE DELLA SARDEGNA

GUIDA DI APPROFONDIMENTO IL QUADRO ECONOMICO E SOCIALE DELLA SARDEGNA WWW.SARDEGNAIMPRESA.EU GUIDA DI APPROFONDIMENTO IL QUADRO ECONOMICO E SOCIALE DELLA SARDEGNA A CURA DEL BIC SARDEGNA SPA 1 SOMMARIO PREMESSA... 3 LA DEMOGRAFIA... 3 LA RICCHEZZA PRODOTTA... 3 L APERTURA

Dettagli

Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione

Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione GOMMA E MATERIE PLASTICHE Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione Il valore aggiunto prodotto dalla fabbricazione di articoli in gomma e materie plastiche rappresenta lo 0.6

Dettagli

MEDIOLANUM AMERIGO VESPUCCI

MEDIOLANUM AMERIGO VESPUCCI MEDIOLANUM AMERIGO VESPUCCI RELAZIONE SEMESTRALE AL 29/06/2007 92 MEDIOLANUM AMERIGO VESPUCCI NOTA ILLUSTRATIVA SULLA RELAZIONE SEMESTRALE DEL FONDO AL 29 GIUGNO 2007 Signori Partecipanti, il semestre

Dettagli

Cattedra di Mercati e investimenti finanziari

Cattedra di Mercati e investimenti finanziari Cattedra di Mercati e investimenti finanziari I mercati obbligazionari: un analisi dei trend più recenti Prof. Domenico Curcio I mercati obbligazionari: offerta e domanda di titoli Nel 2015 le emissioni

Dettagli

CONTI ECONOMICI TRIMESTRALI

CONTI ECONOMICI TRIMESTRALI 1 dicembre 2016 III trimestre 2016 CONTI ECONOMICI TRIMESTRALI Prodotto interno lordo, valore aggiunto, consumi, investimenti, domanda estera Nel terzo trimestre del 2016 il prodotto interno lordo (PIL),

Dettagli

Le previsioni al 2015: valore aggiunto, produttività ed occupazione

Le previsioni al 2015: valore aggiunto, produttività ed occupazione ALBERGHI E RISTORANTI Le previsioni al 2015: valore aggiunto, produttività ed occupazione Nel primo grafico viene rappresentata la crescita del settore del commercio; come misura dell attività si utilizza

Dettagli

Abruzzo. Cresa traccia il bilancio del 2014: Pil in flessione ma ci sono timidi segnali di ripresa

Abruzzo. Cresa traccia il bilancio del 2014: Pil in flessione ma ci sono timidi segnali di ripresa Abruzzo. Cresa traccia il bilancio del 2014: Pil in flessione ma ci sono timidi segnali di ripresa - 16 giugno 2015 In un contesto nazionale ancora negativo, per il 2014 le stime disponibili ed elaborate

Dettagli

ECONOMIA E MERCATI FINANZIARI TERZO TRIMESTRE 2011

ECONOMIA E MERCATI FINANZIARI TERZO TRIMESTRE 2011 ECONOMIA E MERCATI FINANZIARI TERZO TRIMESTRE 2011 1. RASSEGNA INDICATORI MACROECONOMICI INTERNAZIONALI Il terzo trimestre è stato caratterizzato dal protrarsi della crisi economica internazionale che

Dettagli

Incontri con gli studenti sulle principali funzioni della Banca d Italia

Incontri con gli studenti sulle principali funzioni della Banca d Italia Incontri con gli studenti sulle principali funzioni della Banca d Italia Università Kore Enna, aprile - maggio 2016 L economia siciliana e la lunga crisi Giuseppe Ciaccio Divisione Analisi e ricerca economica

Dettagli

Il lavoro in tempo di crisi Perché l'italia non va meglio dell'europa

Il lavoro in tempo di crisi Perché l'italia non va meglio dell'europa Il lavoro in tempo di crisi Perché l'italia non va meglio dell'europa di Antonio Misiani Premessa La presente nota analizza la dinamica del mercato del lavoro italiano in una prospettiva europea. Il periodo

Dettagli

Osservatorio & Ricerca

Osservatorio & Ricerca Osservatorio & Ricerca IL MERCATO DEL LAVORO VENETO NEL PRIMO TRIMESTRE 2016 Sintesi Grafica Maggio 2016 IL MERCATO DEL LAVORO VENETO NEL PRIMO TRIMESTRE 2016 LE PREVISIONI Nel primo trimestre del 2016

Dettagli

La congiuntura. internazionale

La congiuntura. internazionale La congiuntura internazionale N. 3 AGOSTO 2015 É in peggioramento la dinamica del commercio mondiale, che vede rallentare i volumi delle importazioni e delle esportazioni sia nei paesi avanzati che nei

Dettagli

La congiuntura del commercio al dettaglio in provincia di Treviso nel secondo trimestre 2013

La congiuntura del commercio al dettaglio in provincia di Treviso nel secondo trimestre 2013 CONGIUNTURA & APPROFONDIMENTI Report n. 11 Settembre 2013 La congiuntura del commercio al dettaglio in provincia di Treviso nel secondo trimestre 2013 A cura dell Area Studi e Sviluppo Economico Territoriale

Dettagli

Comunicato stampa del 24 marzo 2017

Comunicato stampa del 24 marzo 2017 Comunicato stampa del 24 marzo 2017 Brusca frenata dell export in Sardegna: tengono le esportazioni nei Paesi dell Ue grazie al siderurgico, ma la domanda di prodotti sardi è in caduta libera Il 2016 si

Dettagli

Osservatorio & Ricerca

Osservatorio & Ricerca Osservatorio & Ricerca IL MERCATO DEL LAVORO VENETO NEL QUARTO TRIMESTRE 2016 Sintesi Grafica Febbraio 2017 IL MERCATO DEL LAVORO VENETO NEL QUARTO TRIMESTRE 2016 LE PREVISIONI In un contesto europeo di

Dettagli

CONTI ECONOMICI TRIMESTRALI

CONTI ECONOMICI TRIMESTRALI 10 giugno 2013 I trimestre 2013 CONTI ECONOMICI TRIMESTRALI Prodotto interno lordo, valore aggiunto, consumi, investimenti, domanda estera Nel primo trimestre del 2013 il prodotto interno lordo (PIL),

Dettagli

Lavoro News # 11 Bollettino trimestrale sul mercato del lavoro

Lavoro News # 11 Bollettino trimestrale sul mercato del lavoro Agenzia per il lavoro e l istruzione Osservatorio sul MdL Lavoro News # 11 Bollettino trimestrale sul mercato del lavoro I DATI DEL TERZO TRIMESTRE 2014 ISTAT Indagine Continua sulle Forze di Lavoro Napoli

Dettagli

Osservatorio & Ricerca

Osservatorio & Ricerca Osservatorio & Ricerca IL MERCATO DEL LAVORO VENETO NEL TERZO TRIMESTRE 2016 Sintesi Grafica Novembre 2016 IL MERCATO DEL LAVORO VENETO NEL TERZO TRIMESTRE 2016 LE PREVISIONI Nel terzo trimestre del 2016

Dettagli

INCHIESTA CONGIUNTURALE SULL INDUSTRIA

INCHIESTA CONGIUNTURALE SULL INDUSTRIA INCHIESTA CONGIUNTURALE SULL INDUSTRIA RISULTATI GENERALI Come già nella precedente indagine, gli imprenditori hanno giudicato moderatamente favorevole l andamento dell Industria di Roma e Provincia. Con

Dettagli

L economia del Piemonte

L economia del Piemonte L economia del Piemonte L economia reale Nel 2015 l economia in Piemonte è tornata a crescere dopo tre anni di recessione Le esportazioni sono cresciute Le aspettative delle imprese per il 2016 prefigurano

Dettagli

NOTIZIE STATISTICHE. La condizione lavorativa in Lombardia nel 2005 (Rilevazione sulle Forze di lavoro media 2005)

NOTIZIE STATISTICHE. La condizione lavorativa in Lombardia nel 2005 (Rilevazione sulle Forze di lavoro media 2005) NOTIZIE STATISTICHE S t a t i s t i c a e O s s e r v a t o r i N u m e r o 21 m a g g io 2006 La condizione lavorativa in nel 2005 (Rilevazione sulle Forze di lavoro media 2005) La partecipazione al mercato

Dettagli

Le previsioni al 2015: valore aggiunto, produttività ed occupazione

Le previsioni al 2015: valore aggiunto, produttività ed occupazione GOMMA E MATERIE PLASTICHE Le previsioni al 2015: valore aggiunto, produttività ed occupazione Nel primo grafico viene rappresentata la crescita del settore della gomma e della plastica; come misura dell

Dettagli

Occupati e forze di lavoro in provincia di Bergamo nel Primi risultati medi annui provinciali dell Indagine sulle forze di lavoro

Occupati e forze di lavoro in provincia di Bergamo nel Primi risultati medi annui provinciali dell Indagine sulle forze di lavoro Occupati e forze di lavoro in provincia di Bergamo nel 2011 Primi risultati medi annui provinciali dell Indagine sulle forze di lavoro Servizio Documentazione economica della Camera di Commercio di Bergamo

Dettagli

Bollettino Mezzogiorno Sardegna

Bollettino Mezzogiorno Sardegna Bollettino Mezzogiorno 01 2014 Sardegna INDICE IL QUADRO MACROECONOMICO 1.1 Struttura economica ed andamento del Pil in Sardegna 1.2 Occupazione e disoccupazione in Sardegna LE IMPRESE 1.3 Struttura e

Dettagli

AGENZIA LIGURIA LAVORO Ente strumentale della Regione Liguria - Via Fieschi, 11G 16121 Genova 01025371-0102537230 E-Mail:

AGENZIA LIGURIA LAVORO Ente strumentale della Regione Liguria - Via Fieschi, 11G 16121 Genova 01025371-0102537230 E-Mail: Nel 2011 si è registrato un generale rallentamento dell economia mondiale. Si è accentuato il divario tra i ritmi di sviluppo delle principali economie avanzate, che si è dimezzato, mentre quello dei paesi

Dettagli

Andamento mercato immobiliare

Andamento mercato immobiliare Andamento mercato immobiliare Saluti del Presidente dell ANCE AIES Salerno Vincenzo Russo 18 maggio 2017 Camera di Commercio di Salerno Il mercato Immobiliare italiano Il mercato immobiliare residenziale

Dettagli

Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione

Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione ALBERGHI E RISTORANTI Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione Il settore degli alberghi e dei pubblici esercizi rappresenta una quota non trascurabile dell economia italiana:

Dettagli

Fig Arrivi e presenze negli esercizi alberghieri del Comune di Roma dal 1994 al 2004 (v.a.)

Fig Arrivi e presenze negli esercizi alberghieri del Comune di Roma dal 1994 al 2004 (v.a.) 9. Turismo Il 2004 è stato un altro anno difficile per l industria turistica italiana. Infatti nel complesso delle strutture ricettive diffuse sul territorio nazionale si è registrata, rispetto al 2003,

Dettagli

MIGLIORA LA SITUAZIONE DEL MERCATO DEL LAVORO PIACENTINO NEL 2016: CALA LA DISOCCUPAZIONE, AUMENTA L OCCUPAZIONE.

MIGLIORA LA SITUAZIONE DEL MERCATO DEL LAVORO PIACENTINO NEL 2016: CALA LA DISOCCUPAZIONE, AUMENTA L OCCUPAZIONE. MIGLIORA LA SITUAZIONE DEL MERCATO DEL LAVORO PIACENTINO NEL 2016: CALA LA DISOCCUPAZIONE, AUMENTA L OCCUPAZIONE. Piacenz@economia pubblica i dati ufficiali sul mercato del lavoro recentemente diffusi

Dettagli

Focus: Giugno Situazione economica Flussi commerciali Italia-Cina. Centro Studi Federlegno Arredo Eventi SpA

Focus: Giugno Situazione economica Flussi commerciali Italia-Cina. Centro Studi Federlegno Arredo Eventi SpA Focus: Giugno 2016 Situazione economica Flussi commerciali Italia-Cina Centro Studi Federlegno Arredo Eventi SpA QUADRO MACROECONOMICO La Cina è la seconda economia mondiale in termini di PIL a prezzi

Dettagli

UNGHERIA CONGIUNTURA ECONOMICA E COMMERCIO ESTERO

UNGHERIA CONGIUNTURA ECONOMICA E COMMERCIO ESTERO UNGHERIA CONGIUNTURA ECONOMICA E COMMERCIO ESTERO 2012 Agenzia per la promozione all estero e e l internazionalizzazione delle imprese italiane Ufficio di Budapest Maggio 2013 IL QUADRO CONGIUNTURALE Congiuntura

Dettagli

Note di sintesi sull andamento del mercato del lavoro in Liguria(*) (Anno Anno 2016)

Note di sintesi sull andamento del mercato del lavoro in Liguria(*) (Anno Anno 2016) Note di sintesi sull andamento del mercato del lavoro in Liguria(*) (Anno 2015- Anno 2016) OSSERVATORIO MERCATO DEL LAVORO Marzo 2017 (*) I dati e le informazioni contenute nelle Note di sintesi costituiscono

Dettagli

Laboratorio di ricerca Attiva del Lavoro. MODULO 1 Il mercato del lavoro in Molise

Laboratorio di ricerca Attiva del Lavoro. MODULO 1 Il mercato del lavoro in Molise Laboratorio di ricerca Attiva del Lavoro MODULO 1 Il mercato del lavoro in Molise Nel 2014 il mercato del lavoro molisano ha mostrato segnali di miglioramento, (Rilevazione sulle forze di lavoro dell Istat)

Dettagli

Le lancette dell economia bolognese. Il lavoro

Le lancette dell economia bolognese. Il lavoro Le lancette dell economia bolognese Il lavoro Marzo 2014 2 L occupazione in Emilia-Romagna e in provincia di Bologna dal 2008 al 2013 600 Occupati in provincia di Bologna 2.500 Occupati in Emilia-Romagna

Dettagli

La situazione economica della Toscana

La situazione economica della Toscana IRPET Istituto Regionale Programmazione Economica Toscana La situazione economica della Toscana Il quadro macroeconomico del 2004 Le previsioni per il 2004 eseguite nel 2003/2004 N I E S R F M I Ott-03

Dettagli

RIEPILOGO INDICATORI MARCHE : CONTI ECONOMICI TERRITORIALI

RIEPILOGO INDICATORI MARCHE : CONTI ECONOMICI TERRITORIALI RIEPILOGO INDICATORI MARCHE : CONTI ECONOMICI TERRITORIALI Ottobre 2008 Conti economici territoriali Anno 2008 I dati resi noti dall ISTAT relativamente ai principali aggregati dei conti economici regionali

Dettagli

Le previsioni al 2015: valore aggiunto, produttività ed occupazione

Le previsioni al 2015: valore aggiunto, produttività ed occupazione SERVIZI ALLE IMPRESE Le previsioni al 2015: valore aggiunto, produttività ed occupazione Nel primo grafico viene rappresentata la crescita del settore dei servizi alle imprese; come misura dell attività

Dettagli

Le dinamiche economiche provinciali nel Dott. Silvio Di Lorenzo Presidente Camera di Commercio di Chieti

Le dinamiche economiche provinciali nel Dott. Silvio Di Lorenzo Presidente Camera di Commercio di Chieti Le dinamiche economiche provinciali nel 2010 Dott. Silvio Di Lorenzo Presidente Camera di Commercio di Chieti Analisi dell andamento dell economia economia provinciale, attraverso i principali indicatori

Dettagli

DOCCIA FREDDA SULLE PROSPETTIVE DI CRESCITA

DOCCIA FREDDA SULLE PROSPETTIVE DI CRESCITA 442 DOCCIA FREDDA SULLE PROSPETTIVE DI CRESCITA Istat: Le prospettive per l economia italiana nel 2013-2014 4 novembre 2013 a cura del Gruppo Parlamentare della Camera dei Deputati Il Popolo della Libertà

Dettagli

Cattedra di Mercati e investimenti finanziari

Cattedra di Mercati e investimenti finanziari Cattedra di Mercati e investimenti finanziari I mercati azionari: un analisi dei trend più recenti Prof. Domenico Curcio Andamento delle quotazioni azionarie. Alla fine del 2014 l indice generale della

Dettagli

DELLE ESPORTAZIONI. La provincia di Modena ha esportato merci per 10,7 miliardi, con un aumento del 2,6%

DELLE ESPORTAZIONI. La provincia di Modena ha esportato merci per 10,7 miliardi, con un aumento del 2,6% indicatori 35 In positivo indicatori il bilancio DELLE ESPORTAZIONI 2013 La provincia di ha esportato merci per 10,7 miliardi, con un aumento del 2,6% MAURA MONARI Sia Prometeia sia il Bollettino Economico

Dettagli

Occupazione e disoccupazione in Emilia Romagna nel primo trimestre 2017

Occupazione e disoccupazione in Emilia Romagna nel primo trimestre 2017 REPORT FLASH Occupazione e disoccupazione in Emilia Romagna nel primo trimestre 2017 9 giugno 2017 In breve In Emilia-Romagna si ha un ulteriore, rilevante incremento dell occupazione complessiva I dati

Dettagli

IL LAVORO DEI CITTADINI STRANIERI

IL LAVORO DEI CITTADINI STRANIERI IL LAVORO DEI CITTADINI STRANIERI Roma e provincia nel 2014 Indice I numeri più significativi... 2 Le conseguenze della Crisi economica... 3 Il contesto nazionale... 3 I numeri di Roma: la condizione occupazionale...

Dettagli

Osservatorio & Ricerca. La BUSS

Osservatorio & Ricerca. La BUSS La BUSS LA Il mercato del lavoro veneto nel terzo trimestre 2010: i dati Istat-Rfl 1. CONTESTO ECONOMICO: LA CRESCITA BASSA ASSORBE LENTAMENTE GLI EFFETTI DELLA CRISI...2 2. IL MERCATO DEL LAVORO: GLI

Dettagli

IL MERCATO DEL LAVORO IN PROVINCIA DI PIACENZA NEL 2015 SULLA BASE DELLA RILEVAZIONE CONTINUA SULLE FORZE DI LAVORO ISTAT

IL MERCATO DEL LAVORO IN PROVINCIA DI PIACENZA NEL 2015 SULLA BASE DELLA RILEVAZIONE CONTINUA SULLE FORZE DI LAVORO ISTAT IL MERCATO DEL LAVORO IN PROVINCIA DI PIACENZA NEL 2015 SULLA BASE DELLA RILEVAZIONE CONTINUA SULLE FORZE DI LAVORO ISTAT Se nel 2015, come è stato già sottolineato nella precedente nota pubblicata su

Dettagli

Report trimestrale sull andamento dell economia reale e della finanza

Report trimestrale sull andamento dell economia reale e della finanza l andamento dell economia reale e della finanza PL e Credito Bancario Perché un report trimestrale? A partire dal mese di dicembre 2014 SE Consulting ha avviato un analisi che mette a disposizione delle

Dettagli

Dossier Un quadro di sintesi degli andamenti recenti del mercato del lavoro

Dossier Un quadro di sintesi degli andamenti recenti del mercato del lavoro L informazione statistica sul mercato del lavoro: fonti, metodologie e strategie per una maggiore coerenza del quadro informativo di carattere strutturale e congiunturale Dossier Un quadro di sintesi degli

Dettagli

Report trimestrale sull andamento dell economia reale e della finanza

Report trimestrale sull andamento dell economia reale e della finanza l andamento dell economia reale e della finanza PL e Credito Bancario Perché un report trimestrale? A partire dal mese di dicembre 2014 SE Consulting ha avviato un analisi che mette a disposizione delle

Dettagli

Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione

Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione INDUSTRIA DEL LEGNO Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione Il valore aggiunto prodotto dall industria del legno rappresenta lo 0.3 per cento del Pil italiano. Il settore è

Dettagli

Lavoro News # 8 Bollettino trimestrale sul mercato del lavoro

Lavoro News # 8 Bollettino trimestrale sul mercato del lavoro Agenzia per il lavoro e l istruzione Osservatorio sul MdL Lavoro News # 8 Bollettino trimestrale sul mercato del lavoro I DATI DEL QUARTO TRIMESTRE 2013 ISTAT Indagine Continua sulle Forze di Lavoro Napoli

Dettagli

Popolazione, offerta di lavoro, valore aggiunto, consumi e demografia delle imprese a L Aquila

Popolazione, offerta di lavoro, valore aggiunto, consumi e demografia delle imprese a L Aquila Popolazione, offerta di lavoro, valore aggiunto, consumi e demografia delle imprese a L Aquila Aprile 2016 UFFICIO STUDI 1 1. La popolazione residente nella regione Abruzzo attualmente supera 1,3 milioni

Dettagli

Forze di lavoro in provincia di Brescia

Forze di lavoro in provincia di Brescia Forze di lavoro in provincia di Brescia 2005-2015 Rapporto elaborato a cura dell Ufficio Studi e Statistica della Camera di Commercio di Brescia su dati Istat. Brescia, aprile 2016 INDICE 1. Forze lavoro

Dettagli

L economia italiana nel 2010: un analisi per macroarea

L economia italiana nel 2010: un analisi per macroarea BANCA D ITALIA E U R O S I S T E M A L economia italiana nel 2010: un analisi per macroarea Roberto Torrini, Servizio Studi di Struttura economica e finanziaria Pordenone, 21 giugno 2011 L economia internazionale

Dettagli

L economia della Liguria

L economia della Liguria L economia della Liguria Genova, 8 giugno 2016 Le Note regionali sul 2015 L ECONOMIA REALE Le attività produttive I prezzi delle case e le differenze centro-periferia Le imprese del terziario non finanziario

Dettagli

La congiuntura del commercio al dettaglio in provincia di Treviso nel quarto trimestre 2013

La congiuntura del commercio al dettaglio in provincia di Treviso nel quarto trimestre 2013 CONGIUNTURA & APPROFONDIMENTI Report n. 3 Marzo 2014 La congiuntura del commercio al dettaglio in provincia di Treviso nel quarto trimestre 2013 A cura dell Area Studi e Sviluppo Economico Territoriale

Dettagli

Bollettino Mezzogiorno Sardegna

Bollettino Mezzogiorno Sardegna Bollettino Mezzogiorno 01 2017 Sardegna INDICE IL QUADRO MACROECONOMICO 1.1 Struttura economica ed andamento del Pil in Sardegna 1.2 Occupazione e disoccupazione in Sardegna LE IMPRESE 2.1 Struttura e

Dettagli

DATI ISTAT SULLA FORZA LAVORO

DATI ISTAT SULLA FORZA LAVORO DATI ISTAT SULLA FORZA LAVORO Provincia di Piacenza: Forze di lavoro e tassi di disoccupazione, occupazione e attività, medie annue 2000/2002 2000 2001 2002 FORZE DI LAVORO OCCUPATI 107 110 111 maschi

Dettagli

Quale scenario per il 2018? La situazione economica attuale e le previsioni per le imprese

Quale scenario per il 2018? La situazione economica attuale e le previsioni per le imprese Quale scenario per il 2018? La situazione economica attuale e le previsioni per le imprese Speaker Valeria Negri, Responsabile Centro Studi 3 luglio 2017 Le previsioni più aggiornate per la costruzione

Dettagli

Dossier 2 La crescita del debito pubblico durante la crisi : cause e sostenibilità

Dossier 2 La crescita del debito pubblico durante la crisi : cause e sostenibilità Dossier 2 La crescita del debito pubblico durante la crisi 2008-2010: cause e sostenibilità Audizione del Presidente dell Istituto nazionale di statistica, Enrico Giovannini presso la Commissione Programmazione

Dettagli

L economia delle Province autonome di Trento e di Bolzano

L economia delle Province autonome di Trento e di Bolzano Filiale di Trento L economia delle Province autonome di Trento e di Bolzano Trento, 14 giugno 2017, ore 11 Nel 2016 l attività economica nella provincia di Trento è aumentata lievemente, dopo una prolungata

Dettagli

Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione

Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione MACCHINE E APPARECCHIATURE ELETTRICHE Le previsioni al 2016: valore aggiunto, produttività ed occupazione Il settore dell elettronica nell ultimo decennio ha rappresentato una quota pari all 1.5 per cento

Dettagli

RAPPORTO ANNUALE 2011

RAPPORTO ANNUALE 2011 Nel 2011 sono stati denunciati 51mila infortuni in meno rispetto al 2010, con una flessione del 6,6% (da 776mila a 725mila) pari alla media del calo degli infortuni sia in occasione di lavoro (-6,5%),

Dettagli

Osservatorio trimestrale sulla crisi di impresa

Osservatorio trimestrale sulla crisi di impresa Maggio 2011 Osservatorio trimestrale sulla crisi di impresa Primo Trimestre 2011 I dati destagionalizzati indicano un calo nel primo trimestre; segnali di miglioramento dall industria Secondo gli archivi

Dettagli

Economia romena Sintesi sull evoluzione del I semestre 2011 e previsioni

Economia romena Sintesi sull evoluzione del I semestre 2011 e previsioni Ente soppresso ai sensi della Legge 15 luglio n.111 Economia romena Sintesi sull evoluzione del I semestre e previsioni La crisi economica internazionale a partire dalla fine del 2008 ha determinato una

Dettagli

Rilevazione sulle forze di lavoro 4 trimestre 2014 e anno 2014

Rilevazione sulle forze di lavoro 4 trimestre 2014 e anno 2014 Trento, 2 marzo 2015 Rilevazione sulle forze di lavoro 4 trimestre 2014 e anno 2014 L Istat ha diffuso oggi i dati sull occupazione e sulla disoccupazione relativi al 4 trimestre 2014 (da ottobre a dicembre

Dettagli

La congiuntura in sintesi

La congiuntura in sintesi numero 1/13 28 gennaio 2013 La congiuntura in sintesi LE TENDENZE DEL PERIODO L indice di clima di fiducia degli operatori della GDA si è attestato, nel quarto trimestre 2012, su un valore di nuovo negativo,

Dettagli

Comunicato stampa del 22 novembre 2016

Comunicato stampa del 22 novembre 2016 Comunicato stampa del 22 novembre 2016 Cresce il mercato immobiliare in Sardegna: nel primo semestre 2016 transazioni aumentate del 19% rispetto al 2015 La crescita prevista a fine anno è del 20% sia per

Dettagli

L osservatorio economico

L osservatorio economico L osservatorio economico Testi e tabelle estratti dai rapporti sull economia della Fondazione Aristeia-Istituto di ricerca del Consiglio Nazionale dei Dottori Commercialisti a cura di Tommaso Di Nardo

Dettagli

ECONOMIA E AGRICOLTURA

ECONOMIA E AGRICOLTURA Itaconta2007 8 3-07-2007 4:5 Pagina 3 ECONOMIA E AGRICOLTURA Prodotto Interno Lordo Andamento del PIL (mio euro), dal 2000 al 2006.475.40.500.000.255.848.200.000 900.000 600.000 300.000 0 2000 200 2002

Dettagli