Gazeta. Carier\ `n filmul italian. Carte Verde pentru tractoare

Transcript

1 În Italia prânzul nu e greu. Numărul verde Gazeta Rom=neasc\ NOUA Per sapere TUTTO sui tuoi diritti Dal lunedì al venerdì dalle alle Costo della chiamata 1,57 al minuto iva inclusa Nr. 9, An V 2-8 martie 2007 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 Tfr, decizie important\ pentru pensie Pa[te la Roma Sorin Cehan Pe 8 aprilie, cre[tinii ortodoc[i s\rb\toresc ~nvierea Domnului, `n aceea[i zi cu cei catolici. Asocia]ia Rom=nilor din Italia (ARI) a preg\tit pentru aceast\ s\rb\toare un proiect care ar putea intra `n istorie, dac\ va fi sprijinit de comunitatea rom=neasc\. Proiectul, intitulat Pa[te rom=nesc la Roma, prevede celebrarea slujbei din seara de Pa[ti la Tor Vergata, `n acela[i loc unde Papa Ioan Paul al IIlea a `nt=mpinat `n anul 2000 milioane de tineri veni]i din `ntreaga lume pentru a s\rb\- tori Jubileul. Patriarhul Teoctist a fost `nc=ntat de aceast\ propunere [i a binecuv=ntat proiectul, promi]=nd s\ fac\ tot ce-i st\ `n putere pentru buna lui desf\[urare. Pe timpul slujbei, se asigur\ o conexiune televizata multiplex între Roma (Tor Vergata), Mangalia, Catedrala Mitropolitan\ din Ia[i, Biserica M=n\stirii Neam] [i Catedrala S. Catherine din Bruxelles. (detalii `n pag ) Carier\ `n filmul italian Directorul artistic al Festivalului Anagnina de la Roma: Suntem profesioni[ti Corina Jiga din Victoria: Nu ajunge s\ fii frumoas\ pentru a reu[i pag. 2-3 Nu a avut norocul s\ se m\rite cu un avocat superbogat, ca Ramona B\descu, nici s\ fie so]ia lui Mutu, ca Alexandra Dinu. Primele slujbe `n Italia au fost de baby-sitter [i de chelneri]\. {i totu[i a reu[it s\ intre `n lumea bun\ a spectacolului din Italia. Corina a jucat al\turi de un mit al cinematografiei, Carlo Verdone. Toma Barb\ro[ie, poetul care `ngrije[te la Floren]a bolnavi incurabili pag. 15 pag. 5 Angajarea `n posturi publice pag. 10 La Dinamo se `ncing spiritele pag. 41 Liderul Ligii I este m\cinat de conflictele dintre antrenorul Rednic (foto) [i elevii s\i. Carte Verde pentru tractoare pag. 29 Din 2007, ]\ranii sunt obliga]i s\ pl\teasc\ asigurarea interna]ional\ pentru tractoare! Voronin critic\ din nou Rom=nia pag. 27 Voronin (foto) acuz\ Rom=nia de intoleran]a fa]\ de minoritatea moldovenilor. Redac]ia: Via V. Maroso 50, 00142, Roma, Tel , Fax Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA Vodafone One Nation. Un tarif unic pentru a suna în ara ta i în Italia. Life is

2 2 SPECIAL Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie O rom=nc\ face carier\ `n filmul italian Nu a avut norocul s\ se m\rite cu un avocat superbogat, ca Ramona B\descu, nici s\ fie so]ie de Adrian Mutu, ca Alexandra Dinu. Primele slujbe `n Italia au fost de baby-sitter [i de chelneri]\. {i totu[i a reu[it s\ intre `n lumea bun\ a spectacolului din Italia. Corina (nume de scen\ Corrine) Jiga a jucat al\turi de un mit al cinematografiei contemporane italiene, Carlo Verdone, `n filmul "Cel mai bun du[man al meu", `ntr-un rol de coprotagonist\, film care va fi lansat `n cur=nd [i `n Rom=nia. O rom=nc\ din Victoria, al\turi de Carlo Verdone `n cel mai bun film al anului 2006 din Italia 28 ani, originar\ din ora[ul Victoria, jude]ul Bra[ov, `n urm\ cu 10 ani a venit la mama ei, care muncea deja la Roma. "Abia terminasem liceul. La orele de dirigen]ie, c=nd eram `ntreba]i ce vrem s\ facem `n via]\, eu spuneam c\ vreau s\ fiu fotomodel. Niciodat\ n-am luat prea `n serios acest vis". {i cum putea s\-l ia `n serios, c=nd abia venit\ la Roma, s-a angajat ca baby-sitter, apoi chelneri]\ la barul unui club sportiv. ~ntre timp, s-a `nscris la o [coal\ de dublare de filme, la care studia dic]ia [i recitarea, pe care se ducea peste jum\tate din salariu. "Am `nceput apoi s\ lucrez la dublare de filme, mai mult de desene animate, pentru c\ la filmele mari nu aveam acces, din cauza accentului care `nc\ se sim]ea". ~n paralel, s-a `nscris la o agen]ie de fotomodele: "F\ceam prezent\ri la Roma, cea mai important\ a fost o colec]ie Fendi, am f\cut apoi un catalog de lenjerie intim\". Aceast\ activitate i-a `ntredeschis pu]in u[a cinematografiei. "Am `nceput s\ fac figura]ie `n filme [i `n produc]ii de televiziune". Propuneri indecente? "Destule. Mul]i produc\tori `mi spuneau: «vrei s\ faci film? Vino la mine acas\». Credeau c\ dac\ e[ti str\in\, cazi imediat. P\rerea mea este c\ dac\ e[ti o fat\ frumoas\, te ajut\, dar nu ajunge. Exist\ multe fete frumoase, mult mai frumoase, mii, zeci de mii... Dac\ nu studiezi [i nu te perfec]ionezi, frumuse]ea nu te ajut\". A[adar, nimic special, reu[ea s\ adune de euro pe lun\ [i visa la roluri mai importante.

3 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3 Vom lansa filmul [i `n Rom=nia Mai importante dec=t singura replic\ pe care a avut-o `ntr-un film de televiziune: "Aveam de spus: «Drag\, vrei s\ vii? (Tesoro, vuoi venire?)». Eram oricum foarte fericit\ c\ spun acea replic\". Mai importante [i dec=t publicitatea la Trenitalia `n care a fost distribuit\. "~mi transpirau m=inile de emo]ie" ~ntr-o zi, agen]ia a trimis-o ca hostess la un magazin de optic\, transformat `n platou de filmare pentru un film al lui Carlo Verdone, un actor roman considerat urma[ul lui Alberto Sordi. "Eram `nc\ la [coala de dublare. L-am v\zut pe Verdone, m-am dus la el [i l-am `ntrebat: «Pot s\-]i las o fotografie [i un cv? Poate vreodat\ ai nevoie». Dup\ dou\ luni m-a sunat [i m-a `ntrebat dac\ nu vreau s\ fac o dublare pentru un film de-al lui. Nu mi-a venit s\ cred. C=nd a `nceput filmul, m-a sunat ajutorul de regizor, [i mi-a spus: «C\ut\m o fat\ pentru un rol. Nu vrei s\ dai o prob\?». Probele au durat 2 s\pt\m=ni, am dat trei probe, cu Verdone [i Silvio Muccino. Eram foarte emo]ionat\. ~mi transpirau m=inile. Am ob]inut rolul, de coprotagonist\." ~n acela[i film a jucat o alt\ rom=nc\, Ana Caterina Morariu. Film\rile s-au f\cut la sf=r[itul anului 2005, `nceputul lui "~n ultmii 10 ani, a fost filmul italian cu cel mai mare succes de public. A `ncasat 18 milioane de euro `ntr-un an". Filmul a fost Corina Jiga [i Carlo Verdone, pe platoul de filmare lansat `n Statele Unite, la New York [i Los Angeles (unde a c=[tigat [i un premiu la un festival local), `n Fran]a a fost primit bine de public [i a c=[tigat premiul publicului la ultimul festival de film de la Bastia - Corsica. "La Bastia am fost singura reprezentant\ a filmului. Am vorbit `n francez\ [i a trebuit s\ improvizez, m-au `ntrebat de ce numele meu - Corinne - e fran]uzesc, [i le-am spus c\ mama iubea cinematografia francez\ [i mi-a pus acest nume... C=nd 500 de persoane s-au ridicat [i m-au aplaudat, la primirea premiului, m-am emo]ionat ca la primele probe pentru film". ~n cur=nd, spune Corina, filmul va ajunge [i `n cinematografele rom=ne[ti. Succesul Succesul i-a deschis saloanele lumii bune din Roma. "Via]a mi s-a schimbat destul de mult. Dac\ acum doi ani a[ fi fost `ntre oamenii pe care i-am cunoscut acum, cred c\ a[ fi fost impresionat\. Nobili, industria]i, politicieni, saloanele romane sunt foarte interesante, dar eu [tiu exact cine sunt [i c=t valorez". Totu[i, o mic\ extravagan]\ o recunoa[te: "Sunt bolnav\ cu `nc\l]\mintea, am acum acas\ 135 de perechi de pantofi [i nu m\ pot ab]ine s\ cump\r al]ii". Ar fi foarte `nc=ntat\ s\ joace `ntr-un film rom=nesc, "dar eu nu cunosc pe nimeni `n Rom=nia. Mi-a pl\cut foarte mult filmul lui Porumboiu [i cred c\ se poate face film de calitate acas\". Acum are de g=nd s\ produc\ un scurt metraj, pentru care a scris scenariul. "Se nume[te "Il Tempo". Cred c\ a[ reu[i s\-l fac cu euro". Din 2005 s-a `nscris la Academia de Teatru din Roma, cursuri de 4 ani. A renun]at la prezent\ri de mod\, pentru c\ "Il Mio Miglior nemico", 115 min., comedie Regia [i scenariul: Carlo Verdone Protagoni[ti: Carlo Verdone, Silvio Muccino Agnese Nano, Ana Caterina Morariu, Corinne Jiga "am 28 de ani [i nu vreau s\ exagerez". Mul]i regizori o caut\, dar mai mult pentru roluri de str\in\ `n Italia. "Nu vreau s\-mi pun eticheta de str\in\, pentru c\ apoi m-ar chema numai la acest tip de roluri. Este o regul\ nescris\, cine joac\ `ntr-un anumit tip de filme, cum sunt telenovelele, toat\ via]a face numai asta. E greu s\ treci de etichete". Nu vrea s\ vorbeasc\ de propunerile "interesante [i importante" pe care le are acum, pentru c\ "poart\ ghinion". Succesul de la Roma n-a f\cut-o s\ uite de ora[ul natal: "Ora[ul meu, Victoria, este un ora[ micu], lini[tit, dar cu persoane cu mari valori morale. Nu l-a[ schimba nici cu cea mai mare metropol\ din lume, pentru c\ tot ceea ce sunt, ceea ce fac, totul a plecat de acolo. Nu exist\ viitor f\r\ trecut, iar trecutul meu este ora[ul Victoria". Sorin Cehan "Il mio miglior nemico" (Du[manul meu cel mai bun), filmul lui Carlo Verdone, a fost lansat pe 10 martie Filmul este o comedie dramatic\, care vorbe[te despre o leg\tur\ tat\-fiu. Corina a jucat `n film rolul Ramonei, cumnata lui Verdone (`n fil, Achille De Bellis).

4 4 LEGISLA}IE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Tratamentul de sfâr[it de raport, sau lichidare, prescurtat `n Italia cu sigla "Tfr" este suma care revine lucr\torului angajat la sfâr[itul raportului de munc\. Tfr se adun\ `n fiecare an. Retribu]ia util\ pentru calculul Tfr cuprinde toate sumele pl\tite în cursul raportului de munc\, cu excep]ia cazului `n care contractele de munc\ prev\d altceva. Valorile puse deoparte sunt reevaluate, la data de 31 decembrie a fiec\rui an, prin aplicarea unui procent fix de 1,5% [i a unui procent variabil, egal cu 75% din cre[terea indicelui pre]urilor de consum, conform Istat. Avans din Tfr Subordonatul care a lucrat cel pu]in 8 ani la acela[i angajator poate cere un avans din Tfr, de maxim 70% din Tfr-ul pe care ar fi trebuit s\-l cear\ la încetarea raportului de munc\. Plata în avans se poate cere numai pentru: cheltuieli medicale legate de interven]ii recunoscute de structurile publice; achizi]ionarea primei case de locuit pentru titularul raportului de munc\ sau pentru copiii lui; cheltuieli ce trebuiesc sus]inute în perioadele de concedii familiale (de exemplu, pentru maternitate). declara]ii scrise adresate propriului angajator, `n care se specific\ dac\ Tfr-ul care se acumuleaz\ de acum `nainte merge la o form\ complementar\ de pensie sau r\m=ne tot la angajator. În acest ultim caz, pentru lucr\torii din firme cu peste 50 de subordona]i, întregul Tfr este transferat de c\tre angajator Fondului pentru acordarea Tfr-ului subordona]ilor din sectorul privat, gestionat în contul statului de INPS. Dac\ pân\ pe 30 iunie 2007, lucr\torul nu exprim\ nicio indica]ie, angajatorul Ce este Tratamentul de sf=r[it de raport transfer\ Tfr-ul viitor unei forme de pensii colective. Comunicarea Cu 30 de zile înainte de scaden]a celor [ase luni utile `n care lucr\torul trebuie s\ se decid\, angajatorul este obligat s\ comunice lucr\torului care înc\ nu a prezentat nicio declara]ie informa]iile privind forma de pensii colectiv\ la care va fi transferat Tfr-ul viitor, Pensia de b\tr=ne]e [i cea de vechime în cazul nepronun]\rii angajatului. În cazul angaja]ilor subordona]i înscri[i la un institut de protec]ie social\ obligatorie înaintea datei de 29 aprilie 2003, sunt valabile acelea[i reguli, dar este prev\zut\ [i posibilitatea de a destina la forme de protec]ie socil\ complementar\ numai o parte din Tfr-ul care se acumuleaz\ de acum `nainte. Andrea De Rossi Alegerea De la 1 ianuarie 2007, fiecare lucr\tor subordonat poate alege dac\ s\ lase propriul Tfr acumulat la propriul angajator sau s\-l destineze unui fond de pensii complementar. Tfr-ul ob]inut pân\ la momentul `n care se face alegerea r\mâne mai departe la angajator [i va fi lichidat la sfâr[itul raportului de munc\, reevaluat conform legii. Lucr\torul trebuie s\ se pronun]e pân\ pe 30 iunie 2007, dac\ raportul de munc\ a `nceput `nainte de 1 ianuarie Cei angaja]i dup\ aceast\ dat\ au 6 luni pentru a se decide. În cazul lucr\torilor subordona]i înscri[i la o institu]ie de protec]ie social\ obligatorie de la 29 aprilie 2003, alegerea se face în manier\ expres\ sau tacit\. În manier\ expres\, prin intermediul unei În Italia, pensia este cu prevalen]\ de natur\ public\ [i este acordat\ de institu]iile de protec]ie social\ de stat sau [i de institu]ii de protec]ie social\ parastatale, case ala ordinelor profesionale [i private. Exist\ forme diferite de pensie, de b\trâne]e, de vechime, de dizabilitate etc. Formele de pensionistice de retribu]ie la finalul raportului de munc\ sunt pensia de vechime [i de b\trâne]e. Pentru lucr\torii subordona]i, pensia de b\trâne]e se ob]ine când se ajunge la limita de v=rst\, care `n prezent este de 65 de ani pentru b\rba]i [i 60 pentru femei, [i se pl\tesc contribu]ii pentru minim 20 de ani. Pentru a ob]ine pensia de b\trâne]e, este necesar\ încetarea activit\]ii de munc\ subordonat\. Pensia de vechime, în schimb, se poate ob]ine înainte de a fi împlinit vârsta de pensionare. Actualmente, condi]iile necesare pentru pensia de vechime sunt 35 de ani de plat\ a contribu]iilor [i vârsta de 57 de ani. Dac\ înc\ nu s-a ajuns la 57 de ani, se poate ob]ine oricum pensia de vechime, dac\ exist\ 39 de ani de contribu]ie. {i pentru a ob]ine pensia de vechime este necesar\ `ncetarea activit\]ii de munc\. Bonusul Legea de reform\ a sistemului de protec]ie social\ introduce un beneficiu particular (a[a-numitul bonus) pentru lucr\torii angaja]i `n sectorul privat care au acumulat sau vor acumula dreptul la pensia de vechime pân\ pe 31 decembrie 2007, dar decid s\ continue s\ lucreze. Cei care decid s\ r\mân\ la munc\, renun]ând la acreditarea contribu]iilor, cu a[a-numitul bonus ob]in o cre[tere neimpozabil\ pe flutura[ul de salariu, egal\ cu contribu]ia de protec]ie social\, care este de 32,7% din salariul brut pentru aproape to]i lucr\torii. Bonusul este destinat celor care au acumulat sau vor ajunge s\ îndeplineasc\ condi]iile pentru pensia de vechime. Pentru lucr\torii autonomi, în schimb, regimul este acela[i cu al lucr\torilor subordona]i pentru pensia de b\trâne]e, dar pu]in diferit pentru pensia de vechime. Pensia de vechime, pentru cei care exercit\ o activitate autonom\, se poate ob]ine dup\ 35 de ani de contribu]ii [i vârsta de 58 de ani. Autonomii sub 58 de ani pot oricum ob]ine pensia de vechime, dac\ au acumulat 40 de ani de contribu]ii.

5 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 5 Aceasta-i `ntrebarea! La[i s\ se acumuleze lichidarea an dup\ an, a[a cum se întâmpl\ acum, pentru a avea o rezerv\ de bani când se înceteaz\ munca sau s\ investe[ti pentru a-]i construi o pensie mai bun\? Aceast\ alegere trebuie f\cut\ pân\ la finelul lui iunie, de lucr\torii dependen]i ai firmelor private, categorie în care intr\ marea parte a str\inilor din Italia. Odat\ cu noul an a început o reform\ care vrea s\ duc\ la cre[terea, al\turi de sistemul public care actualmente garanteaz\ pensiile, a unui sistem complementar care s\ dea o pensie suplimentar\ celor care înceteaz\ s\ munceasc\. O necesitate dictat\ de o previziune nu prea fericit\: cine intr\ acum în munc\ va putea conta, ca b\trân, pe o pensie cu o valoare de sub 50% din ultimul s\u salariu. Protagonistul acestei revolu]ii este Tratamentul de Sfâr[it de Raport (Tfr, numit în mod comun lichidare), acea parte din retribu]ie care ast\zi este pus\ deoparte de angajator, pentru a fi apoi restituit\ lucr\torului când se întrerupe raportul de munc\, cu excep]ia unor avansuri pentru cheltuieli extraordinare. Tfr-ul, pe lâng\ faptul c\ cre[te cu vârsta lucr\torului, este reevaluat anual pe baza unei rate fixe [i a cre[terii costului de via]\. Pân\ pe 30 iunie 2007 (sau la [ase luni de la o nou\ angajare), to]i lucr\torii angaja]i `n sectorul privat vor trebui s\ comunice în scris propriului angajator dac\ vor s\ men]in\ situa]ia a[a cum este sau s\ destineze de acum înainte Tfrul unui "fond de pensii", unde va fi investit pe pie]ele financiare, pentru a se transforma apoi într-o pensie compementar\. Se poate alege între fonduri "închise" (sau "negociate"), create de acorduri între sindicate [i asocia]ii [i destinate categoriilor specifice de lucr\tori, [i fonduri "deschise" constituite de b\nci, societ\]i de intermediere imobiliar\, companii de asigurare [i financiare, sau poli]e speciale de via]\ (echivalate fondurilor de pensie) oferite de companiile de asigurare. Toate aceste fonduri sunt supuse unui control public riguros, ce ar trebui s\ împiedice c\deri similare celor care au distrus în ultimii ani unele fonduri de pensii din Statele Unite (numele Enron v\ spune ceva?), devorând economiile a sute de mii de persoane. Acordul tacit Ce este mai convenabil? Evaluarea corectitudinii alegerii se va putea face la momentul pension\rii. Cine a ales s\ men]in\ regimul actual, va putea s\ ob]in\ de la angajator Tfr-ul acumulat pe parcursul anilor, cine îns\ a investit în fonduri de pensii va putea s\ aleag\ dac\ s\ primeasc\ tot ceea ce a ob]inut ca venit lunar (pensie complementar\), sau s\ primeasc\ pân\ la 50% din capital imediat [i restul ca venit lunar. Ce este convenabil s\ faci? Potrivit exper]ilor, cine este deja aproape de momentul pension\rii, nu are nevoie s\-[i construiasc\ un venit complementar, cu atât mai mult pentru c\ ar fi foarte mic pentru c\ Tfr-ul ar fi pl\tit Ce fac cu lichidarea? Revenim asupra unui subiect extrem de important pentru orice lucr\tor, [i anume pensia. Pân\ pe 30 iunie lucr\torii dependen]i trebuie s\ decid\ dac\ s\ lase lichidarea (a[anumitul Tfr - tratamenul de sf=r[it de raport de munc\) unde este sau s\ o investeasc\ în fonduri de pensii. Iat\ diferen]ele între o alegere [i cealalt\. Pe lâng\ faptul c\ se d\ o direc]ie Tfr-ului, fondurile de pensii pot fi finan]ate cu pl\]i voluntare din partea lucr\torului [i a angajatorului, pentru a cre[te venitul. Pentru aceste pl\]i sunt prev\zute [i facilit\]i, cum ar fi posibilitatea de a le sc\dea din venitul impozabil, [i în general fondurile se bucur\ de un regim fiscal mai convenabil fa]\ de cel aplicat Tfr-ului tradi]ional. Dar ce se întâmpl\ dac\ nu se exprim\ nicio alegere? Se declan[eaz\ o form\ de acord tacit [i Tfr-ul este destinat fondului de pensie "închis" din categoria din care face parte lucr\torul (dac\ este mai mult de unul, în acela în care este înscris majoritatea lucr\torilor din firm\) sau, dac\ nu exist\ fonduri închise, într-un fond special gestionat de Inps. Pentru lucr\torii angaja]i înainte de 29 aprilie 2003 este prev\zut\ posibilitatea de a destina fondurilor de pensie numai o parte din Tfr, oricum nu mai mic\ de 50%, dar [i în cazul lor, dac\ nu exprim\ o alegere în scris pân\ la finele lui iunie, Tfr-ul ajunge automat într-un fond de pensii. Tfr-ul `n avans Înainte de a face o alegere este important s\ se ia în considerare c\ cine decide s\ r\mân\ pe vechiul sistem, va putea oricum, în orice moment, s\ treac\ la fondurile de pensii. Cine îns\ decid\ s\ destineze Tfr-ul fondurilor de pensii (chiar [i prin formula acordului tacit) va putea, dup\ doi ani, s\ schimbe tipul fondului, dar nu va mai putea s\ se reîntoarc\ la vechiul sistem de gestiune a Tfr-ului. Dup\ aceast\ reform\, orice lucr\tor va putea oricum s\ continue s\ cear\ o anticipare a Tfr-ului. Cine a optat pentru vechiul regim va putea s\ ob]in\ dup\ cel pu]in opt ani de la angajare pân\ la 70% din ceea ce a acumulat, dar numai pentru a cump\ra o cas\ sau pentru a sus]ine cheltuieli medicale, în timp ce cine a ales fondurile va putea s\ cear\ imediat 75% pentru cheltuieli medicale. Elvio Pasca fondurilor de pensii numai câ]iva ani.situa]ia se schimb\ pentru tineri, din moment ce anii viitori va continua s\ scad\ raportul între pensia "normal\" [i ultimul salariu, [i deci o completare va fi important\ pentru a-[i garanta o b\trâne]e lini[tit\. {i rezultatele fondurilor par s\ recomande aceast\ cale (din ianuarie 2003 în septembrie 2006, Tfr-ul s-a reevaluat la 10.3%, fondurile închise cu 19,8%, cele deschise cu 23,9%), dar trebuie ]inut cont c\ presta]iile fondurilor de pensii depind de evolu]ia pie]elor financiare [i deci ar putea s\ se schimbe. Data de 30 iunie nu este îndep\rtat\, dar înc\ mai este timp pentru a reflecta.

6 6 LEGISLA}IE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Noile minime prev\zute de Contractul Colectiv. Intr\ în vigoare de la 1 martie, pe flutura[ul de salariu în dou\ tran[e. De la 1 martie, odat\ cu intrarea în vigoare a noului contract de munc\ domestic\, se vor schimba [i retribu]iile minime ale menajerelor [i îngrijitoarelor. Valorile pe care le g\si]i în tabele pe aceast\ pagin\ sunt ordonate pe baza unei noi clasific\ri, care pleac\ de la colaboratorii domestici încep\tori (nivelul A) pentru a ajunge la cei care, Noile retribu]ii pentru menajere [i îngrijitoare dup\ o formare profesional\ adecvat\, asist\ persoane cu dizabilit\]i (nivelul DS). Pe lâng\ aceasta, exist\ o distinc]ie între convie]uitori, convie]uitorii part-time (una dintre nout\]ile introduse de noul contract), lucr\torii la or\ [i cei care asigur\ asisten]a sau prezen]a nocturn\. De la 1 martie, to]i lucr\torii domestici vor fi încadra]i în aceast\ clasificare, pe baza activit\]ilor pe care le desf\[oar\. Convie]uitorii care primesc retribu]ii inferioare minimelor prev\zute de noul contract vor avea dreptul la o m\rire care va intra la plat\ `n dou\ tran[e: la jum\tatea lunii viitoare [i `n ianuarie Elvio Pasca TABELELE RETRIBU}IILOR MINIME TABELUL A - lucr\tori convie]uitori (valori lunare) A 550,00 AS 650,00 B 700,00 BS 750,00 C 800,00 CS 850,00 D 1.000,00 ^ indemniza]ie 150,00 DS 1.050,00 ^ indemniza]ie 150,00 TABELUL B - lucr\tori conform art. 15, pct. 2 (valori lunare) B 500,00 BS 525,00 C 580,00 TABELUL C - lucr\tori neconvie]uitori (valori orare) A 4,00 AS 4,70 B 5,00 BS 5,30 C 5,60 CS 5,90 D 6,80 DS 7,10 TABELUL D - asisten]a nocturn\ (valori lunare) Autosuficien]i Neautosuficien]i BS 862,50 CS 977,50 DS 1.207,50 TABELUL E - prezen]a nocturn\ (valori lunare) Nivel unic 577,50 TABELUL F - indemniza]ii (valori zilnice) pr=nz [i/sau mic dejun 1,637 cin\ 1,637 cazare 1,416 total 4,69 Ultimul Volkswagen Polo Attractive din campania Western Union a ajuns la Braæov Florin Petrina din Braæov a devenit cel de-al zecelea æi ultimul câætigåtor al Campaniei de Loialitate Western Union Ultimul câætigåtor al campaniei de loialitate Western Union 2006 Cu Western Union, 10 VW Polo sunt în drum spre tine! este Florin Petrina, de 23 de ani, din Braæov. Florin Petrina a efectuat 5 transferuri de bani prin Western Union, la sucursala Banca Româneascå din oraæul såu, în timpul campaniei care s-a desfåæurat în perioada 27 martie - 31 decembrie Astfel, Florin a devenit, prin tragere la sorœi, câætigåtorul celui de-al zecelea Volkswagen Polo din campania Western Union pe Vineri seara mi-am verificat ul æi am gåsit un mesaj prin care eram anunœat cå am câætigat un VW Polo, în cadrul campaniei de loialitate Western Union. Am sunat imediat la numårul de contact pentru a verifica informaœia. Politicos ar fi fost så aætept pânå luni, dar nu mai aveam råbdare. Sunt foarte fericit cå am câætigat, spune Florin. De 5 ani, Florin æi cele 3 surori ale lui primesc lunar bani prin serviciul Western Union Transfer de Bani. În general, banii trimiæi de mama lor, care lucreazå în Italia, sunt folosiœi pentru nevoile zilnice. Vestea câætigårii marelui premiu a luat prin surprindere atât familia lui Florin, cât æi pe prietenii apropiaœi ai acestuia. Mamei nu-i venea så creadå cå am câætigat. Eu sunt optimistul æi norocosul familiei. Surorile mele au participat ca æi mine la concurs, dar câætigåtorul am fost eu. Abia aætept så conduc noul meu Volkswagen Polo, spune Florin. Campania Cu Western Union, 10 VW Polo sunt în drum spre tine! s-a desfåæurat în perioada 27 martie - 31 decembrie Clienœii care au realizat în perioada campaniei 5 transferuri prin serviciul Western Union Transfer de Bani au primit o cartelå telefonicå în valoare de 5 USD. Ultimul câætigåtor al campaniei a fost desemnat, prin tragere la sorœi, în såptåmâna ianuarie Pentru a se numåra printre participanœi, clienœii au trimis sau au primit bani prin Western Union în perioada campaniei, prin oricare dintre locaœiile Agenœilor 1) Western Union. Ei au primit un cupon care urma så fie ætampilat dupå fiecare tranzacœie, în spaœiul prevåzut special 2). Acest cupon trebuia completat cu cinci tranzacœii efectuate pe durata campaniei. În România, serviciul de transfer de bani Western Union este disponibil în peste 3200 de locaœii ale Agenœilor. Participanœii au putut afla informaœii despre campania Western Union atât de la locaœiile Agenœilor participanœi la campanie, cât æi de pe pagina web 1) Locaœiile Agenœilor Western Union în România: Angelo Costa Ro SRL, Banca Româneascå Membrå a Grupului National Bank of Greece, Banca Transilvania, Bancpost, BRD - Groupe Société Générale, Poæta Românå, Raiffeisen Bank. 2) Pentru a intra în concurs clienœii au completat cuponul promoœional cu cinci ætampile. O ætampilå era primitå dupå fiecare tranzacœie, primire sau trimitere de bani, la oricare dintre locaœiile Agenœilor participanœi la campanie. Odatå ce cuponul a fost completat cu cele cinci ætampile, clientul primea o cartelå telefonicå în valoare de 5 USD æi devenea participant la tragerea la sorœi pentru câætigarea unui Volkswagen Polo Attractive din cele 10, oferite timp de 10 luni, începând cu mai Pentru a avea æansa de a câætiga unul din cele zece Volkswagen Polo Attractive, clienœii au completat, pe una din feœele cuponului, numele, adresa æi numårul de telefon la care puteau fi contactaœi. Cuponul completat era predat reprezentantului Western Union, care îl introducea în procesul de tragere la sorœi. Câætigåtorii au fost anunœaœi pe site-ul Cupoanele deteriorate, copiate sau falsificate nu au participat la promoœie.

7 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 7 O românc\ de 30 de ani [i-a ucis copilul, Fabio, de 13 luni [i a încercat apoi s\ se sinucid\. S-a întâmplat în dup\-amiaza zilei de 20 februarie la Valgatara, sat din comuna Marano Valpolicella, în provincia Verona. Femeia, c\s\torit\ din 2005 cu un italian, voia s\ plece din Italia [i s\ ia copilul `n Rom=nia. So]ul ei nu a fost de acord [i a ob]inut o interdic]ie de plecare a copilului, de la un judec\tor. Gestul femeii a [coat `ntreaga Italie. Aurora Silaghi, din Oradea, c\s\torit\ din 2005 cu Michele Spada, de 43 de ani, un transportator auto din Marano, este acum internat\ în spital. Dup\ ce a luat via]a micu]ului cu patru lovituri de cu]it, a `ncercat s\ se sinucid\, înjunghiindu-se în ficat. R\nile femeii nu sunt grave. Tragedia a avut loc într-o cas\ din centrul satului Valgatara. Dup\ crim\, femeia [i-a avertizat so]ul, care era la munc\ la Imola, prin telefon: "Michele, ]i-am ucis copilul [i acum m\ omor [i eu". B\rbatul l-a sunat imediat pe tat\l s\u, care a descoperit trupul f\r\ via]\ al copilului. În ultimul timp, între cei doi so]i erau tensiuni puternice. Michele ob]inuse recent de la Tribunalul pentru minori din Venezia o intedric]ie pentru ie[irea din Italia a fiului, împiedicând-o pe Aurora s\-l duc\ cu ea la Oradea, în România. O interdic]ie care declan[at nebunia în mintea femeii, care-[i iubea copilul ca pe ochii din cap. "Este un fapt care a tulburat întreag\ nostr\ mic\ comunitate - a spus primarul din Marano Valpolicella, Simone Venturini - Despre aceast\ familie nimeni nu avea nimic de spus. P\reau ferici]i". Mama criminal\, arestat\ Un copil rom=n a telefonat la poli]ie: "Ajutor, tata vrea s-o omoare pe mama" Un copil rom=n, terorizat de tat\l s\u beat, care amenin]a, cu un cu]it `n m=n\, c\ omoar\ toat\ familia, a avut prezen]a de spirit de a chema poli]ia. S-a `nt=mplat pe 25 februarie, la Scandici, `n provincia Firenze. Copilul s-a `nchis `ntr-o camer\ cu mama [i bunica, terorizat [i cu ochii fixa]i pe clan]a u[ii, care putea s\ se deschid\ dintr-o clip\ `n alta. Dincolo de u[\, tat\l s\u, `n stare de ebriet\te, urla [i b\tea cu pumnii `n u[\, agit=nd `n acela[i timp un cu]it de buc\t\rie. Copilul, `n v=rst\ de 6 ani, a luat celularul [i a chemat carabinierii: «Afar\ e t\ticul care vrea s-o omoare pe m\mica, pute]i veni imedita?». Copilul a dat operatorului centralei operative adresa [i num\rul blocului. ~n c=teva minute, la fa]a locului a sosit o patrul\. Militarii au urcat `n apartament [i, g\sind u[a deschis\, au intrat. La intrare era un b\rbat cu un cu]it `n m=n\, `n evident\ stare de ebrietate. Carabinierii l-au dezarmat {i-a ucis pruncul, pentru c\ nu-l putea lua `n Rom=nia Acuza]ia care i se aduce Aurorei este de ucidere voluntar\ cu circumstan]e agravante. Femeia este la spital, `n stare de arest, p\zit\ de for]ele de ordine. Aurora Silaghi s-a închis în t\cere. Judec\torul pentru audien]a preliminar\ s- a dus la sec]ia de chirurgie a spitalului din Borgo Trento, dar femeia n-a scos nici un cuv=nt. Este în afara pericolului, dar r\nile pe care ea îns\[i [i le-a provocat dup\ uciderea micu]ului necesit\ o perioad\ de recuperare. S-a lovit de trei ori, în [old, `n piept [i în ficat [i tocmai acest\ lovitur\ din urm\ a riscat s\-i pun\ via]a în pericol. În lini[te, sedat\ [i într-o stare pe care medicii o numesc de prostra]ie, femeia dup\ o scurt\ lupt\ corp la corp [i l-au arestat pentru rezisten]\ la un oficial public. ~n dormitor, carabinierii l-au g\sit pe copilul `n lacrimi [i pe cele dou\ femei care `ncercau s\-l calmeze. Nu era prima dat\ c=nd copilul asista la certuri violente `ntre p\rin]ii s\i, dar de data aceasta "t\ticul" pusese cu]itul la g=tul mamei sale [i amenin]ase c-o ucide. B\rbatul a fost dus `n `nchisoare, iar judec\torul a validat arestarea, consider=ndu-l periculos `n libertate. M.I., 31 ani, rom=n f\r\ ocupa]ie, are antecedente penale. nu vrea s\ vad\ [i s\ vorbeasc\ cu nimeni. Gestul s\u, spun investigatorii, s-ar putea s\ fi fost gândit `nc\ de pe 7 februarie, când i-a sosit scrisoarea de la Tribunalul pentru minori din Venezia care îi interzisese s\-[i înscrie fiul pe pa[aport. Dou\ lovituri au fost mortale Se va face o expertiz\ psihiatric\ pentru a îndep\rta orice dubiu legat de capacitatea de în]elegere [i de voin]\ a mamei în momentul omuciderii. Autopsia a stabilit c\ dou\ dintre lovituri au fost mortale pentru micu]ul Fabio. Trei lovituri au fost aplicate în zona din apropierea inimii [i una, nu foarte profund\, în [old. Copilul a murit în câteva secunde. Oamenii din Valgatara spun despre Aurora Silaghi c\ era solitar\, dar foarte ata[at\ de micul Fabio, pe care îl ducea adesea în bra]e pentru c\, spunea, a[a îi era mai aproape. O vecin\ [i-o aminte[te mereu singur\, plimb=ndu-se cu Fabio pe str\zile satului. "Vara aceasta, o perioad\ se vedea cu o prieten\ românc\, dar în ultimul timp a redevenit singuratic\. Era foarte ata[at\ de Fabio, un copil lini[tit [i senin. I se îndulcea privirea când vorbea cu el. În alte momente p\rea în schimb trist\". Pe tot teritoriul comunei Marano, ziua de 21 februarie a fost decretat\ zi de doliu cet\]enesc.

8 8 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Roma, cartierul Trullo: agresiune rasist\ contra unui elev rom=n Investigatorii cazului cred c\ agresiunea contra unui rom=n de 15 ani a avut motiva]ii rasiste. Victima este un tip închis, rezervat, un mare pasionat de calculator, abia sosit în [coal\, anul acesta. B\taia a avut loc `n ianuarie, dar s-a aflat abia acum. Exist\ [i martori oculari care au fost audia]i deja de c\tre investigatori confirmând agresiunea. Este vorba despre adolescen]i cu vârsta cuprins\ între 14 [i 15 ani, to]i elevi la Liceul {tiin]ific "Keplero" de pe Via delle Vigne din cartierul roman Trullo, unde au mai avut deja loc episoade de violen]\ împotriva românilor. Cinci elevi italieni au fost denun]a]i de c\tre agen]ii sec]iei IV de la Echipa Mobil\ din Roma pentru infrac]iunile de lovire [i violen]\ privat\. Procurorul urmeaz\ s\ cear\ trimiterea în judecat\ a acestora. 20 contra 1 Potrivit unor informa]ii publicate de cotidianul "La Repubblica", agresiunea a avut motiva]ii rasiste `n primul r=nd, dar agresorii erau invido[i [i din cauza abilit\]ilor rom=nului în informatic\. "Clasicul rasism artificial, derivat numai din lu\rile copil\re[ti de pozi]ie, nesprijinite de niciun tip de convingere politic\ sau cunoa[tere istoric\, pare s\ fie la baza unui episod de teribilism, care a avut loc la jum\tatea lunii trecute contra unui b\iat român din partea a cinci colegi de [coal\, de vârsta sa", afirm\ "Il Messaggero". Scânteia s-a aprins cu mai pu]in de o lun\ în urm\, când b\iatul român, de 15 ani, fiul unui zidar [i a unei casnice, foarte descurc\re] în informatic\, a încercat s\ intre într-un grup al "durilor" din [coal\. Grupul a p\rut s\-l accepte în primul moment, dar apoi au avut loc unele fric]iuni: b\iatul a fost acuzat c\ intr\ pe siteurile blog ale prietenilor s\i [i, exploatându-[i capacit\]ile, a comis "acte de hackeraj". Grupul "durilor" a decis a- Cu cu]itul `n ghiozdan B\iatul a sc\pat apoi de o a doua b\taie numai datorit\ unei profesoare care, dându- [i seama de problem\, l-a dus acas\ cu ma[ina sa. B\iatul n-a spus nimic acas\, dar la un moment dat [i tat\l lui [i-a dat seama c\ ceva nu e `n regul\. Tat\l a v\zut urme de lovituri pe corpul b\iatului [i a descoperit [i c\ fiul lui umbla cu un cu]it în ghiozdan. "{i \sta la ce-]i trebuie?", l-a `ntrebat [ocat tat\l lui. "Pentru ca s\ m\ ap\r, tat\, la [coal\ m\ bat mereu", a r\spuns b\iatul cu privirea în p\mânt. Agresorii, tipicii "[mecheri" de periferie, skinhead de duminic\, apar]in unor familii normale. Interoga]i în prezen]a avoca]ilor 20 de italieni i-au dat o lec]ie unui rom=n tunci s\-i dea o lec]ie adolescentului: 20 de elevi din grup l-au a[teptat `n fa]a casei. Cinci au s\rit pe el, `n timp ce ceilal]i s\teau deoparte [i filmau scena cu telefoanele mobile. B\iatul a fost b\tut, umilit [i filmat timp de câteva minute în timp ce, aflat la p\mânt, încerca s\-[i protejeze fa]a de pumnii [i picioarele agresorilor. lor, agresorii [i-au recunoscut faptele. Cei cinci adolescen]i denun]a]i au dat versiuni discordante, explica]ii contrare, au povestit c\ au fost insulta]i [i provoca]i de rom=n. Niciunul nu a ar\tat nici o urm\ de regret. De caz se ocup\ procurorul Roberto Thomas, de la Procuratura pentru minori din Capital\, care trebuie s\ ia decizia de a-i trimite `n judecat\ pe agresori. Reac]ia directorului [colii, Antonio Panaccione, a fost de a dezmin]i, definind, "false [i tenden]ioase" [tirile care vorbesc de rasism la [coal\: "Agresiunea nu a avut loc `n incinta [colii", s-a sp\lat pe m=ini directorul. PENTRU O VIA} LINI{TIT ~N ITALIA Afl\ totul despre drepturile tale Stranieri EXPER}II "STRANIERI IN ITALIA" ~}I R SPUND IMEDIAT LA ~NTREB RILE TALE DESPRE: Decretul fluxurilor Permisul de [edere Sanatoria Expulzarea Viza de turism Viza de studiu Uniunea European\ Re`ntregirea Cartea de [edere Cet\]enia de luni pân vineri, de la la costul convorbirii 1,57 pe minut iva inclus Reziden]a C\s\toria Permisul de conducere Convertirea permisului Asigur\ri Amenzi Partita Iva Declara]ia de venituri Contribu]ii menajere in Italia

9 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ LEGISLA}IE 9 Aloca]ia pentru nucleul familial poate ajunge la 375 euro/lun\ Cet\]enii români [i bulgari care lucreaz\ legal în Italia, inclusiv cei ai c\ror membri de familie sunt reziden]i în ]ara de origine, pot beneficia, dup\ ob]inerea unei autoriza]ii, de aloca]ie pentru nucleul familial, valoarea acesteia fiind cuprins\ între 136,73 [i 375 de euro. Cine are dreptul Revenim la subiectul aloca]iei pentru familie, pe care rom=nii din Italia o pot primi, chiar [i pentru membrii familiei din Rom=nia. Dup\ ce v-am prezentat primele informa]ii, ob]inute `n urma unei anchete proprii, dup\ ce biroul ata[atului de munc\ de la Ambasada Rom=niei de la Roma ne-a oferit mai multe preciz\ri, v\ prezent\m acum ultimele preciz\ri ale Ministerului Muncii din ]ar\. Potrivit Departamentului pentru Munca în Str\in\tate, aloca]ia pentru nucleul familial este o presta]ie acordat\ de sistemul italian de protec]ie social\, ce a fost instituit\ pentru a ajuta familiile lucr\torilor compuse din mai multe persoane [i ale c\ror venituri se situeaz\ într-o anumit\ limit\ stabilit\ anual prin lege. Elementele luate în calcul pentru stabilirea cuantumului acestei aloca]ii sunt num\rul de membri din cadrul familiei [i venitul total al acesteia, aloca]ia fiind acordat\ numai dac\ suma veniturilor rezulate din retribu]ii salariale, pensie sau alte presta]ii, ce rezult\ din activitatea lucrativ\ din cadrul nucleului familial reprezint\ cel pu]in 70 la sut\ din întregul venit al familiei. Aloca]ia pentru nucleul familial ("assegno per il nucleo familiare") se solicit\ pentru urm\torii membri de familie: solicitantul aloca]iei, so]ul sau so]ia solicitantului dac\ nu sunt desp\r]i]i legal, copiii [i nepo]ii pe cale ascendent\ care nu au împlinit 18 ani, încredin]a]i spre cre[tere, copiii majori cu handicap care, din motive fizice sau mentale, se afl\ în incapacitate de munc\, fra]ii, surorile [i nepo]ii solicitantului, minori sau majori cu handicap, dac\ sunt orfani de ambii p\rin]i [i nu au dreptul la pensie de urma[. Nivelurile aloca]iei Potrivit DMS, toate aceste persoane fac parte din familie chiar dac\ nu locuiesc împreun\ cu solicitantul (cu excep]ia copiilor naturali, recunoscu]i legal de ambii p\rin]i), nu se afl\ în între]inerea lui, sau nu sunt reziden]i în Italia, pentru c\ membrii de familie ai cet\]eanului str\in au dreptul la aloca]ie dac\ sunt cet\]eni comunitari. Nivelurile de venit [i sumele de aloca]ie pentru nucleele familiale formate din ambii p\rin]i sau un singur p\rinte [i cel pu]in 1 copil minor, dac\ aceastea nu cuprind persoane cu handicap, au fost modificate de la începutul acestui an. Astfel, pentru un venit familial anual de pân\ la euro, aloca]ia lunar\ pentru nucleul familial este de 137,5 euro în cazul unui nucleu familial compus din trei persoane (doi p\rin]i [i un copil), 258,33 euro în cazul unei familii cu doi Documente necesare copii [i 375 de euro în cazul unei familii cu trei copii. Dac\ venitul anual al familiei este cuprins între ,1 euro [i euro, aloca]ia lunar\ pentru poate fi de 136,73 euro pentru familia cu trei membri, 257,25 euro pentru cele cu patru membri [i 374,04 euro pentru cele în care sunt trei copii. Potrivit DMS, valoarea aloca]iei este invers propor]ional\ cu venitul familial [i în plus, se prevede c\, în cazul unor familii numeroase, cu cel pu]in patru copii sau persoane cu statut similar aflate în între]inere având vârsta de pân\ la 26 ani, pentru calcularea aloca]iei, inclusiv persoanele cu vârste cuprinse între 18 [i 21 de ani împlini]i, dac\ sunt studen]i sau ucenici, sunt asimilate copiilor minori. Pentru a beneficia de aceast\ aloca]ie, cet\]enii români pot prezenta la reprezentan]a Institutului Na]ional de Protec]ie Social\ (INPS) competent\ teritorial formularul european. De asemenea, ei pot prezenta direct la angajator, formularele utilizate în acest scop, la nivel na]ional, de c\tre cet\]enii italieni. Angajatorul trebuie s\ pl\teasc\ aloca]ia în baza cererii lucr\torului care demonstreaz\ c\ are acest drept, îns\, în anumite cazuri, angajatorul pl\te[te acest drept numai dac\ lucr\torul a ob]inut o autoriza]ie din partea INPS. Aloca]ia este pl\tit\ de c\tre angajator o dat\ cu salariul, iar pentru menajere, muncitori agricoli, [omeri, aloca]ia este pl\tit\ direct de c\tre INPS.Pentru acordarea aloca]iei copiilor [i persoanelor cu statut similar aflate în între]inere, cu vârste cuprinse între 18 [i 21 de ani, studen]i sau ucenici, este necesar s\ se primeasc\ o autorizare care este eliberat\ de INPS, cu valabilitate de un an.

10 10 MUNC Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Accesul comunitarilor la posturile publice Rom=nii au devenit cet\]eni comunitari de la 1 ianuarie. Percepu]i ca un popor de zidari [i menajere, rom=nii au destule capacit\]i de a face fa]\ `n slujbe mai solicitante. Eventual `n Normativa european\ Articolul 39, paragraful 4 al Tratatului consitutiv al Comunit\]ii Europene stabile[te libera circula]ie a muncitorilor pe teritoriul Uniunii, precizând în acela[i timp c\ acesta nu se aplic\ în cazul muncii în domeniul public. La r=ndul s\u, Constitu]ia italian\ rezerv\, prin articolul 51, exclusiv cet\]enilor italieni dreptul de a avea acces la posturile publice. Articolul men]ionat mai sus este revizuit `ns\ prin sentin]a nr. 149/79 a Cur]ii de Justi]ie Europene, care precizeaz\ c\ aceast\ interdic]ie nu trebuie în]eleas\ ca fiind total\. Cet\]enia r\m=ne obligatorie doar pentru acele func]ii care implic\ în mod direct sau indirect exercitarea autorit\]ii publice [i pentru func]iile care garanteaz\ ap\rarea intereselor statului. Aceste lucruri se refer\ la situa]ia la nivel european. Oare cum se reflect\ ea în cazul specific italian? Noi ne vom ocupa aici de normativa italiana în vigoare. Posibilitatea angajarii str\inilor în posturi publice de stat este o chestiune de actualiate, amplu dezb\tut\ de altfel, dar din p\cate deloc clar\. Acest lucru se întâmpl\ din mai multe motive, printre care [i caracterul fragmentar al dispozi]iilor în vigoare, dar [i interpretarea neunitar\ a acestora din partea organelor competente. De fapt, problematica atinge aspecte ce ]in atât de dreptul muncii, de dreptul civil [i de dreptul privat, cât [i de dreptul international [i de cel comunitar. Restric]ii domeniul public, unde prin tradi]ie lucreaz\ numai italiani. "Gazeta Rom=neasc\" a `ncercat s\ afle ce [anse au rom=nii care vor s\ participe la concursurile publice din Italia. Legea italian\ pentru statutul lucr\torilor în sectorul public (nr. 165/2001) las\ chestiunea obligativit\]ii cet\]eniei în cazurile mai sus men]ionate pe seama unui Regulament special, aprobat de guvernul italian prin decretul nr. 174/1994. Acesta enumer\ acele pozi]ii pentru ocuparea c\rora este obligatorie posesia cet\]eniei italiene. Le enumer\m [i noi, în ordinea prev\zut\ în actul oficial: A. posturile din administra]iile publice: 1. posturile de nivel înalt (dirigen]ial) ale administra]iei publice; 2. posturile de director administrativ ale structurilor periferice ale administra]iei de stat, ale administra]iilor regionale, ale provinciilor precum [i ale prim\riilor; 3. posturile de judec\tor civil [i militar, precum [i posturile de avocat [i de procuror al statului; 4. posturile civile [i militare din administra]ia Guvernului, precum [i cele din administra]iile ministerelor de Interne, de Externe, de Justi]ie, al Ap\r\rii, de Finan]e si cele din Garda Forestier\; B. tipurile de functii care nu se pot încredin]a în lipsa cet\]eniei italiene: 1. func]iile care comport\ elaborarea, hot\rârea [i executarea deciziilor de autorizare [i de restric]ie; 2. func]iile de control ale legitimit\]ii [i meritelor; Liber acces Al treilea punct al acestui Regulament specific\ ce condi]ii trebuie s\ îndeplineasc\ cet\]enii UE pentru a putea avea acces la func]iile publice: 1. trebuie s\ beneficieze de drepturile civile [i politice [i în statele de apartenen]\ sau de provenien]\; 2. trebuie s\ îndeplineasc\ toate celelalte condi]ii prev\zute pentru cet\]enii italieni, cu excep]ia cet\]eniei; 3. trebuie s\ aib\ cuno[tin]e adecvate ale limbii italiene. Exist\ totu[i diferen]e în aplicarea acestor prevederi, Cet\]enia comunitar\ D\m un exemplu pentru a ilustra aceste diferen]e: postul de tehnician din cadrul institu]iilor men]ionate în Regulament nu implic\ în nici un caz exerci]iul autorit\]ii sau prezervarea intereselor statului, prin urmare aceast\ pozi]ie este deschis\ cet\]enilor UE. Din aceasta perspectiv\, restic]ia la libera circula]ie a lucr\torilor din administra]iile de stat prev\zut\ de legisla]ia european\ se aplica în func]ie de natura postului de munc\, definit\ de la caz la caz. Deschiderea legisla]iei italiene la acceptarea `n s=nul administra]iei publice a cet\]enilor comunitari nu trebuie înteleas\ în mod gre[it, ca fiind o înc\lcare a principiilor constitu]ionale. Principiul con]inut în articolul 51 al Constitu]iei a dobândit `ns\ un sens mai larg, fapt motivat de tendin]a la integrare european\, promovat\ de politicile Uniunii. ~ntr-adevar, cet\]enii UE nu sunt considera]i de legea italian\ ca fiind "str\ini". Ei sunt cet\]eni "comunitari", `ntrun sens mai larg. Drumul integr\rii este înc\ lung, dovad\ fiind [i aceste restric]ii în câmpul muncii. Putem în]elege, prin urmare, c\ posturile care nu apar în acest Regulament pot fi ocupate de cet\]enii celorlalte state membre ale UE, `n acelea[i condi]ii care se aplic\ [i cet\]enilor italieni. gama de locuri de munc\ [i de func]ii prev\zute în acest Regulament fiind foarte ampl\. ~n mod evident, nu toate func]iile implic\ exercitarea autorit\]ii, cum de altfel nu toate sunt implicate în ap\rarea intereselor statului. A[adar, Regulamentul trebuie aplicat cu mare aten]ie, condi]iile putând varia în mod vizibil de la un caz la altul. (continu\ la pag. 12)

11 Vodafone One Nation. Un apel spre ara ta cost cât un apel în Italia. În plus, pentru tine, convorbiri în valoare de 100 în fiecare lun i niciun cost de reînc rcare. Cu Vodafone One Nation este mai u or i mai ieftin s suni în ara ta deoarece cost cât un apel în Italia: numai 19 cen i pe minut. În plus, pentru tine, trafic în valoare de pân la 100 c tre numerele Vodafone Italia. Pentru fiecare apel, se aplic un tarif de conectare de 19 cen i. Pentru informa ii cu privire la planul tarifar i la rile în care se aplic tariful, sun la num rul multilingv sau mergi la un magazin Vodafone. Tarifare la unit i de timp debitate anticipat cu durata de 30 sec. i în valoare de 9,5 cen i. Life is

12 12 MUNC Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Comunitarii au acces doar la anumite func]ii (continu\ de pag. 10) Concursurile publice ~n Italia, accesul la func]iile publice se face de obicei prin concurs. Pentru a participa la aceste concursuri, persoana interesat\ trebuie s\ întocmeasc\ un dosar care s\ dovedeasc\ capacit\]ile necesare ocup\rii func]iei respective. Dac\ dosarul este corespunz\tor, se trece la proba de examen propriu-zis\. Examenul are de obicei o proba scris\ [i una oral\. Rezultatele finale ale concursului sunt publicate pe c\i oficiale, iar atribuirea posturilor se face în func]ie de rezultatul ob]inut la concurs. Cet\]enii italieni [i ceilal]i participan]i la concurs nu pot avea tratamente diferite. Acest lucru este valabil [i `n ceea ce prive[te condi]iile de munc\ [i avantajele de ordin social [i fiscal care deriv\ din ocuparea unui anumit post de munc\. Totu[i, în cazul în care cet\]eanul "comunitar" are calificarea necesar\ pentru ocuparea unei anumite func]ii, acesta nu trebuie s\ urmeze cursurile de calificare prev\zute pentru cei proasp\t angaja]i. ~n aceast\ situa]ie, procedeele de angajare vor fi stabilite dup\ caz. Numeroase func]ii din administra]ia public\ cer un titlu de studiu specific. Cei interesa]i trebuie s\ se ocupe de recunoa[terea titlurilor de studiu pe care le au. E necesar\ o decizie ~n dou\ domenii, posturile de stat sunt deschise [i cet\]enilor din afara Uniunii Europene: lectorii de limbi str\ine, care sunt angaja]i indiferent de na]ionalitatea lor [i infermierii, care pot fi angaja]i în spitale pe baza unui contract pe termen limitat. Dac\ infermierul este angajatul unei clinici particulare, acesta poate stipula [i un contract pe termen nelimitat. Dac\ situa]ia cet\]enilor "comunitari" apare cât de cât mai limpede, cea a lucr\torilor extraue este cât se poate de tulbure, normele în vigoare fiind contradictorii. Poate este cazul s\ se ia o decizie la nivel politic care s\ reglementeze acest aspect al vie]ii publice, astfel încât destinul multor vie]i s\ nu depind\ de sentin]e judec\tore[ti emise în mod izolat, f\r\ o viziune de ansamblu asupra problemei. Cristina Pozna Prânzul costă mai puţin cu Ticket Restaurant. Sunt tot mai răspândite bonurile de masă, o alternativă mai convenabilă faţă de cantine şi indemnizaţii. Multe avantaje pentru lucrători şi angajatori. Adio griului vechilor cantine, costisitoare pentru cel care le întreţine şi puţin apreciate de cei care sunt constrânşi să mănânce acolo. Tot mai mulţi lucrători iau masa cu Ticket Restaurant, bonul de masă pe care îl pot folosi unde şi când doresc. Explozia a fost favorizată de un mecanism simplu şi convenabil. Firmele care doresc să asigure mesele propriilor angajaţi pot să distribuie bonurile cumpărate de la Accor Service, lider în sector, care se pot utiliza în peste de localuri cu care s-au încheiat a-corduri, răspândite în toată Italia. Bonurile pot fi acordate angajaţilor full-time sau part-time (chiar dacă în orarul de muncă nu este prevăzută pauza de prânz) şi, în general, tuturor lucrătorilor care au un raport de colaborare cu firma, deci şi celor care au un contract «pe proiect». Avantajele sunt multe, atât pentru lucrător, cât şi pentru angajator. Ambii, în primul rând, economi-sesc: pe bonurile de masă, până la o valoare maximă de 5,29 euro pe zi, nu se plătesc nici taxe, nici contribuţii de protecţie socială, astfel încât la finele lunii sunt mai lejere pentru firmă costurile per-sonalului şi mult mai pline buzunarele lucrătorului. O facilitate care în schimb nu este prevăzută pentru indemnizaţiilede masă, care adesea sunt introduse în fluturaşul de salariu. simplifică viaţa. Nu trebuie să-şi asume to-ate costurile şi problemele legate de gestiunea unei cantine, se poate folosi de consultanţa experţilor de la Accor Services şi cu o singură factură lunară plăteşte bonurile de masă ale tuturor angajaţilor. Lucrătorul are în schimb posibilitatea de a alege zilnic barul, pizzeria, restaurantul sau alimentara în care să mănânce, pentru a se reîntoarce apoi la serviciu mai mulţumit. Bonurile Ticket Restaurant a fost introduse în Italia la jumătatea anilor '70, când erau puţini lucrăto-rii care nu luau prânzul acasă. În 30 de ani, pe fondul noilor ritmuri de muncă şi a înlesnirilor intro-duse de lege, situaţia s-a schimbat net şi astăzi circa 2,5 milioane de persoane iau masa în afara ca-sei, utilizând aceste bonuri de masă. Printre ei sunt şi foarte mulţi lucrători imigranţi; aşa cum au crescut constant, ca număr, în ultimii ani, întreprinzătorii străini care în Italia au ales bonurile Ticket Restaurant, care graţie flexibilităţii lor pot garanta soluţii pe măsură şi firmelor mici, chiar ăi celor cu un singur angajat. V-am stârnit curiozitatea? E uşor să vă informaţi şi nu costă nimic. Este de ajuns să sunaţi la numă-rul verde Angajatorul poate deduce în întregime costul pentru bonurile Ticket Restaurant din venitul pentru care va trebui să plătească taxele şi, pe lângă aceasta, îşi

13 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 13 Alexandru Botezatu, directorul artistic al Festivalului Anagnina: "Vom colabora cu arti[tii rom=ni de valoare din Italia" Ap\rut `n urm\ cu un an, Festivalul Anagnina a devenit un fenomen care nu mai poate fi ignorat de nimeni. Prezentat de nenum\rate ori `n presa italian\ [i rom=neasc\, festivalul s-a Festival Anagnina, organizare Alexandru Botezatu, ce inten]ii ai, ca director artistic? "Vom colabora cu arti[tii rom=ni din Roma, `n primul r=nd, iar `n perspectiv\ cu cei din toat\ Italia. Subliniez c\ nu cu to]i, ci doar cu cei care au valoare artistic\ [i reu[esc s\ `n]eleag\ obiectivele acestei manifest\ri culturale." Ce oferi]i arti[tilor? "~n primul r=nd o scen\ unde s\ se manifeste [i de unde poate `ncepe succesul lor la public. La urma urmei, publicul confirm\ un artist, nu organizatorii. Din punct de vedere organizatoric, suntem extrem de preg\ti]i. Scen\ [i instala]ii de amplificare profesionale, apartur\ stabilizat odat\ cu intrarea Rom=niei `n Uniunea European\. De cur=nd, autorit\]ile locale au acordat oficial autoriza]ia asocia]iei Roma-nia din Roma pentru organizarea audio [i video de cea mai bun\ calitate pentru `nregistr\ri. Prin studioul Romania, lans\m CD-uri, videoclipuri, DVD-uri, live la Anagnina, dar [i `n studiou. ~ntr-o lun\ de c=nd am preluat partea artistic\ a manifest\rii, am adus pe scen\, pe l=ng\ o mai veche cuno[tin]\ a publicului din Anagnina, Ionica Stan de la ansamblul Doina Vrancei, o forma]ie din Foc[ani [i una din Ia[i. ~n acela[i timp am sus]inut un concert [i cu trupa Tomis pe care am `nfiin]at-o cu 17 ani `n urm\." Ce muzic\ se c=nt\ la festival? "Se c=nt\ muzic\ pe care eu o numesc «de voie bun\ [i petrecere», folclor foarte mult [i alte genuri de muzic\ rom=neasc\, a[a cum se c=nt\ la serb\rile care, cel pu]in odat\, se organizau `n satele rom=ne[ti, baluri sau feste c=mpene[ti, cum vre]i s\ le spune]i. {i datorit\ spa]iului care ne-a fost aprobat, putem s\ ne manifest\m ca `n Rom=nia, f\r\ teama c\ deranj\m pe cineva sau ne alung\ cineva. M=ncarea [i b\utura sunt tot ca la serb\rile c=mpene[ti, fripturi [i mici, bere [i vinuri rom=ne[ti." Av=nd `n vedere c\ spa]iul este deschis, exist\ probleme de ordine public\? "Ordinea public\ este ]inut\ strict sub control de organele de ordine ale asocia]iei, cu sprijinul celor ale prim\riei, vigilii. Nu toler\m scandaluri sau dezordini, dar `n acela[i timp fac un apel la participan]i, s\ nu dep\[easc\ m\sura. S\ nu bea acel pahar `n plus care le `nt=lnirilor muzicale rom=ne[ti `n fiecare duminic\. {i ca orice festival care se respect\, a fost numit [i un director care se va ocupa de partea artistic\ a manifest\rilor. Alexandru Botezatu are g=nduri mari la Roma poate strica ziua." Ce program ave]i pentru viitor? "~n fiecare duminic\, de la ora 10 p=n\ seara la 18 aici se c=nt\ [i se danseaz\. Pentru zilele mai speciale preg\tim programe speciale. A[a va fi de Pa[ti, de Cr\- ciun, de zilele na]ionale ale Rom=niei [i Italiei [i `n orice zi important\ din calendar. Pentru M\r]i[or [i 8 Martie, organiz\m pe 11 martie un mare spectacol `n cinstea femeii. ~i invit\m pe to]i so]ii care vor s\ fac\ un cadou frumos so]iilor lor, s\ vin\ la Anagnina, pentru a petrece c=teva ore frumoase." Alexandru Botezatu, 38 ani, originar din Gala]i, la Roma de trei ani, se va ocupa de tot ce `nseamn\ parte artistic\ la Anagnina Festival. Alexandru, Sandu pentru prieteni, este liderul forma]iei Tomis din Gala]i, `nfiin]at\ `n 1990, cu care a scos p=n\ acum 20 de albume. Este `nc=ntat de rolul de director artistic al "Anagnina Festival", festivalul comunit\]ii rom=ne[ti din Roma [i Lazio.

14 În Italia prânzul nu e greu. Eşti un întreprinzător? Uşurează cheltuielile firmei tale cu Ticket Restaurant. Poate ne cunoşti deja, pentru că Ticket Restaurant este o realitate prezentă în toată lumea, chiar şi în ţara ta de origine. Tichetul de masă Ticket Restaurant este soluţia cea mai uşoară şi convenabilă pentru a contribui la cheltuielile de masă ale propriilor angajaţi şi colaboratori, chiar şi ale celor cu un contract part-time. Valabil intr-o vastă reţea de localuri afiliate (baruri, pizzerii, bufete, restaurante etc.), Ticket Restaurant permite organizarea în deplină libertate a pauzei de prânz, alegând în fiecare zi meniul preferat. Între afiliaţii noştri avem localuri cu bucătării de orice naţionalitate. În plus, Ticket Restaurant oferă multe avantaje şi economii concrete pentru societatea ta: scutire de impozite şi contribuţii sociale până la 5,29 euro de persoană pe zi; deductibilitate totală a costurilor susţinute; gestiune administrativă simplificată. Descoperă imediat toate avantajele! Sună la numărul verde Se vorbeşte în italiană.

15 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 15 Toma Barb\ro[ie, poetul care asist\ bolnavii terminali la Floren]a Toma Barb\ro[ie (foto), 45 ani, recunoa[te c\ nu s-a obi[nuit cu scrisul pe computer. "Fac parte din vechea gard\, adic\ din Galaxia M\g\oaia imposibil\ I-am cerut lui Toma Barb\ro[ie s\ trimit\ la redac]ie un text, pe . Am primit o scrisoare, mai multe foi scrise de m=n\ [i argumente contra scrierii pe computer. {i dintr-un simplu comentariu asupra r\sp=ndirii calculatoarelor, Toma Barb\ro[ie reu[e[te s\ fac\ poezie: "«Scrie, pentru ca florile g=ndului t\u s\ r\m=n\, care altfel, le va lua v=ntul», spunea c=ndva Nicolae Iorga, iar cei din genera]ia mea a[a au f\cut, au scris. Vin b\ie]ii \[tia cu m\g\oaiele lor pline de sticl\ colorat\, plastic, cabluri, prize, antene, tastiere, mausuri [i alte cele [i nu ne mai spun s\ scriem, ci s\ clic\m, s\ tast\m, c-altfel r\m=nem de c\ru]\. Am `ncercat, chiar am o m\g\oaie de-asta acas\, dar nu m\ pot lipi de ea cum nu se lipe[te ghebosul de perete". Asisten]a bolnavilor terminali Toma, fost subofi]er sanitar, este din Foc[ani, c\s\torit, un copil (o fat\, acum student\ `n anul I). Acum lucreaz\ la Floren]a ca asistent medical. `ngrijind la domiciliu bolnavi incurabili. "Asist bolnavi terminali de cancer care sunt l\sa]i acas\ de la spital, dup\ ce nu se mai poate face nimic. E o meserie foarte dur\. Am un suflet negru ca p\cura, pentru c\ nu e u[or, am de-a face cu tot felul de oameni. Dar din punct de vedere material e bine, pentru c\ am un venit care, unit cu cel al so]iei, ne ajunge s\ tr\im onorabil [i s\ mai punem [i ceva deoparte pentru Rom=nia. Pentru c\ visul nostru este de a construi ceva de pe urma c\ruia s\ tr\im acolo, la Foc[ani. Niciodat\ n-am g=ndit s\ r\m=nem `n Italia. De fapt, am putea spune c\ suntem un soi de naveti[ti, eu [i so]ia mea. Venim aici vreo 9-10 luni pe an, muncim, facem ceva bani [i apoi ne `ntoarcem `n ]ar\ s\-i facem praf, bine`n]eles `n sensul bun al cuv=ntului." Imitator al lui Eminescu Gutenberg, sunt obi[nuit cu pixul [i h=rtia". Toma Barb\ro[ie este poet [i vrea s\ `mp\rt\[easc\ lumii aceast\ pasiune. Este infirmier [i De 7 ani duce aceast\ via]\, `nainte [i `napoi Foc[ani - Floren]a, dar nu inten]ioneaz\ s\ se stabileasc\ `n Italia. Nu a `nchiriat nici o cas\ la Floren]a, ci vine direct la locuin]a bolnavului pe care `l asist\ p=n\ moare, pentru ca apoi s\ se mute `n alte case care, pentru acela[i timp de munc\. "Vreo 8-9 luni pe an fac asta, dup\ care m\ `ntorc acas\ s\ m\ refac. Vrem doar s\ ne vedem un pic sacii `n c\ru]\." ~n aceste condi]ii, Toma Barb\ro[ie `[i g\se[te timp s\-[i cultive pasiunea pentru cuv=nt. "Citesc foarte mult, literatur\ italian\, orice-mi cade `n m=n\ mai de calitate [i printre pic\turi, din c=nd `n c=nd mai arunc pe h=rtie [i ceva versuri." De mic copil era pasionat de poezie: "Scriu de la 16 ani, de c=nd `l imitam pe Eminescu. Dar pe vremuri n-am pupat `n fund partidul [i n-am putut s\ public. Abia `n 1998 am debutat cu primele poezii, `n «V», revist\ literar\ din Foc[ani. Acum inten]ionez s\ public primul meu volum". E scump? "Cam 15 miloane m\ cost\, tipografie [i lansarea, pentru un tiraj de circa 300 de exemplare. Poezia nu se face pentru bani, pentru c\ dac\ era s\ tr\iesc din scris, eram mort de mult. E pur [i simplu o pasiune." Am primit la redac]ia "Gazetei Rom=ne[ti" mai multe poezii `n manuscris, din care am ales una pentru publicare. Constatare Merg c\tre v=nt cu m=inile c\zute-n buzunare ca `n dou\ pr\p\stii ad=nci [i goale, cu ochiul r\mas la anul acesta ce vine [i care `ntr-un an va disp\rea, divin vis=nd nemaitr\itul nemaifericitul rock de art\ total\. Imensitate oarb\ [i de necuprins privesc `n zare, chipuri de o]el, de lemn, de piatr\, de p=nz\ de in: pesimism - nihilism, dou\ prietenii stelare pierdute `ntr-un ocean de nevroz\ transparent p=n\ la inim\ [i nervi. Ca un fachir `n pia]a nim\nui m\ str=ng tot mai intens `n jurul eului acesta odios, mereu tot mai plin de-o ur\ ce pare c-a-nceput s\ creeze. asist\ bolnavi de cancer `n ultimul stadiu, la Floren]a. Afla]i cum se `mbin\ pasiunea pentru poezie cu aceast\ meserie dur\. Sub obi[nuin]ele cartagineze, paleocre[tine sau franceze moderne, sufletul este mereu acela[i - zeul timpului s\u. Conteaz\ numai tu s\ ai curajul s\ devii un animal, o culoare, un nor sau o for]\ obscur\ [i individ\ `n plin\ expansiune atunci c=nd `n]elegi c\ nu mai e[ti dec=t o biat\ cartoaf\ b\tr=n\. Merg c\tre v=nt, teribil menestrel de fantezie coral\, pl=ng\cios [i pasional `ntre bucuria unui moment imposibil [i prea prezent [i grija orei ce urmeaz\ ca un dans `n cerc al Copilelor-Flori `n Vinerea Mare c=nd voi striga pierdut [i confuz ca o und\ de flaut: acesta este Necunoscutul [i-acesta e[ti chiar tu!

16 16 OPINII Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Cotidianul "Il Manifesto" i-a ap\rat permanent pe romi `n general, [i pe cei de la Opera, care au fost obliga]i s\ plece, `n special. V\ prezent\m un fragment publicat pe 22 februarie de cotidianul comunist. Gad Lerner cheam\ Milano s\ discute despre cazul Opera - "]iganii izgoni]i din Opera", c\utând solu]ii practice pentru a ie[i cel pu]in din situa]ia de urgen]\. Mult mai complicat este de în]eles de ce a fost posibil ca un grup de cet\]eni s\ se uneasc\ în numele urii [i s\ câ[tige. Dar întrebarea a r\mas f\r\ r\spuns. Dezbatere inutil\ ~n sala provincei din Milano, Gad Lerner, unicul jurnalist italian cunoscut care a în]eles gravitatea cazului Opera - "când romii au decis s\ fug\, în acea zi s-a consumat o înfrângere a umanit\]ii" - ar fi putut introduce dezabaterea parafrazându-l pe John Lennon: "Ce din primul rând pot s\-[i agite bijuteriile, ceilal]i din spate pot [i s\ bat\ din palme". Cei prezen]i, chema]i s\ se gândeasc\ de ce nimeni nu a interzis ca un grup rasist s\-i agreseze pe cei 70 de romi, printre care 37 de copii care merg la [coal\, chiar dac\ nu au putut s\ interac]ioneze cu invita]ii, au aplaudat. Nu a avut loc `ns\ o dezbatere. {i nimeni nu a avut cu adev\rat curajul s\ reflecteze asupra "ceea ce am devenit Cazul de la Opera, comentat de presa comunist\ O pancard\ a protestatarilor din Opera cu adev\rat". Cei care au luat cuvântul, chema]i s\ reprezinte legendara burghezie iluminat\ milanez\, care odat\ avea inima în mân\ [i mâna pe portofel, au discutat despre solidaritate [i angajare [i, poate, au semnat ceva cecuri pentru cauz\. Sper\m. În special pentru a-l ajuta pe don Virgilio Colemgna [i Casa sa de Caritate, care [i-a deschis larg por]ile pentru a g\zdui temporar ]iganii izgoni]i cu violen]\ de la periferia Operei. Sunt parca]i în parcul Lambro, abandona]i de politic\ (de dreapta [i de stânga), de institu]ii, de chestur\ [i prefectur\, care nu au mi[cat un deget pentru a împiedica asediul rasist [i violent. Romii [i alegerile Don Colmegno a fost atât de pragamatic încât a inventat un "pact de legalitate" pe care s\-l semneze ]iganii, prin care s\ se oblige s\ nu fure, s\ nu fac\ mizerie [i s\ se poarte frumos cu femeile, ca [i când numai pentru ei nu ar fi de ajuns legea italian\ egal\ pentru to]i. Don Virgilio este cel care admite c\ pragmatismul s\u este ultima carte care r\mâne de jucat în fa]a unei "limite" pe care acum se pare c\ to]i au acceptat-o, inclusiv administratorii de stânga prezen]i în sal\: "Dup\ Opera, nimeni nu-i mai vrea pe ]igani, pe acest teren se pierd alegerile". Numai în contralumin\ se vede ceea ce s-a întâmplat în jurul acelui câmp de romi. "Duminica trecut\ - a povestit Riccardo Borghi, consilier pe probleme de cutur\ din Opera - i-am rev\zut pe cei care f\ceau pichetul ilegal. Au organizat o manifesta]ie pentru a s\rb\torii victoria, erau leghi[ti, militan]i ai An dar [i persoane pe care pân\ acum le [tiam în voluntariatul social: erau pu]ini, tri[ti, au câ[tigat dar sunt deprima]i". Socializarea - acea ac]iune de "a intra `n societate" despre care vorbesc sociologii" - la Opera a avut drept catalizator ura împotriva ]iganilor. S\-]i aperi propriul teritoriu scuipând copiii însp\imânta]i, care mergeau la [coal\ escorta]i de poli]ie, a avut un aspect pozitiv: Opera a ie[it din indiferen]\, televiziunile au vorbit despre ea, cet\]enii au împ\r]it gr\tare [i b\uturi de bucurie. Acum c\ ]iganii au fost îndep\rta]i, s\rb\toarea s-a terminat, dar r\mâne ranchiuna. Apocalips\ cultural\, cruzimea prejudec\]ii [i boala teritoriilor, pentru a folosi cuvintele sociologului Marco Revelli, apropie dreapta [i stânga, "vie]ile s\pate" din Opera [i cele pline ale cet\]enilor din Milano care conteaz\, care nici m\car nu ar visa "s\-[i ia ]iganii lâng\ cas\". O dimensiune prepolitic\ în fa]a c\reia politica nu a [tiu s\ fac\ altceva decât s\ plece capul, permi]ând ca la por]ile ora[ului Milano s\ se consume un mic puci. Iat\ limita care s-a dep\[it. Dac\ asta este ceea ce am devenit, atunci pragmatismul [i operele caritabile poate nu mai sunt de ajuns. sursa: Il Manifesto

17 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 17 Romii din Opera au plecat Dup\ o lun\ [i jum\tate de manifesta]ii ale cet\]enilor din Opera, sat de la por]ile ora[ului Milano, cei 77 de romi români au p\r\sit locul, înainte de data prev\zut\. Ar fi trebuit s\ plece pe 31 martie. Într-o scrisoare deschis\, romii povestesc c\ sunt înfrico[a]i [i ofensa]i de manifesta]iile [i de Au sosit pe 21 decembrie. De atunci, cei 77 de romi rom=ni au fost proteja]i permanent de un cordon al poli]iei, care i-a ap\rat de amenin]\rile [i de insultele unui grup de cet\]eni din sat, care s-au declarat înc\ de la început împotriva taberei de ]igani decis\ de prefectur\, cu acordul Prim\riei din Opera. P=n\ la urm\, romii au plecat. O parte vor merge la Milano, într-o comunitate gestionat\ de don Colmegna, de recuperare a toxicomanilor [i a bolnavilor psihic. "Este o solu]ie temporar\, pentru c\ familiile rome nu mai reu[eau s\ suporte ostilitatea [i violen]a cu care au fost primi]i de grupul de manifestan]i care asedia zona cu corturi", spune don Colmegna. Romii au explicat [i ei, într-o scrisoare deschis\, decizia lor de a pleca: "Ne sim]im ofensa]i, copiilor no[tri le este fric\, suntem obosi]i. Nu puteam nici m\car s\ ie[im din corturi din cauza insultelor [i amenin]\rilor. Îi mul]umim primarului Ramazzotti, parohului Renato, acelor cet\]eni care au ar\tat solidaritate". Este actul final al unei controverse care dureaz\ de la jum\tatea lunii decembrie anul trecut, când a fost evacuat\ o tab\r\ abuziv\ din Milano, de pe via Ripamonti. Prefectura din Milano a decis s\-i mute provizoriu pe romi la Opera, `n corturi ale protec]iei civile. Primarul din Opera, Alessandro Ramazzoti, a fost de acord, consider=nd c\ era o "urgen]\ umanitar\". Dar imediat ce a fost anun]at\ realizarea taberei de corturi la Opera, a început protestul cet\]enilor, agita]i de Politicieni locali din Lega Nord. La sf=r[itul unui mar[ nocturn, au fost incendiate toate corturile montate de Protec]ia civil\. Au fost aduse alte corturi, dar cet\]enii au pichetat zi [i noapte tab\ra, insult=ndu-i [i amenin]=ndu-i pe romi [i pe voluntarii care-i asistau. Poli]ia a trimis trupe de protec]ie a romilor. Prefectura, `ngrijorat\ Prefectul Gian Valerio Lombardi, dup\ evacuarea taberei din Via Ripamonti, se angajase s\le g\seasc\ un ad\post celor 77 de romi, pân\ la finele lui martie. I-a dus la Opera, dar n-au fost de acord cet\]enii. Don Colmegna atunci a decis s\-i duc\ la el `n comunitatea de supravegherile din afara taberei: "Prea mult\ ostilitate, cerem respect, pentru c\ suntem persoane ca [i ceilal]i". Cu acordul prim\riei din Opera [i din Milano, s-au mutat în parcul Lambro din Milano, unde vor fi g\zdui]i într-un centru de recuperare gestionat de don Virginio Colmegna. Romii de la Opera au plecat la Milano toxicomani. Pre[edintele provinciei, Filippo Penati a cerut prefectului s\ garanteze c\ nu se vor repeta scenele de la Opera, cu voluntari deveni]i obiectul amenin]\rilor [i invectivelor "unui grup l\sat prea mult timp s\-[i fac\ de cap" [i s\ "depisteze [i pedepseasc\ responsabilii josnicului act de incendiere a corturilor de pe câmp". Într-un interviu în La Repubblica", don Colmegna declar\: "Romii sunt la Opera de peste o lun\ [i climatul continu\ s\ se înr\ut\]easc\. Tab\ra este înconjurat de poli]ie, trebuie s\ ias\ [i s\ intre sub escort\ pentru a evita agresiunile. Au avut loc manifesta]ii continue, lansare de petarde, pancarte cu insulte, flutura[i cu con]inut rasist, anun]uri de noi manifesta]ii. Familiilor le este team\ ( ) Am încercat s\ g\sim spa]ii La Padania: "La Opera c=[tig\ cet\]enii" Plecarea romilor de la Opera a fost salutat\ de Lega Nord, care a sus]inut tot timpul manifesta]iile ostile ale cet\]enilor. Iat\ ce scrie "La Padania", cotidianul Ligii Nordului: «Cet\]enii din Opera pot s\ mul]umeasc\ înc\ o dat\ Ligii Nord [i reprezentantului s\u din consiliu, Ettore Fusco, cel care de pe 21 decembrie, cu un prezidiu continuu în proximitatea câmpului de romi amenajat de consiliu, a [tiut s\ ]in\ zilnic sub tensiune înalt\ situa]ia de ilegalitate care se demara în dauna cet\]enilor.( ) Pentru europarlamentarul Mario Borghezio a fost vorba de o victorie zdrobitoare: "Este un mare rezultat al oamenilor, care gra]ie sprijinului nostru, nu au cedat niciodat\ [i nu s-au aplecat în fa]a deciziei demen]iale care a fost luat\ de cei care administreaz\ Opera, care au tr\dat astfel încrederea propriilor cet\]eni. Acest rezultat ne face s\ în]elegem c\ cine este puternic învinge, patrio]ii no[tri padani s-au b\tut cu hot\r=re [i au învins".» de dialog cu cei care protesteaz\, dar în acest moment nu era o alternativ\( ) Zece familii se vor întoarce în România, la S\lcu]a, pentru planul de asfaltare a str\zilor satului. Cine va r\mâne în Italia va merge s\ munceasc\, va c\uta o locuin]\ adev\rat\. Copiii sunt deja to]i înscri[i la [coal\".

18 18 ROM+NI ~N ITALIA Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Scrisoarea ARI c\tre Teoctist Prea Fericite P\rinte Patriarh, Asocia]ia Românilor din Italia (A.R.I.), cu sediul la Roma, înfiin]at\ în anul 2003, v\ transmite cele mai sincere ur\ri de s\n\tate [i via]\ lung\, întru binele Bisericii Ortodoxe Române [i a milioanelor de credincio[i care o alc\tuiesc, de pe tot cuprinsul p\mântului, pe care îi p\stori]i cu atâta în]elepciune [i clarviziune. Îndr\znim s\ ne adres\m direct Prea Fericirii Voastre [i v\ rug\m, cu sufletul curat, s\ ne ierta]i aceast\ cutezan]\, îns\ o facem într-un scop nobil, cre[tinesc [i, credem noi, spre binele Bisericii Neamului nostru. De aceea, v\ mul]umim chiar de la bun început pentru z\bava pe care ne-o acorda]i cu atâta generozitate [i n\d\jduim cu prisosin]\ la binecuvântarea Prea Fericirii Voastre. A[a dup\ cum cunoa[te]i, comunitatea româneasc\ din Italia, cea mai mare dintre comunit\]ile de str\ini din aceast\ ]ar\, este, în marea sa majoritate, de religie cre[tinortodox\. Cei aproape un milion [i jum\tate de români cre[tin-ortodocsi nu au, îns\, o biseric\ a lor, cele 55 de parohii ortodoxe române[ti fiind g\zduite în prezent de unele biserici catolice sau, pur [i simplu, de cl\diri civile. Din p\cate, Biserica Ortodox\ Român\ nu este înc\ recunoscut\ în Italia, de[i alte culte, cu un num\r mult mai mic de credincio[i, sunt recunoscute [i, în consecin]\, al\turi de Biserica Catolic\, au acces la cota de 8 la mie din taxele platite de italieni, care însumeaz\ fonduri esen]iale pentru func]ionarea lor. Dup\ cum ne-au adus la cuno[tin]\ mai mul]i oficiali ai statului italian, motivul principal al nerecunoa[terii Bisericii Ortodoxe Române în Italia - sprijin fundamental pentru moralul imigran]ilor români - este absen]a unor manifest\ri importante care s\ demonstreze c\ exist\ un num\r foarte mare de credincio[i care ar avea nevoie de recunoa[terea oficial\ a Bisericii lor. Prea Fericitului Parinte TEOCTIST PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE Cea mai bun\ ocazie pentru a demonstra Italiei c\ românii ortodoc[i sunt atât de mul]i încât s\ merite o aten]ie mult sporit\ [i s\ ob]in\ atât acordul de principiu, cât [i sprijinul necesar pentru construirea în aceast\ ]ar\ a unor biserici române[ti, este marea s\rb\toare a Învierii Mântuitorului. De aceea, A.R.I. inten]ioneaz\ s\ organizeze în data de 8 aprilie a.c., în colaborare cu Prim\ria Romei, cu care am stabilit bune rela]ii înc\ de la înfiin]area noastr\, un eveniment de mare amploare, pentru a s\rb\tori Pa[tele Ortodox. A[a dup\ cum Prea Fericirea Voastr\ are [tiin]\, pân\ anul trecut, la Roma, exista parohia de la Biserica Tre Fontane (de pe Via Laurentina), care ajunsese o adev\rat\ Patriarhie româneasc\ în Italia. De Pa[ti, Biserica Tre Fontane devenea inima manifest\rilor române[ti. În seara Sfintei Învieri, dup\ obiceiul nostru str\mo[esc, mii de oameni cu lumân\ri aprinse spuneau tradi]ionalul "Hristos a înviat!" dup\ ce luau "lumina" de la preo]ii bisericii, moment urmat de procesiuni spectaculoase pe Via Laurentina. Locuitorii [i numero[ii turi[ti din capitala Italiei aflau, astfel, atunci, c\ românii ortodoc[i exist\. Din anumite motive, ast\zi Biserica Tre Fontane nu mai este deschis\ românilor. Acum, în Cetatea Eterna mai sunt doar c=teva parohii române[ti, g\zduite în biserici catolice (de multe ori în subsoluri sau în dependin]e), care nu fac fa]\ nici pe departe fluxului de români care doresc a s\rb\tori Pa[tele. A.R.I. a propus - [i Prim\ria din Roma a fost de acord, promi]ând tot sprijinul necesar - organizarea unui Pa[te Ortodox Românesc la Roma, într-un loc plin de semnifica]ii ecumenice, în zona Tor Vergata, unde Papa Ioan-Paul al II-lea a întâmpinat milioanele de tineri veni]i s\ s\rb\toreasc\ Jubileul din anul O adunare în acel loc deschis, cu ocazia Pa[telui, de zeci de mii de români cre[tinortodoc[i (pe care Asocia]ia noastr\ se angajeaz\ ferm s\-i aduc\), ar da dou\ semnale importante: c\ ortodoc[ii români reprezint\ o realitate important\ în Italia de ast\zi, de care nu se mai poate face abstrac]ie, având nevoie de recunoa[tere, [i, în al doilea rând, celebrarea Slujbei de Înviere în aer liber ar scoate în eviden]\ nevoia acut\ de cl\dire a unei biserici române[ti la Roma. Cât prive[te ideea slujbei în aer liber, recunoa[tem c\ ne-am inspirat dup\ a[a-zisul model Mangalia, pe care Prea Fericirea Voastr\ îl cunoa[te foarte bine, promovat, înc\ din anul 2002, de PS Teodosie Tomitanul, cu sprijinul Asocia]iei "Pro Familia" [i al Prim\riei ora[ului de la malul M\rii Negre. În numele Asocia]iei Românilor din Italia, Eugen Terteleac, Pre[edinte Roma, 24 februarie 2007 Prea Fericirea Voastr\, V\ m\rturisim plini de emo]ie c\, poate, cea mai mare împlinire pentru noi, românii pribegi din Italia, care nu neam uitat r\d\cinile [i nici credin]a str\mo[easc\, ar fi fost ca Sfânta Slujb\ a Învierii Domnului de pe câmpul de la Tor Vergata s\ fie s\vâr[it\ chiar de Prea Fericirea Voastr\, Întâi St\t\torul Bisericii noastre Str\mo[e[ti, îns\ avem cuno[tin]\ de importan]a [i istorica lucrare pe care o preg\ti]i pentru începutul lunii septembrie, la Sibiu, [i care, suntem convin[i, v\ ocup\ cea mai mare parte a timpului. În plus, mai cunoa[tem c\ demersurile pentru o vizit\ a Prea Fericirii Voastre la Roma, cu ocazia Pa[telui din 2007, ar fi trebuit s\ înceap\ cu mult mai mult timp înainte, pentru a se încadra atât în uzan]ele diplomatice, cât [i în cele inter-confesionale. Îns\, dincolo de frustrarea de a nu v\ avea în fruntea noastr\ la un astfel de m\re] eveniment precum va fi cel pe care îl preg\tim, ni se vor umple sufletele de bucurie dac\ ne ve]i trimite binecuvântarea Prea Fericirii Voastre prin intermediul ~PS Iosif, Mitropolitul B.O.R. pentru Europa Centrala [i de Vest, pe care v\ rug\m, cu smerenie cre[tineasc\, s\-l trimite]i s\ ne fie c\l\uzitor în lucrarea pe care am început-o [i, totodat\, s-o [i des\vâr[easc\, împreun\ cu un sobor de preo]i care s\-l înso]easc\.(...) Suntem convin[i c\, astfel, vom putea da un semnal important autorit\]ilor din Italia [i de la Vatican, cu privire la chestiunea de neamânat a recunoa[terii [i sprijinirii Bisericii Ortodoxe Române în Italia, ]ara în care tr\iesc cei mai mul]i români din diaspor\. Noi n\d\jduim c\ tot Prea Fericirea Voastr\ ve]i împlini aceste a[tept\ri fierbin]i ale noastre, cu prilejul istoricei întâlniri pe care o ve]i avea la Sibiu, în septembrie, cu Papa Benedict al XVI-lea. A[a s\ ne ajute Dumnezeu! Fiindu-v\ recunosc\tori pentru pre]iosul timp acordat citirii acestor prea multe rânduri, ne rug\m bunului Dumnezeu pentru s\n\tatea Voastr\ [i a tuturor credincio[ilor Bisericii Ortodoxe Române.

19 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 19 Proiectul "Pa[te rom=nesc la Roma" Pa[tele ortodox se s\rb\tore[te `n acest an odat\ cu cel catolic. Rom=nii din Italia au intrat `n Uniunea European\, dar credin]a lor nu este `nc\ recunoscut\ cum se cuvine `n Italia. Asocia]ia Rom=nilor din Italia (ARI) se preg\te[te pentru organizarea unui Pa[te ortodox rom=nesc la Roma la care sunt invita]i s\ participe c=t Asocia]ia Rom=nilor din Italia Via del Fringuello, N 50 A, Roma Tel. (0039) Fax. (0039) asociatiaromit@yahoo.com Cu binecuv=ntarea Patriarhului «Ast\zi, `n data de 27 februarie, proiectul Sfintele Pa[ti La Roma a primit o binecuv=ntare de la Prea Fericirea Sa Patriarhul Teoctist, de care noi, cei de la ARI suntem m=ndri [i nu vom precupe]i nici un efort `n realizarea acestuia. ~nt=lnirea cu Prea Fericitul P\rinte a avut loc ast\zi la ora ~mi era team\ c\ voi g\si un Patriarh b\tr=n [i neputincios, a[a cum circul\ vocile, `n schimb am g\sit un om plin de putere [i cu o inim\ mare, `n care intr\ inclusiv rom=nii din afara grani]elor. Pe tot parcursul discu]iei, care a durat circa 45 minute, Prea Fericitul P\rinte ne-a demonstrat c\ [tie tot ce se `nt=mpl\ `n r=ndul rom=nilor de pretutindeni. De mai multe ori a insistat cu `ndemnuri de unitate religioas\, de sprijin pentru Biserica Ortodox\, exprim=ndu- [i `ndemnul de a cultiva [i `n r=ndul copiilor rom=ni n\scu]i `n str\in\tate, religia `n care ne-am n\scut [i `n care tr\im chiar [i departe de cas\.» Recunoa[terea mai mul]i rom=ni, pentru a atrage aten]ia Italiei c\ aici exist\ un milion de cre[tini ortodoc[i care au nevoie de recunoa[terea bisericii lor. Pre[edintele ARI, Eugen Terteleac, a avut o `nt=lnire cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom=ne, Prea Fericitul Teoctist, care a binecuv=ntat proiectul [i a `ncurajat asocia]ia s\-l duc\ la bun «Prea Fericirea Sa `[i dore[te foarte mult recunoa[terea Bisericii Ortodoxe Rom=ne `n Italia [i consider\ c\ prin proiectul nostru ("Pa[tele la Roma") vom avansa foarte mult demersurile oficiale care se fac din partea Guvernului Rom=n [i a Patriarhiei. La invita]ia noastr\ de a fi al\turi de noi `n noaptea de Sfintele Pa[ti [i de a-i binecuv=nta personal pe rom=nii din Italia, Prea Fericitul P\rinte ne-a r\spuns glumind: "A[ face-o cu drag, dar sunte]i destul de mul]i rom=ni `n Italia [i odat\ cu venirea mea la Roma, ar veni [i mai mul]i". ~ndemnul Patriarhului a fost [i acela de a nu uita r\d\cinile [i locurile natale [i c\ dac\ nu reu[im s\ ne integr\m bine `ntr-o alt\ societate, este bine s\ ne `ntoarcem acas\. }ara are nevoie de noi. Teoctist ne-a rugat s\ `i avem mereu `n aten]ie [i `n ac]iunile noastre pe rom=nii basarabeni, care sunt tot sf=r[it, cu ajutorul preo]ilor rom=ni din toat\ Italia. Eugen Terteleac `mp\rt\[e[te cititorilor "Gazetei Rom=ne[ti" primele g=nduri de dup\ `nt=lnirea cu Preafericitul. V\ prezent\m [i scrisoarea Asocia]iei `naintat\ Patriarhului, `n care se explic\ `n detaliu inten]iile [i motivele acestui proiect unic. cre[tini ortodoc[i [i sunt rom=ni de-ai no[tri.» Rom=nii fac onoare ]\rii «Ne-a spus cu m=ndrie apoi c\ afl\ de la Prea ~nal]ii Bisericii Catolice din Italia cu care colaboreaz\ c\ rom=nii fac onoare ]\rii [i ca au devenit un element de baz\ `n economia Italiei. ~n final s-a discutat despre realizarea proiectului. Ne-a `ndemnat s\ facem lucrurile cu mult\ chibzuin]\ [i s\ demonstr\m prin aceast\ `nt=lnire din ziua Pa[telui marea pasiune religioasa care se ascunde `n fiecare dintre noi. A spus c\ `[i dore[te mult s\ ne salute `ntr-un duplex direct de la Patriarhie, de unde Prea Fericirea Sa ne va spune "Hristos a inviat!", iar noi de la Roma `i vom r\spunde "Adev\rat a `nviat!" Prea Fericitul Parinte s-a angajat s\ discute cu ~nalt Prea Sfin]ia Sa Mitropolitul Iosif imediat, `n cursul zilei de ast\zi, despre proiectul "Pa[te rom=nesc la Roma" [i ne-a asigurat c\ `i va cere s\ ne sprijine.» Eugen Terteleac, pre[edinte ARI

20 20 FLAGRANT Rom=ni [i africani, aresta]i dup\ ce s-au `nc\ierat `ntr-o sta]ie de metrou din Roma [i au creat panic\ printre c\l\tori Motivul înc\ier\rii nu este înc\ clar [i poate nici nu conteaz\. Unii spun c\ românii le-ar fi furat o sum\ mare de bani africanilor, doi b\rba]i înal]i din Camerun, al]ii sus]in c\ "unul dintre cei de culoare" era "pu]in ame]it". Detalii care vor folosi magistratului. De necrezut este `ns\ furia, lupta s\lbatic\ corp la corp, panica care i-a cuprins pe to]i martorii oculari. Avertiza]i de pasageri, paznicii care supravegheau sta]ia s-au precipitat pe peron, gândindu-se c\ pot opri b\taia. Nimic de f\cut. Pari [i bare de fier, foarfece [i cu]ite erau vânturate ca pe un câmp de b\t\lie din alte timpuri. Un paznic a fost r\nit. O femeie, folosind celularul, a chemat carabinierii: "Veni]i repede, aici e un m\cel!". Carabinierii au în]eles imediat c\ nu era vorba despre obi[nuita ceart\ dintre be]ivi. Când au sosit carabinierii, înc\ierarea continua. Nu s-au oprit nici m\car când au v\zut uniformele. "Au continuat s\ se bat\ ca s\lbaticii [i când am sosit noi. Unul vântura o bar\ de fier, un altul un par, un altul avea în mân\ o foarfec\ sau ceva asem\n\tor: parc\ erau nebuni. Pumni, picioare, salturi. Pasagerii, dându-[i seama c\ ar putea ajunge la mijloc, fugeau `ngrozi]i de pe peron". Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie B\taie s=ngeroas\ `ntre rom=ni [i africani la Termini Pumni [i picioare, lovituri cu r\ngi [i sânge, b\t\u[i care se urm\reau prin mul]ime, pasageri obliga]i s\ fug\. Sâmb\t\ 24 februarie, la Termini, în sta]ia de metrou cea mai controlat\ a re]elei, la 8 diminea]a, pe peronul Liniei B "direc]ia Rebibbia", au avut loc scene de co[mar. O înc\ierare s=ngeroas\ între un grup de Rom=nilor [i africanilor nu le pas\ c\ sunt în mjlocul mul]imii. "La un moment dat s-au auzit urlete bestiale - poveste[te Amalia B., una dintre pasagerele audiate ca martor de c\tre carabinieri -. M-am întors: un tip cu fa]a r\v\[it\, probabil unul dintre africani, era la câ]iva centrimetri de mine. Încerca s\ se apere cu mâinile de unul dintre ceilal]i care îl urm\rea, presupun un român, care vroia s\-l loveasc\ cu o rang\ de fier. Am fugit practic to]i. O femeie chiar s-a împiedicat [i a c\zut. Dar nu se [tia exact în ce direc]ie s\ o lu\m, pentru c\ ace[ti tipi, urm\rinduse, se mi[cau în zig-zag. P\reau ni[te animale s\lbatice". Dup\ o intervenie `n for]\, carabinierii au arestat [ase persoane: to]i la Regina Jefutorul cu seringa, arestat la Genova Jefuitorul cu seringa care a terorizat zile întregi zona Fiumara din Genova a fost arestat. Este un român de 34 de ani, L.D.V., pe care carabinierii din Sampierdarena l- au acuzat de comiterea a dou\ jafuri folosind seringa, în dou\ magazine din centrul comerical Fiumara [i un al treilea jaf într-o farmacie. Dup\ ce a fost arestat, românul a confirmat totul, dar a m\rturisit [i alte fapte. Românul [i-a început raidurile pe 25 ianuarie, când a jefuit magazinul Pharma Shop amenin]ând casiera cu o sering\ murdar\ de s=nge: prada, 90 de euro. Pe 5 februarie, scena s-a repetat în magazinul Coronel Tapiocca, dar prada a fost mai consistent\: 514 euro. Gra]ie m\rturiilor, carabinierii au `ntocmit un portret robot foarte detaliat. Dup\ alte c=teva zile, un bandit care circa zece persoane, români [i africani, a tulburat mul]imea care a[tepta metroul. "Str\inii se urm\reau cu pari [i bare de fier smulse de la co[urile de gunoi - a spus carabinierilor unul dintre martori -. P\reau fiare s\lbatice, c\rora nu le p\sa de nimeni [i nimic. Nu mai p\rea c\ suntem `n Italia". Coeli, judeca]i în procedur\ de urgen]\. Acuza]ia este de înc\ierare cu circumstan]e agravante. sem\na cu portretul robot a jefuit farmacia din piazza Senarega, fugind cu de euro. Dar cercul a început s\ se strâng\: într-o sear\, carabinieri l-au v\zut pe rom=n lâng\ o farmacie din zona Maddalena [i l-au arestat. Probabil L.D.V. urma s\ dea o nou\ lovitur\: în buzunar avea dou\ seringi murdare de s=nge [i peste 500 de euro în numerar, a c\ror provenien]\ nu a putut s\ o explice. Portalul imigra]iei ~n fiecare zi [tiri, anchete [i informa]ii utile pentru to]i str\inii din Italia Stranieri in Italia

21 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ FLAGRANT 21 Cuprul, a[a-numitul "aur ro[u", este metalul cel mai c\utat în ultimul timp, nu numai `n Italia, ci `n `ntreaga lume. Valoarea sa pe pia]a european\ a ajuns la aproape de euro pe ton\ [i face obiectul, `n ultima vreme, a numeroase furturi. Printre numero[ii autori de furturi, cei mai mul]i sunt românii, în cea mai mare parte de etnie rom. Dar sunt [i italieni. Oricum, marile afaceri care se învârt în jurul cuprului nu este controlat\ de cei care taie cabluri pentru a recupera pre- ]iosul metal. Alarm\ general\ Numai în luna februarie, zeci de români au fost aresta]i pentru furturi de cupru, `n toat\ Italia. La Bari au furat traverse de la o fabric\ [i de la un bloc abandonat de la periferia ora[ului. Poli]ia a arestat pe 22 februarie patru români care `nc\rcaser\ deja 200 kg de cabluri de cupru `ntr=o ma[in\. O alt\ opera]iune, în diminea]a zilei de 23 februarie. Al]i patru cet\]eni români, dintre care unul minor, au fost prin[i în flagrant delict. Începuser\ deja s\ `ncarce bare de cupru dintr-un fost hotel din Bari. Investigatorii nu exclud existen]a unei organiza]ii în adev\ratul sens al cuvântului specializat\ în furtul de cupru. "Românii aresta]i în utimele ore ar putea face parte dintre executan]ii unor grupuri mai bine organizate", au afirmat responsabili de la Chestura din Bari. Tot pe 23 februarie, la Roma, carabinierii au arestat trei cet\]eni români de 31,24 [i 21 de ani. Cei trei transportau cuprul furat cu o ma[in\ la r=ndul ei furat\. Furturi de cupru, rom=ni `n topul arest\rilor Militarii i-au oprit pe viale Palmiro Togliatti [i au descperit c\ transportau suluri mari de cupru cu greutatea de peste o ton\. Banda urma s\ descarce cuprul într-o zon\ unde ar fi fost ulterior topit `n lingouri [i apoi plasat pe pia]a la negru. Materialul a rezultat a fi furat de la liniile feroviare ale Capitalei. În aceea[i zi, Poli]ia feroviar\ din Toscana a arestat trei români, între 25 [i 47 de ani, care au sustras 400 de kg de cupru, de la o central\ electric\ a re]elei feroviare, la Sesto Fiorentino. Pagube importante Sâmb\t\, 24 februarie, un alt român, de 31 de ani, a fost dus în închisoare la Regina Coeli: furase circa 300 de kg de cabluri [i ]evi de cupru, de la diferite linii feroviare ale Capitalei, înc\rcându-le la bordul unui autoturism furat cu câteva zile înainte. Carabinierii l-au blocat [i l-au arestat, dup\ o scurt\ urm\rire, în zona Tor Sapienza, la 5 diminea]a. Dar acest tip de [tiri nu se refer\ numai la români. Pe 22 februarie, în Veneto, a fost oprit\ o band\ de opt romi, care urma s\ ia cu asalt o firm\ din Pianiga specializat\ în comer]ul cu aluminiu [i cupru. Banda a fost interceptat\ de o patrul\ de carabinieri care, pentru a-i opri pe r\uf\c\tori, a tras mai multe focuri de mitralier\. Recurgerea la armamentul din dotare a fost necesar\ pentru a r\spunde tentativei de a for]a barajul for]elor de ordine din partea uneia dintre cele dou\ ma[ini la bordul c\rora se îndep\rtau ho]ii. Au fost aresta]i trei r\uf\c\tori: Dr\gan Marinkovici, 40 de ani, Zoran Jovanovic, 42 ani [i Libero Halilovic de 28 anni. Romi bosniaci. Carabinierii recupereaz\ zilnic tone de material furat Pe 19 februarie, au fost aresta]i doi români la Colleverde din Guidonia (Roma): intraser\ pe un [antier pe Nomentana, t\ind lan]ul por]ii [i au înc\rcat întro ma[in\ 300 de kg de cabluri de cupru, cu o valoare de circa de euro. Cei doi ho]i, Dorin Teslevici [i Emil Vasilescu, de 39 [i 41 de ani, au demontat fire electrice, ]evi [i cabluri cu cupru din instala]ii, utilaje de [antier [i Nu numai români La Riccione, pe 20 februarie, a fost arestat Alessandro Mezzalira, un tân\r italian de 23 de ani, care încerca s\ fure stre[ini de cupru de la unele locuin]e în faz\ de construc]ie. La Torino au fost aresta]i al]i opt italieni: [ase dintre ei, titulari ai unor firme specializate în reciclarea metalelor [i doi toxicomani. La Roma au fost aresta]i patru italieni care aveau o baz\ operativ\ de triere a cuprului furat, `ntr-un centru de recuperare a materialelor feroase, `n zona Magliana. Carabinierii au recuperat 1,5 tone de cupru, furat de la un stabiliment din Siena. Furtul de cupru, care macarale. Au strâns 300 kg de cupru, l\sând utilaje de sute de mii de euro inutilizabile. Ho]i [i în Basilicata: pe 14 februarie, la Matera, 4 cet\]eni români au fost aresta]i pentru furt calificat. Au fost g\si]i în posesia a 800 de kg de cupru, furate din provinciile Potenza [i Matera. În ianuarie, pentru furturi de cupru, au fost arestate numai la Roma 17 persoane, dintre care 15 români. love[te mai ales c\ile ferate, este stimulat de cererea enorm\ care vine din ]\rile orientale, China [i India `n primul r=nd. Pre]ul unei tone de cupru a ajuns la de euro [i la pia]a neagr\ ho]ii reu[esc s\-l vând\ la pre]uri astronomice, chiar dac\ este vorba de marf\ furat\. Pia]a ilegal\ chinez\ este printre cele mai importante. Cuprul ajunge pe coastele orientale ascuns pe nave comerciale. Fenomenul a ajuns la o asemenea r\spândire, încât for]ele de ordine au avut nevoie de sprijinul unor trupe de interven]ii de la Polfer (poli]ia Feroviar\). Românii fur\ mici cantit\]i, dar marea afacere este controlat\, potrivit poli]iei, de criminalitatea organizat\, de mafie.

22 22 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Criza guvernului Prodi Criza Semnalele unei crize existau deja de câteva zile. Dup\ manifesta]ia de la Vicenza, ceva `n cadrul majorit\]ii s-a rupt. La Vicenza, pe 17 februarie, de cet\]eni au manifestat împotriva extinderii bazei militare americane Ederle. Cazarma Ederle este sediu al Setaf (Southern European Task Force), în cadrul c\rei opereaz\ a 173-a brigad\ de para[uti[ti SUA, unitate angajat\ în Irak cu trei ani în urm\ [i în Afghanistan cu doi ani `n urm\. La c=]iva kilometri distan]\ se afl\ aeroportul civil [i militar Dal Molin, unde ar trebui s\ fie ridicat\ contestata "Ederle 2", noua baz\ care ar trebui s\ g\zduiasc\ alt personal al brig\zii 173. Dublarea m\rimii bazei militare din Vicenza ar însemna o înt\rire a prezen]ei militare a Statelor Unite în Italia [i, conform celor care se opun, ar reconfirma rolul Italiei de "enorm port aerian american" din zona Mediteranei. Guvernul a fost de acord cu extinderea bazei, motiv=nd prin necesitatea respect\rii angajamentelor interna]ionale. {i pentru a evita, a[a cum a afirmat ministrul de Externe Massimo D'Alema, un act de ostilitate deschis\ fa]\ de Sua. Ar fi fost de ajuns manifesta]ia de la Vicenza, la care au participat electori ai Uniunii, pentru a face nesigur\ pozi]ia Guvernului. Dar lucrurile au fost amplificate de respingerea mo]iunii prezentate de D'Alema `n Senat, pe 21 februarie, cu privire la prezen]a trupelor italiene `n Afganistan. Mo]iunea a c\zut cu numai dou\ voturi, a ob]inut 158 [i avea nevoie de 160. Decisive pentru respingerea mo]iunii au fost senatorii pe via]\ Andreotti, Cossiga [i Pininfarina, dar [i doi senatori ai majorit\]ii, Rossi [i Turigliatto. Respingerea mo]iunii echivala cu imposibilitatea majorit\]ii de a se pune de acord `n chestiuni esen]iale de politic\ extern\. Practic, `n interiorul majorit\]a ii exist\ Principalele evenimente politice ale guvern\rii Prodi aprilie 2006: au loc alegerile legislative, principalii contracandida]i fiind coali]iile conduse de Silvio Berlusconi, de centru-dreapta, [i de Romani Prodi aprilie: rezultatele ofciale consfin]esc victoria coali]iei conduse de Prodi care a ob]inut 342 de locuri din totalul de 630 din Camera Deputa]ilor [i 158 de locuri în Senat, din totalul de 315, o majoritate fragil\. Victoria este contestat\ de Berlusconi mai: Prodi formeaz\ Guvernul mai: Guvernul Prodi ob]ine votul de încredere în Parlament mai: Prodi anun]\ retragerea trupelor italiene din Irak, opera]iune încheiat\ la 1 decembrie iulie: Guvernul ob]ine votul de încredere în privin]a proiectului de buget pe 2006 [i a m\surilor de liberalizare a economiei iulie: Coali]ia ob]ine un nou vot de încredere privind men]inerea trupelor italiene în Afganistan gra]ie sus]inerii forma]iunilor de dreapta. Extrema stâng\ s-a opus prezen]ei militare în Afganistan august: Prodi ob]ine acordul Guvernului s\u pentru dislocarea de trupe în Liban (2.500 de militari). - 7 septembrie: un senator de centru-stânga p\r\se[te foarte multe pozi]ii, de multe ori ireconciliabile, care blocheaz\ guvernarea. Romano Prodi s-a decis imediat s\ mearg\ la Quirinale [i s\-[i prezinte demisia. A doua [ans\ Existau trei posibilit\]i: declan[area alegerilor anticipate, acceptarea demisiei [i formarea unui guvern Prodi bis sau cu un alt premier [i, `nfine, o verificare a majorit\]ii `n Parlament. Dup\ consult\ri cu toate partidele parlamentare, pre[edintele coali]ia. Majoritatea nu mai dispune decât de un singur vot în plus fa]\ de opozi]ie septembrie: Prodi ob]ine la limit\ consensul mini[trilor în privin]a unui buget de austeritate pentru decembrie: circa un milion de manifestan]i protesteaz\ la Roma fa]\ de proiectul de buget, la apelul liderului opozi]iei, Silvio Berlusconi. - 1 februarie: opozi]ia de dreapta pune forma]iunile de centru-stânga în minoritate în Senat cu ocazia unui vot simbolic în privin]a extinderii unei baze militare americane la Vicenza, proiect refuzat de stânga radical\. - 8 februarie: Guvernul adopt\ un proiect de lege în privin]a drepturilor persoanelor heterosexuale sau homosexuale care tr\iesc în concubinaj. Ministrul Justi]iei, Clemente Mastella, refuz\ s\ voteze februarie: cel pu]in de persoane manifesteaz\ împotriva extinderii bazei de la Vicenza dup\ ce Guvernul Prodi aprob\ aceast\ m\sur\ februarie: Guvernul nu reu[e[te s\ ob]in\ majoritatea în Senat în privin]a politicii externe. Prodi î[i prezint\ demisia, dar Napolitano cere votul de `ncredere al Parlamentului. Giorgio Napolitano a respins demisia lui Prodi [i a cerut o verificare `n Parlament, printr-un vot de `ncredere. La Camer\, guvernul are o majoritate confortabil\, la Senat sunt `ns\ probleme. Prodi a pus [i el condi]ii celor din coali]ie, 12 puncte care nu sunt negociabile, `ncerc=nd s\-i domoleasc\ pe reprezentan]ii st=ngii radicale care au provocat, de fapt, aceast\ criz\. Votul de `ncredere din parlament era `n curs `n momentul `nchiderii edi]iei noastre. Melania Giacò

23 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 23 Chiar `n seara `n care Romano Prodi luase drumul dealului Quirinale, pentru a-[i prezenta demisia, [eful opozi]iei din Italia, Silvio Berlusconi [i-a f\cut timp s\-l primeasc\, la re[edin]a sa privat\ din Roma, pe Gigi Becali, patronul Stelei. Lovitur\ de imagine Miercuri 21 februarie, Gigi Becali a venit `n Italia, `n acela[i timp echipa lui pleca la Sevilla, unde avea s\ piard\ meciul din Uefa. Becali a fost interpelat la Bucure[ti cu privire la scopul c\l\toriei `n Italia, dar acesta a anun]at doar c\ se va `nt=lni cu un personaj important: "M\ `nt=lnesc cu un om la care chiar [i [efii de stat ajung greu", a spus Becali. "Omul" era Berlusconi iar Becali a venit cu interese politice la fostul premier al Italiei. Potrivit presei rom=ne[ti, latifundiarul din ~nt=lnire Becali - Berlusconi Pipera a luat masa [i a discutat politic\ [i fotbal cu patronul echipei AC Milan. "Pre[edintele PNG s-a rugat de Berlusconi s\ îl sprijine din punct de vedere politic, îns\ s- a mul]umit pân\ la urm\ s\ câ[tige câteva puncte la capitolul imagine, prin simpla prezen]\ în casa lui Berlusconi de la Roma", se spune `ntr-o [tire Antena 3. "Finan]atorul Stelei i-a cerut lui Berlusconi s\-l sprijine din punct de vedere politic, spun=ndu-i acestuia c\ simplul fapt c\ a acceptat s\-l primeasc\ reprezint\ mult capital politic [i de imagine", afirm\ [i "Jurnalul Na]ional". "Mi-a ar\tat poze cu Bush [i Putin" Dan Pavel, sfetnicul politic al patronului Stelei, a afirmat c\ Becali [i-a c=[tigat `n Berlusconi un aliat de n\dejde. "A fost o `nt=lnire lung\ [i foarte cald\. Domnul Berlusconi [tia foarte multe despre domnul Becali", a declarat Dan Pavel pentru "Cotidianul". Conform aceluia[i ziar, liderul Forza Italia i-ar fi promis patronului Stelei c\ `[i va folosi influen]a `n familia cre[tin-democrat\ european\, astfel `nc=t PNG s\ se afilieze c=t mai repede la PPE. "V\ pot spune c\ m\ va ajuta s\ intru în familia popular\ european\. V\ pot spune c\ a fost fericit, probabil c\ deaia a fost înt=lnirea a[a de pl\cut\, prieteneasc\ pentru faptul c\ el a spus, este o zi istoric\, ast\zi, ai venit cu noroc, cade Guvernul acum", a declarat Becali la `ntoarcerea `n ]ar\. "Am stat o or\ [i jum\tate la Berlusconi acas\, `n Palatul Grazioli. Am discutat despre politic\. Mi-a ar\tat poze de-ale lui cu Putin, cu Bush [i cu Clinton. Mi-a spus c\ va veni, `n var\, la mine acas\, `n Pipera. Mi-a zis c\ sper\ s\ devin un mare conduc\tor. C=nd va veni la mine vrea s\ vad\ pozele mele cu Bush, cu Putin [i cu Clinton. A spus c\ m\ vede ca pe el c=nd era t=n\r. I-am spus c\ sunt al doilea `n sondaje dup\ pre[edintele Rom=niei [i m-a `ntrebat cine e pre[edintele Rom=niei. M-a întrebat cine e cel mai bun fotbalist român, iar eu i-am raspuns: «Finul meu, R\doi!». Nu mi-a facut nicio propunere de transfer. Pe undeva ar fi `nsemnat o jignire la adresa mea. Adic\, vin la tine invitat [i tu vrei s\ mi-l iei pe finul meu..." Translator la discu]iile dintre Becali [i Berlusconi a fost Alexandra Dinu, fosta so]ie a lui Mutu. Esen]a informa]iei! {tii ce se `nt=mpl\ acas\? Luni, la chio[curile din Roma. Mar]i, la Milano [i Torino

24 24 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Rom=nii, cei mai neferici]i cet\]eni ai UE Din cel mai recent Eurobarometru dat publicit\]ii la Bruxelles reiese c\ cet\]enii Uniunii Europene sunt ferici]i, 86% dintre ei Pe primele locuri se situeaz\ ]\ri ai c\ror cet\]eni se declar\ aproape to]i ferici]i (Danemarca - 97%, Olanda - 95%, Belgia, Irlanda, Suedia - 94%), în timp ce ultimele locuri sunt ocupate de nou intratele în Uniune, România [i Bulgaria, cu doar 60%, respectiv 39% dintre locuitori ferici]i. Dintr-o serie de 12 aspecte ale vie]ii de zi cu zi incluse de autorii studiului în chestionar, europenii s-au ar\tat foarte mul]umi]i de majoritatea dintre ele (casa în care locuiesc - 92%, calitatea vie]ii - 87%, siguran]a locului de munc\ - 85%, s\n\tate - 84%, transport - 78%, serviciile medicale - 77%), cele afirmând c\ sunt mul]umi]i cu mediul în care î[i duc via]a de zi cu zi. Rom=nii, `ns\, sunt cei mai nec\ji]i. Acest studiu vine, parc\ s\ contrazic\ mai mici nivele de satisfac]ie fiind întrunite de siguran]a în ceea ce prive[te pensiile (42%) [i oportunit\]ile de angajare pe plan local (38%). Standardul de via]\, de neinvidiat În ceea ce prive[te satisfac]ia fa]\ de standardul de via]\, România [i Bulgaria ocup\ din nou ultimele dou\ locuri, cu o medie de 63%, respectiv 31%, în condi]iile în care în Luxemburg [i în Danemarca aceasta este de 95%, în Suedia [i Olanda de 94% [i în Marea Britanie de 93%. La capitolul încredere în ceea ce prive[te pensia, ini]iativa Ministerului de Externe, care s-a g=ndit s\ promoveze Rom=nia ca ]ara `n care bucuria de a tr\i este reprezentativ\. România (cu 47 de procente) se situeaz\ peste media Uniunii Europene (42%), surclasând state ca Luxemburgul (41%), Fran]a (32%), Polonia (31%) sau Germania (25%). Din studiu reiese c\ cel mai important lucru pentru cet\]enii Uniunii este s\n\tatea (99%), urmat\ de familie (97%), prieteni [i cuno[tin]e (95%), religia [i politica ocupând, cu câte 52, respectiv 43 de puncte, ultimele locuri. În cazul României, religia ocup\ un loc mult mai important (82%), în timp ce politica este considerat\ important\ de doar 21% dintre responden]i. Aspectele care îi preocup\ cel mai mult pe europeni sunt [omajul (36%), costurile vie]ii (35%), pensiile (30%), criminalitatea (26%), sistemul sanitar (26%) sau terorismul (25%). Cu PinCard emis de TELE2 Europa, vorbeşti până la ultimul minut. Fără impuls la răspuns Toate minute adevărate de conversaţie Asistenţă gratuită multilingvă PinCard Europa este modul cel mai economic şi sigur pentru a suna în România. Îl găseşti în toate agenţiile Sisal, în variante de 5,10,20 şi 50 euro. Pentru informaţii, sună la numărul verde sau scrie la helpdesk@managest.com

25 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 25 Traian B\sescu [i C\lin Popescu T\riceanu au stat mar]i, 27 februarie, din nou al\turi, pentru prima dat\ de la emisiunea de la postul public de televiziune, când s-au acuzat reciproc c\ sprijin\ grupuri de interese din domeniul energiei. Cei mai importan]i oameni în stat au participat împreun\, dar separat, la [edin]a de bilan] a Ministerului de Interne pe Nu [i-au vorbit deloc [i au evitat s\ se priveasc\. Blaga: Avem o ]ar\ foarte sigur\! Ministrul de Interne, Vasile Blaga, a precizat c\ bilan]ul ministerului este unul pozitiv pentru c\ România a reu[it s\ securizeze frontierele cu 7 luni înainte de termenul limit\ dat de Uniunea European\. În plus, România a fost singura ]ar\ unde nu s- au înregistrat crime la comand\, ]ara noastr\ fiind una dintre cele mai sigure din Europa, a subliniat Blaga. Asta în condi]iile în care tehnica MAI este înc\ învechit\, pentru modernizarea ei fiind nevoie de 800 de milioane de euro. T\riceanu: "Poli]ia e prea tolerant\ cu infractorii!" Pe de alt\ parte, premierul C\lin Popescu T\riceanu a dorit s\ puncteze problemele ministerului de Interne. El a criticat atitudinea tolerant\ a poli]iei fa]\ de grup\rile infrac]ionale, care ajung s\ se extind\ a[a încât sunt aresta]i câte 300 de membri ai unei bande odat\. În plus, prea mul]i oameni reu[esc s\ p\r\seasc\ ]ara ilegal. Aici T\riceanu l-a dat exemplu pe Omar Hayssam. {eful executivului a subliniat totodat\ c\ B\sescu: "Statul `nc\ nu func]ioneaz\ liber de influen]e" V\ transfer îngrijorarea mea c\ statul înc\ nu func]ioneaz\ liber de influen]e. Institu]iile statului nu sunt înc\ libere de influen]a legat\ de fenomenul corup]iei." Traian B\sescu MAI trebuie s\ se concentreze pentru ca România s\ adere la spa]iul Schengen în 2012, dar [i pe înt\rirea capacit\]ii administra]iei locale de a absorbi fondurile europene. B\sescu: "{i d\-i [i lupta]i cu corup]ia!" De[i pre[edintele [i premierul au stat unul lâng\ cel\la]i la bilan]ul MAI, privirile celor doi nici m\car nu s-au întâlnit. Amintim c\, pre[edintele Traian B\sescu a declarat, mar]i, 20 februarie, la TVR1, c\ premierul T\riceanu [tie despre presiunile la care sunt supuse companiile din energie, de mafia din sistemul energetic [i l-a acuzat pe [eful executivului c\ nu face nimic pentru stoparea acestui fenomen. Premierul T\riceanu a declarat, la emisiunea de la postul public de televiziune, c\ pre[edintele B\sescu [i-a dep\[it atribu]iile când a decis s\ adreseze ministrului economiei o recomandare referitoare la compania Alro. Imediat dup\ aceast\ afirma]ie a premierului, pre[edintele a intervenit în emisiune, prin telefon, spunând c\ premierul confund\ situa]iile celor dou\ bile]ele, respectiv biletul trimis de T\riceanu c\tre B\sescu pentru firma Petromidia [i cel trimis de B\sescu c\tre ministrul {ere[ pentru firma Alro. "Domnule primministru, scuza]i-m\, dar v\ rog s\ nu mai Ministerul de Interne a raportat activitatea din 2006 În discursul s\u de la bilan]ul Ministerului de Interne, Traian B\sescu nu a uitat de lupta anticorup]ie [i de domeniul energiei. "Sunt cazuri pe care le vedem public la televizor. Statul înc\ nu func]ioneaz\ liber de influen]e. Institu]iile statului nu sunt libere de influen]a legat\ de fenomenul corup]iei", care se manifest\ la nivelul deciziilor luate de prim\rii, institu]iile centrale, marile regii. Fenomenul "distorsioneaz\ decizia economic\ [i influen]eaz\ libera competi]ie [i [ansele egale. Institu]iile trebuie s\ func]ioneze pe baza legii, nu a influen]elor", spune [eful statului. Pre[edintele a evitat s\ dea exemple, îns\ a dorit s\ insiste "pe problema legat\ de energie, lucr\ri publice, modul cum se fac achizi]ii în sistemul de s\n\tate". Pe de alt\ parte, [eful statului a ]inut s\ felicite poli]ia rutier\ pentru fermitatea cu care a T\riceanu [i B\sescu, [oarecele [i pisica aplicat noul Cod Rutier, îns\ a atras aten]ia poli]i[tilor de la circula]ie c\ trebuie "s\ foloseasc\ un mod de adresare care s\ fie prietenos pentru cet\]ean". Pre[edintele B\sescu a ]inut din nou s\ condamne lentoarea descentraliz\rii din România, mai ales în înv\]\mânt [i s\n\tate. În plus, B\sescu sus]ine c\ trebuie m\rit\ viteza de rezolvare a dosarelor întocmite de poli]ia judiciar\. Asta cu toate c\ recunoa[te c\ num\rul actual de procurori este insuficient pentru rezolvarea rapid\ a dosarelor. min]i]i. Am pus rezolu]ia pe memoriul de la Alro, companie care spune ca are contract pe 10 ani pentru 75% din energie [i la fiecare an trebuie s\ mearg\ cu valiza de bani la Ministerul Economiei pentru a ob]ine cele 25% pentru a nu opri produc]ia, [i am spus s\ se ]in\ cont de interesul Guvernului [i dac\ se poate de interesul na]ional", a spus B\sescu. B\sescu a afirmat c\ Alro era împiedicat\ s\ ob]in\ prelungirea de contracte de companii precum Eneryz Holding [i Va Tech, companii cu care T\riceanu ar fi interferat pe vremea când era ministrul economiei în guvernarea CDR. {eful statului a afirmat c\ T\riceanu [tia de inform\rile legate de valizele de bani duse la Ministerul Economiei. În replic\, premierul T\riceanu a declarat c\ B\sescu este cel care minte [i dac\ [tia despre aceste situa]ii din sectorul energetic ar fi trebuit s\ informeze procuratura. T\riceanu a afirmat c\ în cazul Alro s-au f\cut interven]ii din partea fostului consilier preziden]ial, Theodor Stolojan, [i presiuni la Hidroelectrica.

26 26 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie PNL afirm\ c\ nu e interesat s\ conduc\ singur guvernul Vicepre[edintele PNL, Teodor Mele[- canu (foto), a declarat, luni, 26 februarie, c\ PNL nu este interesat s\ conduc\ singur guvernul [i c\ noua organizare va fi negociat\ cu partenerii de Alian]\. De[i spune c\ nu va fi o negociere strict pe algoritm pentru ocuparea posturilor, vicepre[edintele PNL consider\ c\ noua formul\ guvernamental\ trebuie s\ se bazeze în continuare pe pozi]iile partidelor din coali]ie [i a oamenilor pe care acestea îi au ca speciali[ti. Restructurarea nu este îns\ deocamdat\ decât un concept la nivel de proiect, dar chiar [i a[a specula]iile [i chiar amenin]\rile nu s-au l\sat a[teptate. Biroul politic al PNL a decis c\ subiectul restructur\rii va fi abordat în detaliu dup\ ce premierul C\lin Popescu T\riceanu va contura o formul\ definitiv\ care s\ fie ulterior analizat\ în cadrul conducerii forma]iunii. Acest lucru se va întâmpla probabil s\pt\mâna viitoare, spune vicepre[edintele PNL Teodor Mele[canu. Amenin]\ri cu mo]iune de cenzur\ Mele[canu este de p\rere îns\ c\ se va merge cel mai probabil pe formula deja existent\, mizându-se pe sprijinul parlamentar al deputa]ilor [i senatorilor PNL, PD, UDMR [i al grupului independen]ilor. Un guvern monocolor, reprezentat numai de mini[tri PNL este cerut insistent de Partidul Conservator. Motivul ar fi tocmai c\ un Guvern restructurat tot dup\ actualul [ablon nu ar mai avea sus]inere parlamentar\. Lderii PC au amenin]at chiar cu o mo]iune de cenzur\ dac\, pân\ pe 12 martie, premierul nu se prezint\ cu un proiect în sensul dorit de Partidul Conservator. Deocamdat\, principalul partid de opozi]ie, PSD, sus]in\tor de altfel al mo]iunii simple ini]iate de PC pe tema justi]iei, vrea un guvern care s\ reprezinte structura parlamentului. Ideea principal\ este îns\ aceea de comasare a mai multor ministere - o idee avansat\ [i de vicepre[edintele PNL Teodor Mele[canu. În variantele vehiculate pân\ acum se vorbea de reducerea ministerelor de la 22 la 14 sau [i renun]area la vicepremieri [i mini[trii delega]i. Comasarea ar putea afecta îns\ în mare m\sur\ PD-ul care ar trebui s\ accepte pierderea mai multor portofolii [i implicit solu]iile propuse de liderul PNL. Partidul Democrat a refuzat s\ comenteze pe aceste subiect. Oficiul Na]ional Antidiscrimin\ri Rasiale CINE SUNTEM UNAR (Ufficio Nazionale Antidiscriminazioni Razziali) - Oficiul Na]ional Antidiscrimin\ri Rasiale, are sarcina de a controla [i de a garanta principul egalit\]ii tratamentului pentru oricine este victima unei discrimin\ri sau a unei molest\ri, cauzat\ de propria origine etnic\ sau rasial\. Oficiul este un punct de referin]\ pentru to]i cei care doresc s\-[i vad\ protejate propriile drepturi împotriva oric\rei forme de discriminare rasial\. A TREIA S PT M+N DE AC}IUNE CONTRA RASISMULUI (18-25 martie 2007) ~n scopul sensibiliz\rii opiniei publice, UNAR a organizat cea de-a treia edi]ie a S\pt\m=nii de ac]iune contra rasismului, care se va desf\[ura de la 18 la 25 martie 2007 [i va cuprinde o serie de ini]iative `n lumea [colii, a universit\]ii [i, `n primul r=nd, `n cea a sportului. S\pt\m=na se va deschide duminic\ 18 martie cu edi]ia XIII a Maratonului Romei, care `n acest an, cu ocazia Anului European al oportunit\]ilor egale pentru to]i, a adoptat sloganul oficial "S\ `nvingem orice discriminare". To]i concuren]ii vor g\si `n setul de concurs, primit `n momentul `nscrierii, tricoul galben al Campaniei contra discrimin\rilor. ~n aceea[i zi, lumea sportului se va uni contra rasismului: toate echipele campionatului de fotbal din Serie A vor intra pe teren sub sloganul "Scoate rasismul `n afara jocului" (Metti il razzismo fuori gioco), `n timp ce juc\torii echipelor din campionatele de baschet [i voley `[i vor ar\ta adeziunea la S\pt\m=n\ `mbr\c=nd, `naintea meciurilor, tricoul campaniei. Evenimentul central al S\pt\m=nii va fi Conferin]a european\ "Equal opportunities for all in education and employment", organizat\ `n colaborare cu European Training Foundation, care se va ]ine miercuri 21 martie la Spazio Etoile, `n piazza San Lorenzo in Lucina, la Roma. Finalul S\pt\m=nii va fi duminic\ 25 martie cu ziua campionatului de cricket `ntre comunit\]ile asiatice care tr\iesc `n Italia, pentru a se `ncheia, seara, cu un concert al Orchestrei din Piazza Vittorio, `n via dei Fori Imperiali la Roma. Pentru mai multe informa]ii despre diferitele `nt=lniri ale S\pt\m=nii, consulta]i site-ul sau adresa]i-v\ Secretariatului UNAR, la nr NUM RUL GRATUIT ÎMPOTRIVA DISCRIMIN RII RASIALE: UNAR a înfiin]at num\rul verde gratuit , activ zilnic, de la orele la Centrul de contact este disponibil în italian\, englez\, francez\, spaniol\, arab\, rus\, român\, chinez\ mandarin\ [i furnizeaz\ informa]ii, orientare [i sprijin victimelor discrimin\rilor rasiale. Sunând la num\rul verde, pute]i semnala denun]uri [i pute]i depune m\rturii cu privire la fapte, evenimente, proceduri [i ac]iuni care prejudiciaz\, pe motive de ras\ sau de origine etnic\, egalitatea tratamentului dintre persoane. Centrul de contact procedeaz\, atunci când este posibil, la rezolvarea cazurilor sau, prin intermediul expertizelor Oficiului, înso]e[te subiectul discriminat `n tutelarea drepturilor sale.

27 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 27 Voronin `ncinge spiritele: "~n România, sunt 10 milioane de moldoveni" Pre[edintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin a acuzat, de cur=nd, autorit\]ile rom=ne de intoleran]\ fa]\ de ceea ce el nume[te "minoritatea etnic\ a moldovenilor" din Rom=nia. De asemenea, oficialul moldovean a criticat atitudinea autorit\]ilor de la Bucure[ti care nu recunosc aceast\ minoritate, compus\, dup\ spusele sale din "10 milioane de moldoveni din Moldova rom=neasc\". "Moldovenii nu figureaz\ printre minorit\]ile etnice" Voronin a precizat c\ "`n Rom=nia, din p\cate, lista etniilor permise este strict limitat\, toate minorit\]ile na]ionale posibile sunt enumerate `n legisla]ie. Moldovenii nu figureaz\ printre acestea. {i acesta, din c=te `n]eleg eu, este ast\zi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor [i a culturii lor `n Rom=nia. Este vorba despre legalizarea acestui drept pentru o popula]ie de circa 10 milioane de persoane, care locuiesc `n Moldova rom=neasc\", a declarat Voronin. Cet\]enia moldoveneasc\ acordat\ moldovenilor din Rom=nia? ~n acela[i timp, pre[edintele Republicii Moldova a susu]inut c\ va lua `n considerare examinarea "problemei acord\rii, `n regim facilitar, a cet\]eniei noastre moldovenilor din Rom=nia. Va fi o foarte bun\ modalitate de a-i atrage `n Republica Moldova pe to]i moldovenii din Rom=nia care doresc sincer s\ ajute statul moldovenesc, c\rora nu le este indiferent viitorul acestui stat. Pe de alt\ parte, cet\]enia noastr\ va fi un serios sprijin juridic pentru moldovenii rom=ni `n ap\rarea identit\]ii lor". Comunit\tea moldovenilor din Rom=nia, `ntre p=rjoale [i chiftele Toate aceste declara]ii ale pre[edintelui Voronin `[i au punctul de plecare `n vizita pe care o delega]ie a "Comunit\]ii Moldovenilor din Rom=nia (CMR)" a f\cuto la Chi[in\u. Reprezentan]ii Comunit\]ii au fost primiti chiar [i `n Parlamentul de la Chi[in\u, unde au sus]inut c\ sunt discrimina]i `n Rom=nia. Ace[tia au dat [i exemplul c\, dac\ se duc la Bucure[ti [i cer p=rjoale, nu li se dau [i li se spune s\ cear\ chiftele. Organiza]ia [i-a propus s\ apere drepturile minorit\]ii moldovenilor din Rom=nia [i s-a `nscris, `n ianuarie 2007, la Judec\toria Ia[i. Parchetul a declarat `ns\ recurs `n data de 12 februarie. CMR este condus\ de un consilier local din Hu[i, Claudiu Alexa. Membrii fondatori ai "Comunit\]ii Moldovenilor din Rom=nia" au anun]at, luni, 26 februarie, c\ vor declan[a procedurile de autodizolvare a asocia]iei, dup\ ce ace[tia au iscat un adev\rat scandal `n urma interven]iei `n Parlamentul Republicii Moldova. Pre[edintelui Asocia]iei "Comunitatea Moldovenilor din Rom=nia", Claudiu Alexa, a sus]inut cu aceast\ ocazie c\ moldovenii din Rom=nia sunt discrimina]i, st=rnind astfel scandal la nivel diplomatic. Voronin acuz\ Rom=nia de intoleran]\ fa]\ de moldoveni Comunitatea are ca scop "ap\rarea drepturilor [i libert\]ilor fundamentale ale cet\]enilor rom=ni care au originea etnic\ moldoveneasc\ [i de a asigura reprezentarea lor pe plan local [i central". Iar, pentru p\strarea identit\]ii na]ionale, culturale [i spirituale a cet\]enilor rom=ni de etnie moldoveneasc\, Comunitatea Moldovenilor din Rom=nia va organiza manifest\ri care s\ reflecte cu consecven]\ valorile culturii [i spiritualit\]ii moldovene[ti, se mai arat\ `n statutul acestei structuri. {eful statului moldovean, a avut numai cuvinte de laud\ la adresa reprezentan]ilor CMR: "Pe mine m-a uimit sinceritatea acestor oameni, curajul lor, dorin]a lor de a restabili echitatea istoric\ `n privin]a moldovenilor, a limbii moldovene[ti [i a istoriei moldovene[ti `n Rom=nia modern\. Cunoa[tem cu to]ii Diversiune destul de bine c\ `n Rom=nia zilelor noastre, p=n\ nu demult, nu era chiar at=t de simplu s\-]i declari pe fa]\ identitatea moldoveneasc\", a explicat Vladimir Voronin. Voronin [i preten]iile Despre rela]ia Republicii Moldova cu Rom=nia, pre[edintele Voronin consider\ c\ este bun\ [i [i-a exprimat speran]a c\ autorit\]ile de la Bucure[ti vor sprijini inten]iile Chi[in\ului. "Atitudinea noastr\ fa]\ de vecinul din Vest este at=t de bun\ [i tolerant\, `nc=t mul]i dintre oficialii no[tri trec cu vederea faptul c\ limba de stat este predat\ `n [coli sub numele de limba rom=n\, iar p=n\ anul trecut istoria ]\rii noastre se numea Istoria Rom=nilor. Noi avem case ale limbii rom=ne [i ale culturii rom=ne, avem licee rom=ne[ti [i ziare rom=ne[ti. Încercarea puterii de la Chi[in\u de a încuraja a[a-zisa comunitate etnic\ moldoveneasc\ din România a provocat îns\ critici din partea mai multor politicieni din Republica Moldova. "Voronin a pierdut controlul asupra situa]iei economice [i din ]ar\, s\r\cia bate la u[\ [i înainte de alegeri se încearc\ iar\[i s\ se sustrag\ aten]ia de la problemele cu care se confrunt\ zi de zi, încercându-se s\ se clarifice câ]i moldoveni tr\iesc în România?", a declarat Liderul PPR, Nicolae Andronic.

28 28 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie P=n\ la 31 martie, Comisia European\ a[teapt\ de la Rom=nia primul raport privind progresele `nregistrate `n justi]ie. ~n cazul `n care Rom=nia nu `ndepline[te cele patru obiective men]ionate `n decizia adoptat\ la 13 decembrie 2006, Comisia poate aplica m\suri de salvgardare. Purt\torul de cuv=nt al CE, Friso Roscam Abbing, spune c\ vom urm\ri `n mod special cele patru obiective reglementate foarte clar [i vom `ntocmi p=n\ `n iunie un raport. Atunci vom comenta... nu despre nume sau despre evenimentele politice interne ale Rom=niei, ci despre fapte. Ce obiective [i-a asumat Guvernul ~n baza deciziei CE din 13 decembrie 2006 care stabile[te un mecanism de cooperare [i verificare a progreselor Rom=niei `n privin]a obiectivelor viz=nd reforma judiciar\ [i lupta `mpotriva corup]iei, raportul va fi prezentat de Rom=nia `n fiecare `n an p=n\ `n data de 31 martie, timp de 3 ani de la data intr\rii `n vigoare a Tratatului de Aderare la Uniunea European\ - 1 ianuarie Pe baza acestui raport cu putere juridic\ [i a constat\rilor f\cute de Comisie, articolul 2 din aceea[i decizie a CE prevede c\ Executivul de la Bruxelles va comunica Parlamentului [i Consiliului `n prima parte a lunii iunie propriile constat\ri. Comisia se oblig\ s\ raporteze cel pu]in o dat\ la [ase luni [i ori de c=te ori este nevoie despre situa]ia din sistemul judiciar rom=nesc. ~n cazul `n care Rom=nia nu `ndepline[te cele patru obiective men]ionate `n decizia adoptat\ la 13 decembrie 2006, atunci Comisia European\ cheam\ Rom=nia la raport Comisia poate aplica m\suri de salvgardare. Ce s-a f\cut [i ce nu `n cele patru domenii monitorizate? La aspecte negative, se `nscrie avizul negativ dat propunerii de modificare a Legii privind unele m\suri pentru accelerarea combaterii corup]iei. Propunerea Guvernului stipula ca urm\rirea penal\, `n cazurile de corup]ie, s\ fie efectuat\ `n termen de un an, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu `nc\ [ase luni. ~n situa]iile `n care urm\rirea penal\ nu ar fi fost finalizat\ cu trimiterea `n judecat\ prin rechizitoriu, cauzele pendinte s-ar fi trimis instan]ei pentru verificare. Motiva]ia CSM, [i anume c\ introducerea acestor termene ar institui o presiune psihologic\ asupra organelor de urm\rire penal\, presiune care ar influen]a negativ exercitarea rolului activ de c\tre acestea [i implicit ar aduce atingere scopului penal, nu se justific\, av=nd `n vedere timpul deja foarte extins `n care se propunea solu]ionarea dosarelor de urm\rire penal\. ~n privin]a legii Agen]iei de Monitorizare, senatorii nu sunt dispu[i s\ o adopte prea cur=nd, `n ciuda ultimelor eforturi ale Guvernului [i a cererii pre[edintelui CE, Jose Manuel Barroso, `n timpul vizitei de la Bruxelles cu Traian B\sescu. Din proiectul de lege al Agen]iei a fost eliminat\ atribu]ia de a controla incompatibilit\]ile, ceea ce contravine deciziei CE cu privire la ANI. Dosare se ]in la "dospit" Printre m\surile impuse de Comisia European\ se num\r\ inclusiv posibilitatea ca statele membre s\ nu recunoasc\ [i execute sentin]ele judec\tore[ti [i mandatele de arestare (emise pentru cet\]eni europeni). Este vorba de a[a numita clauz\ sectorial\ pe justi]ie, aplicabil\ `n cazul `n care unul dintre urm\toarele patru obiective nu sunt atinse de Rom=nia: Mai mult\ transparen]\ [i eficien]\ `n func]ionarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum [i monitorizarea Comisia poate s\ activeze clauzele de salvgardare ~n ceea ce prive[te ultimele dou\ condi]ii, mai precis continuarea luptei `mpotriva corup]iei la nivel `nalt [i administrativ, rezultatele concrete sunt urm\toarele: Departamentul Na]ional Anticorup]ie a trimis `n judecat\ `n 2006, 7 parlamentari, 2 secretari de stat [i un membru al guvernului. De asemenea, s-au trimis `n judecat\ [i dosare mari ale unor oameni de afaceri b\nui]i de fapte de corup]ie, `ns\ instan]ele judec\tore[ti nu func]ioneaz\ cu celeritate (`ntr-un dosar celebru, s-au `nregistrat nu mai pu]in de 7 termene de am=nare, acordate cu mare lejeritate de instan]a investit\). Purt\torul de cuv=nt al Comisiei Europene pe Justi]ie [i Afaceri Interne, Friso Roscam Abbing, spune c\ punctul de referin]\ al Comisiei Europene este decizia Comisei din 13 decembrie 2006, care stabile[te mecanismele de cooperare [i verificare pentru Rom=nia `n domeniul libert\]ii, securit\]ii [i justi]iei. Ce vom urm\ri `n mod special `n privin]a Rom=niei sunt cele patru obiective reglementate foarte clar [i vom `ntocmi p=n\ `n iunie un raport. Atunci vom comenta... nu despre nume sau despre evenimentele politice interne ale Rom=niei, ci despre fapte. HotNews.ro impactului Codurilor de Procedur\ Civil\ [i Penal. Al doilea obiectiv este `nfiin]area Agen]iei Na]ionale de Integritate `n scopul verific\rii declara]iile de avere, incompatibilit\]ilor [i conflictelor de interes ale demnitarilor. ~n al treilea r=nd, continuarea investiga]iilor impar]iale `n cazurile de corup]ie la nivel `nalt. A patra cerin]\ este prevenirea [i combaterea corup]iei la nivelul administra]iei locale.

29 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 29 Integrarea `n Uniunea European\ aduce schimb\ri majore [i `n cazul asigur\rilor auto. ~ncep=nd cu luna februarie, [oferii rom=ni care vor cump\ra o asigurare de R\spundere Civil\ Auto (RCA), valabil\ 12 luni, vor pl\ti mai mult deoarece, prima de asigurare va include [i Cartea Verde, pentru perioada corespunz\toare. Valabilitate doar `n spa]iul UE De remarcat este faptul c\ [oferii care vor dori s\ circule cu automobilul propriu `n state din afara UE vor trebui s\ `[i cumpere Carte Verde, ca [i p=n\ acum, deoarece noua poli]\ RCA are valabilitate doar `n spa]iul Uniunii Europene. De fapt, mai exact, RCA va fi valabil\ `n toate statele Comunit\]ii Europene, la care se adaug\ [i Islanda, Norvegia, Liechtenstein [i Elve]ia. Toate acestea sunt membre ale Acordului Multilateral de Garantare (MGA). Acest lucru `nseamn\ c\, `n cazul unui accident, desp\gubirea este asigurat\ de aceast\ poli]\, doar pe teritoruiul UE. CSA cere societ\]ilor s\ respecte tarifele avizate Integrarea aduce contopirea RCA cu Cartea Verde Cartea Verde se va aplica [i pentru tractoarele agricole Reglement\rile cu privire la unificarea RCA cu Carte Verde, au fost f\cute de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). De asemenea, membrii ai acestei Comisii au men]ionat c\ acele companii de asigur\ri care practic\ RCA ar trebui s\ aib\ publicate deja, pe siteurile proprii, tarifele valabile pe primele trei luni din Gheorghe Cismaru, vicepre[edintele CSA, a precizat c\ "societ\]ile de asigur\ri sunt obligate s\ respecte tarifele RCA publicate [i avizate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Bonusurile acordate se suporta din cheltuielile de promovare a companiilor". Reprezentan]ii pie]ei de asigur\ri spun c\ pre]ul poli]elor RCA va fi diferit de la o companie la alta, dar nu au putut preciza cu exactitate cat va costa o poli]\ din Pe de alt\ parte, Albin Biro, membru al Comisiei de Supraveghere a Asigur\rilor a precizat c\: "Este greu de estimat c=t va costa o poli]\ de asigurare obligatorie valabil\ din Cel mai greu de stabilit pre]ul le va fi companiilor de asigur\ri care p=n\ acum nu au v=ndut [i asigur\ri Carte Verde". Carte Verde pentru tractoare Normele Comisiei de Supraveghere a Asigur\rilor (CSA) arat\ c\ noua poli]\ RCA va fi `ncheiat\ [i de posesorii de "vehicule cu propulsie proprie, inclusiv tramvaie, precum [i remorci, semiremorci sau ata[e tractate ori netractate". Acelea[i norme mai stabilesc faptul c\ achizi]ia RCA se face "pentru un autovehicul aflat `n eviden]a autorit\]ii de `nmatriculare sau, dup\ caz, de `nregistrare din Romania". Mai mult, din acest an, nu numai tractoarele rutiere vor pl\ti RCA ([i implicit Carte Verde), ci [i cele agricole. Pentru un tractor rutier cu o capacitate mai mic\ de 45 CP costul unei asigur\ri RCA a crescut `n 2007 fa]\ de 2006 `n medie cu circa 35-40%, un nivel aproximativ egal cu cel cu care s-a majorat [i pre]ul poli]elor pentru automobile, `n aceea[i perioad\. Cartea Verde pe aceea[i linie cu rovigneta Decizia cu privire la RCA [i Carte Verde, este comentat\ de Adrian R\dulescu, pre[edintele Ligii Asocia]iilor Produc\torilor Agricoli din Rom=nia. Acesta face o analogie `ntre "Cartea Verde pentru tractoare [i rovigneta pe care ]\ranii cu tractor trebuiau s\ o pl\teasc\ pe un an de zile, cu toate c\ nu circulau dec=t o luna-dou\ pe an. Ne-a trebuit un an `ntreg ca s\ convingem autorit\]ile de acest lucru. Inten]ion\m s\ facem demersuri pentru ca posesorii de tractoare s\ nu mai fie nevoi]i s\ pl\teasc\ [i Carte Verde, doar nu se duc la plimbare cu tractorul `n Europa", a precizat pre[edintele. Spre exemplu, `n prezent, firmele de asigur\ri, solicit\ `n medie pentru o poli]\ RCA plus Carte Verde pentru un tractor cu o capacitate mai mic\ de 45 CP, precum cele construite la Brasov, 130 RON, pentru un tractor de capacitate mai mare se ajunge la 609 RON, `n timp ce pentru un autotractor cu semiremorc\, nu mai pu]in de RON. Dar, scumpirile vor continua, pentru c\ firmele de asigur\ri au afi[at deja tarifele [i pentru 2008, iar pe ]\ranii posesori de tractoare `i a[tept\ o nou\ majorare, chiar dac\ nu pot pleca la plimbare cu tractorul [i semiremorca pe autostr\zile din Uniunea European\. Armonizarea cu legisla]ia comunitar\ Reprezentan]ii CSA sus]in c\ este vorba de aplicarea unor directive europene, `ns\ pentru vehiculele care nu pot p\r\si ]ara: tractoare, tramvaie, troleibuze - firmele de asigurari, trebuie s\ creasc\ tarifele la RCA doar cu nivelul infla]iei, nicidecum majorarea s\ fie aceea[i ca la RCA-ul pentru automobile. Totodat\, membrii ai CSA au ad\ugat c\ "la calculul major\rilor tarifelor de prim\ RCA pentru acest an, care include [i Cartea Verde, asiguratorii nu au avut `n vedere extinderea acoperirii externe a poli]ei din acest an, ci nivelul cre[terii limitelor de desp\gubire". De anul viitor, [oferii `[i vor putea achizi]iona asigurarea RCA printr-un simplu click, `n fa]a calculatorului. Companiile trebuie s\ pun\ la punct modificarea formatului poli]ei RCA, valabil\ de la 1 ianuarie 2007, `n vederea adapt\rii pentru emiterea acesteia [i `n sistem informatizat. Acestea vor avea o viniet\ deta[abil\, ce va fi aplicat\ pe parbrizul autovehiculului, `ntr-un suport de plastic.

30 România în direct Ajunge un SMS la PENTRU ACTIVARE (pl te ti la fiecare SMS primit*) TRIMITE UN SMS LA I SCRIE: PENTRU A TE ABONA (plata lunar anticipata*) TRIMITE UN SMS LA I SCRIE: OROSCOPO (1 sms pe zi) SPORT (2-4 sms pe zi) NEWS (2-4 sms pe zi) ALLNEWS (news+sport) ALLNEWS LIGHT (2 sms pe zi) Semnul zodiacal trebuie s fie scris în italian (de ex.: ORO PESCI 11 ON) Semnele zodiacale sunt: ariete (berbec), toro (taur), gemelli (gemeni), cancro (rac), leone (leu), vergine (fecioar ), bilancia (balan ), scorpione (scorpion), sagittario (s get tor), capricorno (capricorn), acquario (v rs tor), pesci (pe ti) Pentru a primi o singur tire, trimite un SMS la i scrie ORO <SEM- NUL> 11, SPORT 11, NEWS 11, ALLNEWS 11, ALLNEWSL11 Pentru dezactivare trimite un SMS la i scrie <nume serviciu> 11 OFF (de ex: sport 11 off) *Pentru clien ii TIM, costul serviciului este de 0,1549 pentru fiecare SMS primit. iva inclus, 0,1240 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru clien ii WIND, costul serviciului este de 0,15 iva inclus pentru fiecare SMS primit, 0,12 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru a beneficia de aceste servicii cu operatorul de telefonie mobil Wind este necesar un celular Dual Band *Costul abonamentului este de 3 iva inclus pe lun, 5 iva inclus pentru serviciul ALLNEWS. Powered by Pentru informa ii, trimite @stranieriinitalia.it, de la 9 la 18.

31 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 31 "The Sunday Times": Imigran]ii români au tot mai multe motive pentru a reveni în ]ar\" Teama provocat\ de aderarea României [i Bulgariei la UE pare mai degrab\ o problem\ legat\ de mentalitatea britanicilor decât de ambi]iile cet\]enilor celor dou\ state, comenteaz\ "The Sunday Times" în edi]ie electronic\, subliniind c\ cet\]enii acestor dou\ state încep s\ revin\ acas\. Publica]ia britanic\ precizeaz\ c\ num\rul exact al românilor [i bulgarilor care tr\iesc în Marea Britanie nu este cunoscut cu exactitate, fiind cel mai probabil de ordinul zecilor de mii. "The Sunday Times" reaminte[te îns\ c\ numeroase persoane calificate - medici, anali[ti - au venit din România [i Bulgaria pentru a munci în Marea Britanie în urm\ cu ani de zile. În 2006, ambasada Marii Britanii de la Bucure[ti a eliberat de vize [i aproximativ de permise de munc\ dintre care jum\tate erau pentru muncitori sezonieri în agricultur\. Ambasada Londrei la Sofia a eliberat în aceea[i perioad\ de vize [i 645 de permise de munc\. Printre aceste vize se num\r\ [i cele eliberate pentru studen]i, turi[ti [i oamenii de afaceri. În prezent, românii [i bulgarii nu mai au nevoie de vize ci doar de permise de munc\. 2 milioane de rom=ni muncesc `n Regatul Unit Marea Britanie ar putea primi muncitori rom=ni Ministerul Muncii din România estimeaz\ c\ aproximativ dou\ milioane de români, circa 20 la sut\ din for]a de munc\, se afl\ deja la munc\ în state UE. Circa 15 la sut\ dintre ace[tia sunt angaja]i legal. Imigran]ii din statele balcanice prefer\ de obicei statele mediteraneene, Spania [i Italia fiind alegerile lor preferate. Un subiect mai pu]in cunoscut dar a c\rui importan]\ pe termen lung este deosebit\ îl reprezint\ revenirea tot mai multor români în ]ara de origine, comenteaz\ "The Sunday Times", subliniind c\ de[i în 2005 produsul intern brut pe cap de locuitor în România a fost de 34,7 la sut\ din media european\, în ultimii doi ani Bucure[tiul a cunoscut o dezvoltare uluitoare iar economia a crescut cu opt procente în Asemenea Berlinului, dup\ c\derea Zidului, Bucure[tiul este acum un uria[ [antier, apreciaz\ publica]ia britanic\, ad\ugând c\ numeroase cartiere de locuin]e sunt în construc]ie, unul dintre acestea fiind proiectul B\neasa în valoare de 1,2 miliarde de euro. "Eticheta de state balcanice nu a autat prea mult România Marea Britanie ar putea ridica, la începutul anului viitor, restric]iile la accesul românilor [i bulgarilor pe pia]a muncii! Previziunea optimist\ îi apar]ine ministrului bulgar al Muncii [i Politicii Sociale, Emilia Maslarova. Ea se a[teapt\ ca guvernul britanic s\ înl\ture restric]iile pentru bulgari atunci când va evalua efectul lor, la începutul lui Agen]ia bulgar\ de pres\ Focus adaug\ c\ este pu]in probabil ca britanicii s\-[i deschid\ pia]a muncii doar pentru bulgari, nu [i pentru bulgari, nu [i pentru români. [i Bulgaria", apreciaz\ Joe Cook, fondatorul companiei Cook Communications, care are filiale la Sofia [i Bucure[ti. "Sunt ]\ri s\race. Dar lucrurile se schimb\ în bine. Exist\ mai multe oportunit\]i decât niciodat\ pentru cei tineri [i talenta]i", a ad\ugat el. Londra: Un nou val de cer[etori din Est Copii, femei îns\rcinate [i cu bebelu[ii în bra]e. Este ultima mod\ de cer[etori care au ajuns în ultimele s\pt\mâni în zona pie]ei Walthamstowla din Londra, potrivit cotidianului "The Guardian". Comercian]ii din zon\ cred c\ este vorba de cer[etori de etnie rom\, din România. Ei au o cu totul alt\ p\rere despre români [i spun c\ "nu sunt oameni lene[i ca ace[tia". "Zona pie]ei a fost luat\ cu asalt de cer[etori în ultimele s\pt\mâni. Am v\zut femei ce st\teau la cer[it, având copii în bra]e. La oficiul de reclama]ii al pie]ei s-au primit numeroase sesiz\ri privind minori de 7,8, 9 ani, dar [i adolescen]i ie[i]i la cer[it. Este foarte important ca oamenii s\ nu le mai dea bani, pentru c\ nu fac altceva decât s\-i încurajeze", a precizat sergentul Denise Canderton, de la sec]ia de poli]ie din High Street. Numero[i comercian]i au declarat ca au v\zut indivizi ce supravegheau femeile [i copii trimi[i la cer[it, iar la sfâr[itul zilei colectau banii de la ace[tia, fapt confirmat [i de autorit\]i, care spun c\ este vorba de o întreag\ re]ea. De cele mai multe ori, oamenii au concep]ia gre[it\ c\ persoanele aduse de trafican]i ar fi imigran]i ilegali. Mul]i vin din ]\ri europene [i au forme legale de munc\, îns\, odat\ ajun[i pe teritoriul Marii Britanii, situa]ia se schimb\. Cele mai multe persoane sunt aduse din Polonia, Lituania [i România. Organiza]iile umanitare încearc\ s\ gr\beasc\ Guvernul pentru a semna Conven]ia Consiliului Europei privind m\surile împotriva traficului de fiin]e umane.

32 32 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Gabriel Bivolaru a fost eliberat Instan]a Judec\toriei Pite[ti a decis, vineri, 23 februarie, punerea în libertate a fostului deputat Gabriel Bivolaru. Magistra]ii au avizat favorabil cererea de eliberare condi]ionat\ depus\ în urm\ cu o s\pt\mân\ de fostul deputat PDSR. Gabriel Bivolaru nu va fi eliberat imediat, procurorii având la dispozi]ie cinci zile pentru a face recurs împotriva deciziei. Bivolaru avea de executat 5 ani de deten]ie pentru fraud\. Judec\toria Pite[ti a luat aceast\ decizie în urma propunerii f\cute, la sfâr[itul lunii ianuarie, de Comisia de eliberare condi]ionat\ a Penitenciarului Coliba[i. Comisia l-a considerat pe Gabriel Bivolaru un de]inut model. Tun de de milioane de euro Fostul deputat PSD Gabriel Bivolaru a fost condamnat, în 22 martie 2004, la cinci ani de închisoare, pentru prejudicierea BRD cu aproape 50 de milioane de euro. Potrivit rechizitoriului, în perioada , Gabriel Bivolaru [i so]ia sa au înfiin]at zece firme, prin care au ob]inut mai multe credite, pe care leau folosit în alte scopuri decât cele declarate. So]ia sa a fugit din Fostul deputat PDSR Gabriel Bivolaru (foto) a fost eliberat condi]ionat din Penitenciarul Coliba[i, la propunerea conducerii acestei institu]ii. Decizia a fost luat\ de Tribunalul Arge[, în pofida opozi]iei procurorilor care ar fi România imediat dup\ ce au început cercet\rile din dosar. Bivolaru a fost încarcerat la 1 aprilie El a mai fost la un pas de eliberare în vara anului trecut. În 13 iulie 2006 a primit aviz favorabil pentru eliberare condi]ionat\ din partea Comisiei speciale de la Rahova, unde era încarcerat la acea vreme. Îns\ instan]ele bucure[tene au infirmat acest aviz, dup\ ce la dosar a ap\rut un raport care amintea de mai multe recompense nejustificate de care a beneficiat Bivolaru în timp ce se afla la penitenciarul din Drobeta Turnu Severin. În timpul s\rb\torilor de iarn\ din 2005, Gabriel Bivolaru a reu[it s\-i aduc\ în Penitenciarul de la Drobeta Turnu-Severin pe interpre]ii de manele Adi de la Vâlcea [i Vali Vijelie, pentru a sus]ine un spectacol. Conform raportului Comisiei speciale de la Penitenciarul Coliba[i, executarea pedepsei lui Bivolaru urmeaz\ s\ expire în 31 martie Bivolaru: "Sistemul penitenciar este "represiv [i criminal" Gabriel Bivolaru a criticat dur, la ie[irea din închisoare, practicile [i condi]iile din sistemul penitenciar vrut ca Gabriel Bivolaru s\-[i isp\[easc\ în întregime pedeapsa de cinci ani de închisoare pentru fraud\. românesc. "Sistemul este represiv [i criminal, nu te las\ s\ faci nimic, s\ te exprimi, s\ ai accest la informa]ie, la ap\rare, la tot ce trebuie s\ ai acces", a declarat Gabriel Bivolaru, care a ad\ugat c\, dup\ eliberare, va avea mijloacele legale s\ lupte "cu toate acele presiuni" exercitate asupra lui în închisoare. Despre condi]iile de deten]ie de la Penitenciarul de Maxim\ Siguran]\ (PMS) Coliba[i, Bivolaru a spus c\ "sunt la fel ca peste tot, în toate penitenciarele"'. "Din p\cate, lumea nu vrea s\ vad\ aceste lucruri. Supraaglomerare, lips\ de intimitate, lips\ de via]\ personal\, de asta ai parte în penitenciare", a spus Gabriel Bivolaru, precizând c\ a stat [i în celule cu peste 70 de de]inu]i. "Adio" politic\! Gabriel Bivolaru a anun]at c\ [i-a g\sit de lucru [i c\ a renun]at definitiv la politic\. "Voi munci la o firm\, s\-mi câ[tig existen]a", a declarat Bivolaru, care a ]inut totodat\ s\ dezmint\ zvonurile privind inten]ia de a p\r\si ]ara. Întrebat dac\ inten]ioneaz\ s\ intre din nou în politic\, Bivolaru a negat, spunând c\ acest gen de activitate nu mai prezint\ niciun interes pentru el.

33 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 33 UE d\ pensii mari fermierilor frunta[i O nou\ m\sur\ prev\zut\ `n Planul Na]ional de Dezvoltare Rural\ inten]ioneaz\ s\ ajute at=t fermierii tineri care au nevoie de p\m=nt, c=t [i ]\ranii care trebuie s\ se retrag\ `n lini[te. Proprietarii de ferme, care au activit\]i comerciale, pot ob]ine o pensie de pân\ la de euro pe an, cu condi]ia s\ cedeze afacerea unei persoane mai tinere. Totodat\, [i muncitorii agricoli din fermele vândute pot primi o pensie anual\ de de euro. Valoarea maxim\ a sprijinului este de de euro pentru de]in\torii de ferme [i de de euro pentru muncitorii agricoli. Suma poate fi acordat\ pentru maximum 15 ani, excep]ie f\când persoanele de peste 70 de ani. De[i criteriile de eligibilitate nu sunt deocamdat\ cunoscute în detaliu, coordonatele generale ale acestei m\suri sunt trasate deja. "În loc s\ ies la pensie la 65 de ani, ies la 55, cu 10 ani mai înainte, dar trebuie s\ cedez ferma unui tân\r. Este important cine o preia, pentru c\ trebuie s\ fie o exploata]ie viabil\, care s\ produc\ pentru pia]a. Oricum, m\sura nu se va adresa fermelor de semisubzisten]a.", explica Cornelia Harabagiu, director pentru dezvoltare rural\ în Ministerul Agriculturii, pentru un cotidian central. Trei variante de transfer de proprietate Deocamdat\, potrivit proiectului Planului Na]ional de Dezvoltare Rural\, agricultorul care solicit\ pensionarea timpurie trebuie s\ aib\ minimum 55 de ani (sau 10 ani mai pu]in decât vârsta legal\ de pensionare) [i s\ fi lucrat în agricultur\ cel pu]in 10 ani. Exist\ trei posibilit\]i prin care agricultorii î[i pot vinde fermele: unui tân\r sub 40 de ani, aflat la prima proprietate agricol\; unui agricultor mai tân\r de 50 de ani; unei persoane juridice private, care va prelua proprietatea în vederea m\ririi suprafe]elor proprii. Pe de alt\ parte, muncitorul agricol trebuie s\ fie înscris într-un plan de ajutor social, s\ fi lucrat în ultimii 5 ani - jum\tate din activitate - în agricultur\ sau în ultimii patru ani s\ fi lucrat minimum doi ani în proprietatea transferat\. Programul e aplicabil cel t=rziu `n 2010 Programul de pensionare timpurie ar urma s\ înceap\ în 2008, dar lipsa unui cadru juridic adecvat ar putea întârzia aplicarea m\surii pân\ cel mult în 2010, când exist\ un termen-limit\ fixat de UE. "Nimeni nu ne împiedic\ s\ fim mai rapizi [i programul s\ fie aplicat din 2008", explic\ Cornelia Harabagiu. În plus, pensionarea anticipat\ se poate spune c\ interac]ioneaz\ cu programul de rent\ viager\, cu care nu poate merge în paralel, conform punctului de vedere al Uniunii Europene. De[i programul de rent\ Se anticipeaz\ pension\ri de 150 milioane de euro viager\ intr\ sub inciden]a ajutorului de stat, România poate aplica acest program înc\ trei ani dup\ data ader\rii. O motiva]ie a acestei situa]ii este c\ programul a demarat abia în 2005 [i nu a reu[it s\ produc\ efectele scontate. Prin programul de rent\ viager\, ]\ranii de peste 62 de ani primesc anual 100 sau 50 de euro/ha de la stat dac\ î[i vând, respectiv, arendeaz\ terenul. Pân\ acum, renta viager\ a comasat circa ha. Practic, programul de rent\ viager\ va fi adaptat sub forma pension\rii anticipate, explic\ speciali[tii Ministerului Agriculturii. Pentru aceast\ m\sur\, Uniunea European\ d\ 120 milioane de euro, alte 30 milioane de euro urmând s\ fie alocate de la bugetul de stat. În total, 150 milioane de euro ar urma s\ fie distribuite fermierilor care au reu[it, la momentul 2010, s\ fac\ exploata]ii comerciale viabile cu cifre de afaceri de peste de euro pe an [i aleg s\ ias\ din afaceri. Este de men]ionat c\ banii primi]i pentru pensionarea anticipat\ nu îi exclud pe cei primi]i de la cump\r\tor pentru ferm\ în sine. Îns\, dac\ ministerul alege s\ transforme renta viager\ în pensionarea anticipat\, va trebui s\ modifice [i valoarea rentei, astfel încât s\ nu fie discrepan]e majore între veniturile oamenilor `n func]ie de momentul vânz\rii propriet\]ii. Deocamdat\, nu este foarte clar cine va primi banii pentru pensii [i pe ce criterii. M\sur\ e foarte greu de implementat deoarece înc\ nu e stabilit\ o defini]ie a fermei, explic\ Mihaela Luca, consilier al ministrului Agriculturii. Una dintre variante presupune ca banii s\ se aloce dup\ venitul anual ob]inut de c\tre ferm\. Normele Uniunii Europene stabilesc ajutorul statului în func]ie de Unitatea de Dezvoltare Economic\ (UDE). Mai precis, o exploata]ie agricol\ de 1 UDE are un venit anual de de euro. Iar pensionarea anticipat\ ar urma s\ se aplice proprietarilor de ferme de peste 6 UDE, respectiv cu un venit de euro. Deocamdat\, acest sistem pare greu de aplicat în România, unde suntem abia la înregistrarea exploata]iilor. "Se poate merge [i f\r\ UDE, doar pe tipul de ferm\ - vegetal\ sau zootehnica - sau `n func]ie de num\rul de hectare. Avem în vedere [i o metod\ mai simpl\ de aplicare", explic\ Cornelia Harabagiu. Num\rul de beneficiari [i impactul programului vor depinde de criteriile de eligibilitate.

34 34 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Lavinia {andru cere MAE s\ explice cum se implic\ în problema românilor din diaspor\ Vicepre[edintele PIN Lavinia {andru (foto) a anun]at, duminic\, 25 februarie, c\ a trimis o scrisoare Ministerului de Externe [i Departamentului pentru românii de pretutindeni, în care dore[te s\ afle în ce stadiu se afl\ rezolvarea problemelor românilor din diaspora. Lavinia {andru a ar\tat c\, în urma unor întrevederi cu reprezentan]ii românilor din str\in\tate, a aflat c\ ace[tia au trimis "zeci" de peti]ii c\tre autorit\]ile din România, pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunt\, care nu au primit nici un r\spuns. Ea a men]ionat, printre aceste probleme grave de care se lovesc românii din diaspora, greutatea dobândirii documentelor de [edere, taxele mari de la consulate [i lipsa de profesionalism a func]ionarilor din aceste institu]ii, situa]ia copiilor n\scu]i în aceste ]\ri, care nu sunt înregistra]i, sau a muncitorilor care mor în acccidente profesionale [i de care nu r\spunde nimeni, etc. B\t\lia pe voturile din diaspora Lavinia {andru a ar\tat c\, în lipsa ministrului de Externe, a trimis o scrisoare c\tre Ministerul de Externe [i Departamentului pentru românii de pretutindeni, pentru a i se r\spunde "în ce stadiu se afl\ rezolvarea problemelor puse pe tapet de-a lungul anilor, de reprezentan]ii românilor din diaspora". "Dac\ Traian B\sescu nu se gr\be[te s\ accepte vreun ministru de Externe, fie el [i Adrian Cioroianu, asta nu înseamn\ c\ românii din diaspora trebuie l\sa]i în grija altor state, pentru c\ pe ace[ti români îi doare în cot c\ lui Traian B\sescu nu îi plac ochii lui Cioroianu", a ar\tat Lavinia {andru. Ea a mai precizat c\, în momentul în care va fi numit un nou ministru de Externe, îi va pune în fa]\ aceste probleme [i îi va da un termen s\ le rezolve, iar mai apoi îl va interpela în Parlament. Vicepre[edintele PIN i-a criticat [i pe politicienii din România, care se întâlnesc cu românii din diapora, î[i deschid birouri parlamentare [i "le transmit acestora ce boi sunt al]i politicieni din alte partide", în contextul în care se Pre[edintele B\ncii Centrale Europene tempereaz\ optimismul europenilor care a[teapt\ cre[teri salariale. Europa nu `[i permite salarii mai mari, dac\ dore[te s\ dea de lucru tuturor cet\]enilor s\i. Modera]ia salarial\ este [i va r\m=ne important\ nu doar `n Germania, ci `n toat\ Europa. O cre[tere moderat\ a costurilor for]ei de munc\ a fost factorul cheie `n reducerea [omajului pe parcursul ultimilor ani, a declarat apropie alegerile pentru Parlamentul European [i au nevoie de voturile lor. "Politicienii români merg [i duc b\t\lia din România în diaspora, în dorin]a de a Jean-Claude Trichet (foto), pre[edintele B\ncii Centrale Europene. Pledoaria sa pentru calmarea preten]iilor salariale `n statele membre ale Uniunii Europene vine pe fondul presiunilor crescande din ultima vreme. Este sezonul negocierii contractelor colective de munc\, iar acest lucru se face pe deplin sim]it. Sindicatul german IG Metall, reprezent=nd circa 2,4 de milioane de salaria]i, preseaz\ `n direc]ia major\rii salariilor cu 6,5%. Nici Rom=nia nu este ocolit\ de febra revendic\rilor. Sindicate cum sunt cel de la Automobile Dacia Pite[ti sau Metrorex `ncearc\ negocierea unor salarii mai bune pentru membrii lor. Socoteala acestora nu se potrive[te `ns\ cu cea a B\ncii Centrale Europene, al c\rui obiectiv principal `l reprezint\ stabilitatea pre]urilor, ca [i condi]ie a cre[terii economice [i a reducerii [omajului `n Uniunea European\. câ[tiga cât mai multe voturi. Pe milioanele de români din afara grani]elor, statul i-a uitat [i i-a abandonat cu bun\ [tiin]\", a ar\tat {andru. Banca Central\ European\ spune "pas" cre[terilor salariale Gradul `n care BCE reu[e[te s\ `[i ating\ obiectivul este contestat at=t de lideri politici ai statelor membre c=t [i de cet\]enii obi[nui]i. Primii repro[eaz\ BCE rigiditatea extrem\ a politicilor, considerate o piedic\ pentru cre[terea economic\ [i pledeaz\ pentru adoptarea unei politici similare celei a FED.Cei din urm\ constat\ pe buzunarele lor exact contrariul obiectivului declarat prioritar de c\tre banc\. Introducerea monedei euro a determinat cre[terea pre]urilor, deci ]inta de stabilitate nu a fost atins\. Acestei percep]ii publice asupra succesului mandatului BCE, Jean-Claude Trichet `i d\ replica, afirm=nd diplomatic c\ de la introducerea euro, infla]ia este ]inut\ sub control [i c\ oamenii pot conta pe faptul c\ Banca Central\ European\, `mpreun\ cu b\ncile na]ionale din statele membre, urm\resc asigurarea stabilit\]ii pre]urilor.

35 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 35 Tradi]ia m\r]i[orului la rom=ni Rom=nii s\rb\toresc venirea prim\verii `ntr-un mod unic, la `nceputul lunii martie. Dup\ vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an [i se celebra s\rb\toarea "Matronalia" la care se desf\[urau serb\rile lui Marte, zeul for]elor naturii, al prim\verii [i al agriculturii. 1 Martie, este asociat de rom=ni cu speran]a, optimismul, credin]a `n mai bine [i sporul `n toate. Martie este momentul `n care oamenii `ncep s\ caute primul ghiocel, ca semn al venirii prim\verii cu adev\rat. Acest triumf al re`nvierii [i regener\rii este invocat prin M\r]isorul care se d\ruie[te celor dragi, ca mic semn care s\ aduc\ fericire [i noroc. Ce este m\r]i[orul? Semnifica]ia m\r]i[orului a r\mas aceea[i de-a lungul timpului: este un simbol al prim\verii, al revenirii la via]\. Acesta aduce optimism [i credin]\. Forma lui s-a schimbat `n timp. La `nceput m\r]i[orul era simbolizat printr-o moned\. Mai t=rziu ap\rea sub forma unor mici pietre de r=u vopsite `n alb [i ro[u `n[irate pe o a]\. Acum Pre]uri M\r]i[oarele [i cadourile sunt pentru toate gusturile [i pentru toate buzunarele, `ns\ pre]urile difer\ `n func]ie de zona de unde este cump\rat cadoul, de materialul folosit [i de ambalaj. M\r]i[oarele tradi]ionale precum co[arul, trifoiul cu patru foi sau potcoava pot fi cump\rate cu 0,50-1,0 lei, dac\ sunt din plastic, [i cu suma de 5-15 lei dac\ sunt placate cu aur. Persoanele care opteaz\ pentru bijuteriile din argint au de unde alege, `ns\ pre]ul difer\ `n func]ie de lucr\tur\. Un inelu[ cost\ `ntre 5-20 de lei, o br\]ar\ m\rgelele frumos colorate, ceramic\ [i florile le-au luat locul. Originile m\r]i[orului La originile m\r]i[orului a stat o moned\ de aur sau de argint, la care se ata[a o sfoar\ f\cut\ din dou\ fire r\sucite, una ro[ie [i alta alb\, ce semnificau lupta vie]ii asupra mor]ii, a s\n\t\]ii `mpotriva bolii [i care era purtat\ `n general de persoanele sensibile (copiii [i fetele tinere). 7,5-30 de lei, o pereche de cercei cost\ 6-25 de lei, iar un lan]i[or cu pandantiv cost\ de lei. Media investi]iei comercian]ilor de m\r]i[oare din Capital\ este de de lei. }in=nd cont c\ au fost eliberate peste de autoriza]ii, investi]iile `n m\r]i[oare se ridic\ la peste 1,1 milioane euro. Cum fiecare comerciant are un adaos de cel pu]in 50% pe l=ng\ pre]ul de cump\rare al produselor, veniturile comercian]ilor de m\r]i[oare vor ajunge la peste 1,6 milioane de euro. Cel dint=i m\r]i[or Legenda m\r]i[orului spune c\: Umbl=nd cu oile prin p\dure [i torc=nd l=na din furc\, Baba Dochia a g\sit o par\, i-a f\cut un orificiu [i a legat-o cu un fir de a]\, iar asta se `nt=mpla `ntro zi de 1 Martie [i de atunci s-a extins obiceiul. Obiceiuri de m\r]i[or ~n trecut, `n Moldova [i Bucovina copiii [i fetele purtau o moned\ de aur sau argint legat\ la g=t timp de 12 zile dup\ care o prindeau `n p\r [i-o ]ineau astfel p=n\ la `nflorirea primului pom sau p=n\ la sosirea berzelor. Altele ag\]au m\r]i[orul pe un trandafir, iar cu moneda `[i cump\rau br=nz\, pentru a avea o fa]\ alb\ [i frumoas\ tot anul. Astazi m\r]i[orul se poart\ 12 zile [i apoi se aga]\ `ntr-un pom t=n\r. Dac\ pomului `i va merge bine atunci cu siguran]\ [i cel ce a legat a]a de m\r]i[or acolo va avea parte de un an bun, cu s\n\tate [i succese. Scoaterea m\r]i[orului, conform ritualurilor, are un scop bine `ntemeiat: s\ marcheze astfel tranzi]ia dintre sf=r[itul iernii [i noul anotimp care `ncepe. Iar, dac\ de 1 M\r]i[or e vreme frumoas\ atunci va fi o primavar\ luminoas\. M\r]isorul de ast\zi ~n zilele noastre, m\r]i[orul este un simbol al prim\verii, iar realizarea lui a devenit o adevarat\ oper\ de art\. Oamenii ofer\ cu pl\cere de 1 Martie m\r]i[oare celor pe care `i iubesc, ca simbol al admira]iei lor, ca respect [i stim\ pentru doamne [i domni[oare. ~ns\, majoritatea m\r]i[oarelor prezente pe tarabele din Rom=nia, nu sunt dec=t ni[te kitsch-uri, acestea fiind produsul combina]iilor nefericite de materiale sau stiluri. M\r]isorul, laitmotiv pentru politicieni [i societatea civil\ "M\r]i[orul anticorup]ie" a fost mitingul planificat de mai multe organiza]ii ale societ\]ii civile pentru sus]inerea ministrului Justi]iei Monica Macovei, cu dou\ zile `nainte de 1 Martie - ziua m\r]i[orului. {ase organiza]ii ale societ\]ii civile, sus]inute de o serie de politicieni (`n special cei de la Partidul Democrat) au apelat la tradi]ia [i la apropierea acestei s\rb\tori denumind ini]iativa lor "M\r]i[or Anticorup]ie", [i [i-au propus s\ sus]in\ lupta anticorup]ie dus\ `n special de ministrul Justi]iei. Acest demers este sus]inut de democra]ii, care au s\rit din nou `n ap\rarea ministrului Justi]iei. "Monica Macovei are sus]inerea necesar\ pentru ca problema schimb\rii din func]ie s\ nu se pun\. O sus]inere a societ\]ii civile este o dovad\ c\ aceasta nu are aceea[i percep]ie ca o parte a clasei politice", a declarat Ioan Oltean, vicepre[edinte al Partidului Democrat.

36 LA WESTERN UNION PLOU CU PREMII! Trimite bani ^n România sau Republica Moldova prin Western Union [i po]i câ[tiga! ~ntre 15 Decembrie 2006 [i 15 Aprilie 2007 banii transfera]i prin Western Union ^n România sau Republica Moldova ^]i pot aduce de Euro [i multe alte premii ^n bani! Trimite dou\ transferuri de bani prin Western Union c\tre România sau Republica Moldova, de la oricare din loca]iile agen]ilor participan]i, [i ai [ansa s\ câ[tigi unul din cele 100 de carduri cadou ^n valoare de 500 de Euro. Trimite trei transferuri de bani prin Western Union c\tre România sau Republica Moldova, de la oricare din loca]iile agen]ilor participan]i, [i ai [ansa s\ câ[tigi unul din cele 50 de carduri cadou ^n valoare de de Euro. To]i participan]ii au [ansa s\ câ[tige marele premiu de de Euro! Nu trebuie decât s\ suni gratuit la num\rul de telefon , spune datele personale [i informa]iile referitoare la primele dou\ transferuri de bani Western Union [i intri ^n promo]ie. Apoi, la fiecare transfer, sun\ [i spune datele personale [i cele ale transferului de bani. Mai multe transferuri prin Western Union, mai multe [anse de câ[tig! Câ[tig\: 100 de carduri X 500 Euro 50 de carduri X Euro Marele premiu: Euro 2006 Western Union Holdings, Inc. Toate drepturile rezervate. * P\stra]i formularele transferurilor de bani Western Union pentru validare, pentru a putea intra ^n posesia premiului. Campania este valabil\ pentru toate transferurile de bani din Italia c\tre România sau Republica Moldova realizate ^ntre 15 Decembrie 2006 [i 15 Aprilie Vor fi trei trageri la sor]i diferite ^n func]ie de num\rul de intr\ri pe care l-a]i avut. Participan]ii pot câ[tiga un singur premiu. Mai multe detalii sunt disponibile ^n loca]iile agen]ilor participan]i la promo]ie sau pe Linia gratuit\ de telefon este disponibil\ de luni pân\ sâmb\t\ de la 08:00 la 20:00.

37 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 37 Sunt buni [i imigran]ii la ceva! Un studiu publicat de cotidianul "The Guardian" relev\ faptul c\ muncitorii str\ini au adus Marii Britanii o cre[tere economic\, estimat\ de la 2,5% la 2,75%. Unde mai punem [i faptul c\ imigran]ii au ajutat [i la men]inerea sub control a infla]iei... Iar oficalii de la Londra spun c\ nu vor imigran]i! Afluxul de muncitori a dus la sc\derea ratei dobânzilor, prin cre[terea ofertei de for]\ de munc\ în concordan]\ cu cererea. Afluxul de muncitori imigran]i din Marea Britanie a produs o cre[tere economic\ [i a ajutat la men]inerea sub control a infla]iei, f\r\ a submina oferta de locuri de munc\ pentru cet\]enii britanici, potrivit unui studiu, citat de "The Guardian". Raportul, realizat de PricewaterhouseCoopers, intervine într-un moment de intensificare a dezbaterilor privind impactul pe care îl poate avea imigra]ia asupra economiei britanice. Marea Britanie este una dintre cele trei ]\ri care au permis libera circula]ie a for]ei de munc\ din cele opt state din fostul spa]iu sovietic, care au aderat la Uniunea European\ în 2004, printre care Polonia, Ungaria, Slovacia [i Estonia. Majoritatea imigran]ilor din aceste noi state membre UE, estima]i la o jum\tate de milion, s-au deplasat în Marea Britanie, chiar dac\ unele date arat\ c\ jum\tate dintre ei au revenit în ]ara de origine. Britanicii n-au avut de pierdut Studiul arat\ c\ afluxul de imigran]i a produs sc\derea infla]iei [i a ratei dobânzilor, prin cre[terea ofertei de for]\ de munc\ în concordan]\ cu cererea. {i Trezoreria a subliniat efectul benefic al imigra]iei, pe care o citeaz\ drept un motiv-cheie pentru cre[terea economic\ viitoare, Le Pen: "Imigra]ia, cauza tuturor r\ut\]ilor" Imigra]ia r\mâne pentru Jean Marie Le Pen cauza principal\ a r\ului Fran]ei. Frontul na]ional se preg\te[te s\ ilustreze un program pentru preziden]iale [i "Le Mond" a anticipat unii pa[i: La Pen consider\ c\ imigra]ia st\ la cauza tuturor problemelor franceze. Aceste probleme ar fi [omajul, lipsa locuin]elor, deficitul siguran]ei sociale, delincven]a, datoria public\ [i altele. Primul pas pentru pre[edintele FN este s\ activeze o politic\ de "inversare a fluxurilor migratorii", de "st\vilire a oric\rei alte noi imigra]ii" [i de "asimilare a celor care accept\ obiceiurile [i datoriile noastre care deriv\ din drepturile acordate". Permisele de [edere ar trebui reduse (cartea care d\ dreptul la [edere ar avea o durat\ de trei ani fa]\ de cei zece actuali, inclusiv c\r]ile deja eliberate). ~n plus, angajatorii care angajeaz\ imigran]i ar trebui s\ fie penaliza]i, [i ace[tia nu ar mai avea dreptul la ajutoare sociale. Asupra monedei euro - un alt punct al campaniei sale - nu mai propune scoaterea acesteia, ci cere o reform\ a BCE, în timp ce, pentru UE vrea o renegociere a tuturor tratatelor, revendicând o Europ\ cu state suverane cooperante pe anumite subiecte de interes comun. Londra: Afluxul de imigran]i salt\ economia De[i sceptici, britanicii c=[tig\ de pe urma imigran]ilor estimat\ de la 2,5 la sut\, la 2,75, potrivit ultimului raport prebugetar din decembrie. Raportul arat\ c\, în pofida afluxului de for]\ de munc\ imigrant\, nu au existat efecte adverse asupra posibilit\]ilor de angajare a muncitorilor britanici. "Muncitorii (imigran]i) tind s\ fie mai degrab\ productivi [i au umplut importante goluri pe pia]a muncii din Marea Britanie mai degrab\ decât s\ înlocuiasc\ muncitorii britanici", a declarat John Hawksworth, economist în cadrul PwC. Beneficiile imigra]iei {i domeniul finan]elor publice a înregistrat beneficii ca urmare a afluxului de muncitori imigran]i, potrivit studiului. Majoritatea imigran]ilor au vârste cuprinse între 18 [i 34 de ani cu o rat\ mare de angajare spre deosebire de echivalen]ii britanici, reducând astfel cuantumul ajutoarelor sociale. Beneficiile subliniate de Hawksworth contrasteaz\ îns\ cu opinia lui Richard Lambert, director general al organiza]iei angajatorilor, care a declarat anul trecut c\ Guvernul ar trebui s\ fie rezervat fa]\ de introducerea unei politici a por]ilor deschise pentru noii muncitori din România [i Bulgaria, care au aderat la UE la 1 ianuarie Lambert a avertizat c\ for]a de munc\ imigrant\ ar putea însemna c\ nivelele de competen]\ ale britanicilor nu sunt destul de ridicate [i ar putea d\una coeziunii sociale. Muncitorii str\ini sunt productivi [i reu[esc s\ ocupe golurile de pe pia]a muncii. Imigran]ii nu înlocuiesc muncitorii britanici, ci ocup\ locurile libere de pe pia]\. Îns\, cu toate acestea, Marea Britanie strânge cu u[a muncitorii români [i bulgari. Regatul Unit a permis libera circula]ie a for]ei de munc\ dup\ aderarea la Uniunea European\ în Numai c\, la 1 ianuarie 2007, o dat\ cu aderarea României [i Bulgariei la Uniunea European\, Marea Britanie [i-a schimbat punctul de vedere [i a anun]at restric]ii pentru muncitorii imigran]i. Cred oare oficialii britanici c\ românii no[trii nu sunt productivi?

38 38 EXTERNE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Munc\ în folosul comunit\]ii pentru a primi cet\]enia britanic\ Imigran]ii ar trebui s\ efectueze munc\ în slujba comunit\]ii înainte s\ primeasc\ cet\]enia britanic\, va sus]ine, la un seminar privind specificul britanic, Gordon Brown, ministrul de finan]e de la Londra [i viitor succesor al premierului Tony Cei care solicit\ cet\]enie britanic\ ar trebui s\ fac\ în prealabil munc\ în folosul comunit\]ii pentru a se familiariza cu institu]iile [i locuitorii ]\rii, a apreciat mar]i, 27 februarie, ministrul de finan]e Gordon Brown, care va fi probabil urm\torul premier al Marii Britanii. "În orice dezbatere na]ional\ despre acordarea cet\]eniei pe viitor, este(...)just s\ avem în vedere s\ cerem b\rba]ilor [i femeilor care vor s\ Blair. Comentariile lui Brown vin în continuarea afirma]iilor sale conform c\rora to]i noii veni]i în Marea Britanie trebuie s\ înve]e engleza, iar statul britanic s\ aib\ propria zi de celebrare a identit\]ii sale na]ionale. devin\ cet\]eni britanici s\ fac\ munc\ în folosul comunit\]ii", a declarat ministrul la un seminar despre identitatea britanic\. Potrivit lui, aceasta le-ar permite viitorilor cet\]eni britanici s\ se "familiarizeze cu un mare num\r de institu]ii [i persoane din ]ar\, înainte de a beneficia de avantajele cet\]eniei". "Avem teste de cet\]enie: 24 de întreb\ri despre stilul de via]\ din Marea Britanie timp de 45 de minute. Avem de asemenea o ceremonie de acordare a cet\]eniei. (...)Dar credem c\ pentru c\ exist\ atât de mult\ mobilitate între na]iuni [i ]\ri [i ne sim]im foarte mândri c\ suntem britanici, trebuie s\ punem mai mult accentul pe faptul c\ cet\]enia este mai mult decât un test, mai mult decât o ceremonie", a ad\ugat el. Brown aprecia, în iunie 2006, c\ imigran]ii care se instaleaz\ Marea Britanie trebuie s\ înve]e limba englez\ [i sugerase o modalitate de constrângere în acest sens. Propunerea beneficiaz\ de sus]inere, a spus Brown, reamintind de reforma cursurilor de educa]ie civic\ anun]at\ la 25 ianuarie de ministrul educa]iei Alan Johnson, care pune accentul pe no]iunea de identitate [i pe valorile britanice. L1129/ Fotografiile au valoare pur ilustrativ CUMP R TURI INTELIGENTE OREZ CU GHEBE / MILANEZ / ASPARAGUS SOLO BONTÀ g 175 la kg Euro 3,37 0, 75 PUNG MARE MOZZARELLA LAND g 125x4 0, 59 OFERT DE LA 1 LA 10 MARTIE PRAJITUR CU CACAO DOLCIANDO & DOLCIANDO g 350 la kg Euro 2,43 0, 99 0, 85 1, 85 NAPOLITANE CACAO DOLCIANDO & DOLCIANDO g 300 1, 65 SUC PORTOCALE 100% PUERTOSOL L 1 1, 95 0, 75 0, 79 BISCUI I INTEGRALI DOLCIANDO & DOLCIANDO g 700 la kg Euro 1,41 1, 29 0, 99 FIORENTINE FOI DE PL CINT DOLCIANDO & DOLCIANDO g 250 la kg Euro 6,60 BALSAM CU TALC DEXAL L 2 la L Euro 0,40 DETERGENT LICHID MARSIGLIA DEXAL L 1,5 0, 99 0, I CÂTEVA EXEMPLE DIN OFERTA NOASTR 1, 25 EUROSPIN CEL MAI MARE DISCOUNT ITALIAN CU PESTE 600 PUNCTE DE VÂNZARE PENTRU A AFLA PUNCTUL T U DE VÂNZARE CEL MAI APROPIAT, VIZITEAZ SITE-UL NOSTRU Oferta e limitat la achizi ia de cantit i pentru uz familial - Pre urile i caracteristicile pot varia f r preaviz i din cauza unor erori tipografice i/sau omisiuni

39 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 39 SUA: Jocul "V=n\toare de clandestini" provoac\ polemici aprinse Nu este tocami o vân\toare de vulpi, dar pu]in mai lipse[te. "Vân\toarea imigrantului clandestin" a fost pus\ în scen\ de studen]ii republicani de la New York University (NYU), provocând polemici aprinse [i un mar[ de protest pe str\zile din Grande Mela. Ini]iativa de la NYU College Republicans prevedea ca un voluntar care avea la gât o pancart\ cu înscrisul "imigrant clandestin" s\ mearg\ pe str\zile din Greenwich Village, unde este sediu campusul universit\]ii. Participan]ii la joc trebuiau s\-l depisteze [i s\-l captureze: un premiu i-ar fi revenit înving\torului. Safari-ul antiimigrat la New York a înregistrat o sut\ de adeziuni pe site-ul on-line al clubului. V\zând polemicile, s-au prezentat s\ participe numai 10 curajo[i. Printre ace[tia, Wesley Chan, tân\r republican de 19 ani descendent din emigran]i din China: "Str\bunii no[tri au trebuit s\ stea la rând, [i s-au supus unui lung proces de naturalizare. De ce ast\zi ar trebui s\ fie mai simplu?", i- a întrebat pe protestatari. Mult mai mul]i decât "vân\torii" erau de fapt manifestan]ii împotriva ini]iativei care au defilat pe str\zile din Village, separa]i de "vân\tori" de un cordon al poli]iei. Clubul studen]ilor conservatori s-a ap\rat sus]inând c\ scopul acestei ac]iuni a fost de a provoca o dezbatere. "Simpul fapt c\ nu vrem ca ace[ti clandestini s\ poat\ înc\lca legile noastre, nu ne face rasi[ti", a declarat Sarah Chambers, 21 ani, pre[edinte al tinerilor republicani. Aceast\ tez\ nu a fost digerat\ de NYUinc.org, un grup radical care a organizat un mar[ de protest împotriva vân\torii [i care a avut rolul de "a educa comunitatea despre rolul constructiv pe care îl au imigran]ii în societatea american\ de ast\zi". Safari-ul antiimigran]i nu este primul organizat de un grup de studen]i universitari conservatori. ~n 2006, evenimente similare au fost promovate la Universitatea din Michigan, Michigan State University [i la Penn State University din Philadelphia. Din cauza protestelor, atât Michigan State cât [i Penn State au anulat ini]iativa. Polonia: Guvernul se mobilizeaz\ pentru a ajuta emigran]ii Guvernul din Var[ovia a prezentat pe 21 februarie un program de sus]inere a cona]ionalilor din str\in\tate. Planul numit "Mai aproape de munc\, mai aproape de Polonia" a fost pus la punct cu ajutorul a nou\ ministere diferite [i prevede prelungirea programelor de deschidere a consulatelor, la fel [i cre[terea num\rului atât a func]ionarilor, cât [i a consulatelor în sine. Nu a fost înc\ specificat dac\ asemenea schimb\ri vor fi aplicate în toate statele membre UE sau numai acolo unde num\rul de emigran]i polonezi - Regatul Unit [i Irlanda în primul rând - este deosebit de consistent. "Avem resursele financiare necesare pentru a duce mai departe un asemenea proiect", a declarat într-o declara]ia la Radio a lui Przemyslaw Gosiewski, membru al Consiliului de mini[tri. Controverse în Olanda, privind dubla cet\]enie Noul Guvern olandez, care a depus jur\mântul de cur=nd, se confrunt\ cu o controvers\ privind dubla cet\]enie, de care beneficiaz\ doi dintre membrii s\i, relateaz\ BBC News Online. Doi dintre politicienii care vor face parte din guvern, Nebahat Albayrak [i Ahmed Aboutaleb de]in dubl\ cet\]enie: olandez\ [i turc\, respectiv marocan\, iar partidele de dreapta din opozi]ie vor s\ pun\ cap\t practicii privind dubla cet\]enie. Disputa nu a ocolit nici familia regal\, ministrul în exerci]iu al Integr\rii, Rita Verdonk, declarând c\ prin]esa Maxima, so]ia primului mo[tenitor, ar trebui s\ renun]e la cet\]enia argentinian\. Ahmed Aboutaleb, de origine marocan\, va de]ine func]ia de ministru adjunct pentru Afaceri Sociale, iar Nebahat Albayrak, care are [i cet\]enie turc\, va fi ministru adjunct al Justi]iei. Numirea celor doi musulmani în func]ii guvernamentale a generat dezbateri aprinse în Parlament pe tema dublei cet\]enii [i a provocat, potrivit sondajelor, sc\derea popularit\]ii viitorului Executiv. California: Clandestinii au acces interzis la `nchirierea de case Ora[ul californian Escondido a aprobat, printre mii de polemici, o lege care impune celor care închiriaz\ o cas\ s\ se asigure c\ viitorul chiria[ nu este un imigrant ilegal. Controversata ini]iativ\ a fost aprobat\ cu trei voturi la dou\, în timp ce în exterior sute de persoane demonstrau împotriva legii. Ora[ul Escondido, situat la 80 de km la nord de grani]a cu Mexicul, are aproximativ de locuitori, dintre care o treime sunt hispanici. "Aceasta este o zi istoric\ pentru Escondido", a declarat consilierul comunal Sam Abed. "Suntem mândrii c\ ne-am condus ]ara spre ap\rarea na]iunii" a ad\ugat Abed. Legea impune proprietarilor de case s\ prezinte la autorit\]ile locale documetele necesare pentru a demonstra c\ persoanele care le-au `nchiriat locuin]ele au intrat legal în Statele Unite. M\sura a fost definit\ "rasist\" de c\tre critici, iar comunitatea hispanic\ a manifestat împotriva aprob\rii sale.

40 40 SPORT Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Cei doi fo[ti lideri ai na]ionalei României sunt sus]inu]i de rudele lui Gigi Becali, care-i cer latifundiarului s\-l schimbe pe Ol\roiu "Nu mai suport!" Primul meci disputat `n Liga I de Steaua `n 2007, soldat cu o remiz\ alb\, 0-0 la Oradea (stadionul din Ghencea este suspendat), cu UTA, a aruncat `n aer situa]ia [i a[a tensionat\ de la gruparea "ro[-albastr\". Dup\ 0-2 la Bucure[ti [i 0-1 `n Spania, cu FC Sevilla, `n "16"-imile Cupei UEFA, cel de-al treilea meci f\r\ gol marcat l-a f\cut pe patronul Gigi Becali s\-[i piard\ r\bdarea. Latifundiarul a criticat public, f\r\ re]ineri, jocul slab al echipei sale. Mai mult: duminic\, la Oradea, Gigi a p\r\sit stadionul val-vârtej cu o jum\tate de or\ `naintea fluierului de final, la dou\ minute dup\ ce finul s\u, Mirel R\doi, fusese eliminat. Latifundiarul a criticat dur jocul practicat de Steaua [i s- a amestecat brutal `n problemele antrenorului, c\ruia i- a dat indica]ii tactice. Patronul clubului a b\tut cu pumnul `n mas\ [i i-a spus lui Ol\roiu c\ finul s\u trebuie s\ joace numai funda[ central! Prin ultima indica]ie, Becali `ncearc\ s\-i submineze antrenorului autoritatea [i s\-l oblige s\ plece singur. "Mirel R\doi a jucat bine la Sevilla ca funda[ central [i trebuie s\ joace numai pe acest post! I-am spus lui Oli c\ am [i eu o dorin]\, s\ joace Mirel funda[ central, [i nu m-a ascultat. M-a deranjat c\ nu m\ respect\. {i Dumnezeu l- a b\tut, fiindc\ n-am `nvins [i Mirel a luat ro[u. Dac\ juca acolo, nu mai era eliminat. Am plecat de sup\rare c\ Ol\roiu n-a f\cut ceea ce i-am cerut eu, c\ n-a respectat cuvântul meu. Nu vreau s\-[i bat\ joc nimeni de finul meu", a ]ipat Becali. Toate aceste evenimente, grefate pe jocul prost al forma]iei [i pe lipsa de inspira]ie a antrenorului, indic\ pecetluirea soartei lui Ol\roiu. Acesta din urm\ a cedat deja nervos. Pe parcursul partidei cu UTA a f\cut mai multe crize de nervi. La vestiare a lovit cu pumnii `n u[a vestiarului [i a urlat: "Nu mai suport! Nu mai suport! Nu se poate a[a ceva! Toat\ lumea e `mpotriva noastr\!". Aceasta este, de fapt, o obsesie mai veche a lui Cosmin Ol\roiu, care acuz\ aproape de fiecare dat\ o conspira]ie `mpotriva echipei sale. Nu departe de aceast\ idee (`ntre]inut\ la Steaua de Mihai Stoica) este, de altfel, [i R\zvan Lucescu, antrenorul de la Rapid. Acesta `[i men]ine, de asemenea, juc\torii `n tensiune, vorbindu-le despre faptul c\ toat\ lumea, inclusiv propriul patron, George Copos, `i pânde[te [i le vrea r\ul. Steaua: Hagi antrenor, Popescu - pre[edinte? ~n ultima perioad\, Hagi este tot mai ata[at de Gigi Becali "S\ d\m acatiste la biseric\" Chiar dac\ a jucat slab `n meciul cu UTA, Steaua ar fi trebuit s\ câ[tige. Arbitrii s- au pus `ns\ de-a curmezi[ul, anulându-le "ro[-alba[trilor" dou\ goluri valabile. "Ne-au furat dou\ puncte care poate vor costa milioane de euro. M-a sunat Mircea Sandu [i mi-a prezentat scuze, dar i- am spus c\ el trebuie s\ rezolve aceast\ problem\, a arbitrilor. Ce ne mai r\mâne s\ facem? S\ d\m acatiste la biseric\, fiindc\ dac\ se `ntâmpl\ ceva cu vreun arbitru, poate se `nva]\ to]i minte. Vinovat a fost arbitrul care a furat (n.r. - asistentul Sebastian Gheorghe, fiul lui Constantin Gheorghe - "Suceav\"), tat\l s\u, care l-a `nv\]at s\ fure, [i comunistul de Copos. E mâna lor. Peste de ani, când vor muri \[tia - "Suceav\", Copos -, se vor termina fur\ciunile astea", s-a r\]oit latifundiarul. Oli e cel mai bun Criticat [i de suporteri, Oli are de partea lui doar rezultatele din al doilea mandat `n Ghencea. ~n compara]ie cu Zenga [i Protasov, predecesorii s\i mult mai aprecia]i `n Ghencea, tehnicianul `n vârst\ de 37 de ani are performan]e mai mari pe plan interna]ional, dar [i pe plan intern. Steaua a ob]inut, `n ultimii doi ani [i jum\tate, dou\ titluri de campioan\ na]ional\, o Supercup\ a României, dar, cel mai important, a prins trei "prim\veri" europene consecutive, stabilind un nou record pentru echipele de club din România. Performan]ele `nregistrate `n ultimele trei particip\ri europene au fost ob]inute sub conducerea a trei antrenori: Walter Zenga, Oleg Protasov [i Cosmin Ol\roiu. Dintre ace[tia, ultimul a bifat cele mai importante realiz\ri: un titlu de campioan\, o Supercup\ a României, calificarea `n grupele Ligii Campionilor [i o semifinal\ de Cupa UEFA. Cu toate acestea, suporterii nu-l au la inim\. ~n vestiar, Mirel R\doi are puteri discre]ionare, chiar dac\ nu mai joac\ nimic de o bun\ bucat\ de vreme. Patronul Gigi Becali `i d\ ap\ la moar\ finului s\u, iar acum pare dispus s\ renun]e la serviciile lui Ol\roiu, chiar dac\ n-o spune direct. "Am mai spus-o, pe Oli nu-l dau afar\. Dar dac\ pleac\ el, ce pot s\- i fac?", a sugerat Gigi. Situa]ia pare s\ capete logic\ dac\ ]inem cont de faptul c\ Gic\ Hagi este v\zut tot mai des pe lâng\ Becali [i la meciurile echipei Steaua. Mai mult, rudele lui Gigi Becali insist\ pe lâng\ acesta s\-l schimbe pe Ol\roiu cu Hagi. Pe lista neagr\ e [i directorul executiv Mihai Stoica, scaunul acestuia urmând, `n viziunea familiei latifundiarului, s\ fie ocupat de Gic\ Popescu.

41 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 41 Denis {erban a plecat de la Dinamo! Dinamo tr\ie[te, `n aceste zile, `ntre extreme [i paradoxuri. Pe de o parte, prima etap\ a sezonului de prim\var\ le-a adus "câinilor" o nou\ majorare a avansului [i a[a astronomic fa]\ de Steaua, echipa clasat\ pe locul secund. Dup\ ce "ro[-alba[trii" s-au `mpiedicat de UTA la Oradea, scor 0-0, iar Dinamo a b\tut luni `n "Groap\", 1-0 cu Jiul, pr\pastia dintre lider [i urm\ritoarea sa a ajuns la 15 puncte! E aproape imposibil ca, din aceast\ postur\, "câinii ro[ii" s\ mai poat\ pierde titlul [i, o dat\ cu el, participarea, `n premier\, `n grupele Ligii Campionilor. Pe cât de uluitoare, pe atât de mare, performan]a n- a adus, a[a cum era de a[teptat, lini[tea [i entuziasmul `n {tefan cel Mare. Mar[ul triumfal din campionat ascunde hibe pe care nu se [tie cum le vor surmonta conduc\torii clubului din Floreasca. ~ns\[i victoria cu 1-0 `n fa]a Jiului (o echip\ `n descompunere, aflat\ pe locul 17 `n clasament) a venit greu [i târziu, mul]umit\ unui juc\tor - C\t\lin Munteanu - pe care antrenorul Mircea Rednic a vrut s\-l dea afar\ ast\-iarn\. Rednic face ordine Pe lâng\ ineficien]a atacului - Claudiu Niculescu [i Ionel D\nciulescu n-au marcat `nc\ nici un gol `n cele trei meciuri oficiale disputate pân\ acum -, survenit\ dup\ plecarea lui Ionel Ganea la Rapid, mai sunt [i alte lucruri de r\u augur. Conduc\torii n-au reu[it s\ aduc\, peste iarn\, juc\tori cu adev\rat de top. Mai mult, ecuadorianul Darwin Caicedo, venit dou\ zile la Dinamo, a plecat `n ]ara sa pretextând c\ are un necaz `n familie [i dus a fost. Antrenorul Mircea Rednic s- a certat cu mai mul]i juc\tori, care l-au acuzat c\ nu e sincer. Angolezul Ze Rednic face o obi[nuin]\ din certurile cu fotbali[tii Kalanga a `ntârziat la reunirea lotului [i a fost amendat, Rednic criticându-l apoi pentru evolu]iile sale foarte slabe. Africanul s-a sup\rat [i, dup\ ce a fost schimbat cu Jiul, a refuzat s\ bat\ palma cu antrenorul. Denis {erban, `n Cotroceni O nou\ [i grav\ pierdere este cea a lui Denis {erban, omul care a b\tut aproape de unul singur Steaua ast\- toamn\, marcând golul victoriei `n minutul 91, dup\ ce a driblat [ase adversari. Furios c\ nu mai este titular, mijloca[ul a p\r\sit echipa [i l-a atacat dur pe Rednic. El urmeaz\ s\ evolueze pân\ la var\, sub form\ de `mprumut, la FC Na]ional. Leg\tura dintre antrenor [i juc\tor s-au rupt definitiv dup\ meciul-retur cu Benfica Lisabona, din "16"-imile de final\ ale Cupei UEFA. "Denis nu m-a satisf\cut cu prezen]a lui `n joc", l-a mu[truluit Rednic pe fotbalist. La meciul respectiv, Denis {erban a fost schimbat la pauz\. Dup\ ce a plecat, Denis {erban [i-a c\utat echip\. Petric\ Buduru, oficial la Dinamo [i socrul lui Denis, l-a contactat pe Sorin Câr]u, antrenor la FC Na]ional, iar acesta s-a ar\tat `ncântat s\-l aib\ `n lot pe Denis {erban, mai ales c\ Tensiune mare `n {tefan cel Mare Pe acest fond tensionat, Dinamo n-a rupt gura târgului la reluarea Ligii I. Nici suporterii dinamovi[ti, sup\ra]i pentru eliminarea din Cupa UEFA, nu s-au bulucit la stadion, `n tribunele c\ruia abia dac\ s-au strâns vreo de oameni. La Dinamo au debutat, `mpotriva Jiului, letonul Maris Smirnovs [i bosniacul Vojislav Vranjkovici. Nici unul nu a impresionat `n mod deosebit. Impresia general\ este c\, `n ciuda numeroaselor achizi]ii de peste iarn\, Dinamo n-a câ[tigat titulari, ci rezerve. B\lace, Smirnovs, Vranjkovici [i ceilal]i nou-veni]i nu reclam\, prin joc, titularizarea lor expres\. Singurul care are locul asigurat nu numai datorit\ numelui, ci [i a valorii dovedite deja este portarul Bogdan Lobon], venit de la Fiorentina. {i managerul Florin R\ducioiu a dat bir cu fugi]ii dup\ nici dou\ luni `n biroul grup\rii "ro[-albe". Adus cu mare tam-tam `n "Groap\", fostul atacant dinamovist a f\cut calentoars\ dup\ ce a intrat `n conflict cu "corifeii" Petric\ Buduru [i Constantin D\nilescu, care i-au f\cut [icane pân\ l- au determinat s\ plece. Mijloca[ul s-a certat la cu]ite cu antrenorul Mircea Rednic, iar situa]ia la gruparea "ro[-alb\" este tensionat\, de[i domin\ autoritar campionatul "bancarii" trag din greu pentru a evita retrogradarea `n e[alonul secund. Fiindc\ perioada de transfer\ri s-a `ncheiat pentru forma]iile din Liga I, trupa din Cotroceni `l va legitima pe Denis {erban la AFC Clinceni, "satelitul" Na]ionalului. Fotbalistul s-a dezl\n]uit `mpotriva lui Rednic: "Sâmb\t\ am avut o discu]ie cu antrenorul [i am decis s\ p\r\sesc cantonamentul. N- avea rost s\ mai r\mân la Dinamo. N-am mai suportat s\ stau rezerv\, s\ m\ bage Rednic `n echip\ atunci când avea el chef! Faptul c\ am fost `nlocuit la pauz\ `n returul cu Benfica a pus capac tuturor nedrept\]ilor pe care mi le-a f\cut! M-au deranjat mai multe lucruri. Nu meritam s\ fiu schimbat cu Benfica. Chiar nu meritam! A[a consider eu. ~mi pare r\u c\ plec, dar nu puteam s\ stau la Dinamo pentru a-[i bate joc de mine Rednic! Eu am crezut c\ la Dinamo joac\ cine e mai bun pe postul lui. N-a fost `ns\ a[a. Rednic n-a fost corect fa]\ de mine". Denis {erban a continuat tirul: "N-a fost corect. Decât s\ m\ a[tepte la cotitur\, mai bine m\ d\dea afar\! Doream s\ se comporte altfel cu mine. Rednic a umblat cu cioara vopsit\! Nu [tie nimeni c\ am plecat de la Dinamo, a[a c\ n-am o ofert\ concret\. Sunt ni[te discu]ii doar cu FC Na]ional. Am o ofert\ din Cotroceni. Probabil c\ voi merge la FC Na]ional ".

42 42 SPORT Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie Forma]ia din Giule[ti pare cea mai `n form\ la reluarea Ligii I la fotbal [i s-a apropiat la un singur punct `n clasament de ocupanta locului doi, Steaua Rapid vine tare din urm\ f\cut ca Rapid s\ se apropie `n clasament la un singur punct distan]\ de "ro[- alba[tri", care par din ce `n ce mai nesiguri de locul doi, ultimul de Liga Campionilor. Copos trateaz\ cu Inter Milano Reluarea Ligii I la fotbal, produs\ la sfâr[itul s\pt\mânii trecute, a scos la ramp\ Rapidul, echipa care pare, `n acest moment, cea mai `n form\ din România. Giule[tenii au câ[tigat net, cu 2-0, dup\ un joc conving\tor, partida cu Poli Timi[oara, socotit\ derby-ul etapei a 20- a. Meciul s-a jucat la Craiova, deoarece Rapid a avut terenul suspendat o etap\, dar nici m\car acest lucru nu i-a deranjat foarte tare pe giule[teni, care n-au l\sat adversarului nici m\car o umbr\ de speran]\. Fortificat\ peste iarn\ cu golgheterul campionatului, Ionel Ganea (adus de la Dinamo), echipa de lâng\ Podul Grant are, `n acest moment, nu numai o acerb\ concuren]\ `n atac, ci [i pe celelalte posturi, p\rând cel mai bine echilibrat\ dintre forma]iile române[ti. Aceast\ victorie, corelat\ cu egalurile realizate de Steaua (cu UTA) [i CFR Cluj (cu Ceahl\ul), a Marele câ[tig al iernii pentru Rapid pare a fi `ns\, pe lâng\ forma bun\ a echipei, revenirea lui Ianis Zicu. Acesta a ar\tat, cu Poli Timi[oara, c\ [i-a corectat multe dintre defectele care l- au f\cut pân\ acum nesuferit fanilor, devenind un foarte valoros om de atac. ~n aceste condi]ii, patronul George Copos este ferm hot\rât s\ ob]in\ de la Inter Milano, echipa de unde e `mprumutat Zicu, transferul definitiv al acestuia. ~mprumutul fotbalistului expir\ la var\, dar Copos, cu ajutorul lui Mircea Lucescu, a angajat deja negocieri cu Massimo Morati, miliardarul care de]ine Inter. Dou\ ar fi barierele care stau `n calea paraf\rii tranzac]iei. Pe de o parte, italienii cer pentru Zicu aproximativ un milion de euro. Pe de alta, salariul fotbalistului e acum de de euro pe an. ~n acest moment, Rapid pl\te[te 25 la sut\ din Ionescu [i-a dat demisia, se preg\te[te Artimon Tot scandalul are [i o finalitate cât se poate de concret\. Zilele lui Alin Artimon pe banca tehnic\ a timi[orenilor sunt num\rate. Practic, Artimon supravie]uie[te `nc\ `n func]ie pentru c\ n-are cu cine s\ fie `nlocuit! Ioan Andone, antrenorul care-i va lua locul, a decis s\ plece `ntr-o scurt\ vacan]\ cu câteva zile `nainte de reluarea campionatului. ~n momentul e[ecului cu Rapid, "F\lcosul" era deja, `mpreun\ cu familia, la Londra, preg\tindu-se s\ plece `n SUA. "Merg trei s\pt\mâni la New York, `n concediu, cu banii pe care i-am câ[tigat la Omonia Nicosia", a comentat [ugub\] "Ando". Dac\ Artimon mai are `nc\, datorit\ conjuncturii, zile pe banca Politehnicii, nu acela[i lucru se poate spune [i `n privin]a directorului tehnic Jackie Ionescu. Venerabilul profesor [i-a dat demisia luni sear\, la cap\tul mai multor [edin]e, s\tul de criticile conducerii. Ion V. Ionescu se certase deja, de câteva s\pt\mâni, [i cu Alin Artimon. R\zvan Lucescu a `nceput returul cu dreptul sum\, restul fiind achitat\ de Inter. Furtun\ la Poli Timi[oara Dac\ lâng\ Dealul Feleacului armata de str\ini adus\ de conducerea clujenilor de la CFR n-a convins deloc c\ merit\ investi]iile, chinuindu-se pentru un egal cu moldovenii de la Ceahl\ul, `n schimb la Timi[oara e pe cale s\ se `ntâmple ceva. E[ecul de la Craiova, dar mai ales jocul foarte slab al b\n\]enilor, `n care patronul Marian Iancu sus]ine c\ a investit pân\ acum peste 20 de milioane de euro pe parcursul a numai doi ani, a fost urmat de un "iure[" la club. Petrolistul a s-a f\cut negru de sup\rare [i a decis, dup\ acest joc, s\ nu se mai implice emo]ional la echip\, preferând s\ se axeze pe treburile pe care le are la firma pe care o conduce. "Nu m\ mai intereseaz\ fotbalul! Am un staff administrativ care va analiza meciul [i m\ va informa apoi. S\ decid\ ei, eu `mi v\d de afacerile mele. Nu vreau s\ m\ mai implic `n partea tehnic\, m\ voi ocupa doar de partea administrativ\. Al]ii s\ fac\ analiza meciului [i s\-[i fac\ autocritica. Sunt sigur `ns\ c\ nu vor avea nimic s\-[i repro[eze! Eu voi lua decizii doar `n ceea ce prive[te departamentul administrativ. ~nc\ nu [tiu dac\ e momentul s\ fac schimb\ri. Din moment ce nu sunt respectat, nici eu nu mai respect pe nimeni", a r\bufnit Marian Iancu. Boss-ul "alb-viole- ]ilor" spune c\, spre deosebire de echipa de fotbal, el [i compania pe care o conduce sunt performan]i: "Cred c\ sunt cel mai bun din grupul pentru care lucrez! Eu am rezultate unde sunt". Patronul e foc [i par\ Marian Iancu e de p\rere c\ echipa sa e victim\ sigur\ [i la derby-ul cu Dinamo, programat duminic\, la Timi[oara. "Vom lua b\taie cu Dinamo. Nu m\ mai pot min]i! Spre deosebire de cei din clubul Poli, eu vin dintro alt\ lume. Dintr-o lume real\! Eu sunt cu picioarele pe p\mânt, `n timp cei ei tr\iesc `ntr-o lume virtual\. La Poli n-am nici antrenori, nici juc\tori. Timi[oara are la ora actual\ un public minunat [i dorin]a mea de a m\ bate cu granzii. Asta e tot ce avem. ~n rest, nimic! Zero! De jucat, nu pot juca eu, fiindc\ n-am cum s\ intru pe teren", s-a enervat cel poreclit "Elefantul".

43 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ SPORT 43 Toate cele cinci echipe române[ti participante la competi]ie s-au calificat `n "sferturile" cupelor europene la handbal feminin Echipele române[ti `[i continu\ mar[ul triumfal prin Europa la handbal feminin. Toate cele cinci forma]ii prezente `n "optimi" au reu[it, s\pt\mâna trecut\, s\ se califice `n sferturile de final\, de[i au `ntâlnit adversari importan]i din campionate de top ale continentului. Dac\ Tomis Constan]a era deja calificat\ `nc\ de duminica trecut\ (18 februarie), dup\ dou\ victorii astronomice cu elve]ienele de la TV Uster (40-24 [i 35-24), week-end-ul acesta a scos la ramp\ alte vedete. ~n Cupa EHF, Rulmentul Bra[ov a pierdut returul cu puternica Itxaco Estella, din Spania, cu scorul de A mers `ns\ mai departe, `n "sferturi", pentru c\ `nvinsese `n prima man[\, sub Tâmpa, cu Cu scorul general de 39-35, forma]ia Marianei Târc\ [i-a continuat drumul spre cea de-a doua cup\ continental\ consecutiv. Oltchim, `n pas de defilare Oltchim Râmnicu Vâlcea, de departe cea mai puternic\ echip\ din România [i, cu siguran]\, printre cele mai tari forma]ii ale lumii `n acest moment, a defilat `n Cupa Cupelor, ob]inând o dubl\ victorie cu nem]oaicele de la Nürnberg: `n deplasare [i la Vâlcea. Pân\ `n acest moment, echipa preg\tit\ de Gheorghe Tadici are cinci victorii [i un egal `n Cupa Cupelor [i 18 victorii din tot atâtea meciuri `n campionatul intern. Un bilan] cople[itor, care le d\ dreptul fetelor de la Oltchim s\ se considere mari favorite la câ[tigarea celei de-a doua competi]ii continentale, chiar dac\, din "sferturi", `n Cupa Cupelor vor intra [i cele patru echipe clasate pe locul trei `n grupele Ligii Campionilor. La Oltchim evolueaz\, `n acest moment, nu mai pu]in de 12 dintre juc\toarele care au câ[tigat, cu România, medalia de argint la Campionatul Mondial din decembrie Trei forma]ii `n Challenge Cup Cea de-a patra forma]ie român\ prezent\ `n sferturile de final\ ale competi]iilor europene este HCM Roman Neam]. Moldovencele le-au eliminat, `n Challenge Cup, pe ucrainencele de la Karpati Uzhgorod cu `n deplasare [i pe propriul teren (scor general, 60-40). Universitatea Cluj a urcat la trei num\rul echipelor române[ti calificate `n aceast\ faz\ din Challenge Cup tot prin dou\ victorii `n "optimi": `n prima man[\ [i `n cea de-a doua cu o alt\ echip\ ucrainean\, HC Econom Univ. Lvov. Aceast\ calificare `n bloc a fetelor este cea mai bun\ performan]\ a handbalului românesc de club din ultimul deceniu. Precedenta performan]\ comparabil\ dateaz\ din edi]ia , când Chimistul Rm. Vâlcea (actuala Oltchim) `n Liga Campionilor, Silcotex Zal\u \n Cupa Cupelor, Aura Ia[i `n Cupa EHF [i Hidrotehnica Constan]a (actuala Tomis) `n City Cup au p\truns, de asemenea, `n "sferturile" competi]iilor. Lipsim de la masa boga]ilor Nu la fel de str\lucit stau lucrurile `n cupele europene la handbal masculin. HCM Constan]a mai p\streaz\ [anse minuscule de calificare `n semifinalele Cupei Cupelor, dup\ ce a pierdut prima man[\, disputat\ pe propriul teren, cu croa]ii de la RK Zagreb, scor "Marinarii", care domin\ autoritar `ntrecerea intern\, s-au comportat lamentabil cu RK Zagreb, de[i `naintea meciului promiteau marea cu sarea. Marius Stavrositu, coordonatorul de joc al dobrogenilor, a cerut dreptul la recurs, promi]ând c\ echipa sa va lupta pân\ `n ultima secund\ a returului. "Am jucat foarte prost. Am sc\pat mingile din mâini, am f\cut gre[eli Fetele bat tot Rom=nia se poate baza pe handbalul feminin Ar fi `ns\ de men]ionat c\, dincolo de acest asalt f\r\ precedent `n istoria handbalului nostru, e `nc\ loc de performan]e [i mai mari. ~n primul rând, forma]iile române[ti lipsesc de la masa boga]ilor: Liga Campionilor. Domin\m cupele 2, 3 [i 4 ca importan]\ `n Europa, dar B\ie]ii au `mbr\cat rochia Cenu[\resei absent\m de la cea mai important\ dintre ele. Gheorghe Tadici, antrenorul de la Oltchim [i, `n acela[i timp, selec]ionerul na]ionalei, a f\cut [i el un apel la ra]iune: "Exager\m când punem la socoteal\ [i echipele din Challenge Cup. Eu m\ raportez strict la echipa na]ional\ [i, `n ciuda tuturor acestor calific\ri, nu avem, deocamdat\, câte trei juc\toare competitive pe fiecare post. Campionatul nostru e, din p\cate, dezechilibrat, sunt doar dou\ echipe care se bat la titlu [i câ[tig\ pe linie. Când va fi concuren]\ mare la na]ional\, atunci vom putea spune c\ st\m excelent". copil\re[ti... Bine c\ n-am luat b\taie la zece goluri! A[a se `ntâmpl\ când vrei s\-i ba]i de s\-i sco]i din sal\. Nu-]i iese mereu. Poate reu[im la Zagreb. M\ gândesc c\, dac\ am reu[it acum s\ remont\m, `n doar câteva minute, o diferen]\ de [ase goluri, atunci poate exist\ posibilitatea s\-i batem `n retur. Poate c\, `n retur, croa]ii ne vor lua de sus [i ni se va oferi ocazia s\ specul\m acest lucru. Oricum, cert e c\, `n handbal, dou\ goluri nu `nseamn\ cine [tie ce". ~n Cupa EHF nu mai avem, deja, nici o reprezentant\, `n timp ce, `n Challenge Cup, UCM Re[i]a are o misiune dificil\ `n retur, dup\ ce a pierdut `n Rusia, cu Kaustik Volgograd, cu scorul de

44 44 PUBLICITATE Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie VRE}I S AVE}I SUCCES ~N AFACERI? PUBLICITATE ~N GAZETA ROM+NEASC telefon: fax: gazeta@stranieriinitalia.it AGENZIA DI SERVIZI di ing. GETA BREHUI cell , fax , . bregeta@virgilio.it Telefona]i pentru a ob]ine o programare! Traducerea [i legalizarea oric\rui tip de documente, inclusiv a permisului de conducere; Traducerea documentelor [colare pt. `nscrierea copiilor la [colile italiene; ob]inerea declara]iilor de valoare Traduceri medicale, juridice Procuri notariale, apostilate, pentru Rom=nia; Preg\tirea [i depunerea dosarelor pentru cet\]enie Schimbarea certificatelor de na[tere [i c\s\torie model vechi cu model nou; Ob]inerea [i apostilarea actelor emise `n România; Ob]inerea cazierului judiciar italian sau altor certificate italiene necesare pentru cartea de [edere, cet\]enie, etc. Probleme legale: recursuri la foile de expulzare, recursuri la TAR, cauze civile [i penale, ob]inerea de drepturi b\ne[ti, etc. ROMA Via Cornelio Gallo, 5 (Metro A - Porta Furba) FONTE NUOVA, SANTA LUCIA (RM), Via PIEMONTE 12 NOU: Bilete de avion (BlueAir, etc) ROMA...NIA Magazin de produse rom=ne[ti la Roma Via Erasmo Gattamelata, 133 (l=ng\ Largo Preneste) Primul depozit en gross de produse alimentare [i b\uturi rom=ne[ti la ROMA v\ ofer\ o gam\ diversificata de produse la pre]uri interesante. Prin magazinul nostru Roma...nia, situat `n Via Erasmo Gattamelata, 133, puteti achizi]iona [i la pre] cu am\nuntul produsele noastre (c=rna]i, salamuri, br=nz\ cu sm=nt=n\, carne de mici, varz\ murat\, cozonaci, pl\cinte cu br=nz\, pufarine, eugenia etc.) tel./fax cell maria_simon@tiscali.it Via Virgilio Maroso 50, Roma, Tel Fax gazeta@stranieriinitalia.it Editore: STRANIERI IN ITALIA srl Via Virgilio Maroso, Roma Tel , Fax editore@stranieriinitalia.it Direttore responsabile: Sergio Talamo Direttore editoriale: Sorin Cehan Collaboratori: Gabriela Iordan, Oana Iura[cu, George Sima, Mascia Salvatore, Stefano Camilloni, Elvio Pasca, Melania Giacò, Nicoleta Mogo[, Viorica Nechifor, Crina Suceveanu, Georgiana Baciu, Cristina Pozna Grafica: Carmen G\tej Ziarul rom=nilor din Italia Pubblicità: ISI Etnocommunication srl Via Virgilio Maroso 50, Roma, Tel , Fax info@etnocommunication.com Distribuzione: Messaggerie Internazionali Via Manzoni, Rozzano Numero Verde: Distribuzione locale e abbonamenti: Anca Gliz Stranieri in Italia srl Tel fax distribuzione@etnomedia.org Stampa: POLIGRAFICA GAETA di Agostino Gaeta, Via Zinnie 13, Nettuno CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST) Dr. Petru Covaci Nou\ adres\ Roma: Metrou A - Cornelia Largo Boccea Via Taddeo da Sessa, 12 (intrarea vizavi de Upim) Tel , Cell Reduceri 50 % pentru rom=ni

45 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ PUBLICITATE 45 CED M ACTIVITATE Restaurant rom=nesc P.le Governo Provvisorio, 6 Milano tel cel MUNCĂ ŞI IMIGRARE SINDICATUL ROMÂNILOR DIN ITALIA în colaborare cu Biroul Legal Sabatino Oficiu legal pentru muncă şi imigrare, se ocupă de problemele cetăţenilor străini în Italia, colaborând cu avocaţi profesionişti şi experţi în materie de dreptul muncii şi dreptul imigrării: asistenţă pentru obţinerea cărţii de şedere; informaţii la zi în legătură cu drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români pe teritoriul Italiei; asistenţă pentru un loc de muncă; asistenţă pentru deschidera unei societăţi (partita iva); cetăţenie; recursuri la tribunal împotriva concedierilor nelegale; reîntregirea familiei; traduceri şi legalizări de documente (procuri, delegaţii, împuterniciri, apostilări de documente, traduceri sentinţe de divorţ, traduceri certificate de naştere/căsătorie pentru obţinerea rezidenţei, traduceri de documente şcolare pentru înscrierea copiilor în şcolile italiene); recunoaşterea titlului de studiu. Pentru programări, telefonaţi la numerele de telefon: / Roma, Via Gaeta, n 19 (Zona Stazione Termini ) Oficiul este deschis de luni până vineri 09,30-18,30 Duminica numai cu programări 10,00 14,00 ABONAMENT LA Cost anual: 90 euro Plata: cont curent po[tal nr Titularul contului: Stranieri in Italia srl ~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i numele ziarului la care v\ abona]i - - Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele, adresa [i num\rul vostru de telefon. Trimite]i apoi o copie dup\ chitan]a de plat\ la redac]ie, specific=nd adresa unde vre]i s\ primi]i ziarul. Pentru mai multe informa]ii: importazione@etnomedia.org Tel , fax: CONSULATUL GENERAL AL ROM+NIEI - ROMA Via del Serafico, 69 75, Telefon: , , Fax: consulara@roembit.org CONSULATUL GENERAL AL ROM+NIEI - MILANO Via Gignese, 2, Telefon: Fax: consulatmilano@gmx.net TAVIC SNC IMPORT {I DISTRIBU}IE DIRECT PRODUSE ROM+NE{TI: Vinuri, T\rii, Produse alimentare IMPORTAZIONE E DISTRIBUZIONE DIRETTA PRODOTTI TRADIZIONALI ROMENI: Vini, Acquavite, Prodotti alimentari TAVIC SNC Via Leonardo Fea, 5 bis Torino tel/fax cell: mail: tavic@ .it

46 46 MONDEN Gazeta Rom=neasc\ 2-8 martie ~n familia Columbeanu, dup\ "nunta secolului" urmeaz\ "botezul secolului" Dup\ "nunta secolului", Columbenii mai preg\tesc, cu mult\ aten]ie, un eveniment preconizat a fi cel mai important pentru lumea monden\: botezul feti]ei lor, Irina. Irinel [i Monica au hot\r=t c\ na[ al micu]ei va r\m=ne un partener de afaceri grec al lui Columbeanu. Pentru ca totul s\ ias\ ca la carte, petrecerea va fi organizat\ p=n\ la cel mai mic detaliu de o firm\ de organiz\ri de evenimente. Familia Columbeanu preg\te[te cu grij\ botezul Irinei, care va avea loc `n mai. Ace[tia au `nceput deja negocierile cu diferite firme care se ocup\ cu astfel de evenimente. Printre aceste companii se num\r\ [i firma Coquette, care s-a ocupat de nunt\, dar [i cea a fiicei lui Dan {ucu, un alt miliardar controversat, patronul Mobexpert. Columbeanu a mai ad\ugat c\ el [i Monica `[i doresc program artistic la botez, dar nu s-au hot\r=t ce arti[ti vor fi chema]i s\-i delecteze pe cei 200 de invita]i. Snagov, loca]ia preferat\ pentru evenimentele familiei Pentru c\ s-au obi[nuit s\ celebreze momentele importante `n intimitatea c\minului lor de la Snagov, cei doi proaspe]i p\rin]i nu vor face o excep]ie nici acum: botezul va avea loc pe 27 mai, chiar de ziua de na[tere a t\ticului Columbeanu, `n spa]ioasa vil\ a omului de afaceri de la Snagov. Dac\ ini]ial a existat posilitatea ca na[ii Irinei s\ fie Adrian Mutu [i so]ia lui, Consuelo, p\rin]ii feti]ei au stabilit c\ fiica lor s\ fie botezat\ de un cuplu de prieteni foarte apropia]i, originari din Un t\tic monden Columbeanu, `ntre familie [i via]a de noapte Grecia: "Ne-am hot\r=t `n final pentru un partener de-al meu de afaceri cu so]ia lui [i aceast\ idee a r\mas `n picioare", a declarat Columbeanu. Petrecere cu 200 de invita]i Miliardarul [i so]ia lui `[i doresc o zi cu adev\rat special\ pentru botezul feti]ei lor, a[a `nc=t au decis s\ apeleze la o firma de organiz\ri de evenimente care s\ se ocupe de toate detaliile petrecerii: "~n cazul unui eveniment mai complex, este mai bine s\ apelezi la o firm\ specializat\. Ne-am g=ndit deja la mai multe astfel de companii". Omul de Cu toate c\ na[terea micu]ei Irina ar trebui s\ `i umple timpul [i s\ `i ocupe toat\ aten]ia, presa a speculat desele ie[iri mondene ale lui Irinel Columbeanu, bine`n]eles, f\r\ Monica. Cluburi pentru tineri, evenimente care adun\ nume de prima pagin\ `n presa rom=neasc\, toate acestea l- au avut ca invitat pe miliardarul controversat, care [i-a l\sat nevasta acas\, s\ `nve]e [i s\ vad\ de copil. afaceri a mai ad\ugat c\ num\rul invita]ilor se preconizeaz\ a fi `n jur de 200: "Am schi]at, `n mare, o list\ de invita]i, vor fi aproximativ 200, printre care prieteni de-ai no[tri apropia]i [i parteneri de afaceri". Pentru c\ la nunt\ au fost chema]i c=]iva arti[ti s\ sus]in\ un recital, printre care forma]ia DJ Project [i fetele de la Trident, Monica [i Irinel vor proceda la fel [i `n cazul botezului, dar Columbeanu a declarat c\ este prematur s\ se pronun]e `n privin]a unor nume: "Sigur vom avea [i un program artistic, dar e devreme s\ discut\m despre cine va fi invitat s\ c=nte". "Avem o feti]\ cuminte" Devenit t\tic `n urm\ cu o lun\ [i jum\tate, Irinel Columbeanu spune c\ feti]a lui [i a Monic\i a luat `n greutate [i `n lungime [i c\ nu le d\ b\t\i de cap `n timpul nop]ii: "A crescut destul de mult `n greutate [i `n `n\l]ime [i e foarte cuminte. Noaptea nu ne trezim, pentru c\ avem o bon\ care se ocup\ de ea. Oricum, avem o feti]\ cuminte". Omul de afaceri a mai m\rturisit c\ cea care `i dedic\ cea mai mare parte a timpului Irinei este so]ia lui, `ntruc=t el este foarte ocupat cu fabrica de construc]ii pe care o de]ine: "Monica st\ cu feti]a foarte mult, pentru c\ eu sunt plecat des de acas\. Am fabrica de construc]ii [i alte afaceri, care ocup\ mult timp". Nici Monica nu este scutit\ de `ndatoriri, ea afl=ndu-se `nc\ `n sesiunea de examene de la facultate: "C=nd Irina doarme, Monica `nva]\, pentru c\ mai are c=teva examene". Columbeanu st=rne[te gelozii ~ntr-una din ie[irile sale mondene, Irinel Columbeanu a rev\zut-o pe vechea sa sl\biciune, creatoarea Romani]a Iovan. Adrian Iovan, so]ul Romani]ei Iovan, este extrem de gelos [i vrea ca Irinel Columbeanu s\ ias\ complet din via]a Romani]ei. Apropia]i ai cuplului au m\rturisit c\ aviatorul sufer\ de fiecare dat\ c=nd vede numele so]iei sale al\turi de cel al omului de afaceri. Temerile lui Iovan sunt `ns\ `mp\rt\[ite de Monica Columbeanu, care a demonstrat c\ sufer\ de gelozie c=nd `n orice discu]ie ap\rea numele c=nt\re]ei Anna Lesko, fosta iubit\ a omului de afaceri. Acum, `n familia Columbeanu scandalurile se declan[eaz\ la simpla pronun]are a numelui Romani]ei.

47 2-8 martie Gazeta Rom=neasc\ HOROSCOP martie Berbec Se deschide o perspectiv\ nou\ în fa]a ochilor [i v\ aventura]i cu pasiune, dar cu o oarecare grab\, f\r\ s\ fi]i atent la toate detaliile. Graba poate avea [i efecte nedorite, deci încerca]i s\ v\ potoli]i patosul. taur Oscila]i între dou\ decizii, nu [ti]i care este alternativa cea mai bun\, dar nici nu vre]i s\ hot\râti pe loc, la primul impuls. Mai a[tepta]i, cânt\ri]i bine ambele fe]e ale situa]iei. Gemeni Planul rela]ional este extrem de aglomerat, lua]i leg\tura cu mult\ lume [i cu fiecare trebuie s\ discuta]i altfel. {ti]i s\ v\ adapta]i modul de comunicare în func]ie de personalitatea fiec\ruia [i v\ sim]i]i bine `n centrul aten]iei. Rac Oriunde a]i merge, întâlni]i câte o cuno[tin]\ cu care ave]i ceva de discutat, deci este o zi plin\ din punct de vedere rela]ional. Ave]i [ansa de a cunoa[te oameni noi [i de `ntreprinde ceva inedit. Leu Emo]iile de natur\ sentimental\ sunt la cote maxime pentru c\ rela]ia de cuplu trece printr-un moment mai sensibil. Lacrimile, suspinele din amor nu lipsesc din meniu. Fecioarã Discu]ia cu un coleg v\ pune pe gânduri, pentru c\ v\ expune un alt punct de vedere decât al dvs. Informa]iile pe care le primi]i considera]i c\ nu sunt tocmai corecte sau demne de încredere. Balantã Rela]ia cu autorit\]ile [i institu]iile statului nu merge prea bine. Birocra]ia v\ pune numai be]e în roate [i nu rezolva]i sarcinile pe care vi le-a]i propus pentru azi. Scorpion Planurile la care v\ aduce]i contribu]ia al\- turi de o echip\ de lucru merg foarte bine pentru c\ prelua]i uneori conducerea. Nu a[tepta]i de la altii solu]ii dac\ sunte]i cel mai bine documentat. Sãgetãtor O veste nea[- teptat\ are efecte aproape catastrofale asupra psihicului dvs. Sunte]i la p\mânt, vi se îneac\ toate corabiile, este exact invers decât a]i fi sperat, deci fi]i preg\tit pentru o criz\ de mai mare sau mai mic\ intensitate. Capricorn Gândirea pozitiv\ v\ ajut\ în orice impas, deci nu v\ l\sa]i doborât de piedici, ci lupta]i împotriva lor, considerându-le a fi extrem de u[oare pentru unul ca dvs. Veti g\si solu]ii foarte bune la toate. Vãrsãtor O zi extrem de special\, în care norocul apare de unde nici nu spera]i. Ie[i]i cu brio din situa]ii ciudate, datorit\ norocului de moment [i vi se ofer\ ocazii deosebite de a v\ împlini un vis. Pesti, V\ oferi]i serviciile pentru a fi de ajutor unui coleg, deci oricine se poate baza ast\zi pe dvs. Sunte]i dispus chiar s\ v\ asuma]i sarcinile dificile, care v\ pot solicita la maximum din punct de vedere fizic sau mental. DE LA TRIMISUL NOSTRU D Credit imobiliar - Numero Verde ISI Financial S.p.A. - Iscr. UIC n