Gazeta. Cerin]e pentru cet\]enia italian\ Partidul lui }epe[, la Milano. Elitele p\r\sesc Rom=nia

Transcript

1 etno communication Include publicitatea ta în ziarele multiculturale europene Telefoneaza astazi Gazeta Rom=neasc\ NOUA Per sapere TUTTO sui tuoi diritti Dal lunedì al venerdì dalle alle Costo della chiamata 1,57 al minuto iva inclusa Nr. 6, An V 9-15 februarie 2007 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 Cerin]e pentru cet\]enia italian\ Partidul rom=nilor/2 Sorin Cehan Au trecut exact trei luni de c=nd, pe 9 noiembrie 2006, avocatul italian Giancarlo Germani a `nfiin]at, `mpreun\ cu un grup de rom=ni, un partid al rom=nilor din Italia, intitulat Identitatea Rom=neasc\. Am scris atunci despre numeroasele semne de `ntrebare ridicate de asemenea demers, folosind expresii ca partid fantom\ sau partid f\cut pe ascuns, pentru c\ ini]iatorii nu f\cuser\ o minim\ preg\tire a publicului c\ruia i se adresa ini]iativa. Sugeram atunci c\ partidul era de fapt o f\c\tur\, o structur\ care urmeaz\ s\ fie predat\ la cheie unor grupuri interesate de la Bucure[ti. ~n Spania deja s-a `nfiin- ]at un partid, care a fost «`nchinat» lui Gigi Becali, ceea ce i-a anulat practic existen]a. Asemenea mi[c\ri distrug credibilitatea unei construc]ii politice... (continu\ la pag. 2) Ungureanu a demisionat Somat de premierul T\riceanu, ministrul de Externe a renun]at la func]ie. Partidul lui }epe[, la Milano Nicolae Posa, 30 ani, accident de munc\ mortal pe un [antier din Verona pag. 7 Elitele p\r\sesc Rom=nia Rom=nii din Italia fac partide pe band\ rulant\ pag. 2-5 Dup\ apari]ia la Roma a Partidului Rom=nilor din Italia (Identitatea Rom=neasc\), condus de avocatul italian Giancarlo Germani, rom=nilor din Italia li se mai preg\te[te un partid, de data aceasta cu o ideologie clar\: tragerea `n ]eap\ a corup]ilor [i ap\rarea cre[tinismului. Ini]iativa apar]ine unui grup de refugia]i politic rom=ni din Milano, grup condus de Iulian Curelea, 50 ani, `n Italia din ianuarie La 1 ianuarie 2007pag. 11 erau de rom=ni `nchi[i `n Centrele de permanen]\ Violen]e la un meci de handbal pag. 26 pag. 29 pag. 43 Rom=nii cu studii superioare aleg s\ lucreze `n SUA sau `n ]\rile UE. Derby-ul Dinamo- Steaua s-a anulat dup\ ce suporterii s-au bombardat cu petarde. pag. 18 Totul despre codul fiscal pag. 8 Redac]ia: Via V. Maroso 50, 00142, Roma, Tel , Fax Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA Vodafone One Nation. Un tarif unic pentru a suna în ara ta i în Italia. Life is

2 2 SPECIAL Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie (continu\ de la pag. 1) A[tept\m s\ vedem cui i se va «`nchina» noul partid de la Roma. Deja emisari de la Bucure[ti sunt pe drum", spuneam atunci `n Gazeta Rom=neasc\. Poate traducerea care i-a fost f\cut\ avocatului Germani nu a fost cea mai bun\, pentru c\ proasp\tul pre[edinte al "Identit\]ii rom=ne[ti" a `n]eles c\ am fi sus]inut c\ "oamenii cu valize cu bani vin de la Bucure[ti" pentru partidul domniei sale. De aici a pornit o cruciad\ a partidului contra Gazetei Rom=ne[ti [i a Ligii Rom=nilor din Italia, identificat\ ca inamic al noului partid. ~ntre timp, zvonurile s-au `nmul]it cu privire la avocatul Germani [i la partidul s\u. Salutat cu mare fast de conducerea Departamentului pentru Rom=nii de Pretutindeni de la Bucure[ti, condus de un liberal, luat `n bra]e de ambasad\, partidul risca s\-[i fac\ o imagine de "teatru de p\pu[i" condus de p\u[ari. Peste toate, avocatul Germani a acuzat Gazeta Rom=neasc\ de cenzur\. Lucrurile trebuiau l\murite. La `nceputul lunii februarie, Gazeta Rom=neasc\ a primit l\muriri complete cu privire la inten]iile noului partid [i clarific\ri legate de onestitatea demersului avocatului Germani. Giancarlo Germani, pre[edintele italian al unui partid al rom=nilor "Trebuie s\ v\ schimba]i mentalitatea" Baza partidului s- a extins [i cont\m acum pe de `nscri[i Giancarlo Germani, ce-a f\cut partidul dvs. `n cele trei luni de la `nfiin]are? "~n primul r=nd am f\cut un apel la Amnesty International cu privire la soarta rom=nilor din Centrele de Permanen]\ Temporar\. Am fost singurul care am sesizat c\ aproape de rom=ni erau `nchi[i `n Cpturi, de[i mai erau pu]ine zile p=n\ la intrarea Rom=niei `n Uniunea European\. Cu toate acestea, p=n\ `n ultimele zile ale anului s-au f\cut razii [i expulz\ri `n mas\ ale rom=nilor. Au fost ac]iuni f\r\ sens. Ca italian m-am enervat, pentru c\ `n acele centre se cheltuie banii no[tri. Cu acei bani se puteau face lucrui mult mai bune. Se [tia de doi ani c\ Rom=nia intr\ `n UE, dar continuau acele razii ru[inoase. Am organizat apoi `n 15 decembrie o dezbatere cu privire la intrarea Rom=niei `n Uniunea European\, o `nt=lnire unde pentru prima dat\ au participat reprezentan]i ai unor for]e politice importante din Italia, cum ar fi Verzii sau Ds. ~n aceste trei luni, baza partidului s-a extins [i cont\m acum pe de `nscri[i. Contam mult mai mult `ns\ pe ajutorul asocia]iilor rom=ne[ti, care n-a venit." C=t pl\tesc oamenii cotiza]ie [i din ce bani tr\ie[te partidul? "Cotiza]ia este simbolic\, de 5 euro pe an, iar termenul de plat\ este p=n\ la sf=r[itul anului. A[a c\ `n principal, ne autofinan]\m. B\g\m m=na `n buzunar pentru a duce `nainte acest proiect." ~nseamn\ c\ ave]i bani. Se spune c\ avocatul Germani s-a `mbog\]it pe spinarea rom=nilor din Italia. "Este o enormitate. Dimpotriv\, Germani i-a `mbog\]it pe rom=ni. ~ntreba]i pe oricine [i v\ ve]i convinge. Toate practicile pe care studioul meu le face `n sprijinul rom=nilor sunt gratis pentru rom=ni. Este adev\rat c\ pentru a avea sprijinul nostru, rom=nii se `nscriau, contra unei contribu]ii de 30 de euro, `n asocia]ia care func]ioneaz\ de ani de zile, asocia]ia «Italia - Romania». Noi `ncas\m onorariul din sumele ob]inute cu titlu de desp\gubiri de la angajatorii care nu pl\tesc. Iar `n cauzele de anulare a expulz\rilor, onorariul meu era maxim 300 de euro. Al]i avoca]i treceau de de euro." Giancarlo Germani ~ntrebarea vine atunci `n mod natural: vre]i s\ v\ `mbog\]i]i cu partidul rom=nilor, dac\ n-a]i f\cuto p=n\ acum? "Nu vreau s\ m\ `mbog\]esc. Am f\cut acest partid cu un spirit de `ntr-ajutorare. ~n plus, eu sunt doar pre[edintele partidului, iar `n Italia, partidele sunt conduse de secretarii generali. Secretarul general al partidului nostru este avocatul Geta Lupu. Era nevoie de un italian `n acest partid, cu at=t mai mult, avocat, pentru c\ pre[edintele `[i asum\ nu gloria, ci riscurile - unui denun] sau unui proces. Iar eu, fiind avocat, sunt greu de influen]at de eventruale presiuni pe care le-ar face autorit\]ile italiene. ~n plus, un italian poate face mai rapid\ inserarea partidului `n via]a politic\ italian\" (continu\ la pag. 4) Portalul imigra]iei ~n fiecare zi [tiri, anchete [i informa]ii utile pentru to]i str\inii din Italia Stranieri in Italia

3 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3 Comitetul de ini]iativ\ al partidului "Vlad }epe[" poate fi contactat la tel /43, fax /44, iulian@imtonweb.com, cia29@libero.it Escorta ONU La Milano s-au pus bazele partidului lui Vlad }epe[ Intrarea Rom=niei `n Uniunea European\ le-a adus rom=nilor din Italia statutul de cet\]eni comunitari [i, `n consecin]\, dreptul de vot la alegerile administrative. Aceast\ schimbare era a[teptat\ de mul]i rom=ni cu aspira]ii politice. Unul dintre ace[tia este Iulian Curelea, 50 ani, refugiat politic `n Italia din 1990, `n prezent consultant informatic la o firm\ din Milano. Iulian Curelea, `mpreun\ cu un grup de ini]iativ\, se Primul care a aruncat bomba pe pia]\ a fost ziaristul Radu Nistor, de la cotidianul "Libertatea". Iat\ primele informa]ii ap\rute: "Un grup de conationali din Italia a demarat `nfiin]area propriului partid c\ruia `i vor spune Partidul «Vlad }epe[». Iulian Curelea, Maria Ciobanu [i Traian Morar sunt fo[ti participan]i la Revolu]ia din decembrie '89, care au r\mas `n Italia `n urm\ cu 17 ani. Atunci, `n 1990, un italian a sponsorizat un grup de revolu]ionari s\ vad\ Campionatul Mondial de fotbal. Cei trei nu au `nc\ nici un fel de acte de identitate rom=ne[ti, dar de]in certificate de refugia]i politic din partea Comisariatului pentru Refugia]i al ONU. «Eu nu am mai fost `n Rom=nia de 17 ani, pentru c\ nu mi se asigur\ `nc\ protec]ia necesar\ `n ]ar\. Voi merge `n ]ar\ cu escort\ din partea ONU, `n a[a fel `nc=t s\ am siguran]a c\ oficialit\]ile rom=ne[ti nu-mi vor face probleme», ne-a declarat Iulian Curelea, liderul viitorului partid «Vlad }epe[». «Vom face cel mai tare partid din Rom=nia. Am ales s\-i spunem "Vlad }epe[", ca s\ aib\ impact [i rezonan]\. Vom aplica legi drastice pentru cei care fur\ din avutul ]\rii, a[a cum f\cea marele domnitor. To]i ho]ii care sunt acum `n politica rom=neasc\ trebuie tra[i `n ]eap\, ca s\ st=rpim corup]ia», spune Maria Ciobanu." Acesta este un fragment din materialul publicat `n "Libertatea". "Gazeta Rom=neasc\" l-a contactat pe Iulian Curelea [i a ob]inut mai multe detalii. Iulian Curelea, c=nd se `nfiin]eaz\ oficial partidul "Vlad }epe["? "Suntem un grup de ini]iativ\ care urm\rim acest obiectiv de circa 6 luni. ~n prima zi a noului an ne-am `nt=lnit la Torino, ne-am adunat circa 500 de persoane care vor face parte din partid. Comitetul de ini]iativ\ este format pe scheletul constituit de refugia]ii politici din Italia, `n jurul c\rora s-au adunat aceste persoane. Noi am constituit grupul [i pe comunitatea rom=nilor din Moldova, Bulgaria sau Ucraina. Fac parte din grup rom=ni din aceste teritorii ale statului rom=n." De ce l-a]i numit "Vlad }epe["? "Am considerat c\ dou\ sunt lucrurile bine reprezentate de Vlad }epe[. ~n primul r=nd anticorup]ia, se spune c\ pe vremea lui l\sai punga cu bani `n mijlocul drumului [i dup\ o s\pt\m=n\ o g\seai tot acolo. ~n al doilea r=nd, el este un simbol al ap\r\rii cre[tin\t\]ii. Armatele lui au fost o barier\ `mpotriva otomanilor." ~n ce stadiu v\ afla]i cu preg\tirile? "Se str=ng semn\turi acum, deja sunt destule. Vrem s\-l `nregistr\m `n Italia, dar [i `n Rom=nia [i avem nevoie de semn\turi din mai multe jude]e." Ce inten]ii are partidul? "Vrem s\ particip\m at=t preg\te[te de anun]area fond\rii unui nou partid, care va activa `n Italia, dar [i `n Rom=nia: partidul lui Vlad }epe[. Numele este un brand recunoscut, partidul propun=ndu-[i lupta anticorup]ie (mai era cineva care anun]ase ]epe pentru corup]i `n Pia]a Victoriei) [i ap\rarea cre[tinismului. Partidul lui }epe[ va face concuren]\ partidului lui Germani, dar [i PD-ului, care de cur=nd [i-a f\cut cas\ la Milano. Iualian Curelea vrea s\ st=rpeasc\ corup]ia la alegerile din Italia, c=t [i la cele din Rom=nia. Vrem s\-i ajut\m pe rom=nii din emigra]ie, dar idealul nostru clar este cel de schimbare a Rom=niei." Cine este Iulian Curelea? "~mplinesc 50 de ani pe 29 aprilie, divor]at, doi copii, am o diplom\ `n construc]ii aerospa]iale ob]inut\ la Bucure[ti, unde am f\cut [i facultatea de Comer] Exterior. ~n Italia am f\cut un master la Bocconi `n comer] interna]ional [i un alt master pe probleme de imigra]ie [i multietnicitate. Lucrez `ntr-o institu]ie de cercetare `n domeniul informatic [i sunt `n acela[i timp reprezentantul legal al Forumului comunit\]ilor str\ine din Italia, organiza]ie `nfiin]at\ `n urm\ cu 16 ani."

4 4 SPECIAL Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie "Visez la partidul unic al rom=nilor din Italia" Partidul Democrat, la Milano, a anun]at o alian]\ cu Forza Italia. E ca [i cum mielul s-ar alia cu lupul. De ce totu[i, ca italian, a]i fondat un partid pentru rom=ni? De ce n-a]i f\cut politic\ `ntre italieni? "~ntrebarea reflect\ suspiciunea caracteristic\ rom=nilor. Trebuie s\ fi]i de acord c\ un italian care g=nde[te bine despre rom=ni este o resurs\ important\ de care trebuie s\ ]ine]i cont. Cred c\ dac\ italienii din Rom=nia ar face un partid, n-ar putea f\r\ un rom=n important `n fruntea lui. De ce am ales s\ fac politic\ al\turi de comunitatea rom=neasc\? So]ia mea este rom=nc\, sunt c\s\torit de 5 ani, fiul meu este rom=n [i cred c\ voi cere [i eu cet\]enia rom=n\. M\ intereseaz\ ca rom=nii s\ tr\iasc\ bine `n Italia. Sunte]i mai boga]i ca noi, nu `n bani, ci `n umanitate [i valori. Sunte]i cum erau italienii `n urm\ cu 20 de ani. Am f\cut acest demers [i pentru Italia, care are nevoie de o imigra]ie de calitate [i care trebuie s\ se preg\teasc\ pentru o primire de calitate a imigran]ilor." De ce partid? "A fost constr=n[i s\ facem un partid. Dac\ era de ajuns comunitatea, nu mai f\ceam nimic. Uita]i-v\ la filipinezi sau la marocani. Ei nu au nevoie de partide pentru a se organiza. Sunt deja organiza]i [i sunt uni]i. Pe de alt\ parte, vin partide din Rom=nia aici [i fac daune. Cum s-a `nt=mplat cu Partidul Democrat, care la Milano a anun]at o alian]\ cu Forza Italia. E ca [i cum mielul s-ar alia cu lupul. Forza Italia este aliat\ cu lega Nord [i `mpreun\ au ac]ionat contra imigran]ilor. E ca [i cum evreii s- ar adresa lui Hitler. De aceea am fost obliga]i s\ facem un partid al rom=nilor de aici. Dar ne a[teptam la o mai mare sus]inere a comunit\]ii care deja era organizat\ `n Italia, de exemplu de la Liga Rom=nilor din Italia." Se spune c\ sunte]i omul consulatului sau al ambasadei sau c\ sunte]i interfa]a unor partide rom=ne[ti. "Numai minciuni. N-am fost niciodat\ avocatul de `ncredere al ambasadei, pe consul l-am cunoscut dup\ `nfiin]area partidului, iar cu ambasadorul Col]eanu m-a `nt=lnit o singur\ dat\, de 1 decembrie, Ziua Rom=niei. C=t despre partidele din Rom=nia, nu vreau s\rutul mortal al partidelor rom=ne[ti. Cunosc ce-au f\cut `n ultimii 17 ani [i nu cred c\ am avea nevoie de ceva din politica rom=neasc\." Ce obiective are partidul pe termen scurt? "~n prim\var\ sunt alegeri locale `n c=teva mii de Giancarlo Germani [i amabsadorul Col]eanu localit\]i. Vrem s\ prezent\m candida]i rom=ni `n toate aceste localit\]i, evident, mai importante sunt localit\]ile unde sunt mari concentr\ri de rom=ni. Rom=nii ar trebui s\ `n]eleag\ c\ f\r\ o implicare direct\ `n politic\, nu-[i vor `mbun\t\]i niciodat\ situa]ia. Dau un exemplu elocvent: la Monterotondo am organizat o dezbatere cu privire la Rom=nia `n Ue. Din cei 900 de reziden]i rom=ni din Monterotondo au venit doar 3. Anul acesta, prim\ria nu va aloca nici un euro comunit\]ii rom=ne de acolo, pentru c\ au dovedit c\ nu sunt interesa]i de participarea la via]a local\." De ce crede]i c\ sunte]i singurii care pot [i trebuie s\ reprezinte comunitatea rom=neasc\ din Italia? Dac\ se mai fac alte partide? "Se pot face c=te partide vre]i. Noi nu vom manifesta ostilitate. Este loc [i `n interiorul partidului nostru, [i `n afara lui. Dac\ este cineva mai capabil ca mine, sunt gata s\ demisionez din func[ia de pre[edinte. Dac\ citi]i statutul nostru, ve]i vedea c\ exist\ democra]ie intern\. Statutul nostru este inspirat din cel al "Italia dei Valori", unde `ns\ Antonio di Pietro aree practic pre[edin]ia pe via]\. Noi am eliminat aceast\ prevedere din statutul nostru. Alte partide pot apare, dar dac\ nu exist\ interesul electoratului rom=n de aici, totul e inutil. Este inutil s-o faci pe generalul, dac\ nu exist\ armata." Ce cere]i rom=nilor din Italia? "S\-[i schimbe mentalitatea [i s\ `n]eleag\ c\ au nevoie de reprezentare la nivel politic. Cei valoro[i vor g\si `n activitatea politic\ un mediu `n care vor cre[te. Iar cei deja organiza]i `n asocia]ii ar trebui s\ caute unitatea la nivel na]ional. Exist\ multe realit\]i mici, f\r\ putere mare. Unitatea near da tuturor for]\. Eu visez la partidul unic al rom=nilor din Italia." Sorin Cehan

5 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 5 Acum românii din Italia pot vota Dreptul de vot al comunitarilor Având `n vedere propor]iile prezen]ei române[ti în Italia (peste de români reziden]i, dup\ estim\rile Caritas de la începutul anului trecut) aceasta deschidere spre via]a politic\ ar putea fi sursa unor numeroase schimb\ri în comunitatea rom=neasc\. ~n ceea ce prive[te dreptul de vot administrativ al cet\]enilor din afara Uniunii Europene, pân\ în prezent aceasta nu este acordat `n Italia. Totu[i, este demn de men]ionat c\ în ultimii ani s-a asistat la o adev\rat\ "mi[care de jos", cea a prim\riilor, a provinciilor [i a regiunilor care, pe baza principiului autonomiei locale, încearc\ s\ implice comunit\]ile str\ine în via]a local\. Exemplul Romei, care a introdus figura consilierilor adjunc]i str\ini, are o mare valoare simbolic\ în acest sens. Din p\cate, este vorba de o Alegeri `n prim\var\ valoare mai mult simbolic\ decât practic\, c\ci reprezentan]ii cet\]enilor str\ini, de[i particip\ la lucr\rile consiliului local, cum fac [i colegii lor italieni, nu au drept de vot `n cadrul acestuia. Ar fi nevoie de o lege na]ional\ special\ (dar pentru aceasta ar fi nevoie de modificarea Constitu]iei) pentru a le acorda dreptul de vot, dar aceasta nu exista înc\. ~n schimb, cet\]enii Uniunii Europene reziden]i `n Italia, categorie din care fac parte [i rom=nii de la 1 ianuarie, beneficiaz\ de dreptul de a participa la nivel local la via]a politic\. Ace[tia pot accede cu drepturi depline în consiliile locale, cu men]iunea c\ func]iile de viceprimar [i de primar sunt rezervate exclusiv cet\]enilor italieni. ~n ceea ce prive[te alegerile administrative `n sine, este util de precizat c\ exist\ deosebiri între localit\]ile cu mai pu]in de de locuitori [i cele cu mai mult de Si cei care vor s\-[i exercite dreptul de vot au câte ceva de f\cut. ~n prezent, prim\riile nu îi înscriu `n mod automat în registrele electorale pe cet\]enii reziden]i apar]inând Uniunii Europene. Cei interesa]i pot ob]ine cartea de aleg\tor dup\ ce au completat o cerere de înscriere `n registrele electorale special constituite pentru str\ini. Aceast\ cerere se adreseaz\ primarului localit\]ii de re[edin]\ [i se prezint\ la oficiile st\rii civile. Ne putem a[adar preg\ti [i noi, `n cuno[tin]\ de cauz\, pentru urm\toarele alegeri administrative. Mai mult de 900 de localit\]i din toata Italia î[i vor schimba conducerea `n prim\var\. ~n Lazio sunt interesate de alegeri Frosinone, Ceccano Latina, Gaeta, Sabaudia, Rieti, Ladispoli, Tarquinia, pentru a cita doar câteva din ora[ele cele mai populate. Alte regiuni se preg\tesc [i de alegeri la nivel provincial: Vercelli, Como, Varese, Vicenza, Genova, La Spezia, Ancona si Ragusa: opt provincii cu o popula]ie total\ mai mare de 4 milioane de persoane. Nu ne r\mâne deci decât s\ ne inform\m, pentru a putea exprima [i noi `n prim\var\, pentru prima dat\ în Italia, o opinie politic\ bine documentat\. Integrarea României în Uniunea Europeana a adus [i aceast\ schimbare radical\: de la 1 ianuarie 2007, românii din Italia au câ[tigat nu numai dreptul de vot la alegerile locale (administrative), dar [i acela de a candida la nivel local. Dreptul de vot activ (de a vota) [i pasiv (dreptul de a candida) la alegerile Un bun exemplu pentru aceste deosebiri este urm\torul: turul doi de scrutin se desf\[oar\, `n localit\]ile mai mici, `n caz de egalitate între candida]ii pentru func]ia de primar, în timp ce în localit\]ile mai mari, al doilea scrutin este necesar atunci când nici un candidat nu întrune[te majoritatea absolut\ a voturilor. Listele de candida]i A[adar, rom=nii care doresc s\ se implice direct pe scena public\ local\, o pot face, ]inând cont de termenele [i de condi]iile stabilite de normele `n vigoare. Încerc\m s\ d\m aici o idee a drumului ce trebuie parcurs de o grupare politic\ care vrea s\ se afirme în via]a public\ local\. ~n primul rând trebuie amintit c\ nu sunt admise candidaturi independente. Cet\]enii uni]i de acelea[i idei, idealuri si interese se pot asocia `n mod liber `n organiza]ii cu caracter stabil prin intermediul c\rora s\ poat\ contribui la educarea aleg\torilor la democra]ie. Aceste organiza]ii nu au statut juridic, fiind considerate de legisla]ia italiana ca asocia]ii de fapt, iar ele au obliga]ia de administrative este recunoscut cet\]enilor Uniunii Europene reziden]i `n Italia, dup\ modalit\]ile stabilite de decretul lege nr. 197 din 12 aprilie a-[i desf\[ura activitatea prin metode democratice. Odat\ constituite, aceste grup\ri, pentru a putea participa efectiv la via]a public\ local\, trebuie s\ prezinte o list\ de candida]i care s\ includ\ atât candidatul pentru func]ia de primar (`n mod necesar cet\]ean italian), cât [i propunerile pentru consiliul local. Condi]ia fundamentala este ca ace[tia s\ beneficieze de dreptul de vot, iar, dac\ este vorba de cet\]eni UE, documenta]ia trebuie întregit\ cu acte doveditoare ale cet\]eniei [i ale dreptului de eligibilitate în ]ara de origine. Num\rul total al candida]ilor înscri[i pe liste variaz\ `n func]ie de popula]ia localit\]ilor interesate de procesul electoral. ~n acela[i timp trebuie prezentat programul administrativ [i bugetul estimativ al cheltuielilor. Lista candida]ilor, pentru a putea fi prezentat\, are nevoie de un anumit num\r de semn\turi care s\ o sus]in\. Acestea trebuie autentificate de un func]ionar public, iar semnatarii trebuie s\ aib\ dreptul de vot. {i num\rul semnaturilor, ca de altfel cel al candida]ilor, variaz\ `n func]ie de num\rul domicilia]ilor din localit\]ile în care se vor desf\[ura alegerile. Se merge de la de semn\turi în ora[ele cu peste 1 milion de locuitori, p=n\ la de semn\turi în localit\]ile cu o popula]ie cuprins\ între [i de locuitori. Lista semn\turilor trece apoi printrun proces de validare, în decursul c\ruia, dac\ se descoper\ cazuri de neregularit\]i, se poate ajunge pân\ la eliminarea din alegeri a listei implicate. Cristina Pozna

6 6 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie 13 persoane, trimise `n judecat\ pentru moartea unui muncitor rom=n George But\nescu a murit `ntr-un accident de munc\ pe 23 septembrie 2004 Treisprezece trimiteri în judecat\, la tribunalul din Sanremo, sub acuza]ia de ucidere din culp\, pentru accidentul de munc\ în care a murit George Bogdan But\nescu, pe 18 septembrie Muncitorul, rezident la Riva Ligure, a fost izbit [i ucis de un bloc de piatr\ care a c\zut de pe un zid de siguran]\, în localitatea Castelvittorio (Imperia). Acuza]ia consider\ c\ m\surile de siguran]\ ale [antierului nu au fost respectate. Din acest motiv au fost trimi[i în judecat\: Sebastiano Paternò, administrator delegat al "Edilsanremo srl"; Umberto Mortarotti, pre[edinte al consiliului de administra]ie al aceleia[i societ\]i; Antonio Perrone [i Andrea Paternò, responsabili de [antier; Paolo Carnesecca, din Sanremo, responsabil cu siguran]a pentru "Edilsanremo"; Gianfranco Orengo, de 40 de ani, fost primar `n Castevittorio; Massimo Salsi, de 35 de ani, responsabil al Oficiului Tehnic al prim\riei; Giovanni, Maurizio, Michele [i Roberto Pellegrino, to]i fra]i din Ventimiglia [i asocia]i ai firmei "F.lli Pellegrino"; Ettore Tesorini [i Gianluigi Masala. Procesul va începe pe 18 aprilie. Munc\ f\r\ m\suri de siguran]\ George But\nescu avea 35 ani, [i a fost ucis de pr\bu[irea unui bolovan la Castelvittorio, pe un [antier de consolidare a malului r=ului Fontanelle. Firma antreprenoare, "Edilsanremo srl", a `ncasat de la prim\rie euro pentru lucrare. Dar banii care trebuiau aloca]i pentru asigurarea locului de munc\ au luat alte direc]ii. Atunci, imediat dup\ accident, primarul din Castelvittorio, Gianfranco Orengo, care acum este trimis `n judecat\, s-a declarat foarte tulburat de incident: "Ne pare foarte r\u. Un t=n\r muncitor care-[i pierde via]a `n timp ce munce[te este `ntotdeauna un motiv de am\r\ciune". Ancheta procurorilor a `nceput imediat dup\ accident. ~n 2005, avoca]ii ap\r\rii firmei de construc]ii au venit cu o teorie care s\-l scoat\ basma curat\ pe responsabilul de [antier. La Castelvittorio s-a organizat o reconstituire a accidentului de munc\ `n care [i-a pierdut via]a muncitorul rom=n. Inspectorii de munc\ au descoperit c\ cei 5 muncitori ai unei firme cu sediul la Caserta, care avea un [antier la Roma, erau neregulari, iar legitima]iile lor de munc\ fuseser\ falsificate. Pentru fiecare munctor neregular, firma poate pl\ti o amend\ de p=n\ la de euro. La finele lunii ianuarie a fost închis un cartier pe Corso Francia, la Roma, de c\tre inspectorii de la Direc]ia Provincial\ de Munc\ (Dpl). Inspectorii au g\sit to]i lucr\torii [antierului, cinci români, în neregul\. Muncitori aveau [i legitima]ii de identificare, dar toate false, informeaz\ o not\ a Dpl din Roma. Legitima]ile aveau fotografiile celor care le purtau, dar numele altor lucr\tori, care erau înscri[i corect în registrele de plat\ [i în matricola firmei. Cei care figurau pe legitima]ii erau angaja]i pe alte [antiere unde opereaz\ firma casertan\, acum semnalat\ la Procuratura din Roma. Când inspectorii de munc\ i-au interogat pe lucr\torii români, ace[tia au furnizat de la început date personale false [i au negat c\ au asupra lor actele personale. Numai când a fost cerut\ interven]ia comisariatului de Avoca]ii ap\r\rii au sus]inut c\ pe bolovanul care l-ar fi ucis pe But\nescu, pus sub sechestru de autoritatea judiciar\, nu existau urme de s=nge. Cu alte cuvinte, "arma crimei" n-ar fi aceea. ~n consecin]\, sus]inea ap\rarea, moartea lui But\nescu ar fi consecin]a altor evenimente. Sau tot un bolovan este vinovat, dar `n acest caz, bolovanul sechestrat de anchetatori ar fi cel gre[it. Nu era exclus ca mortul s\ fie p=n\ la urm\ vinovat. Vom vedea p=n\ la urm\ dac\ cineva va pl\ti pentru acest accident. Rom=ni la negru, [antier sechestrat la Roma poli]ie Flaminio, au început s\ recunoasc\ adev\rul. "Cu instrumentele legii Bersani, inspec]iile pe [antiere sunt mai incisive [i aceasta permite s\ se ac]ioneze mai bine [i pe latura siguran]ei - a explicat directorul Dpl Roma, Giuseppe Bovalino - când lucr\torii la negru sunt în propor]ie de peste 20% se poate suspenda [antierul; pe lâng\ aceasta, legitma]iile ne permit s\ identific\m imediat lucr\torii [i firma pentru care lucreaz\, [i acesta este un avantaj ce nu trebuie subevaluat, având în vedere c\ adesea pe [antiere sunt mai multe firme care lucreaz\. Pentru lipsa înregistr\rii lucr\torilor este acum o sanc]iune mare care poate ajunge la pentru fiecare lucr\tor, plus 150 de euro pentru fiecare zi de munc\ la negru certificat\ de inspectori".

7 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 7 A murit pe [antier, în fa]a fra]ilor s\i Un muncitor român de 30 de ani, Nicolae Posa, a murit în urma unui grav accident de munc\, la Villabartolomea, în provincia Verona, a anun]at cotidianul l'arena. Românul a murit în fa]a fra]ilor s\i, de 24 [i 26 de ani, pe o schel\, la zece metri de sol, cu toracele zdrobit de un tub prin care trecea ulei hidraulic sub presiune. Tubul s-a desprins pe nea[teptate [i l- a lovit în torace cu violen]a unui proiectil. Rom=nul a murit `n c=teva minute. ~n diminea]a de 30 ianuarie, în jurul orelor 11.30, cei trei fra]i erau pe pilonul care va sus]ine podul peste Adige în construc]ie din vara lui 2005, care va lega Carpi cu Terrazzo. Lucrarea, a[teptat\ de 100 de ani, a fost acum teatrul acestui accident mortal. Muncitorul rom=n era angajat la Procom, societate specializat\ în construc]ia podurilor cu sediul legal la Ceprano, Frosinone, care are în subcontractare lucr\rile de construire a podului, antreprenorul general fiind Serenissima Costruzioni din Verona, care a semnat contractul cu Provincia. ~n momentul accidentului, Nicolae se afla pe schela din jurul unui pilon al podului. Era foarte aproape de tubul cu ulei care, dintr-o dat\, s-a desprins [i l-a lovit cu mare vitez\ pe muncitor, r\nindul foarte grav. Atra[i de urletele fra]ilor s\i, to]i ceilal]i muncitori care erau în diferite puncte ale [antierului au urcat pe pilonul unde se petrecuse accidentul. Mecanismul hidraulic, care se ridic\ [i se Venit de trei s\pt\m=ni Nicolae Posa f\cea parte dintr-o echip\ sosit\ la Villa în urm\ cu trei s\pt\mâni din România, unde Procom a avut lucr\ri importante. Nicolae [i cei doi fra]i ai s\i locuiau la o firm\ de agroturism din zon\. Fra]ii lui Nicolae sunt a[tepta]i s\ re`nceap\ munca pe acela[i [antier, dup\ ce vor fi încheiate formalit\]ile [i corpul va fi dus în România pentru înmormântare. Potrivit celor declarate de conducerea grupului Serenissima Costruzioni, "cei doi tineri, la fel ca [i fratele Nicolae, nu numai c\ sunt printre cei pu]ini în stare s\ foloseasc\ asemenea ma[in\rii ca cea care, din p\cate, a provocat accidentul, dar r\mân sub toate efectele angaja]i ai Procom, firma c\reia i-a fost încredin]at\ executarea acestor lucr\ri". Miercuri, 13 februarie, [antierul podului a fost închis. {efii de la Serrenissima [i de la Mazzi Spa au declarat o zi de doliu în amintirea muncitorului ucis. Decizia fusese luat\ în unanimitate deja în dup\-amiaza zilei de mar]i 30 februarie, când to]i colegii lui Posa înc\ se {antierul `n care [i-a pierdut via]a Nicolae Posa coboar\ pentru a l\sa s\ curg\ cimentul în arm\tur\, era în ac]iune. Muncitorul fixa un piston când tubul, legat de piston, dar pe care b\rbatul nici nu l-a atins, a ie[it de la locul s\u de unde se scurge uleiul sub presiune [i a fost proiectat spre el. Muncitorul a fost aruncat la p\mânt. Fra]ii s\i au `ncercat s\-i aflau acolo. "Aparatura - subliniaz\ cei de la Serenissima - cu toate c\ este în regul\ cu reviziile, a[a cum au stabilit deja tehnicienii provinciei mar]i diminea]a, va fi trimis\ de Procom, la indica]ia noastr\ precis\, la un oficiu specializat pentru executarea altor controale. Numai dup\ ce vom avea garan]iile necesare, se va putea reutiliza [i continua acel tip de interven]ie". acorde primul ajutor, în timp ce [eful [antierului suna la 118. Pu]in înainte de sosirea ambulan]ei [i a elicopterului medical de la Verona Emergenza, r\nitul a murit, foarte probabil din cauza zdrobirii toracelui. Ancheta Pe lâng\ carabinieri, la locul accidentului, au sosit [i inspectorii de la Spisal de la Ulss 21, tehnicienii de la Provincie responsabili cu proiectul podului, inclusiv vicepre[edintele Antonio Pastorello [i o parte din consiliul din Villabartolomea. Tot acolo a sosit [i viceprimarul interimar Luca Bersan, care a oferit disponibilitatea Prim\riei pentru un eventual suport. Din primele verific\ri tehnice a reie[it c\ desprinderea tubului a fost accidental\. Dar inspectorii de la Spisal au demontat [i pus sub sechestru ma[in\ria, pentru a controla dac\ exist\ defecte de fabrica]ie sau de între]inere. Potrivit tehnicienilor de la Provincie - care s-au informat imediat în acest sens - ma[in\ria era în regul\ cu reviziile mecanice care au loc în sediul operativ al Procom, la Corbeta, Milano. {antierul nu a fost pus sub sechestru.

8 8 LEGISLA}IE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Ce este [i la ce serve[te codul fiscal ~n aceste zile, administra]iile financiare din toat\ Italia se confrunt\ cu un aflux foarte mare de rom=ni care solicit\ codul fiscal, document f\r\ de care nu se poate ob]ine cartea de [edere de cet\]ean comunitar `n Italia. Multe administra]ii financiare Cine `l elibereaz\ locale au `nfiin]at ghi[ee suplimentare pentru eliberarea codului fiscal, care este echivalentul codului numeric personal din Rom=nia. V\ prezent\m o descriere a acestui document [i majoritatea situa]iilor `n care este nevoie de acesta. Codul fiscal este un [ir de simboluri alfanumeric, adic\ format din litere [i cifre, care folose[te la identificarea în mod unic a fiec\rei persoane fizice rezidente pe teritoriul italian [i are o func]ie important\ [i pentru toate raporturile pe care le are fiecare cet\]ean cu institu]iile locale [i cu administra]iile publice. Codul fiscal este foarte important [i pentru instaurarea raportului de munc\, pentru c\ trebuie indicat în contractul de munc\. În consecin]\, cet\]eanul comunitar care are inten]ia s\ lucreze în Italia, trebuie înainte de toate s\ aib\ codul fiscal. În general este eliberat de oficiile locale ale Agen]iilor Fiscale, a c\ror adrese sunt u[or de g\sit pe site-ul de internet dar în cazuri mai speciale poate fi eliberat [i de Prim\rii (cum ar fi de exemplu `n cazul nou-n\scu]ilor, în 60 de zile de la na[tere) [i de consulatele italiene (pentru reziden]ii în str\in\tate) care sunt autorizate s\ elibereze documentul, dac\ sunt conectate la sistemul informativ al Registrului de Eviden]\ a Taxelor [i Impozitelor. În afar\ de ace[ti subiec]i a[adar, nimeni altcineva nu este autorizat s\ elibereze codul fiscal. De aceea nu trebuie s\ ave]i `ncredere în numeroasele site-uri de internet [i `n programele care calculeaz\ codul fiscal. Cum arat\ Codul fiscal este `nscris pe un card plastificat [i con]ine un cod alfanumeric format din 16 caractere, care indic\ numele [i prenumele titularului, anul, luna [i ziua na[terii, sexul [i locul na[terii. Din momentul în care este eliberat, este valabil toat\ via]a titularului. Ce documente sunt necesare pentru a avea codul fiscal? Cet\]eanul comunitar nu are nevoie de niciun document special, ci este suficient s\ se duc\ la oficiul agen]iei fiscale cu un document de identitate valabil pentru c\l\toria `n str\in\tate sau cu pa[aportul. La oficiu se va putea completa un formular, dup\ care va fi eliberat codul fiscal. Dup\ ce codul fiscal a fost eliberat, în cazul în care se schimb\ numele sau prenumele, se poate cere modificarea, la orice oficiu ale Agen]iei Fiscale, prezent=nd documentul de identitate actualizat, f\r\ s\ fie limite de timp pentru solicitarea modific\rii. În caz de pierdere sau distrugere a cardului, dup\ ce s-a f\cut un denun] la Autoritatea de Siguran]\ Public\, se poate cere duplicatul, prin acelea[i modalit\]i ca la prima eliberare. La ce serve[te Codul fiscal este obligatoriu pentru îndeplinirea unor acte cum ar fi declararea veniturilor, declararea impozitelor, declara]iile contributive la INPS, facturile IVA, chitan]ele fiscale, fi[e de expediere, declara]iile IVA, înregistrarea actelor, declara]iile de succesiune [i dona]ie, înscrierea într-un registru, semnarea unui contract de munc\ sau de închiriere, pentru trimiterea în judecat\ [.a.m.d. Andrea De Rossi, Stranieri in Italia

9 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 9 Bergamo, un rom=n a amenin]at c\ arunc\ un aer o cistern\ gpl A amenin]at c\ arunc\ în aer cu o cistern\ de gaz lichefiat (gpl) de de litri, situat\ la câ]iva zeci de metri de ni[te locuin]e. Dup\ tratative extenuante, care au durat cinci ore, carabinierii l-au arestat, împreun\ cu tat\l lui, Carabinierii l-au p\c\lit p=n\ la urm\ pe rom=n 3 februarie, ora 23: rom=nul a `nceput s\ amenin]e, url=nd `n gura mare, c\ arunc\ `n aer o cistern\ mare cu gaz care se afla la câteva sute de metri de locuin]a sa din Olda di Taleggio (Bergamo). Tân\rul, sus]inut de tat\l s\u, 50 de ani, rezident la Milano, s-a apropiat de cisterna gpl, cu bricheta `n m=n\. ~n stare de ebrietate vizibil\, tân\rul de 24 de ani a început s\ dea foc gazului care ie[ea prin valve. Urlând, cerea eliberarea veri[orului, arestat în decembrie. Atunci, `n timpul unui conflict din cauza unei probleme de circula]ie stradal\, se afla `mpreun\ cu v\rul s\u, care agresase un [ofer cu o sticl\. A fost arestat `mpreun\ cu v\rul s\u. A fost eliberat doar el, v\rul lui r\m=n=nd `n `nchisoare. Reziden]ii au dat alarma [i la locul incidentului au venit carabinierii, ambulan]a [i pompierii. "S\ vin\ Striscia la notizia" Au urmat 5 ore extenuante de tratative. T=n\rul rom=n lea cerut carabinierilor s\ poat\ vorbi cu jurnali[tii, pentru a denun]a nedrept\]ile suferite. Comandantul carabinierilor din Zogno, Stefano Bove, s-a Ma[ina unei rom=nce din Pesaro, incendiat\ de necunoscu]i O ma[in\ a luat foc în noaptea de 3 februarie la Barchi, în provincia Pesaro. Un incendiu inten]ionat, potrivit rezultatelor verific\rilor pompierilor, care au exclus posibilitatea autocombustiei. Incendiul s-a declan[at în jurul orelor dou\, alarma a fost lansat\ când fl\c\rile au cuprins Opelul unei românce. Femeia, care are 39 de ani [i se afl\ regular în Italia de câ]iva ani, lucreaz\ ca muncitoare într-o fabric\ din zon\, este c\s\torit\ [i separat\. Nu a fost nimic de f\cut pentru ma[ina sa. Interven]ia pompierilor de la Fano nu a putut evita distrugerea ei complet\. La locul incendiului a intervenit o patrul\ de carabinieri din Mondolfo pentru primele verific\ri asupra focului pus inten]ionat. Potrivit anchetatorilor, cauza este legat\ de tensiunile din raporturile private ale femeii. Sunt excluse motiva]iile politice sau xenofobe. în diminea]a zilei de 4 februarie, în jurul orelor 4. Protagonistul întâmpl\rii este un român de 24 de ani, muncitor rezident la Olda di Taleggio (Bergamo), care spunea c\ este persecutat de justi]ia italian\. apropiat cu un fals operator tv, spunând c\ este ziarist. Dar rom=nul nu l-a crezut, pentru c\ nu legitima]ie de ziarist. Comandantul a decis s\ îndep\rteze to]i locuitorii din `mprejurimi, circa 15 persoane, [i toate ma[inile din zon\, pentru a nu se risca o explozie `n lan]. Tat\l [i fiul s- au gândit c\ au r\mas singuri. ~n acel moment, t=n\rul protestatar a sunat de pe un telefon celular la Centrala operativ\ a carabinierilor cerând s\ vin\ la el o echip\ de la "Striscia la notizia". La telefon era `ns\ acela[i comandant de carbinieri, care a tratat cu rom=nul circa trei ore. La un moment dat, c\pitanul Bove l-a avertizat pe rom=n despre sosirea unei echipe de televiziune [i l-a convins s\ ias\ la vedere. "Sosesc, i-a spus. F\-te v\zut". Abia atunci tân\rul, împreun\ cu tat\l, s-a îndep\rtat de Pe 16 ianuarie, la s- a oprit cu ma[ina la sediul societ\]ii din Cilavegna (provincia Pavia) care tocmai îl concediase [i a amenin]at c\-[i va da foc cu cinci litri de bezin\ [i se va arunca în aer la bordul vechiului s\u Opel Astra. Ilie Stoiculescu, de 47 de ani, român domiciliat la Zeme, c\s\torit [i tat\l unui fiu, a fost convins cu greu s\ renun]e, la finalul unor tratative care au durat dou\ ore, dup\ ce a cerut [i ob]inut s\ vorbeasc\ cu un jurnalist [i a primit de la firm\ pl\]ile restante, un cec de euro. Este valoarea salariului din noiembrie [i decembrie, pentru care primise numai un avans de 200 de recipientul mare cu gaz care între timp fusese incendiat [i avea o flac\r\ înalt\ de circa un metru [i jum\tate. Îns\ nu a explodat pentru c\ se afla în aer liber. Când cei doi, tat\l [i fiul, s-au aflat la distan]a de siguran]\ de cistern\, carabinierii afla]i în apropiere i-au imobilizat [i arestat. La perchezi]ia apartamentului b\iatului a fost g\sit\ o alt\ butelie de 86 de litri plin\ cu gaz din carte ie[ea un tub care o lega de un bidon cu benzin\. Pentru cei doi români, acum închi[i la închisoarea din Bergamo, acuza]iile sunt de incendiere inten]ionat\ agravat\, punerea în pericol a siguran]ei publice, rezisten]\ [i violen]\ împotriva unui oficial public. Tat\l b\iatului va trebui s\ r\spund\ [i de instigare la comiterea de infrac]iuni, având în vedere c\ [i-a incitat fiul toat\ noaptea. Concediat, a amenin]at c\ se arunc\ `n aer euro. Episodul a avut loc pe 16 ianuarie pe strada Foscolo, la sediul "Edil multiservice srl", pentru care Ilie lucra din 2003, angajat regular. "Au început s\-mi fac\ probleme în urm\ cu trei luni, dup\ un accident de munc\. M-am r\nit la un um\r [i miau dat 20 de zile de concediu medical", a povestit românul. A primit apoi un telefon de la patronul firmei, Massimo Navaro: "De mâine s\ nu mai vii". Disperat, având o familie de între]inut [i un împrumut de pl\tit, omul a protestat. A ob]inut pl\]ile r\mase în urm\, dar acum risc\ un denun] în stare de libertate pentru provocarea unei alarme.

10 10 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Descoperire [ocant\ la Grosseto Cadavre de imigran]i, îngropate în p\dure Un preot denun]\: f\cu]i s\ dispar\ de cei care le d\deau de lucru Clandestini mor]i [i îngropa]i în p\durile de pe muntele Amiata, [terg=ndu-se orice urm\. "Pare subiectul unui film de groaz\. [i în schimb pare a fi o tragic\ realitate", denun]\ cotidianul "Il Tirreno" din 2 februarie. O realitate plin\ de mistere [i de multe întreb\ri. Ipoteza cea mai probabil\ este c\ corpurile neidentificate ar fi ale unor imigran]i clandestini care au venit mai ales din ]\rile foste comuniste s\ lucreze în p\durile din Amiata. {i nu foarte de mult, ci `n ultimii ani. "Sunt mul]i care sosesc, încep s\ lucreze la p\dure [i sunt foarte aten]i s\ nu fie observa]i pentru c\ nu au permis de [edere, sunt neregulari. {i au interes s\ nu fie descoperi]i nici de cei care le dau de lucru sau care lucreaz\ cu ei", afirm\ cotidianul citat. Cei care sufereau un acident de munc\ sau, mai r\u, erau uci[i, erau f\cu]i s\ dispar\. A[a s-a întâmplat, potrivit unor m\rturii care sunt demne de luat în seam\. Cel care a confirmat aceste tragedii, aceste mor]i incredibile [i dispari]ii a fost don Enzo Capitani, un preot care este prezent de mul]i ani în domeniul social, care conduce Ceis [i asocia]ia "Alt ora[", care se ocup\ de cei nedori]i, de oamenii care au nevoie de ajutor. O persoan\ iubit\ [i stimat\ în toat\ zona Marrema. Oaspete cu câteva seri în urm\ la Rotary Club din Grosseto, don Enzo a ilustrat situa]ia extracomunitarilor prezen]i în provincia Grosseto. A vorbit despre necesit\]ile [i problemele lor; a explicat ce ar trebui f\cut pentru a le da o lor mân\ de ajutor dar [i, România, dup\ recenta intrare în UE, a cerut la Veneto s\ poat\ utiliza normativa regional\ în favoarea vene]ilor în lume ca model de aplicat pentru protejarea românilor în str\in\tate [i pentru re`ntoarcerea acas\. Cererea guvernului român, care a ales Veneto ca punct de referin]\ pe aceste teme, a fost f\cut\ de c\tre ministrul Muncii [i Solidarit\]ii Sociale, Gheorghe Barbu, cu ocazia reuniunii privind dinamicile migratorii [i parcursurile de participare a migran]ilor, cu referire particular\ la experien]a italian\, care s-a desf\[urat zilele trecute la Bucure[ti, la care au participat consilierul regional din Veneto pentru fluxurile migratorii Oscar de Bona (foto) [i ambasadorul italian, Daniele Mancini. Ministrul Barbu a subliniat importan]a colabor\rii cu Italia, statul în care lucr\torii români sunt în num\r mare. Din partea sa, consilierul De în acela[i timp, grossetanilor. {i în discursul s\u s-a referit la aceste mor]i [i la aceste cadavre care ar fi, el chiar a spus sunt, f\cute s\ dispar\, îngropate în zona cea mai profund\ a p\durii, de-a lungul muntelui Amiata. Zvonuri despre aceste dispari]ii au circulat [i circul\. {i au [i fost f\cute descoperiri macabre de resturi umane, c\rora nimeni nu a [tiut s\ le dea un nume. Colaborare Veneto-România asupra fluxurilor migratorii Bona [i-a ar\tat deplina disponibilitate a regiunii de a continua o cooperare pentru a dezvolta proiecte comune. Raportul cu Rom=nia, a spus De Bona, este important `n solu]ionarea problemelor care privesc fluxurilor de lucr\tori. Ultimele date elaborate de Observatorul regional asupra Imigra]iei au confirmat c\ `n Veneto, comunitatea român\ a trecut pe primul loc ca num\r în Veneto, dep\[ind-o pe cea marocan\, care era înainte prezen]a "istoric\" preponderent\. De Bona a ilustrat evolu]ia normativei regionale care se refer\ la activitatea în favoarea vene]ilor în lume. O legisla]ie început\ în 1974 [i limitat\ ini]ial la emigran]ii care erau n\scu]i în Veneto pentru a se extinde apoi, odat\ cu noua lege intrat\ în vigoare în 2003, [i descenden]ilor, prev\zând [i interven]ii specifice pentru cei care revin pe p\mântul de origine. Veneto a avut pe o perioad\ a istoriei sale un mare fenomen de emigrare. În termeni numerici, exist\ un alt Veneto în afara Regiunii Veneto, care este obiect de interes [i de studiu, dar din loc de emigra]ie, regiunea a devenit acum loc de imigra]ie. În orice caz, a spus De Bona, România este acum în UE [i acest lucru a modificat statutul lucr\torilor români din Italia [i deschide noi perspective de colaborare.

11 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE de rom=ni erau la 1 ianuarie `n Cpt Nimeni p=n\ acum n-a dat publicit\]ii cu privire la num\rul de rom=ni care erau `nchi[i `n centrele de deten]ie pentru str\inii `n a[teptarea expulz\rii, a[a-numitele Centre Înainte de ianuarie 2007, data de extindere la 27 a Uniunii Europene, prezen]a în Cpt-uri a cet\]enilor români era net superioar\ fa]\ de alte na]ionalit\]i: de unit\]i, egalul a 31% din total, acolo unde datele despre românii cu [edere real\ eviden]iaz\ în schimb o inciden]\ de 12% din totalul popula]iei imigrate. Este una dintre datele cele mai surprinz\toare con]inute în raportul comisiei De Mistura, predat recent minstrului de Interne, Giuliano Amato. Între 2005 [i 2006, au fost `nchi[i în Centrele de Permanen]\ Temporar\ un total de circa de str\ini. Pe lâng\ cet\]enii români, celelalte na]ionalit\]i cele mai reprezentate sunt cet\]enii din de Permanen]\ Temporar\ (Cpt). Afl\m acum din raportul `ntocmit de ambasadorul De Mistura c\ rom=nii reprezentau o treime din popula]ia acestor centre, `n anul Maroc (peste 2.600, 12%). Urmeaz\ cu valori cuprinse între (circa 4% din total) Nigeria, Palestina [i Tunisia: prezen]a nigerian\ - explic\ raportul - este important\ în Cpt-urile destinate femeilor, duse acolo `n special cu ocazia opera]iunilor de poli]ie împotriva prostitu]iei. Pe lista prezen]elor, [i moldovenii [i irakienii, respectiv cu 638 (2,9%) [i 625 (2,8). Legat de motivele re]inerii `n aceste centre, predomin\ expulza]ii, pentru nerespectarea ordinului de p\r\sire a teritoriului, destinatarii decretelor de expulzare pentru intrare neregular\ [i cei care au fost prin[i dup\ expirarea permisului de [edere. 31% din popula]ia din Cpturi era format\ din rom=ni 2006, deci cu foarte pu]in timp `nainte de intrarea Rom=niei `n Uniunea European\. La 1 ianuarie, to]i cei aproape de rom=ni au fost elibera]i. Centrul de Permanen]\ Temporar\ de la Torino În Italia sunt 14 centre de permanen]\ temporar\, a[anumitele Cpt-uri, cu un total de de locuri. Alte 5 centre de primire (Cpa) cu de locuri. Acestora trebuie s\ se adauge apoi cele patru centre de identificare a solicitan]ilor de azil (Cid), cu 730 de locuri. "Nu propunem închiderea Cpt-urilor, pentru c\ oricum sunt în continuare necesare pentru a face s\ func]ioneze o nou\ abordare total\ [i pentru a înfrunta imigra]ia clandestin\", a spus pe 8 februarie ambasadorul Staffan De Mistura, prezentând raportul asupra asupra Centrelor de Permanen]\ Temporar\ realizat pentru ministerul de Interne de comisia care îi poart\ numele. Potrivit celor afirmate De Mistura, `n timpul conferin]ei de pres\ de prezentare a raportului, actualul sistem de gestionare a imigra]iei prin intermediul Cpt-urilor "nu este cu adev\rat eficient" [i "nu r\spunde Raportul De Mistura asupra Cpt-urilor De Mistura, `mpreun\ cu Amato necesit\]ilor unui sistem în evolu]ie continu\". Sistemul Cpt, de fapt, creaz\ "nepl\ceri grave for]elor de ordine [i diferitelor categorii de persoane care sunt în centre". Acest sistem, potrivit comisiei De Mistura "are costuri ridicate" care nu corespund criteriilor de eficacitate. "Cineva a spus c\ dac\ aceasta ar fi o firm\ privat\, ar trebui s\ declare falimentul". Vor fi sau nu `nchise Cpt-urile? Uniunea care a c=[tigat alegerile avea `n program "dep\[irea" Cpt-urilor, no]iune niciodat\ explicat\ complet. Formal, Cpt-urile servesc la identificarea str\inilor clandestini. dar o mare parte din cei care ajung acolo vin direct din `nchisoare, unde se presupune c\ s-a f\cut sau se poate face identificarea. Amato este prudent. Potrivit ministrului de Interne, dac\ închiderea Cpt-urilor ar face s\ "dispar\ asprimea imigra]iei clandestine, le-a[ închide pe toate. Dar centrele de permanen]\ temporar\ sunt numai o parte a unei probleme mai ample", a spus ministrul de Interne, Giuliano Amato, intervenind la prezentarea raportului comisiei De Mistura asupra Cpt-urilor. Pentru senatorul de la An, Alfredo Mantovano, raportul comisiei De Mistura confirm\ validitatea legii Bossi-Fini. "Comisia nu propune deloc abolirea Cpturilor, ci propune ca în acestea s\ nu ajung\ subiec]i care ar trebui identifica]i [i expulza]i înainte, cum ar fi de exemplu fo[tii condamna]i care [i-au isp\[it pedeapsa". (continu\ la pag. 12)

12 12 ROM+NI ~N ITALIA Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie (continu\ de la pag. 11) Raportul De Mistura... Ministrul Solidarit\]ii Sociale, Paolo Ferrero (foto), într-o not\, respinge f\r\ apel Cpt-urile pentru clandestini. Ferrero enumer\ apoi cele care sunt unele puncte ale raportului, asupra sistemului actual de re]inere care "nu r\spunde problematicilor complexe ale fenomenului; nu permite o gestiune eficient\ a imigra]iei neregulare; necesit\ unele îmbun\t\]iri în cazul drepturilor imigran]ilor; aduce mari nepl\ceri for]elor de ordine, de asemenea nepl\ceri persoanelor re]inute; comport\ costuri crescute cu rezultate care nu sunt pe m\sur\". "Nu întâmpl\tor De Mistura adaug\ - continu\ Ferrero - c\ în ciuda datelor incomplete pe care le-a avut comisia la dispozi]ie, se deduce c\ un procent cu pu]in sub 50% al celor care au fost re]inu]i în Cpt-uri este reprezentat de persoane care ajung acolo direct din închisoare. 30% dintre ce re]inu]i erau deja identifica]i. Un procent de 31% dintre de]inu]i era compus din cet\]eni români, ast\zi comunitari. 4% dintre re]inu]i este compus din solicitan]i de azil. Aceste date, care pe plan matematic evident nu se pot aduna, ne spun îns\ cu claritate c\ sistemul Cpturilor pe lâng\ faptul c\ nu respect\ regulile democratice ale ]\rii noastre, nu este necesar pentru nimic". Este de fapt "evident", potrivit lui Ferrero, "c\ str\inii care ajung în închisoare pot s\ fie identifica]i lini[tit în închisoare, iar pentru cet\]enii care r\mân, pentru identificare nu este necesar\ o structur\ costisitoare [i ineficient\ cum este cea a Cpt-urilor". Identificarea str\inilor poate deci s\ fie la fel de eficient desf\[urat\ f\r\ costisitoarele Cpt-uri. Cpt-urile pot fi golite imediat, printr-o reorganizare a sistemului de identificare - începând de la închisoare - [i dep\[ite definitiv prin abrogarea legii Bossi-Fini. Anun]urile rom=nilor din Torino "Anunzio: Io sono romeno (Ragazzo). Potrebbe aiutarmi per favore. Ho bisogna di luogo di lavoro al fattoria (Muca, pecora, agricoltore, manovar). Io sono cuoco, ho patente quidare. Telefono Ofer recompens\ pentru un loc de munc\". Apelul acesta disperat era afi[at pe un stâlp în cartierul Mirafiori, vestitul cartier "Fiat" din Torino, pe o strad\ destul de circulat\. Scris cu pixul, cu litere mari de tipar, biletul era lipit din doi în doi stâlpi, în speran]a c\ un posibil angajator italian sau un concet\]ean, amator de recompens\, l-ar putea citi [i l-ar putea ajuta întrun fel sau altul. ~n biletele afi[ate pe stâlpii [i zidurile din ora[ se ofer\ [i se caut\ de toate: cu o lun\ înainte de s\rb\torile de Pa[te, Cr\ciun [i vacan]ele de var\, "înfloresc" afi[ele care ofer\ transport "ieftin, comod [i sigur" spre România, cu "sconto" pentru dus-întors. Unele sunt doar anun]uri scrise de mân\, altele sunt afi[e cu autobuze dintre cele mai moderne, care promit aer condi]ionat [i filme pe tot parcursul. Coafeza de ocazie care a lipit bile]elul galben pe geamurile din sta]iile de autobus ofer\ tuns, vopsit [i permanent pentru femei [i b\rba]i, dar cere "maxim\ seriozitate". Câteva s\pt\mâni mai târziu, de pe unele bilete "b\rba]ii" au fost [ter[i cu pixul, f\r\ nici o explica]ie. Al]ii caut\ cas\ sau chiria[i. Mul]i dintre românii care [i-au cump\rat apartamente în Torino stau pentru 5-6 ani în apartamente mai mici, mansarde sau poduri, [i închiriaz\ apartamentele cump\rate: "Caut b\iat pentru un loc în camer\ cu 2 paturi, pre] 200 Euro, cheltuieli incluse". În trei camere sunt cel pu]in 6 chiria[i, socoteala iese degrab\. Nu de pu]ine ori la Stazione Porta Nuova g\sim biletul celui care caut\ un "posto letto"sau o camer\, iar în Piazza Statuto, pe stâlpii din jurul p\rcule]ului unde se-adun\ lumea în orele cu soare, biletul celui care ofer\ un pat sau o camer\ pentru cei mai cu dare de mân\. Biletele [i mesajele afi[ate la Torino sunt, dup\ cum am `ncercat s\ ilustr\m, nenum\rate. Face o impresie deosebit\, îns\, un afi[ lipit pe geamul unui magazin de chimicale din Via Madama Cristina n.10, nu departe de gar\ (Porta Nuova), `n zona "Pie]ei Madama". Lipit cu scotch maro pe geamul magazinului de vopsele [i culori, afi[ul ureaz\ cu litere de tipar un c\lduros "Bine a]i venit, români!". Titularul acestui vechi «colorificio» ("cel mai vechi din Torino", ]ine s\ precizeze cu mândrie domnul Luciano) îl mai schimb\ din când în când, c\ci din cauza soarelui [i cu atâta lume care intr\ [i iese, scrisul se mai decoloreaz\, hârtia se mai zdren]uie[te. Mesajul, îns\, r\mâne mereu acela[i. "Nu numai c\ am o gr\mad\ de clien]i români, patroni de firme de zid\rie sau simpli muncitori cu ziua, dar [i în familia mea s-au perindat de-a lungul timpului nenum\rate doici pentru copiii mei. Cu ele au înv\]at s\ mearg\ [i s\ vorbeasc\ [i am fost totdeauna mul]umit de cum mi-au îngrijit copii. ~n ceea ce-i prive[te pe clien]i, deacum m\ cunosc [i unii vin doar la mine s\ cumpere materiale. Sunt oameni tare de treab\, cea mai mare parte: nu comenteaz\ pre]urile, pl\tesc corect atunci când iau marfa [i-atunci [i eu fac reduceri la cei care miau devenit clien]i fideli. E normal a[a, nu crede]i?", surâde domnul Luciano, cel care, în ciuda tuturor vicisitudinilor, a spus "bun venit" românilor la Torino cu mult înainte de 1 decembrie Viorica Nechifor, Torino

13 Vodafone One Nation. Un apel spre ara ta cost cât un apel în Italia. În plus, pentru tine, convorbiri în valoare de 100 în fiecare lun. Cu Vodafone One Nation este mai u or i mai ieftin s suni în ara ta deoarece cost cât un apel în Italia: numai 19 cen i pe minut. În plus, pentru tine, trafic în valoare de pân la 100 c tre numerele Vodafone Italia. Pentru fiecare apel, se aplic un tarif de conectare de 19 cen i. Pentru informa ii cu privire la planul tarifar i la rile în care se aplic tariful, sun la num rul multilingv sau mergi la un magazin Vodafone. Tarifare la unit i de timp debitate anticipat cu durata de 30 sec. i în valoare de 9,5 cen i. Life is

14 14 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Îngrijitoare românce, sclave la Genova La conducerea organiza]iei, un fost para[utist al Armatei Ruse: dac\ vreunul comenta, ajungea la spital Angajatorii erau clinici private, case de tratament [i sute de familii private din Genova. Angaja]i la negru, sute de cet\]eni ucraineni [i români, victime ai unei organiza]ii criminale anihilate recent de poli]ia din Genova. ~n închisoare au ajuns capii organiza]iei, dou\ persoane legate de a[a numita mafie rus\. Organiza]ia aducea la Genova cet\]eni din Europa de Est, `n principal din Rom=nia [i Ucraina, care deveneau pur [i simplu sclavi. Li se luau pa[apoartele, erau [antaja]i, amenin]a]i [i b\tu]i. Plasa]i `n locuri de munc\ la negru, erau obliga]i s\ locuiasc\ `n apartamente puse la dispozi]ie tot de organiza]ie, contra unor chirii astronomice, dar `n condi]ii de via]\ inumane. Clinici private, case de îngrijire [i sute de familii private, concentrate mai ales în cartierele bune din Genova. Acolo munceau la negru cet\]eni ucraineni [i români - investigatorii vorbesc de cel pu]in dou\ sute de persoane vara trecut\ - victime ale organiza]iei criminale anihilate de echipa mobil\ genovez\. "Patronii" au ajuns în vizorul poli]iei [i a inspectorilor Oficiului de Munc\, care la sfâr[itul verific\rilor au promis amenzi grele. Au ajuns la `nchisoare capii organiza]iei, Tatyana Ka[kova, ucraineanc\ de 49 de ani, [i Evgheny Me[kov, rus de 42 de ani, fost para[utist al armatei sovietice [i veteran în Afganistan, un expert în arte mar]iale cu mâinile grele [i f\r\ scrupule. Cei doi ar fi lega]i de a[anumita mafie rus\, sus]ine vicechestorul Claudio Sanfilippo. Cei doi aresta]i aduceau la Genova sute de cet\]eni Europa de Est [i îi f\ceau sclavi: privându-i de pa[aport, [antajându-i, b\tându-i [i amenin]ându-i, g\sindu-le o munc\ neregular\ [i constrângându-i s\ le dea lor to]i banii câ[tiga]i. Pentru c\ str\inii erau g\zdui]i în apartamente puse la dispozi]ie de c\tre cuplu: în centrul istoric la Genova, dar [i la Castelletto, ca acea locuin]\ - la num\rul 18 pe via Aquarone - unde erau înghesuite pân\ la 20 de persoane, care pl\teau de euro lunar de persoan\ pentru un pat. Pe l=ng\ chirie, organiza]ia `ncasa 30-40% din ceea ce câ[tiga fiecare menajer\ ucraineanc\ sau fiecare salahor român. Femeile erau apoi obligate s\ se înscrie la sindicatul Cisal (Confedera]ia Italian\ a Lucr\torilor Str\ini) la care Tatyana Ka[kova era referent\ din aprilie Pove[tile exploata]ilor Sunt multe pove[ti adunate de agen]ii de poli]ie. Anastasia este o bunic\ ucraineanc\ de 67 de ani, sosit\ în Italia [i gata de orice sacrificiu cu un singur scop: s\-[i trateze nepotul orfan, afectat de o boal\ grav\. Liudmila, de 52 de ani, dup\ ce a petrecut 30 de ani în mina de c\rbune din Slanzi, în Ucraina, [i-a investit toate economiile în c\utarea unui loc de munc\ în Italia: spera s\ pl\teasc\ studiile copiilor. {i ei, ca toate persoanele implicate în anchet\, sosiser\ al Genova la bordul unui autocar, contactate de aceea[i organiza]ie. La Genova `i a[tepta Tatyana, care le garanta un loc de munc\ [i contacte importante pentru a-[i putea regulariza pozi]ia. Dup\ câteva s\pt\mâni, dup\ ce-[i d\deau seama de infernul în care ajunseser\, `ncercau s\ se opun\. Atunci venea r=ndul fostului para[utist, Evgheny, care folosea metode dure pentru a `nn\bu[i orice contesta]ie. ~n acela[i climat de teroare a tr\it [i Andrei, ucrainean de 35 de ani, b\tut la sânge [i trimis la spital: dup\ ultima b\taie, a g\sit îns\ curajul de a cere ajutor la poli]ie. ~n câteva zile - sub îndrum\rile procurorului Anna Canepa de la Direc]ia Districtual\ Antimafia - poli]ia a strâns m\rturiile a zece "sclavi" [i a declan[at arestarea celor doi capi ai organiza]iei. PENTRU O VIA} LINI{TIT ~N ITALIA Afl\ totul despre drepturile tale Stranieri EXPER}II "STRANIERI IN ITALIA" ~}I R SPUND IMEDIAT LA ~NTREB RILE TALE DESPRE: Decretul fluxurilor Permisul de [edere Sanatoria Expulzarea Viza de turism Viza de studiu Uniunea European\ Re`ntregirea Cartea de [edere Cet\]enia de luni pân vineri, de la la costul convorbirii 1,57 pe minut iva inclus Reziden]a C\s\toria Permisul de conducere Convertirea permisului Asigur\ri Amenzi Partita Iva Declara]ia de venituri Contribu]ii menajere in Italia

15 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 15 Marroni: "Persoanele fragile nu ar trebui s\ ajung\ în penitenciar" ~n semn de protest, [i-a `nfipt o foarfec\ în gât, [i-a b\tut un cui în frunte [i [i-a cusut gura cu sârm\ de cupru. Protagonistul dramaticului episod de automutilare, semnalat de Garantul Regional pentru drepturile de]inu]ilor Angiolo Marroni, este Eduard Decusear\, un de]inut român de 29 de ani, închis în penitenciarul roman Regina Coeli. "De pe 23 ianuarie, b\rbatul, care nu este novice în aceste forme de automutilare - se cite[te în nota Garantului De]inu]ilor - a fost transferat în departamentul pentru de]inu]i de la Spitalul Sandro Pertini, unde este internat [i supravegheat. Povestea sa este aproape o poveste exemplar\ de marginalizare: eliberat din închisoare pe 15 ianuarie 2006 dup\ ce a isp\[it câteva luni pentru un furt, românul a fost din nou arestat tot pentru aceea[i infrac]iune pe 7 august 2006 [i condamnat la zece luni de închisoare (cu sfâr[itul pedepsei în luna mai)". "Lunile trecute, în închisoare - continu\ nota - Eduard [i-a aplicat acela[i tratament din zilele acestea, cu cuie [i sârm\ de fier. Din câte a fost posibil s\ se clarifice, la baza a ceea ce Eduard consider\ o form\ de protest (pe care o înso]e[te [i cu o grev\ a foamei [i a setei) ar fi fost întâlnirile pe care le-a cerut [i nu le-a ob]inut în aceste luni fie cu ambasada, fie cu judec\torul de supraveghere. Din cauza cuiului, foarfecei [i a sârmei de cupru înfipte în corp, de]inutul risc\ foarte serios o infec]ie care ar trebui s\ fie evitat\ de tratamentul cu antibiotice început în spital. La toate acestea trebuie s\ se Automutilare la `nchisoarea Regina Coeli: "N-am reu[it s\ vorbesc cu ambasada rom=n\" adauge faptul c\ medicii nu pot interveni f\r\ consensul lui Eduard pentru îndep\rtarea obiectelor înfipte [i care ar putea s\ o fac\ numai în prezen]a unei expertize psihiatrice care s\ declare incapacitatea de în]elegere [i de voin]\ a b\rbatului". "Un b\rbat de 29 de ani care ast\zi, cum s-a mai întâmplat deja în trecutul apropiat, î[i r\ne[te corpul în acest fel eviden]iaz\ cel pu]in probleme grave de fragilitate psihologic\", a spus Garantul Angiolo Marroni. "Nu [tim dac\ motiva]iile pe care le-a adoptat pentru a justifica gestul s\u sunt fondate sau nu, ceea ce reiese cu o simplicitate dramatic\ din aceast\ poveste este c\ persoane cu probleme de acest tip, mai ales dac\ sunt acuzate de infrac]iuni care nu sunt grave, ar trebui s\- [i isp\[easc\ pedeapsa în locuri îndep\rtate de închisoare, pentru a fi asistate corespunz\tor". S-a sp=nzurat dup\ un acident de ma[in\ Un român de 38 de ani, M.D.C. a fost g\sit pe 25 ianuarie spânzurat de ramura unui copac din parcul comunal din Pieve di Soligo (provincia Treviso). B\rbatul nu a l\sat niciun bilet care s\-i explice gestul. Într-un buzunar, carabinierii au g\sit\ o carte de identitate eliberat\ de Prim\ria din Follina. B\rbatul locuia singur, într-o cas\ simpl\ la Pedeguarda, o mic\ zon\ din Follina, dup\ divor]ul de so]ie. Un control încruci[at, efectuat de carabinierii din Pieve di Soglio împreun\ cu poli]ia stradal\ din Castelfranco Veneto, a eviden]iat `ns\ c\ b\rbatul g\sit spânzurat era acela[i care, cu o sear\ înainte la Farra di Soligo, la bordul unui Fiat Marea station wagon, a fugit imediat dup\ ce a provocat un grav accident. În urma accidentului a fost r\nit grav un italian de 78 de ani. Imediat dup\ accident, românul abandonase ma[ina distrus\ de impact [i fugise pe jos, spre Sernaglia, f\r\ a-i acorda primul ajutor b\trânului, întorcându-se la locul accidentului dup\ câteva ore. Între timp, c\utând minu]ios în ma[ina Fiat Marea, agen]ii au g\sit câteva sticle cu b\uturi alcoolice [i astfel, când a revenit la locul accidentului, b\rbatului i s-a luat alcoolemia. Etiltestul a eviden]iat o alcoolemie ridicat\, peste limita permis\ de lege. Rom=nul a fost denun]at pentru fuga de la locul accidentului [i neacordarea primului ajutor. B\rbatul, deja încercat de o situa]ie familial\ dificil\, agravat\ apoi [i de accident, a B\rbatul era deprimat, pentru c\ îl p\r\sise so]ia, iar cu o sear\ înainte cauzase un grav accident de ma[in\ decis s\-[i încheie socotelile cu via]a. O decizie, probabil mocnit\ de mai multe zile: un cunoscut a povestit c\ b\rbatul manifesta tendin]e sinuciga[e în zilele anterioare, [i c\ de o s\pt\mân\ avea în ma[in\ o fr=nghie. Nu se resemnase, se pare, cu g=ndul c\ l-a p\r\sit so]ia. Primarul din Follina, Marcello Tomassi, `[i aminte[te astfel de sinuciga[: "L-am întâlnit ultima dat\ în urm\ cu câteva zile, ne-am intersectat tocmai la poarta de intrare în Prim\rie, m-a impresionat gentile]ea [i cordialitatea lui: mi-a deschis poarta, m-a salutat gentil [i a vrut cu orice pre] s\ m\ lase s\ trec primul". Chiar [i angajatele de la biroul de eviden]\ a popula]iei de la Prim\ria din Follina, unde M.D.C. se ducea din când în când pentru unele proceduri, [i-l amintesc pentru polite]ea sa.

16 16 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Procesul de apel, desf\[urat la Mestre, la Curtea de Apel, `i are ca inculpa]i pe Flavio Tosi, consilier regional pentru s\n\tate, Matteo Bragantini, secretar provincial al Ligii Nordului [i consilier provincial, Luca Coletto, consilier în Provincie, Enrico Corsi, pre[edinte al circumscrip]iei VIII, Barbara Tosi [i Maurzio Filippi, to]i înscri[i la Lega Nord. To]i vor trebui s\ pl\teasc\ de euro c\tre Opera Nomadi din Roma [i de euro pentru fiecare dintre cei [apte romi care s-au constituit parte civil\. În sarcina inculpa]ilor a c\zut [i plata cheltuielilor de judecat\. S-a încheiat astfel a doua Verona, procesul manifestelor împotriva romilor Membri ai Ligii Nordului, condamna]i s\-i desp\gubeasc\ pe romi Pentru una din infrac]iuni, incitarea la act discriminatoriu pe motive rasiale, au fost achita]i "pentru c\ fapta nu a fost comis\", dar pentru "propagarea de idei rasiste" în schimb, acuza]ia a avut cî[tig de cauz\ [i de aici condamnarea la dou\ luni de închisoare. Au fost confirmate, faz\ a procesului, cu o reconfirmare par]ial\ a responsabilit\]ii stabilit\ `n procesul de fond, care este urmare a denun]ului unor asocia]ii antirasiste, care în 2001 au protestat împotriva manifestelor Ligii Nordului [i împotriva unei conferin]e de pres\ pe care Tosi [i ceilal]i cinci leghi[ti au ]inut-o la Prim\rie. ~n 2001, leghi[tii amenajaser\ standuri `n pie]ele din verona, str=ng=nd semn\turi sub sloganul "semneaz\ [i tu pentru alungarea ]iganilor". Ancheta a fost coordonat\ de procurorul Guido Papalia [i a ajuns `n fa]a judec\torilor, care pe 2 decembrie au dat prima sentin]\: membrii Ligii au fost condamna]i la c=te [ase luni de închisoare [i la plata a de euro c\tre Opera Nomadi [i pentru fiecare rom dintre cei `nscri[i la registrul de eviden]\ a popula]iei din Verona, care s-au constitut parte civil\. Între cele trei luni scurse între citirea sentin]ei [i depunerea motiva]iei, reac]iile au fost dure. Lega chiar dac\ reduse `n cuantum, [i deciziile de prim\ instan]\ în privin]a celor [apte persoane care s-au constituit parte civil\.s-a `ncheiat o alt\ etap\ din procesul unor membri ai Ligii Nordului din Verona acuza]i de acte discriminatorii contra romilor, comise `n Nord a organizat pe 13 februarie 2005 un mar[ de protest împotriva magistra]ilor, `n particular împotriva procurorului Papalia. Tribunalul de fond a sus]inut `n sentin]\ c\ "împotriva romilor au fost comise acte de rasism, iar leghi[tii au propagat un populism interzis de lege". Ap\r\torii inculpa]ilor au prezentat apel, care a fost solu]ionat acum. Abia `n aprilie se va [ti motiva]ia sentin]ei pronun]ate la Mestre. DE LA TRIMISUL NOSTRU D Credit imobiliar - Numero Verde ISI Financial S.p.A. - Iscr. UIC n

17 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 17 Crim\ la Battipaglia, provincia Salerno. Ti]a Sava, de 55 de ani, românc\ de etnie rom, a fost g\sit\ pe 31 ianuarie spânzurat\ de un copac într-un parc de la periferia ora[ului, unde un grup de romi a campat de câteva luni. P\rea o sinucidere, dar autopsia a stabilit c\ a fost crim\. So]ul ei a fost arestat [i pus sub acuza]ie. Cu c=teva luni `n urm\, Ti]a sc\pase ca prin minune dintr-un incendiu. Sc\pase de incendiu Crim\ `n comunitatea romilor din Salerno Sava Ti]a, [trangulat\ [i apoi at=rnat\ `n [treang de so]ul ei Ti]a Sava, femeia g\sit\ sp=nzurat\ pe 31 ianuarie, [i familia sa au sc\pat în urm\ cu trei luni ca prin minune dintr-un incendiu. În noaptea de 17 noiembrie anul trecut locuin]a ocupat\ de familia Sava, la San Leonardo, la por]ile localit\]ii Salerno, a fost incendiat\ de un extracomunitar care pretindea zilnic cinci euro pentru fiecare ocupant al locuin]ei. Copiii mici [i 17 persoane au fost salvate de fl\c\ri de doi agen]i ai poli]iei stradale din Salerno. Dup\ incendiu, grupul Ti]ei Sava a decis s\ se mute la Battipaglia, în Parco delle Magnolie, unde sunt blocuri dezafectate. Aici femeia [i-a g\sit moartea. A fost g\sit\ cu un la] la gât, legat de ramura unui copac [i picioarele atârnând care aproape atingeau p\mântul. Poli]ia a deschis o anchet\. La început s-a crezut c\ femeia s-a sinucis. Poli]i[tii au dispus transferarea cadavrului la morga spitalului Santa Maria della Speranza, pentru autopsie. La comisariatul din Battipaglia au fost audia]i fii femeii, so]ul [i unii cunoscu]i. Grupul de romi din Battipaglia cu care tr\ia victima sunt în num\r de 30. Dup\ descoperirea cadavrului, gardienii publici au controlat blocurile ocupate de grupul de romi [i i-au evacuat. Nu le-au permis nici m\car s\-[i ea cu ei hainele [i obiectele personale. Cl\dirile au fost împrejmuite complet astfel încât nimeni s\ nu poat\ intra în locuin]ele dezafectate. Cei 30 de romi, printre care mul]i nou-n\scu]i, [i-au petrecut noaptea sub cerul liber pe o paji[te la câ]iva metri de copacul unde a murit Sava [i apoi, a doua zi, s-au îndreptat spre alte locuri. Verdict: crim\ Au fost momente de tensiune în timp ce for]ele de ordine au înconjurat tab\ra. Trebuia s\ fie o opera]iune rapid\ [i relativ simpl\: s\ pun\ în aplicare un mandat de arestare preventiv\ pentru un imigrat român de etnie rom care tr\ie[te `n tab\ra abuziv\ de l=ng\ a[a-numitul Tossic Park, zon\ frecventat\ de toxicomani. S-a terminat în schimb, cu o revolt\: cu vreo cincizeci de persoane care l-au smuls din mâinile a [ase oameni ai for]elor de ordine (trei gardieni de la sec]ia romi de la circumscrip]ia VI [i trei carabinieri de la Unitatea Oltredora) pe tân\rul arestat. O revolt\ care s-a rezolvat f\r\ consecin]e dramatice, datorit\ sosirii imediate de înt\riri. Totul s-a întâmplat pe 27 ianuarie, în Autopsia a stabilit c\ a fost crim\ în toat\ regula, bine studiat\. Ti]a Sava nu s- a sinucis, ci a fost ucis\. Medicul legist a descoperit c\ femeia a murit prin sufocare, dar c\ la gât nu avea r\nile pe care ar fi trebuit s\ le provoace la]ul. Sava Ti]a a fost omorât\, se pare c\ prin [trangulare. Apoi i s-a pus în jurul gâtului o sfoar\ legat\ de un portocal. O `nscenare care ar fi trebuit s\ duc\ poli]ia în eroare. În stare de arest este acum so]ul, Gheorghe Sava, de 46 de ani. Este acuzat de omucidere. Se pare c\ [i-a ucis so]ia dup\ o ceart\. Ti]a Sava lucra pe câmpurile din Piana del Sele [i cu banii c=[tiga]i reu[ea s\-[i `ntre]in\ familia. {erban Zabal, de 19 ani, al doilea fiu al Ti]ei este acum prad\ disper\rii. Potrivit cotidianului "Il Mattino", Zabal face imposibilul pentru a duce corpul mamei sale în România. Pentru a transfera sicriul în România sunt necesari de la la de euro, bani pe care rudele Ti]ei nu îi au. "Vreau s\ merg în România - spune {erban Zabal - s\ vând casa noastr\ care valoreaz\ de euro. Apoi va trebui s\ fac rost de restul de bani". {erban Zabal a cerut Prim\riei din Battipaglia un ajutor economic pentru a putea repatria corpul mamei sale. Revolt\ la tab\ra de romi din Tossic park, Torino Carabinierii n-au reu[it s\ aresteze un ocupant al taberei [i au fost nevoi]i s\ cheme `nt\riri jurul orelor 13, când ma[inile cu cei [ase oameni de ordine au intrat `n zona ocupat\ de câteva sute de romi care au colonizat vechea zon\ a gr\dinilor de zarzavat urbane, ap\rut pe malul r=ului Stura. Dup\ ce au depistat persoana pe care trebuiau s\ o aresteze, cei [ase, în haine civile, au coborât din ma[ini [i au notificat ordinul de arestare. Timp de câteva minute totul a mers bine. Dar în momentul în care urca în ma[in\, tân\rul a încercat s\ reac]ioneze. Din bar\cile vecine au sosit alte persoane. Unii s-au înarmat cu pietre, al]ii cu bâte. Apoi situa]ia s-a precipitat. Tensiunea a crescut [i arestatul a fost "furat" din mâinile for]elor de ordine. Imediat s-a dat alarma la centrele operative. În câteva minute au ajuns în zon\ înt\riri [i un elicopter. A urmat o fug\ general\, tocmai în timp ce începea controlul metru cu metru al întregii zone. Persoana care trebuia arestat\ `ns\ a disp\rut f\r\ urm\. Zona din jurul taberei este o imens\ p\dure, `n care e u[or s\ te ascunzi.

18 18 LEGISLA}IE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Cerin]e pentru cet\]enia italian\ Printr-o circular\ trimis\ pe 5 ianuarie 2007 tuturor prefecturilor, Ministerul de Interne a intervenit în leg\tur\ cu procedura administrativ\ de acordare a cet\]eniei italiene, dictând patru reguli de interpretare evolutiv\ favorabile `ncheierii pozitive a procedurilor în curs [i a celor viitoare. Se [tie c\ discre]ionalitatea administrativ\ î[i g\se[te o exprimare maxim\ în aceste proceduri în care Ministerul, prin intermediul prefec]ilor s\i, evalueaz\ obscurile [i vagile elemente de integrare social\ [i lucrativ\ a str\inului care aspir\ la cet\]enia italian\. Se [tie [i c\ deseori, pentru aceast\ evaluare, administra]iile implicate se ancoreaz\ de vechile practici aplicative care nu mai corespund sim]ului comun [i bunului sim], emi]ând refuzuri care par incorecte [i lipsite de logic\. S\ vedem cele patru orient\ri pe care le propuine ministrul pentru a remedia situa]ia, în a[teptarea reformei legislative. Venitul Cerin]a venitului trebuie s\ fie evaluat\ nu numai pentru persoana care solicit\ reîntregirea, ci în rela]ie cu nucleul familial. Ministrul a în]eles s\ rezolve astfel o grea problem\ de inegalitate între cei care se între]in singuri din propriile venituri [i cei care, din motive familiale [i culturale, sunt în între]inerea propriului so]. În particular, Giuliano Amato a amintit situa]ia frecvent\ a nucleelor familiale de apartenen]\ a femeilor [i mamelor str\ine care nu tr\iesc din propriul venit. Acestora, se cite[te `n circular\, "li se va garanta în acest mod s\ tr\iasc\ în autonomie deplin\ [i cu con[tiin]a de a [ti c\ sunt [i de a se sim]i italiene". Totu[i ministrul precizeaz\ c\, în acel caz, nu va fi suficient, a[a cum este pentru cel care face cererea [i tr\ie[te din propriile venituri, declara]ia pe propria r\spundere, ci va fi necesar s\ se instrumenteze procedura prin ob]inerea Cud-ului, formularul 730 [i formularul Unic, cu scopul de a demonstra disponibilitatea mijloacelor de sus]inere adecvate. Nu se pot, de fapt, autocertifca veniturile altuia. Actualizarea Av=nd `n vedere timpii lungi ai procedurii, cerin]a privind venitul indicat\ în momentul prezent\rii cererii poate fi "actualizat\" în sens favorabil solicitantului, la finalul procedurii. Prin aceast\ regul\, ministrul face o derogare par]ial\ de la un principiu general al legii, potrivit c\ruia cerin]ele existente la momentul prezent\rii cererii administrative se iau `n calcul, [i numai acestea. Dar trec luni [i ani de la prezentarea cererii. Dar astfel se pune în aplicare cel\lalt principiu general al procedurii administrative Minorii adopta]i care prevede participarea, interac]iunea [i colaborarea cet\]eanului, care completeaz\ [i indic\ elemente [i pe timpul procedurii în curs. Ministrul, evident luând act de durata anormal\ a procedurii de acordare a cet\]eniei (uneori se ajunge la patru ani!) încearc\ s\ înlesneasc\ `ncheierea pozitiv\ a practicii, permi]ând solicitantului s\-[i actualizeze propria situa]ie a venitului. Din fericire, se precizeaz\, numai în sens favorabil lui! Reziden]a continu\ Cerin]a continuit\]ii reziden]ei înregistrate `n Italia Minorii str\ini adopta]i de cet\]eni italieni vor deveni cet\]eni italieni automat, chiar dac\ sentin]a de adop]ie sose[te dup\ împlinirea vârstei majore. Ministrul pleac\ de la constatarea diferen]ei, în termeni de cet\]enie, între adoptatul minor [i cel major. În timp ce primul, de fapt, ob]ine automat cet\]enia italian\ a adoptatorului (art.3 punctul1, legea 91/92), al doilea are o înlesnire clar\ privind ob]inerea în timp redus la cinci ani de reziden]\ legal\ post-adop]ie (art.9, punctul 1, lit.b). Amato, în acord cu Avocatura general\ a Statului, extinde automatismul [i subiec]ilor care au întreprins proces de adop]ie la vârst\ minor\, dar a c\rui sentin]\ s\ fi sosit dup\ împlinirea vârstei majore. {i aici, l\udabil, ministrul încearc\ s\ îmblânzeasc\ efectele prejudicioase ale timpilor anormali ai administra]iei, în acest caz judiciar\. va putea fi evaluat\ mai elastic, în vederea noilor exigen]e sociale, de studiu [i de munc\, care pun str\inul în situa]ia de a pleca pentru scurte perioade în str\in\tate. Având în vedere schimbarea obiceiurilor [i timpurile de azi, a cerin]elor de munc\, de studiu sau familiale, ministrul a apreciat c\ întreruperea perioadei de permanen]\ în Italia nu trebuie s\ aib\ influen]\ negativ\ automat [i s\ duc\ la respingerea cererii de cet\]enie. Str\inul nu va avea un prejudiciu din cauza plec\rii. Aten]ie îns\! Se precizeaz\ c\ "asemenea perioade, determinate de necesitatea de studiu, munc\, de asisten]\ a familiei de origine, de îngrijiri medicale, vor trebui s\ fie dovedite în mod corespunz\tor cu acte pe care str\inul va trebui s\ le ob]in\ pentru completarea cererii". ~n plus, str\inul trebuie oricum s\-[i fi "men]inut în Italia propria reziden]\ legal\ (înscrierea la Registrul de Eviden]\ a Popula]iei la Prim\rie [i titlu de [edere valabil pe toat\ durata da timp) [i de asemenea "centrul proprilor rela]ii familiale [i sociale". (sursa:

19 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 19 AP: "Little Romania" se organizeaz\ `n Italia Estim\ri oficiale: de rom=ni `n Italia, dar fluxul este mai mare Dup\ intrarea Rom=niei `n Uniunea European\, presa din Italia a dedicat mari spa]ii comunit\]ii rom=ne[ti (ca [i cum p=n\ atunci n-ar fi existat, [tirile obi[nuite fiind de cronic\ neagr\). V\ prezent\m un material `ntocmit de Associated Press (Ap), cu privire la comunitatea rom=neasc\. Fotbali[ti [i menajere În Italia românii sunt cunoscu]i din dou\ motive: ori sunt fotbali[ti faimo[i, ori lucreaz\ ca îngrijitori. Un loc comun cu siguran]\, dar pentru noul membru al Uniunii Europene [i pentru cet\]enii s\i, este un stereotip ce trebuie [ters. Mutu, Codrea, Chivu. Acestea sunt unele dintre numele a[ilor balonului care vin din Est [i lupt\ în campionatul de serie A italian. Dar cum e cu popula]ia subteran\? Estim\rile oficiale vorbesc de aproape de români reziden]i în Italia, Revenind la nivel na]ional, potrivit ultimei estim\ri a Caritas pe baza datelor furnizate de ministerul de Interne, completate cu cifrele privind minorii emise de prim\riile de reziden]\, cet\]enii români prezen]i în Italia cu permis de [edere sunt în num\r de Statisticile Istat din raportul din octombrie calculeaz\ români. La acest num\r trebuie s\ se adauge românii care intr\ în recentele dou\ decrete fluxuri din 2006, care nu au fost lua]i înc\ în considerare de statisticile oficiale. Pe lâng\ aceasta, trebuie calcula]i românii care au intrat pentru turism [i adesea au f\cut naveta România Italia, [i cei cu dubl\ cet\]enie. Potrivit estim\rilor asocia]iilor române[ti, ar fi în jur de un milion [i jum\tate, dar unii vorbesc de dou\ milioane. Dar înc\ nu exist\ nicio dar cele neoficiale, despre cei care simt pulsul situa]iei [i tr\iesc zilnic realitatea lucr\torilor regulari [i neregulari, cu permis de [edere sau "în vizit\" pentru trei luni, vorbesc despre o adev\rat\ popula]ie, o mic\ Românie care tr\ie[te, produce [i caut\ o reprezentare în Italia [i care ar putea ie[i la suprafa]\ dup\ intrare României în Uniunea european\: dou\ milioane de cet\]eni. Cre[tere `n Sicilia Calculele au fost f\cute imediat. Printre regiunile cele Estim\rile estimare asupra num\rului efectiv. O popula]ie care s-a mutat `n Italia `n special începând din 1990, când în Italia erau reziden]i numai de români pe tot teritoriul na]ional, în propor]ie de 86% angaja]i în sectorul agricol. Aceast\ cifr\ s-a transformat în în 2000 [i cota de lucr\tori în agricultur\ sau de mici agricultori a sc\zut la 63%. În anii urm\tori, românii reziden]i în Italia au ales tot mai mult sectorul serviciilor, care în 2004 reprezenta 63% din angajarile de români în Italia. Procentul se reflect\ [i în datele locale. În Sicilia [i în special în dou\ ora[e cu prezen]a cea mai mare de imigran]i români, Palermo (1.254) [i Messina (1.076), 91% [i 82% dintre lucr\tori, mai populate de români, `n special Lazio, dar reiese din cifre c\ cea mai mare cre[tere, exponen]ial\, a fost în Sicilia, unde s-a trecut de la 325 de respectiv, sunt angaja]i în domeniul serviciilor [i numai o mic\ parte r\mâne în agricultur\ sau în industrie. Printre provinciile siciliene prezen]a cea mai evident\ în acest sector este Ragusa cu 21%, cea mai sc\zut\ la Palermo cu 3%. Regiunile cele mai alese de c\tre imigran]i r\mân, potrivit ultimului raport Istat dat publicit\]ii pe 17 octombrie, Lazio, unde românii reprezint\ 23,8% din totalul imigran]ilor, Piemonte [i Veneto. Capitala are parte de cea mai mare prezen]\ de cet\]eni români, cu , urmeaz\ Torino (23.114), apoi Milano (5.532), Padova (4.105) [i Verona (3.040). La nivel teritorial, numai 33,6% tr\iesc în marile centre, restul, 66,4%, aleg localit\]ile mici din apropierea capitalelor de regiuni. români regulari înregistra]i în 1990, la 836 în 2000 [i la în Dar Regiunea Sicilia, care a furnizat datele, avertizeaz\ c\ cet\]enii români neregulari p=n\ la 1 ianuarie sunt în num\r mult mai mare. Se pleac\ de la mici comunit\]i, unde b\rba]ii lucreaz\ pe câmpuri [i femeile lucreaz\ ca îngrijitoare, pentru a ajunge la marile centre, în care românii sun angaja]i mai ales în sectorul serviciilor. Isnello, mic sat din Madonie în provincia Palermo, de exemplu, începe s\ cunoasc\ fenomenul "damelor de companie" venite din est de pu]in timp, dar este deja relevant pentru situa]ia sicilian\ [i apoi italian\. În micul centru al colinelor palermitane, dintr-o popula]ie total\ de de locuitori, 311 au vârsta cuprins\ între 75 [i 110 ani. Dintre ace[tia, 129 sunt c\s\tori]i [i 69 nu. Dintr-un total atât de sc\zut, chiar dac\ pu]ine, în acest moment se num\r\ [ase îngrijitoare, toate de na]ionalitate român\: poate este o întâmplare, dar cu siguran]\ iese în eviden]\ [i poate fi dat ca exemplu.

20 20 FLAGRANT Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Toate aparatele care emit de bilete din piazza Cinquecento din Roma, "lucrate" [i controlate de o band\ de români care le golesc regulat. "Zilnic ne sosesc cel pu]in 50 de reclama]ii cu privire la biletele pl\tite [i netip\rite de ma[ini", explic\ cei de la num\rul verde al Atac. "Se poate face cerere pentru rambursare, dar procedura este lung\. Dureaz\ cel pu]in 8-9 luni". Dac\ bagi 1 euro pentru bilet, aparatul face un zgomot ca [i când ar tip\ri, compartimentul de jos pentru eliberarea biletului se lumineaz\, dar nu se întâmpl\ nimic. {oferii de metrou [i autobuz avertizeaz\: "Sunt toate «m=n\rite». Românii blocheaz\ mecanismul cu hârtie. Apoi cu dou\ andrele fac s\ cad\ to]i banii. Cu ceva timp `n urm\ erau supravegheate de poli]i[ti în civil. Dar într-o zi carabinierii au intervenit împotriva poli]i[tilor care arestau Ma[inile de emis bilete de autobuz, blocate de rom=ni c=]iva români prin[i în flagrant [i de atunci nu mai am v\zut pe nimeni intervenind. {i când un inspector de-al nostru a fotografiat un devalizator în ac]iune, i s-a imputat c\ a ac]ionat ilegal". Un alt [ofer poveste[te: "Odat\ am prins un român care golea aparatul, dar a intervenit un poli]ist în civil care, tr\gându-m\ de un bra], mi-a spus s\-l las s\ plece, pentru c\ se ocup\ ei". Aresta]i `n Austria, pentru motoare de barc\ furate `n Italia Doi pescari profesioni[ti din Lasize (prov.verona) au avut o surpriz\ amar\ când, ajun[i `n port, s-au trezit f\r\ b\rci. Au disp\rut [i patru motoare ale tot atâtor ambarca]iuni ancorate în acela[i port, la câ]iva metri distan]\. Mario Pavoni [i Giuseppe Campagnari, care ar fi trebuit s\ ias\ în larg pentru a recuperare plasele puse seara precedent\, au fost cuprin[i de disperare. Din fericire, cel pu]in b\rcile nu au disp\rut pentru mult timp: au fost g\site mai târziu, abandonate [i f\r\ motoare. Probabil au fost utilizate pentru a transporta motoarele furate pân\ la portul privat, pustiu în aceast\ perioad\, unde ho]ii au putut înc\rca lini[ti]i motoarele, probabil cu ajutorul unui complice care îi a[tepta aici, [i s\ se îndep\rteze f\r\ a fi v\zu]i. Cu câteva nop]i înainte, [i din portul Pacengo disp\ruser\ dou\ motoare, dar responsabilii acelui furt au fost g\si]i. "Ieri sear\ (3 februarie n.r.) poli]ia austriac\ ne-a confirmat c\ la punctul de frontier\ au fost intercepta]i trei cet\]eni rom=ni, proveni]i din Italia, cu dou\ motoare în portbagaj. Cu siguran]\ erau destinate pie]ei ungure[ti. Motoarele au rezultat a fi cele din Pacengo. Cei trei sunt în închisoare", a declarat mare[alul de la carabinieri, Gianluca Battaglia. R\uf\c\torii au furat numai motoare pe benzin\ nu foarte sofisticate, la o valoare în jur de [i de euro bucata, în func]ie de model. Au fost ocolite motoarele pe motorin\. Carabinierii ancheteaz\ furtul [i sper\ la ajutor din afar\. "Suntem în alert\ [i colabor\m cu aten]ie maxim\ cu poli]ia de frontier\ din Austria [i Germania pentru a încerca s\ punem cap\t fenomenului", a mai spus Battaglia. Aparatele instalate de Atac, societatea de transport `n comun din Roma, în fa]a g\rii Termini nu mai tip\resc bilete pentru metrou [i autobuz: toate monedele [i bancnotele inserate de turi[ti [i utilizatori în aparate sunt ridicate de un grup de români, afirm\ cotidianul "Il Giornale", care a f\cut [i o mic\ anchet\. Ho]i de cupru, aresta]i la Roma Pe 31 ianuarie, carabinierii din Roma au surprins un grup de [apte români care încercau s\ fure 100 de kg de cupru dintr-un depozit al Trambus, societatea de tramvaie [i autobuze din Roma. Profit=nd de absen]a momentan\ a paznicului, ho]ii au s\rit gardul [i au nceput s\ adune cablurile de la instala]iile de cablaj electric ale autobuzelor. Carabinierii i-au surprins în flagrant delict pe cei [apte, în depozitul Trambus din cartierul Tor Sapienza. Înarma]i cu cle[ti, patente [i cu]ite, rom=nii t\iaser\ circa 100 de kg de cabluri de cupru, pe care apoi le-au pus cu grij\ în ni[te saci de iut\. Dar paznicul `[i d\duse seama de prezen]a lor [i a chemat imediat num\rul 112. Aresta]ii vor trebui s\ r\spund\ pentru infrac]iunea de tentativ\ de furt cu circumstan]e agravante. Nu cu mult timp `nainte, la Roma fuseser\ aresta]i al]i trei români de 18, 27 [i 36 de ani care furau cabluri electrice de pe calea ferat\ spre Fiumicino. Ei au fost prin[i în flagrant de carabinieri în timp ce, f\r\ s\ le pese de trecerea în vitez\ a trenurilor, t\iau cablurile de cupru [i le stivuiau la marginea c\ii ferate. ~n apropiere de gara Muratella, cu un cle[te de circa 70 de cm [i o bun\ doz\ de curaj, cei trei au t\iat mai mul]i metri de cabluri cu cupru, de la leg\turile informatice [i electrice. Un pasager dintr-un tren care trecea `n vitez\ i-a v\zut pe ho]i [i a chemat carabinierii.

21 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ FLAGRANT 21 S-au dat rom=ni [i au comis un jaf armat S-a încheiat zilele acestea ancheta cu privire la un jaf armat comis de doi italieni anul trecut, `n localitatea Bra din Cuneo. Dup\ ce la `nceputul anului fusese arestat un responsabil, un italian, la finele lunii ianuarie a fost arestat [i al doilea, tot un italian, de 38 de ani, din Ceresole d'alba. ~n timpul jafului, cei doi vorbeau `n rom=ne[te, pentru a induce `n eroare anchetatorii. Anul trecut, pe 6 noiembrie, cei doi au intrat, cu fe]ele acoperite [i cu pistoale, `n casa unui pensionar de 80 de ani din Bra. L-au imobilizat pe b\tr=n [i au luat to]i banii din apartament, circa 500 de euro. ~n timpul jafului cei doi b\rba]i utilizau între ei limba român\. Acest ultim detaliu a îndreptat ini]ial ancheta carabinierilor c\tre mediul românilor. Ancheta a luat îns\ un drum diametral opus când s-a descoperit c\ o amic\ a pensionarului a avut rolul de informatoare: jefuitorii erau italieni din zon\ [i folosiser\ limba român\ pe timpul jafului pentru a devia ancheta. La începutul lui 2007 primul jefuitor, C.G. de 60 de ani din Sommariva Perno, a fost arestat în timp ce încerca s\ fug\ în România [i ~mpu[cat de un carabinier, a murit la spital Un român de 23 de ani a murit în seara de 3 februarie la spitalul Santa Maria della Misericordia din Perugia dup\ aproape dou\ zile de agonie. În noaptea dintre 1 [i 2 februarie, rom=nul a furat o ma[in\ împreun\ cu doi complici [i a încercat s\ loveasc\ un carabinier care a `ncercat s\ opreasc\ ma[ina. Carabinierul a tras cu arma, românul a fost atins la cap de un proiectil [i a ajuns cu ma[ina pe marginea str\zii. Complicii au disp\rut. Anchetele sunt înc\ în curs. la finele lui ianuarie a fost arestat [i al doilea jefuitor, F.I. de 38 de ani din Ceresole d'alba. Cea care a furnizat informa]ii, S.D. de 50 de ani din Bra, a fost pus\ la arest domiciliar. Un b\rbat de 60 de ani din Sommariva Perno [i unul de 38 de ani din Ceresole d'alba acuza]i de jaf armat Italieni aresta]i pentru jefuirea unor rom=ni ~n noaptea dintre 17 [i 18 ianuarie, la Borgo Tressanti, lâng\ Cerignola (provincia Foggia), doi italieni s-au dus la o cas\ dn zon\, înarma]i cu pistoale [i au jefuit doi români, de 22 [i 23 de ani. Jefuitorii au luat suma de 250 de euro [i au fugit la bordul unui Audi A4 alb. Imediat dup\, carabinieri i- au prins pe jefuitori. A fost arestat Angelo Guerrieri, de 30 de ani cu antecedente penale, din Venosa (Potenza), dar cel\lalt complice a reu[it s\ fug\. La câteva zile dup\, pe 1 februarie, a fost arestat [i al doilea jefuitor, Paolo Infantini, de 31 de ani, din Cerignola. Proxene]i trimi[i `n judecat\ Recrutau fete românce, unele dintre ele minore, am\gindu-le cu promisiunea fals\ a unei munci oneste. Apoi prin metode violente le constrângeau s\ se prostitueze pe o strad\ din apropiere de Ancona, între Falconara [i Marina. Cei patru români acuza]i c\ au gestionat mai multe prostituate au foist aresta]i în 2003 [i acum sunt trimi[i `n judecat\. Poli]i[tii i-au arestat `n 2003 la gara din Falconara, pe Bogdan {uleap\, Viorel Zub [i Marin {erb\nic\. Sub anchet\ a ajuns [i Ana Maria Titiene, so]ia lui {uleap\, considerat\ a fi cea care primea la Rimini fetele minore recutate din România. {uleap\ este acuzat, împreun\ cu so]ia, de favorizarea [i exploatarea prostitu]iei [i a imigra]iei clandestin\, iar Zub [i {erb\nic\ sunt acuza]i [i de viol. Cei doi au violat dou\ fete, dintre care una minor\, pentru a se r\zbuna pe o band\ rival\ de proxene]i.

22 22 ROM+NI ~N ITALIA Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Ambasadorul Col]eanu, `mpreun\ cu al]i cinci ambasadori la Roma: "Italia, s\ r\m=nem uni]i `n Afganistan" De mai multe zile, o scrisoare semnat\ de ambasadorul room=n la Roma, Cristian Col]eanu, al\turi de al]i cinci ambasadori, a creat o mini-criz\ diplomatic\ `n Italia. Aceast\ Gafa ambasadorilor Presedintele italian, Giorgio Napolitano, l-a convocat pe [eful diploma]iei, Massimo d' Alema, s\ `i comunice surprinderea pentru ceea ce cotidianul "La Stampa" a numit "gafa ambasadorilor". Scrisoarea, care nu face altceva dec=t s\ pun\ sub semnul `ntreb\rii fidelitatea atlantic\ a Italiei chiar de c\tre reprezentan]ii statelor de pe celebra ax\ anglo-american\, potrivit "La Stampa", va fi dezbatut\ [i `n cadrul unei [edin]e a guvernului Romano Prodi. Autorit\]ile italiene au fost luate prin surprindere de decizia ambasadorilor celor [ase ]\ri cu trupe `n Afganistan (Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Olanda, Australia [i Rom=nia) au preferat s\ publice scrisoarea `n "La Repubblica", `n loc s\ o trimit\ Guvernului. O ini]iativ\ "neobi[nuit\", a comentat Napolitano, la fel ca [i ministrul Ap\r\rii, Arturo Parisi, care a catalogat-o "inadecvat\ [i în afara uzan]elor diplomatice". Ministrul de Externe D'Alema s-a limitat s-o califice "o scrisoare destul de neobi[nuit\. "Atunci c=nd un ambasador str\in `ntr-o ]ar\, `n loc s\ se adreseze guvernului legitim al acelei ]\ri, face apel direct la cet\]enii acesteia, `i invit\ de fapt pe cet\]eni s\ nege legitimitatea acelui guvern", comenteaz\ "La Stampa". MAE: "Informa]ii eronate" ~n articolul cu titlul "Italia, s\ r\mânem uni]i în Afganistan", ap\rut sub semn\tura ambasadorilor la Roma ai Australiei, Canadei, Marii Britanii, Olandei, României [i Statelor Unite, se cere continuarea misiunii `n Afganistan, `n aceste zile c=nd `n Italia se discut\ despre retragerea trupelor italiene din aceast\ ]ar\. De[i premierul italian Romano Prodi [i-a afirmat sprijinul pentru men]inerea în Afganistan a celor aproximativ de solda]i ai misiunii italiene, alia]ii ecologi[ti [i comuni[ti din guvern cer retragerea contingentului italian. Scrisoarea semnat\ de cei [ase ambasadori este datat\ 3 februarie [i a fost publicat\ ini]ial în edi]ia de duminic\ a cotidianului "La Repubblica". Potrivit "La Stampa", urmare a acestei scrisori deschise, pre[edintele italian l-a convocat pe ministrul de Externe Massimo D'Alema, exprimându-[i preocuparea. Pre[edintele Giorgio Napolitano, care, potrivit Constitu]iei italiene, nu are puteri de ini]iativ\ autonom\ în materie de politic\ extern\, s-a ar\tat surprins de ini]iativ\. "Gafa ambasadorilor ia prin surprindere scrisoare, adresat\ "poporului italian", prin care se cere Italiei s\-[i men]in\ trupele `n Afganistan, nu a fost trimis\ guvernului [i pre[edin]iei, ci a fost publicat\ `n cotidianul "La Ministerul rom=n de Externe `ncearc\ s\ minimizeze gafa, sus]in=nd c\ exist\ "informa]ii eronate" în Ambasadorul Cristian Col]eanu leg\tur\ cu demersul ambasadorului român în Italia. MAE afrim\, `ntr-un comunicat, c\ demersul ambasadorului român în Italia nu este o "scrisoare", ci un editorial publicat în scopul solidariz\rii interna]ionale pentru reconstruc]ia [i stabilizarea Afganistanului. MAE precizeaz\ c\ documentul semnat pre[edin]ia", a titrat "La Stampa", subliniind c\ autorit\]ile italiene au fost foarte uimite de faptul c\ ambasadorii din cele [ase ]\ri au preferat s\ publice aceast\ scrisoare în paginile cotidianului "La Repubblica", în loc s\ o trimit\ Guvernului. Scrisoarea subliniaz\ progresele înregistrate în Afganistan în materie de func]ionare a sistemului decmocratic, dup\ înl\turarea de la putere a regimului condus de talibani. "Este important s\ subliniem c\, ajutat\ de Italia, comunitatea interna]ional\ a putut demara un proces de stabilizare [i reconstruc]ie care a îmbun\t\]it via]a a milioane de afgani", se arat\ în document. Acesta precizeaz\, îns\, c\ momentul este critic, guvernul afgan fiind fragil, iar institu]iile juridice, poli]iene[ti [i for]ele armate sunt înc\ lipsite de putere real\. Textul salut\ decizia Italiei de a participa la eforturile de reconstruc]ie a Afganistanului [i îndeamn\ Guvernul de la Roma s\ urm\reasc\ în continuare acelea[i obiective, de restabilire a p\cii, progresului [i securit\]ii în aceast\ ]ar\. Repubblica" s=mb\t\ 3 februarie. Pre[edintele Giorgio Napolitano s-a declarat "extrem de preocupat" de aceast\ interven]ie neobi[nuit\ `n politica extern\ a Italiei. de ambasadorul român la Roma, al\turi de ambasadorii australian, britanic, american, canadian [i olandez reprezint\ un editorial, iar ini]iativa apar]ine ambasadei americane în Italia. "Demersul se înscrie în linia convenit\ de [efii de stat [i de Guvern la summitul NATO de la Riga, din noiembrie 2006, conform c\reia Afganistanul reprezint\ o prioritate-cheie a NATO. Acest lucru se înscrie în linia politicii externe a României, fidel\ angajamentelor semnate pe plan interna]ional în cadrul NATO", subliniaz\ MAE. Pe de alt\ parte, comunicatul citeaz\ întrebarea adresat\ ministrului demisionar Mihai Ungureanu, duminic\, aceasta referindu-se la o scrisoare semnat\ de ambasadorii român [i britanic la Roma, adresat\ pre[edintelui [i premierului italian [i în care cer s\ nu fie retrase trupele din Irak. Ungureanu a r\spuns: "Eu aud de la dumneavoastr\ acest lucru, mi se pare pu]in probabil, voi verifica. Mi se pare chiar bizar". ~n bun\ tradi]ie rom=neasc\, se pare c\ ministrul de Externe n-a fost informat.

23 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 23 Gabriel Rusu, `nt=lnire cu mini[trii Giuliano Amato [i Paolo Ferrero Mar]i 30 ianuarie, la teatrul Capranica din Roma s-a desf\[urat o întâlnire dintre mai multe organiza]ii na]ionale care se ocup\ de imigra]ie [i Giuliano Amato, ministrul de Interne, [i Paolo Ferrero, ministrul Solidariet\]ii Sociale. La adunare au mai participat [i diferi]i senatori italieni. ~n sal\ erau circa 400 de persoane, au luat Scopul acestei întâlniri a fost reforma politicii imigra]iei, iar organiza]iile prezente, de ani de zile implicate în promovarea [i ap\rarea drepturilor imigran]ilor, au avut posibilitatea de a spune Guvernului de ce trebuie s\ ]in\ cont }`n modificarea legii imigra]iei. Organiza]iile care au promovat aceast\ ini]iativ\ sunt: ARCI, CISL, UIL, ACLI, CGIL, ANOLF, Magistratura Democratica, Migrantes, Comunitatea Sant Egidio, Centrul Astalli, Cantieri Sociali, Rete G2 Seconde Generazioni, ASGI, Federazione Chiese Evangeliche. Rolul acestora în tot acest timp a fost foarte important în modificarea legisla]iei în materie de imigra]ie [i azil. Dup\ interven]ia ministrului Ferrero, în care a anun]at o parte din schimb\rile pe care le va aduce legii actuale, fiecare reprezentant al organiza]iilor men]ionate a putut lua cuvântul, pentru a- [i expune punctele de vedere [i a face noi propuneri. Astfel, din partea Comunit\]ii Sant Egidio, ca reprezentant al mi[c\rii str\inilor Genti di Pace, am avut onoarea [i pl\cerea de a interveni pentru a aduce în aten]ia guvernan]ilor o serie de probleme care necesit\ o aten]ie deosebit\. Chiar dac\ timpul de trei minute, pus la dispozi]ie pentru fiecare interven]ie, era destul de scurt, m-am Gabriel Rusu `[i continu\ activitatea concentrat asupra anumitor aspecte care nu fuseser\ discutate înainte. În primul rând am eviden]iat necesitatea unei politici concrete de integrare a str\inilor în societatea civil\ [i majorarea fondurilor materiale destinate acestui proces. În ultimii ani, circa 80% din finan]\rile destinate imigra]iei au fost angajate în m\surile de `mpiedicare a imigra]iei clandestin\, în loc s\ se investeasc\ în proiectele multiculturale [i de într-ajutorare a persoanelor în dificultate. Cu to]ii [tim [i suntem convin[i c\ este posibil\ modificarea condi]iei de mare discriminare în care tr\iesc azi imigran]ii în Italia. Este nevoie de o mai mare valorificare a acestor resurse pe care le reprezent\m noi str\inii. cuv=ntul 25, dintre care doar 3 str\ini. Unul dintre str\ini a fost Gabriel Rusu, fost consilier adjunct la Prim\ria Romei, care `[i continu\ activitatea `n sprijinul str\inilor. Gabriel Rusu poveste[te pentru cititorii "Gazetei Rom=ne[ti" ce le-a spus celor doi mini[tri de care depinde soarta multor str\ini din Italia. Reforma cet\]eniei {i cum o bun\ integrare înseamn\ stabilitate [i siguran]\ deplin\ pentru to]i, acest lucru se poate imediat realiza prin urgentarea procedurii de aprobare a legii de reformare a cet\]eniei. ~n acest fel mul]i imigran]i nu vor mai fi considera]i str\ini sau oaspe]i ai acestei ]\ri, ci noii cet\]eni ai Italiei. În aceast\ situa]ie se g\sesc [i nenum\ra]i copii n\scu]i aici care, chiar dac\ se simt italieni, de fapt [i de drept sunt str\ini. Alt\ chestiune solicitat\ a fost facilitarea reîntregirilor familiare [i eliminarea obliga]iei de validare certificatelor de na[tere sau c\s\torie la ambasada Italiei din ]\rile de origine ale extracomunitarilor. Acest lucru, dup\ cum [tiu foarte bine [i mul]i cet\]eni români care au sc\pat de aceast\ prevedere, este o barier\ în plus pentru ob]inerea documentelor necesare reîntregirii. Probleme ca valoarea exagerat\ a chiriilor pe care le pl\tesc str\inii, num\rul mic de cre[e pentru copii, lipsa centrelor de primire, discriminarea [i neconsiderarea romilor ca minoritate etnic\ na]ional\, reprezint\ înc\ realit\]i pe care actualul guvern trebuie s\ le înfrunte pentru a pune bazele unei convie]uiri pacifice între imigran]i [i italieni. Am mai propus recunoa[terea [i utilizarea mediatorilor culturali în toate institu]iile publice, precum [i introducerea cotelor de solidaritate pentru primirea [i regularizarea persoanelor care fug din ]\rile cu situa]ii critice (r\zboaie, foamete, etc). În finalul interven]iei mele mi-am manifestat speran]a [i încrederea c\ actualul Guvern va aproba o nou\ lege a emigra]iei care s\ fie în acela[i timp [i un model pentru alte ]\ri din Uniunea European\. A[ dori s\ mai informez, prin intermediul ziarului "Gazeta Româneasc\", c\ cet\]enii români f\r\ un permis de [edere mai au posibilitatea timp de dou\ luni s\ beneficieze de asisten]a sanitar\ gratuit\, prin intermediul legitima]iei STP (str\in tremporar prezent), timp util pentru regularizarea celor f\r\ acte. A[adar, diferitele noastre apeluri [i memorii în acest sens, au fost ascultate! Gabriel Rusu

24 Cu PinCard emis de TELE2 în februarie vorbeşti mai mult. Nu există impuls la răspuns. Vorbeşti până la ultimul minut. Şi dacă achiziționezi PinCard Europa emis de TELE2 până la 28 februarie 2007: 0,50 gratis cu PinCard de 5 1 gratis cu PinCard de 10 2 gratis cu PinCard de 20 5 gratis cu PinCard de 50 PinCard Europa emis de TELE2 este modul cel mai economic şi sigur de a suna în ROMÂNIA. Şi este şi cel mai simplu, pentru că dacă ai nevoie, există asistența gratuită multilingvă. PinCard Europa emis de TELE2 de 10 minute de conversație de la telefon fix Regular 120 PinCard emis de TELE2 se găseşte în toate punctele de vânzare Sisal. Pentru informații sună la numărul verde sau scrie la helpdesk@managest.com PROMOȚIONAL minute în plus! în exclusivitate în punctele de vânzare

25 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 25 Parlamentul a început o sesiune crucial\ Parlamentul României [i-a reiluat luni, 5 fe bruarie, lucr\rile în plen, în cadrul unei sesiuni în care se a[teapt\ depunerea de c\tre opozi]ie a unei mo]iuni de suspendare a pre[edintelui României. PSD, PRM [i Partidul Conservator s-au pus de acord s\ sus]in\ o mo]iune prin care îl acuz\ pe Traian B\sescu de înc\lcarea grav\ a Constitu]iei. Acuza]iile nu au fost înc\ limpede formulate, iar liderii opozi]iei s-au referit la ac]iuni cu caracter general ale pre[edintelui B\sescu. Senatorul PSD Antonie Iorgovan s-a referit chiar la presupusa înc\lcare a Constitu]iei de c\tre Traian B\sescu, atunci când l-a desemnat pe C\lin Popescu T\riceanu candidat la func]ia de prim-ministru, la peste doi ani de la numire. Opozi]ia în c\utare de voturi pentru suspendare Cele trei partide de opozi]ie dispun împreun\ de num\rul de semn\turi necesar declan[\rii mo]iunii de suspendare - peste o treime, adic\ 157 din 469 de parlamentari - dar nu întrunesc majoritatea din 469 necesar\ suspend\rii. Dat\ fiind loialitatea îndoielnic\ a unor parlamentari, se poate estima c\ PSD, PRM [i PC ar dispune de un maximum de 228 de parlamentari (potrivit adi]ion\rii datelor oficiale prezentate pe paginile de internet ale celor dou\ camere). Desigur c\ în cazul unui sprijin din partea PNL, mo]iunea de suspendare ar putea fi adoptat\ cu u[urin]\. Dar PNL, ale c\rui rela]ii cu pre[edintele B\sescu au ajuns la un stadiu glacial, nu pare dispus, deocamdat\, s\ sprijine mo]iunea. În schimb, în Comisia Juridic\ a Camerei Deputa]ilor, reprezentan]ii PNL au sprijinit amendarea legii referendumului, în sensul reducerii majorit\]ii necesare demiterii pre[edintelui României, de la majoritatea aleg\torilor înscri[i pe listele electorale, la majoritatea voturilor exprimate. B\t\lie parlamentar\ la legea referendumului Referendumul de demitere a pre[edintelui României se convoac\ în termen de o lun\ de la suspendarea de c\tre Parlament a [efului statului. A[adar, primele b\t\lii se vor da pe mo]iunea de suspendare, pe care opozi]ia o promite, dar care întârzie s\ apar\ [i pe legea referendumului. Pre[edintele B\sescu a retrimis deja o dat\ aceast\ lege în parlament, deci acum Va fi votat\ suspendarea lui B\sescu?! va fi obligat s\ o promulge a[a cum este adoptat\, dac\ nu cumva se gânde[te s\ sesizeze Curtea Constitu]ional\. PSD a promis [i o mo]iune de cenzur\ împotriva guvernului T\riceanu [i aici totul ar depinde de atitudinea PD [i Piaggio Veicoli Commerciali i Banca Agrileasing: LEASING PENTRU CINE VREA S CREASC S lucrezi din greu adesea nu este de ajuns: obstacole birocratice, lipsa de încredere din partea institu iilor financiare i o r spândit team «tipic italian» de sprijinire a firmelor sunt printre principalele obstacole ale celor care doresc s devin întreprinz tori i s - i pun în valoare munca i propria profesionalitate. Pentru a dep i aceste impedimente, dou m rci prestigioase, Piaggio Veicoli Commerciali i Banca Agrileasing, strâns legate de clientela «care munce te» au studiat un leasing care s permit simplificarea accesului la credit a investitorilor de na ionalitate non italian care inten ioneaz s întreprind o nou activitate, sau consider oportun s investeasc în ceea ce fac deja. Pentru a face aceast lucru, cele dou agen ii au c zut de acord s distribuie leasingul etic în Re eaua de vânzare Piaggio Veicoli Commerciali i prin intermediul filialelor B ncii Agrileasing. Leasingul în chestiune, caracterizat de proceduri simplificate fa de formele actuale de finan are, va fi acordat cu exclusivitate pentru achizi ionarea vehiculelor comerciale din gama Piaggio. Banca Agrileasing este societatea grupului bancar Iccrea specializat în leasing i în fina- area extraordinar a firmelor. Este a cincea societate italian din sector i opereaz pe tot teritoriul italian prin intermediul celor 15 filiale ale sale, pe lâng faptul c beneficiaz de canalul reprezentat de B ncile de Credit Cooperativ, care ofer o distribu ie teritorial care se integreaz cu aceea a concesionarilor Piaggio Veicoli Commerciali. Credito Cooperativo este primul grup bancar în Italia prin num rul de Ghi ee i al treilea ca patrimoniu. Produsele Piaggio sunt vehicule unice atât prin dimensiune i num r de versiuni, cât i prin economia de exerci iu i reprezint un partener perfect pentru cei care decid s - i dezvolte o afacere proprie în cele mai diverse sectoare (construc ii, artizanat, gr din rit, livr ri). Gama este compus din Porter, Quargo i din faimoasa Ape. Porter este vehiculul comercial agil i compact prin excelen, echipat cu noi motoriz ri ecologice Euro 4, poate fi înc rcat cu pân la de kg i este disponibil în apte versiuni (cu platform m rit, ramp, furgon cu sticl etc...) pentru a satisface fiecare tip de nevoie. Quargo este un vehicul caracterizat de costuri de gestiune extrem de limitate i de un pre captivant i este, pe lâng aceasta, disponibil în numeroase variante, cu o capacitate de pân la 750 de kg. Ape reprezint mijlocul de transport perfect care îmbin dimensiunile i costurile reduse cu o capacitate incomparabil (pân la 700 kg). Lumea Piaggio Veicoli Commerciali i cea a Credito Cooperativo se adreseaz celor care au dorin a s se realizeze i c rora le ofer respectivele lor competen e, cu scopul favoriz rii dezvolt rii sociale, economice i a integr rii. PLD, ale c\ror rela]ii cu PNL devin pe zi ce trece tot mai ostile. Situa]ie politic\ f\r\ precedent În orice caz, situa]ia politic\ a României la pu]in peste o lun\ de la aderarea la UE este f\r\ precedent: pre[edintele amenin]at cu suspendarea, guvernul, r\mas minoritar, amenin]at cu o mo]iune de cenzur\ [i toate acestea la doar trei luni de la alegerile pentru Parlamentul European. În aceste condi]ii, este îndoielnic c\ agenda legislativ\ obi[nuit\, dar extrem de important\, va putea fi dezb\tut\ în condi]ii normale. Pre[edintele Traian B\sescu a avertizat deja c\ România risc\ declan[area clauzei de salvgardare în justi]ie, dac\ Parlamentul nu adopt\ de urgen]\ [i într-o versiune sever\ Legea Agen]iei Na]ionale de Integritate (ANI). ANI este o institu]ie menit\ s\ verifice averile demnitarilor [i a fost cerut\ cu insisten]\ de Uniunea European\. Declan[area clauzei de salvgardare în justi]ie ar avea ca efect, între altele, nerecunoa[terea de c\tre UE a deciziilor justi]iei din România.

26 26 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Mihai R\zvan Ungureanu (foto) [i-a dat demisia luni, 5 februarie, din func]ia de ministru al afacerilor externe. Ungureanu r\mâne `ns\ interimar la conducerea Ministerului. Premierul C\lin Popescu T\riceanu i-a cerut s\ nu renun]e la func]ie pân\ când liberalii vor desemna un înlocuitor. Mihai R\zvan Ungureanu sus]ine c\ nu a gre[it prin faptul c\ nu l-a anun]at pe premier despre cei doi români re]inu]i în Irak. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai R\zvan Ungureanu a trimis, luni, 5 februarie, printr-un curier, demisia din func]ia de ministru de Externe la Secretariatul General al Guvernului. Ungureanu a fost somat de premierul T\riceanu s\ demisoneze. Motivul?! Mihai R\zvan Ungureanu nu a informat Guvernul [i pe [eful Executivului în leg\tur\ cu re]inerea a doi muncitorilor rom=ni `n Irak. Cei doi muncitori erau re]inu]i de trupele americane `nc\ de la sf=r[itul lunii octombrie 2006 [i acuza]i de spionaj, fiind prin[i fotografiind [i film=nd o baz\ militar\ american\ din Irak. De[i cei doi muncitori au fost elibera]i, joi, 1 decembrie, premierul T\riceanu nu a ezitat s\-i cear\ demisia ministrului de externe. Un alt motiv ar fi faptul c\ premierului nu i-a picat tocmai bine s\ afle c\ pre[edintele B\sescu [tia de situa]ia celor doi rom=ni `nc\ din 13 noiembrie ~n aceste condi]ii, Ungureanu pare s\ fie `nc\ una din victimele "r\zboiului" B\sescu-T\riceanu. Ungureanu ascult\tor "~mi asum responsabilitatea de a nu-l fi informat pe premier despre soarta celor Mini[tii PNL: din 10 a mai r\mas unul Ministrul de Externe [i-a dat demisia doi rom=ni din Irak", a spus Ungureanu. De[i a declarat c\ asupra acestei probleme - informarea premierului `n legatur\ cu acest caz - "este o diferen]\ de opinii `ntre premier [i mine", Ungureanu a acceptat cererea lui T\riceanu de a pleca din func]ia de ministru al Afacerilor Externe. Referindu-se la cererea premierul T\riceanu, Mihai- R\zvan Ungureanu a afirmat c\ primul ministru i-a adus dou\ argumente. "~n primul r=nd un argument de autoritate potrivit c\ruia primul ministru trebuie s\ aib\ o rela]ie clar\ cu to]i membrii Cabinetului. ~n al doilea r=nd, mi-a adus un argument politic, domnia sa fiind pre[edintele partidului din care cu onoare fac parte", a precizat ministrul demisionar, care a ad\ugat c\ nu are nici o inten]ie de a p\r\si PNL. Premierul T\riceanu a declarat c\ Mihai Razvan Ungureanu va asigura conducerea MAE p=n\ la numirea persoanei care va prelua portofoliul de ministru. Premierul a precizat c\ se va consulta cu colegii s\i asupra persoanei care va ocupa acest post. Plecat-am nou\ din Vaslui, [i cu sergentul Celebrul vers se potrive[te, de minune, premierului T\riceanu [i echipei lui. În 2004, a plecat la drum cu nou\ mini[trii liberali. Remanieri, demisii cu cântec [i revoc\ri din func]ie, l-au l\sat pe T\riceanu f\r\ echipa, cu care a început guvernarea. Ionu] Popescu a fost primul care a p\r\sit echipa. A fost demis în timp ce era în concediu. {i atunci au mai r\mas doar opt. N-a trecut mult timp [i un alt liberal a p\r\sit echipa. Mircea Cintez\ a fost schimbat cu Eugen Nicol\escu. {i au mai r\mas doar [apte. La câteva luni, a urmat Mona Musc\. Fost minsitru al Culturii a demisionat pentru c\ a considerat c\ premierul T\riceanu s-a jucat de-a demisia. Musc\ a l\sat în urm\ doar [ase mini[trii liberali. Al patrulea ministru care a p\r\sit echipa a fost Bogdan Olteanu. N-a plecat sup\rat pe premier. Dimpotriv\ chiar, din moment ce a demisionat pentru pozi]ia de pre[edinte al Camerei Deputa]ilor. Cu toate acestea, au mai r\mas doar cinci mini[trii liberali. Dup\ Olteanu, a urmat Mihai Voicu. Liberalul care începuse ca [ef al Secretariatului general al Guvernului a fost transferat ministru pentru Rela]ia cu Parlamentul. Ceea ce a dus la eliminarea unui liberal de pe list\. Patru mini[trii liberali. Athanasiu `nc\p\]=nat Teodor Athanasiu a f\cut ceva valuri pân\ a p\r\sit Executivul. A fost întâi suspendat 44 de zile, pus sub urm\rire penal\ în urma unei plângeri formulate de consilierul preziden]ial Adrian S\ftoiu, [i i s-a ridicat [i imunitatea parlamentar\. Când instan]a a decis neânceperea urm\ririi penale, pre[edintele Traian B\sescu a refuzat s\-l repun\ în func]ie. [i uite a[a au mai r\mas trei mini[trii PNL. O lun\ mai târziu, Gheorghe Flutur î[i d\dea demisia din func]iile de conducere ale PNL... prin sms. Dar, acesta refuza s\ p\r\seasc\ [i cabinetul, de[i partidul [i premierul îl presau. A fost în cele din urm\ revocat din func]ia de ministru al Agriculturii. {i atunci nu mai erau decât doi. Ultimul plecat este Mihai R\zvan Ungureanu. Jocul nervilor dintre pre[edinte [i premier, precum [i neinformarea premierului l-au împins s\-[i dea demisia. [i acum nu a mai r\mas decât un singur ministru liberal. În afar\ de premier, Cristian David este singurul ministru care este de la începutul mandatului pe acela[i post. Îns\, nu se [tie pentru cât timp... "Eu nu fac t=rguri cu destinul meu" Mihai R\zvan Ungureanu a negat c\ e o victim\ a luptei dintre cele dou\ palate. "Tot ceea ce v\ pot spune este c\ decizia pe care am luat-o este o decizie judecat\ atât cât trebuie judecat\ cât [i de context". Ungureanu a povestit [i cum a decurs discu]ia dintre el [i premier despre demisia sa. "Domnia sa a reclamat nu insubordonarea, ci o lips\ de comunicare între MAE [i biroul s\u". În ceea ce prive[te viitorul s\u politic, Mihai R\zvan Ungureanu a explicat c\ nu a negociat cu premierul pentru a fi candidatul PNL pentru europarlamentari. "Eu nu fac târguri cu destinul meu. Nu m-am gândit la a[a ceva, ceea ce m\ preocup\ acum este copilul meu". Gabriela Iordan

27 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 27 B\sescu atac\ `n st=nga [i `n dreapta Prezent `ntr-o emisiune televizat\, pre[edintele Trian B\sescu (foto) a ajuns la concluzia c\, arestul celor doi rom=ni `n Irak, a reprezentat un moment prilenic pentru mai mul]i politicieni, ca s\ loveasc\ `n el. Voiculescu, personaj de desenele animate {irul celor nominaliza]i de B\sescu a `nceput cu liderul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, despre care se spune c\ a fost informator al Securitat\]ii sub numele de Felix. Pe conservator, pre[edintele l-a f\cut `n public personaj de desene animate, numindu-l "Felix motanul", acuz=ndu-l de "lichelism politic dus la absurd". Declara]iile dure ale pre[edintelui au continuat, men]ion=nd c\ nu se sfie[te s\ `i nominalizeze pe politicieni, av=nd `n vedere c\ pe ace[tia "nu i- au interesat cei doi rom=ni". "Ce am v\zut este lichelismul politic dus la absurd. Dac\ a]i v\zut, au fost oameni politici care, pentru a-[i face jocurile, au lansat suspiciunea: sunt ofi]eri acoperi]i ai serviciilor secrete rom=ne[ti, s\ vin\ directorul SIE la Parlament s\ ne spun\ nou\ de ce `i spion\m pe americani - Bogdan Olteanu, Mircea Geoan\, Norica Nicolai [i au mai fost destui", a ad\ugat B\sescu. {eful statului a men]ionat c\ a dat aceste nume de politicieni "pentru c\ au fost cei mai proeminen]i du[mani ai acestor oameni"."cum crede]i c\ Mircea Geoan\, Olteanu, Norica Nicolai au ap\rat public pe ace[ti doi oameni? Din dorin]a care `i orbe[te de a lovi `n pre[edinte, au mers p=n\ `n a face r\u acestor doi oameni", a spus B\sescu. Aten]ie, e b\lci! ~n leg\tur\ cu arestarea rom=nilor din Irak, B\sescu a precizat c\ "ace[ti oameni aveau dreptul s\ nu fie obiect de b=lci `n Rom=nia din dorin]a de a se lovi `n pre[edinte. L-a]i v\zut pe Felix? Felix motanul! Ce abordare agresiv\, acuz=nd serviciile de informa]ii rom=ne[ti [i s\ vin\ s\-i spun\ lui, pre[edintele lui Felix, cum ne-am trimis noi spioni `n bazele americane". "Iliescu, indulgent când l-a f\cut «prost\nac» pe Geoan\" Cred c\ domnul Iliescu a fost indulgent atunci când l-a etichetat pe Mircea Geoan\ doar "prost\nac", [i-a continuat pre[edintele atacul. {eful statului a "s\rit din nou la g=tul" liderului PSD, Mircea Geoan\, declarând c\ acesta a încercat s\ decredibilizeze un mesaj al pre[edintelui aflat în func]ie care a f\cut un demers în folosul României. "Spunea (Geoan\ - n.r.) cum [i-a permis pre[edintele s\ mearg\ în Parlamentul European, pentru c\ noi (PSD - n.r.) am anun]at c\ vom declan[a procedura de demitere. Ce mod de a gândi este acesta? Cum folose[te un politician român ideea de a decredibiliza pre[edintele ]\rii mergând într-o ac]iune politic\ în folosul României", a explicat [eful statului. El a admis c\ treaba unui [ef al opozi]iei este s\ atace guvernul, dar nu s\ decredibilizeze ac]iunile f\cute în folosul României. "Nu încerca s\ le explici românilor c\, dup\ ce eu, Mircea Geoan\, liderul, nu [tiu dac\ al opozi]iei - liderul opozi]iei pare a fi altcineva în momentul de fa]\, de pe la liberali - liderul unui partid de opozi]ie, atâta timp cât pre[edintele este în func]ie [i are un demers în favoarea României acest demers trebuie pus sub semnul întreb\rii pentru c\ a anun]at el c\ trebuie s\ îl suspende pe pre[edinte", a spus pre[edintele B\sescu. Nu se teme de suspendare Traian B\sescu a reiterat faptul c\ nu se teme de procedura de suspendare din func]ie pentru c\ atunci când Geoan\, lovit `n orgoliu a devenit pre[edintele României [tia foarte bine prevederile constitu]ionale. "Dac\ este prev\zut în Constitu]ie [i în lege, am fost convins c\ este posibil, deci mi-am asumat procedura legal\. Nu am nicio re]inere din acest punct de vedere. Atâta timp cât este prev\zut\ în Constitu]ie [i în legea referendumului, este o realitate asumat\ de mine de la intrarea în mandat", a mai spus Traian B\sescu. Pre[edintele PSD, Mircea Geoan\ a declarat c\ prin acuzele f\cute la adresa sa [i a opozi]iei, Traian B\sescu s-a autosuspendat, urmând ca procedurile din Parlament [i referendumul s\ consfin]easc\ acest fapt. "Traian B\sescu s-a descalificat din punct de vedere moral, politic [i constitu]ional, pentru func]ia suprem\ din stat, f\când astfel de afirma]ii. De fapt, el se descalific\ în fa]a tuturor românilor pentru func]ia de pre[edinte. Traian B\sescu s-a autosuspendat din func]ie [i urmeaz\ doar ca procedurile legale din Parlament [i referendulmul pentru demiterea sa s\ consfin]easc\ aceast\ stare de fapt", a spus liderul PSD. Geoan\ a afirmat c\, folosind un limbaj "de maidan", B\sescu a ar\tat c\ este "o ru[ine" pentru institu]ia preziden]ial\. "Traian B\sescu a folosit, în emisiunea televizat\, un limbaj politic inacceptabil, de maidan. Acest cet\]ean este o ru[ine pentru institu]ia preziden]ial\ din România, este nu doar un la[, ci [i un mincinos", a declarat Geoan\. El a apreciat c\ B\sescu a adus un afront celor 22 de milioane de români atunci când, timp de trei luni de zile, fie nu a f\cut nimic pentru a-i salva pe cei doi muncitori români re]inu]i într-o baz\ american\ din Irak, fie a p\strat secrete în mod deliberat demersurile diplomatice pentru salvarea celor doi, premeditând astfel fructificarea mediatic\ a acestei ac]iuni.

28 28 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Psihologii, sociologii [i anali[tii politici au tras concluzia c\ rom=nii sufer\ de boala conspira]iei, av=nd tendin]a de a da na[tere unor figuri cli[eu, c\rora s\ le atribuie e[ecurile [i lucrurile care, `n general, merg prost. Evreii, arbitrii occidentali [i serviciile secrete poart\ vina pentru nenorocirile rom=nilor. Revolu]ia a fost un complot al agen]iilor ruso-americane. Fo[tii securi[ti trag sforile economiei [i politicii rom=ne[ti. Evreii [i masonii conduc lumea, iar sportivii rom=ni sunt tri[a]i `n mod repetat de arbitrii occidentali, de teama ca "ai no[tri" s\ nu dea peste cap interesele economice ale echipelor vestice. Nu pu]ini sunt rom=nii care sus]in aceste teorii. Sociologii, psihologii [i anali[tii politici au descifrat, pentru un cotidian central, motivele [i sursele acestor scenarii p\tima[e. Evreii poart\ toat\ vina Speciali[tii conchid: rom=nii sufer\ de scenarit\! Vadim, exemplul prin excelen]\ al conspira]ionistului 31,5% dintre rom=ni cred c\ politica [i finan]ele interna]ionale sunt controlate de evrei, `n timp ce `n 2003 abia 23% dintre cona]ionali aveau aceast\ convingere, arat\ o cercetare efectuat\ recent de Colegiul de Sociologie "Max Weber" din Cluj. Coordonatorul cercet\rii, sociologul István Horváth, spune c\ mitul are vechime [i c\ a fost `nt\rit de "Protocoalele ~n]eleptilor Sionului", document fals scris de poli]ia secret\ ]arist\. ~n plus, "oamenilor le plac explica]iile simple, coerente, care l\muresc c=t mai multe elemente. Dinamica uimitoare a capitalismului aduce schimb\ri rapide la care lumea se adapteaz\ mai greu. {i cum explica]iile ra]ionale, complexe [i abstracte, sunt mai pu]in ingerabile, cauzele sunt simplificate prin personificarea acestui r\u, prin ar\tarea cu degetul a unor grupuri oculte cu inten]ii religioase sau de alt gen", explic\ sociologul clujean. C=t prive[te recunoa[terea oficial\ a Holocaustului, sociologul George Voicu crede c\ "un argument ascuns al unor oficiali a fost teama fa]\ de aceste puteri ascunse [i dorin]a de a intra `n gratiile lor". Sociologul spune c\ acest lucru se simte din artificialitatea [i mecanica unor declara]ii oficiale legate de recunoa[terea Holocaustului. Securitatea, mitul preferat al rom=nilor Revolu]ia anticeau[ist\ din '89 a constituit o alt\ tem\ preferat\ pentru rom=nii `mboln\vi]i de "scenarit\". "Revolu]ia era v\zut\ ca oper\ a conlucr\rii marilor puteri, Guvernul SUA fiind cel care a dat OK-ul pentru acest eveniment folosind for]ele interne, armata, Securitatea, disiden]ii din partidul comunist, unele `mpotriva altora. Revolta real\ [i spontan\ nu era dec=t un bonus nea[teptat, care a f\cut succesul deplin al jocului", spune Henrieta {erban, cercet\tor `n politologie [i rela]ii interna]ionale. Alte versiuni mizau mai degrab\ pe teoria Securit\]ii atotputernice, creditat\ [i ast\zi, inclusiv de intelectuali rom=ni. "De[i s-a schimbat regimul, unii nu au reu[it s\ ia distan]a critica fa]\ de mitul Securit\]ii omnipotente. Sistemul lor psihologic refuz\ s\ recunoasc\ faptul c\ s-au `n[elat, pentru a se dezvinov\]i pentru c\ am crezut `n bazaconii ireale", explic\ psihiatrul Florin Tudose. Sportul, mediul potrivit pentru specula]ii Teoria conspira]iei nu se aplic\ doar `n mediul social, economic [i cel politic. {i lumea sportului a fost atins\ de acest sindrom, rom=nii g\sind explica]ii fataliste pentru e[ecurile `nregistrate. Cotidianul citat d\ exemplul meciului Rom=nia- Danemarca, unde prelungirile arbitrului Urs au blocat accesul rom=nilor la Euro Dan Radu Popovici, lider boto[\nean al PD, declara la vremea respectiv\: "La furt [i minciun\ ni s-a r\spuns cu furt [i minciun\, [i nu nou\, ci lui Mircea Sandu, lui Mitic\ Dragomir [i guvernului lui Adrian N\stase. Este o replic\ a Occidentului fa]\ de tot ceea ce face Rom=nia `n plan extern". R\spunsul e de `n]eles pentru o na]iune mic\ ce are nevoie de justific\ri pentru a-[i salva obrazul, crede jurnalistul Traian Ungureanu. El adaug\ c\ "declinul Na]ionalei nu era `nc\ evident pentru toat\ lumea [i arbitrajul scandalos al lui Meier a oferit un alibi [i o am=nare". Fanii rom=ni cred [i `n "conspira]ii bune". "~n anii '80, se accepta f\r\ rezerve ideea unei conspira]ii masive care a viciat rezultatele, a distrus Universitatea Craiova [i a permis Stelei s\ r\peasc\ orice juc\tor rom=n. Fiind `ns\ conspira]ia noastr\ era o conspira]ie bun\", spune Ungureanu. Vadim Tudor, p\rintele paranoiei Pre[edintele Partidului Rom=nia Mare este, spun speciali[tii, exemplul prin excelen]\ al conspira]ionistului. De exemplu, el a ajuns s\ sus]in\ c\ inunda]iile care au lovit Rom=nia ar fi cauzate de for]e oculte ruse[ti. "Rom=nia este victima unui atac meteorologic", sus]inea anul trecut liderul PRM. Popularitatea acestor lecturi poli]iste ale istoriei pi politicii vine din puterea sa de a "identifica ]apii isp\[itori pentru toate neajunsurile, dar [i de a exercita o fascina]ie asupra individului. El are impresia c\ vede prin zid, dincolo de ceea ce se vede, fapt reconfortant psihic", spune George Voicu.

29 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 29 O problem\ dificil\ cu care se confrunt\ Rom=nia, la ora actual\, este aceea a migra]iei creierelor de la noi din ]ar\ `n occident, `n c\utarea unor condi]ii de via]\ mai bune. Cei cu studii superioare aleg, de cele mai multe ori, s\ lucreze `n State sau `n ]\rile dezvoltate din Europa, `n condi]iile `n care ace[tia nu sunt aprecia]i la justa lor valoare, `n Rom=nia. Mai mult, o problem\ ce trebuie rezolvat\ este cea a num\rului relativ redus de absolven]i de studii universitare, `n Rom=nia. Dac\ ne raport\m la Uniunea European\ sau Statele Unite ale Americii, avem prea pu]ini absolven]i cu studii superioare. Este vorba de dou\ motive mai vechi, [i anume suma alocat\ pentru un student din Produsul Intern Brut, care este mult mai mic\ fa]\ de c=t ar fi nevoie, precum [i calitatea sc\zut\ a actului educa]ional, Rom=nia neav=nd nicio universitate clasat\ `n top 500. Unde se duc elitele? Datele statistice arat\ clar c\, `n privin]a creierelor, deci a atragerii acestora, se poate vorbi doar de zece ]\ri atractive la nivelul `ntregii lumi, pentru c\ acestea capteaz\ peste 75% din v=rfuri. Categoric, Statele Unite ale Americii continu\ s\ ocupe prima pozi]ie (22% din studen]ii interna]ionali g\zdui]i), de[i `nregistreaz\ o u[oar\ tendin]\ de reducere fa]\ de anii anteriori. Pe urm\toarele dou\ pozi]ii se situeaz\ Marea Britanie (11%) [i Germania (10%). Urmeaz\ Fran]a (9%), Australia, Canada, Japonia (fiecare cu c=te 4-6%), Federa]ia Rus\, Belgia [i Spania (cu c=te 1-3%). Rom=nia ar trebui s\ `[i fac\ griji serioase, `n ceea ce Rom=nia european\ duce lips\ de oameni inteligen]i prive[te soarta studen]ilor rom=ni `nzestra]i, `n condi]iile `n care tendin]a celor buni este de a p\r\si ]ara [i de a nu se mai `ntoarce. Tendin]a se manifest\ `nc\ dinaintea integr\rii, dar se va accentua acum, dup\ ce Rom=nia a devenit membru al Uniunii Europene. Teama cre[te din cauza faptului c\ aderarea a adus rom=nilor condi]ii similare cu cele ale cet\]enilor din celelalte state UE, privind accesul la educa]ie. Universit\]ile rom=ne[ti, aproape invizibile Mediul academic rom=nesc a suferit o lovitur\ grea, `n momentul `n care s-a constatat c\ nicio universitate rom=neasca nu figureaz\ `n topul celor mai bune 500 de universit\]i din lume. Indicatorii nu sunt deloc `mbucur\tori: num\rul de absolven]i de studii superioare `n Rom=nia este prea mic - unul din zece rom=ni de peste 25 de ani, deci la jum\tate fa]\ de nivelul european [i o treime fa]\ de SUA, prea pu]ini tineri rom=ni care pleac\ `ntr-o universitate str\in\ - pu]in peste 1 la mie din rom=ni, ceea ce `nseamn\ de trei ori mai pu]in comparativ cu Bulgaria, num\rul foarte redus de str\ini care vin la studii `n Rom=nia din ]\rile UE (f\r\ ultimele dou\ admise), aproximativ din Republica Moldova, majoritatea cu burse oferite de statul rom=n, [i `n jur de din Israel, Tunisia, Grecia, Ucraina, India, Serbia [i Muntenegru, Albania sau Bulgaria. ~nv\]\m=ntul rom=nesc, `n urm\ ~n ceea ce prive[te calitatea `nv\]\m=ntului, Cehia [i Ungaria `ncep s\ fie tot mai performante, ceea ce se vede [i `n num\rul de studen]i str\ini pe care reu[esc s\-i atrag\. Astfel, universit\]ile din Cehia atrag anual de studen]i str\ini, iar cele din Ungaria , ceea ce `nseamn\ c\ unul din 100 de studen]i interna]ionali alege o universitate din cele dou\ ]\ri. Dac\ se face raportarea doar la mobilitatea studen]ilor europeni, atunci rezultatele sunt [i mai bune, anume peste patru studen]i la o sut\. Ceea ce `nseamn\ c\ cele dou\ ]\ri import\ mai mult\ inteligen]\ decat export\. O problem\ esential\: standardele de educa]ie Situa]ia critic\ din `nv\]\m=ntul rom=nesc este cauzat\, printre altele, de caren]ele `nregistrate `n ceea ce prive[te standardele calitative ale educa]iei. Diferen]ele de standarde calitative au ca prim\ cauz\ investi]iile, deci c=t se aloc\ pentru a putea apoi cere. F\r\ a mai aminti de ]ara noastr\, care are probleme cu aloca]ia bugetar\ pentru educa]ie, este totu[i bine s\ privim spre cele care au con[tientizat c\ `nv\]\m=ntul este o investi]ie pe termen lung. Practic, dac\ se doresc rezultate, `n prima etap\ trebuie alocate fonduri importante, publice sau private, `n func]ie de strategia ]\rii. De exemplu, `n Coreea de Sud, SUA sau Japonia fondurile private le dep\[esc pe cele publice, `n timp ce `n Austria, Germania, Danemarca sau Norvegia este exact invers, ponderea acestora fiind de-a dreptul minor\. Nu stim c=]i pleac\ sau dac\ se `ntorc Situa]ia studen]ilor rom=ni e cu at=t mai grav\, cu c=t `n acest moment, `n Rom=nia, un sistem viabil de monitorizare a fluxului de studen]i lipse[te. Mai mult, lipsa de informare e `n ambele sensuri. Nici statul rom=n nu [tie c=]i pleac\ [i cu ce r\m=ne, nici studen]ii [i profesorii din Rom=nia nu sunt familiariza]i cu sistemele de `nv\]\m=nt din Europa. ~n mod cert e necesar\ o strategie postaderare de `nv\]\m=nt, prin care statul rom=n s\ reu[easc\ s\ `[i p\streze creierele `n ]ar\ [i, `n timp, s\ atrag\ studen[i str\ini capabili, la universit\]ile din ]ar\.

30 România în direct Ajunge un SMS la PENTRU ACTIVARE (pl te ti la fiecare SMS primit*) TRIMITE UN SMS LA I SCRIE: PENTRU A TE ABONA (plata lunar anticipata*) TRIMITE UN SMS LA I SCRIE: OROSCOPO (1 sms pe zi) SPORT (2-4 sms pe zi) NEWS (2-4 sms pe zi) ALLNEWS (news+sport) ALLNEWS LIGHT (2 sms pe zi) Semnul zodiacal trebuie s fie scris în italian (de ex.: ORO PESCI 11 ON) Semnele zodiacale sunt: ariete (berbec), toro (taur), gemelli (gemeni), cancro (rac), leone (leu), vergine (fecioar ), bilancia (balan ), scorpione (scorpion), sagittario (s get tor), capricorno (capricorn), acquario (v rs tor), pesci (pe ti) Pentru a primi o singur tire, trimite un SMS la i scrie ORO <SEM- NUL> 11, SPORT 11, NEWS 11, ALLNEWS 11, ALLNEWSL11 Pentru dezactivare trimite un SMS la i scrie <nume serviciu> 11 OFF (de ex: sport 11 off) *Pentru clien ii TIM, costul serviciului este de 0,1549 pentru fiecare SMS primit. iva inclus, 0,1240 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru clien ii WIND, costul serviciului este de 0,15 iva inclus pentru fiecare SMS primit, 0,12 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru a beneficia de aceste servicii cu operatorul de telefonie mobil Wind este necesar un celular Dual Band *Costul abonamentului este de 3 iva inclus pe lun, 5 iva inclus pentru serviciul ALLNEWS. Powered by Pentru informa ii, trimite @stranieriinitalia.it, de la 9 la 18.

31 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 31 Revolu]ie pe pia]a muncii din Rom=nia Mugur Is\rescu, guvernatorul B\ncii Na]ionale Rom=ne, consider\ c\ politica salarial\ reprezint\ principala incertitudine `n ceea ce prive[te infla]ia din 2007, deoarece integrarea `n Uniunea European\ a `nsemnat `n toate statele o presiune puternic\ pentru cre[terea veniturilor. Acesta a afirmat c\ "o s\ fie o presiune puternic\ pe salarii [i se va manifesta imediat, a[a cum s-a `nt=mplat `n toate ]\rile care au aderat la Uniunea European\. Iar, singura speran]\ e c\ aceast\ spiral\ de cre[tere a salariilor s\ fie rezonabil\". Despre aceste m\riri salariale, premierul C\lin Popescu T\riceanu a vorbit, `nc\ la sf\r[itul anului trecut, asigur=nd c\ salariile angaja]ilor din sectorul bugetar [i nu numai vor fi majorate, `n Studiile superioare remunerate mai bine Absolven]ii de studii superioare, se vor bucura cel mai mult de pe urma noilor reglement\ri cu privire la cre[terile salariale, deoarece ace[tia nu mai pot fi angaja]i cu salarii brute mai mici de 880 de lei. Aceast\ hot\r=re este prev\zut\ `n noul contract colectiv de munc\ unic la nivel na]ional [i a fost luat\ de reprezentan]ii patronatelor [i de sindicali[ti. "Este o adevarat\ lovitur\ pentru noi" Contractul colectiv de munc\ unic la nivel na]ional pe anii , a intrat `n vigoare la 1 ianuarie 2007 [i va reprezenta cu siguran]\ o problem\ pentru angajatori. Majoritatea patronilor sus]in c\ aceste dificult\]i vor fi resim]ite `n special de cei cei care au firme mici [i de cei care `[i desf\[oar\ activitatea `n zone defavorizate. Despre nivelul salarial ridicat, pe care vor fi obliga]i s\-l acorde absolven]iilor de studii superioare, patronii spun c\ va constitui o lovitur\ pentru ei. Florin Pogonaru, pre[edintele Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din Rom=nia (AOAR), este `ns\ de p\rere c\ agajatorii nu vor fi afecta]i de noile reglement\ri, deoarece: "La noi `n ]ar\ exist\ un deficit mare de for]\ de munc\ [i sunt deja mul]i angajatori care pl\tesc astfel de salarii". Liderul Blocului Na]ional Sindical, Dumitru Costin nu a indicat num\rul persoanelor care vor beneficia de prevederile Contractului Colectiv de Munc\, dar crede c\ acesta este de ordinul zecilor de mii. La fel ca [i pre[edintele AOAR, sindicalistul Costin este de p\rere c\ aceast\ m\sur\ nu `i va afecta pe patroni deoarece "ei c=[tig\ trei lei [i urm\torul lucru e s\- [i ia gipan [i vil\. O s\ dea faliment dac\ nu au fost `n stare s\ se adapteze". Mai multe trepte salariale Salariul minim brut va fi, `ncep=nd cu 1 ianuarie 2007, de 440 lei, [i nu de 390 de lei, pentru un program complet de lucru de 170 de ore, cum a anun]at Guvernul la finalul anului trecut. Suma de 390 de lei fiind valabil\ doar pentru bugetari. {i pentru munca de noapte, angaja]ii vor primi un spor salarial, reprezent=nd 25% din acesta. Noul contract colectiv de munc\ se va aplica `n toate institu]iile [i va fi valabil p=n\ la 31 decembrie Salarii mai mari pentru bugetari ~n sectorul bugetar activeaz\ peste 1,2 milioane de salaria]i. Unele categorii importante vor beneficia `n acest an de major\ri salariale consistente, mult peste media anun]at\ de Guvern. Astfel, angaja]ii din `nv\\]m=nt vor beneficia `n luna aprilie 2007 de o cre[tere salarial\ cu 7% [i de o alt\ majorare cu 15% BNR avertizeaz\ Treptele de salarizare, prev\zute `n Contract: a) muncitori: 1. necalifica]i # 1, 2. califica]i # 1,2; b) personal administrativ `ncadrat `n func]ii pentru care condi]ia de preg\tire este: 1. liceal\ # 1,2 2. postliceal\ # 1,25; c) personal de specialitate `ncadrat pe func]ii pentru care condi]ia de pregatire este: 1. [coala de mai[tri # 1,3; 2. studii superioare de scurt\ durat\ # 1,5; d) personal `ncadrat pe func]ii pentru care condi]ia de preg\tire este cea de studii superioare # 2 `n luna octombrie, rezult=nd un plus de 23,5% `n decembrie 2007 fa]\ de decembrie Salariile personalului contractual din sectorul bugetar, ale func]ionarilor publici [i ale personalului auxiliar judec\toresc vor fi majorate cu 7% `n luna aprilie [i cu 11% `n luna octombrie 2007, `n timp ce angaja]ii din s\n\tate vor beneficia de o majorare cu 7% `n luna aprilie [i cu 14% `n luna octombrie Pentru politi[ti este prevazut\ o cre[tere salarial\ de 3% `n luna aprilie [i de 2% `n octombrie 2007, iar diploma]ii vor beneficia de o majorare cu 5% `n luna aprilie [i cu 8% `n octombrie. Speciali[tii BNR apreciaz\ c\, prevederile din noul Contract colectiv de munc\ vor afecta strategia de lupt\ `mpotriva infla]iei. Purt\torul de cuv=nt al Bancii Na]ionale a Rom=niei, Mugur Stet, a remarcat c\: "procesul de st\vilire a infla]iei va fi grav afectat dac\ va continua aceast\ politic\ de majorare a salariilor. Suntem convinsi c\ [i aceste prevederi vor face c\ lupta cu infla]ia s\ fie mai dificil\". Idexarea aprobat\ de Guvern se plasez\ cu cel putin 2,5 puncte peste nivelul ratei infla]iei din 2006, estimat\ la 4,7-5%. Pentru acest an, BNR a anun]at o ]int\ de infla]ie de 4% plus/minus un punct, iar pentru 2008 obiectivul va fi de 3,8%, cu acela[i interval de varia]ie.

32 32 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Ministrul Administra]iei [i Internelor, Vasile Blaga, a declarat c\ Direc]ia General\ Anticorup]ie se poate l\uda, în ultimul an, cu adev\rate performan]e. Peste de investiga]ii f\cute în care au fost implica]i mai mult de de oameni din minister, în jur de 250 de]inând func]ii importante de conducere. Potrivit ultimului bilan] al DGA, cele mai multe cazuri sunt de luare de mit\. Urmeaz\ darea de mit\ [i traficul de influen]\, pentru care mul]i agen]i [i ofi]eri de poli]ie au ajuns, anul trecut, de pild\ s\ aib\ dosare penale [i s\ fie cerceta]i chiar de DNA. Directorul general al DGA, Marian Sântion spune c\ popula]ia, înc\ se teme s\ ias\ din anonimat, când reclam\ astfel de fapte. Poli]i[tii de frontier\, viza]i `n anchete 2006, an fructuos `n fuga dup\ poli]i[ti corup]i Poli]i[tii de frontier\, cei mai tenta]i de micile aten]ii Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General al Poli]iei de Frontier\ (IGPF), au fost `nregistrate cazuri cu ofi]eri care au "`nchis" ochii [i au primit bani pentru a nu-[i executa atribu]iile de serviciu. Un caz cunoscut este cel în care 44 de ofi]eri [i agen]i de poli]ie din cadrul Inspectoratului Jude]ean al Poli]iei de Frontier\ Satu Mare sunt cerceta]i penal deoarece, pentru sume de pân\ la 300 de euro, închideau ochii la neregulile din documentele de c\l\torie sau la lipsa celor 500 de euro, ceru]i atunci de lege celor care c\l\toreau în str\in\tate. Acuza]iile `mpotriva poli]i[tilor de frontier\, pe parcursul anului trecut, au mers p=n\ la complicitate la contraband\ cu ]ig\ri, sau pentru eliberarea de documente false pentru trafican]i de carne vie. Cea mai mare sum\ oferit\ unui poli]ist de frontier\ a fost de de euro. Banii au fost da]i de c\tre un membru al unei re]ele de trafic de ]ig\ri, care `[i desf\[ura activitatea `n nordul ]\rii. Dac\ ar fi primit banii, ofi]erul ar fi trebuit s\ nu confi[te marfa contrabandi[tilor. Interesant este faptul c\ suma oferit\ drept mit\ este de p=n\ la zece ori mai mare dec=t salariul unui lucr\tor IGPF. De regul\, sumele cu care sunt mitui]i oamenii legii sunt cuprinse `ntre 50 [i 200 de euro. ~n anul 2006, au fost `naintate c\tre DGA un Anchetele dau roade num\r de 73 sesiz\ri prin care au fost semnalate posibilele acte de corup]ie s\v=r[ite de 98 poli]i[ti de frontier\. ~n urma ac]iunilor sub acoperire [i a controalelor inopinate, s-au aflat `n aten]ia organelor proprii de cercetare 104 poli]i[ti de frontier\ care au `nc\lcat deontologia profesional\ sau prevederile dispozi]iilor IGPF. Cum se procedeaz\ Un rezultat pozitiv al cooper\rii IGPF cu DGA l-a constituit cre[terea cu 60% fa]\ de anul 2005 a num\rului de desist\ri (renun]\ri) efectuate `n cazurile de dare de mit\. ~n 2006, `n urma sesiz\rilor f\cute de poli]i[tii de frontier\, au fost efectuate 64 apeluri c\tre DGA, `n urm\ c\rora a fost realizat flagrantul fa]\ de 67 persoane care inten]ionau s\ ofere mit\, 64 dintre acestea aleg=ndu-se cu dosare penale. Din analiza cazurilor ce au leg\tur\ cu s\v=r[irea unor acte de corup]ie, s-a constatat c\ 67 de cet\]eni rom=ni [i str\ini au `ncercat s\ cumpere "bun\voin]a" poli]i[tilor de frontier\. Potrivit datelor furnizate de IGPF, Direc]ia Poli]iei de Frontier\ Ia[i a `nregistrat cele mai multe cazuri de `ncercare de mituire a oamenilor legii. {i în Bucure[ti, anul trecut, opt politi[ti dovedi]i corup]i au fost exclu[i din aceast\ profesie, al]i doi fiind în cercetare pentru aceea[i fapt\. Metodele la care apeleaz\ mituitorii sunt dintre cele mai diverse, inventivitatea rom=nului reprezent=nd o problem\ demn\ de luat `n seam\. Bancnota sub tastatura computerului sau `n documentele de c\l\torie, m=na generoas\ introdus\ `n buzunarul uniformei sau privirile cu sub`n]eles ale celor deci[i s\ "`mbl=nzeasc\" poli]istul de frontier\ sunt cele mai cunoscute modalit\]i de mituire. Sunt [i situa]ii, `ns\, `n care unii cet\]eni profit\ de naivitatea unor persoane, aflate sau nu `n ilegalitate [i le solicit\ diverse sume de bani, invoc=nd faptul c\ au "rela]ii", iar banii sunt pentru oamenii legii de la punctul de frontier\. "Aten]iile" ajung, de obicei, `n buzunarele acestor "binevoitori" - identifica]i de multe ori ca fiind [oferi de autocare sau microbuze - care `[i rotunjesc substan]ial veniturile de teste sub acoperire Pentru a-i putea descoperi pe poli]i[tii care cer bani persoanelor care trec grani]a, IGPF [i DGA au apelat la sprijinul c\l\torilor. Ac]iunea nu a r\mas neobservat\, dovad\ `n acest sens fiind zecile de sesiz\ri [i reclama]ii primite referitoare la s\v=r[irea unor fapte de corup]ie sau la comportamentul abuziv al unor lucr\tori. Conducerea IGPF a efectuat ac]iuni de testare a integrit\]ii personalului folosind metode moderne de control prin opera]iuni sub acoperire, teste de integritate [i controale inopinate. Peste astfel de teste au fost puse la punct la nivelul tuturor structurilor subordonate, cu scopul de a eficientiza activitatea pe linia combaterii infrac]ionalit\]ii transfrontaliere [i `mbun\t\]irii imaginii institu]ionale, at=t `n plan intern c=t [i extern, a Rom=niei.

33 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 33 Cel pu]in de apartamente, amplasate în complexe reziden]iale din Bucure[ti, vor fi date în folosin]\ în 2007, la pre]uri care vor varia între [i de euro, estimeaz\ anali[tii pie]ei imobiliare. În plus, alte câteva zeci de proiecte reziden]iale au fost deja demarate în lunile ianuarie [i februarie Pe de alt\ parte, anali[tii iau `n considerare posibilitatea ca pre]urile de `nchiriere s\ scad\ `n urm\toarele luni, dat\ fiind eliminarea avansului, `n cazul creditelor imobiliare. Termenul de finalizare pentru noile proiecte este sf=r[itul anului `n curs, `n ritmul acesta analistii estim=nd c\ [i anul care va urma va fi unul în care se vor construi [i da în folosin]\ alte câteva mii de locuin]e. "~n doi-trei ani vor fi finalizate o mare parte din proiectele demarate din anul trecut, vor intra în lucru o serie de noi complexe reziden]iale [i, în acest fel, pia]a se va mai calma. Totodat\, pre]urile nu vor mai cre[te `n ritmul accelerat din ultimii ani", a declarat Ioan Boti[, consultant la NAI Property Partners. P=n\ `n 2009 urmeaz\ sa fie livrate pe pia]a bucure[tean\ peste de apartamente noi, dac\ toate proiectele anun]ate de dezvoltatorii imobiliari vor fi finalizate. Case neterminate, dar deja cump\rate O bun\ parte din cele trei mii de locuin]e care intr\ pe pia]a imobiliar\ anul acesta au fost deja achizi]ionate, cu toate c\ pre]urile sunt destul de ridicate. ~n c=teva luni pot fi gata Militari Uverturii Residence, Vitan Mall - Zizin Residence, Camil Case noi [i chirii `n sc\dere, anun]ate pentru 2007 Ressu - Ilioara Residence, Giurgiului Residence sau Drumul Taberei - Ghencea Residence, dar [i alte proiecte mari care aduc apartamente de dou\, trei [i patru camere, cu pre]uri ce se învârt în jurul sumelor de [i de euro, în func]ie de zon\ [i de dot\rile locuin]elor. ~n acela[i timp, `n zona Dristor- Mihai Bravu, a fost deschis un nou [antier, unde o locuin]\ cu una sau cu dou\ camere, `ntr-o cl\dire cu patru etaje, se va vinde la pre]uri cuprinse `ntre [i de euro. ~n West Park, primele apartamente vor fi livrate proprietarilor `n prim\vara anului 2008, proiectul fiind planificat s\ se `ncheie `n anul Cererea pentru locuin]e noi vine din partea tinerilor cu salarii peste medie. Cine cump\r\ apartamentele? Conform reprezentan]ilor agen]iei Corint, apartamentele noi din complexele reziden]iale revin, în special, familiilor tinere, cu venituri peste medie. "Cei mai mul]i care î[i cump\r\ o astfel de locuin]\ sunt tineri. Mul]i nu dep\[esc 35 de ani [i au un venit destul de bun", sus]in reprezentan]ii Corint, care sunt de parere c\, pân\ în prezent, pentru cei cu venituri medii nu exist\ decât ofert\ de apartamente în blocuri vechi. Diferen]a dintre apartamentele vechi [i cele noi const\ în suprafe]ele mai mari, dot\rile moderne [i materialele folosite. "Finisajele incluse în pre] la un apartament nou sunt gresia [i faian]a, obiectele sanitare pentru baie, central\ termic\, ferestrele PVC cu geam termopan, u[ile interioare din lemn, caloriferele de o]el, parchetul laminat, u[a metalic\ la intrarea în apartament, dar [i trei prize pe camer\", mai spun agen]ii imobiliari din pia]\. Cum arat\ pia]a imobiliar\ acum? Chirii mai mari cu 5% [i 350 de euro, chirie pentru o garsonier\ Chiria pentru o garsonier\ decent\ `n cartierul bucure[tean Militari a ajuns [i la nivelul de 350 euro/lun\, `n timp ce `n Amzei, ofertele agen]iilor sunt cuprinse `ntre euro/lun\. Anali[tii mizeaz\ pe o sc\dere a chiriilor, peste c=teva luni, ca efect al elimin\rii avansului la creditele imobiliare. "O parte dintre cei care st\teau cu chirie vor prefera s\ contracteze un credit. Condi]ia este s\ aib\ un venit suficient, pentru c\ eliminarea avansului cre[te suma total\ de returnat, iar ratele sunt mai mari", explic\ Liviu Ureche. Speciali[tii iau totu[i `n considerare [i faptul c\ cererea e mai mare dec=t oferta apartamente mai scumpe cu 15-20% fa]\ de anul trecut - a[a arat\ pia]a imobiliar\ autohton\, la o lun\ de la integrarea Rom=niei `n Uniunea European\. "Nu exist\ argumente economice pentru asemenea major\ri. Nu au crescut pre]urile la materialele de construc]ii, nu au ap\rut instrumente financiare noi pe pia]a bancar\ [i nu am avut o cre[tere economic\ semnificativ\. Nici m\car nu putem vorbi despre o "invazie" a str\inilor pe pia]a imobiliar\ rom=neasc\", a explicat, pentru un cotidian central, analistul imobiliar Liviu Ureche. El spune c\ proprietarii cer mai mult [i la `nchiriere, [i la v=nzare, doar ca o consecin]\ a "psihozei" provocate de aderare. pe pia]a imobiliar\. "Cererea de locuin]e este mare, iar num\rul de unit\]i noi livrate pe pia]\ este prea mic pentru a satisface cererea", afirm\ C\lin Clinciu, de la Euroest Invest, anticip=nd o cre[tere a chiriilor de maximum 10-15%, p=n\ la sf=r[itul anului, `n cazul apartamentelor de bloc.

34 34 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Pentru rom=nii care lucreaz\ `n afara ]\rii, marele vis este acela de a se `ntoarce `n Rom=nia [i de a-[i cump\ra o cas\. Un rom=n plecat `n strain\tate a hot\rat s\ fac\ ceva `n acest sens [i astfel s-a n\scut DRV Grup, compania care construie[te case pentru rom=nii din str\in\tate. Gelu Vlasin, unul dintre sutele de mii de români care au muncit în Spania, a convins cu greu un grup de investitori spanioli interesa]i în mod tradi]ional de America de Sud [i Marea Britanie c\ România este locul în care investi]iile vor da rezultate. Urmarea: DRV Grup, care reune[te peste 30 de dezvoltatori imobiliari din sudul Spaniei, a decis înfiin]area unei firme, Gir- Span, prin intermediul c\reia va investi în România 50 milioane de euro. Primul proiect: apartamente `n Bistri]a Gelu Vlasin, directorul companiei române[ti, spune c\, în curând, va fi demarat primul proiect local, un ansamblu de apartamente, în Bistri]a. ~ntrebat de ce acolo, acesta a explicat: "Ne-am gândit s\ elabor\m un produs puternic personalizat. Ne adres\m în special comunit\]ii române[ti din afara grani]elor, mai ales celei din Italia [i Spania [i vrem s\ construim cu preponderen]\ în zonele de provenien]\ a românilor de afar\. Bistri]a este un loc din care au plecat masiv români", spune Gelu Vlasin. În jur de 15 milioane de euro [i circa 164 de apartamente sunt elementele care definesc proiectul-pilot al grupului spaniol. "Suntem în discu]ii avansate pentru achizi]ionarea de terenuri în Bucure[ti [i Alba Iulia. Acestea sunt loca]iile Case `n Rom=nia pentru rom=nii din str\in\tate viitoarelor noastre proiecte", mai afirm\ Vlasin. Rom=nii pleca]i vor ridica blocurile din ]ar\ Grupul-]int\ de clien]i ales de dezvoltatorul imobiliar - românii care lucreaz\ în afara grani]elor - a fost ales ca urmare a unor cercet\ri de pia]\. "De exemplu, românii din Spania doresc o investi]ie care s\ le aduc\ un randament mai bun decât un depozit bancar, dar vor mai ales un punct de reper. Indiferent de motiva]ie, unul din trei români care lucreaz\ în aceast\ ]ar\ vrea s\ achizi]ioneze o cas\ în ]ara de Demnitarii vor c=[tiga mai mult `n 2007 Demnitarii vor primi salarii mai mari în acest an. Lefurile vor cre[te cu pân\ la 18 procente. Cel mai mare salariu îl va avea, în continuare, pre[edintele ]\rii. În ianuarie, Guvernul a decis s\ creasc\ salariile tuturor bugetarilor se dovede[te un an bun pentru politicieni, pentru c\ vor primi salarii cu aproape 1000 RON mai mari. Guvernul a aprobat deja major\rile pentru sectorul bugetar [i indemniza]iile pentru demnitari, care vor cre[te în trei etape - 5% pe luna ianuarie, 2% din aprilie [i 11% din luna octombrie. Cei mai mul]i bani îi câ[tig\ pre[edintele Traian B\sescu: de lei, în timp ce salariul premierului e cu 700 de lei mai mic. Conform ordonan]ei de urgen]\ adoptat\ vineri, de Executiv, salariul pre[edintelui Traian Basescu va ajunge pân\ la sfâr[itul acestui an la suma de lei, fa]\ de 7.653, cât ia [eful statului în prezent. Premierul va avea o indemniza]ie de aproape de lei, la fel ca [i pre[edin]ii celor dou\ Camere ale Parlamentului. C\lin Popescu T\riceanu va încasa de la lei, origine", conchide Vlasin. Regula general\ este înc\ aceea c\ mai bine decât în ]ar\ câ[tig\ cei care lucreaz\ peste grani]e. Cu o medie a veniturilor lunare cifrat\ undeva în jurul sumei de de euro, ei reprezint\ un grup-]int\ deosebit de atractiv pentru dezvoltatori. Cei de la Gir-Span spun ca nu se vor confrunta nici cu problemele autohtone legate de lipsa de personal calificat din domeniul constructiilor. Gelu mizeaz\ pe faptul c\ rom=nii `[i doresc s\ se `ntoarc\ acas\ [i s\ fie l=ng\ ai lor. Astfel, compania va ridica blocuri ca cele din Spania tot cu românii care le-au construit [i acolo. "Mul]i dintre constructorii români sunt gata s\ munceasc\ [i pe jum\tate din banii pe care îi câ[tig\ în afara ]\rii, doar s\ fie lâng\ familiile lor", crede Gelu. în ianuarie, la lei, în aprilie, [i la lei, în luna octombrie. Vicepre[edin]ii legislativului vor fi remunera]i cu lei, în timp ce liderii grupurilor parlamentare din Senat [i Camera Deputa]ilor vor încasa, la sfâr[itul anului, o indemniza]ie majorat\ de lei. Senatorii, deputa]ii [i secretarii de stat, membri ai Guvernului, vor fi trata]i identic din punct de vedere salarial. În toamna acestui an ei vor încasa o indemniza]ie majorat\ de peste de lei. {i mini[trii de stat vor ajunge acas\ cu peste de lei, în timp ce mini[trii delega]i vor fi remunera]i lunar cu aproape de lei. De aceea[i indemniza]ie vor beneficia consilierii preziden]iali, primarul general al Capitalei, pre[edintele CNA [i cel al CNSAS. {i indemniza]ia lunar\ a pre[edin]ilor Consiliilor Jude]ene va cre[te periodic. În luna octombrie aceasta va ajunge la aproape de lei. De aceste cre[teri vor beneficia [i pre[edin]ii Cur]ii de Conturi, Consiliului Concuren]ei [i avocatul poporului.

35 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 35 ~n conformitate cu normele Codului de bune practici `n ferme, care a intrat `n vigoare `ncep=nd cu 1 ianuarie 2007, ]\ranii trebuie s\ contruiasc\ pode]e pentru a trece cu animalele peste ape, proiectate dup\ standardele Uniunii Europene. Motivul pentru care se impun aceste norme este acela c\ traversarea animalelor prin ap\ prezint\ risc pentru animale, dar [i o posibil\ surs\ de poluare a apelor din cauza mizeriilor l\sate `n urm\ de acestea. Pentru a se asigura de buna deplasare a animalelor, ]\ranii trebuie s\ contacteze institute de specialitate pentru proiecterea respectivelor poduri, dar [i s\ primeasc\ avizele necesare, deoarece nu trebuie periclitat\ s\n\tatea animalelor. Pentru siguran]a animalelor ~n cazul travers\rii cursurilor de ape, pentru o [i mai bun\ siguran]\ trebuie ca fermierul sau cresc\torul de animale s\ ia, pe l=ng\ construirea acestor poduri, [i alte m\suri. Astfel, dac\ nu pot fi construite poduri sau pode]e, atunci va fi amenajat un vad bine drenat cu materiale accesibile [i se vor stabiliza ambele maluri. Accesul turmelor de animale va fi limitat pe malul apelor cu ajutorul unor garduri electrice sau din lemn, pentru a evita accesul acestora `n cursul de ap\, [i contaminarea apei cu dejec]ii. Totodat\, v\ile [i terenurile care au un bun drenaj natural, [anturile, canalele, ca [i zonele umede, se vor `ngr\di pentru minimizarea cont\minarii cu germeni patogeni care pot provoca infec]ii cu galbeaz\, leptospiroz\ sau infest\ri cu viermi. Condi]ii de cinci stele pentru animalele rom=nilor Amenajarea drumurilor din ferm\ Deplasarea eficient\, at=t a utilajelor agricole, c=t [i a animalelor este o problem\ foarte important\ pentru oricare fermier. `n perioadele `n care activit\]ile sunt intense, presiunea exercitat\ asupra drumurilor din ferm\, a tuturor c\ilor de comunica]ie cre[te semnificativ. Pozi]ionarea efectiv\, amenajarea [i `ntre]inerea drumurilor de acces precum [i a celor pe care se deplaseaz\ animalele, trebuie s\ `ndeplineasc\ func]iile pentru care au fost construite, dar `n acela[i timp trebuie luat `n considerare [i riscul de a se produce scurgeri de suprafa]\, eroziune de suprafa]\. De aceea, este necesar un plan privind circula]ia pe aceste drumuri a animalelor, far\ a st=njeni accesul utilajelor [i vehiculelor. Implementarea de practici corecte ajut\ fermierul, cresc\torul de animale, s\ reduc\ costurile, s\ protejeze terenul [i calitatea apelor de suprafa]\, [i `n acela[i timp s\ asigure s\n\tatea animalelor [i s\ evite deterioarea rapid\ a utilajelor. Protec]ia Uniunii Europene privind m=ncarea rom=neasc\ tradi]ionala `[i continu\ am=narea. Dac\ ini]ial produsele tradi]ionale rom=ne[ti trebuiau s\ primeasc\ protec]ia UE `nc\ de la 1 ianuarie 2007, fiind apoi am=nat\ pentru luna martie a acestui an adoptarea regulamentului [i intrarea lui `n vigoare, acum produc\torii tradi]ionali vor putea solicita protec]ie pe pie]ele europene de-abia de la 1 ianuarie Grupurile de produc\tori de alimente tradi]ionale pot solicita protec]ie pe pie]ele UE abia de la 1 ianuarie 2008 pentru c\ Ministerul Agriculturii nu a reu[it s\ transpun\ normele europene în legisla]ia na]ional\, sus]ine consilierul superior în Fermierul vegheaz\ pentru ele! }\ranii trebuie, s\ identifice zonele principale unde se amenajez\ zonele de trecere ale animalelor [i s\ amenajeze drumuri bine drenate [i acoperite cu piatr\ de carier\ bine macinat\, cu material lemnos sau betonate. Totodat\, trebuie s\ `ntre]inut\ c\ile de acces curate de buruieni [i vegeta]ie ierboas\ `nalt\, iar zonele de acces s\ fie prev\zute la capete, cu zone largi de intrare. Drumurile vor fi amenajate `n zone care sunt bine drenate sau care nu expun cursurile de ap\ la scurgerile de suprafa]\, care vor fi deversate pe suprafe]e cu ierburi permanente sau `n canale special amenajate. Codul de bune practici `n ferme recomand\ c\ fermierii sau cresc\torii de animale trebuie s\ efectueze observa]ii asupra: zonelor de odihn\ [i de hr\nire, prezen]ei corpurilor dure contondene, sau ascu]ite,sau dac\ au asperit\]i [i/sau dac\ sunt `nc\rcate cu dejectii; drumurilor de trecere [i circula]ie, prea abrupte [i acoperite cu pietri[, pe care de altfel [i animalele ezit\ s\ calce, sau care le `ncetinesc mult deplasarea; drumurilor de acces care au o stare avansat\ de degradare. M=ncarea tradi]ional\ rom=neasc\ va fi protejat\ `n Uniunea European\ abia din 2008 MAPDR, Tudorel Balt\. "Actul normativ prin care implement\m normele europene privind produsele tradi]ionale va fi publicat cel mai probabil în cursul lunii aprilie, dar va intra în vigoare la 1 ianuarie 2008, astfel încât produc\torul tradi]ional s\ dispun\ de suficient timp pentru a înv\]a ce are de facut ", a mai spus consilierul Tudorel Balt\. În aceste condi]ii, produc\torii nu vor putea accesa fondurile pe care UE le pune la dispozi]ie în acest an pentru promovarea alimentelor tradi]ionale. Dac\ pentru produsele alimentare tradi]ionale, Ministerul Agriculturii nu a reu[it s\ implementeze legisla]ia european\, lucrurile sunt clare `n privin]a b\uturilor tradi]ionale.

36 LA WESTERN UNION PLOU CU PREMII! Trimite bani ^n România sau Republica Moldova prin Western Union [i po]i câ[tiga! ~ntre 15 Decembrie 2006 [i 15 Aprilie 2007 banii transfera]i prin Western Union ^n România sau Republica Moldova ^]i pot aduce de Euro [i multe alte premii ^n bani! Trimite dou\ transferuri de bani prin Western Union c\tre România sau Republica Moldova, de la oricare din loca]iile agen]ilor participan]i, [i ai [ansa s\ câ[tigi unul din cele 100 de carduri cadou ^n valoare de 500 de Euro. Trimite trei transferuri de bani prin Western Union c\tre România sau Republica Moldova, de la oricare din loca]iile agen]ilor participan]i, [i ai [ansa s\ câ[tigi unul din cele 50 de carduri cadou ^n valoare de de Euro. To]i participan]ii au [ansa s\ câ[tige marele premiu de de Euro! Nu trebuie decât s\ suni gratuit la num\rul de telefon , spune datele personale [i informa]iile referitoare la primele dou\ transferuri de bani Western Union [i intri ^n promo]ie. Apoi, la fiecare transfer, sun\ [i spune datele personale [i cele ale transferului de bani. Mai multe transferuri prin Western Union, mai multe [anse de câ[tig! Câ[tig\: 100 de carduri X 500 Euro 50 de carduri X Euro Marele premiu: Euro 2006 Western Union Holdings, Inc. Toate drepturile rezervate. * P\stra]i formularele transferurilor de bani Western Union pentru validare, pentru a putea intra ^n posesia premiului. Campania este valabil\ pentru toate transferurile de bani din Italia c\tre România sau Republica Moldova realizate ^ntre 15 Decembrie 2006 [i 15 Aprilie Vor fi trei trageri la sor]i diferite ^n func]ie de num\rul de intr\ri pe care l-a]i avut. Participan]ii pot câ[tiga un singur premiu. Mai multe detalii sunt disponibile ^n loca]iile agen]ilor participan]i la promo]ie sau pe Linia gratuit\ de telefon este disponibil\ de luni pân\ sâmb\t\ de la 08:00 la 20:00.

37 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 37 Românii reprezint\ a doua comunitate de imigran]i din Irlanda Românii se situeaz\ pe locul al doilea în ceea ce prive[te num\rul cererilor de imigrare în Irlanda, depuse dup\ 1 ianuarie 2007, ei fiind dep\[i]i doar de polonezi, dar devansându-i pe lituanieni [i letoni, relateaz\ cotidianul Irish Independent, în edi]ia electronic\ de sâmb\t\. Conform statisticilor, în Irlanda intr\ zilnic circa o sut\ de imigran]i români, pe numele lor fiind eliberate de numere de securitate social\, începând de la 1 ianuarie 2007, de[i ei nu beneficiaz\ deocamdat\ de libertate deplin\ pe pia]a for]elor de munc\ din aceast\ ]ar\. Num\rul românilor care au primit num\rul de securitate social\, necesar pentru a ob]ine un permis de munc\, pare s\ fi sporit cu 700 de persoane în a treia s\pt\mân\ din ianuarie [i î[i continu\ tendin]a cresc\toare, adaug\ Irish Independent, care subliniaz\ c\ aceste cifre i-au luat prin surprindere pe anali[ti. Românii [i bulgarii continu\ s\ solicite permise de munc\ în Irlanda, de[i firmele care doresc s\-i angajeze trebuie s\ dovedeasc\, mai întâi, c\ nu au reu[it s\ angajeze muncitori din alte state membre ale UE. În plus, mul]i dintre ei profit\ de faptul c\ liberprofesioni[tii pot r\mâne pe perioad\ nedeterminat\ pe teritoriul irlandez. "Dat fiind num\rul în cre[tere al subcontractorilor care activeaz\ în domeniul construc]iilor, este foarte probabil ca acest sector s\ devin\ una dintre principalele surse de locuri de munc\ pentru români", afirm\ economistul Brian McCormick, citat de Irish Independent. Publica]ia reaminte[te c\ în mai 2004, cu ocazia valului de extindere a UE prin aderarea a zece noi state, Irlanda, Marea Britanie [i Suedia au fost singurele ]\ri care nu au impus restric]ii pe pia]a for]elor de munc\ pentru lucr\torii din aceste ]\ri, confruntându-se prin urmare cu un aflux mare de imigran]i. Pentru a preîntâmpina repetarea acestui fenomen, Irlanda a decis s\ restric]ioneze, temporar, accesul românilor [i bulgarilor pe pia]a for]elor de munc\, dup\ aderarea României [i Bulgariei la UE, la 1 ianuarie În primele dou\ s\pt\mâni din luna ianuarie, Serviciul Public de Securitate Social\ a eliberat de numere de securitate social\ imigran]ilor polonezi, românilor, 416 lituanienilor, 334 slovacilor, 218 letonilor [i doar 47 bulgarilor.cu toate acestea, num\rul total al imigran]ilor est-europeni din Irlanda a sc\zut sim]itor fa]\ de mai S.p.A.

38 38 EXTERNE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Quebec: Cod de conduit\" destinat imigran]ilor Mai multe localit\]i din provincia Quebec au decis s\ urmeze exemplul prim\riei din Herouxville, care a adoptat s\pt\mâna trecut\ un cod de conduit\ destinat imigran]ilor, ce le interzice acestora s\ practice lapidarea sau excizarea femeilor, a relatat cotidianul La Presse, citat de AFP Cei patru consilieri din localitatea Saint-Roch-de- Mekinac, cu o popula]ie de 308 locuitori, au adoptat vineri, în unanimitate, o decizie care recunoa[te declara]ia asupra modului de trai, adoptat\ de Herouxville. Decizia, prezentat\ de publica]ia La Presse, stipuleaz\ c\ "Saint-Roch-de- Mekinac sus]ine prim\ria din Herouxville în declara]ia sa asupra modului de trai". "Prim\ria din Saint-Roch-de-Mekinac cere guvernelor provinciei Quebec [i Canadei s\ procedeze la o revizuire a cartei drepturilor [i libert\]ilor, ]inând cont de evolu]ia societ\]ii canadiene, în special în locurile publice, [i având în vedere obiceiurile [i uzan]ele ]\rii noastre", se arat\ în declara]ie. "Nu spunem c\ nu vrem imigran]i. Spunem doar c\ nu trebuie s\ ne schimb\m modul de trai pentru a integra credin]ele lor", a declarat consilierul Line Mongrain în fa]a locuitorilor care au asistat la [edin]\. Potrivit publica]iei citate, satul vecin, Trois- Rives, urmeaz\ s\ adopte, luni, o rezolu]ie asem\n\toare. Primarul din Saint-Rochde-Mekinac a declarat c\ sper\ ca premierul Quebecului, Jean Charest, care a afirmat c\ Herouxville reprezint\ un caz izolat, va asculta apelul lansat de localitatea pe care o reprezint\. Conform codului stabilit la Herouxville - care nu are nici o valoare juridic\ - locuitorilor le este interzis s\ cear\ carne halal, s\ Românii care doresc s\ lucreze pe cont propriu în Spania trebuie s\ parcurg\ o serie de etape, prima dintre acestea fiind ob]inerea "tarjetei" de reziden]\ comunitar\, precizeaz\ Departamentul pentru Munc\ în Str\in\tate (DMS) din cadrul Ministerului Muncii, Solidarit\]ii Sociale [i Familiei (MMSSF). Conform legisla]iei, munca pe cont propriu sau autonom\ este activitatea de producere de bunuri sau servicii, nelegat\ de un contract de munc\ [i realizat\ de propria persoan\. Un cet\]ean român care dore[te s\ presteze în Spania o astfel de activitate trebuie s\ solicite la Biroul pentru Str\ini (Oficina de Extranjeros) sau la Comisariatul de Poli]ie din zona în care locuie[te în Spania acordarea "tarjetei" de reziden]\ comunitar\ în baza formularului Ex 16, a pa[aportului [i a trei fotografii. Formularul poate fi desc\rcat de pe site-ul De asemenea, trebuie s\ solicite la birourile Trezoreriei Generale a Securit\]ii Sociale afilierea la regimul de Securitate Social\ din Spania în baza formularului TA.1, depunând [i tarjeta de reziden]\ "ucid\ femeile prin lapidare în locuri publice", s\ le "ard\ cu acid" sau s\ le supun\ la exciz\ri. Codul cere, de altfel, ca locuitorii "s\ se arate cu chipul descoperit". Dac\ vre]i s\ lucra]i pe cont propriu `n Spania UE relaxeaz\ regimul vizelor pentru Balcani UE are în vedere relaxarea sistemului de vize pentru o serie de state balcanice, pân\ la finele acestui an. De îmbun\t\]irea sistemului vor beneficia studen]ii, cercet\torii, oamenii de afaceri, dar [i cei care au rude în Uniunea European\. M\sur\ este un prim pas spre anularea complet\ a vizelor pentru cet\]enii din Bosnia, Serbia, Albania [i Macedonia. Pentru mul]i dintre bosniacii care stau la rând pentru o viz\ de Germania, în fa]a Ambasadei nem]e[ti de la Sarajevo, regimul actual al vizelor este nejustificat de costisitor [i de birocratic. Liberalizarea complet\ a regimului vizelor pentru statele din Balcani se va produce doar când acestea vor fi mai aproape de aderarea la Uniunea European\. comunitar\, precum [i s\ solicite înscrierea în Regimul Special al Autonomilor în baza formularului TA.0521/1 la birourile Trezoreriei Generale a Securit\]ii Sociale. Aceste formulare pot fi desc\rcate de pe site-ul Ultima etap\ de parcurs este înscrierea ca pl\titor de impozite pentru activit\]i economice la Administra]ia Financiar\ ( Agencia Tributaria) competent\ în baza formularului Modelo 036, dup\ care persoana în cauz\ prime[te un cod de înregistrare fiscal\. Formularul Modelo 036 poate fi desc\rcat de pe site-ul

39 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 39 ~n Finlanda muncesc la negru imigran]i proveni]i din ]\ri tot mai îndep\rtate În Finlanda încep s\ vin\ s\ munceasc\ la negru imigran]i proveni]i din ]\ri tot mai îndep\rtate, potrivit Biroului Na]ional de Investiga]ii (NBI) din Helsinki, scrie în edi]ia sa de luni cotidianul finlandez Helsingin Sanomat. ''Un mare num\r de muncitori imigran]i a sosit via Estonia, fiind vorba de persoane de origine polonez\, leton\, lituanian\, ucrainean\ [i belorus\. Nu este exclus ca for]\ de munc\ ilegal\ s\ înceap\ s\ vin\ chiar din România [i Bulgaria, noile statele membre ale Uniunii Europene'', a declarat Markku Ranta-aho, un responsabil al NBI. Markku Ranta-aho se ocup\ de investigarea infrac]iunilor cu caracter economic [i unitatea sa de monitorizare a folosirii ilegale a for]ei de munc\ str\ine a c\p\tat caracter permanent la începutul acestui an. Rom=nii nu sunt `nc\ atra[i de Finlanda Deoarece se afl\ la mare Rusia faciliteaz\ accesul imigran]ilor pe teritoriul s\u dar limiteaz\ în acela[i timp posibilit\]ile de angajare în domeniile preponderent solicitate de imigran]i, în special celor din Republica Moldova [i alte state CSI, relateaz\ BASA-press. Noua politic\ privind imigra]ia se va concentra, potrivit oficialilor de la Moscova, pe sus]inerea persoanelor care inten]ioneaz\ s\ se stabileasc\ în Rusia. Departamentul federal pentru imigra]ie a anun]at c\ circa de milioane de persoane care provin, potrivit autorit\]ilor ruse, din Republica Moldova, Tadjikistan, Uzbekistan, Kazahstan [i Ucraina, ar putea beneficia de noua politic\. Solicitan]ii trebuie s\ cunoasc\ limba rus\ [i s\ demonstreze c\ au locuit anterior pe teritoriul ]\rii gazd\, iar Moscova va dep\rtare, Finlanda este pu]in probabil s\ fie prima destina]ie pentru românii [i bulgarii care caut\ de lucru. Cu toate acestea, Estonia, care se confrunt\ cu o penurie acut\ de for]\ de munc\ în domeniul construc]iilor, serve[te drept ]ar\ de tranzit pentru muncitorii est-europeni f\r\ documente. În leg\tur\ cu gradul de cunoa[tere a limbii finlandeze de c\tre imigran]i, cu probleme se confrunt\ nu numai cei care se ocup\ de investiga]ii, ci [i angajatorii, c\rora le este greu deseori s\ stabileasc\ cât de competen]i sau preg\]i]i profesional pot fi viitorii angaja]i. Mai mult, situa]ia ar putea deveni [i mai rea dac\ muncitorul str\in nu în]elege proiectele [i standardele locale de construc]ie. Ranta-aho a avut, de asemenea, consulta]ii cu Confedera]ia Industriilor Finlandeze EK, precum [i cu alte organisme, inclusiv sindicate, servicii pentru protec]ia muncii, centre de angajare [i dezvoltare economic\, companii din Rusia faciliteaz\ accesul imigran]ilor pe teritoriul s\u, dar impune restric]ii Finlanda nu este destina]ie pentru rom=ni [i bulgari deschide reprezentan]e în fostele republici sovietice, în vederea facilit\rii procesului de eliberare a actelor. Rusia este preg\tit\ s\ primesc\, în 2007, circa de persoane, cifr\ care va cre[te în urm\torii ani. Moscova a introdus îns\ în acela[i timp o serie de restric]ii privind angajarea temporar\ a imigran]ilor, în special în leg\tur\ cu formarea celor din domeniul construc]iilor, din prim\var\ fiind posibil\ angajarea lor în func]ia de vânz\tor [i distribuitor în pie]ele ruse. Potrivit datelor oficiale, în Rusia sosesc anual circa 22 de milioane de persoane din fostele republici sovietice, 80 la sut\ dintre acestea fiind originare din Republica Moldova, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan, Azerbaidjan [i Tadjikistan. domeniul construc]iilor [i Agen]ia Na]ional\ de Control al Produselor (STTV). ''Principalul obiectiv este de a vedea dac\ to]i angaja]ii au acelea[i reguli [i dac\ nu sunt înc\lcate drepturile muncitorilor str\ini'', a declarat Ranta-aho. Potrivit unor estim\ri, numai în sectorul construc]iilor muncesc la negru anual în Finlanda circa de persoane. Munca la negru se practic\ [i în transporturi, industria hotelier\, servicii de catering, sectorul construc]iilor navale etc. Infrac]iunile cu caracter economic au loc îndeosebi în companii care arat\ perfect normal. Ranta-aho a men]ionat evaziunea fiscal\, care a luat amploare în industria construc]iilor în zona Marelui Helsinki toamna trecut\. S-a estimat c\ peste 200 de întreprinderi au folosit chitan]e false reprezentând circa 30 milioane de euro.

40 40 SPORT Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Unde dai [i unde crap\ Evenimentele tragice de vineri sear\, din Italia, când un poli]ist a fost ucis [i mai multe persoane r\nite la meciul Catania-Palermo 1-2, din Serie A, au dat peste cap nu numai fotbalul din Peninsul\, ci [i programul echipei na]ionale de fotbal a României! ~n urma scenelor de o violen]\ rar `ntâlnit\ din derby-ul Siciliei, Federa]ia Italian\ de Fotbal (FIGC) a decis s\ suspende pe o perioad\ nedeterminat\ toate activit\]ile fotbalistice interne [i interna]ionale. ~n aceste condi]ii, FRF a fost informat\ de forul omolog peninsular c\ "amicalul" Italia - România, programat `n ziua de 7 februarie, la Siena, a fost anulat! Refuza]i de Serbia R\ma[i f\r\ adversar exact acum, când pân\ la importantul meci cu Olanda, din preliminariile EURO 2008, mai sunt doar câteva s\pt\mâni, conduc\torii federa]iei au c\utat dispera]i o solu]ie, g\sind la repezeal\ un adversar de mâna a treia: Republica Moldova. ~n loc de `ntâlnirea cu campionii mondiali, "tricolorii" au dat nas `n nas cu vecinii de peste Prut, [i ei `n impas dup\ ce Steaua a refuzat s\ mai onoreze angajamentul pentru un meci amical la Tiraspol. {efii Federa]iei Române de Fotbal s-au dat mai `ntâi peste cap, `ncercând s\ g\seasc\ orice alt\ solu]ie. Mai `ntâi, Ionu] Lupescu, directorul general al FRF, a `ncercat s\-i conving\ pe italieni s\ joace la Bucure[ti, `ns\ a fost refuzat categoric. ~n criz\ de solu]ii, au fost solicita]i basarabenii. "Italienii au refuzat s\ joace la Bucure[ti. Am fi putut s\ le cerem daune, `ns\ nu acesta este scopul nostru. O s\ reprogram\m meciul... Ce s-ar fi `ntâmplat dac\ era un meci oficial, este greu de spus... Probabil c\ ar fi ~n locul Italiei, na]ionala va juca un amical cu Moldova intervenit FIFA [i UEFA. Am `ncercat s\ perfect\m un meci amical cu Serbia, dar antrenorul lor nu a fost de acord. A preferat trei zile de antrenament. ~i mul]umim Stelei c\ a refuzat s\ joace la Tiraspol, pentru c\ altfel nu am fi avut pe cine s\ `nfrunt\m noi acum", a povestit "Kaiserul". O alt\ variant\ luat\ `n calcul a fost na]ionala statului Muntenegru. Ultimul meci pe "23 August" Meciul cu Moldova s-a jucat pe stadionul "Na]ional" din Complexul "Lia Manoliu", fost "23 August". A fost ultima partid\ inter]\ri disputat\ pe b\trâna aren\, care urmeaz\ s\ fie demolat\. ~n loc ar urma, conform planurilor Prim\riei Muncipiului Bucure[ti, s\ se construiasc\, pân\ `n 2010, o alt\ aren\ mai modern\, apt\ s\ g\zduiasc\ jocuri de Liga Campionilor [i chiar finale de cupe europene. "Am hot\rât s\ juc\m acolo deoarece nu mai vrem s\ apel\m la cluburi pentru meciurile amicale", a mai spus Ionu] Lupescu. "Nu s- a pus nici problema ca meciul s\ se desf\[oare la Chi[in\u sau la Tiraspol. Stadionul Na]ional are un teren foarte bun, are instala]ie de `nc\lzire [i se prezint\ foarte bine, deoarece nu s-a jucat de mult timp pe el", a precizat directorul general al FRF. Pierderile financiare cauzate de anularea ac]iunii "Italia" se refer\ la transmisiile de televiziune [i de transport, dar nu au fost estimate cu precizie. ''Cu tot respectul, Republica Moldova nu este de calibrul Italiei, campioana mondial\'', a `ncheiat Lupescu. Cinism italian Iadul din Sicilia i-a divizat pe italieni. Scandalul din Italia a dat peste cap preg\tirile fotbali[tilor tricolori `naintea meciului cu Olanda, din preliminariile EURO 2008 Suspendarea meciurilor a `ncins spiritele. Cluburile doresc reluarea rapid\ a campionatului, `ngrijorate de repercusiunile economice. Ivan Ruggeri, pre[edintele de la Atalanta, a declarat c\ "dac\ se opre[te fotbalul pentru a combate violen]a, ultra[ii `[i pot proclama victoria". Antonio Matarrese, pre[edintele Ligii cluburilor profesioniste de fotbal din "Cizm\", a dat `ns\ dovad\ de-un pragmatism de-a dreptul cinic: "Fotbalul este o industrie, iar spectacolul trebuie s\ continue. Din nefericire, mor]ii sunt parte din acest sistem al fotbalului. Fiat n-a oprit produc]ia când a `ntâmpinat probleme. Acela[i model vrem s\-l urm\m [i noi". Giorgio Napolitano, [eful statului, a cerut `ns\ "decizii severe", `n timp ce Papa Benedict al XVI-lea a condamnat violen]a din fotbal. Premierul Romano Prodi a replicat prompt: "E nebun! Dac\ a spus asta, `nseamn\ c\ a `nnebunit!". Meciuri pe doar cinci stadioane Autorit\]ile l-au arestat pe administratorul stadionului "Angelo Massimino", din Catania. Presa italian\ a notat c\ oficialul clubului a asmu]it câinii asupra inspectorilor [i s-a opus arest\rii! Mai mult, `n interiorul arenei au fost descoperite arme de foc! Filippo Raciti, poli]istul ucis vineri seara, a fost `nmormântat luni, 5 februarie, la Catania, `n prezen]a a mii de persoane. ~n prezent, doar cinci stadioane din prima lig\ italian\ `ndeplinesc noile norme de securitate: "Olimpico" (Roma), "Marassi" (Genova), "Barbera" (Palermo), "Artemio Franchi" [i "San Filippo" (Messina). Arenele din Milano, Parma [i Cagliari au primit doar aviz provizoriu, pe acestea putând intra maximum de spectatori. S-a decis ca suporterii s\ nu-[i mai `nso]easc\ echipele la meciurile din deplasare. ~n plus, doar arenele care asigur\ sut\ la sut\ securitatea vor putea g\zdui meciuri.

41 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 41 Contra se ceart\ cu Og\raru, iar Pi]urc\ a agitat spiritele neconvocându-i pe c\pitanii de la Steaua [i Dinamo Nu numai probleme de ordin administrativ dau b\t\i de cap na]ionalei de fotbal `naintea dificilului meci cu Olanda, programat pe 24 martie, la Rotterdam, `n preliminariile pentru EURO Juc\torii tricolori par nervo[i, iar deciziile selec]ionerului Victor Pi]urc\ - unele discutabile, altele de-a dreptul de ne`n]eles, dar mai ales greutatea cu care acesta-[i explic\ alegerile - agraveaz\ tensiunile. Tehnicianul a afirmat adesea c\ va apela doar la fotbali[tii care sunt ap]i de joc [i - condi]ie obligatorie - titulari la echipele lor de club. Lucru unanim acceptat ca fiind corect. Numai c\ "recrutarea" pentru partida amical\ cu Italia (transformat\ ulterior, din cauza incidentelor din Peninsul\, `ntr-una cu Moldova) n-a ]inut cont de acest criteriu fundamental, dând ap\ la moar\ contestatarilor [i `nvr\jbindu-i de-a dreptul pe fotbali[ti! "Ce are Contra [i eu nu?" Vrajb\ la na]ional\ Pi]urc\ taie [i sp=nzur\ la na]ional\ George Og\raru [i-a c\p\tat, `n ultimele luni, statut de titular la Ajax Amsterdam, fiind suveran pe postul de funda[ dreapta. Acestuia i se adaug\ doi fotbali[ti care, o dat\ ajun[i `n str\in\tate, par s\ fi "explodat" pur [i simplu: Vlad Munteanu [i Sergiu Radu, liderii [i golgheterii echipei la Energie Cottbus, echipa de pe locul 12 `n Bundesliga. Nici unul n-a fost convocat, selec]ionerul afirmând c\ n-au valoare de na]ional\ nici m\car pentru un amical! Dac\ Munteanu [i Radu au p\rut oarecum `mp\ca]i cu ideea c\ li se refuz\ orice [ans\, `n schimb Og\raru a protestat. Prin intermediul presei, fostul stelist i-a cerut explica]ii lui Pi]urc\, iritându-l [i mai tare pe capriciosul antrenor. "Nu `n]eleg ce are Contra [i eu nu. De ce pe el `l cheam\, iar eu n-am loc nici la amicale?", a atacat "Og\". "Cine-i Og\raru?" Aceea[i stare de spirit l-a cuprins [i pe veteranul Cosmin Contra. Venit din Spania, de la Getafe, unde e `ns\ mai mult rezerv\, "Guri]\" a explodat: "Mai l\sa]i-m\-n pace cu Og\raru De ce a lipsit iar R\doi \sta! Cine-i Og\raru? Câte selec]ii are la na]ional\?". Surprinz\tor, de[i ini]ial se [tia c\ Pi]urc\ `i va convoca pe dinamovistul Claudiu Niculescu [i pe stelistul Mirel R\doi, cei doi juc\tori care sunt [i c\pitani la echipele lor de club au fost "uita]i"! A izbucnit, bine`n]eles, un nou t\r\boi. Cristea pe locul lui Niculescu Ca de obicei, tensiunea a crescut mai repede [i mai mult `n Ghencea pe seama "cazului R\doi". Pi]urc\, despre care Gigi Becali a spus c\ `nc\ mai are ac]iuni la Steaua, s-a gr\bit cu explica]iile: "Mirel vine dup\ o lung\ perioad\ de inactivitate. Are nevoie de lini[te, de concentrare [i de preg\tire fizic\ pentru a putea reveni la na]ional\. E un juc\tor de valoare, de care avem nevoie, dar doar `n plenitudinea for]elor". Directorul general al steli[tilor, Mihai Stoica, n-a acceptat `ns\ explica]ia: "Nu [tiu pe ce criterii face selec]ia Pi]urc\!". De data asta, Pi]urc\ a fost cel ironizat de rivalul s\u din Ghencea: "Oricum, nu e normal s\ am p\reri, pentru c\ nu sunt calificat `n situa]ia asta...". Cearta dintre R\doi [i Pi]urc\ se aplanase cu greu anul trecut. ~n 2005, stelistul "fugise" din cantonament f\r\ permisiunea selec]ionerului cu doar câteva zile `naintea meciului cu Olanda, din preliminariile Mondialelor. Pi]i s-a sup\rat [i l-a suspendat Dinamovi[tii au fost de-a dreptul [oca]i s\ afle c\ atacantul nu mai intr\ `n vederile lui Pi]i. Ini]ial, acesta fusese `n[tiin]at c\ trebuie s\ se prezinte la lot. A p\r\sit cantonamentul "ro[-albilor" din Portugalia, cu inten]ia de a se gr\bi spre Bucure[ti, dar a aflat pe drum c\ totul nu e decât o alarm\ fals\. "Cum, n- a fost convocat? Nu se poate! Noi a[a [tiam", au reac]ionat atât antrenorul Mircea Rednic, cât [i conduc\torii clubului. {tirea c\ Niculescu e chemat la na]ional\ fusese postat\ deja [i pe site-ul clubului. Culmea, selec]ionerul Victor Pi]urc\ [ia permis s\ ironizeze toat\ aceast\ situa]ie delicat: "Claudiu nu m-a mul]umit `n ultimul amical, cu Spania. M\ voi baza pe el doar atunci când voi considera eu. Nu [tiu de unde au aflat cei de la Dinamo c\ el e convocat atunci când au anun]at acea list\ cu fotbali[tii lor chema]i `n vederea amicalului. La mine pe list\, Niculescu nu ap\rea...". ~n schimb, a fost convocat mijloca[ul Adrian Cristea, care a aflat acest lucru de la ziari[ti, pe aeroport, la `ntoarcerea `n ]ar\. S-a iscat un moment stânjenitor, pentru c\, al\turi de Cristea, se afla [i "refuzatul" Niculescu. de la na]ional\. Stelistul a spus `ns\ c\ antrenorul minte, deoarece i-a permis s\ plece la tratament, la clinica de la Bologna! Au urmat lungi [iruri de replici t\ioase [i amenin]\ri de-o parte [i de alta, r\zboiul extinzându-se [i c\tre conducerea clubului Steaua, care n-a ezitat s\ atace federa]ia. Pân\ la urm\, `n 2006, Pi]urc\ l-a iertat pe R\doi la presiunile lui Gigi Becali, care e [i na[ul fotbalistului. A urmat opera]ia complicat\ la genunchi suferit\ de funda[ [i mai multe luni de pauz\. Motivul oficial al lui Pi]urc\, acela c\ R\doi nu e `nc\ pus la punct cu preg\tirea fizic\, e doar par]ial, mai ales c\ era vorba acum de un amical cu Moldova. ~n realitate, cauza principal\ a ezit\rii de a-l mai chema pe c\pitanul steli[tilor la na]ional\ este tocmai accidentarea pe care a suferit-o acesta anul trecut. Speciali[tii l-au avertizat neoficial pe Pi]urc\ de faptul c\ R\doi nu va mai ajunge niciodat\ la performan]ele fotbalistice pe care le-a atins pe vremea când era s\n\tos.

42 42 SPORT Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Steaua-Dinamo, `n provincie! Comisia de Disciplin\ a FRF a decis s\ suspende terenul "ro[-alba[trilor" pe trei etape Primele influen]e ale `ntâmpl\rilor din Italia n-au `ntârziat s\ apar\ `n fotbalul românesc. {oca]i, conduc\torii de cluburi, dar [i ai federa]iei [i ligii au cerut pedepse necru]\toare pentru cei care se fac vinova]i de violen]\ pe stadion [i aplicarea strict\ a regulamentelor. Iar primele victime ale acestei st\ri de spirit au fost steli[tii. Comisia de Disciplin\ a FRF a decis luni, 5 februarie, s\ pedepseasc\ comportamentul agresiv al suporterilor "ro[- alba[tri" suspendând terenul din Ghencea pe trei etape. Mai mult, Steaua va fi obligat\ s\ dispute cele trei partide socotite pe teren propriu la cel pu]in 150 de kilometri dep\rtare de Bucure[ti! Derby-ul Steaua - Dinamo, programat `n etapa a 25-a a Ligii I, s-ar putea disputa astfel la Constan]a, Craiova, Bra[ov sau Bac\u. Acest lucru se va `ntâmpla doar dac\ decizia Comisiei de Disciplin\ nu va r\mâne nemodificat\. ~n `ntreaga istorie a confrunt\rilor dintre steli[ti [i dinamovi[ti, o singur\ partid\ - finala Cupei României din s-a disputat `n afara Bucure[tiului, la Bra[ov. Antecedente nenum\rate Steaua nu se afl\ `n premier\ `n aceast\ postur\. Clubul din Ghencea are o bogat\ "istorie" a suspend\rilor atât pe plan intern, cât [i interna]ional, fiind cunoscut ca un cal breaz [i la UEFA. Mai mult, directorul general Mihai Stoica e singurul conduc\tor de club din istorie care a b\tut un suporter al propriei forma]ii [i, `n plus, figureaz\ B\taia de la Dinamo-Steaua Steaua are terenul suspendat din cauza violen]elor `n baza de date a Jandarmeriei cu persoane periculoase. Steaua a fost acum sanc]ionat\ din nou pentru incidentele provocate de fani la meciurile cu Poli Timi[oara [i Universitatea Craiova, de ast\-toamn\. ~n afar\ de obligativitatea de a organiza urm\toarele trei partide de pe teren propriu pe stadioane situate la cel pu]in 150 de kilometri distan]\ de Bucure[ti, clubul din Ghencea va trebui s\ pl\teasc\ [i o amend\ de de lei (aproximativ de euro). Pe lâng\ "eternul derby" cu Dinamo, Steaua va juca `n afara Bucure[tiului meciurile cu UTA [i FC Arge[. La jocul Steaua - Poli Timi[oara (scor 3-1), suporterii "ro[-alba[trilor" au aruncat cu tor]e `n teren [i `n direc]ia galeriei oaspe]ilor, iar la partida Universitatea Craiova - Steaua (scor 0-0), ambele galerii au aruncat tor]e `n teren, iar bucure[tenii i-au atacat pe jandarmi cu fumigene, petarde [i be]ele steagurilor. Universitatea Craiova a primit, de asemenea, o sanc]iune de dou\ etape suspendare pentru terenul propriu [i o amend\ de de lei. Oltenii se v\d nevoi]i s\ organizeze departe de cas\ partidele cu Rapid [i Gloria Bistri]a. "Ro[-alba[trii" vor reducerea pedepsei Meciul Dinamo - Steaua (1-0), din turul campionatului, ar fi trebuit s\ se dispute f\r\ spectatori, dar Comisia de Apel a "`nmuiat", de asemenea, decizia Comisiei de Disciplin\, care anun]ase c\ "ro[-albii" trebuie s\ dispute dou\ partide cu por]ile `nchise. La fel ca [i `n toate celelalte cazuri, clemen]a Comisiei de Apel s-a dovedit absolut nejustificat\. Suporterii celor dou\ echipe s-au b\tut cu s\lb\ticie la Dinamo- Steaua. Galeriile au dus un r\zboi crâncen nu numai `ntre ele, ci [i cu jandarmii. Au fost mul]i r\ni]i [i o puzderie de amenzi, iar `n final steli[tii [i dinamovi[tii au acuzat Oficialii steli[ti sunt `ncrez\tori c\ vor ob]ine `ns\ reducerea pedepsei, a[a cum s-a `ntâmplat [i-n cazul Rapidului, care recent a primit trei etape de suspendare din acelea[i motive, iar la "Apel" a r\mas doar cu una. Dac\ s-ar fi respectat decizia Comisiei de Disciplin\ `n cazul giule[tenilor, [i partida Rapid - Steaua ar fi trebuit s\ se joace la minimum 150 de kilometri dep\rtare de Bucure[ti. "Este cam sever\ decizia [i vom face recurs. Vom pl\ti amenda, asta este, ce s\ facem? Trebuie s\ nu le mai permitem huliganilor s\ intre pe stadion. Oricum, vom câ[tiga cu Dinamo oriunde vom juca `n provincie, pentru c\ Steaua e mult mai iubit\ decât Dinamo `n orice ora[", a spus Gigi Becali, finan]atorul echipei din Ghencea. "Dup\ ce s-a `ntâmplat \n Italia, cred c\ ar trebui luate [i la noi m\suri drastice `n România. Noi vom pl\ti amenda primit\, dar sper s\ se ia m\surile necesare. Pe care suporter `l prinde c\ face belele, atunci s\ nu `l mai lase pe stadion [i s\ `l condamne un an sau doi. S\ se ia aceste m\suri `mpotriva a 30 de huligani din a[tia [i s\ vede]i ce se potolesc", a completat latifundiarul. jandarmii c\ i-au "m\cel\rit" f\r\ s\ aib\ vreun motiv. Mai mult, steli[tii au cerut destituirea comandantului Jandarmeriei Bucure[ti! Incidentele au continuat `ns\ [i dup\ aceste evenimente, iar episoadele violente de la meciurile Steaua-Poli Timi[oara [i Universitatea Craiova-Steaua confirm\ turnura periculoas\ a evenimentelor. Ar mai fi de ad\ugat c\ [eful galeriei steliste - numit de Gigi Becali dup\ ce tot patronul "ro[- alba[trilor" l-a `ndep\rtat pe fostul lider - a fost arestat pentru c\ f\cea parte dintr-o band\ de "recuperatori".

43 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 43 Violen]ele au cuprins [i handbalul românesc Derby-ul Dinamo- Steaua s-a anulat dup\ ce suporterii celor dou\ echipe s-au bombardat `n sal\ cu tor]e, petarde [i fumigene Nu numai fotbalul e devastat de flagelul violen]ei. Sâmb\t\ sear\, la nici 24 de ore dup\ r\zboiul civil sicilian izbucnit la meciul Catania-Palermo, din Serie A la fotbal, a fost rândul huliganilor români s\ se dea `n spectacol la derby-ul de handbal Dinamo-Steaua. Partida dintre ocupantele locurilor 2 [i 3 `n competi]ia intern\, cele mai galonate forma]ii ale handbalului masculin românesc, n-a mai avut loc din cauza b\t\ii izbucnite `ntre galerii. Incidentele au `nceput cu o or\ `naintea meciului, pe str\zile din jurul S\lii "Lucian Grigorescu" (fost\ Floreasca), unde grupuri de suporteri s-au `nc\ierat. Pe unii dintre ace[tia, jandarmii i-au dezarmat `nainte de a intra `n sal\, confiscându-le cantit\]i impresionante de cataroaie, lan]uri, bâte, fumigene [i petarde. Modelul englez ~n b\taia de sâmb\t\ au fost implicate sute de persoane. Foarte mul]i dintre derbedei au fost filma]i [i fotografia]i atât de camerele "oficiale", ale Jandarmeriei, cât [i ale televiziunilor. Cu toate acestea, doar 32 dintre huliganii care au f\cut scandal la meciul de handbal Steaua - Dinamo au primit amenzi! Un suporter dinamovist `n vârst\ de 22 de ani s-a ales cu dosar penal dup\ ce a r\nit un jandarm `ncercând s\ ajung\ `n zona rezervat\ steli[tilor. "Acesta este doar un prim bilan], Jandarmii au folosit gaze lacrimogene Conflictul s-a acutizat `ns\ `n sala "Lucian Grigorescu", unde galeriile au reu[it, totu[i, s\ introduc\ tor]e [i petarde. Primii au intrat `n tribune dinamovi[tii. Au urmat steli[tii, care la vederea rivalilor au `nceput s\ scandeze obscenit\]i. Suporterii "câinilor" nu s-au l\sat invita]i [i au trecut la contraatac, `ncercând s\ ajung\ la adversari. N-au avut sor]i de izbând\ din cauza jandarmilor, astfel c\ au recurs la proiectile, aruncând cu petarde [i tor]e `n sectorul stelist. For]ele de ordine au reu[it cu greutate s\ opreasc\ violen]ele, spiritele calmându-se abia dup\ folosirea gazelor lacrimogene! Din nefericire, `n tribune au fost prezente [i handbalistele de la Rulmentul Bra[ov. Ucraineanca Vita Muhina a le[inat chiar din cauza unei petarde care a explodat `n apropierea sa. Fetele, prinse exact `ntre cele dou\ tabere, au `ndurat proiectilele aruncate atât de steli[ti, cât [i de dinamovi[ti. Ele - la fel ca [i mai mul]i copii - au s\rit peste balustrad\, `n teren, acolo unde au fost prinse de juc\torii celor dou\ echipe [i deoarece au fost sanc]iona]i numai cei pe care am reu[it s\-i re]inem sâmb\t\, `nainte [i dup\ suspendarea meciului. Vom analiza `nregistr\rile video f\cute `n timpul partidei [i, pe baza acestora, vom stabili vinov\]ia fiec\ruia dintre suporteri. Pe de alt\ parte, `ncerc\m s\ stabilim cum au fost introduse petardele [i fumigenele `n sala "Lucian Grigorescu"", au declarat reprezentan]ii Direc]iei Generale de Jandarmi Bucure[ti. "Noi colabor\m de mult timp cu jandarmeria Huliganii au dat buzna [i `n sala de handbal ajutate s\ p\r\seasc\ sala. Handbali[tii dinamovi[ti [i cei steli[ti au `ncercat, mai `ntâi, s\-[i calmeze suporterii. Marcel Popescu, pre[edintele "ro[-albilor", [i George Boroi, omologul s\u "ro[-albastru", au discutat cu [efii celor dou\ galerii, iar spiritele au p\rut s\ se calmeze. ~nc\lzirea a fost reluat\, dar cu câteva clipe `nainte de `nceperea meciului, o nou\ petard\ a zburat din sectorul dinamovist `n cel stelist. Acest nou incident a reaprins spiritele, iar meciul s-a anulat, juc\torii refugiindu-se la cabine. ~n jurul orei 19.30, jandarmii au reu[it s\-i evacueze din sal\ pe to]i suporterii. Handbali[tii steli[ti au francez\. Vrem s\ introducem cât mai multe norme care au avut succes `n primul rând `n Anglia [i mai apoi `n Germania [i Fran]a. Pentru c\, iat\, [i italienii `[i fac acum mea culpa c\ n-au aplicat modelul englez. Vreau ca, `n curând, [i la noi suporterii violen]i s\ fie oblige]i s\ se prezinte pe timpul meciurilor la sec]iile de poli]ie, pentru c\ numai a[a se va stopa acest fenomen", a declarat reprezentantul Jandarmeriei Române, Olimpiodor Antonescu. p\r\sit sala dup\ ce fanii "ro[-albi" au aruncat cu alte petarde `n direc]ia lor. Dinamo a sc\pat ieftin Conform regulamentului, partida de handbal masculin dintre Dinamo [i Steaua ar fi trebuit s\ nu se mai dispute, iar oaspe]ii s\ fie declara]i `nving\tori cu 10-0, deoarece gazdele n-au asigurat condi]ii optime de joc [i protec]ia celor prezen]i. Comisia de Disciplin\ a Federa]iei Române de Handbal a hot\rât `ns\, ]inând cont de circumstan]ele cu totul speciale ale incidentului, s\ o reprogrameze la o dat\ ce va fi stabilit\ ulterior. ~n plus, Comisia de Disciplin\ a hot\rât ca Dinamo, `n calitate de club organizator, s\ joace f\r\ spectatori toate meciurile pe teren propriu pân\ la finalul campionatului [i s\ pl\teasc\ o amend\ de de lei noi (aproximativ de euro). A fost o hot\râre care i-a derutat pe steli[ti. Mai `ntâi, juc\torii, `n frunte cu antrenorul Radu Voina, au sus]inut c\ nu vor ca Dinamo s\ piard\ meciul la masa verde, pentru c\ n-au nevoie de puncte primite cadou. Dup\ verdict, "ro[-alba[trii" au protestat, spunând c\ nu s-a aplicat regulamentul [i c\ vor s\ fac\ apel! Dinamovi[tii au acceptat pedeapsa, considerând-o normal\.

44 44 PUBLICITATE Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie CED M ACTIVITATE Restaurant rom=nesc P.le Governo Provvisorio, 6 Milano tel cel AGENZIA DI SERVIZI di ing. GETA BREHUI cell , fax , . bregeta@virgilio.it Telefona]i pentru a ob]ine o programare! Traducerea [i legalizarea oric\rui tip de documente, inclusiv a permisului de conducere; Traducerea documentelor [colare pt. `nscrierea copiilor la [colile italiene; ob]inerea declara]iilor de valoare Traduceri medicale, juridice Procuri notariale, apostilate, pentru Rom=nia; Preg\tirea [i depunerea dosarelor pentru cet\]enie Schimbarea certificatelor de na[tere [i c\s\torie model vechi cu model nou; Ob]inerea [i apostilarea actelor emise `n România; Ob]inerea cazierului judiciar italian sau altor certificate italiene necesare pentru cartea de [edere, cet\]enie, etc. Probleme legale: recursuri la foile de expulzare, recursuri la TAR, cauze civile [i penale, ob]inerea de drepturi b\ne[ti, etc. ROMA, Via Cornelio Gallo, 5 (Metro A - Porta Furba) FONTE NUOVA, SANTA LUCIA (RM), Via PIEMONTE 12 MORLUPO (RM) Strada delle Grotte, 6 NOU: Bilete de avion (BlueAir, etc) ROMA...NIA Magazin de produse rom=ne[ti la Roma Via Erasmo Gattamelata, 133 (l=ng\ Largo Preneste) Primul depozit en gross de produse alimentare [i b\uturi rom=ne[ti la ROMA v\ ofer\ o gam\ diversificata de produse la pre]uri interesante. Prin magazinul nostru Roma...nia, situat `n Via Erasmo Gattamelata, 133, puteti achizi]iona [i la pre] cu am\nuntul produsele noastre (c=rna]i, salamuri, br=nz\ cu sm=nt=n\, carne de mici, varz\ murat\, cozonaci, pl\cinte cu br=nz\, pufarine, eugenia etc.) tel./fax cell maria_simon@tiscali.it TAVIC SNC IMPORT {I DISTRIBU}IE DIRECT PRODUSE ROM+NE{TI: Vinuri, T\rii, Produse alimentare IMPORTAZIONE E DISTRIBUZIONE DIRETTA PRODOTTI TRADIZIONALI ROMENI: Vini, Acquavite, Prodotti alimentari CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST) Dr. Petru Covaci Nouã adresã Roma: Via Taddeo da Sessa, 12 (Largo Boccea, Metro A Cornelia) Tel Cell Adresa Riano: Via della strada Vecchia, 2 Cell Reduceri 50 % pentru rom=ni TAVIC SNC Via Leonardo Fea, 5 bis Torino tel/fax cell: mail: tavic@ .it

45 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ PUBLICITATE 45 SELEC}IE PERSONAL Selec]ion\m rom=nce laureate care `ndeplinesc urm\toarele condi]ii: cunoa[terea limbii italiene, vorbit\ [i scris\; cunoa[terea limbii engleze (de preferat); cuno[tin]e informatice, folosirea computerului [i a programelor mai r\sp=ndite, cum ar fi Word, Excel, Powerpoint, Outlook Express, Internet, etc. Zona de munc\: Piazza Venezia, Roma Trimite]i Curriculum la adresa de cepi04@libero.it sau la nr. de fax ABONAMENT LA Cost anual: 90 euro Plata: cont curent po[tal nr Titularul contului: Stranieri in Italia srl ~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i numele ziarului la care v\ abona]i - - Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele, adresa [i num\rul vostru de telefon. Trimite]i apoi o copie dup\ chitan]a de plat\ la redac]ie, specific=nd adresa unde vre]i s\ primi]i ziarul. Pentru mai multe informa]ii: importazione@etnomedia.org Tel , fax: MUNCĂ ŞI IMIGRARE SINDICATUL ROMÂNILOR DIN ITALIA în colaborare cu Biroul Legal Sabatino Oficiu legal pentru muncă şi imigrare, se ocupă de problemele cetăţenilor străini în Italia, colaborând cu avocaţi profesionişti şi experţi în materie de dreptul muncii şi dreptul imigrării: asistenţă pentru obţinerea cărţii de şedere; informaţii la zi în legătură cu drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români pe teritoriul Italiei; asistenţă pentru un loc de muncă; asistenţă pentru deschidera unei societăţi (partita iva); cetăţenie; recursuri la tribunal împotriva concedierilor nelegale; reîntregirea familiei; traduceri şi legalizări de documente (procuri, delegaţii, împuterniciri, apostilări de documente, traduceri sentinţe de divorţ, traduceri certificate de naştere/căsătorie pentru obţinerea rezidenţei, traduceri de documente şcolare pentru înscrierea copiilor în şcolile italiene); recunoaşterea titlului de studiu. Pentru programări, telefonaţi la numerele de telefon: / Roma, Via Gaeta, n 19 (Zona Stazione Termini ) Oficiul este deschis de luni până vineri 09,30-18,30 Duminica numai cu programări 10,00 14,00 CONSULATUL GENERAL AL ROM+NIEI - ROMA Via del Serafico, 69 75, Telefon: , , Fax: consulara@roembit.org CONSULATUL GENERAL AL ROM+NIEI - MILANO Via Gignese, 2, Telefon: Fax: consulatmilano@gmx.net

46 46 MONDEN Gazeta Rom=neasc\ 9-15 februarie Vedetele din Rom=nia, `n format nou Ne-am obi[nuit cu o bun\ parte din personalit\]ile media rom=ne[ti `ntr-o anumit\ ipostaz\. Andreea Marin e de ani de zile "Z=na surprizelor", Mihaela R\dulescu a `nregistrat un succes remarcabil cu emisiunea "Duminica `n familie", Noi televiziuni, c=te un format nou de program pe ici pe colo, schimb\ri de imagine [i de registru sunt preconizate pentru anul acesta. Nume celebre pe sticl\ au hot\r=t s\ schimbe c=te ceva `n ceea ce prive[te cariera lor, pentru bani mai mul]i sau pentru oportunit\]i de `mbun\t\]ire a imaginii. Andreea Marin, "Sub alt chip" Dup\ 8 ani la "Surprizele" produse de Valeriu Lazarov, "Z=na" `ncearc\ televiziunea [i `n alt decor, dar la acela[i post. Postul public TVR 1 a achizi]ionat formatul interna]ional de tip talk-show "If", produs `n Danemarca, pentru vedeta Andreea Marin B\nic\ (foto). "Z=na" de la "Surprize, surprize" va fi director de program [i totodat\ gazd\ a emisiunii, care va debuta `n grila postului pe 28 februarie, urm=nd s\ fie difuzat\ s\pt\m=nal, de la 20.20, cu numele "Sub alt chip". "Noua emisiune este produs\ `ntr-un studio grandios, realizat cu elegan]\ [i accente moderne, cu un public de peste 100 de oaspe]i, `n care protagoni[tii sunt, de fiecare dat\, dou\ celebrit\]i cu experien]\ de via]\ bine cunoscut\ publicului, cu realiz\ri care `i situeaz\ pe primele locuri `n ierarhie `n domeniile lor, cu o charism\ care te face s\ le fii al\turi din primul p=n\ `n ultimul minut al emisiunii", a descris Andreea Marin B\nic\ noul s\u format. Produc\torii enumer\ ca ingrediente "vedete, dileme morale, atitudini puternice, inova]ii, decizii importante [i consecin]e". difuzat\ de Antena 1, iar pe comentatorul sportiv, Cosmin Cernat, `l [tim cu to]i de pe TVR. Anul 2007 aduce, pentru cei care produc mul]i bani pentru televiziunile din care fac parte, schimb\ri importante `n carier\. Mihaela R\dulescu, vedet\ la Antena 2 Prim\vara ne aduce o nou\ televiziune, Antena 2, care va `ncepe s\ emit\, cel mai probabil, `n prima jum\tate a lunii martie. Pe l=ng\ "Duminica `n familie", pe care o prezint\ la Antena 1, Mihaela R\dulescu se pare c-a fost ofertat\ de directorul Antena 2, Mihai G=dea, pentru realizarea unei emisiuni la viitorul post la trustului Intact. Este vorba de un talk-show ce va gazdui personalit\]i publice din Rom=nia. Cosmin Cernat schimb\ televiziunea [i formatul La 31 de ani, Cosmin Cernat a decis c\ este momentul unei noi provoc\ri. Astfel, dup\ 11 ani de TVR, comentatorul sportiv a trecut `n curtea postului Kanal D, ce va fi lansat pe 18 februarie de trustul turc Dogan Media. Noua emisiune de care se va ocupa Cernat va fi una legat\ de fotbal, mai precis de meciurile din Liga I. "Vreau s\ `ncerc s\ fac o altfel de emisiune. Voi `ncerca s\ scot nout\]i de la invita]i, lucruri pe care nu le spun de obicei la emisiunile sportive. Sunt convins c\ fiecare om are o poveste [i aici m\ gandesc de exemplu la Pi]urc\ sau Mihai Stoica. Din p\cate, ei sunt v\zu]i doar prin prisma scandalurilor. De aceea, eu vreau un alt gen de abordare. Sper s\-mi [i ias\", a explicat Cosmin. Ziarul rom=nilor din Italia Via Virgilio Maroso 50, Roma, Tel Fax gazeta@stranieriinitalia.it Editore: STRANIERI IN ITALIA srl Via Virgilio Maroso, Roma Tel , Fax editore@stranieriinitalia.it Direttore responsabile: Sergio Talamo Direttore editoriale: Sorin Cehan Collaboratori: Gabriela Iordan, Oana Iura[cu, George Sima, Mascia Salvatore, Stefano Camilloni, Elvio Pasca, Melania Giacò, Nicoleta Mogo[, Viorica Nechifor, Crina Suceveanu, Georgiana Baciu Grafica: Carmen G\tej Pubblicità: ISI Etnocommunication srl Via Virgilio Maroso 50, Roma, Tel Fax info@etnocommunication.com Distribuzione: Messaggerie Internazionali Via Manzoni, Rozzano Numero Verde: Distribuzione locale e abbonamenti: Anca Gliz Stranieri in Italia srl Tel fax distribuzione@etnomedia.org Stampa: POLIGRAFICA GAETA di Agostino Gaeta, Via Zinnie 13, Nettuno SPECIAL PENTRU ROMÂNI Deschiderea 10 februarie Intrarea liber\ general\ DISCOTECA THE CLUB ex Dracula VIA VERMICINO 137 (Zona Grotte Celoni - Borghesiana) DJ ORSETTO v\ invit\ `n fiecare s=mb\t\, de la ora 22, s\ dansa]i pe ritmurile muzicii rom=ne[ti, latinogrece[ti, hip-hop, retro '80 - '90 [i comerciale! FETELE INTRARE LIBER! Informa]ii tel Rezerv\ri Direc]iunea `[i rezerv\ dreptul de selec- ]ionare a clientelei! Intrarea se face numai pe baza unui document valabil (pa[aport, buletin, permis conducere)

47 9-15 februarie Gazeta Rom=neasc\ HOROSCOP februarie Berbec O sp\t\m=n\ vesel\, dinamic\, plin\ de provocari în care sunte]i motivat de energia [i entuziasmul pe care le investi]i în planurile începute. Sunteti totusi cam superficial [i v\ b\ga]i în prea multe. taur Relatia cu superiorii este obositoare, la fel [i cea cu p\rin]ii Vor prea mult de la dvs. [i nu mai [ti]i cum s\ le fi]i pe plac, comunicarea este greoaie, creând un stres greu de suportat. Gemeni Nu sunte]i mul]umit de felul cum evolueaz\ rela]ia de cuplu, parc\ nu v\ mai în]elege]i a[a ca alt\dat\, a intervenit un blocaj în comunicare sau ni[te obstacole ce v\ ]in la distan]\. Nu ave]i ce face deocamdat\. Rac Pentru c\ nu apar evenimente deosebite în program, v\ pute]i dedic\ unor aspecte pe placul dvs: preocup\ri artistice, discu]ii de familie, vizite la prieteni etc. Este o perioad\ dedicat\ hobby-urilor. Leu Iubirea v\ z\p\ce[te complet, deci, dac\ sunte]i îndragostit, azi nu se poate discuta cu dvs. Sunte]i cu capul în nori probabil undeva în al noualea cer visând numai [i numai la amor. Fecioarã A]i ajuns la finalul unei ac]iuni [i acum trebuie s\ rezolva]i ultimele detalii înainte de a închide complet acest capitol. Sf=r[itul ofer\ un sentiment de lini[te, pentru c\ sc\pa]i de o grij\ sufocant\. Balantã Apar probleme în cuplu, rela]ia cu partenerul nu merge tocmai bine, dezam\girile din dragoste fiind prin preajm\, poate resim]i]i singur\tatea mai intens ca oricând. Scorpion Întinde]i o mâna spre împ\care cu un prieten cu care nu a]i avut o rela]ie bun\ de curând. Ave]i acum r\bdarea [i calmul necesar pentru a sta de vorb\ [i a oferi explica]iile de care avea nevoie. Sãgetãtor Sunte]i destul de speriat în fa]a unei confrunt\ri în care ar trebui s\ ar\ta]i cât de bun sunte]i. Nu ave]i prea mult\ încredere în for]ele dvs, mai ales dac\ ave]i [i rivali puternici, dar exist\ cineva al\turi care v\ stimuleaz\. Capricorn Va sim]i]i bine în societate, sunte]i primit cu bra]ele deschise [i l\sa]i o impresie foarte bun\ asupra dvs. Solu]iile dv. sunt practice, bine documentate [i imediat acceptate de ceilalti. Vãrsãtor Fi]i extrem de atent ce face]i cu banii sau ce tranzac]ii financiare decide]i, pentru c\ a]i putea bate palma cu o persoan\ cu inten]ii nu tocmai pozitive, care urmare[te doar propriul avantaj. Pesti, Sunte]i implicat serios într-un proiect profesional, de care depinde imaginea dvs. Poate vin [i ni[te rezultate financiare la final, dar pân\ acolo, sunte]i atât de sârguincios, încât i-ati putea impresiona pe toti. Esen]a informa]iei! {tii ce se `nt=mpl\ acas\? Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino