Gazeta. Am trimis acas\ 5,3 miliarde. pag Compensate pentru mor]i. pag. 43 Medicii rom=ni prescriu

Transcript

1 etno communication Include publicitatea ta în ziarele multiculturale europene Telefoneaza astazi Gazeta Rom=neasc\ NOUA Per sapere TUTTO sui tuoi diritti Dal lunedì al venerdì dalle alle Costo della chiamata 1,57 al minuto iva inclusa Nr. 25, An V iunie 2007 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 Am trimis acas\ 5,3 miliarde Prea multe complica]ii Sorin Cehan Serafim Hulubeanu a muncit 6 ani la negru, la un patron care-l storcea ca pe o l\m=ie. S-a `nt=mplat s\ cad\ [i s\ moar\, `n timpul programului. Patronul n-a vrut "complica- ]ii", poli]ie, declara]ii, ce at=ta b\taie de cap, [i a spus c\ era un cer[etor care c\uta prin gunoaie zilnic, s-a speriat (probabil de un control al for]elor de ordine), s-a dezechilibrat [i c\zut, lovindu-se de un motor al restaurantului pe care tocmai `l repara cineva. "Barbonul" cartierului, l-a botezat imediat un ziar din Roma pe rom=nul mort la locul de munc\. De partea patronului s-au dovedit c\ sunt [i "ai no[tri". Ce at=tea complica]ii? Pe cine mai intereseaz\ adev\rul despre muncitorul aruncat din condei la gunoi? Fiica acestuia nu [tia `ncotro s-o ia [i a `ndr\znit s\ apeleze la consulat, pentru acest caz extrem de grav (ce poate fi mai grav dec=t moartea?). (continu\ la pag. 4) B\sescu atac\ din nou ziari[tii Aflat `n vacan]\, [eful statului i-a jignit din nou pe ziari[tii care `l urm\reau. Schela prabu[it\ peste rom=ni Telejurnalul Gazetei Rom=ne[ti, transmis zilnic pe un canal local din Roma Doi rom=ni au murit [i un al treilea a fost r\nit `n accidentul care a avut loc pe 18 iunie pe un [antier din Ischia. O corni[\ a hotelului care era `n repara]ii a c\zut de la 30 metri `n\l]ime distrug=nd schela pe care se aflau muncitorii. Victimele se numesc Ionel B\lan, 45 ani, [i Marin Gheorghi]\, 54 ani. Na]ionala de handbal, `n colaps pag. 25 pag. 33 pag. 43 Medicii rom=ni prescriu medicamente compensate [i analize gratuite pentru mor]i. Echipa de handbal masculin a României a ratat calificarea la Europenele din pag. 29 Doi rom=ni strivi]i de o schel\ la Ischia pag. 5 Serviciul civil pentru str\ini pag. 17 Compensate pentru mor]i pag Pre[edintele provinciei Milano: pag. 7 S\ bloc\m intrarea altor rom=ni `n Italia Redac]ia: Via V. Maroso 50, 00142, Roma, Tel , Fax Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA Vodafone One Nation. Un tarif unic pentru a suna în ara ta i în Italia. Life is

2 2 SPECIAL Gazeta Rom=neasc\ iunie Rom=n mort la locul de munc\, Serafim Hulubeanu, 53 ani, originar din F\g\ra[, de 9 ani `n Italia, este acum `n drum spre Rom=nia. ~ntr-un sicriu transportat cu ma[ina. ~nso]it de fiica sa Alice, de 8 ani `n Italia, [ocat\ de ceea ce i s-a putut `nt=mpla tat\lui ei. Angajat la negru timp de peste 6 ani la un restaurant de lux din Roma, ca om "bun la toate", de la `ntre]inere [i repara]ii Am vorbit cu Alice Hulubeanu la telefon. Femeia se afla `n ma[ina care transporta corpul tat\lui ei c\tre Rom=nia. "S-a `nt=mplat pe 11 iunie, cu o s\pt\m=n\ `n urm\. Tata a plecat la lucru de diminea]\ `n acea zi, a[a cum f\cea de peste 6 ani, la restaurantul «I Meloncini» din Roma, din zona Tor di Quinto. Nu era angajat `n regul\. Facea de toate, repara]ii, `ntre]inere, paz\ `n parcare. Tata era respectat acolo [i nu `n]eleg cum s-a putut `nt=mpla ca s\-l declare «barbon». N-a avut o zi de concediu de ani de zile. Lucra ziua la `nre]inere [i noaptea `n parcare, p=\n la plecarea ultimului client. C=[tiga cam 800 euro pe lun\. Eu am fost anun]at\ p=n\ la paznic `n parcare, Serafim Hulubeanu a avut un accident de munc\. Patronul lui `ns\ a negat c\ `l cunoa[te, declar=nd c\ era un cer[etor `n trecere care a murit accidental. Cotidianul "Il Messaggero" a publicat un articol aberant, `n care se sus]inea teoria c\ omul c\uta prin gunoaie, s-a speriat [i s-a lovit cu Un muncitor onest a fost transformat `n cer[etor foarte t=rziu. S-a `nt=mplat la diminea]a, dar pe mine m-au anun]at la 10 seara. Mi-au adus acas\ actele, dar telefonul lui nu mi l-au adus. Un coleg de-al lui, tot rom=n din F\g\ra[, mi-a spus c\ a c\zut [i s-a lovit la cap. Dar c=nd l-am rugat s\ depun\ m\rturie c\ tata lucra acolo de ani de zile [i nu era un cer[etor, a `nceput s\ dea din col] `n col]. L-au corupt italienii [i nu va spune nimic. Tata lucra la cur\]area motoarelor de la hotele industriale de la restaurant, pe o scar\, la `n\l]ime. A capul de un motor. Ini]ial, fiica lui a cerut ajutor de la consulatul Rom=niei din Roma, unde i s-a `nchis u[a-n nas. Apoi a intrat pe m=na celor care se `mbog\]esc din cadavre, pl\tind de euro pentru transportul corpului `n Rom=nia cu o ma[in\. Moartea lui Serafim Hulubeanu nu va fi inclus\ niciodat\ `n statisticile privind mor]ii la locul de munc\. c\zut [i s-a lovit". Alice Hulubeanu a fost contactat\ de patron, care a `ncercat s-o conving\ s\ nu declare c\ tat\l ei lucrase la restaurant: "~nainte de apar]ia articolului din ziar am vorbit cu patronul, care a `ncercat s\ mu[amalizeze cazul. Mi-a propus s\ m\ ajute cu bani, s\ pl\teasc\ transportul [i `nmorm=ntarea. N-am fost de acord. Dup\ articol n-a mai vrut s\ stea de vorb\ cu mine." Alice a dat declara]ie la poli]ie, la comisariatul Ponte Milvio: "Tata avea chei de la vestiarul `n care-[i ]inea hainele la restaurant. M-am dus cu un poli]ist [i am recuperat hainele. Asta este o prob\ c\ tata lucra acolo. Patronul, c=nd m-a v\zut, era a[a pornit c\ am crezut

3 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3 aruncat la gunoi de presa italian\ c\ vine s\-mi dea una. Noroc c\ era poli]istul cu mine. Patronul e tare, are un lan] de restaurante la Roma [i am auzit c\ are unul [i la Timi[oara. Dar pe mine nu m\ intereseaz\. Eu nu vreau ca tata s\ fie considerat un cer[etor. Noi am venit s\ muncim onest, nu s\ fim `njosi]i de ei, noi muncim, nu fur\m [i nu c\ut\m prin gunoaie s\ m=nc\m." "La consulat [i-au b\tut joc de mine" ~n primul moment, disperat\, pentru c\ nu [tia `ncotro s-o ia, Alice s-a adresat consulatului Rom=niei de la Roma. "M-am dus la consulat, dar nici nu s-au uitat la mine. Am vorbit cu un consul t=n\r, cu ochelari, Dumitrescu, care m-a trimis la patron, s\ trat\m, [i mi-a spus s\ fac denun]. Dar eu nu `n]eleg pentru ce e pus acolo. S\ m\ ajute, nu s\-mi spun\ s\ m\ descurc singur\, c\ asta [tiam dinainte. Vorbele nu m\ ajut\. Firma de pompe funebre mi-a cerut euro pentru transportul sicriului acas\ [i n-am avut ce face, pentru c\ nu cuno[team pe nimeni. Avem ni[te drepturi, noi rom=nii, `ntr=nd `n comunitatea european\, dar numai pe h=rtie. Practic, suntem ai nim\nui. La consulat e doar incompeten]\ [i ignoran]\ [i vor doar bani [i iar bani de la noi. C=nd avem o problem\, ridic\ din umeri". Trebuie spus c\ la Roma exist\ [i un ata[at pe probleme de munc\, trimis de Ministerul muncii, care se remarc\ printr-o inactivitate absolut\. Dac\ nu intervine `n astfel de cazuri, atunci `n care? Alice Hulubeanu s-a adresat unui avocat, care o va asista `n procesul contra patronului restaurantului. Avocatul Francesco Missori ne-a declarat c\ indiscutabil, `n acest caz se va face dreptate: "Este o mare injusti]ie. Deja am dat `n judecat\ ziarul pentru calomnie. Un ziarist, atunci c=nd scrie, rebie s\ se documenteze. Apoi am deschis un proces pe motive de munc\ `mpotriva patronului, pentru recuperarea sumelor care i se cuveneau victimei `n 6 ani de munc\. ~n fine, am deschis o cauz\ pentru desp\gubiri. ~n acela[i timp, magistratura a deschis cercetarea pentru omor din culp\, din cauza «A murit `n timp ce c\uta ceva de m=ncare. Dintr-un accident cauzat poate de teama de a fi descoperit, un vagabond s-a `mpiedicat `n `ncercarea de a fugi [i a c\zut lovindu-se la cap. B\rbatul nu a fost `nc\ identificat, la Tor di Quinto `l cuno[teau mul]i, dar nimeni nu i-a [tiut niciodat\ numele. Potrivit celor povestite la poli]ie de cei care de mai mult timp `l vedeau plimb=ndu-se prin cartier, omul c\uta adesea prin gunoaie. Era felul s\u de a-[i g\si de m=ncare. Acela[i lucru l-a f\cut [i ieri dup\- amiaza, s-a apropiat de containerul unui restaurant [i a `nceput s\ caute printre gunoaie. Apoi accidentul, datorat probabil fricii. Ieri s-a `nt=mplat ceva diferit de ceea ce se `nt=mpla de obicei care l-a speriat, poate a auzit vreo siren\ apropiindu-se sau a v\zut ma[ina vreunei nerespect\rii normelor de siguran]\ amuncii, iar Inspectoratul Muncii verific\ neregularitatea angaj\rii din punct de vedere contractual. Am luat leg\tura cu mai multe asocia]ii de rom=ni din Roma i studiem osibilitatea de a se constitui parte civil\ din partea comunit\]ii `mpotriva patronului restaurantului". Una din asocia]iile care a patrule a for]elor de ordine. {i cine [tie ce g=nduri `ntunecoase au trecut `n aceste c=teva momente prin mintea b\rbatului. Poate s-a g=ndit c\ `l vor duce undeva, c\ `i vor lua cartoanele [i punga de plastic care practic nu avea nimic `n\untru, pe care o avea mereu cu sine. Toat\ acea zarv\ nea[teptat\ l-a dezorientat [i a `ncercat s\ plece de acolo. A `ncercat s\ fug\ [i `n anun]at c\ se va constitui parte civil\ este Asocia]ia Rom=nilor din Italia, din Roma. Cazul nu este simplu. Potrivit unei informa]ii de pe Internet, patronul lan]ului de restaurante din care face parte [i "I Meloncini", unde s-a `nt=mplat accidentul, apar]ine lui Rocco Caligiuri, fost\ mare vedet\ a na]ionalei de rugby a Italiei. Il Messaggero: "A murit vagabondul cartierului" "Strig\tor la cer". A[a a catalogat materialul din "Il Messaggero" doamna Maria Chelu, cea care ne-a semnalat cazul rom=nului mort la munc\ la restaurantul de la Tor di Quinto [i prezentat `n pres\ drept un vagabond, "barbone", cum spun italienii. "~n ziar a ap\rut o [tire absolut denaturat\. L-au dat pe om drept cer[etor, dar omul lucra acolo de peste 6 ani. Avea s\racul 53 ani, nu era b\tr=n. De 9 ani era `n Italia. Eu lucrez ca `ngrijitoare la Roma. Fiica lui lucreaz\ l=ng\ mine, `ngrije[te o b\tr=n\ la Furio Camillo. Au anun]at-o foarte t=rziu. Fata `l a[tepta seara cu m=ncarea acas\ [i el era mort de diminea]\. Este strig\tor la cer. Omul a lucrat cu onestitate 6 ani [i jum\tate [i n-au vrut s\-l pun\ `n regul\. Iar c=nd i s-a `nt=mplat accidentul, l-au tratat mai r\u ca pe un c=ine, pentru c\ italienii au mult respect pentru c=ini. Mai pu]in pentru rom=ni. L-au aruncat la gunoi. Nici o hain\ veche n-o arunci la gunoi, o dai la Caritas, dar uite c\ ei a[a ne trateaz\." V\ prezent\m textul complet publicat pe 13 iunie de cotidianul "Il Messaggero", sub titlul "Tor di Quinto, moare vagabondul cartierul", o inven]ie sinistr\ [i o abera]ie de la cap la coad\. graba de a se face nev\zut nu a observat motorul aerului condi]ionat fixat `n spatele restaurantului, chiar l=ng\ container. Vagabondul s-a pr\bu[it [i [i-a pierdut echilibrul, a c\zut [i s-a lovit la cap. Alarma la 118 s-a dat imediat, osp\tarii restaurantului care au ie[it `n spate pentru a arunca gunoiul l-au v\zut [i au chemat ambulan]a. La locul accidentului au sosit [i poli]i[tii de la comisariatul din Ponte Milvio. Vagabondul din Tor di Quinto a murit `nainte de a ajunge la spital, corpul este la dispozi]ia autorit\]ii judiciare. "Era un om gentil, [i chiar timid", spun cei de la restaurant, "cu mai multe ocazii l- am v\zut c\ut=nd printre gunoaie [i de fiecare dat\ i- am adus de m=ncare. El mul]umea [i z=mbea, apoi pleca cu plasa sa str=ns\ `ntre m=ini".»

4 4 SPECIAL Gazeta Rom=neasc\ iunie Un rom=n [i doi italieni, prin[i `n plin de o flac\r\ format\ `n furnal, sunt `n stare critic\ la spital Cei trei r\ni]i, rom=nul Marian Mandria, 20 ani, [i italienii Michele Trataro, 37 ani [i Giovanni Lomasto, 30 ani, se afl\ `n prezent la Centrul de arsuri grave al spitalului Cardarelli din Napoli. Medicii spun c\ via]a lor este `n pericol. Accidentul a avut loc pe 17 iunie diminea]a, `n jurul orelor 11. Muncitorii efectuau o opera]iune de rutin\, de cur\]are a cavit\]ii `n care au loc topirile. Cei trei erau pe o platform\, manevrat\ de un coleg de-al lor, `n interiorul furnalului `nalt de circa opt metri. Probabil, din cauza neaten]iei manevratorului sau a unei defec]iuni de func]ionare a instala]iei, din jgheabul prin care trece aluminiul a s\rit un jet de metal `ncins, care la contactul cu pere]ii furnalului a provocat o flac\r\ teribil\ (temperatura ajunge la 2000 de grade) care i-a cuprins `n plin pe cei trei muncitori. Imediat a avut loc interven]ia unor angaja]i ai o]el\riei, care au `ncercat s\ le acorde colegilor primul ajutor. La locul accidentului au ajuns pompierii [i autombulan]ele de la 118. Doi r\ni]i au fost transporta]i la spitalul din Caserta, al treilea la cel din Marcianise, dar starea lor grav\ i-a obligat pe medici s\-i trimit\ pe to]i la spitalul Cardarelli. Accident la topitorie, trei muncitori ar[i Procuratura din Santa Maria Capua Vetere [i Inspectoratul provincial de munc\ din Caserta au deschis dou\ anchete asupra accidentului care a avut loc pe 17 iunie `n stabilimentul Metal Point, `n zona industrial\ din Marcianise, `n care au fost implica]i trei muncitori, interna]i la sec]ia Ar[i grav de la Cardarelli din Napoli. Potrivit Carabinierii sosi]i la fa]a locului i-au audiat pe martori, iar procuratura a dispus sechestrarea instala]iei unde a avut loc accidentul. Ancheta trebuie s\ stabileasc\ eventualele responsabilit\]i ale persoanelor, dac\ au fost respectate toate normele de siguran]\ a lucr\torilor din partea firmei sau dac\ a fost vorba despre un acident de neevitat. Dup\ accident, lucrul `n intreprindere a fost suspenedat. Mul]i dintre lucr\tori s- au dus la Cardarelli pentru a ob]ine informa]ii despre starea colegilor lor. Sindicatele au reac]ionat la acest accident care face parte dintr-o serie ne[f=r[it\: "Din p\cate num\rul accidentelor de munc\ este `ntr-o cre[tere continu\", afirm\ secretarul de la Fiom Cgil din Caserta, Basilio Foglia care `[i exprim\ solidaritatea fa]\ de lucr\torii de la Metal Point. "~n ultimul timp, apelul Pre[edintelui Republicii, Napolitano, a mi[cat con[tiin]ele, dar concret `nc\ nu s-a f\cut nimic". Asesorul provincial pentru Politicile de Munc\ din Caserta, Enrico Milani, i-a vizitat la spital pe cei trei r\ni]i. Milani le-a transmis familiilor celor trei muncitori un mesaj de solidaritate, `n numele pre[edintelui Provinciei. Dintre cei trei r\ni]i unul a suferit arsuri pe 70 la sut\ din suprafa]a corporal\, un altul de 57% `n timp ce al treilea pe 35%. primelor cercet\ri ale carabinierilor [i pompierilor, accidentul ar fi fost provocat de o eroare uman\: o manevr\ gre[it\ a unui angajat de la platforma pe care cei trei muncitori, un rom=n [i doi italieni, lucrau pentru o opera]iune normal\ de cur\]are a unui furnal. Un jet de metal topit a provocat o flac\r\ care i-a lovit `n plin. Complica]ii (continu\ de la pag. 1) A fost tratat\ cu indiferen]a [i arogan]a specific\ func]ionarilor rom=ni. La acela[i consulat exist\ un birou pentru problemele de munc\ ale rom=nilor din Italia, condus de un diplomat pl\tit nu se [tie pentru ce. Dac\ nici moartea unui muncitor la locul de munc\ `n asemenea condi]ii nu e de competen]a acestui birou, atunci ministerul Muncii ar face bine s\-[i `nchid\ dugheana de la Roma. Prea complicat [i prea mult deranj pentru func]ionarii rom=ni. Pe 17 iunie au murit `nc\ doi rom=ni, pe un [antier din Ischia. Nu se [tie `nc\ dac\ aveau contract de munc\ sau erau angaja]i la negru. Patronul cl\dirii unde s-a `nt=mplat nenorocirea este un fost senator Forza Italia, putred de bogat. Consulatul se va interesa? Biroul ata[atului de munc\? Vor da m\car un telefon la Ischia? Prea complicat.

5 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 5 Doi rom=ni au murit [i un al treilea a fost r\nit `n accidentul care a avut loc pe 18 iunie pe un [antier din Ischia. O corni[\ a hotelului care era `n repara]ii a c\zut de la 30 metri `n\l]ime distrug=nd schela pe care se aflau muncitorii. Victimele se numesc Ionel B\lan, 45 ani, [i Marin Gheorghi]\, 54 ani. R\nitul, Dumitru Ioni]\, 56 ani, a sc\pat ca prin minune. Insula Ischia, aflat\ `n golful Napoli, este considerat\ un adev\rat paradis turistic. Era ora aproximativ, c=nd o bubuitur\ s-a auzit pia]a San Girolamo, frecventat\ de turi[ti, aflat\ chiar `n centrul ora[ului, s-a umplut de tuburi metalice, moloz [i o corni[\ de c=teva tone aproape intact\. S-a pr\bu[it o parte a schelei ridicat\ `n jurul fostului hotel "Giusto" - cl\dire aflat\ `n proprietatea lui Salvatore Lauro, fost senator Forza Italia-. {antierul `ncepuse `n urm\ cu trei ani [i lucr\rile erau aproape terminate. Schela era `nalt\ de circa 10 metri [i lung\ 30. Peste ea s- a pr\bu[it o corni[\ lung\ de 40 metri, `ntreag\. Corni[a fusese abia montat\ [i era cu jum\tate de metru `nafar\, poate prea mult pentru o asemenea greutate. Un proiect gre[ti? Posibil. ~n strad\, la acea or\, nu era nimeni, altfel victimele ar fi fost cu zecile. Schela pr\bu[it\ l-a ucis pe loc pe Ionel B\lan. Ceilal]i doi rom=ni erau r\ni]i. Unul dintre ei, Marian Gheorghi]\, a murit `n ambulan]\ `n drum spre spital. Cel\lalt rom=n a sc\pat, are o strivire de stern cu hemoragie intern\, fracturi multiple la picioare. Medicii s-au declarat optimi[ti `n privin]a lui. Accidentul s-a petrecut imediat dup\ pauza de pr=nz. Cladirea `n repara]ii, de dou\ etaje, trebuia s\ se transforme `ntr-un hotel de lux. Un chelner de la un bar din apropiere a participat, Strivi]i de schel\: doi rom=ni mor]i la Ischia Pu]in a lipsit ca pr\bu[irea schelei s\ nu fac\ alte victime De la `nceputul anului, `n Italia au murit 488 de oameni la locul de munc\, plus circa de accidente care au l\sat cu invaliditate permanent\ circa de lucr\tori. ~n 2006, num\rul toatl al mor]ilor la munc\, a[a-numitele "mor]i albe" a fost de `n toat\ Italia, fa]\ de `n Asesorul pentru munc\ al regiunii Campania, Corrado Gabriele, [i-a exprimat profunda durere pentru cei doi lucr\tori rom=ni mor]i la Ischia. Primarul din Ischia, Giosi Ferrandino, inginer constructor de meserie, a spus c\ este "indignat pentru ce s-a `nt=mplat. Nu e posibil ca `n aceste timpuri s\ se produc\ `nc\ asemenea absurde [i foarte previzibile accidente de munc\". "Moartea celor doi lucr\tori nu poate [i nu trebuie s\ treac\ neobservat\. ~ntr-un alt moment, acea schel\ pr\bu[it\ ar fi putut s\ fac\ un m\cel, [i dac\ nu s-a `nt=mplat a[a, a fost doar dintr-o coinciden]\. Sindicatele au reac]ionat imediat la ceea `mpreun\ cu alte persoane, la scoaterea de sub d\r=m\turi a celor doi r\ni]i, din care unul avea s\ moar\ imediat: «Chiar dac\ nu eram amici, `i cuno[team deja [i `n fiecare zi la ora 14 fix le duceam cafeaua p=n\ sub schel\. Ast\zi n-a mai fost a[a». Marian Gheorghi]\, `nc\ viu, a fost scos de sub d\r=m\turi de doi infirmieri, care au `ncercat s\-l reanimeze. tentaivele s-au dovedit inutile. Ionel B\lan `ns\ a r\mas sub ]evile [i zidurile pr\bu[ite timp de trei ore. Era prea periculos s\ se `ncerce recuperarea corpului `nainte de a se bloca alt\ eventual\ pr\bu[ire. Firma care executa lucr\rile, «Danubiana srl» cu sediul la Roma, al c\rei patron este un rom=n. Magistratura va verifica regularitatea contractelor muncitorilor, autoriza]iile Sindicatele declar\ grev\ lucr\rilor [i respectarea normelor de siguran]\. La prima vedere, schela pe care erau muncitorii pare s\ fi c\zut sub greutatea corni[ei care s-a desprins pe nea[teptate. Dar este doar prima evaluare. Va fi f\cut\ o expertiz\ tehnic\, pentru stabilirea cauzelor dezastrului. ce Cgil a numit "un m\cel f\r\ sf=r[it" [i au decis pentru joi 21 iunie greva general\ a tuturor constructorilor din provincia Napoli: «Nu vom trece sub t\cere aceast\ tragedie», a anun]at Gianni Sannino de la Fillea Cgil. «Nu mai e nevoie de cuvinte contra decim\rii lucr\torilor, acum e nevoie de r\spunsuri», a spus [i Anna Rea de la Uil. Sindicatele acuz\ sistemul de prevenire [i control. {i ministrul muncii, Cesare Damiano, a vorbit despre "tragedia care se repet\". Salvatore Lauro, proprietarul cl\dirii care trebuia renovat\, s-a declarat [ocat de accident. Primtr-un comunicat, Lauro a transmis sincere condolean]e familiilor victimelor. Parchetul din Napoli a deschis o anchet\ pentru omor multiplu din culp\, dezastru colpos [i leziuni foarte grave. Potrivit cotidianului "La Repubblica", cei rei rom=ni nu figurau `n registrele de angaja]i ai [antierului. ~n afar\ de cei trei, al]i opt rom=ni lucrau `n [antier la ora dezastrului.

6 6 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iunie Il Giorno: "Fluxuri imposibil de sus]inut din Rom=nia" Cotidianul de dreapta "Il Giorno" nu putea s\ nu dea r\sun\toarea [tire: st=nga `mpotriva rom=nilor. Iat\ cum comenteaz\ cotidianul milanez declara]iile pre[edintele Provinciei Milano, Filippo Penati, care a cerut blocarea intr\rii rom=nilor `n Italia. «Pre[edintele Penati se lanseaz\ `ntr-o compara]ie sub semnul toleran]ei zero: "Nu exagerez. Dac\ `n Sud este plaga secular\ a mafiei, `n Nord urgen]a este cea a criminalit\]ii str\ine". ~n vizor, nomazii de na]ionalitate rom=n\. "Este necesar s\ restr=ngem intr\rile spre Italia. {i pentru c\ o etnie ca cea a romilor se integreaz\ cu dificultate `n ]ara noastr\ (...) Guvernul trebuie s\ renegocieze cu Rom=nia [i Bulgaria moratoriul privind intr\rile `n Italia". Cu alte cuvinte, "pentru viitorii doi ani rom=nilor [i bulgarilor nu trebuie s\ le fie permis s\ intre `n Italia f\r\ viz\, lucru care ast\zi este permis".» "Il Giorno" o citeaz\ [i pe Mariolina Maioli, consilierul comunal pe probleme sociale din Milano: «"Mii de noi sosiri de romi din Rom=nia de pe 1 ianuarie. Deschiderea frontierelor a f\cut acest cadou ora[ului Milano. Dar acum este de ajuns. Este momentul s\ reducem num\rul de romi din ora[, motiv pentru care va fi inevitabil s\ se continue `n direc]ia evacu\rilor". Cel care d\ un ultimatum afluxurilor este consilierul comunal pe probleme sociale Mariolina Maioli. "Fa]\ de o cre[tere a num\rului de romi se `nregistreaz\ o cre[tere a ac]iunilor de criminalitate, [i guvernul na]ional trebuie s\ `nceap\ s\ fac\ lucruri serioase, pentru c\ ne juc\m cu convie]uirea `n ]ara noastr\. Pe l=ng\ romi, mai avem la Milano de clandestini. {i c=nd sunt at=tea persoane care tr\iesc de pe-o zi pe alta, f\r\ a lucra [i cu copii `n `ntre]inere [i care nu trimit, sau trimit `n mic\ m\sur\ copiii la [coal\ este evident c\ ajung s\ fure sau s\ jefuiasc\. {i acest lucru nu este acceptabil".» «La Milano sunt 11 tabere Cotidianul "Il Giorno" a publicat [i un comentariu cu privire la leg\tura dintre declara]iile lui Penati [i recentele alegeri, pierdute de st=nga la Milano. «Pre[edintele Provinciei Filippo Penati a spus-o r\spicat, cu siguran]\ a spus-o pe bun\ dreptate. Dar poate prea t=rziu. La c=teva zile de la dezam\gitorul rezultat electoral pentru st=nga care a pierdut pe teme cum sunt romii [i siguran]a, Penati a comparat problema ]iganilor cu cea a mafiei. {i chiar a mers mai departe de ceea ce spun rondele padane, care se `nv=rt `n jurul taberelor de romi mul]umindu-se s\ regulare, `n fa]a unui num\r mai mult dec=t dublu al bar\cilor, la care se adaug\ stabiliri abuzive `n zonele publice [i private. "Cet\]enii cad prad\ zilnic infrac]ionalit\]ii. Am vorbit cu viceprimarul [i este de acord cu mine. Este bine s\ prevenim, dar acum trebuie [i s\ lu\m m\suri. Conflictul social a ajuns la un nivel insuportabil. Nu mai sunt de ajuns for]ele de ordine. Este nevoie de guvernarea teritoriului". "~n timp ce Prim\ria, cu ajutorul Provinciei, caut\ s\ intervin\ `n locurile cu cel mai mare risc, cum este Triboniano, continu\ s\ soseasc\ noi romi care se profesionalizeaz\ tot mai mult. Ca s\ nu mai vorbim despre prostitu]ie [i despre exploatarea copiilor pentru cer[it. Pe de-o parte trebuie, deci, s\ intervenim cu primire fa]\ de cei care sunt deja. Pe de-alt\ parte trebuie s\-i `ndep\rt\m pe cei care sosesc zi de zi".» (sursa: Il Giorno) "Au pierdut alegerile din cauza romilor" `mpiedice furturile din case, o activitate prea modest\ ca s\ devin\ intersant\ pentru mafio]i. ~n politic\ pentru a avea rezultate este nevoie s\ fi credibil [i cei de st=nga p=n\ mai ieri spuneau numai de bine despre romi. Acum numai de un mare r\u. Chiar dac\ to]i [tiu c\ st=nga nu este ca o mam\ [i nu e una singur\. Mai bine mai t=rziu dec=t niciodat\, dac\ fostul primar din Sesto acum d\ ascultare fo[tilor s\i colegi, care `ntr-o anchet\ recent\ a noastr\ au m\rturisit c\ nu vor mai vota cum au votat odat\ pentru c\ s-au s\turat s\-[i vad\ propriul partid interesat mai mult de rom=ni dec=t de italieni.»

7 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 7 Pre[edintele Provinciei Milano: s\ intervenim de urgen]\ pentru a limita intr\rile din Rom=nia [i Bulgaria "Criminalitatea nena]ional\ devine o plag\ a nordului. ~n sud este lupta cu mafia. La noi trebuie s\ fie cea `mpotriva criminalit\]ii str\ine". A se citi criminalitatea rom=neasc\, sperietoarea de serviciu `n Italia, care, se spune, este o problem\ foarte grav\, `n special `n zona metropolitan\ milanez\, a[a cum reiese din ultimele date ale ministerului de Interne. "Problema" risc\ s\ se agraveze, potrivit pre[edintelui provinciei Milano, Filippo Penati, dac\ nu se pune o fr=n\ liberei intr\ri de bulgari [i rom=ni, care din ianuarie pot intra `n Italia f\r\ restric]ii. Pre[edintele Penati a spus c\ a fost alarmat de declara]iile ministrului Giuliano Amato, care zilele viitoare va prezenta oficial unele date care privesc criminalitatea str\in\, dar care a l\sat deja s\ se `n]eleag\ escaladarea `n curs. "Cererm Guvernului italian s\ renegocieze cu Rom=nia [i Bulgaria posibilitatea unui moratoriu astfel `nc=t pe timpul urm\torilor doi ani s\ nu le fie permis cet\]enilor acestor ]\ri s\ intre f\r\ viz\, adic\ s\ se restr=ng\ libera circula]ie a fluxurilor spre ]ara noastr\". Acesta este apelul lansat de Filippo Penati, pe 14 iunie, pe timpul unei conferin]e de pres\ pe care a sus]inut-o `mpreun\ cu consilierul regional pentru siguran]\ Alberto Grancini. "Dac\ fluxul este ne`ntrerupt, nu se poate controla. rezolv\m situa[ia pentru 100 [i ajung al]i la noi: este ca [i c=nd ai goli marea cu linguri]a. Astfel nu se poate merge `nainte". Potrivit pre[edintelui provinciei Milano, "fluxul de imigran]i este mai mare `n ]ara noastr\ poate [i pentru c\ Pre[edintele Provinciei Milano, Filippo Penati (Ds): "S\ bloc\m intrarea rom=nilor `n Italia" De[i `n mod tradi]ional st=nga italian\ a fost `ntotdeauna de partea imigran]ilor, sus]in=nd egalitatea lor `n drepturi cu ceta]enii italieni [i sus]in=nd integrarea str\inilor `ntr-o societate multietnic\, iat\ c\ interesele politice dicteaz\ alte atitudini. La recentele alegeri locale par]iale din italia, st=nga a ie[it foarte [ifonat\, mai ales `n nord, unde dreapta a f\cut campanii electorale agresive, `n care un ingredient esen[ial era cultivarea fricii fa]\ de str\ini Filippo Penati (Ds) suntem unicii care garant\m libera circula]ie. Multe ]\ri, de fapt, au cerut deja moratoriul, printre care Spania, Olanda, Danemarca, Austria [i Germania. {i Fran]a, chiar dac\ nu a cerut moratoriul, oricum a legat restric]ii liberei circula]ii". Penatii, care este de st=nga, a `mbr\]i[at o tem\ drag\ celor de centru-dreapta, dar a ]inut s\ precizeze c\ "siguran]a nu e nici de dreapta, nici de st=nga. Pentru c\ cet\]enii cei mai expu[i sunt cei care nu locuiesc `n centru, [i seara se `ntorc acas\ t=rziu dup\ ce au lucrat toat\ ziua, cu autobuzul. Nu cei care intr\ `n garajul privat cu telecomanda". Siguran]a cet\]eanului Penati afirm\ c\ "nicio administra]ie, indiferent c=t de bine inten]ionat\ ar fi, nu este `n stare s\ sus]in\ fenomenul imigran]ilor care continu\ s\ treac\ grani]ele noastre. {i pentru c\, `n paralel, avem o cre[tere continu\ a infrac]iunilor comise de cet\]eni str\ini: [i noi trebuie s\ d\m cet\]enilor no[tri r\spunsuri asupra legitimei necesit\]i de siguran]\". Penati a l\udat "pactul de [i, `n particular, tema unei invazii a rom=nilor. Pre[edintele provinciei Milano, Filippo Penati, exponent al Ds (Democratici di Sinistra), [i-a atacat propriul guvern [i a cerut nici mai mult, nici mai pu[in dec=t renegocierea tratatului de adeziune a Rom=niei la Uniunea European\, la capitolul liberei circula]ii a rom=nilor `n Italia. Cotidienele de dreapta "Il Giorno" [i "Il Giornale" [i-au manifestat satisfac]ia `n pagini [i pagini de comentarii. Dreapta: "Declara]ii tradive" Alia]ii lui Penati din consiliul provincial nu sunt de acord. Antonello Patta, secretar al Partidului Rifondazione Comunista a spus: "Provincia nu are competen]e `n materie de siguran]\ [i, dac\ se iau bani dintr-un bilan] deja redus, acest lucru trebuie s\ aib\ loc pe baza unei decizii a majorit\]ii, nu a unor declara]ii neprev\zute". O atitudine critic\ a avut [i viceprimarul din Milano, Riccardo de Corato (Alleanza Nazionale): "~mi face pl\cere s\ constat c\ dup\ [ase luni Penati [i centru-st=nga `[i dau seama de dezastrul cauzat de aceast\ majoritate de guvern, care a permis explozia fluxurilor de romi, cu toate consecin]ele `n termeni de siguran]\. O eroare enorm\ desc\rcat\ pe umerii Prim\riilor, [i `n special a celei din Milano, unde `n ultimele luni a avut o cre[tere de circa o mie de intr\ri. Dar declara]iile lui Penati asupra erorilor comise de Prodi [i D'Alema, cu contribu]ia lui Amato, sunt postume [i tardive. {tiam `nc\ din septembrie 2006 c\ la Milano exista urgen]a imigra]iei. ~n ciuda acesteia, am r\mas singur s\ cer s\ se am=ne deschiderea necondi]ionat\ a grani]elor dinspre Rom=nia". {eful de grup de la Lega Nord, Matteo Salvini, a intervenit [i el: "Penati r\m=ne pu]in credibil. Dac\ vrea s\-[i demonstreze inten]iile sale adev\rate, s\ `nceteze s\ pl\teasc\ milioane pentru chirii, s\ blocheze noile tabere de romi [i s\-l concedieze pe consilierul pe problemele nomazilor". Lega a anun]at [i c\ grupuri de militan]i leghi[ti se vor urca `n autobuzul care leag\ Porta Romana de Chiaravalle, "pentru a escorta cet\]enii obosi]i s\ frecventeze o linie devenit\ teatrul furturilor, agresiunilor [i vandalismelor". siguran]\" semnat recent la Milano de Provincie, Prim\rie, Prefectur\ [i Guvern. Pentru Penati, nu este de ajuns: "Este nevoie s\ inser\m un pact metropolitan care s\ implice toate prim\riile provinciei". Pentru aceasta, Penati a anun]at alocarea a 2,5 milioane de euro `n favoarea Fondului pentru siguran]\ metropolitan\.

8 8 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iunie Cotidianul familiei Berlusconi, "Il Giornale", a publica pagini `ntregi pe tema declara]iilor lui penati. ~ntr-un comentariu semnat de Livio Caputo se face o `ntreag\ teorie din atitudinea politicienilor de st=nga, care ar fi ajuns la concluzia c\ rom=nii trebuie opri]i s\ mai intre `n Italia. «~n Fran]a, teama de fantomaticul "instalator polonez" care se preg\tea s\ fure locul de munc\ meseria[ilor locali lucr=nd la jum\tate de pre] a contribuit la respingerea de c\tre electori a proiectului Constitu]iei europene, trimi]=nd `n criz\ toat\ Uniunea. Ce efect va avea, asupra tradi]ionalului europeism al italienilor, teama de ceva [i mai prezentului [i periculosului "]igan rom=n"? ~n Giornale ne-am `ntrebat de nenum\rate ori, tr\g=nd alarma din cauza deschiderii nediscriminate a frontierelor Ini]iativa pus\ `n aplicare la Tezze (provincia Vicenza) de un grup de cet\]eni exaspera]i de furturile din locuin]e risc\ s\ devin\ un periculos boomerang. Un rom=n a fost "re]inut" de o patrul\ cet\]eneasc\, format\ din oameni `narma]i cu r\ngi [i pari, dar s-a dovedit c\ nu era nici clandestin, nici ho]. Carabinierii, care l-au verificat pe rom=n, l-au eliberat imediat. Atmosfera r\m=ne `ncins\ la Tezze. S-a `ncheiat cu un rond inutil, v`n\toarea ho]ului, care a avut loc `n jurul orelor `n noaptea dinspre joi spre vineri, iunie `n cartierul S. Cuore, la Belvedere di Tezze, anun]\ cotidianul "Il Giornale di Vicenza". Carabinierii, care l-au luat `n primire pe b\rbat, dup\ v=n\toarea care a mobilizat `ntreaga zon\, l-au eliberat pentru c\ era str\in de orice form\ de infrac]iune [i era `n regul\ cu permisul de [edere. Rom=nul tranzita din `nt=mplare, pe o motoret\, de-a la circa de romi, care de secole a[teapt\ s\ migreze spre Eldorado-ul occidental [i nu fac un mister din faptul c\ prefer\ Italia tuturor celorlalte ]\ri [i Milano fa]\ de orice alt ora[. Din acest motiv, ne-au catalogat drept rasi[ti. Dar s\pt\m=na aceasta, pentru prima dat\, [i un exponent al majorit\]ii, pre[edintele de st=nga al provinciei Filippo Penati, s-a decis s\ arate cu degetul c\tre guvern pentru c\ nu a cerut, `nainte de intrarea Rom=niei [i Bulgariei `n Ue, un moratoriu pentru intrarea lor liber\ `n ]ara noastr\: o practic\ prev\zut\ de tratatele de nou\ adeziune [i la care alte ]\ri au f\cut apel `n ultimii ani f\r\ ca nimeni s\ fac\ scandal ([i cine nu a f\cut-o, ca Marea Britanie, s-a c\it amarnic). A fost vorba de o schimbare istoric\, `n sensul c\ luarea de pozi]ie a lui V=n\toare de rom=ni la Vicenza TORREVECCHIA E QUARTACCIO «I cittadini esasperati vogliono fare le ronde» Assediati dai nomadi e abbandonati dalle istituzioni, come denuncia Cavallari (An) Instalatorul polonez [i ]iganul rom=n Milano, il ds Penati si pente: basta immigrazione selvaggia annino della Frattina Milano ome se non bastasse resto, Romano Prodi e anche bersaglio del o amico». Impallinato uegli amministratori loche, dopo lo tsunami eletale, cominciano a temere dover presto tornare a ca-. E allora da Milano Filipo Penati, presidente diessio della Provincia, contesta a politica del governo su sicurezza Il presidente della Provincia: «Il governo riveda la sua posizione sull ingresso dei rom, qui è come svuotare il mare con un cucchiaino. Troppo permissivismo, gli elettori chiedono ordine e legalità» per due anni. Anche guidati da governi di centrosinistra, come quelli di Spagna e Gran Bretagna che hanno cura che «il permissivismo è un retaggio del Sessantotto e non appartiene alla cultura comunista, né a quella socialista». E allora? Allora, come e legalità» Penati, datorat\ un pic `nfr=ngerii Uniunii la Rho, Garbagnate, San Donato, etc [i un pic urgen]ei `n fa]a c\reia niciun administrator nu putea `nchide ochii, merge `mpotriva a tot ceea ce a sus]inut centru-st=nga p=n\ ieri. Dar, `n loc s\ deschid\ ochii guvernului, l- a determinat s\-l trimit\ la Milano pe viceministrul de Interne Marco Minniti pentru ca s\-l mustreze public pe pre[edintele provinciei: nici un moratoriu, cel mult m\suri `n acord cu guvernele de la Bucure[ti [i de la Sofia pentru r\rirea fluxurilor. Un mod nici m\car lungul unei str\zi pe care, recent, au avut loc diferite furturi din locuin]e. Climatul incandescent a dus la declan[area unei alarme sociale care este `ntru totul nejustificat\. Oamenii nu se simt proteja]i de for]ele de ordine [i pun la cale forme spontane de autoap\rare, periculoase pentru str\ini, la fel [i pentru protagoni[ti. Un control mai mare `n zon\, deseori vizitat\ de ho]i, prin intermediul patrulelor coordonate `ntre diferite organisme, cu scopul de a garanta un control constant `n teritoriu, este dorit de toat\ lumea. S\ te g=nde[ti, `ns\, s\ te substitui for]elor de ordine, fug\rind cu r\ngi de fier [i pari de lemn persoanele suspecte, dep\[e[te limitele legalit\]ii [i expune protagoni[tii unor denun]uri, pe l=ng\ pericolelor unei justi]ii sumare care nu-[i g\se[te locul `ntr-o ]ar\ civilizat\. Potrivit autorit\]ilor, nu s-au creat `nc\ patrule fixe ale cet\]enilor pentru controlul teritoriului. S- a creat, `ns\, o re]ea pentru comunicarea imediat\ `ntre locuitorii aceleia[i zone care, la orice mi[care suspect\, au la `ndem=n\ numerele de telefon ai vecinilor. L iniziativa FUOCO AMICO Filippo Penati (Ds) attacca il governo Prodi [FOTO: FOTOGRAM gli annuncia l ovvia insurrezione della sinistra radicale -. Io non sono sordo e il messaggio degli elettori è arriva- «Proposte irricevibili», le r spinge il segretario provi ciale Antonello Patta, ch chiede una «verifica di giu ta» e minaccia di mandare prea elegant pentru a eluda orice responsabilitate, desc\rc=nd sarcina unei eventuale r\riri a fluxurilor pe ]ara de origine. Dar ce poate face aceasta din urm\? S\ le refuze pa[apoartele ]iganilor, atr=g=nd astfel asupra lor fulgerele Consiliului Europei pentru violarea drepturilor umane? {i apoi, de ce ar trebui, ca s\ ne fac\ o pl\cere, s\ renun]e la posibilitatea de a se elibera de o parte a popula]iei care cu siguran]\ nu constribuie la dezvoltarea economic\ [i constituie dintotdeauna o povar\? Noi suntem, a[a cum pare s\ recunoasc\ chiar [i un preot de st=nga cum este Don Gino Rigoldi, cei care trebuie s\ ne ap\r\m cu instrumentele pe care le avem, [i, av=nd `n vedere rapiditatea cu care ac]ioneaz\ migra]ia, f\r\ a pierde un minut. Procedura pentru un moratoriu "a posteriori" ar fi nou\ pentru Brulxelles, [i nu avem certitudinea c\ ar fi acceptat\. Dar ne`ncerc=nd-o ar fi cu adev\rat ca [i c=nd te-ai juca cu focul. Deja, `n Nord, Europa este `ntr-o pierdere serioas\ de popularitate, [i politica amabil\ a imigra]iei, promovat\ de cuplul Amato-Ferrero, cu siguran]\ nu ob]ine consensuri. Suntem, a[a cum se pare c\ g=nde[te Penati, `ntr-o situa]ie limit\, `n care ar putea fi de ajuns un mic accident pentru a provoca un incendiu.» (sursa: Il Giornale)

9 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 9 Viceministrul de Interne Minniti: "Nu vom bloca intrarea rom=nilor" Nu va fi un moratoriu legat de intr\rile imigran]ilor din Rom=nia. Ministrul adjunct de Interne, Marco "Moratoriul reprezint\ numai am=narea problemei", a spus Minitti. Asupra unui punct Minniti [i Penati sunt de acord: c\ `n Nord infrac]iunile comise de str\ini sunt una dintre problemele principale de siguran]\. "~n sudul ]\rii predomin\ criminalitatea organizat\, care exist\ [i `n centru [i `n nord - a spus viceministrul. Dar aici principalele chestiuni sunt criminalitatea r\sp=ndit\ [i infrac]iunile legate de condi]ia de clandestinitate". De aceea chestiunea ridicat\ de Penati este "una la ordinea zilei". Dar Minniti a explicat c\ deja `nainte de intrarea Rom=niei, `n Italia a `nceput o "puternic\ colaborare" care a permis anihilarea unor clanuri `n acela[i ritm cu punerea la punct a noi instrumente legislative la nivel comunitar. "Orizontul normativ nu poate fi moratoriul - a explicat Minniti. Este necesar s\ vedem dac\ exist\ condi]iile pentru a construi `n Europa [i `n raporturile bilaterale un instrument care poate fi cu totul nou, pentru a `nfrunta chestiunea". Penati, nemul]umit de r\spusnul lui Minniti, a reafirmat c\ "a fost o eroare c\ nu s-a cerut moratoriul" pentru intr\ri a[a cum, `n schimb, au f\cut alte ]\ri `n decembrie, c=nd Rom=nia a intrat `n Uniune. "Acum trebuie s\ se g\seasc\ toate formele de ac]iune pentru ca s\ fie posibil\ guvernarea fluxurilor din aceast\ ]ar\", a mai spus pre[edintele provinciei Milano. O idee `mp\rt\[it\ de don Gino Rigoldi, responsabil al "Comunità Nuova" din Milano: "Moratoriul trebuie s\ fie aplicat. Acum ar putea Minniti, a r\spuns astfel cererii f\cute zilele trecute de pre[edintele provinciei Milano, Filippo Penati, care s\ se creeze canale de intrare [i s\ nu mai fie accesuri s\lbatice de persoane care au at=t de pu]ine resurse pentru a sta aici". Nicio polemic\ sau diferen]e de vederi cu guvernul, ]ine s\ sublinieze Penati, ci numai de roluri. "Din punct de vedere tehnic, evaluarea instrumentelor revine guvernului, dar am vorbit cu Minniti [i mi-a spus c\ pe acest subiect se inten]ioneaz\ s\ se mearg\ `nainte, pentru c\ exist\ convingerea c\ regularizarea fluxurilor este important\ pentru combaterea prezen]ei romilor". Cotidianul online din Abruzzo primadanoi.it pune gaz pe foc `n aceste zile `n care s-au `nmul]it declara]iile publice contra rom=nilor. La Pescara, sus]ine publica]ia electronic\, nu se mai poate tr\i din cauza rom=nilor. de fapt, se `n]elege din text, a romilor. Iat\ textul. «Ceva s-a schimbat deja de luni de zile. Era inevitabil [i previzibil. Ca [i `n alte zone, [i ]esutul social din Pescara resimte schimb\rile legilor [i a imigra]iei tot mai masive. Odat\ cu intrarea `n Ue a Rom=niei, Pescara a fost literalmente invadat\ de "ex extracomunitari" care acum nu mai au nevoie de un permis de [edere pentru a r\m=ne `n Italia. Pentru ei, r\m=nerea `n Bel Paese este o prioritate, chiar dac\ nu au locuri de munc\ stabile sau condi]ii acceptabile pentru a supravie]ui. De aceea [i locuitorii din Pescara se organizeaz\ [i se ridic\ astfel nivelul de agita]ie fa]\ de str\inii care asediaz\ orice teren abandonat sau cl\diri d\r\p\nate [i Provincia promite c\ va continua politica de integrare a str\inilor "dar nu putem s\ nu protej\m o comunitate care cerea `nchiderea grani]elor pentru rom=ni. Minniti [i Penati fac am=ndoi parte din acela[i partid, Ds. Marco Minniti nu este de acord cu blocarea rom=nilor se simte amenin]at\ de infrac]iunile comise `n majoritate de cet\]eni non italieni", a mai spus Penati. Rom=nii, acuza]i de degradarea [i delincven]a din Pescara construiesc zone de campare sau refac bar\ci pentru a tr\i. Sunt foarte multe taberele unde vin femei [i copii [i care au rol de sprijin pentru capii de familie care, `n lipsa altui lucru, nu fac dec=t s\ alimenteze via]a interlop\ f\cut\ din furturi, cer[etorie [i diferite molest\ri. Astfel, adev\rate patrule de cet\]eni au fost `nfiin]ate pe via del Circuito `n apropiere de fostul consor]iu agrar, dar [i pe via Aterno unde pe timpul nop]ii pescarezii p\zeau terenurile pentru a evita ca rom=nii s\ se `ntoarc\ pentru a se restabili acolo. Doar sosirea poli]iei a evitat ce e mai r\u chiar c=nd unul dintre rom=ni, cu un par, a `ncercat s\ se n\pusteasc\ asupra reziden]ilor pe care `i considera responsabili de evacuarea f\cut\ de poli]ie cu c=teva ore `nainte. A devenit tot mai frecvent\ interven]ia for]elor de ordine pentru despistarea [i eliminarea tuturor acelor situa]ii considerate favorabile form\rii de tabere. "Vom intensifica controalele [i vom `ncerca s\ prevenim situa]iile de risc", a spus Paolo Di Domenico, responsabil de la poli]ie, "p=n\ acum au avut loc 22 de evacu\ri cu un total de 250 de persoane `ndep\rate. De la `nceputul anului primarul D'Alfonso a emis 35 de mandate de evacuare de pe terenurile [i teritoriul comunal".

10 10 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iunie "Genova, invadat\ de clandestini care nu pot fi expulza]i" Nu numai la Milano cre[te tensiunea contra rom=nilor (confunda]i mereu, `nt=mpl\tor sau nu, cu romii). Semnalul vine din paginile cotidianului familiei Berlusconi, "Il Giornale", care s-a transformat «Unii lucreaz\ ca zidar sau ca `ngrijitoare, mul]i tr\iesc de pe o zi pe alta, poate cer[ind moneda de 1 euro de la c\ruciorul din supermarket sau, mai r\u, fur\. To]i pot acum s\ ajung\ `n Italia f\r\ a avea nevoie de permise de [edere: din ianuarie rom=nii, ca [i bulgarii, sunt cet\]eni europeni din toate punctele de vedere. Printre oameni sentimentul dominant este acela de suspiciune. Da, pentru c\ ar fi ipocrit s\ spui c\ Genova este deja obi[nuit\ cu noul curs impus de UE prin intrarea `n comunitate a Rom=niei. Datorit\ deschiderii frontierelor, rom=nii au ajuns `n num\r mare [i `n Liguria. Num\rul reziden]ilor oficiali este mic: 911 este mai exact num\rul celor care tr\iesc regular la Genova [i care la alegerile recente au putut vota pentru alegerea primarului. Mult mai mul]i - imposibil s\ le estim\m num\rul - sunt ceilal]i, cei care `nc\ nu au un loc de munc\ [i care au contribuit, [i nu pu]in, la cre[terea nivelului de microcriminalitate.» Argumentul sondajelor «Dac\ cu c=]iva ani `n urm\ magrebienii erau privi]i cu team\, acum, un sondaj recent din revista Donna Moderna arat\ c\ un italian din doi se teme de str\inii din est: cei mai temu]i sunt albanezii, urma]i chiar de rom=ni, considera]i periculo[i pentru c\ sunt "prea mul]i" [i pentru c\ nu au "un loc de munc\". Genovezii nu g=ndesc prea diferit av=nd `n vedere c\ Pactul pentru siguran]\ semnat zilele acestea de viceministrul de Interne Marco Minniti, de prefectul Giuseppe Romano, de pre[edin]ii regiunii Liguria, Claudio Burlando, de la Provincie, Alessandro Repetto [i de primarul Marta Vincenzi are pe lista urgen]elor avertizate cu cea mai mare intensitate de genovezi furturile [i jafurile, prezen]a romilor [i imigran]ilor neregulari - care produc probleme de ocupare abuziv\ de locuin]e [i comer] abuziv - traficul de droguri [i cre[terea num\rului de prostituate pe strad\. {i nu trebuie uitat c\ numai cu c=teva s\pt\m=ni `n urm\, carabinierii au evacuat la Voltri dou\ cl\diri ocupate abuziv de ani de zile de rom=ni, care din acel moment r\t\cesc prin gr\dini [i au g\- sit alte zone abandonate unde s\ tr\iasc\ [i s\ cer[easc\.» Lista de infrac]iuni «Lista episoadelor criminale `n care sunt implica]i este lung\, chiar dac\ ne `ntr-o tribun\ unde oricine are de spus ceva anti-rom=nesc, g\se[te spa]iu. Pe 17 iunie, "Il Giornale" a publicat un material intitulat "Genova, invadat\ de clandestini care nu pot fi expulza]i". uit\m numai la ultimele s\pt\m=ni: pe 9 mai doi rom=ni au fost aresta]i dup\ ce au fost surprin[i `nc\rc=nd scootere furate `ntr-un camion pe corso Europa. La c=teva zile dup\, pe 16 mai, sunt tot rom=ni cei patru, trei b\rba]i [i o femeie, aresta]i de carabinierii din Bavari unde ocupaser\ abuziv o cl\dire abandonat\ din proprietatea Prim\riei [i unde reu[iser\ s\ trag\ abuziv curent electric. ~n aceea[i zi, trei rom=ni f\r\ domiciliu stabil au fost aresta]i la Genova pentru furt agravat `n complicitate: au fost descoperi]i `n timp ce ascundeau `n\untrul unei ma[ini material electric cu o valoare de de euro pe care tocmai `l furaser\ dintrun magazin al portului. La mic\ distan]\, la Sampierdarena, un rom=n de 19 ani este g\sit cu trei telefoane mobile furate [i a fost arestat. Un altul, de numai 21 de ani, agreseaz\ o femeie pe strad\, la Bolzaneto, `nchiz=ndu-i gura cu o m=n\ pentru a nu striga [i `i ia l\n]i- [orul de aur, lovind-o la g=t. (continu\ la pag. 20) Margherita: "Nu-i vrem pe rom=ni la Cremona" {i la Cremona, o forma]iune de st=nga - Margherita - critic\ prezen]a rom=nior. Pretextul, cazul din parcul de pe via Navaroli, ridicat de un grup de mame care vorbesc despre condi]ii de nesiguran]\, a ajuns `n consiliul comunal. {eful grupului de la Margherita, Giuseppe Ceraso, a prezentat o interogare. Consilierul majorit\]ii (de dreapta) Caterina Ruggeri a r\spuns interog\rii, sus]in=nd, `n numele consiliului, c\ nu este nicio urgen]\. ~n cauz\, prezen]a imigran]ilor, mai ales rom=ni, care, potrivit mamelor, a dus la o degradare a parcului. "P=n\ acum nu am avut nicio veste c\ printre acei str\ini ar fi elemente care s\ se fi f\cut vinovate de episoade contra altor cet\]eni sau a patrimoniului", a spus Ruggeri. Consilierul a afirmat c\ a fost demarat un dialog cu rom=nii reziden]i `n cartier, invit=ndu-i s\ g\seasc\ alte locuri `n care s\ se adune. "Oricum nu exist\ nicio urgen]\. De la locuitori nu au sosit semnal\ri deosebite. Noi crem mii de motive c=nd nu exist\ motive". ~n final, Ruggeri a l-a acuzat pe Ceraso de intoleran]\ [i rasism. Replica lui Ceraso nu s-a l\sat a[teptat\: "Resping cu t\rie insinuarea c\ eu a[ fi intolerant cu str\inii [i rom=nii. ~n cuvintele mele nu exist\ intoleran]\, ci doar cererea unei mai mari supravegheri".

11 Vodafone One Nation. Un apel spre ara ta cost cât un apel în Italia. În plus, pentru tine, convorbiri în valoare de 100 în fiecare lun i niciun cost de reînc rcare. Cu Vodafone One Nation este mai u or i mai ieftin s suni în ara ta deoarece cost cât un apel în Italia: numai 19 cen i pe minut. În plus, pentru tine, trafic în valoare de pân la 100 c tre numerele Vodafone Italia. Pentru fiecare apel, se aplic un tarif de conectare de 19 cen i. Pentru informa ii cu privire la planul tarifar i la rile în care se aplic tariful, sun la num rul multilingv sau mergi la un magazin Vodafone. Tarifare la unit i de timp debitate anticipat cu durata de 30 sec. i în valoare de 9,5 cen i. Life is

12 12 ROM+NI ~N ITALIA Gazeta Rom=neasc\ iunie ~ncep=nd cu s\pt\m=na trecut\, pe canalul local 65, Televita, la ora 13, se difuzeaz\ Telejurnalul Gazetei Rom=ne[ti (TGR). Este vorba de un telejurnal de 5 minute, `n limba rom=n\, dedicat rom=nilor din Italia. Sunt transmise cele mai importante [tiri din via]a comunit\]ii rom=ne[ti din Italia, actualitatea de ultima or\ din Rom=nia [i nout\]ile esen]iale din sportul rom=nesc. ~n prim plan se afl\ informa]ia privind comunitatea rom=neasc\: nout\]i legislative, proceduri administrative [i birocratice, evenimentele de pe teritoriu dedicate rom=nilor. Este un mijloc de comunicare direct [i imediat pentru a-i ]ine informa]i pe rom=nii din Italia asupra evenimentelor care `i privesc `n S-a n\scut Telejurnalul Gazetei Rom=ne[ti mod deosebit. Redac]ia a ales s\ includ\ [i o rubric\ cu cele mai importante [tiri din Rom=nia, pentru a-i ajuta pe cei pleca]i de acas\ s\ nu piard\ orice leg\tur\ cu actualitatea din ]ar\. Se `nt=mpl\ foarte des ca cei pleca]i s\ nu mai [tie absolut nimic despre evenimentele din Rom=nia. Este [i de `n]eles, pe de o parte. Ajungi aici, lucrezi, nu-]i mai vezi capul de c=te ai de f\cut. Trebuie `ndeplinite toate formalit\]ile birocratice pentru dreptul de [edere `n Italia. Te deprinzi cu mersul lucrurilor din Italia, cu mentaliatea de aici, [i c=nd suni acas\ `ntrebi doar ce-]i mai face familia, nu ce a mai f\cut B\sescu sau ce a mai zist\riceanu... De aceea, redac]ia Gazetei transmite zilnic [i cele mai importante [tiri din Rom=nia. Cum s-a n\scut proiectul Responsabilul grupului editorial Stranieri in Italia, care public\ Gazeta Rom=neasc\, ziarul rom=nilor, Gianluca Luciano spune c\ acest proiect s-a n\scut `n cel mai simplu mod posibil: "Nu exista acest produs pe pia]\ [i am hot\r=t s\ `l propunem noi." "Televiziunea ofer\ un alt tip de suport mediatic, nu este vorba nici de [tiri de ziar, tip\rite negru pe alb, nici de informa]ii de pe internet. Televiziunea este un mijloc de comunicare mult mai direct, ajunge `n mod imediat la public, `n acest caz, comunitatea rom=neasc\. 407 DE LA D/Î DE LA 464 D/Î Cluj-Napoca Bucuresti

13 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 13 {tirile rom=ne[ti, zilnic, pe Televita ~n acest fel, oamenii se pot informa [i st=nd pe fotoliu, `n propria sufragerie. Vrem s\ `i inform\m pe str\inii din Italia." TG multietnic Stranieri in Italia promoveaz\ acela[i produs [i pentru comunitatea filipinez\. Jocelyn Ruiz, 24 de ani, se ocup\ de acest telejurnal. Formatul este acela[i: 5 minute cu [tiri din via]a comunit\]ii al\turi de cele mai importante [tiri din Filipine. A[adar, de s\pt\m=na trecut\, pe postul de telviziune local Televita, canalul 65, pute]i urm\ri `n fiecare zi, de luni p=n\ vineri, `ntre orele 13 [i telejurnalul filipinez, urmat de cel rom=nesc. Stefano Camilloni, produc\torul executiv al acestor telejurnale, ne vorbe[te despre planurile de viitor: "Din toamn\ vom trece la edi]ia de sear\, vom transmite «in prima serata», cum spunem noi italienii. {i tot din toamn\, dorim s\ facem un adev\rat telejurnal multietnic. Pe l=ng\ telejurnalul rom=nesc [i filipinez, vom realiza un telejurnal dedicat comunit\]ii sudamericane [i unul pentru marocanii din Italia. De asemenea, dorim s\ stipul\m contracte [i cu alte posturi de televiziune, din alte regiuni ale peninsulei. Ne intereseaz\ `n primul r=nd Lombardia." Emisiuni dedicate rom=nilor `n Latina Telejurnalul Gazetei nu este singur pe lume. ~n ora[ul Latina, aflat la aproximativ 70 de km la sud de Roma, se transmite, `ncep=nd din luna februarie a acestui an, un telejurnal rom=nesc. Este vorba despre o edi]ie s\pt\m=nal\, dedicat\ `n special [tirilor de comunitate. Sunt prezentate `n primul r=nd nout\]ile legislative care `i intereseaz\ pe rom=ni, exist\ apoi o rubric\ consacrat\ "dialogului cu autorit\]ile [i procedurilor birocratice", [i, nu `n ultimul r=nd, telejurnalul prezint\ evenimentele culturale care se desf\[oar\ pe teritoriul local. Telejurnalul `n limba rom=n\ este realizat de Parvapolis, primul organ de pres\ pe suport multimedial din Latina. {tirile sunt prezentate de Diana Alina Harja, un chip bine cunoscut `n ora[. Ea este [i pre[edinta asocia]iei socio-culturale "Amici della Romania". Gazeta Rom=neasc\ i-a dedicat o pagin\ Dianei A. Harja, `n primul num\r din luna mai. Telejurnalul rom=nesc din Latina este transmis pe canalul Televita, `n fiecare vineri la ora [i dureaz\ 15 minute. "Feed-back-ul este pozitiv", spune Diana Harja. "Oamenii m\ opresc pe strad\, `mi cer detalii sau `mi dau sugestii despre ce ar dori ei s\ vad\ la acest telejurnal." V\ a[tept\m a[adar `n fiecare zi, de luni p=n\ vineri, la ora 13.06, pe postul local Televita, canalul 65. Cristina Pozna, Roma PANA LA 348 MINUTE DE CONVORBIRI CU ROMANIA CON 10. ATI RAMAS FARA CUVINTE? PACAT. CARTAMONDO HELLO TARIFE CARE APROPIE. CARTAMONDO HELLO UITE CÂT ESTE DE APROAPE ROMÂNIA CU TARIFELE CONVENABILE TISCALI. DESTINA IE 1 FIX 2 GEO DE PE FIX 2 România România Bucuresti Exceptând indica iile diferite, se în eleg convorbiri directe c tre re eaua fix din ar 2. Minute disponibile cu o cartel de 10,00. Produs disponibil i în versiune de 5,00 List de pre uri în vigoare din Mai Tarifele actualizate consultabile pe site-ul Pre urile pot varia f r preaviz. Pre clar: taxare la minut f r impuls la r spuns Formeaz num rul gratuit de acces de la telefon fix sau de la celular La solicitarea vocal formeaz codul pin înscris pe bon. Apoi formeaz num rul dorit inclusiv prefixul.

14 sub cost Climatizator Mediasonic 9000 btu/h Pomp de c ldur. Sistem de deumidi care, Func ie nocturn. Display digital. sub cost TV LCD 26 Samsung Rezolu ie: 1366 x 768, Luminozitate: 500cd/ m² Contrast: 4.000:1, Timp de r spuns 8ms i dubl conexiune digital audio i video HDMI cu HDCP. TVC LCD Beko 20 4:3, priz scart dubl, hotel mode, progressive Scan via VGA, Virtual Dolby. sub cost Climatizator Zephir btu/h Pomp de c ldur. Clasa A. Indice EER 3,21. Gaz R410A. Compresor Samsung sub cost Fotocamer digital Canon 8 megapixel, LCD 2,5», zoom optic 4x, digital 4x, înregistrare video cu audio Fotocamer digital Canon 5,0 mpx, obiectiv ech mm/35mm cu zoom optic 4x i digital 4x, display LCD 2», slot pentru SD/MMC Card, USB 2.0, ie ire AV sub cost sub cost sub cost sub cost Fotocamer digital Acer 5 mpx, zoom Digital, Vizor LCD, compatibil cu Flash/Secure digital card, TFT LCD de 2. Climatizator portabil Zephir btu/h circula ie aer: 310 m³/or Pre uri IVA inclus. Imagini i descrieri doar indicative. Oferte valabile pân la 19/06/2007, pân la epuizarea rezervelor. Se excepteaz erorile tipogra ce. Pl te ti în 24 luni 4+4 luni la alegerea ta, în rate invizibile În colaborare cu Cu condi ia aprob rii nanciare. Sum minim euro 300,00. Necumulabil cu alte Promo ii în curs. Mai multe informa ii la Punctele de Vânzare.

15 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 15 Ministrul de Externe: "Nu putem [ti c=]i rom=ni sunt `n str\in\tate" ~ntr-o emisiune realizat\ de Radu Moraru (Na[ul), ministrul de Externe Adrian Cioroianu a discutat despre situa]ia de la referendumul din 19 mai de la c=teva consulate, `ntre care [i cele de la Roma [i Torino, despre introducerea votului electronic [i a recunoscut c\ MAE n-are nici o idee precis\ despre c=]i rom=ni sunt `n str\in\tate `n prezent. Iat\ c=teva fragmente din aceast\ emisiune, preluate de pe site-ul Ministerului de Externe. «Atmosfera (la referendum - n.r.) a fost pu]in tensionat\. (...) Dac\ voi constata c\ au fost nereguli ce ]ine de aparatul Ministerului de Externe, nu va fi pentru mine nici o problem\ s\ iau m\surile de rigoare. Dac\ vina apar]ine oamenilor de acolo, nu voi ezita s\ iau m\suri. A fost o oarecare presiune [i asupra oamenilor din minister, `n sensul `n care li se repro[a celor care s-au ocupat de organizarea referendumului ce face]i la minister c\ nu trimite]i buletine de vot, ce face]i, c\ nu sunt destule sec]ii de vot. Cu riscul de a deranja, voi spune c\ solu]ia pentru noi, dac\ vrem s\ fim ]ar\ modern\, nu e m\rirea num\rului de sec]ii de vot, ci votul prin coresponden]\.» (...) «Nu [tim foarte bine num\rul rom=nilor din afar\. Mul]i au spus cum e posibil ca ministru s\ nu [tii c=]i rom=ni sunt afar\? V\ spun cu sinceritate, [i m\ includ [i eu pe vremea c=nd eram student `n Canada, `n via]a mea nu am dat telefon la ambasad\ s\ spun, domule ambasador, m\ numesc Ion Popescu... (...) {ti]i cum fac unele ]\ri? Au un fel de liste pe care la ambasade, vine un cet\]ean `n Fran]a, rom=n, domne, vreau s\ particip la actele politice ale ]\rii mele. V\ rog s\ m\ `nscrie]i pe lista de eviden]\ pentru procesele electorale.» «I-am rugat pe to]i cei care vor s\ voteze, [tiam c\ e s=mb\t\, b\nuiam c\ unii dintre ei lucrau, b\nuiam [i c\ spre sf=r[itul programului se vor face cozi. De ce? E o chestiune tipic rom=neasc\, e Roma sau Bucure[ti, mul]i dintre noi la sf=r[itul programului ne ducem s\ vot\m.» «Dac\ eu a[ avea la ambasade, `n virtutea unui telefon pe care `l d\ fiecare rom=n, stimat\ ambasad\, m\ numesc Georgescu [i sunt student, vreau s\-mi fac datoria [i s\ m\ trece]i pe o list\. Ar fi mai simplu. A[ avea lista aceea, `n acel moment `n care rom=nii s-ar `nscrie, sunt state care o fac, sunt membri [i la noi `n Bucure[ti, vin din Statele Unite, majoritatea dau un telefon la ambasad\. A fost masacrul de la Universitatea Virginia Tech. L-am sunat pe ambasadorul din Virginia, cuno[tea foarte bine universitatea. Zic, domne, condolean]e, de necrezut. {i mi-am dat seama, dac\ m\ `ntreab\ dac\ avem vreun student acolo? M\ crede]i c\ noi nu [tiam `n momentul respectiv dac\ noi aveam vreun student?» Sunte]i nemul]umi]i de presta]ia personalului de la consulat? V-a cerut un func]ionar mit\ pentru facilitarea unui act? Ave]i o propunere pentru mic[orarea taxelor consulare? Sunte]i nemul]umi]i de cum s-au organizat sec]iile de votare «{i `n Spania [i `n Italia sunt foarte mul]i rom=ni. Noi am `ntrebat ambasadele, pe ce num\r conta]i? Ele ne-au dat o cifr\. Am luat leg\tura cu anumite asocia]ii rom=ne[ti. Nu vreau s\ vorbesc cu p\cat, dac\ stai de vorb\ cu 3 asocia]ii rom=ne[ti [i poate eu le voi lansa o invita]ie s\ avem o `nt=lnire, s\ avem o coeziune, dac\ stai de vorb\ cu una [i apoi cu alta afli lucruri diferite. Zic unde sunt mai mul]i, `n nord? P\i noi credem c\ sunt mai mul]i `n sud, dar o s\ vin\ mai mul]i din nord. Concret am trimis 640 de mii de buletine de vot `n str\in\tate. (...) {ti]i c=]i au votat? 76 de mii. Cei mai mul]i `n Spania [i Italia.» «}in s\ le spun oamenilor care sunt `n str\in\tate, `i rog Comunica]i prin cu ministrul de externe ministru@mae.ro opinia_ta@mae.ro Coada de la referendum, la noul consulat de la Torino `n str\in\tate? Toat\ lumea poate lua acum leg\tura cu `nsu]i ministrul de externe. Cu o singur\ condi]ie: solicitantul s\-[i declare identitatea adev\rat\ [i s\ dea date despre cum poate fi contactat. Pentru `mbun\t\]irea comunic\rii cu cet\]enii rom=ni din ]ar\ sau din str\in\tate, Ministerul Afacerilor Externe pune la dispozi]ie dou\ adrese de e- mail. foarte mult, eu am promis `n momentul `n care am luat ministerul, va fi o linie verde. Nu am uitat, vor fi dou\ adrese de pe care `i rog s\-mi scrie, dar pe c=t posibil, primesc foarte multe mesaje, domnule ministru, consulul din Munchen nu [tiu ce face, nu m-a tratat bine. Semneaz\ un binevoitor, sau un om care v\ vrea binele. Una va fi opinia ta, alta ministru@mae.ro. Dar o s\ apar\ [i o s\-i rog s\ dea informa]ii concrete. Domnule ministru, eu cred c\ consulul pe care `l ave]i la Camberra nu m-a tratat corect. Semneaz\ Radu Moraru. Dac\ semneaz\ un binevoitor sau un altul... (..) s\-mi spun\, uite consulul \la mi-a cerut bani sau un pachet de ]ig\ri.» La adresa ministru@mae.ro to]i cet\]enii rom=ni pot adresa mesaje direct ministrului afacerilor externe. La opinia_ta@mae.ro pot fi transmise propuneri sau reac]ii asupra modului `n care se deruleaz\ activitatea consular\. Ministrul de externe `i roag\ pe cei care scriu s\ transmit\ informa]ii c=t mai concrete [i asumate deschis.

16 16 CULTUR Gazeta Rom=neasc\ iunie Silvio Di Francia, responsabil pentru cultur\ la prim\ria Romei: "S\ fac\ [i rom=nii ce-au f\cut bulgarii sau ucrainenii din Italia" Rom=nia ar trebui s\ repun\ pe picioare vechile Institute culturale rom=ne[ti din Italia" Silvio di Francia Rom=nii constituie comunitatea cea mai numeroas\ de str\ini, at=t la Roma, c=t [i `n Italia. Ce rol are cultura `n procesul general de integrare a rom=nilor `n Italia? «Integrarea cultural\ este antidotul la lipsa de integrare. Dac\ noi ne-am limita la raportul munc\- ospitalitate a ]\rii de adop]ie, am avea numai comunit\]i separate [i problemele deja sunt vizibile. E inutil s\ fim ipocri]i: f\r\ partea cultural\, problemele ar deveni chiar de nerezolvat. Cultura este cealalt\ fa]\ a confrunt\rii continue [i a integr\rii, este cea care permite un schimb autentic. Dac\ asociem `n continuare cinematografiei [i poezie [i literatur\ `n general, suntem deja cu un pas `nainte. Apoi, dac\ manifest\rile - ca cea de acum - au loc `n cartierele centrale, istorice, ale Romei, chiar prin momente de spectacol, aspectul devine `nc\ [i mai important.» Festivalul Cinema dal Mondo are ca protagonist\ Rom=nia, `n una din pie]ele centrale ale Romei, `n cadrul prestigioasei manifest\ri "Estate Romana". Cum au fost organizate cele trei seri dedicate filmului rom=nesc? «Noi am beneficiat, `ntr-un fel, `n mod nea[teptat, de succesul cinematografiei rom=ne[ti. Lumea a asistat la victoria recent\ a lui Mungiu la Cannes - noi profit\m, [i mergem mai departe, ar\t=nd alte filme rom=ne[ti. ~n ~n perioada iunie a fost programat la Roma festivalul "Cinema dal Mondo". Edi]ia 2007 a fost dedicat\ filmului rom=nesc [i filmelor made in Bollywood. Au fost prezentate publicului trei filme rom=ne[ti care au luat numeroase premii la concursuri interna]ionale: Filantropica (regizor Nae Caranfil), Maria (C\lin Netzer), Exam (Titus Muntean). Cu ocazia prezent\rii manifesta]iei `n capitala Italiei, am discutat cu Silvio Di Francia, responsabil (asesor) pentru cultur\ la Prim\ria Romei, despre importan]a integr\rii culturale a imigran]ilor rom=ni. plus, victoria la Cannes nu este un eveniment `nt=mpl\tor sau ocazional. Cinematografia ]\rilor emergente este cea mai vital\. Ar trebui s\ fie un model [i pentru cinematografia tradi]ional\ a ]\rilor europene, care este, din ce `n ce mai des, un produs al societ\]ii noastre opulente. Ceea ce se `nt=mpl\ cu cinematografia din ]\rile care "ies la iveal\" acum, este ceea ce se `nt=mpla cu filmul italian post belic sau filmul francez `n anii '50.» Ce alte proiecte au, `n viitorul apropiat, Prim\ria Romei [i Asesoratul pentru cultur\ cu privire la numeroasa comunitate rom=neasc\ de la Roma? «Deocamdat\, s\ finaliz\m proiectul cinematografic! Ceea ce e important este ca acum, comunit\]ile care provin din noile ]\ri UE, dar [i celelalte, s\ repun\ pe picioare vechile institu]ii culturale [i s\ activeze diferitele asocia]ii culturale. Un prim schimb cultural `l vom avea acest an la Roma cu ocazia Nop]ii Albe (La Notte Bianca), `n septembrie. Am invitat toate Institutele s\ se implice [i s\-[i prezinte propriul program pentru Noaptea Alb\. Apoi, pornind de la aceast\ colaborare, am putea demara o serie de "s\pt\m=ni dedicate" fiec\rei ]\ri `n parte. Alte comunit\]i deja fac acest lucru [i sper ca [i reprezentan]a cultural\ a Ambasadei Rom=niei s\ fac\ la fel. At=t pentru faptul c\ numero[i rom=ni tr\iesc la Roma, dar [i pentru c\ publicul italian apreciaz\ mult aceste activit\]i. ~n acest mod, s\ se concretizeze pentru Rom=nia ceea ce a f\cut, de exemplu, comunitea din Ucraina sau din Bulgaria.» Miruna C\jv\neanu, Roma

17 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 17 Prim\ria din Torino introduce Serviciul Civil Voluntar, destinat tinerilor imigran]i de a doua genera]ie, cu v=rsta cuprins\ `ntre 18 [i 25 de ani, care tr\iesc la Torino [i nu posed\ cet\]enia italian\. "Serviciul Civil Voluntar - Tineri Imigran]i la Torino" se plaseaz\ printre ac]iunile unui proiect dedicat genera]iilor secunde de imigran]i, numit "Dac\ nu a- cum, atunci c=nd?", promovat de Ora[ul Torino cu contribu]ia financiar\ a Ministerului Solidarit\]ii Sociale. Dintre destinatarii anun]ului, vor fi selec]iona]i 20 de tineri c\rora li se va `ncredin]a sarcina de a sprijini diferitele ac]iuni pe care este structurat proiectul, de a face leg\turi cu cet\]eni imigran]i [i diferi]i subiec]i care tr\iesc [i opereaz\ `n zona de referin]\ a proiectului: Bariera din Milano [i Vanchiglia - Vanchiglietta. Ora[ul Torino le cere tinerilor selec]iona]i s\ se angajeze 12 luni, dedic=nd un orar s\pt\m=nal minim de 12 [i maxim 36 de ore, `n schimbul c\ruia, ofer\ cursuri de formare [i o compensa]ie de maximum euro lunar, a[a cum se `nt=mpl\ pentru italienii de aceea[i v=rst\, din serviciul civil na]ional. ~nceperea celor 12 luni de serviciu civil voluntar este fixat\ pe 17 septembrie Va fi posibil s\ se participe la concurs prezent=nd cererea de pe 7 iunie 2007, p=n\ la ora 12 a zilei de 6 iulie Anun]ul complet se poate ridica de la Centro Informagiovani, Via delle Orfane 20, de mar]i p=n\ s=mb\t\ (9.30/18.30) - N.Verde sau desc\rc=ndu-l de pe internet, Serviciu civil pentru str\ini la Torino de pe site-ul Cum func]ioneaz\ Proiectul va fi realizat `n dou\ zone precise ale teritoriului ora[ului: Barriera din Milano [i Vanchiglia - Vanchiglietta, `n cadrul c\rora rezideaz\ nu num\r semnificativ de cet\]eni imigran]i, care trebuie sus]inu]i s\ se insereze `n sistemul ora[ului. Serviciul Civil Voluntar constituie o posibilitate pentru to]i tinerii interesa]i s\-[i dedice 12 luni din propria via]\ lor [i altora; form=nduse, achizi]ion=nd cuno[tin]e [i experien]e [i acumul=nd o proprie con[tiin]\ civic\. C=teva caracteristici: Durata serviciului este de 12 luni Orarul de lucru `ncepe de la un minim de 12 ore s\pt\- m=nal la un maxim de 36 de ore s\pt\m=nal. Voluntarilor din serviciul civil li se va pl\ti o aloca]ie trimestrial\, `n func]ie de num\rul de ore de serviciu prestat, p=n\ la un maximum de de euro lunar, care corespund la 36 de ore s\pt\m=nale de serviciu; calculat pe baza num\rului de ore s\pt\m=nale efectiv prestate. Este `n faz\ de definire un acord pentru recunoa[terea creditelor formative cu Facultatea de [tiin]e ale Form\rii de la Universitatea de Studii din Torino. Cine poate participa: Pot participa la selec]ie tinerii imigran]i de a doua genera]ie care tr\iesc la Torino [i nu posed\ cet\]enia italian\, care `ndeplinesc urm\toarele cerin]e: - V=rsta cuprins\ `ntre 18 [i 26 de ani ne`mplini]i; - S\ fie reziden]i `n Torino sau s\ fie domicilia]i pe baza celor rezultate din permisul de [edere, la data public\rii anun]ului; - S\ nu aib\ cet\]enia italian\ sau a unei ]\ri care a intrat `n Ue `nainte de 1 ianuarie 2007 (deci rom=nii se calific\ - n.r.); - S\ fie `n regul\ cu norma `n vigoare privind [ederea str\inilor sau a comunitarilor `n Italia, de asemenea s\ posede cerin]ele prev\zute de legile `n vigoare pentru desf\[urarea activit\]ii de munc\; - S\ fie `n posesia unei bune cunoa[teri a limbii italiene, scris [i vorbit; - S\ fi frecventat cel pu]in un an de studiu `n Italia `n [coli profesionale, superioare sau Universit\]i; Cerin]a de participare prev\zut\ la punctul b. trebuie s\ fie posedat\ la publicarea prezentului anun]; cerin]ele de la celelalte puncte trebuie s\ fie posedate la data scaden]ei prezentului anun]. Cerin]ele de la punctele b., c., d. trebuie s\ fie men]inute p=n\ la `ncheierea serviciului, `n caz contrar are loc excluderea din serviciu. Locurile disponibile Locurile disponibile sunt `n total `n num\r de 20, egal distribuite `ntre candida]ii de cele dou\ sexe: - 10 posturi pentru candida]ii de sex masculin - 10 posturi pentru candidatele de sex feminin Eventualele locuri r\mase disponibile, la terminarea selec]iei, `mp\r]it\ pe sexe, vor putea s\ fie puse la dispozi]ia candida]ilor de cel\lalt sex declara]i potrivi]i, dar neselecta]i. Documenta]ia necesar\ Pentru a candida este necesar s\ prezenta]i urm\toarea documenta]ie: - Cerere de participare la serviciul voluntar - anexa 2; - Fi[a privind titlurile [i experien]ele personale - anexa 3; (continu\ la pag. 20) Informa]ii [i contacte: P=n\ la scaden]a de pe 6 iulie 2007 tinerii imigran]i care inten]ioneaz\ s\-[i depun\ candidatura pot s\ cear\ ulterioare informa]ii asupra proiectului contact=nd telefonic sau prin Città di Torino - Settore Integrazione: Tel / integrazione@comune.torino.it).

18 18 LEGISLA}IE Gazeta Rom=neasc\ iunie Contractul de `nchieriere a casei ~n num\rul trecut al Gazetei Rom=ne[ti am publicat prima parte dintr-un amplu material dedicat normelor care reglementeaz\ `ntocmirea unui contract de `nchiriere `n Italia. Conform legii 431/1998, exist\ numai 4 tipuri de (continuare din num\rul trecut) Sub`nchirierea [i comodatul Sub`nchirierea total\ a imobilului [i cesiunea c\tre ter]e persoane a contractului pentru a le l\sa s\ `nlocuiasc\ ca [i chiria[i este interzis [i poate fi motiv de evacuare cu rezolu]ie pentru nerespectarea grav\ a condi]iilor de c\tre chiria[ul care a sub`nchiriat. Sub`nchirerea par]ial\, `n schimb, care permite altor persoane utilizarea unei p\r]i a apartamentului `n timp ce cealalt\ este utilizat\ de chiria[ul principal este permis\, cu excep]ia cazului `n care `n contract se introduce o clauz\ care s\ interzic\ expres acest lucru. ~n cazul sub`nchirierii permise, chiria[ul are obliga]ia de a comunica locatorului numele persoanei subchiria[ului, durata contractului [i `nc\perile sub`nchiriate. Comodatul este `n schimb acel contract care permite uzul gratuit al unei locuin]e [i deci, spre deosebire de loca]ie, nu prevede plata unei chirii. C=nd proprietarul apartamentului recurge la un comodat pentru a ocoli obliga]iile fiscale, `n timp ce tu pl\te[ti chiria, dac\ e[ti `n stare s\ dovede[ti plata unei chirii regulare, te po]i adresa judec\torului pentru a cere s\ fie certificat\ loca]ia [i pentru a ob]ine restituirea tuturor sumelor pl\tite care dep\[esc valorile chiriilor stabilite prin acorduri locale. ~mp\r]irea cheltuielilor Este `n sarcina ta serviciul de cur\]enie, gestiune contracte: 4^4 ani, 3 ani, tranzitoriu [i contractul pentru studen]i. Fiecare dintre aceste tipuri de contracte are avantajele [i dezavantajele sale. ~n prima parte am vorbit despre obligativitatea `ntocmirii `n scris a contractului [i curent\ a ascensorului, apa, energia electric\ a p\r]ilor comune, gestiunea curent\ a `nc\lzirii [i cheletuiala pentru portar `n procent de 90%. ~n orice caz ai dreptul s\ ob]ii defalcarea analitic\ a cheltuielilor, s\ examinezi documentele care justific\ cheltuielile [i s\ participi cu drept de vot la adunarea general\ privind `nc\lzirea. ~n contracte poate fi prev\zut\ referirea la acordurile colective `ntre sindicatele chiria[ilor [i asocia]iile de proprietari pentru o repartizare diferit\ a cheltuielilor. Toate repara]iile, `n afara celor de mic\ `ntre]inere [i de `ntre]inere ordinar\, sunt `n sarcina proprietarului care are o responsabilitate pentru defectele [i pagubele imobilului [i a instala]iilor (Codul Civil, articolele 1576, 1577, 1578, 1579, 1580, 1581). Tratativele [i agen]iile Faza de tratative pentru stipularea sau re`nnoirea unui contract de loca]ie este foarte important\, din moment ce sunt prev\zute a `nregistr\rii acestuia, de `n]elegerile contrare [i interzise de lege, de chiria maxim\ pe care o poate cere proprietarul [i de caracteristicile fiec\rui tip de contract. V\ prezent\m ultima parte din acest material. diferite tipuri de contracte care fac referire `n afar\ de lege [i la o serie de succesive acte normative `n care intervine rolul organiza]iei sindicale a chiria[ilor: conven]ia na]ional\, decretele guvernului care adopt\ conven]ia, acordurile [i contractele tip teritoriale. Exist\ apoi necesitatea de a cunoa[te [i de a fi informa]i minu]ios despre avantajele fiscale [i despre beneficiile pe care le are un tip de contract fa]\ de un altul. Din aceste motive legea 431/98 `]i ofer\ posibilitatea de a fi asistat la stipularea contractelor de o organiza]ie sindical\. Aceast\ asisten]\, chiar dac\ nu este obligatorie, este f\r\ `ndoial\ oportun\ pentru a a te descurca cu legea [i `n cadrul acordurilor existente. De multe ori, la `nchirierea unui apartament avem de-a face cu un agent imobiliar. ~n acest caz este necesar: a) s\ te asiguri c\ agentul este `n scris cu rolul de mediator la Camera de Comer]; b) s\ ceri ca angajamentul medierii s\ devin\ un contract `n adev\ratul sens; c) s\ verifici ca `n contractul de mediere s\ nu fie introdus\ una dintre cele 20 de clauze limitative prev\zute `n legea 52/96; d) s\ se defineasc\ cu precizie procentul [i modul de plat\ al intermedierii (care nu trebuie pl\tit\, dac\ agentul nu este `nscris la Camera de Comer]); e) s\ se stabileasc\ cu precizie costurile eventualelor interven]ii suplimentare (cum ar fi m\surarea suprafe]elor, cadastrul, verific\rile instala]iilor). Evacuarea [i `ncetarea contractului Evacuarea este prevederea prin care judec\torul ordon\ chiria[ului s\ predea [i s\ elibereze apartamentul. Exist\ patru tipuri de prevederi: 1. Evacuarea pentru terminarea loca]iei care are loc la scaden]a contractului (dup\ opt ani pentru contractele libere, dup\ cinci pentru contractele cu acord, la fiecare scaden]\ prev\zut\ `n acordurile locale pentru contractele tranzitorii [i pentru studen]i); 2. Evacuarea din cauza necesit\]ii care intervine c=nd proprietarul inten]ioneaz\ s\ reutilizeze locuin]a pentru motive de necesitate prev\zute de lege sau pentru a efectua lucr\ri imperioase (dup\ primii patru ani pentru contractele libere, dup\ trei ani pentru cele cu acord, nu este prev\zut\ aceast\ posibilitate pentru contractele pe termen scurt);

19 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ LEGISLA}IE 19 Evacuarea din casa `nchiriat\ 3. Evacuare din cauza `nt=rzierii pl\]ii chiriei. Dac\ nu pl\te[ti chiria, dup\ trecerea a 20 de zile de la data la care trebuia efectuat\ plata, po]i face subiectul unei prevederi de evacuare pentru neplat\ `n urma unei soma]ii `n fa]a judec\torului. ~n prezen]a dificult\]ilor economice po]i solicita magistratului un termen pentru plata chiriilor neachitate, termen pe care judec\torul `l poate acorda pentru o perioad\ care s\ nu dep\- [easc\ 90 de zile. 4. Rezolu]ia pentru ne`ndeplinirea obliga]iilor care prive[te o serie de cazuri `n care judec\torul, dac\ certific\ o grav\ neexecutare ale obliga]iilor contractuale din partea ta (de ex. abandonarea locuin]ei, sub`nchirerea dac\ este interzis\, schimbul nepermis de uz etc.), emite o sentin]\ prin care ordoneaz\ eliberarea apartamentului. Am=narea evacu\rii Prin prevederea prin care ordon\ chiria[ului s\ elibereze apartamentul judec\torul indic\ [i data eliber\rii. Aceast\ dat\ nu poate fi am=nat\ `n cazuri de necesitate, neplata chiriei [i neexecutarea a obliga]iilor contractuale. Dar poate fi, `ns\, prelungit\ pentru evacu\ri pentru `ncheierea loca]iei, `n zonele cu tensiune locativ\ mare [i `n capitalele de provincie. ~n acest caz po]i cere magistratului s\ fixeze din nou termenul de eliberare acord=nd, deci, o prelungire care `n mod normal nu poate dep\[i [ase luni, dar `n unele cazuri specifice de necesitate social\ (b\tr=ni peste 65 de ani, handicapa]i, [omeri etc.) poate ajunge la un termen lung de zece luni. Cererii trebuie s\ i se anexeze, pe l=ng\ actele care dovedesc venitul [i compozi]ia familial\, orice alt document util pentru evaluarea st\rii de necesitate [i a nevoi de prelungire. Reziliere contract Proprietarul apartamentului, pentru a putea s\ se retrag\ din contract trebuie s\ a[tepte scaden]ele corespunz\toare trimi]=nd renun- ]area pentru necesitate sau pentru terminarea loca]iei `n termenele prev\zute. Tu, `n schimb, te po]i retrage `naintea scaden]ei contractului `n dou\ situa]ii: 1. dac\ aceast\ posibilitate este prev\zut\ explicit [i indicat\ `ntr-o clauz\ a contractului de loca]ie; 2. indiferent de ceea ce prevede contractul, exist\ `n orice caz posibilitatea chiria[ului de a renun]a la DREPTUL LA CAS {I LA LOCUIN} PUBLIC Centrele de primire Prin centre de primire se `n]eleg structurile pentru locuit care, chiar [i gratuit, asigur\ necesit\]ile imediate de locuin]\ [i pe cele alimentare, de asemenea, atunci c=nd este posibil, ofert\ ocazii de `nv\]are a limbii italiene [i de formare profesional\, schimburi culturale cu popula]ia italian\, [i asisten]\ socio-sanitar\ str\inilor care sunt `n imposibilitatea de a o face singuri. G\zduirea `n centrele de primire se face numai pentru perioada strict necesar\ pentru ajungerea la autonomia personal\ pentru necesit\]i de cas\ [i mas\ pe teritoriul `n care tr\ie[te str\inul. Regiunile, `n colaborare cu provinciile [i cu prim\riile, cu asocia]iile [i organiza]iile de voluntariat, pun la dispozi]ie centre destinate g\zduirii cet\]enilor str\ini cu [edere regular\ pentru motive diferite de turism, care se afl\ temporar `n imposibilitatea de a-[i satisface autonom propriile necesit\]i de locuit [i de subzisten]\. C=nd sunt depistate situa]ii de urgen]\, primarul poate dispune locuirea `n centrele de primire a str\inilor care nu sunt `n regul\ cu dispozi]iile privind intrarea [i [ederea pe teritoriul statului, r\m=n=nd valabile normele privind `ndep\rtarea de pe teritoriul statului a str\inilor `n asemenea condi]ii. (continu\ la pag. 20) contract, `ntrerup=nd efectele, `n prezen]a unor motive grave care pot fi legate de transferul `n munc\, situa]ii familale grave etc. ~n ambele cazuri va trebui s\ dai un aviz preventiv proprietarului, `n mod normal `nainte cu [ase luni, chiar dac\ contractul poate indica un termen mai mic. Executarea evacu\rii Dup\ epuizarea tuturor termenelor de am=nare, dup\ data de eliberare stabilit\ de judec\tor, `n cazul `n care chiria[ul nu pred\ imobilul, proprietarul are dreptul s\ execute for]at prevederea, cu un Oficial judiciar [i cu ajutorul for]elor publice. Totu[i pot efectua evacu\rile numai proprietarii care demonstreaz\ c\ au respectat pe cursul loca]iei toate `ndatoririle impuse de normele fiscale. ~nainte de a da curs execut\rii, proprietarul trebuie s\ trimit\ obligatoriu chiria[ului un aviz, `n care trebuie s\ fie indicate: a) datele `nregistr\rii contractului; b) datele declara]iei ICI; c) datele declara]iei de venituri con]in=nd venitul ob]inut de pe urma imobilului; d) datele privind plata ICI. Inexisten]a sau inexactitatea acestor date, care constituie condi]ie pentru executarea evacu\rii, `mpiedic\ execu]ia `n sine. Aceasta nu numai dac\ evacuarea este pentru terminarea loca]iei, dar [i `n cazul evacu\rii din necesitate, neachitarea chiriei, ne`ndeplinirea obliga]iilor contractuale. Chiria[ul care dovede[te lipsa declara]iei sau are dubii asupra veridicit\]ii eventualei declara]ii notificate se poate opune execut\rii, bloc=nd de fapt procedura de eliberare.

20 20 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iunie Contractele... (continu\ de la pag. 19) Locuin]e sociale Str\inul cu [edere regular\ poate avea acces la locuin]e sociale, colective sau private, `n func]ie de criteriile prev\zute de legile regionale, de localit\]ile cu cel mai mare volum de stabilire a str\inilor sau de asocia]ii, funda]ii sau organiza]ii de voluntariat, sau de alte institu]ii publice sau private, `n cadrul structurilor pentru locuit, preponderent organizate sub form\ de pensiune, deschise italienilor [i str\inilor, cu scopul de a oferi un spa]iu pentru locuit decent, cu plat\, potrivit cotelor stabilite de stat, `n a[teptarea g\sirii unei locuin]e obi[- nuite pe cale definitiv\. Construc]ia reziden]ial\ public\ (casele populare) Str\inii titulari ai c\r]ii de [edere [i str\inii cu [edere regular\ `n posesia permisului de [edere cel pu]in cu valabilitatea de doi ani [i care exercit\ o activitate regular\ de munc\ subordonat\ sau de munc\ autonom\ au dreptul s\ accead\, `n acelea[i condi]ii cu cet\]enii italieni, la locuin]e de construc]ie reziden]ial\ public\, la servicii de intermediere ale agen]iilor sociale eventual dispuse de fiecare regiune sau de institu]iile locale pentru a u[ura accesul la locuin]e [i la credit facilitat `n materie de locuin]e, recuperare, achizi]ionare [i loca]ie a primei case de locuit. Serviciul civil... (continu\ de la pag. 17) Trebuie prezentate urm\toarele documente: - Fotocopia unui document de identitate; (fa]\ [i verso) - Fotocopia unui documnt care s\ ateste regularitatea [ederii `n Italia; - Fotocopia codului fiscal; - Fotocopia titlului de studii ob]inut `n Italia sau declara]ia pe proprie r\spundere; - Orice alt\ documenta]ie care se consider\ util\ cu scopul selec]iei [i care s\ demonstreze `ndeplinirea cerin]elor (definite la art.1 a anun]ului public de selec]ie) Documenta]ia cerut\, completat\ `n totalitate, va trebui s\ fie pus\ `ntr-un plic pe care este necesar s\ se fac\ `nscrisul "CONTIENE DOMANDA DI PARTECI- PAZIONE AL BANDO SERVIZIO CIVILE VOLONTARIO - GIOVANI IMMIGRATI A TORINO" [i urm\toarea adres\: SETTORE POLITICHE GIOVANILI - VIA DELLE ORFANE TORI- NO Ufficio Protocollo (4 PIANO) - Plicul trebuie s\ fie predat `nchis, personal sau prin recomandat\ A/R (`ncep=nd cu 7 iunie) p=n\, [i nu dup\, data de 6 iulie 2007, la ora Cererile predate personal sau trimise prin recomandat\ A/R dup\ termenul stabilit nu vor fi luate `n considerare. Pentru ambele modalit\]i de prezentare va conta data sosirii sau timbrul po[tal. `n orice caz nu vor fi acceptate cererile, trimise prin recomandat\, care dintr-un motiv sau altul sosesc dup\ data de 13 iulie La terminarea procedurii de prezentare a candidaturilor, Ora[ul Torino va comunica tinerilor data `nt=lnirilor pentru selec]ie. Absen]a de la `nt=lnirea de selec]ie determin\ excluderea candidatului. Genova, invadat\ de clandestini... (continu\ de la pag. 10) Trec patru zile [i sunt tot trei rom=ni [i un albanez b\rba]ii care au declan[at o `nc\ierare care s-a sf=r[it cu `njunghierea unuia dintre ei pe via Torti. Pe 1 iunie sunt aresta]i al]i trei pentru furt agravat `n complicitate `n dauna unui imagazin de pe via XX Settembre. La Imperia, pe 3 iunie, tot rom=ni sunt [i cei cinci care sunt aresta]i pentru contraband\ de motociclete furate, pe care le demontau `n buc\]i [i le revindeau. La Alessandria, `n acelea[i zile, carabinierii anihileaz\ o organiza]ie cu baza `n Rom=nia din care fac parte 8 persoane acuzate de clonarea c\r]ilor de credit. Inutil s\ continu\m. Dar r\m=ne o reflec]ie. Se prevede c\ datorit\ statutului de cet\]eni comunitari rom=nii vor continua s\ soseasc\ `n num\r mare `n ]ara noastr\, pentru c\ [tiu c\ nu mai pot fi expulza]i chiar dac\ comit infrac]iuni. Vor trebui de aceea s\ fie institu]iile de la nivel na]ional [i local cele care s\ creeze condi]iile pentru o convie]uire lini[tit\, ap\r=nd cet\]enii de criminalitate. Nu trebuie uitat, de fapt, c\, Italia are interese mari `n Rom=nia, av=nd `n vedere c\ este primul nostru partener economic. Dar afacerile nu pot s\ stea `n fa]a necesit\]ilor legitime de siguran]\.» (sursa: Il Giornale) Portalul imigra]iei ~n fiecare zi [tiri, anchete [i informa]ii utile pentru to]i str\inii din Italia Stranieri in Italia

21 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ FLAGRANT 21 Remu[c\rile pentru c\ [ia ucis so]ia erau prea puternice. Gheorghe Mititelu, de 41 de ani, a ales s\ se sinucid\ cu o pung\ de plastic, a anun]at cotidianul "La Stampa". A[a a murit, `n `nchisoare la Torino, electricianul rom=n condamnat la 14 ani [i 8 luni de deten]ie (cu semiinfirmitate mintal\) pentru c\ [i-a omor=t prin `njunghiere so]ia Maria Magdalena, pe 15 iulie Femeia a fost lovit\ de mai multe ori, cu for]\. Ultima dat\, lama a p\truns `n g=t. Fiul, Luca, de numai 3 ani era `n camera de al\turi, `n locuin]a familiei din Torino. A auzit urletele mamei apoi a v\zut-o imobil\ `ntr-o balt\ de s=nge. La doi ani dup\, Gheorghe a decis s\ se sinucid\ `n celul\. A l\sat un bile]el cu dou\ cuvinte: "Mul]umesc tuturor". Un semn de afec]iune pentru cei care l-au acceptat cu acea vin\, printre cele mai greu de suportat. Dar el era cel care nu mai reu[ea s\ sus]in\ acea greutate. Dup\ arestare, fusese `nchis timp de un an la sec]ia de psihiatrie a `nchisorii "Lorusso-Cutugno". ~n timp, starea sa se `mbun\t\]ise. P=n\ c=nd a ob]inut inserarea al\turi de al]i de]inu]i. I-a fost permis s\ munceasc\, la buc\t\rie, sub control. Gheorghe a primit ultima vizit\ pe 8 iunie. "Am mers s\-l v\d [i am observat o `mbun\t\ire considerabil\ a st\rii sale", explic\ avocatul Valter Campini, ap\r\torul lui. Gheorghe i-a cerut avocatului: "S\-mi aduci dosarul meu, a[ vrea s\ citesc tot ceea ce m\ prive[te. ~ncep s\ realizez ceea ce am f\cut, {i-a ucis so]ia [i s-a sp=nzurat `n `nchisoare dar `n acea zi nu eram eu, nu `n]eleg ce s-a `nt=mplat". A fost vorba de gelozie, de suspiciunea c\ so]ia sa ar fi avut o rela]ie cu angajatorul. Rela]ia era numai `n mintea lui Gheorghe. Totul este scris `n dosarul procesului, al\turi de expertizele care l-au judecat pe electrician "incapabil s\ `n]eleag\ [i s\ inten]ioneze" `n momentul delictului [i de ceea ce au redus apoi la "semiinfirmitate" starea mintal\ a lui Gheorghe c=nd [i-a ucis so]ia Maria Magdalena. Miercuri pe 13 iunie seara, electricianul a f\cut [edin]a de fizioterapie programat\ din cauza unui accident la m=n\. Pe 15 a luat masa cu colegul de celul\ `ntr-o sec]ie "Lucr\tori" a `nchisorii "Lorusso- Cutugno". Apoi, plimbarea `n curte cu ceilal]i de]inu]i, reintrarea `n celule pu]in dup\ 11. La jum\tate de or\ dup\, a sosit c\ruciorul cu pr=nzul. Gheorghe nu a r\spuns de]inutului `ns\rcinat cu transportul m=nc\rii, care a avertizat poli]ia penitenciar\. ~n c`teva clipe, au sosit agen]ii [i medicul. O or\ de tentative pentru a-l reanima, apoi certificatul de deces. Celula a fost sigilat\, a[a cum prevede procedura. ~n\untru a r\mas dosarul cu povestea lui Gheorghe. Dou\ rom=nce, arestate pentru trafic de heroin\ Cele dou\ rom=nce arestate pentru droguri Din Albania p=n\ la Pescara, trec=nd prin Lecce. ~nc\rc\tura de zece kg de heroin\ c\l\torea cu trenul intercity Lecce-Milano, cu destina]ia Pescara central\. Dou\zeci de pachete, de jum\tate de kg fiecare, care ar fi produs de doze la o valoare, pe pia]\, de circa de euro. Dar, `n loc s\ ajung\ pe pia]a de var\ de-a lungul coastei adriatice, heroina a ajuns drept `n m=inile carabinierilor. Pentru curieri [i complicii lor - doi r\uf\c\tori albanezi [i dou\ prostituate rom=nce - s-au deschis por]ile `nchisorii, la San Donato [i la Castrogno. Mai `nt=i au fost aresta]i Daniela Elena S`mbotin, alias Carmela, [i amicul [i complicele ei Brataj Spartak, alias Taku, de 23 de ani, clandestin [i cu antecedente penale, ambii domicilia]i la Silvi. Urm\rind traseul investigativ, carabinierii au reu[it s\ pun\ m=inile pe alte dou\ persoane complice la trafic, [i `n acest caz este vorba despre un albanez [i o rom=nc\: Ergust Bubeqi, de 24 de ani, domiciliat la Montesilvano [i Ofelia Aida Bardan, de 40 de ani, [i aceasta prostituat\, domiciliat\ la Silvi. "Alian]a `ntre rom=ni [i albanezi se demonstreaz\ a fi exploziv\. Cei patru trebuie s\ r\spund\ pentru aceea[i infrac]iune: complicitate `n de]inerea de stupefiante cu scopul traficului. Pentru primii doi arestarea s-a f\cut `n urma unui flagrant, `n timp ce pentru ceilal]i mai `nt=i a avut loc re]inerea", a explicat colonelul Esposito Alaia, comandant provincial al Carabinierilor din Pescara. Condamnat la 3 ani pentru c\ a furat 6 sticle de bere S-au dus `n 3, poate 4, `n\untrul stabilimentului din Trescore, la Crema. Probabil c\utau cupru. Dar nici urm\ de aur ro[u [i astfel ho]ii s-au mul]umit cu 6 beri. Fugind, au dat peste carabinieri. Unicul blocat a fost Petre C\rbune, rom=n de 30 de ani. ~n ma[in\, obiectul infrac]iunii, adic\ cele 6 beri. A fost judecat pentru furt multiagravat [i a fost condamnat: trei ani [i [ase luni de `nchisoare, f\r\ circumstan]e atenuante.

22 22 ROM+NI ~N ITALIA Gazeta Rom=neasc\ iunie {coala rom=neasc\ din Ivrea La Ivrea, l=ng\ Torino, de anul trecut s-a deschis o [coal\ rom=neasc\ la care au fost `nscri[i 12 copii (foto). Func]ionarea [colii a fost finan]at\ de Departamentul pentru Rom=nii de Copiii vor acas\ "Eu m\ numesc Sebastian, am 7 ani, m-am n\scut `n Rom=nia, dar nu mai [tiu c=]i ani aveam c=nd am venit `n Italia. ~mi place la [coal\ `n Italia, dar `mi place mai ales aici, la [coala de rom=n\". "Eu sunt Marius, am 13 ani, 4 clase le-am f\cut `n Rom=nia. E mai mult de `nv\]at aici dec=t `n Rom=nia, mie cel mai mult `mi plac orele de educa]ie fizic\. Vreau s\ devin fotbalist, ca Mutu". Cristina are 9 ani, e n\scut\ `n Republica Moldova, a venit `n Italia c=nd avea 4 ani, [i Italia nu-i place prea mult. Este extrem de talentat\ la desen [i ar vrea s\ se `ntoarc\ la ea acas\. Vlad are 9 ani [i p=n\ la 5 ani a tr\it `n Rom=nia, cu bunicii. Mama era deja aici, la Ivrea. Un an de gr\dini]\ l-a f\cut `n ]ar\ [i un an `n Italia. {tie s\ scrie [i s\ vorbeasc\ rom=ne[te, dar poezii nu-[i mai aduce aminte dac\ a `nv\]at. Iustina are 12 ani, s-a n\scut la R\d\u]i [i c=nd va fi mare vrea s\ devin\ profesoar\ de pian. ~n Rom=nia a f\cut 4 ani de [coal\, `[i aduce bine aminte [i poeziile [i scrie bine, corect, `n limba rom=n\. Sergiu are 11 ani [i a venit la Ivrea c=nd avea 4 ani. Din primele zile de [coal\ `[i aduce aminte c\ era `nconjurat de mul]i copii [i nu [tia s\ vorbeasc\. Nu s-a pus pe pl=ns, s-a jucat cu ceilal]i, la fel [i `n zilele urm\toare [i tot a[a. Cu timpul a v\zut c\ `ncepe s\ vorbeasc\. Constantin e cel mai mic, e fratele lui Marius [i are emo]ii mari. R\spunde la `ntreb\ri, dar se uit\ des la tata [i la mama, Laz\r Pretutindeni de la Bucure[ti, care a aprobat continuarea proiectului. Deocamdat\ `ns\ banii pentru viitorul an [colare al copiilor rom=ni din Ivrea n-au venit. Florica Lup\[teanu, Constantin [i Elena, care-l `ncurajeaz\ [i-l ajut\. Bine c\ nu a trebuit s\ r\spund\ la prea multe `ntreb\ri, c\ avea vocea sub]ire, sub]ire [i un pl=ns pe care-l st\p=nea cu curaj, c\ci era gata-gata s\ izbucneasc\! Ace[tia sunt doar c=]iva din cei 12 copii care la Ivrea frecventeaz\ cursurile [colii rom=ne[ti de la Ivrea. "Speram s\ continue" Proiectul care a dat na[tere acestei [coli se nume[te "Rom=nia, ]aramam\ [i a copiilor din afara grani]elor" [i este promovat de c\tre ACERIC, asocia]ia rom=nilor din Ivrea [i din zona Canavese. Finan]at `n 2006 cu ,6 RON de c\tre Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Pentru Rela]iile cu Rom=nii de Pretutindeni, proiectul [ia propus "apropierea copiilor de Rom=nia prin intermediul `nv\]\m=ntului `n limba rom=n\ [i alte activit\]i specifice, cu caracter educativ". Au fost formate grupe `n func]ie de v=rsta copiilor. Lec]iile de limb\, istorie [i geografie a Rom=niei au fost predate de profesori rom=ni Proiect extrem de important pre[edinta asocia]iei ACERIC, organizatoarea cursurilor, este optimist\ [i sigur\ c\ proiectul este de o asemenea iportan]\ `nc=t nu poate fi oprit. Orice s-ar `nt=mpla. la sediul Asocia]iei. Dup\ finalizarea finan]area pe anul 2006, proiectul a continuat s\ func]ioneze, p=n\ vineri, 15 iunie 2007, c=nd pentru copii a sunat ultimul clopo]el. "A func]ionat datorit\ d\ruirii [i entuziasmului tuturor celor care suntem implica]i `n acest proiect", spune Florica Lup\[teanu, coordonatoarea proiectului [i pre[edinta ACERIC. "De[i mi s-a comunicat c\ a fost aprobat [i pentru anul 2007, p=n\ `n acest moment nu am primit nici un leu]. ~n data de 15 august expir\ termenul p=n\ la care putem cump\ra materiale `n contul proiectului, dup\ care gata, ce-a fost a fost. Avem de cump\rat un computer, un videoproiector, un scanner [i o imprimant\. Sper\m ca finan]area s\ ajung\ la timp, altfel, dac\ [i c=nd vor sosi, vor fi inutilizzabili `n contul proiectului. Eu continui s\ sper [i continui s\ n\d\jduiesc c\-i vom putea pl\ti [i pe cei care lucreaz\ de luni de zile cu d\ruire [i r\bdare. "Ar mai fi [i al]i copii care ar vrea s\ vin\ aici la [coal\, dar stau departe, la c=]iva zeci de km [i nu avem cum s\-i aducem". "Mul]i din copii s-au `ntors [i continu\ s\ se `ntoarc\ `n Rom=nia. Aici facem c=t [i ce putem. Copii vin la cursuri dup\ orele de [coal\, lunea [i miercurea de la orele la La `nceput f\ceam [i vinerea, dar copii erau prea obosi]i, la sf=r[it de s\pt\m=n\ nu mai rezistau". "La serbarea de sf=r[it de an c=]iva dintre copii nu au venit, c\ci au plecat deja acasa, [coala italian\ s-a terminat cu o s\pt\m=n\ mai devreme", mai spune Florica Lup\[teanu, care adaug\: "C=nd a plecat acas\ Sergiu a zis c\ de-abia a[teapt\ s\ se duc\ s\ vad\ cum merg oile pe munte, acolo, la Straja, la bunica". "Proiectul este extrem de important pentru copii, c\ci i-a ajutat s\ se deschid\, s\ `nve]e s\ comunice `ntre ei. ~n septembrie erau timizi, nu aveau curaj s\ vorbeasc\, s\ scrie, de team\ s\ nu gre[easc\. Acum sunt volubili, sunt deschi[i, pe cei mai mici i-am v\zut `nv\]=nd s\ scrie, iar cei mai m\ricei au c\p\tat curaj, c\ci orele de italian\ i-au `mpins `nainte. To]i cei din clas\ erau `naintea lor, c\ci [tiau deja s\ scrie [i s\ vorbeasc\, ei au trebuit s\ recupereze un pic de `nt=rziere datorat\ limbii. P\rin]ilor care nu au cum s\ `i aduc\ le-am dat manuale [i fac teme cu ei acas\. Ar fi foarte important ca orele acestea s\ poat\ fi recunoscute c=nd se `ntorc `n ]ar\, c\ci majoritatea familiilor spun c\ mai devreme sau mai t=rziu, `ntoarcerea este inevitabil\". Viorica Nechifor, Torino

23 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ SPECTACOL 23 Asocia]ia de Promovare Social\ [i Cultural\ Fr\]ia, cu "Zilele Bac\ului la Torino", a `ncheiat seria manifest\rilor culturale din cadrul Festivalului Rom=nesc de la Torino, care a avut ca scop men]inerea [i promovarea tradi]iilor culturale rom=ne[ti. Evenimentul inedit a avut loc `n localitatea Torino `n perioda 8-10 iunie, `n parcul Pelerina, datorit\ faptului c\ aici tr\iesc peste de b\c\uani. Pe parcursul celor trei zile de s\rb\toare au fost prezente aici primarul jude]ului Bac\u, Romeo Stavarache, prefectul jude]ului Gabriel Berca, viceprimarul Constantin Scripat, deputatul Ionel Paler, consilieri locali. Ace[tia, `mpreun\ cu reprezentan]i ai Asocia]iei Fr\]ia, au participat la o `ntrevedere cu primarul ora[ului Torino, Sergio Chiamparino [i cu responsabilul pentru problemele imigran]ilor, Ilda Curti, `ntrevedere ce a avut ca scop `nt\rirea rela]iei de colaborare Zilele Bac\ului la Torino `ntre cele dou\ ora[e, a rela]iei de `nfr\]ire dintre Crucea Ro[ie din Torino [i cea din Bac\u precum [i a rela]iei de colaborare dintre Politehnica Torino [i Facutatea de Inginerie din Bac\u. Primarul Chiamparino a afirmat `nc\ o dat\ c\ "rom=nii sunt o resurs\ important\ uman\ [i intelectual\, care respect\ cultura [i tradi]ia italian\, dar `n acela[i timp [tiu s\ [i-o prezinte [i pe a lor." Festivalul Rom=nesc s- a dovedit o oportunitate pentru public, f\c=ndu-l s\ se simt\ ca acas\, fiind singura oportunitate pentru italieni de a cunoa[te o cultur\ divers\ de a lor. De-a lungul celor trei zile de s\rb\toare au fost prezente la Torino echipa TVR International format\ din realizatorii de emisiuni Mihaela Cr\ciun, Angela Avram, Monica Nicolescu [i Mihai R\zu[, care au participat activ la aceast\ manifestare, fiind o adev\rat\ Muzica popular\ rom=neasc\ a impresionat publicul punte de leg\tura dintre rom=nii de acas\ [i cei de aici. Ei au luat foarte multe interviuri [i au dus acas\, `n Rom=nia, mesajele celor dragi, dar nu numai: au realizat [i materiale despre via]a rom=nilor de aici, despre cum s-au integrat, despre problemele economice [i juridice cu care se confrunt\, despre asocia]iile rom=ne[ti, despre migra]ie [i despre sistemul de `nv\]\m=nt de aici. Cei care `ntr-adev\r puteau s\ reprezinte cel mai mult cultura [i tradi]ia noastr\ au fost arti[tii plastici [i elevii de la liceul de art\ "George Apostu" din Bac\u - care au expus icoane, m\[ti, fotografii, tablouri -, ansamblurile populare "Boboceii", "Ciob\na[ul", "Ca la noi", precum [i interpre]ii de muzic\ popular\ Maria {alaru, George Cojoc\rescu, Ioan Achi]ei, Ionu] Dol\nescu [i muzica folk interpretat\ de Ducu Bertzi. Arti[tii au [tiut s\ emo]ioneze [i s\ bucure publicul [i s\ te fac\ s\ te sim]i m=ndru c\ e[ti rom=n. Gabriela Miron

24 Cauţi un CREDIT care să vorbească limba ta? ÎMPRUMUTURI CREDITE CESIUNEA CINCIMII Mesaj publicitar cu scop promo ional AM AJUNS ŞI LA MILANO MILANO via Vittor Pisani 19 Poţi găsi produsele noastre şi în Punctele ISI Western Union convenţionate BRESCIA via Vittorio Emanuele II, 18 PORTOGRUARO via Camuccina, 45 Pentru mai multe informaţii sau Convorbire gratuită şi de la celulare De Luni până Vineri FIRENZE via degli Artisti, 41/a ROMA via San Sebastianello,16b

25 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 25 B\sescu c\tre ziari[ti: "Sunte]i de o nesim]ire incredibil\" Aflat `n vacana]\ la Marea Neagr\, pre[edintele Traian B\sescu, la sf=r[itul plimb\rii de s=mb\t\, 17 iunie, pe faleza de la Mamaia, a r\bufnit din nou cu un nou atac la adresa ziari[tilor care `l urm\reau: "Sunte]i de o nesim]ire incredibil\. Sunt `n timpul meu liber", a spus nervos B\sescu. ~n schimb, [eful statului a fost `nt=mpinat ca `ntotdeauna cu foarte mult\ simpatie de turi[ti, mul]imea fiind dornic\ s\-l salute pe pre[edinte, dar mai ales s\ fac\ poze cu el. De aceasta dat\, reprezentan]ii massmedia se aflau la o distan]\ apreciabil\ de pre[edinte. Astfel, el nu a p\rut deranjat de prezen]a lor acolo, ba chiar lea z=mbit prietenos `n c=teva r=nduri. De[i au p\strat tot timpul aceea[i distan]\ [i aceea[i atitudine, f\r\ s\-i adreseze `ntreb\ri, f\r\ s\-l enerveze, iritarea a venit abia la sf=r[it, c=nd se `ndrepta spre o teras\ din sta]iune. Astfel, Traian B\sescu le-a cerut SPP-i[tilor s\- i `ndep\rteze pe reporterii care `ncercau s\-l `nso]easc\. "E o nesim]ire incredibil\, sunt `n timpul meu liber! Ne scuti]i pu]in de b\ie]ii \[tia cu camerele? M\car da]i-i mai departe pu]in de mine... Merge]i a[a, mergi, mergi!", i-a rugat pre[edintele pe oamenii Serviciului de Paz\ [i Protec]ie. }inu]i la distan]\ Ziaristii care i-au `nso]it pe B\sescu [i pe so]ia lui `n plimbarea de s=mb\t\ seara din Mamaia au confirmat c\ au fost ]inu]i la distan]\ de SPP [i c\ nu au avut ocazia de a-i adresa `ntreb\ri pre[edintelui. Ei au filmat aproape o or\ ie[irea `n public a [efului statului, care s-a fotografiat cu zeci de turi[ti. C.T. Popescu: "O ur\ la adresa ideii de pres\" Pre[edintele Clubului Rom=n de Pres\, Cristian Tudor Popescu a apreciat c\: "Atitudinea domnului pre[edinte nu mai ]ine de `ncercarea de discreditare a presei, nici de `ncercarea de a face capital politic pe seama conflictelor Domniei sale cu ziari[tii; nu poate fi pus\ nici pe seama tendin]elor sale spre dictatur\ `mpotriva libert\]ii de exprimare. Este clar o ur\ visceral\, patologic\, la adresa ideii de pres\". Conto Mondo. Contul care te face să te simt,i acasă. Contul dedicat străinilor din Italia care îți face cadou până la 405 minute de trafic internațional inclus. Dacă deschizi Conto Mondo până la 31 iulie 2007 vei avea: un abonament cu reducere, de doar 3 euro pe lună pentru tot anul euro de trafic internațional gratuit cu Telecom Italia, echivalentul a 225 minute cu România ulterioare 180 minute de trafic telefonic gratuit pe an dacă îți menții contul activ. Descoperă Conto Mondo la una din filialele Băncilor din Gruppo Capitalia: Banca di Roma, Banco di Sicilia, Bipop Carire. În plus, în anumite filiale ale Băncilor din Gruppo Capitalia, vei găsi serviciul de Money Transfer al Western Union. Sună la numărul verde pentru a găsi filiala cea mai aproape de tine. La toate filialele sunt disponibile pliante ilustrative cu principalele condiții contractuale. Pentru a afla modalitățile de acordare, condițiile şi termenele de scadență a bonusurilor de servicii telefonice vizitează site-urile băncilor din Gruppo Capitalia sau treci pe la filiale.

26 VREI SĂ DEVII AGENTUL NOSTRU FINACIAR? Înscriere UIC Cursuri de formare Câştiguri optime SUNĂ IMEDIAT, E GRATIS ŞI DE PE CELULAR Dacă vrei să faci parte din echipa noastră, acum poţi! Este suficient să ceri codul la UIC şi vei avea tot sprijinul nostru pentru depunerea dosarului. Oferim gratuit un curs de formare la sediile noastre. În doar două luni vei putea desfăşura autonom activitatea ta lucrativă, cu o compensaţie procentuală foarte interesantă

27 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 27 Ion Iliescu, pus sub `nvinuire `ntr-un nou dosar penal Fostul pre[edinte al Rom=niei Ion Iliescu este `nvinuit `n dosarul privind moartea a patru persoane `n timpul mineriadei din iunie Cercet\rile `n cazul Iliescu: "un act eminamente politic" Dup\ ce surse judiciare au anun]at, luni, 18 iunie, c\ fostul pre[edinte Ion Iliescu este `nvinuit `n dosarul privind moartea a patru persoane `n timpul mineriadei din iunie 1990, acesta, urm=nd s\ fie citat pentru audiere la Sec]ia Parchetelor Militare, a declarat c\ `nvinuirea "reprezint\ un act eminamente politic, f\r\ temei juridic". Fostul pre[edinte a afirmat, totodat\, c\ nici p=n\ `n momentul de fa]\ nu i-au fost prezentate, de c\tre organele de cercetare, niciun fel de fapte care s\ `l incrimineze. "Nici p=n\ acum nu mi-au prezentat niciun fel de fapte. Ei au doar reclama]ii, de la Asocia]ia "21 Decembrie" [i altele. Dar organele de cercetare trebuie s\ prezinte ni[te fapte", a subliniat Iliescu. ~n plus, acesta a explicat c\: "Eram [eful statului. Se declan[ase o ac]iune anarhic\. O devastare de institu]ii ale statului. Eu ce trebuia s\ fac? S\ stau cu m=inile `n s=n, s\ m\ uit la declan[area acestei anarhii, care putea s\ duc\ la r\zboi "Golaniada" civil p=n\ la urm\? Nu am avut poli]ie, nu am avut instrumente de ac]iune. {i s- a petrecut [i aceast\ tragedie `n care au murit ni[te oameni. {i incriminezi [eful statului, care era obiectul acestor ac]iuni anarhice? Nu vede]i c\ este o absurditate?", a spus Iliescu. Dosarul mineriadei din '90 Cea mai mare manifesta]ie-maraton anticomunist\ a `nceput la data de 22 aprilie 1990, `n Pia]a Universit\]ii, [i a `ncetat `n acela[i an, `n ziua de 13 iunie, ca urmare a interven]iei violente a autorit\]ilor. Represiunea a continuat p=n\ la data de 15 iunie '90, folosi]i fiind [i minerii din Valea Jiului care au r\spuns apelului pre[edintelui Ion Iliescu de a "cur\]a Capitala de huligani". Apelativul "golani" folosit de ex-pre[edintele Iliescu la adresa protestatarilor din centrul Capitalei a f\cut ca demonstra]ia-maraton s\ fie supranumit\ [i "Golaniada". Ancheta este o parte din dosarul privind mineriada din '90 [i vizeaz\ implicarea mai multor ofi]eri `n rezerv\ din Ministerul de Interne `n uciderea prin `mpu[care a patru persoane, `n Pia]a Universit\]ii. Ini]ial, `n aceast\ anchet\ au fost pu[i sub `nvinuire generalul Mihai Chi]ac - fost ministru de Interne, generalul Gheorghe Andri]a - fost adjunct al ministrului de Interne, coloneii de Poli]ie, C\lin Traian {tefan, Costea Dumitru [i Constantin Vasile. ~n acest sens, Mihai Chi]ac s-a prezentat la Sec]ia Parchetelor Militare, unde a dat o declara]ie de `nvinuit `n dosarul privind moartea celor patru persoane din timpul mineriadei. Mai mult, procurorii militari vor continua audierea celorlal]i ofi]eri `nvinui]i `n acest caz, urm=nd ca ancheta s\ continue cu prezentarea materialului de urm\rire penal\. Dosarul mineriadei din 1990 a fost trimis ~naltei Cur]i de Casa]ie [i Justi]ie `n 2000, dar `n 2003 magistra]ii instan]ei supreme l-au restituit procurorilor militari, pentru refacerea materialului de urm\rire penal\. Scrisoare la nivel `nalt Asocia]ia 21 Decembrie, Alian]a Civic\ [i Liga Studen]ilor au anun]at, duminic\, 17 iunie, c\ au trimis o scrisoare pre[edintelui Traian B\sescu, Comisiei Europene, Parlamentului European [i comisarului european pentru Justi]ie. ~n scrisoare, se cere destinatarilor s\ se implice "de o manier\ care s\ nu permit\ abuzul de drept ori abuzul `n serviciu contra intereselor publice sau contra intereselor persoanelor", astfel c\ dosarele Revolu]iei lui Iliescu vizeaz\ forma de participatie la infrac]iunea de omor. ~n urma declara]iilor existente la dosar, fostul pre[edinte urmeaz\ s\ fie citat pentru audiere la Sec]ia Parchetelor Militare. Mineriada din iunie '90 s-a soldat cu un m\cel de propor]ii, `n care s-au `nregistrat peste 100 de mor]i, 746 de r\ni]i [i de persoane re]inute [i arestate abuziv. Fostul pre[edinte este `nvinuit de moartea a patru persoane [i Mineriadei s\ r\m=n\ `n continuare `n competen]a procurorilor militari. Pensionarii l-au "ap\rat" pe Iliescu de noii golani Asocia]ia 21 Decembrie 1989 [i Grupul de ac]iune "Noii Golani" au str=ns `n Pia]a Universtit\]i, miercuri, 13 iunie, aproximativ 200 de tineri care au ]inut s\ comemoreze victimele mineriadei din iunie De aici, manifestan]ii s-au `ndreptat spre cartierul Prim\verii, unde cei 200 de tineri s-au oprit `n fa]a re[edintei lui Ion Iliescu, considerat de organizatori principalul vinovat pentru masacrele din Acolo au fost `nt=mpina]i de circa 60 de sus]in\tori ai acestuia, majoritatea `n v=rst\, "gata s\ intervin\" dac\ tinerii manifestan]i ar fi devenit violen]i. Pe parcursul manifesta]iei tinerii au strigat lozinci `mpotriva fostului pre[edinte, cer=ndu-se judecarea [i aruncarea acestuia `n pu[c\rie.

28 28 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iunie Pensionarii `[i cer drepturile `n strad\ Aproximativ o sut\ de pensionari s- au strâns mar]i, 19 iunie, în fa]a Guvernului. Biletele de tratament, rela]ia Casei Na]ionale de Pensii cu b\trânii, majorarea pensiilor fiind temele abordate. Membrii Federa]iei Na]ionale a Sindicatelor Pensionarilor din România (FNSPR) au pichetat sediile prefecturilor din ]ar\ [i pe cel al Guvernului, cerând, în primul rând, Executivului majorarea punctului de pensie, astfel încât s\ reprezinte 45 la sut\ din salariul mediu brut pe economie. Vicepre[edintele FNSPR, Preda Nedelcu, sus]ine c\ pensionarii vor aceast\ majorare a punctului de pensie la prima rectificare bugetar\ din acest an, precum [i acordarea unor ajutoare sociale lunare, suportate tot de la bugetul de stat [i nu de la asigur\ri sociale, pentru cei care au o pensie mai mic\ decât salariul minim pe economie. Aceste ajutoare trebuie s\ permit\ aducerea pensiilor respective la nivelul de 350 de lei, preciza Nedelcu. Potrivit pensionarilor, peste 70 la sut\ dintre ei au o pensie lunar\ sub salariul mediu brut pe economie. Pensia medie `n Rom=nia: 108 euro Sindicali[tii solicit\, de asemenea, Guvernului, un ajutor lunar pentru so]ul supravie]uitor, pentru ca, împreun\ cu pensia, s\ ajung\ la un venit lunar pân\ la nivelul pensiei medii cu stagiu complet. Ace[tia cer revenirea la reglement\rile existente pân\ în aprilie 2005 privind compensarea medicamentelor, iar vânzarea acestora de c\tre farmacii s\ se fac\ la pre]ul de raft. Ace[tia socilit\ [i efectuarea gratuit\ a analizelor medicale recomandate de medicii speciali[ti [i de familie, atât în ambulatoriu, cât [i în spitale. Pensionarii vor s\ le fie asigurat\ o locuin]\, în cazul în care casa na]ionalizat\ în care stau este retrocedat\ fostului proprietar, iar aceasta s\ se reglementeze de urgen]\ printr-un act normativ. Pensionarii solicit\ Guvernului o rezolvare rapid\ a acestor probleme, astfel încât nivelul lor de via]\ s\ creasc\, în România fiind cea mai mic\ pensie din Europa, cea medie având valoarea de 108 euro. Guvernul promite Ministrul Muncii, Paul P\curaru, le-a mai promis pensionarilor o majorare a valorii punctului de pensie cu 5% din septembrie, dar în opinia sa aducerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu va fi dificil de realizat. Oficiul Na]ional Antidiscrimin\ri Rasiale CINE SUNTEM UNAR (Ufficio Nazionale Antidiscriminazioni Razziali) - Oficiul Na]ional Antidiscrimin\ri Rasiale, are sarcina de a controla [i de a garanta principul egalit\]ii tratamentului pentru oricine este victima unei discrimin\ri sau a unei molest\ri, cauzat\ de propria origine etnic\ sau rasial\. Noul Oficiu este un punct de referin]\ pentru to]i cei care doresc s\-[i vad\ protejate propriile drepturi împotriva oric\rei forme de discriminare rasial\. NUM RUL GRATUIT ÎMPOTRIVA DISCRIMIN RII RASIALE: UNAR a înfiin]at num\rul verde gratuit , activ zilnic, de la orele la Centrul de contact este disponibil în italian\, englez\, francez\, spaniol\, arab\, rus\, român\, chinez\ mandarin\ [i furnizeaz\ informa]ii, orientare [i sprijin victimelor discrimin\rilor rasiale. Sunând la num\rul verde ve]i putea semnala denun]uri [i ve]i putea face m\rturii ale faptelor, evenimentelor, procedurilor [i ac]iunilor care prejudiciaz\, pe motive de ras\ sau de origine etnic\, egalitatea tratamentului dintre persoane. Centrul de contact procedeaz\, atunci când este posibil, la rezolvarea cazurilor sau, prin intermediul expertizelor Oficiului, înso]e[te subiectul discriminat pentru protejarea drepturilor sale. SARCINA UNAR În cazul în care prime[te vestea unor acte sau comportamente discriminatorii, UNAR furnizeaz\ asisten]\ [i sprijin în procedurile de judecat\ sau administrative [i poate desf\[ura anchete pe cont propriu cu scopul de a verifica existen]a fenomenelor discriminatorii. Pe lâng\ acestea, Oficiul desf\[oar\ o activitate conciliativ\ informal\ cu scopul de a evita apelarea la justi]ie, cu obiectivul final de a îndep\rta rapid orice comportament sau dispozitiv discriminatoriu. Pe lâng\ acestea UNAR este implicat în activit\]i de: PREVENIRE - UNAR se adreseaz\ opiniei publice prin intermediul campaniilor de sensibilizare, de educare în [coli [i de informare la locul de munc\. Obiectivul este împiedicarea na[terii [i form\rii de comportamente [i de acte discriminatorii, pentru a face ca principiul egalit\]ii tratamentului s\ devin\ propriu patrimoniului educativ [i cultural al fiec\rui individ. PROMOVARE - UNAR promoveaz\ proiecte [i ac]iuni pozitive, îndreptate spre eliminarea de la r\d\cin\ a situa]iilor de dezavantajare datorate originii etnice sau rasiale. Oficiul favorizeaz\ realizarea de studii, cercet\ri, cursuri de formare [i schimburi de experien]\ pentru îndep\rtarea obstacolelor la accesul la toate serviciile publice [i private de asemenea la exercitarea cu drepturi depline [i cu bun\ [tiin]\ a drepturilor civile [i sociale. MONITORIZARE {I VERIFICARE - În fiecare an UNAR elaboreaz\ o relatare în Parlament privind aplicarea efectiv\ a principiului de egalitate în tratament [i a eficacit\]ii mecanismelor de protec]ie [i o relatare c\tre Pre[edintele Consiliului de Mini[tri privind activitatea desf\[urat\, pentru a aduce la cuno[tin]a organelor politice [i a opiniei publice progresele [i problemele întâlnite în ac]iunea de lupt\ împotriva discrimin\rilor rasiale.

29 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE : rom=nii din str\in\tate au trimis `n ]ar\ 5,3 miliarde de euro Suma trimis\ în ]ar\ de românii care muncesc în str\inatate a crescut anul trecut cu 40% fa]\ de cea din 2005, arat\ raportul B\ncii Na]ionale. Sursele predominante ale transferurilor bancare au fost Italia, Marea Britanie [i Spania, pentru transferurile curente ale lucr\torilor angaja]i pe mai mult de un an, [i Italia, SUA [i Germania - pentru veniturile din contracte pe termen scurt. Suma trimis\ `n ]ar\ de rom=nii care muncesc `n str\in\tate a crescut anul trecut cu 40% fa]\ de cea adunat\ `n 2005, informeaz\ Banca Na]ional\ a Rom=niei `n raportul aferent anului Acest indice de cre[tere este mult mai mic dec=t cel `nregistrat `n (169%), ceea ce poate releva o tendin]\ c\ mul]i dintre cona]ionalii no[tri inten]ioneaz\ s\ nu se mai `ntoarc\. Majoritatea fluxurilor financiare din 2006 (82 la sut\) apar]ine reziden]ilor care lucreaz\ `n str\in\tate de mai mult de un an. ~n general, aceste fluxuri se reduc pe m\sur\ ce respectivele persoane locuiesc o perioad\ mai `ndelungat\ `n afara ]\rii de origine, se spune `n raportul BNR. Sursele predominante ale transferurilor bancare au fost Italia, Marea Britanie [i Spania, pentru transferurile curente ale lucr\torilor angaja]i pe mai mult de un an, [i Italia, SUA [i Germania - pentru veniturile din contracte pe termen scurt. ~ncetinirea ritmului de cre[tere a sumelor trimise `n ]ara observat\ de BNR ascunde un fapt cu implica]ii sociale majore. De[i suma trimis\ `n ]ar\ este mare, ritmul de cre[tere a `ncetinit. ~nseamn\ c\ migra]ia sezonier\ este `nlocuit\ de migra]ia definitiv\ a muncitorilor, a declarat Liviu Voinea, director de cercetare la Grupul de Economie Aplicat\ (GEA). Banii "stranierilor" ridic\ economia Expertul GEA subliniaz\ c\ banii trimi[i de rom=nii care muncesc `n str\in\tate ajut\ decisiv balan]a de pl\]i a Rom=niei. Dac\ nu trimiteau ei bani, am fi avut un deficit cu 5% din PIB mai mare. {i nu trebuie uitat c\ ace[ti bani au [i o contribu]ie la cre[terea economic\ a Rom=niei, a spus Voinea. Conform centraliz\rii de la Ministerul Afacerilor Externe, num\rul oficial al rom=nilor afla]i legal pe teritoriul statelor membre UE este de peste 1,2 milioane, cei mai mul]i locuind `n Italia (aproape ) [i Spania (aproape ). Potrivit informa]iilor de la Direc]ia pentru Munc\ `n Str\in\tate din Ministerul Muncii, `n 2006 principala destina]ie a rom=nilor pentru a lucra `n str\in\tate a fost Germania, unde au plecat peste de persoane, urmat\ de Italia (aproape ), Ungaria (peste 8.000) [i Marea Britanie (peste 3.000). Din datele de la misiunile diplomatice de pe teritoriul Rom=niei, un num\r estimativ de peste de vize de munc\ au fost eliberate `n Germania, destina]ie de top {i `n 2007, tot Germania este principala destina]ie de munc\. Din datele de la Oficiul pentru Migra]ia For]ei de Munc\ (OMFM), p=n\ la 31 martie 2007 au plecat la munc\ peste de rom=ni, 85% dintre ace[tia prefer=nd Germania, unde pot c=[tiga un salariu mediu lunar cuprins `ntre 800 [i de euro. Aproape de rom=ni au mai plecat `n Spania pentru a munci `n domeniul agricol, gastronomic sau `n construc]ii, pentru salarii cuprinse `ntre 670 [i de euro. Cel mai mare salariu pe care un rom=n `l poate c=[tiga `n Europa, printr-un contract mediat de OMFM, este cuprins `ntre [i de euro, `n Elve]ia, `n domeniul asisten]ei medicale. Dumitru Costin: "3,4 milioane de rom=ni lucreaz\ `n str\in\tate" Aproximativ 3,4 milioane de români lucreaz\ în str\in\tate, ceea ce a creat un "uria[" deficit de for]\ de munc\ pe pia]a intern\. Acest deficit va fi acoperit cu muncitori din state extracomunitare, a spus pre[edintele Blocului Na]ional Sindical (BNS), Dumitru Costin. Liderul sindical a spus c\ oficialii statului român declar\ cifre mai mici referitoare la num\rul românilor pleca]i în str\in\tate în scop de munc\, dar din datele BNS rezult\ c\ 3,4 milioane de români lucreaz\ în prezent în alte ]\ri. Potrivit lui Costin, migra]ia românilor a creat deficit de muncitori pe pia]a for]ei de munc\, în special în construc]ii [i în industria textil\. Criza muncitorilor din România va fi rezolvat\ cu muncitori din alte state, în special extracomunitare, a mai precizat Costin. Potrivit acestuia, în prezent, în România, lucreaz\ aproximativ de muncitori str\ini, dup\ num\rul de permise de munc\ eliberate de autorit\]i. Cei mai mul]i str\ini veni]i la munc\ sunt din Republica Moldova, Turcia [i China. Costin a mai spus c\ num\rul str\inilor veni]i la munc\ în România va cre[te în perioada urm\toare pentru c\ "presiunea investi]ional\ este mare, iar resursele umane sunt limitate". În acest context, reprezentantul BNS a spus c\ este necesar\ o colaborare între structurile sindicale din România [i cele din ]\rile unde lucreaz\ mul]i români sau cu cele din care vin str\ini s\ munceasc\ în România. Potrivit lui Costin, BNS-ul deruleaz\ deja programe cu confedera]iile din Spania pentru integrarea muncitorilor români [i pentru informarea acestora în leg\tur\ cu drepturile [i libert\]ile pe care le au în aceast\ ]ar\. Confedera]ia are în vedere acela[i tip de colaborare [i cu sindicatele din Italia.

30 30 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iunie Salarii de de euro pentru "munca de jos" `n str\in\tate Oficiul pentru Migra]ia For]ei de Munc\ (OMFM) din Rom=nia a `nceput `nscrierile `n baza de date pentru posturile solicitate de angajatorii str\ini. Cameriste, sp\l\torese, Contract `ntre 3 [i 6 luni Posturile cel mai bine pl\tite sunt cele de ajutor de osp\tar. Ace[tia pot lua euro pe lun\, impozabili, pe parcursul celor cinci luni de contract. Candida]ii trebuie s\ aib\ `ntre 20 [i 30 de ani, [i cel pu]in [ase luni experien]\. Pe de alt\ parte, pentru postul de ajutor de buc\tar, experien]a solicitat\ este de cel pu]in un an, `n timp ce salariul este de p=n\ la de euro pe lun\, iar contractele de munc\ vor fi `ncheiate pentru trei p=n\ la [ase luni. Experien]a conteaz\ Cameristele sunt angajate pentru contracte de patru luni. Salariul brut oferit este de de euro pe lun\, iar candidatele trebuie s\ aib\ `ntre 19 [i 40 de ani [i [ase luni de experien]\. Pentru sp\l\torese, contractele se `ncheie pe un an `ntreg, iar remunera]ia total\ este de de euro, adic\ aproape o mie de euro pe lun\. Intervalul de v=rst\ solicitat este de ani, iar candidatele trebuie s\ aib\ cel pu]in jum\tate de an de experien]\ `n hotel. De asemenea, Oficiul mai caut\ [i femei care s\ lucreze `n agricultur\, cu v=rsta `ntre 18 [i 45 de ani, `ns\ nu precizeaz\ nivelul salariilor. Acte necesare ajutor de osp\tar sau buc\tar sunt c=teva dintre specializ\- rile c\utate de OMFM. Contractele sunt sezoniere, iar salariile dep\[esc de euro pe lun\. Astfel, ]\ri precum Documentele necesare pentru `nscriere sunt o copie dup\ buletinul sau cartea de identitate, o copie dup\ pa[aport, fi[a personal\ [i CV-ul `n limba rom=n\, o copie legalizat\ a certificatului de absolvire, o copie legalizat\ a c\r]ii de munc\ [i certificatul de s\n\tate. Totodat\, dosarul trebuie s\ mai cuprind\ cazierul judiciar `n original care s\ ateste c\ persoana `n cauz\ nu are antecedente penale [i o serie Germania, Spania, Elve]ia, Fran]a, Italia [i Ungaria sunt principalele destina]ii pentru muncitorii rom=ni care `ncheie contracte de munc\ prin intermediul Oficiului. de declara]ii pe propria r\spundere. Dosarele se depun zilnic, la noul sediu al OMFM din Bulevardul Ghencea nr. 35, Bucure[ti, p=n\ pe 29 iunie Rom=nii [i bulgarii au cele mai mici salarii din UE Românii [i bulgarii au cele mai mici salarii minime din Uniunea European\. Oficiul european de statistic\ a dat publicit\]ii date potrivit c\rora cel mai ridicat salariu minim este acordat în Luxemburg [i este de peste de euro, iar cele mai sc\zute salarii sunt cele din Bulgaria - 92 de euro [i România euro. Acela[i studiu arat\ c\ ]\rile europene se împart în trei categorii, în func]ie de salariul minim lunar. Prima categorie include Bulgaria, România, Polonia, Ungaria, unde salariul nu dep\[e[te 300 de euro. În a doua categorie sunt ]\rile care au salarii minime cuprinse între 400 [i 700 euro - Portugalia, Spania, Grecia. În ultima categorie, intr\ ]\rile în care nivelul salariului minim dep\[e[te de euro - Fran]a, Marea Britanie, Olanda. PENTRU O VIA} LINI{TIT ~N ITALIA Afl\ totul despre drepturile tale Stranieri EXPER}II "STRANIERI IN ITALIA" ~}I R SPUND IMEDIAT LA ~NTREB RILE TALE DESPRE: Decretul fluxurilor Permisul de [edere Sanatoria Expulzarea Viza de turism Viza de studiu Uniunea European\ Re`ntregirea Cartea de [edere Cet\]enia de luni pân vineri, de la la costul convorbirii 1,57 pe minut iva inclus Reziden]a C\s\toria Permisul de conducere Convertirea permisului Asigur\ri Amenzi Partita Iva Declara]ia de venituri Contribu]ii menajere in Italia

31 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 31 Justi]ia scoate icoanele din [coli Curtea de Apel Bucure[ti a hot\r=t luni, 18 iunie, c\ decizia luat\ de Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin\rii (CNCD) privind scoaterea din institu]iile publice de `nv\]\m=nt a simbolurilor religioase este una `ntemeiat\. A[adar, Curtea a respins, ca nefondat\, contesta]ia depus\ de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii (MEC) la recomandarea CNCD, privind obliga]ia Ministerului de a emite norme interne care s\ reglementeze prezen]a simbolurilor religioase `n [coli. Hot\r=rea Cur]ii nu este definitiv\ [i conform deciziei instan]ei, Ministerul Educa]iei trebuie s\ respecte dreptul p\rin]ilor de a asigura educa]ia copiilor potrivit convingerilor lor religioase [i filosofice. ~n replic\, MEC a anun]at c\ va ataca cu recurs hot\r=rea la `nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie. MEC dezinformat Astfel, CNCD cere Ministerului Educa]iei s\ dea jos icoanele de pe pere]ii [colilor, sentin]\ despre care [eful Serviciului juridic-contencios al CNCD, Cristian Nuic\ a declarat c\ a fost am=nat\ de c=teva ori p=n\ acum [i c\ `n prezent, s-a emis doar solu]ia, urm=nd ca `n perioada urm\toare s\ se redacteze [i motivarea sentin]ei. ~n schimb, secretarul de stat din MEC, Svetlana Preoteasa nu [tia nimic despre respectiva sentin]\ [i, dup\ ce s-a documentat, a declarat c\ nici subordona]ii ei de la Serviciul juridic nu aveau cuno[tin]\ c\ s-a pronun]at deja Curtea de Apel. De fapt, la Ministerul Educa]iei, nimeni nu prea [tia despre ce este vorba, pentru c\, at=t ministrul H\rd\u, c=t [i directoarea Blaga, care au ini]iat contesta]ia nu mai sunt `n minister. Mai mult, Ani[oara {tef\nescu, purt\torul de cuv=nt al ministrului Educa]iei, Cristian Adomni]ei, a spus c\ "nu a primit ceva oficial `n acest sens, dar `n func]ie de textul respectiv, ne rezerv\m dreptul de a face recurs la `nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie". BOR invoc\ regulile UE Reprezentan]ii Bisericii Ortodoxe Rom=ne (BOR) spun c\ recomandarea Cur]ii de Apel Bucure[ti nu se pliaz\ la normele europene. "Institu]iile statului nu trebuie s\ se implice. Au mai fost trei astfel de cazuri la Curtea European\ a Drepturilor Omului, iar sentin]a a fost urm\toarea: comunitatea local\ este cea care decide dac\ se vor scoate sau nu icoanele din [coli", a spus Constantin Stoica, purt\torul de cuv=nt al BOR. Discriminare fa]\ de atei ~ntreaga disput\ a pornit de la cererea formult\ `n luna august 2006 de c\tre profesorul buzoian, Emil Moise, care `i cerea pre[edintelui CNCD s\ constate c\ "prezen]a simbolurilor religioase `n [coli, precum [i predarea religiei, constituie un act de discriminare fa]\ de atei sau cei de alte credin]e [i ar limita [ansele de egalitate [i libertatea op]ional\ a elevilor, deoarece, prin acceptarea simbolurilor religioase, unit\]ile publice `[i asum\ transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectiv\". CNCD a reac]ionat Ca r\spuns la initia]iva profesorului buzoian [i a solu]iei CNCD, Patriarhia a mobilizat importante for]e ortodoxe, care au lansat o contraofensiv\ puternic\ - prin Asocia]ia Civic Media - bazat\ pe argumentul c\ poporul rom=n e cre[tin [i absen]a icoanelor din spa]iile publice ar discrimina majoritatea ortodox\ a ]\rii. Astfel, Civic Media a contestat recomandarea Consiliului care, `n opinia organiza]iei, discrimineaz\ majoritatea credincioas\ a Rom=niei. Civic Media a str=ns `n mai pu]in de o zi o list\ impresionant\ de institu]ii [i personalit\]i care sus]in salvarea icoanelor [i simbolurilor religioase ale tuturor credin]elor `n R\spunsul venit din partea CNCD la peti]ia profesorului buzoian includea [i o recomandare a Ministerului Educa]iei, adic\ s\ elaboreze o norm\ intern\ prin care s\ reglementeze prezen]a simbolurilor religioase `n [colile rom=ne[ti. Consiliul solicita, `n decembrie, anul trecut, respectarea unei serii de principii de care ar trebui s\ se ]in\ seama `n redactarea normei, printre care [i acela c\ afi[area simbolurilor religioase trebuie s\ se fac\ numai la orele de religie [i numai `n spa]iile destinate acestora. "Simbolurile religioase vor fi afi[ate doar `n cursul orelor de religie sau `n spa]iile destinate exclusiv `nv\]\m=ntului religios", propunea CNCD `ntr-o scrisoare adresat\ MEC. La r=ndul s\u, Ministerul Educa]iei a atacat `n instan]\ recomandarea. Crucea, parte integrant\ a Stemei Rom=niei [coli. Printre semnatarii peti]iei se reg\sesc academicienii B\l\ceanu Stolnici, Dinu C. Giurescu, Eugen Mihaescu, Augustin Buzura, etc. ~n plus, Asocia]ia Civic Media a exemplificat `ntr-o conferin]\ cazuri similare din Italia sau Grecia, ]\ri ale UE cu majorit\]i religioase, `n care s-a dat c=[tig de cauz\ simbolurilor religioase. Semnatarii Apelului Coali]iei pentru respectarea sentimentului religios solicitau Ministerului Educa]iei [i Cercet\rii [i sindicatelor din `nv\]\m=nt s\ ia `n considerare argumentele societ\]ii civile [i s\ ]in\ cont de faptul c\ Crucea este parte integrant\ a Stemei Rom=niei.

32 România în direct Ajunge un SMS la PENTRU ACTIVARE (pl te ti la fiecare SMS primit*) TRIMITE UN SMS LA I SCRIE: PENTRU A TE ABONA (plata lunar anticipata*) TRIMITE UN SMS LA I SCRIE: OROSCOPO (1 sms pe zi) SPORT (2-4 sms pe zi) NEWS (2-4 sms pe zi) ALLNEWS (news+sport) ALLNEWS LIGHT (2 sms pe zi) Semnul zodiacal trebuie s fie scris în italian (de ex.: ORO PESCI 11 ON) Semnele zodiacale sunt: ariete (berbec), toro (taur), gemelli (gemeni), cancro (rac), leone (leu), vergine (fecioar ), bilancia (balan ), scorpione (scorpion), sagittario (s get tor), capricorno (capricorn), acquario (v rs tor), pesci (pe ti) Pentru a primi o singur tire, trimite un SMS la i scrie ORO <SEM- NUL> 11, SPORT 11, NEWS 11, ALLNEWS 11, ALLNEWSL11 Pentru dezactivare trimite un SMS la i scrie <nume serviciu> 11 OFF (de ex: sport 11 off) *Pentru clien ii TIM, costul serviciului este de 0,1549 pentru fiecare SMS primit. iva inclus, 0,1240 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru clien ii WIND, costul serviciului este de 0,15 iva inclus pentru fiecare SMS primit, 0,12 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru a beneficia de aceste servicii cu operatorul de telefonie mobil Wind este necesar un celular Dual Band *Costul abonamentului este de 3 iva inclus pe lun, 5 iva inclus pentru serviciul ALLNEWS. Powered by Pentru informa ii, trimite @stranieriinitalia.it, de la 9 la 18.

33 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 33 Se `nt=mpl\ `n Rom=nia Medicamente compensate prescrise mor]ilor Medicamente pentru pacien]i mor]i [i re]ete eliberate pe band\ rulant\. Acestea sunt concluziile controalelor f\cute în ]ar\ de Ministerul S\n\t\]ii. Ministrul Eugen Nicol\escu, ministrul S\n\t\]ii Publice a declarat vineri, 15 iunie, c\ motivul principal pentru care plafonul pentru medicamente compensate [i gratuite din farmacii se epuizeaz\ `n circa 2 s\pt\m=ni este dat de faptul c\ "se elibereaz\ re]ete `n mod nejustificat [i nelimitat". Nicol\escu a prezentat o serie de rezultate ale controlului ini]iat pe 18 mai `n farmacii [i la medicii prescriptori [i, spre exemplu, s- a descoperit c\ medicii au eliberat re]ete compensate [i gratuite de ordinul miilor. Nicol\escu a adaugat c\, `n aceste condi]ii, oric=t de mult se vor majora fondurile pentru medicamente compensate [i gratuite, acestea nu vor ajunge niciodat\. Re]ete pe band\ rulant\ Achetele pe care le-au f\cut inspectorii Ministerului S\n\t\]ii în spitalele din ]ar\ demonstreaz\ nereguli uluitoare. La Prahova exist\ deja mai multe dosare penale pe numele unor medici de familie care au prescris re]ete compensate [i gratuite unor persoane decedate. La Gala]i, un medic specialist a eliberat ilegal 20 de re]ete. El a în[elat astfel statul cu un miliard de lei vechi, dar ulterior a dat banii înapoi. Într-o comun\ din C\l\ra[i, medicul de familie a eliberat re]ete pentru 700 de persoane într-un singur weekend. La Ia[i, o doctori]\ a eliberat într-o lun\, cu 50 de re]ete compensate mai mult decât num\rul pacien]ilor de pe list\. Eugen Nicol\escu spune c\ astfel se demonstreaz\ de ce plafoanele pentru medicamente gratuite [i compensate sunt epuizate din primele zile ale fiec\rei luni. Acestea sunt concluziile mai multor controale care au avut loc în toate spitalele [i farmaciile din ]ar\, în ultimele trei s\pt\mâni. "Dac\ ne uit\m la aceste cifre, ne d\m seama c\ dac\ am pune PIB-ul României într-o lun\ la farmacii, plafonul s-ar epuiza, la modul în care ac]ioneaz\ unii", a declarat ministrul Eugen Nicol\escu. La mijlocul lunii în curs, aproape jum\tate din farmaciile din ]ar\ epuizaser\ plafonul pentru medicamente gratuite [i compensate alocate acestei luni. Explica]ii puerile din partea medicilor Medicii care s-au ales cu dosar penal fiindc\ au eliberat re]ete compensate pe numele unor persoane decedate au diverse explica]ii pentru faptele de care sunt acuza]i. Ace[tia sus]in fie c\ nu ei au fost cei care au completat re]etele, fie carnetele de s\n\tate în baza c\rora au prescris medicamentele au venit de la Casa Jude]ean\ de Asigur\ri de S\n\tate cu datele gre[tie. Diana Joi]a, medic de familie în localitatea prahovean\ Plop, a fost acuzat\ c\ a completat re]ete compensate pe numele unui pacient decedat. Ea spune c\ de vin\ este asistenta cu a lucrat. Luciana Mu[celeanu, medic generalist în comuna Apostolache, este ceretat\ penal tot pentru c\ a eliberat o re]et\ gratuit\ pe numele unei persoane decedate. "Era o Consumul apei potabile poate duce la cancer O serie de analize efectuate la Institutul de Cercetare Alimentar\ pe e[antioane luate din [apte ora[e mari ale ]\rii arat\ c\ în apa de la robinet se g\sesc pesticide, metale grele sau compu[i ai azotului. Investiga]ia a durat patru s\pt\mâni [i a cuprins [i discu]ii cu speciali[ti [i reprezentan]i ai regiilor de ap\. Concluzii: apa de la robinet n-a omorât pe nimeni. În timp îns\, substan]ele din ap\ se pot aduna în corp [i pot pune um\rul la apari]ia unor boli grave: de la cancer, pân\ la Alzheimer [i obezitate. Apa recoltat\ din zona de nord a Constan]ei i-a surprins pân\ [i pe laboran]i. Ei spun c\ apa con- ]ine reziduuri fecale, cel mai probabil de origine animal\. Regia de ap\ const\n]ean\ contest\ analizele: "Probele, dac\ nu au fost fabricate pentru o bomb\ de pres\ au fost cel pu]in recoltate în condi]ii neigienice, condi]ii ce au permis apari]ia unor microbi provenind din contactul cu mâna", declar\ Irina O- prea, purt\tor de cuvânt al Regiei de Ap\ Constan]a. pacient\ în jur de 80 de ani c\reia i-am eliberat o re]et\ pe baza carnetului de s\n\tatea. În sat mai era o pacient\ cu acela[i nume, cu Gheorghe Steliana, care a preluat carnetul celeilalte de s\n\tate", a precizat Luciana Mu[celeanu. Medicul a înapoiat autorit\]ilor banii pentru medicamente, dar sus]ine c\ de vin\ pentru ceea ce s-a întâmplat sunt cei de la Casa de Asigur\ri care ar fi emis mai multe carnete de s\n\tate cu date gre[ite. "La ultima verificare erau 69 de medici de familie care aveau înscri[i pe liste persoane decedate c\rora le-am oprit banii. De asemenea, s-a mai constat c\ era un num\r de [ase medici de familie, care au prescris re]ete persoanelor decedate", a sus]inut Alexandru Gheorghe.

34 34 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iunie Canicula face victime `n Rom=nia Prognozele meteorologilor se confirm\: anul acesta va fi cel mai cald din istorie. La aceast\ dat\, temperatura maxim\ ar fi trebuit s\ fie 27 de grade Celsius, dar spre exemplu, `n aceast\ perioad\, la Bucure[ti [i `n Lunca Dun\rii, s-au `nregistrat 31 de grade, la umbr\. Mai mult, temperaturile ridicate fac victime: un b\tr=n a murit [i alte sute de persoane au sunat la Salvare. Astfel, `n Bucure[ti, numai `n doar c=teva ore, Serviciul de Ambulan]\ a primit peste 300 de apeluri pentru le[inuri pe strad\, c\deri de calciu [i oscila]ii de tensiune. Medicii fac apel c\tre popula]ie pentru ca, `n zilele toride, s\ respecte recomand\rile de a-[i proteja starea de s\n\tate. Recordul de c\ldur\ pentru aceast\ lun\ a fost `nregistrat la 29 iunie 1938, la Oravi]a, c=nd au fost 42 de grade. Peste 300 de incidente Serviciul de Ambulan]\ Bucure[ti a primit peste 300 de apeluri pentru le[inuri pe strad\, c\deri de calciu [i oscila]ii de tensiune. Medicii spun c\ este necesar ca persoanele v=rstnice, copiii [i bolnavii cu afec]iuni cronice, `n special cardiace [i respiratorii, s\ evite deplas\rile la miezul zilei [i s\ evite locurile aglomerate. ~n plus, aerul condi]ionat trebuie men]inut la de grade [i nu mai pu]in. "Diferen]a mare de temperatur\ `ntre interior [i cea de afar\ este foarte periculoas\ pentru organism, merg=nd p=n\ la stop cardiorespirator", a declarat Oana Lucia, director medical la Serviciul de Ambulan]\. Un b\tr=n a murit de c\ldur\ Un bucure[tean de 72 de ani a decedat, luni, 18 iunie, din cauza caniculei. B\tr=nul se afla la Judec\toria sectorului 4 pentru un proces, dar i s-a f\cut r\u de la c\ldur\ [i a murit p=n\ a sosit Salvarea. ~n aceea[i zi [i `n acela[i loc, unui alt b\rbat i s-a f\cut r\u din cauza c\ldurii excesive. Potrivit medicilor, b\rbatul, `n v=rst\ de 45 de ani, a fost transportat la unitatea de primiri urgen]e a Spitalului Col]ea, pentru investiga]ii. La Br\ila, doar trei medici La Br\ila au fost primite peste 250 de solicit\ri din partea victimelor caniculei, de[i Serviciul de Ambulan]\ are doar trei medici. Astfel, medicii br\ileni fac apel ca persoanele v=rstnice, copiii [i bolnavii cu afec]iuni cronice, `n special cardiace [i respiratorii, s\ evite deplas\rile la miezul zilei [i `n locurile aglomerate. Omor=t\ de un ventilator improvizat ~n `ncercarea de a se ap\ra de canicul\, un b\rbat din municipiul Salonta a provocat, moartea feti]ei sale de 7 ani. B\rbatul a montat `n curtea casei un motor electric cu elice metalic\, folosindu-l pe post de ventilator. Tragedia a avut loc atunci c=nd, spre sear\, elicea s-a rupt, accident=nd-o mortal pe fiica sa, care se juca `n apropiere. Temperaturi de peste 40 de grade Temperaturile din urm\toarele zile vor fi peste valorile specifice acestei perioade a anului, a anun]at Administra]ia Na]ional\ de Meteorologie (ANM). Astfel, meteorologii spun c\ vremea este `n `nc\lzire, astfel `nc=t temperaturile vor urca la de grade la nivelul `ntregii ]\ri, [i `n special `n Lunca Dun\rii [i chiar Bucure[ti, unde sunt posibile valori de 39 de grade, cu 12 mai mult dec=t ar fi normal pentru aceast\ dat\. De asemenea, [i nop]ile vor fi chinuitoare pentru c\ au fost deja `nregistrate valori tropicale, adic\ peste 20 de grade Celsius, `n sudul ]\rii. Chiar dac\ este cald, din pricina unui aer cald dinspre Africa, vremea r\m=ne instabil\. Astfel, a plouat toren]ial, a tunat [i a fulgerat, iar `n jude]ele Tulcea, Gala]i [i Vrancea, a c\zut grindin\. ~n Dobrogea, la Alt=n-Tepe, au c\zut 63 l/mp `n c=teva zeci de minute. Astfel, Administra]ia Na]ional\ de Meteorologie a transmis o aten]ionare cod galben c\tre prefecturile din 22 de jude]e ale ]\rii, fenomenele vizate fiind canicula [i disconfortul termic. Sinucideri `n lan] din cauza ceniculei Canicula duce la depresie, iar depresiile duc spre sinucidere. La Ia[i, numai `ntr-o zi, trei oameni au încercat s\-[i pun\ cap\t zilelor. Este vorba despre trei tineri care au ajuns în spital dup\ ce au înghi]it pastile sau substan]e toxice. Motivele pentru care tinerii au recurs la acest gest extrem sunt diverse. Unii nu suport\ presiunea examenelor de la [coal\ sau tensiunea de la serviciu. Al]ii, sufer\ dup\ familiile plecate la munc\ peste hotare. Psihologii spun c\ cei care recurg la asemenea gesturi sunt persoane labile, care au nevoie în permane]\ de sus]inerea celor dragi. Atunci când au impresia c\ sunt singuri, p\r\si]i sau doar neglija]i de cei din jur, oamenii ar trebui s\ caute un ajutor specializat. C\ldura excesiv\ din ultima perioad\ este un factor de risc major pentru persoanele cu probleme psihice. Specili[tii cred c\ astfel de situa]ii ar putea fi evitate dac\, tinerii cu probleme ar cere ajutor la timp. Medicii recomand\ în aceast\ perioad\ o alimenta]ie echilibrat\ [i evitarea eforturilor prelungite.

35 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 35 La frontiera UE trebuie declarate sumele de peste de euro Potrivit noii legisla]ii europene, sumele `n numerar care dep\[esc de euro trebuie declarate la frontierele Uniunii Europene. O nou\ legisla]ie european\ vine `n sprijinul luptei `mpotriva sp\l\rii banilor [i finan]\rii terorismului: to]i c\l\torii care intr\ sau ies din Uniunea European\ cu cel pu]in euro `n numerar trebuie s\ declare suma respectiv\ autorit\]ilor vamale. ~n cazul `n care astfel de sume nu sunt declarate la punctele de control la trecerea frontierei Uniunii, autorit\]ile vamale le pot confisca. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2002 referitor la mi[c\rile de numerar, `ntr-o perioad\ de [ase luni, `ntre 1999 [i 2000, aproximativ 1,6 miliarde de euro `n numerar sau echivalentul acestei sume `n alte titluri u[or convertibile (obliga]iuni, ac]iuni, cecuri de c\l\torie) au tranzitat teritoriul Uniunii Europene. De[i este imposibil\ o evaluare precis\ a mi[c\rilor de numerar `n scopuri ilicite, aceste opera]iuni reprezint\ un risc poten]ial pentru UE. Teama de activit\]i ilicite Noua legisla]ie vizeaz\ acele persoane care transport\ fonduri destinate s\ finan]eze activit\]i ilicite: av=nd `n vedere c\ autorit\]ile na]ionale `[i impart\[esc informa]iile cu privire la activit\]ile suspecte detectate, asemenea practici vor mai putea trece dincolo de grani]ele Uniunii. László Kovács, comisarul pentru impozitare [i uniune vamal\, ]ine s\ se adreseze celor care transport\ mari sume de bani `n mod legitim: Acest sistem, simplu [i unic, va fi mai echitabil pentru persoanele cinstite, care astfel nu vor mai fi supuse la controale diferite, `n func]ie Restric]ia nu se refer\ doar la sumele în numerar, ci si la alte bunuri convertibile, precum cecuri, garan]ii, bijuterii [i metale pre]ioase. de locul prin care tranziteaz\ teritoriul Comunit\]ii. Sp\larea banilor este un procedeu prin care activit\- ]ile ilicite sunt disimulate pentru a le da o aparen]\ legitim\, care alimenteaz\ toate activit\]ile teroriste. Una dintre marile priorit\]i strategice ale UE este combaterea acestui fenomen. Fondul Monetar Interna]ional (FMI) estimeaz\ c\, `n ansamblu, aceast\ activitate reprezint\ `ntre 2% si 5% din produsul intern brut mondial. O casă fără FASTWEB este ca sarmalele fără orez. Datorită FASTWEB vorbeşti cu familia şi cu prietenii, şi în Italia şi în străinătate, fără să cheltui o avere şi aşezat comod acasă la tine. Şi în sfârşit, poți telefona şi naviga pe internet fără să fii obligat să mergi la phone center şi fără nicio cartelă telefonică. Sună cu 40% de reducere toate numerele de rețea fixă şi mobilă din Europa şi America de Nord, cu doar 3 euro pe lună, sau toate numerele din lume la doar 5 euro pe lună, tot cu reducerea de 40%. În plus, cu FASTWEB ai în total 300 de minute incluse pentru a naviga pe internet şi pentru a suna numere de rețea fixă din Italia. Mailul este tot gratuit şi nu trebuie să plăteşti abonamentul la Telecom Italia. Niciodată fără telefon fix. De acum se vorbeşte cu FASTWEB. Descoperă promoțiile în curs la sau sună la Este prevăzută o contribuție de activare. Pentru mai multe informații despre costuri, vizitează sau sună la

36 36 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ iunie Cursul euro se apropie vertiginos de pragul de trei lei noi. Moneda na]ional\ a înregistrat un nou record pentru ultimii patru ani [i nou\ luni. ~nt\rirea monedei na]ionale este determinat\ de cererea mare de lei venit\ din partea investitorilor str\ini. Ei cump\r\ cantit\]i impresionante de lei pentru a profita de dobânzile bune oferite de bancherii români. Moneda na]ional\ a ajuns luni, 18 iunie, la valoarea din octombrie 2002, adic\ 3 lei [i 21 de bani pentru un euro. Anali[tii apreciaz\ c\ principala cauz\ a aprecierii monedei na]ioanale este interesul manifestat de investitorii str\ini. De la începutul anului pân\ în prezent, leul a crescut cu aproape 4 procente [i Moneda na]ional\ a atins un nou maxim unii anali[ti estimeaz\ c\ aceast\ cre[tere va continua. În aceste condi]ii este foarte posibil s\ asist\m în curând la o ajustare a ratei dobânzii, astfel încât aceast\ cre[tere s\ fie temperat\. De cele mai multe ori, atunci când leul se apreciaz\, cei care au f\cut împrumuturi bancare în valut\ sunt primii care se bucur\. Calculul lor este unul simplu: din salariul primit în lei vor cheltui mai pu]in pentru a cump\ra valuta cu care î[i pl\tesc rata la banc\. Beneficii Aprecierea leului înseamn\ nu numai avantaje pentru cei care au contractat deja credite în valut\, ci [i posibilitatea ob]inerii unor noi credite în lei, mai mari. Sumele mai mari care pot fi împrumutate în lei sunt rezultatul faptului c\ b\ncile calculeaz\ în valut\ veniturile clien]ilor. Liviu Voinea, expert în cadrul Grupului de Economie Aplicat\, spune c\ statul nu mai are foarte multe pâghii la dispozi]ie pentru a tempera aprecierea leului. Banca Na]ional\ a redus de trei ori dobânda de referin]\ de la începutul anului pân\ în prezent f\r\ s\ ob]in\ foarte multe rezultate. [i, spune Liviu Voinea, pân\ când nu se vor retrage de pe pia]\ capitalurile speculative str\ine, nu va exista o corec]ie a cursului leului, indiferent de evolu]ia economiei na]ionale. Cu PinCard emis de TELE2 Europa, vorbeşti până la ultimul minut. Fără impuls la răspuns Toate minute adevărate de conversaţie Asistenţă gratuită multilingvă PinCard Europa este modul cel mai economic şi sigur pentru a suna în România. Îl găseşti în toate agenţiile Sisal, în variante de 5,10,20 şi 50 euro. Pentru informaţii, sună la numărul verde sau scrie la helpdesk@managest.com

37 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE de rom=ni - sclavi pe planta]ia unui poli]ist german Caza]i `n containere Dintre cei 118 de muncitori rom=ni, care s-au perindat pe planta]ia germanului, 60 de rom=ni au fost g\si]i de investigatori caza]i `n containere supra`nc\lzite, `n timp ce 50 de rom=ni p\r\siser\ deja planta]ia. Containerele ar fi fost ob]inute dintr-o tab\r\ de persoane care caut\ azil. Patru muncitori au fost caza]i `ntr-un spa]iu minuscul, de numai nou\ metri p\tra]i. Autorit\]ile au spus c\ `n locul `n care st\teau rom=nii nu exista nici un loc de depozitate a gunoiului [i erau foarte pu]ine toalete. B\rba]ii nu primeau ap\ sau m=ncare, iar sume de bani erau re]inute din salariile lor pentru a pl\ti pentru condi]iile sordide `n care tr\iau. "Trafic uman `n scopul exploat\rii" Autorit\]ile `l caut\ `n prezent pe b\rbat, care a mai fost amendat pentru angaj\ri ilegale, `n august Pe l=ng\ patronul planta]iei care a plecat `n concediu, au ajuns `n vizorul anchetatorilor at=t poli]istul local, c=t [i cel de frontier\. ~n cazul Autorit\]ile vamale germane au efectuat joi, 14 iunie, un raid pe o planta]ie de c\p[uni din satul Oberndorf din sudul Germaniei, unde au descoperit ca 118 culeg\tori de c\p[uni veni]i din Rom=nia, tr\iau `n condi]ii inumane. Proprietarul fermei, un poli]ist, `i trata pe angaja]i ca pe ni[te sclavi, pl\tindu-i cu 1,33 euro pe or\, `n timp ce promisiunea angajatorului a fost o remunera]ie de cinci euro pe or\. Mai mult, ace[tia erau obliga]i s\ lucreze 13 ore pe zi, `n c=mp. de fa]\, b\rbatul este b\nuit de "trafic uman `n scopul exploat\rii muncitorilor", a relatat un purt\tor de cuv=nt al Biroului de Procurori din Augsburg. ~n plus, oficialit\]ile germane au declarat c\ au fost avertizate de locuitorii satului Oberndorf dup\ ce muncitorii au `nceput s\ le cear\ acestora de m=ncare. Ambasada Rom=niei nu [tie Ambasada Rom=niei la Berlin, condus\ de Bogdan Mazuru nu a putut oferi mai multe informa]ii legate de situa]ia rom=nilor exploata]i la ferma din sudul Germaniei, pe motiv c\ nu cunoa[te acest caz. Acesta a `ndrumat c\tre Consulatul general al Rom=niei de la München, care are competen]a teritorial\ a zonei respective. Aici, `n absen]a unor oficiali ai Rom=niei, singura informa]ie a venit din partea unui reprezentant al pazei Consulatului, care la r=ndul s\u a `ndrumat c\tre autoritatile de la Bucuresti. Vasile Tonjoc 34 ani client Cariparma din 2003 Ast zi am o diplom de inginer. Datorit capacit ilor mele. i datorit împrumutului potrivit. Viramente interna ionale Mutuo 100% Împrumuturi personale Primele 3 luni abonament gratuit Cont Curent i Împrumuturi Personale Sistema Welcome. Am reuşit să-mi continui studiile, plătindu-mi singur universitatea şi câştigând o mare provocare. Datorită Sistema Welcome, un simplu cont curent care oferă împrumuturi personale studiate special pentru noi, străinii. Şi în plus, cu Sistema Welcome am alte mari servicii: credite pentru casă, viramente internaţionale, PagoBancomat, Europe Assistance gratuită, poliţa contra accidentelor. Am descoperit în Cariparma o bancă specială, care mă ajută într-adevăr. Şi care mă face să mă simt acasă. Cadou pentru noii clien i ai Sistema Welcome o cartel telefonic interna ional Mesaj promo ional. Taxele i condi iile economice aplicate acestui serviciu sunt descrise în Foile Informative disponibile în toate fi lialele. Regulamentul opera iunii cu premii este disponibil în toate fi lialele.

38 * minute calculate luând ca reper o convorbire telefonică cu Lima/Perù care nu cuprinde surcharge. Surcharge de pe fix 0,02, surcharge de la cabină 0,14, surcharge de pe mobil (în afară de Wind) 0,23, surcharge de pe mobil Wind 0,15, surcharge de la număr geografic 0,01. Minutele şi tarifele pot varia, cu preaviz de 7 zile. Noile termeni şi condiţii sunt disponibile la punctele noastre de vânzare. Pentru tarifele complete consultaţi ** quick pay sau receive money sau send money. Îţi facem cadou 20 minute * de convorbiri telefonice! Efectuează un SEND ** Trimite un SMS la cu numărul tău MTCN şi SI Primeşti imediat pe celularul tău un PIN telefonic cadou! aut min rich. Pentru a participa la noua promoţie lansată de Angelo Costa s.r.l., fiecare client interesat să ia parte va trebui să efectueze o tranzacţie de Money Transfer (Send, Receive, Quick Pay) în perioada 22 / 12 / / 06 / 2007 şi va trebui să trimită doar o singură dată un SMS cu numărul MTCN (Money Transfer Control Number) al tranzacţiei la numărul , adăugând cuvântul: SI pentru a obţine imediat 0,50 de convorbiri telefonice gratuite, pentru autorizarea tratamentului datelor personale, pentru iniţiativa în cauză, dar şi pentru a primi informaţii referitoare la ulterioare iniţiative promoţionale. Consultaţi regulamentul complet pe site-ul Numero Verde

39 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 39 Autorit\]ile judiciare franceze au demarat o anchet\ dup\ descoperirea a doi muncitori clandestini pe [antierul de renovare a re[edintei oficiale a pre[edintelui Nicolas Sarkozy. Asta `n condi]iile `n care [eful statului francez consider\ prioritar\ lupta `mpotriva imigra]iei clandestine. Anchet\ în Fran]a dup\ descoperirea a doi imigran]i care lucrau ilegal la re[edin]a pre[edintelui Nicolas Sarkozy, care consider\ prioritar\ lupta împotriva imigra]ei clandestine, relateaz\ AFP. Miercuri, 13 iunie, doi muncitori originari din Mali având permise false de reziden]\ au fost aresta]i pe [antierul La Lanterne, aflat în curs de renovare, a anun]at procurorul Republicii Versailles. Situat în spatele Castelului Versailles, în apropiere de Paris, domeniul La Lanterne a devenit una dintre re[edin]ele oficiale ale statului francez. "Am ordonat o anchet\ preliminar\ referitoare la cazul celor doi muncitori care de]ineau din 2004 permise false de reziden]\", a anun]at Michel Desplan, procurorul de la Versailles. "Potrivit primelor elemente ale anchetei, firma care i-a angajat nu a înc\lcat nicio lege", adaug\ procurorul. Biroul de pres\ al lui Sarkozy a comunicat doar c\ acest caz intr\ în atribu]iile Secretariatului general al Guvernului. Sarkozy e recunoscut `n Fran]a pentru pozi]ia tran[ant\ pe care o are `mpotriva imigran]ilor. Potrivit cotidianului "Le Bundestagul a aprobat un proiect de reform\ a legii imigra]iei Bundestagul a aprobat un proiect de reform\ a legii imigra]iei, prin inserarea în legea na]ional\ a 11 recomand\ri UE, care presupun o serie de modific\ri în sec]iuni cum ar fi c\s\toria imigran]ilor, integrarea sau dreptul de reziden]\, relateaz\ "Deustche Welle", în pagina electronic\. Noua legisla]ie, de 500 de pagini, a fost aprobat\ de 398 dintre cei 614 membri ai Parlamentului. Partidele de opozi]ie dar [i unii membri ai social-democra]ilor, membri ai coali]iei aflate la guvernare, s-au opus adopt\rii acesteia. Pe lâng\ implementarea unor directive europene privind imigra]ia în legea na]ional\, reforma include [i amendamente suplimentare la o lege a imigra]iei aprobat\ în Planul Guvernului vizeaz\ combaterea c\s\toriilor cu for]a, prin stabilirea vârstei minime de 18 ani pentru ca unul dintre so]i s\ poat\ p\trunde în ]ar\. În conformitate cu ini]iativele altor na]iuni, Berlinul cere imigran]ilor s\ aib\ cuno[tin]e de baz\ de limb\ german\. Potrivit legii, circa de str\ini, ale c\ror cereri de azil au fost respinse, vor putea r\mâne pe teritoriul ]\rii, pe o perioad\ nedefinit\, dac\ vor reu[i s\ î[i g\seasc\ un loc de munc\ pân\ la sfâr[itul lui Reforma presupune [i introducerea unor cursuri de integrare, imigran]ii care refuz\ s\ participe risând s\ fie amenda]i. De asemenea, reforma prevede [i o serie de facilit\]i pentru imigran]ii care vor s\ investeasc\ sau s\ creeze locuri de munc\ în Germania. Proiectul de reform\ reduce suma minim\ pentru investi]ii de la un milion la de euro, [i num\rul de posturi create de la zece la cinci. Muncitori clandestini chiar `n curtea lui Sarkozy Nicolas Sarkozy, al\turi de so]ia Cécilia Parisien", care a dezv\luit cazul, Sarkozy [i so]ia sa Cécilia apreciaz\ în mod Marea Britanie: Sindicatele ap\r\ imigra]ia deosebit acest loc, iar dna Sarkozy ar dori s\ o fac\ re[edin]a sa permanent\. Confedera]ia sindical\ britanic\ TUC contrazice opiniile potrivit c\rora puternica imigra]ie ilegal\ înregistrat\ în Marea Britanie în ultimii 3 ani, în urma extinderii Uniunii Europene, ar fi d\unat economiei ]\rii. Într-un raport prezentat mar]i, 19 iunie, Trade Union Congress (TUC) afirm\ c\ "impactul economic general al imigra]iei este limitat, dar pozitiv". "Muncitorii imigran]i pl\tesc impozite mai mari decât nivelul serviciilor de care beneficiaz\, iar imigra]ia conduce probabil la niveluri de ocupare [i salariale mai ridicate pentru britanici", noteaz\ raportul. În 2005, în Marea Britanie erau înregistra]i 1,5 milioane de muncitori str\ini, reprezentând circa 5,4% din popula]ia activ\. Aceast\ cifr\ a crescut ulterior din cauza puternicei imigra]ii din ]\rile Europei de Est, în urma extinderii UE, considerat\ de unii responsabil\ de cre[terea [omajului în Marea Britanie dup\ În acest context, în ianuarie 2007 au fost introduse cote pentru imigran]ii din România [i din Bulgaria, în timp ce muncitorii din statele care au aderat la Uniunea European\ în 2004 pot lucra liber în Marea Britanie. Conform TUC, pericolul vine în special de la imigra]ia ilegal\, cifrat\ oficial la de persoane în Sindicatele britanice apreciaz\ c\, în timp ce imigran]ii legali contribuie la acoperirea deficitului de for]\ de munc\ în anumite sectoare, cei clandestini primesc slujbele cele mai dificile [i mai periculoase. Regularizarea situa]iei acestor imigran]i ar pune cap\t exploat\rii lor [i ar aduce venituri de un miliard de lire sterline la bugetul de stat, estimeaz\ Institute for Public Policy Research, citat în raport.

40 40 SPORT Gazeta Rom=neasc\ iunie Cele dou\ echipe române[ti `nscrise `n preliminariile Ligii Campionilor `[i [tiu cu precizie locul [i poten]ialele adversare `n drumul spre grupele competi]iei Finalul campionatului spaniol de fotbal a l\murit definitiv apele `n tururile preliminare ale Ligii Campionilor. Teoretic, `naintea ultimei etape, consumat\ duminic\ sear\, chiar [i Real Madrid [i FC Barcelona ar fi putut "retrograda" pe locul trei, ceea ce le-ar fi trimis `n turul III (ultimul) preliminar al Ligii. Pân\ la urm\, `ns\, Real a luat titlul, iar FC Barcelona a terminat pe doi, ceea ce `nseamn\ c\ vor intra direct `n grupele Ligii, scutind astfel campioana României, Dinamo, de la o posibil\ `ntâlnire de gradul trei `n preliminarii. "Câinii", 6,7% [anse s\ pice cu bulgarii Chiar [i a[a `ns\, "ro[-albii" vor avea via]\ de câine pe 3 august, când se vor trage la sor]i partidele din ultimul tur preliminar. Coeficientul mai slab al dinamovi[tilor, 34,255 puncte, Dinamo [i Steaua, `ntre [ans\ [i ne[ans\ ~n preliminariile Ligii, Steaua va avea adversari mai u[ori nu le-a permis acestora s\ fie inclu[i de UEFA `n urna A (a capilor de serie). Campionii din Liga I au fost repartiza]i `n urna a doua valoric\ [i au mari [anse s\ `ntâlneasc\ o for]\ de prim rang a continentului `n "barajul" pentru grupe. Liverpool, Arsenal, Valencia, Sevilla, Werder Bremen [i Lazio sunt cele [ase forma]ii urna A pe care Dinamo s-ar putea declara bucuroas\ dac\ are norocul s\ le evite. \ va reu[i s\ se califice din turul II preliminar, Levski Sofia ar fi cea mai abordabil\ dintre echipele plasate `n urna capilor de serie din turul III. "Ro[-alba[trii": meciuri mai multe, adversari mai slabi De[i a fost doar vicecampioana României [i va intra `n b\t\lia pentru Liga Campionilor mai devreme, din turul II preliminar, Steaua are [anse mai mari de a ajunge `n grupe datorit\ coeficientului mare (55,255 puncte), care-i confer\ statutul de cap de serie. "Ro[- alba[trii" `[i vor afla adversarii pe 29 iunie, când are loc tragerea la sor]i a primelor dou\ tururi. Cosmin Ol\roiu poate a[tepta `ns\ aceast\ opera]iune f\r\ prea multe griji. Dintre posibilii adversari, nici unul nu reu[e[te m\car s\ se apropie de valoarea steli[tilor, pentru care turul II preliminar poate fi considerat mai degrab\ unul de "`nc\lzire". Lucrurile se vor schimba `n turul III preliminar. Chiar dac\ sunt capi de serie [i aici [i nu vor avea cum s\ `ntâlneasc\ "gigan]ii" care-i pândesc pe dinamovi[ti, steli[tii vor avea de ce s\-[i fac\ griji pe 3 august, la tragerea la sor]i. Sezonul `ncepe pe 17 iulie Al\turat v\ prezent\m urnele stabilite de UEFA `n cele trei tururi preliminare ale Ligii Campionilor. Partidele primului tur vor avea loc pe 17/18 [i 24/25 iulie. Jocurile din turul doi sunt programate pe 31 iulie/1 august [i 7/8 august. Meciurile ultimului tur preliminar sunt fixate pentru 14/15 [i 28/29 august. ~n Urna A au fost `nscri[i capii de serie, iar `n Urna B au fost trecute forma]iile considerate outsidere. Echipele notate cu stelu]\ `n turul II [i turul III preliminar nu sunt automat calificate `n aceste faze. Turul I Urna A: Dinamo Zagreb (Croa]ia), APOEL Nicosia (Cipru), NK Domzale (Slovenia), IF Elfsborg (Suedia), FK Sarajevo (Bosnia), FK Ventspils (Letonia), MSK Zilina (Slovacia), Derry City (Irlanda), FH Hafnarfjordur (Islanda), FBK Kaunas (Lituania), Tampere United (Finlanda), {eriff Tiraspol (Moldova), Olimpi Rustavi (Georgia), Pobeda Prilep (Macedonia) Urna B: BATE Borisov (Belarus), SK Tirana (Albania), Levadia Tallin (Estonia), Piunik Erevan (Armenia), Khazar Lenkoran (Azerbaidjan), FK Astana (Kazahstan), Linfield Belfast (Irlanda de Nord), The New Saints (}ara Galilor), HB Torshavn (Insulele Färoe), F91 Dudelange (Luxemburg), Marsaxlokk (Malta), Rangers FC (Andorra), Murata (San Marino), Zeta Golubovci (Muntenegru) Turul II Urna A: Steaua Bucure[ti, Glasgow Rangers, {ahtior Done]k, Be[ikta[ Istanbul, Levski Sofia, Slavia Praga, Rosenborg Trondheim, Steaua Ro[ie Belgrad, FC Copenhaga, Dinamo Zagreb*, RC Genk, Debrecen, FC Salzburg, APOEL Nicosia* Urna B: Beitar Ierusalim, Zaglebie Lubin, NK Domzale*, IF Elfsborg*, FK Sarajevo*, FK Ventspils*, MSK Zilina*, Derry City*, FH Hafnarfjordur*, FBK Kaunas*, Tampere United*, {eriff Tiraspol*, Olimpi Rustavi*, Pobeda Prilep* Turul III Urna A: FC Liverpool, Arsenal Londra, FC Valencia, FC Sevilla, Benfica Lisabona, Ajax Amsterdam, Werder Bremen, Celtic Glasgow, Steaua Bucure[ti*, Lazio Roma, Glasgow Rangers*, {ahtior Done]k*, Be[ikta[ Istanbul*, Anderlecht Bruxelles, Dinamo Kiev, Levski Sofia* Urna B: Sparta Praga, Fenerbahce Istanbul, AEK Atena, Dinamo Bucure[ti, Slavia Praga*, Rosenborg Trondheim, Spartak Moscova, Steaua Ro[ie Belgrad*, FC Copenhaga*, Toulouse, Dinamo Zagreb*, RC Genk*, Debrecen*, FC Zürich, FC Salbzburg*, APOEL Nicosia*

41 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 41 ~n pauza competi]ional\, lupta din fotbalul românesc se duce exclusiv `n birourile conduc\torilor, care `ncearc\ s\ realizeze cele mai eficiente campanii de achizi]ii Dintre cele cinci forma]ii (Dinamo, Steaua, CFR Cluj, Rapid [i Poli Timi[oara) despre care speciali[tii afirm\ c\ vor domina Liga I la fotbal `n sezonul urm\tor, forma]ia campioan\ pare s\ fie, `n acest moment, pe primul loc atât la num\rul de achizi]ii, cât [i la valoarea juc\torilor adu[i. Dinamo conduce Balan]a veniri-plec\ri arat\ clar c\ [efii grup\rii "ro[-albe" au luat `n serios ideea de a for]a calificarea `n grupele Ligii Campionilor. Au fost adu[i opt fotbali[ti, dintre ace[tia trei `nsemnând plusuri evidente pentru echip\: Florin Bratu, Ianis Zicu [i Valentin N\stase. Al]i doi juc\tori ar putea fi folositori la un moment dat - Daniel Opri]a [i Lucian Goian. Campania de achizi]ii nu s-a `ncheiat `ns\, dinamovi[tii f\când eforturi de ultim\ or\ pentru a-l re`nregimenta pe Gabriel Tama[, titular la na]ional\. Din {tefan cel Mare n-au plecat, pân\ acum, decât doi fotbali[ti: Alexandru B\l]oi (revenit de la FC Arge[ [i re`mprumutat la UTA) [i bosniacul Vranjkovici (direc]ionat c\tre Ceahl\ul). E posibil s\ mai plece [i B\lace, alt fotbalist achizi]ionat ast\-iarn\, dar care a deziluzionat. Steaua ]ine aproape Steaua, vicecampioana României, "]ine aproape" de Dinamo atât ca num\r de achizi]ii (6) cât [i ca valoare Campionatul [efilor a celor adu[i. Vali B\doi, Cosmin Vâtc\ [i Adrian Neaga vor `nt\ri echipa `n compartimente unde aceasta scâr]âie. Adus de la Rapid, B\doi reprezint\ o solu]ie excelent\ pentru flancul drept, pân\ acum aflat `n mare suferin]\. G\l\]eanul Vâtc\ reprezint\ o solu]ie economic\ [i onest\ pentru postul de portar, unde va lupta pentru titularizare cu Cernea, un contracandidat de valoare apropiat\. Adrian Neaga, revenit din Coreea de Sud, poate consitui marele câ[tig `n atac, acolo unde plecarea lui Thereau (care nu vrea s\ mai revin\ la echip\) ar putea l\sa urme. O alt\ achizi]ie important\ pentru "ro[-alba[tri", cea a nigerianului Emeghara, de la Poli Timi[oara, a intrat pe nea[teptate `n impas exact atunci când se credea c\ e ca [i realizat\. Gigi Becali s-a `n]eles cu patronul timi[orenilor, Marian Iancu, pl\tind pentru juc\tor 1,2 milioane de euro. Africanul [i impresarul acestuia refuz\ \ns\ cu \ndârjire oferta latifundiarului, care-i propune lui Emeghara acela[i salariu ca [i la Timi[oara ( de euro pe an). Juc\torul ar dori de euro pe sezon, dar Gigi Becali nu este dispus, deocamdat\, s\ revizuiasc\ suma. Juc\torul nigerian, care e socotit printre cele mai bune solu]ii de funda[ stânga din România, se antreneaz\ acum cu echipa secund\ a b\n\]enilor. Suporterii, cei mai mari beneficiari ai transferurilor Steaua a mai adus câ]iva juc\tori care fie sunt sorti]i b\ncii de rezerve (cum e veteranul Mihai Guri]\, 34 de ani), fie echipei secunde (Bicfalvi [i Pintilii). De la echip\ au plecat Opri]a, Stancu, Andrey [i Saban. Thereau e dorit `n continuare la Steaua, dar francezul a comunicat clar c\ nu se mai `ntoarce [i c\ vrea s\ revin\ `n fotbalul occidental. Bo[tin\ [i Lovin sunt pe lista de transfer\ri, dar nu li s-a g\sit echip\. ~n sfâr[it, situa]ia lui Elton, micu]ul brazilian adus cu surle [i trâmbi]e ast\-iarn\, e cea mai `ncurcat\. Becali a anun]at c\-l vinde oricui d\ de euro. Suma a fost oferit\ de UTA, dar sud-americanul [i impresarul s\u refuz\ s\ plece la Arad. Pe de alt\ parte, patronul "ro[- alba[trilor" a anun]at clar c\ Elton nu mai are ce s\ caute la echipa mare. "Dac\ nu vrea s\ plece, asta e... Nu pot s\-l las pe b\iat f\r\ pâine. Rapid la coad\, Poli trage tare P\r\sit\ de antrenorul R\zvan Lucescu, Rapid a pierdut mai mult decât a câ[tigat, pân\ la numirea noului tehnician, italianul Cristiano Bergodi, irosindu-se timpi importan]i. Au disp\rut din echip\ Viorel Moldovan (retras), Vali B\doi (plecat la Steaua), Ianis Zicu (plecat la Dinamo), Ionel Ganea (transferat la Timi[oara). Au venit muntenegreanul Bozovici, camerunezul Boya [i românii Rusu (UTA) [i Grigorie (Poli Timi[oara). Pu]in pentru o Are contract cu Steaua, a[a c\ i-l voi pl\ti la timp, dar va evolua la satelit, la Steaua II", a anun]at latifundiarul. CFR caut\ prin Europa Dintre "cei cinci mari", CFR Cluj ocup\ locul secund la num\rul de juc\tori adu[i: 7. Ca de obicei `n ultimul an, ardelenii au importat masiv din str\in\tate. Tric\ (de la }SKA Sofia), Mure[an [i M\rginean (ambii de la Gloria) sunt singurii români adu[i. Acestora li s-au ad\ugat portughezii Leao (Beira Mar) [i Nuno Claro (liber de contract), precum [i camerunezul Ogbona (Hapoel Tel Aviv) [i suedezul Sandberg (AIK Stockholm). Cum lesne se poate observa, noul antrenor Ioan Andone, de[i spune c\ are cel mai bun lot din Liga I, n-a ob]inut aducerea vreunei vedete adev\rate. forma]ie care-[i propune s\ cucereasc\ titlul. Mai bine decât Rapid stau [i b\n\]enii de la Poli Timi[oara. De la echip\ a plecat Grigorie (`n Giule[ti) [i e posibil ca Emeghara s\ ajung\ la Steaua. A venit `n schimb un nou antrenor, cehul Du[an Uhrin junior, sub comanda acestuia aliniindu-se [i cinci achizi]ii "proaspete": Aliu]\, Arman Karamian, Stancu, Dancia [i Ionel Ganea. Dintre cei enumera]i, Aliu]\, Dancia [i Ganea pot aduce un câ[tig echipei.

42 42 SPORT Gazeta Rom=neasc\ iunie Toate drumurile duc la Constan]a Pentru c\ spectatorii au huiduit conducerea FRF la partida cu Slovenia, ora[ul Timi[oara a fost scos de pe lista candidatelor la organizarea meciului cu Olanda Pân\ la importantul meci cu Olanda, din preliminariile Campionatului European de fotbal, mai sunt aproape patru luni, dar problemele nu lipsesc `n tab\ra tricolorilor, chiar dac\ ace[tia troneaz\ deocamdat\ pe primul loc al Grupei G. Aparent minor, unul dintre aspecte nu-i d\ pace nici selec]ionerului Pi]urc\, dar nici [efilor FRF: ora[ul care va g\zdui jocul. Pe 13 octombrie e posibil ca România s\-[i joace chiar calificarea `n partida de pe teren propriu cu batavii. Na]ionala noastr\ are toate motivele s\ se team\ de Olanda, echip\ pe care n-a `nvins-o niciodat\ `n istorie. ~n campania precedent\, adversarii ne-au `nvins cu 2-0 `n Giule[ti, a[a cum au f\cut-o `n aproape toate `ntâlnirile. Ast\-prim\var\, la Rotterdam, dup\ o mobilizare exemplar\, România a smuls un 0-0. ~n retur e nevoie de un rezultat cel pu]in la fel de valoros. ~n acest context, locul unde va avea loc partida [i, mai ales, comportamentul publicului cap\t\ o mare importan]\, explicat\ de Pi]urc\ `n stilul s\u, sumbru [i incomod: "Dac\ se `ntâmpl\ ca `n minutul 10 sau `n minutul 60 s\ conduc\ Olanda cu 1-0? Ce se `ntâmpl\ pe un stadion din Bucure[ti? Când joac\ echipa na]ional\, la nivelul \sta, dac\ publicul nu e sut\ la sut\ al\turi de tine, ai toate [ansele s\ pierzi. Dac\ am pierde cu Olanda, eu zic c\ n-am fi ierta]i. Din punctul meu de vedere, pre]ul biletelor a fost absolut normal la meciul cu Slovenia. La meciul cu Olanda, pre]ul biletelor ar trebui s\ fie dublu!". Bucure[tiul, indezirabil ~n acest context, solu]ia cea mai la `ndemân\ p\rea a fi Timi[oara, ora[ul care a g\zduit [i partida cu Slovenia, pe care tricolorii au câ[tigat-o pe 6 iunie cu 2-0. Aici a intervenit `ns\ un scurtcircuit care pare s\ fi redus drastic [ansele b\n\]enilor de a-i vedea pe Mutu [i Chivu `ntr-o `ncle[tare decisiv\. La precedenta partid\, Marian Iancu, patronul b\n\]enilor, i-a insultat pe Ionu] Lupescu (directorul general al FRF) [i Mircea Sandu (pre[edintele FRF), incitând suporterii s\ protesteze `mpotriva pre]ului biletelor (care au variat `ntre 25 [i 200 de lei, adic\ `ntre aproximativ 8 [i 62,5 de euro). Tribunele s-au aprins [i, pe parcursul `ntâlnirii, i- au huiduit `n mai multe rânduri pe responsabilii federali. Reac]ia a venit sec [i implacabil: surse din anturajul FRF au dezv\luit c\ Timi[oara a fost t\iat\ de pe lista ora[elor candidate pentru a organiza meciul România-Olanda! ~n acest context, lupta s-a restrâns, practic, la dou\ localit\]i: Constan]a [i Bucure[ti. Din motive obiective (absen]a condi]iilor decente de a g\zdui un meci important, cum ar fi stadioane, hoteluri, aeroporturi, g\ri, re]ea de drumuri), alte ora[e din România nu pot, deocamdat\, spera la un meci de genul celui cu Olanda. Bucure[tiul e `ns\, dup\ cum a explicat Pi]urc\, indezirabil din cauza spectatorilor scandalagii. A[a c\ `n pole-position a trecut Constan]a, unde `n 2005 s-a ob]inut marea Pi]urc\ vrea spectatori civiliza]i la meciul cu Olanda victorie cu Cehia (2-0). Calculele lui Pi]i La stadionul "Farul", lucr\rile de amenajare sunt `n plin\ desf\[urare. "Avem un milion de euro buget pentru a transforma arena `ntruna de talie european\. Vom schimba toate scaunele, vom amenaja masa presei, vom `mbun\t\]i [i extinde suprafa]a de joc. Sper\m ca totul s\ fie gata pân\ la `nceperea campionatului", d\ asigur\ri Ion Marin, directorul executiv de la Farul. Capacitatea arenei e redus\ - Vorbe [i fapte doar de locuri. Suprafa]a gazonat\ va fi m\rit\ cu 10 metri `n lungime [i 7 metri `n l\]ime, noile dimensiuni ajungând la 115 metri pe 75 de metri. Na]ionala a disputat ultima partid\ pe "Farul" anul trecut, chiar `n debutul campaniei de calificare, când a remizat, 2-2, cu Bulgaria. A fost un rezultat considerat chiar de Pi]urc\ echivalent cu o `nfrângere. Explicând c\ publicul n-a fost atât de entuziast pe cât [i-ar fi dorit, antrenorul [i juc\torii s-au mutat apoi `n Bucure[ti, Piatra Neam] [i la Timi[oara. Antrenorul neag\ `ns\ c\ FRF a luat deja decizia de a renun]a la varianta Timi[oara. "Cu ocazia recentului meci contra Sloveniei, ne-am sim]it nemaipomenit la Timi[oara, iar publicul [i-a confirmat reputa]ia, manifestându-se excep]ional. Mul]umindu-i `nc\ o dat\, nu pot s\ nu dezaprob, `n egal\ m\sur\, scand\rile `mpotriva conduc\torilor FRF, considerându-le inacceptabile, nedemne de Timi[oara [i gratuite", a afirmat Pi]i. El a dat asigur\ri c\ "Timi[oara are acelea[i [anse ca Bucure[ti, Constan]a [i Craiova la g\zduirea partidei cu Olanda". Selec]ionerul a ad\ugat c\ hot\rârea o va lua pân\ la 13 august. Dincolo de asigur\rile antrenorului, un semn c\ Timi[oara nu mai e bine v\zut\ `l reprezint\ desemnarea Bucure[tiului ca gazd\ a partidei amicale cu Turcia, din 22 august. ~n mod normal, dac\ Pi]urc\ ar fi fost hot\rât ca partida cu Olanda s\ aib\ loc la Timi[oara, meciul cu turcii ar fi fost programat tot acolo, pentru ca juc\torii na]ionalei s\ se familiarizeze cât mai bine cu atmosfera [i terenul (na]ionala a jucat `n Banat dou\ partide `n ultimii [ase ani, cu Croa]ia `n 2001 [i cu Slovenia `n 2007). Partida România-Turcia este ultima `naintea deplas\rii la Minsk, pentru `ntâlnirea cu Belarus.

43 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 43 Echipa de handbal masculin a României a ratat calificarea la Europene, ultima participare la aceast\ competi]ie consemnându-se `n 1996 Na]ionala de handbal masculin a României a ratat din nou calificarea la un turneu final, m\rind la 11 num\rul anilor de când a disp\rut din elita acestui sport. ~n returul barajului pentru Campionatul European din Norvegia, tricolorii au `nvins Suedia cu (18-16), victorie insuficient\ `ns\, pentru c\ `n urm\ cu o s\pt\mân\, `n deplasare, pierduser\ neverosimil, cu Partida de la Constan]a `ncepea de la un ap\s\tor pasiv de 11 goluri. Toat\ lumea era con[tient\ c\ o r\sturnare spectaculoas\ e mai degrab\ de domeniul [tiin]ifico-fantastic. Antrenorul Lucian Râ[ni]\, c\ruia pre[edintele federa]iei, Cristian Ga]u, `i pusese deja `n vedere c\ ratarea calific\rii echivaleaz\ cu plecarea de la na]ional\, a riscat nebune[te, jucând totul pe o singur\ carte. El [i-a dispus echipa `n ap\rare `n cel mai spectaculos, dar [i cel mai greu sistem din lume: Pân\ `n minutul 10, cele dou\ echipe au mers cap la cap. Ap\rarea agresiv\, `naintat\ [i om la om a românilor, p\rea c\ n- are sor]i de izbând\. ~n minutul 11, Iacob a adus pentru prima oar\ echipa noastr\ `n avantaj cu dou\ goluri, 7-5. ~n minutul 17, diferen]a mai crescuse un pic, 11-8, dar era `nc\ foarte departe de necesarul pentru calificare. Treptat, suedezii au `nceput s\ nu mai g\seasc\ solu]ii pentru a dep\[i defensiva tricolor\, iar Mazilu a dus scorul la Cozma [i {ania (de dou\ ori) au f\cut 15-9, iar tribunele `ncepeau, pentru prima oar\, s\ spere. Au fost minute glorioase pentru echipa noastr\, care s-a dezl\n]uit, marcând gol dup\ gol pe contraatac, `n timp ce suedezii erau efectiv pierdu]i pe teren. ~n intervalul minutelor 13-23, România E[ecul unei genera]ii marcase 9 goluri, iar Suedia - doar 2, iar scorul general devenise 17-9! Portarul Laufceag a mai ap\rat o lovitur\ de la [apte metri, pentru ca, la atacul urm\tor, Iacob s\ duc\ rezultatul la Era minutul 25, iar România recuperase deja 9 dintre cele 11 goluri diferen]\! Speran]e de[arte "Benzina" handbali[tilor tricolori s-a terminat `ns\ aici. Toma [i Jurc\ au primit elimin\ri de câte dou\ minute, iar Suedia a profitat, revenind puternic `n joc. Pân\ la finalul reprizei, scorul revenise la dimensiunile "normale": pentru România. La reluare, nordicii au continuat s\ arate ca o echip\ de b\tut, comi]ând numeroase erori. Handbali[tii români n-au [tiut `ns\ s\ profite. Sus]inu]i frenetic de public, ei au m\rit la patru goluri avantajul (26-22) `n minutul 42, [i chiar la cinci (29-24) `n minutul 47. Suedezii nu s-au mai pierdut `ns\ cu firea, reu[ind [i ei s\ marcheze `n momentele psihologice. ~n minutul 51, când scorul a devenit 30-27, handbali[tii români au abandonat speran]a unei calific\ri miraculoase. A[a a devenit scorul egal (31-31) `n minutul 54. Pân\ la urm\, România a ob]inut o victorie de consolare, Mult prea pu]in pentru iluziile [i declara]iile optimiste f\cute `naintea barajului de calificare. "Pe un drum bun" Ca de obicei, vina a fost aruncat\ de selec]ionerul Lucian Râ[ni]\, la final, pe umerii presei, care i-ar fi f\cut atmosfer\ negativ\ la echip\ [i n-ar fi acordat sprijinul necesar. Antrenorul a repro[at ziari[tilor c\ au relatat discu]iile cu pre[edintele Ga]u [i ultimatumul acestuia, care i-a cerut imperativ s\ ob]in\ calificarea. "~n prima parte am riscat foarte mult. A fost un moment favorabil, când aveam nou\ goluri, dar gre[eli nepermise au f\cut s\ primim patru-cinci goluri. Apoi n-am reu[it s\ mai spargem aisbergul suedez. Stâng\ `n locul lui Râ[ni]\ Handbali[tii rom=ni nu au reu[it s\ treac\ de echipa Suediei Cred c\ echipa României e pe un drum bun. Dar poate eu sunt dep\[it, fiindc\ n-am reu[it s\ fac o forma]ie de top", a declarat Râ[ni]\. Acesta a subliniat c\, pân\ la venirea sa, na]ionala nu izbutea s\ treac\ nici m\car de grupele de calificare, pe când acum se `mpiedic\ la baraj. "Poate c\, dac\ am fi jucat pe un teren neutru, `ntro singur\ man[\, altfel ar fi fost aceast\ `ntâlnire cu Suedia", s-a am\git Râ[ni]\. "Ne-am dorit mult victoria [i chiar am sperat `n calificare. Din p\cate, chiar dac\ este greu, trebuie s\ recunoa[tem c\ suedezii sunt mai buni decât noi. Am avut nou\ goluri avans, am fost aproape, dar n-am mai rezistat fizic. Am demonstrat m\car c\ avem [i noi valoare", s-a consolat stelistul Alin {ania. Locul de selec]ioner nu va r\mâne mult timp vacant. Marele favorit la preluarea func]iei este fostul mare handbalist Vasile Stâng\. Acesta a reu[it anul trecut s\ cucereasc\, la cârma Stelei, cel de-al patrulea trofeu continental, Challenge Cup. Pierderea unor meciuri `n campionatul intern [i eliminarea din Cupa EHF `n acest sezon au dus la schimbarea sa de la cârma forma]iei "militare". Ga]u vrea, `n plus, s\ evite pe viitor scandalurile care au m\cinat, pân\ acum, na]ionala. Râ[ni]\, care e `n paralel [i antrenor la campioana HCM Constan]a, a f\cut adesea selec]ie partizan\, provocând disensiuni. Ast\-iarn\, el i-a chemat pe rivalii de la Dinamo `ntr-un stagiu de preg\tire, l\sându-i `n schimb pe const\n]eni s\ se odihneasc\. La meciurile oficiale `ns\, el n-a mai convocat nici m\car un singur juc\tor "ro[-alb", apelând la elevii s\i de la Constan]a! Ultimul caz s-a petrecut exact la "dubla" cu Suedia. Pentru c\ a decis s\ plece de la HCM, transferându-se la Steaua, unul dintre juc\torii de baz\ ai na]ionalei, Buricea, n-a mai fost convocat deloc. ~n noua schem\, Vasile Stâng\ ar urma s\ ocupe func]ia de antrenor principal, iar Cornel O]elea - pe cea de director tehnic. "N-am fost c\utat `nc\ de la federa]ie, dar, ca orice alt antrenor, vreau s\ fiu selec]ionerul României", [i-a anun]at Stâng\ disponibilitatea.

44 44 PUBLICITATE Gazeta Rom=neasc\ iunie CABINET STOMATO- LOGIC (DENTIST) Dr. Petru Covaci Metrou A - Cornelia Largo Boccea Via Taddeo da Sessa, 12 (intrarea vizavi de Upim) Tel , Cell Reduceri 50 % pentru rom=ni AGENZIA DI SERVIZI di ing. GETA BREHUI cell , Telefona]i fax , pentru a ob]ine . bregeta@virgilio.it o programare! Traducere [i legalizare pentru orice tip de documente, inclusiv permis de conducere; Traducere documente [colare pt. `nscrierea copiilor la [colile italiene; traduceri medicale, juridice; Procuri notariale, apostilate, pentru Rom=nia; Preg\tire [i depunere dosare cet\]enie; Schimbare certificate na[tere [i c\s\torie model vechi; Ob]inere [i apostilare acte emise `n România; Ob]inere cazier judiciar italian sau alte certificate italiene necesare pentru [edere, cet\]enie, etc.; Preg\tire documente pentru ob]inerea de credite imobiliare `n Italia [i Rom=nia; Probleme legale: cauze civile [i penale; Informa]ii despre re`nnoire pa[apoarte, transcriere certificate na[tere/c\s\torie, titluri de c\l\torie. ROMA, Via Cornelio Gallo, 5, (Metro A - Porta Furba) FONTE NUOVA, SANTA LUCIA (RM), Via Piemonte 12, FONTE NUOVA TOR LUPARA, (RM), Via Ada Negri 6a, NOU: Bilete de avion (BlueAir, etc) Ziarul rom=nilor din Italia Via Virgilio Maroso 50, Roma, Tel Fax gazeta@stranieriinitalia.it Editore: STRANIERI IN ITALIA srl Via Virgilio Maroso, Roma Tel , Fax editore@stranieriinitalia.it Direttore responsabile: Sergio Talamo Direttore editoriale: Sorin Cehan Collaboratori: Gabriela Iordan, Oana Iura[cu, George Sima, Mascia Salvatore, Stefano Camilloni, Elvio Pasca, Nicoleta Mogo[, Viorica Nechifor, Crina Suceveanu, Georgiana Baciu, Cristina Pozna Grafica: Carmen G\tej Pubblicità: ISI Etnocommunication srl Via Virgilio Maroso 50, Roma, Tel , Fax info@etnomedia.org Distribuzione: Messaggerie Internazionali Via Manzoni, Rozzano Numero Verde: Distribuzione locale e abbonamenti: Anca Gliz Stranieri in Italia srl Tel fax distribuzione@etnomedia.org Stampa: POLIGRAFICA GAETA di Agostino Gaeta, Via Zinnie 13, Nettuno

45 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ PUBLICITATE 45 ABONAMENT LA Cost anual: 90 euro Plata: cont curent po[tal nr Titularul contului: Stranieri in Italia srl ~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i numele ziarului la care v\ abona]i - - Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele, adresa [i num\rul vostru de telefon. Trimite]i apoi o copie dup\ chitan]a de plat\ la redac]ie, specific=nd adresa unde vre]i s\ primi]i ziarul. Pentru mai multe informa]ii: distribuzione@etnomedia.org Tel , fax: MUNCĂ ŞI IMIGRARE SINDICATUL ROMÂNILOR DIN ITALIA În colaborare cu Biroul legal al Avv. Vincenzo Sabatino di Roma Informaţii Orientare Consulenţă Asistenţă Reprezentanţi Oficiul legal pentru muncă şi imigrare se ocupă de toate problemele cetăţenilor străini în Italia, colaborând cu avocaţi profesionişti şi experţi în materie de dreptul muncii şi dreptul imigrării. Consulenţă şi asistenţă pentru orice fel de problemă (procese civile şi penale, accidente, cumpărări case, contracte de casă, documente necesare, partita IVA, alocaţii copii, pensie, căsătorie şi divorţ, cauze de muncă, servicii consulat) Roma, Via Gaeta, n 19 ( Zona Stazione Termini ) / / Fax lavoroeimmigrazione@yahoo.it CASERTA / NAPOLI: Tel / / / În viitor alte oficii: TORINO - MILANO PADOVA BARI CALABRIA - SICILIA CURIER EXPRES TRANSPORT PACHETE ~N ROM+NIA - PLEC RI ~N FIECARE DUMINIC Pachetele se ridic\ de la domiciliu pentru Roma [i provincia RM (pachetele mai mici de 20 kg se aduc personal duminica la Anagnina, Roma) vali@infinson.it Centru colectare pachete TIVOLI, Internet Point Viale Tomei, 91, tel ANTICA DACIA, restaurant rom=nesc tradi]ional Via Lucania, nr. 39 (l=ng\ Via Veneto) - Roma info, rezerv\ri - tel Rom=ni la Roma, emisiune pe TV Gold ~n fiecare miercuri `ntre orele [i Asocia]ia Roma-nia caut\ operator video pentru studio Asocia]ia cultural sportiv\ Roma-nia organizeaz\ un Talk show TV Participare, informa]ii:

46 46 MONDEN Gazeta Rom=neasc\ iunie Petre Roman, chemat în instan]\ de fosta so]ie, Mioara Mezina familiei preziden]iale se metamorfozeaz\ pe zi ce trece într-o veritabil\ Elena din Troia! Dup\ ce a pus pe jar inimile mai multor b\ie]i de bani gata din Capital\, fiica lui Traian B\sescu [i-a g\sit, din câte se pare, fericirea în bra]ele lui Andrei, nimeni altul decât fiul pesedistului Viorel Hrebenciuc. Cei doi s-au întâlnit la mare, pe una dintre plajele din Mamaia. Au petrecut mai multe ore împreun\, s\ruturile, îmbr\]i[\rile [i celelalte dulceg\rii neindicând deloc o rela]ie de simpl\ amici]ie. Dac\ cei doi au sau nu inten]ii Odat\ cu pronun]area divor]ului so]ilor Roman, p\rerea general\ era c\ apele, învolburate pân\ în acel moment, s-ar calmat. Aparent, a[a a fost. Mioara s- a dus în Paris pentru a se relaxa [i a se reg\si, Petre [i-a v\zut de rela]ia, acum oficial\, cu manelista Silvia Chifiriuc. Lucrurile aveau îns\ s\ ia o întorsur\ oarecum nea[teptat\. Revenit\ plin\ de energie pe plaiuri mioritice dup\ vacan]a francez\, fosta consoart\ a politicianului este dornic\ de r\zbunare... În aceast\ ordine de idei, Mioara este decis\ s\ î[i cheme fostul so] în instan]\, pe motiv c\ acesta ar mai avea s\ îi dea o sum\ însemnat\ de bani. Ceea ce a iritato pe femeie a fost faptul c\ Petre î[i construie[te o vil\ de opt camere în zona Pipera. "Petre Roman refuz\ s\-mi r\spund\ la telefon. Nu am în]eles de ce, pentru c\ eu nu am nicio vin\ în acest divor]. Sunt discu]ii despre partaj, dar astea se vor lamuri în justi]ie", a declarat Mioara Roman. Nu numai cu gândul de r\zbunare s-a întors fosta so]ie a lui Petre din Paris, ci [i cu [apte kilograme în minus, m\rturise[te ea. "Mam sim]it excelent la Paris! A fost reconfortant, f\r\ stres [i cu mâncare fran]uzeasc\. Am reu[it s\ sl\besc [apte kilograme [i am lucrat mult la viitoarea mea carte, "Partea mea de adev\r"", a mai ]inut s\ precizeze Mioara. Miliardarul }ân]\reanu se vrea actor în filme XXX Industria filmelor XXX este foarte benefic\ pentru cei care vor s\ se îmbog\]easc\ peste noapte. Nu acela[i lucru se poate spune despre miliardarul Cristian }ân]\reanu, 63 de ani. De[i nu banii sunt problema pentru el, omul de afaceri se simte tentat s\ joace într-un film pentru adul]i. Doar c\ regizorul care l-ar copta pentru o astfel de produc]ie trebuie s\ [tie un singur lucru. "Nu m\ deranjeaz\ s\ joc într-un film porno, dar regizorii s\-mi aduc\ cele mai frumoase fete din bran[\. Nu pe so]iile lor, pentru c\ nu vreau s\ am belele", a declarat Cristian }ân]\reanu pentru Click. De[i este c\s\torit, omul de afaceri nu î[i face griji de ce va spune so]ia lui. Nu de alta, dar de-a lungul timpului s-a obi[nuit cu escapadele lui amoroase. {i dac\ miliardarul este interesat de o ofert\, aceasta nu au întârzâiat s\ apar\. Regizorul de produc]ii erotice Titus Steel crede c\ omul de afaceri este cel mai indicat pentru un astfel de film, el putând astfel concura [i cu serioase în vederea unei eventuale rela]ii, r\mâne de v\zut. Cert este îns\ un lucru. Iubirea dintre cei doi se poate transforma într-o veritabil\ poveste "bunicu]ii" din industria pornografic\, ca americanul Dave Cummings (67 de ani) [i rusul David Bozdoganov (76 de ani). "Cristian }ân]\reanu este singura vedet\ din România care ar face fa]\ într-o produc]ie erotic\, se pare c\ are acest har de la Dumnezeu. Mie mi-ar pl\cea s\ lucrez cu el. Vizavi de sex, gânde[te [i se comport\ a[a cum o fac oamenii de afar\", a declarat Steel. Dac\ regizorul [i actorul vor ajunge la un acord vom afla cât de curând. R\mâne îns\ de stabilit scenariul pe care trebuie s\ îl urmeze omul de afaceri. [i cum totul este posibil, nu ar fi exclus ca ]ân]\reanu s\ vin\ [i cu idei noi. Nu de alta, dar nu duce lips\ de imagina]ie, nu? Dragoste f\r\ culoare politic\: Elena B\sescu [i Hrebenciuc Jr marca "Romeo [i Julieta". În variant\ dâmbovi]ean\, evident. Asta pentru c\, dup\ cum [tim, ta]ii celor doi "porumbei" sunt adversari politici. Mai mult, rela]iile dintre ei nu sunt deloc bune, dese fiind cazurile în care s-au contrat mai mult sau mai pu]in politicos. Privit\ [i mai în am\nunt, idila înfiripat\ între Elen\ B\sescu [i Andrei Hrebenciuc poate fi nimic mai mult decât o revolt\ a mezinei prezinde]iale. Asta pentru c\ nu mai este un secret pentru nimeni faptul c\ rela]ia dintre primul om al statului [i fiicele sale nu a fost deloc una bun\.

47 22-28 iunie Gazeta Rom=neasc\ HOROSCOP iunie Berbec S-a `ncheiat un capitol din activitatea dvs. [i a r\mas un gol `n urm\, pe care nu [titi cu ce s\-l umple]i. V\ lipse[te ceva, poate sentimentul anterior c\ sunte]i prins `ntr-un iure[ de evenimente. taur Nu v\ sim]i]i `n apele dvs. [i a]i avea nevoie de sprijin moral din partea unui prieten mai optimist care s\ v\ molipseasc\ [i pe dvs. de mai mult chef. Ceva nu merge bine `n planurile dvs. Gemeni Suferi]i din dragoste, dar nu vre]i s\-i ar\ta]i celui drag ce se petrece `n interiorul dvs., consider=nd c\ e mai bine s\ nu afle. V-a r\nit, v-a jignit, dar ar trebui s\ nu pune]i la suflet pentru c\ nici nu [i-a dat seama ce efect a avut. Rac Atmosfera se anim\ datorit\ apari]iei unui prieten cu o personalitate str\lucitoare, dominatoare, care reu[e- [te s\ mobilizeze pe toat\ lumea spre un proiect comun. Ie[i]i `n natur\, la plimbare. Leu Rela]ia de cuplu merge defectuos, nu v\ `n]elege]i a[a cum ar trebui [i tensiunile cresc la fiecare `ncercare de dialog. Nu sunte]i pe aceea[i lungime de und\, iar aceste piedici r\cesc rela]ia. Fecioarã Presim]irile nefaste care v\ invadeaz\ sufletul devin o piedic\ `n calea unor ac]iuni pe care acum v\ este team\ s\ le mai continua]i. Ceva v\ spune c\ nu e momentul potrivit, c\ ar fi bine s\ mai a[tepta]i. Balantã Sunte]i la o intersec]ie de drumuri [i nu [ti]i `ncotro s\ porni]i. Nu trebuie s\ v\ gr\bi]i, ci analiza]i argumentele pro sau contra legate de ambele variante care vi se ofer\. Scorpion Discuta]i despre iubire cu alt ton, cu mai mult\ seriozitate, inspir=nd `ncredere, maturitate, siguran]\. V\ lua]i angajamente solide fa]\ de partener sau a sosit momentul unei cereri oficiale `n c\s\torie. Sãgetãtor Interven]ia dvs. `n treburile altora este salvatoare, pentru c\ le oferi]i idei noi, o viziune aparte asupra lucrurilor, ce va fi de ajutor pentru a g\si o cale mai bun\ de acum `ncolo. Sfaturile dvs. sunt bine argumentate. Capricorn Distrac]ia este pe primul loc, deci l\sa]i la o parte grijile [i ie[i]i undeva `n compania unor persoane tinere [i amuzante. Ori prietenii, ori propriii copii v\ pot face ziua mult mai destins\. Vãrsãtor Sunte]i mul- ]umit de cum s- au a[ezat unele aspecte `n via]a dvs., care p\reau cam dezechilibrate, incerte, oscilante, niciodat\ la fel. Acum totul este mult mai clar. Pesti, O problem\ care v-a cam dat b\t\i de cap se repar\ [i sc\pa]i de stres. Nu trebuie s\ da]i nimic peste cap, nici m\car `n momentele de criz\, pentru c\ totul se poate rezolva lent, a[tept=nd ca totul s\ se rea[eze. AUTOIMPORT Automercato Salario D i n s p e c i a l i t i î n v e h i c u l e d e o c a z i e Alege între peste 600 ocazii de diferite m rci Alege viitoarea ta ma in cu: Pre urile cele mai mici din Roma Ocazii începând de la euro Selec ionate i garantate Facturabile Finan ri personalizate chiar f r avans Vehicule comerciale Practici pe loc Pre ul i Km expu i Stock pentru export rezervat pentru comercian i Rezerv m cititorilor ziarului pasajul de proprietate inclus în pre! Deschis sâmb ta toat ziua i duminica diminea a Via Salaria, 729 (Roma Urbe) tel Vizita i site-ul

48 DEPARTE DE ACAS? CU WESTERN UNION E{TI APROAPE DE AI T I Prin re]eaua sa extins\ care acoper\ peste 600 de localit\]i din România Serviciul de transfer de bani Western Union este diponibil `n România prin: 2006 Western Union Holdings, Inc. Toate drepturile rezervate.