Gazeta. Dreptul de [edere permanent\ Asasina cu umbrela. 1 mai: pomeni pentru aleg\tori

Transcript

1 În Italia prânzul nu e greu. Numărul verde Gazeta Rom=neasc\ NOUA Per sapere TUTTO sui tuoi diritti Dal lunedì al venerdì dalle alle Costo della chiamata 1,57 al minuto iva inclusa Nr. 18, An V 4-10 mai 2007 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20 Dreptul de [edere permanent\ Violen]i [i asasini Sorin Cehan Vanessa Russo, 23 ani, a murit joi 26 aprilie la spitalul Umberto I din Roma, dup\ ce o rom=nc\ i-a `nfipt `n ochiul st=ng o umbrel\. Agresiunea s-a petrecut `ntr-un vagon al metroului din Roma, `n momentul `n care trenul oprea `n sta]ia Termini. Cea care a m=nuit umbrela ca pe o sabie, Doina Matei, prostituat\ rom=nc\, a fost arestat\ dup\ trei zile, `mpreun\ cu o complice minor\, la Macerata. ~n cele trei zile de c\utare, temperatura din presa [i opinia public\ italian\ cu privire la acest caz a devenit incandescent\. Cazul a ]inut prima pagin\ a ziarelor [i a deschis toate jurnalele de [tiri. O asemenea lovitur\ a spulberat imediat bruma de imagine pe care se chinuie mai mul]i exponen]i ai rom=nilor s-o creeze. Politicienii Ligii Nordului arat\ din nou cu degetul c\tre rom=ni. (continu\ la pag. 2) Stranierii, pu]ine sec]ii de vot Guvernul nu mai a- menajeaz\ sec]iile de votare suplimentare `n zonele cu mul]i rom=ni. Vicen]iu Acostandei, drumul lung de la strungar la lider de Rom=n `n greva foamei la Lecco, `n fa]a inspectoratului partid pag. 13 muncii pag. 7 Trei zile a durat fuga celor dou\ rom=nce acuzate de uciderea unei italience de 23 de ani, `n metroul de la Roma. Doina Matei (foto), 21 ani, prostituat\, i-a `nfipt victimei o umbrel\ `n ochi. Crima a [ocat `ntreaga Italie, iar Lega Nord i-a catalogat pe rom=ni drept asasini care comit de 10 ani delicte `n Italia. MM Stoica, demis de la Steaua pag. 27 pag. 28 pag. 40 Miting social-democrat cu mici [i bere: S\ red\m onoarea politicii române[ti. Acuzat c\ a implicat familia Becali `n aranjamente, Stoica a fost dat afar\ de latifundiar. pag. 18 Abuzul psihologic la munc\ 1 mai: pomeni pentru aleg\tori Asasina cu umbrela Lega Nord, dup\ crima de la metrou: pag. 2-5 Rom=nii sunt to]i asasini pag. 19 Redac]ia: Via V. Maroso 50, 00142, Roma, Tel , Fax Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA PENTRU O VIA LINI TIT ÎN ITALIA Afl totul despre drepturile tale de luni pân vineri, de la la costul convorbirii 1,57 pe minut iva inclus

2 2 SPECIAL Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Italia, [ocat\ de crima de la metrou Victima, Vanessa Russo Violen]i [i asasini (continu\ de la pag. 1) Iat\ ce spune senatorul leghist Stiffoni: Alarma rom=nilor continu\. De zece ani ace[ti domni din Est, cunoscu]i ca be]ivani violen]i, asasini, exploatatori de minori [i de copii, pira]i ai str\zii comit `n ]ara noastr\ delicte. Oamenii sunt tenta]i s\ judece dup\ tipare, iar `n ultima s\pt\m=n\, tiparul dup\ care a fost judecat\ comunitatea rom=neasc\ din Italia a fost crima de la metrou. Pedeapsa legal\ va fi stabilit\ de judec\tori, dar o vinov\]ie va fi at=rnat\ [i pe umerii celor cu acela[i pa[aport cu cele dou\ asasine. Liga Rom=nilor din Italia [i Partidul Identitatea Rom=neasc\ au dat comunicate de solidaritate cu familia victimei, `n care se cere `ns\ s\ nu se generalizeze faptul asupra `ntregii comunit\]i. Dar nu este de ajuns. Este nevoie de o solidarizare a `ntregii comunit\]i contra violen]ei [i ilegalit\]ilor de care unii rom=ni se fac vinova]i, deseori cu [tiin]a noastr\. Ho]ii, proxene]ii, clonatorii de carduri, prostituatele, to]i cei care se poart\ `n Italia ca `n ]ara nim\nui, to]i cei pentru care suntem acum privi]i chior=[ pe strad\ sau la locul de munc\, indiferent de c=t de buni am fi, to]i ace[tia trebuie izola]i [i denun]a]i. Cele dou\ rom=nce c\utate de toat\ Italia pentru crima de la metrou au fost prinse duminic\ 29 aprilie. Doina Matei, 22 ani, [i Constantina, zis\ Tina I., 17 ani, prostituate la Roma, sunt acuzate de uciderea unei fete de 23 ani din Roma, Vanessa Russo. Doina Matei a `mpuns-o pe Vanessa Russo cu umbrela `n ochi, at=t de violent `nc=t a ajuns la creier. Cazul a [ocat opinia public\, imaginea rom=nilor din Italia fiind din nou la cote minime. Lega Nord nu a ezitat s\ exploateze politic aceast\ crim\, lans=nd acuza]ii generalizate la adresa `ntregii comunit\]i. Partidul Rom=nilor [i Liga Rom=nilor au luat pozi]ie. Moartea Vanessei T=n\ra Vanessa Russo, care studia pentru a deveni infirmier\, a murit dup\ o zi de agonie la spitalul Umberto I. Umbrela `i trecse prin ochi, afect=ndu-i sistemul arterial [i creierul. Medicii i-au provocat o com\ farmacologic\ pentru a `ncerca s\-i aline suferin]ele, pentru c\ nu avea [anse de supravie]uire. Autopsia a stabilit c\ lovitura cu v=rful umbrelei a perforat cavitatea ocular\ provoc=nd o fractur\ [i a provocat ruptura unei artere cerebrale. Agresiunea a avut loc pe 26 aprilie, `nainte de ora 16, pe linia metroului B. Potrivit martorilor, Vanessa se certase cu cele dou\ rom=nce din motive de spa]iu `n vagonul plin de oameni. Fata s-a ap\rat de cele dou\ rom=nce care o `mpingeau [i, c=nd s-au deschis u[ile metroului la Termini, f\r\ s\ se g=ndeasc\ de dou\ ori, una dintre cele dou\ i-a b\gat umbrela `n ochi. Adânc, pân\ la cutia cranian\. Vanessa locuia cu p\rin]ii la Fidene, o localitate la nord de Monte Sacro. De câteva zile era în prob\ la un magazin de înghe]at\ de pe via dei Serpenti. Pe 26 trebuia s\ se prezinte acolo la 16. Astfel, dup\ ce a mâncat acas\ cu mama Rita, Vanessa a ie[it din cas\ [i s-a dus s\-[i caute fratele Simone care lucreaz\ la Serviciul Siguran]\ din sta]ia Tiburtina. Apoi a luat linia B a metroului pentru a ajunge la gara Termini. A luat acel tren pentru a merge s\ munceasc\, dar a g\sit moartea. Cu pu]in timp înainte ca trenul s\ ajung\ în sta]ia Termini, Vanessa era în picioare în fa]a u[ilor. Potrivit m\rturiilor, strânse imediat de agen]ii Comisariatului Viminale, s-a cerat cu cele dou\ fete, care o `mpingeau violent. C=nd s- au deschis u[ile, una dintre cele dou\ a `mpuns-o cu o violen]\ incredibil\ `n ochi. O lovitur\ puternic\ care i-a str\puns ochiul [i, se va descoperi mai târziu la spital, a ajuns [i la creier. În acel haos, pe peronul plin de persoane care urc\ sau coboar\ din tren, fetele reu[esc s\-[i piard\ urma. Pensiunea din Tivoli Cele dou\ rom=nce sunt de l=ng\ Bucure[ti. Una de 21 ani, Doina Matei, cealalt\ de 17, I.C., zis\ Tina. Doina Matei, originar\ dintro mic\ localitate de l=ng\ Bucure[ti, are doi copii mici care tr\iesc `n Rom=nia [i le Mama victimei: Cer `nchisoarea pe via]\ Mama Vanessei, Rita (`n fotografie cu fratele Vanessei), a izbucnit `n lacrimi c=nd a primit vestea arest\rii celor dou\ rom=nce care i-au ucis fiica: «Simt furie [i durere. Doresc s\ fie condamnate pe via]\». Pl=nge `n timp ce spune: «Sunt prea mul]i str\ini care intr\ `n Italia, [i fac prea multe daune. Nu sunt rasist\, sunt catolic\. Dar v\d acum totul diferit. Vreau r\zbunare. Mi-au luat fata» trimitea bani din ce c=[tiga din prostitu]ie `n Italia. Potrivit investigatorilor, nu avea protectori. Fusese deja arestat\, `n noiembrie, pentru `nc\lcarea legii Bossi-Fini. Avea un permis de [edere pe motive de s\n\tate expirat. A primit un decret de expulzare, dar de la 1 ianuarie nu a mai fost valabil. Cele dou\ se prostituau la Roma, pe via Tiburtina, dup\ ce lucraser\ c=teva luni `ntrun local de lap-dance din Tolentino, o localitate din regiunea Marche. Cu dou\ s\pt\m=ni `n urm\ sosiser\ `n Capital\ [i locuiau `ntr-o pensiune la Tivoli Terme. Pe 26 aprilie, una dintre ele s-a transformat `n asasin\, folosind v=rful unei umbrele ca pe o spad\. La `nceput, s-a vorbit de dou\ ]ig\nci care buzun\resc oamenii la metrou, c\ ar fi autoarele agresiunii. Pe `nregistr\rile video ap\reau `ns\ dou\ femei cu fa]a alb\, elegante, `mbr\cate `n alb.

3 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3 Asasina cu umbrela, tr\dat\ de camerele video de la Termini Investigatorii au cercetat `nregistr\rile telecamerelor de la metrou, descoperind imagini clare, cu fe]ele rom=ncelor. ~ntr-o fotogram\, Doina Matei a fost surprins\ chiar cu umbrela `n m=n\. Dup\ agresiune, rom=ncele au fugit, au ie[it noaptea pe strad\ la munc\, iar a doua zi, vineri, au p\r\sit pensiunea de la Tivoli, dup\ ce telejurnalele d\duser\ [tirea cu privire la moartea Vanessei. Au plecat pe la 8 seara, poveste[te titularul pensiunii Sibilla Albunea, unde fuseser\ cazate prostituatele asasine. C=nd au auzit la televizor cuv=ntul crim\, rom=ncele au `n]eles c\ poli]ia e pe urmele lor. Poli]i[tii de la Squadra Mobile din Roma difuzau `n toat\ Italia, la sec]iile de poli]ie, la toate punctele de frontier\, dar [i la televiziune [i `n ziare, fotografiile celor dou\ femei c\utate, imagini ob]inute de pe telecamerele de la Termini. Refugiu la Tolentino S=mb\t\ dup\-amiaz\, o [tire important\: comandantul carabinierilor din Tivoli Terme, le-a recunoscut pe rom=nce, pentru c\ fuseser\ aduse `n cazarm\ cu c=teva zile `nainte. De dou\ ori fuseser\ `n cazarm\: `nt=i denun]ate pentru prostitu[ie, apoi ele au venit s\ denun]e o band\ de albanezi care lear fi amenin]at. Prima dat\, Doina Matei fusese semnalat\ for]elor de ordine `n noiembrie 2004, pentru prostitu]ie. Informa]ia era foarte pre]ioas\: nu numai c\ s-a aflat numele celor dou\, dar la Chestur\ aveau fotografiile, amprentele [i adresa lor de la pensiunea din Tivoli. Carabinierii au descins la Fotogramele `nregistrate la metrou au fost esen]iale Doina Matei, imediat dup\ momentul arest\rii pensiune, dar cele dou\ fugiser\. Carabinierii au trecut la folosirea tehnologiei, plec=nd de la ipoteza c\ cele dou\ trebuiau s\ aib\ telefoane celulare. O prostituat\ cu care cele dou\ `mp\r]iser\ o bucat\ de strad\ din via Tiburtina, `n fa]a studiorilor Mediaset, le-a dat investigatorilor num\rul de telefon al Doinei Matei. Procurorii au dat imediat autoriza]ia de interceptare a telefonului. Era s=mb\t\ seara, circa 8 seara. Urmele l\sate de telefonul Doinei Matei `n re]ea au indicat clar c\ cele dou\ au fugit `nt=i `n Umbria, apoi `n Marche, `n zona localit\]ii Tolentino. La Tolentino, rom=ncele erau g\zduite de un argentinian, Ramon Marcelo Tinaglia, 49 ani, arestat [i el pentru favorizarea infractorului. Cea care l-a rugat pe Ramon s\ le g\zduiasc\ pe cele dou\ fugare este mama Doinei Matei, care locuie[te la Fermano, l=ng\ Tolentino. Lucreaz\ `ntr-o structur\ sanitar\ din Civitanova Marche. ~n trecut fusese badante. Arestate `ntr-un centru comercial C\ut\rile s-au concentrat a[adar e concentreaz\ la Tolentino. Se descoper\ c\ rom=ncele lucraser\ `ntr-un night-club de l=ng\ Macerata. Duminic\ diminea]a, o femeie din Tolentino care v\zuse pozele rom=ncelor `n ziare a telefonat la 112: «Le-am v\zut `ntr-un centru comercial. Citesc am=ndou\ `n Cele dou\ rom=nce au fost arestate `n timp ce citeau dintr-un ziar despre crim\. Messaggero un articol care vorbe[te de crima de la metrou». Doina, cu ziarul `n m=n\, `i ar\ta complicei sale fotografiile din ziar [i gesticula. P=n\ la arestare au trecut mai pu]in de o or\. ~n aceea[i sear\, Doina Matei, autoarea loviturii cu umbrela, a fost adus\ la interogatorii la Roma, `n timp ce minora I.C. a fost internat\ `ntr-un centru din Macerata. Doina Matei a spus c\ a fost un accident: «Ne-am certat. Vanessa a `ncercat s\- mi dea o palm\, apoi `nc\ una. M-am ap\rat [i `n `mbulzeal\, am ridicat m=n\ `n care aveam umbrela [i ea a intrat cu ochiul `n v=rful umbrelei. Dar n-aveam inten]ia s-o ucid». Declara]iile ei nu se potrivesc `ns\ cu cele ale martorilor. Magistra]ii au validat mandatul de arestare, pentru acuza]ia de omor voluntar agravat. Doina Matei sus]ine c\ nu voia s\ fug\ din Italia: M-am dus la Tolentino pentru c\ acolo locuie[te mama. M-a[ fi dus la carabinieri s\ m\ predau, pentru a explica ce s-a `nt=mplat. Minora I.C., acuzat\ ini]ial de complicitate la crim\, s-a ap\rat astfel: «Nam nici o leg\tur\ cu ce s-a `nt=mplat. Mai mult, i-am spus Doinei s-o lase `n pace pe fat\». Deocamdat\, `mpotriva minorei nu a fost formulat\ nici o acuza]ie formal\. Se vor face verific\ri aspura v=rstei ei, pentru c\ fizic pare mult mai mare de 17 ani.

4 4 SPECIAL Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Stiffoni: Rom=nii, be]ivani asasini! ~nt=mplarea a f\cut ca delictul de la metrul din Roma s\ se `nt=mple `n aceea[i perioad\ `n care guvernul prodi schimb\ legea imigra]iei. Lega Nord a transformat cazul rom=ncelor asasine `ntr-un argument pentru blocarea noii legi a imigra]iei pentru extracomunitari, de[i rom=nii sunt acum comunitari [i nu mai depind de aceast\ lege. Lega atac\ guvernul: Alarm\ rom=ni Lega Nord a ie[it la atac imediat dup\ arestarea celor dou\ rom=nce. «Alarma rom=nilor continu\ - a afirmat senatorul leghist Piergiorgio Stiffoni, care este sup\rat pe guvern - De zece ani ace[ti domni din Est, cunoscu]i ca be]ivani violen]i, asasini, exploatatori de minori [i copii, pira]i ai str\zii stau `n ]ara noastr\ pentru a comite delicte. ~n august au ie[it deja mul]i din `nchisori datorit\ gra]ierii. ~n octombrie am lansat alarma rom=ni, cu doar trei luni `nainte de intrarea lor `n Uniunea European\. Acum nu mai lipse[te dec=t s\ le d\m cet\[enia, pentru a-i stimula s\ fac\ mai multe delicte. Poate c\ e cazul ca mini[trii Amato [i Ferrero s\ se calmeze, s\ ofere respect poporului [i `ncredere [i siguran]\ oamenilor. Noi de la Lega Nord vom face `n a[a fel `nc=t ace[ti asasini s\ aib\ via]\ grea, lupt=nd `n parlament [i `n pie]e contra unor m\suri de premiere cum ar fi gra]ierea, cet\]enia [i demolarea legii Bossi. Alleanza Na]ional\ a luat distan]\ fa]\ de pozi]ia Ligii Nordului [i fostul secretar de stat de la Interne, Alfredo Mantovano, `n prezent senator An, a declarat: «Dintotdeauna am fost contra folosirii unro fapte singulare, mai ales c=nd sunt at=t de feroce, pentru a trage concluzii de caracter general. Resping orice instrumentalizare, dar nici nu pot s\ accept s\ se su]in\ c\ legea Bossi-Fini a fost prea permisiv\, `n timp ce se inten]ioneaz\ ulterioara ei `mbl=nzire». Piergiorgio Stiffoni (st=nga), contrazis de Paolo Ferrero Acuze fascistoide Guvernul a replicat `ntr-o not\, reamintind c\ este `nc\ `n vigoare legea Bossi-Fini: «S\ reg=ndim proiectul de lege asupra imigra]iei? Dar de ce, av=nd `n vedere c\ rom=nii sunt cet\]eni europeni?». Dar cel care a dat o replic\ complet\ a fost ministrul Solidarit\]ii Sociale, Paolo Ferrero, dup\ ce a aflat c\ opozi]ia acuz\ deschideri nechibzuite `n noua lege a imigra]iei, av=nd `n vedere crima comis\ la Roma, ora[ nesigur Francesco Giro, deputat al Forza Italia [i coordonator regional `n Lazio, a diclarat `ntr-o not\ c\ «Roma devine un ora[ dintre cele mai nesigure [i mai pu]in protejate [i nu putem s\ nu ne exprim\m stupoarea fa]\ de declara]ia viceprimarului Garavaglia care se pl=nge c\ nimeni nu a intervenit pentru a o ap\ra pe biata fat\, ca [i cum sarcina romanilor prezen]i `n acel moment `n metrou ar fi fost aceea de a le `nfrunta pe cele dou\ asasine». metrul din Roma. «Aceasta este construirea inamicului, a[a cum se `nt=mpla pe timpul ideologiei fasciste [i naziste din anii 20», a declarat Ferrero cotidianului La Repubblica. Iat\ un fragment din interviul ministrului: Lega v\ acuz\ c\ nu da]i «`ncredere [i siguran]\ oamenilor». Ce r\spunde]i? «R\spunsul imediat pe care dau Ligii Nordului este c\ rom=nii nu mai sunt cet\]eni extracomunitari. Este deci un lucru idiot s\ acuzi noua lege a imigra]iei pentru ceea ce s-a `nt=mplat la Roma: rom=nii sunt comunitari sub toate efectele. Reforma noastr\ nu li se aplic\ lor. ~n orice caz, nu vreau s\ m\ cobor la nivelul polemicilor insrumentale [i demagogice ale dreptei. Problema pe care trebuie s-o `nt\rim este aceea a politicilor de integrare. Delicven]i sunt peste tot. Dar [i deficien]i». Totu[i, nu pute]i nega faptul c\ acest delict repropune binomul imigra]ie-criminalitate. «Ceea ce m\ uime[te `n acest delict este nebunia, gratuitatea, care-l face cu Ferreo replic\: acuza]ii fascistoide, ca `n anii 20 Satisfac]ia lui Amato Ministrul de Interne Giuliano Amato [i-a exprimat marea satisfac]ie pentru munca sus]inut\ prin care for]ele de ordine au ajuns la re]inerea prezumtivei autoare a uciderii Vanessei Russo, [i datorit\ colabor\rii fructuoase a cet\]enilor, care au permis identificarea ei. Eram datori memoriei victimei, familiei [i ora[ului Roma. totul inacceptabil. Dar aceast\ confirm\ c\ e nevoie de politici de includere. De a construi elemente `mp\rt\[ite de convie]uire comun\ [i de comportamente civice `ntre persoane». Deci nu crede]i c\ e o urgen]\ a criminalit\]ii printre imigran]i? «~ntre cele trei milioane de imigran]i din Italia, num\rul de delicte [i de furturi nu este mai mare fa]\ de cele comise de italieni. Vorbim de o enorm\ mas\ de persoane [i nu de o mic\ enclav\. Deci este o caricatur\ demagogic\ s\ descrii imigrantul ca pe un delicvent. Este `n afara discu]iei». {i totu[i, `n boxa acuza]ilor a ajuns noun\scuta lege a imigra]iei. «Vreau s\ reamintesc c\ `n prezent este `n vigoare `nc\ legea Bossi-Fini. Aceste acuza]ii care vin de la dreapta sunt doar pur\ demagogie de tip fascistoid. Se exploateaz\ un sentiment r\sp=ndit de team\ [i fric\. {i se construie[te un ]ap isp\[itor. E pur\ demagogie, total [i iresponsabil populism».

5 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 5 ~n ap\rarea imaginii rom=nilor, grav afectat\ de cazul Vanessa Russo, s-a pronun]ta, surprinz\tor, [i Ramona B\descu (foto), `ntr-o vreme cea mai celebr\ rom=nc\ din Italia. Ramona B\descu: «Nu suntem to]i criminali» Partidul Rom=nilor: Ne vom constitui parte civil\ «Partidul Rom=nilor din Italia consider\ aceast\ atroce crim\ rezultatul unei societ\]i bolnave [i inumane. Exprim\ condamnarea din partea `ntregii comunit\]i rom=ne[ti a acestui act inuman, ar\t=nd c\ delicven]a nu are nici etnie [i nici pa[aport, invit=nd for]ele politice [i sociale s\ nu culpabilizeze milioanele de cet\]eni rom=ni one[ti, vinova]i doar c\ de]in aceea[i cet\]enie cu ace[ti delicven]i. Partidul Rom=nilor din Italia mul]ume[te for]elor de ordine [i cet\]enilor, printre care [i rom=ni, care au contribuit `ntr-o manier\ eficient\ la identificarea responsabililor. ~n consecin]\, Partidul Rom=nilor din Italia se Primele pagini din multe ziare au fost rezervate rom=ncelor Partidul Rom=nilor din Italia - Identitatea Rom=neasc\ a emis un comunicat `n care `[i exprim\ profunda indignare fa]\ de fapta criminal\ a c\rei victim\ a fost Vanessa Russo `n metroul de la Roma [i totodat\ prezint\ din partea propriilor `nscri[i condolean]e familiei Russo. Pir nu exclude posibilitatea de a se constitui parte civil\ `n procesul contra asasinei, posibilitate luat\ `n calcul [i de prim\ria Romei, potrivit anun]ului primarului Walter Veltroni. consider\ parte lezata `n urma evenimentelor descrise [i examineaz\ posibilitatea de a lua pozi]ie activ\ procesual fa]\ de f\ptuitorii acestei crime care aduce grave daune morale comunit\]ii rom=nilor din Italia, comunitate compus\ `n majoritate cov=r[itoare de c\tre cet\]eni one[ti.reafirm\m sprijinul nostru cre[tin fa]\ de familia Russo at=t de profund `ndurerat\.» Giancarlo Germani, Pre[edinte PIR Geta Lupu, Secretar Na]ional PIR Actri]a Ramona B\descu, de 17 ani `n Italia, a lansat un apel `n paginile cotidianului Il Giornale : «Nu ne criminaliza]i». «Italia nu e o ]ar\ rasist\, sunt convins\, e adev\rat `ns\ c\ sunt unii care sufl\ `n focul temerilor oamenilor [i asupra faptului c\ suntem deja mul]i, cel pu]in un milion. Dar nu trebuie s\ generaliz\m, un fapt criminal ca acesta de la Roma nu d\ nim\nui dreptul s\ ne eticheteze pe to[i drept asasini, se putea `nt=mpla [i italienilor. Dintotdeauna m-am angajat `n combaterea prejudec\]ilor care ne privesc, sunt prea multe, cum sunt cele care le eticheteaz\ pe femeile din Est drept prostituate. Ne l\s\m `n ]ar\ copiii, ca `n cazul Doinei Matei, pentru a ie[i din s\r\cie [i putem sf=r[i `n mediul prostitu]iei pentru a-i hr\ni. Nu vreau s\ g\sesc justific\ri pentru acea fat\, s\ fie clar, dar italienii ast\zi ar trebui s\ recunoasc\ faptul c\ au `n fiecare familie un lucr\tor str\in care munce[te pentru ei, [i `ntre ace[tia sunt [i rom=nii». Ramona B\descu admite c\ `nainte de a deveni faimoas\, ea `ns\[i a sim]it prejudec\]ile fa]\ de ea: «O fat\ frumoas\, str\in\ [i prezentabil\, deci - se g=ndeau - u[or de cucerit. Suntem considerate persoane f\r\ moral\. Acestea sunt prejudec\]i [i `mi amintesc de cele pe care le aveau despre voi americanii, dup\ al doilea r\zboi mondial: to]i mafio]i». LRI: Nu generaliza]i «~n numele comunit\]ii rom=ne, Liga Rom=nilor din Italia transmite condolean]e familiei Vanessei Russo [i condamn\ acest act criminal comis de posesori de pa[aport rom=nesc. Delicven]a `ns\ nu are cet\]enie [i ar fi o re[eal\ s\ d\m vina pe toat\ comunitatea rom=neasc\ din Italia. Cerem pedeapsa maxim\ pentru cei vinova]i de aceast\ crim\, pentru c\ cine gre[e[te trebuie s\ pl\teasc\. Nu putem `ns\ `n]elege afirma]ile unor politicieni de dreapta care vorbesc de alarm\ rom=ni [i cer blocarea noii legi a imigra]iei, care-i prive[te pe extracomunitari. Rom=nii sunt cet\]eni comunitari [i este evident\ for]area politic\, bazat\ pe un fapt de cronic\ neagr\ [i pe durerea familiei. ~n Italia tr\iesc peste un milion de rom=ni care muncesc onest [i sunt bine integra]i `n societate. S\-i punem pe to]i `n aceea[i oal\ ar fi gre[it.» Iulian Manta, Pre[edinte LRI

6 6 MUNC Rom=nii nu mai sunt clandestini `n Italia, de la 1 ianuarie. Cel pu]in formal. Practic, `ns\, clandestinitatea nu ]ine numai de documente. }ine [i de via]\ [i uneori de moarte. Un rom=n de 39 ani a murit ca un clandestin, pe 16 aprilie, la Foggia, strivit de un tractor. Zilele trecute a mai murit unul, `n Vibo valentia. Presa d\ foarte pu]in spa]iu acestor mor]i la locul de munc\. Un jurnalist de la cotidianul Il Manifesto, Marco Rovelli, a publicat un material despre Feodor, rom=nul zdrobit de un tractor pe câmpurile de l=ng\ Foggia. «Era un român [i deci nu mai era clandestin, dar clandestinitatea este o condi]ie existen]ial\ care r\mâne lipit\ de tine. Feodor a murit pe 16 aprilie, la 39 de ani, sub m\slini, zdrobit de un tractor pe câmpurile din jurul localit\]ii Cerignola, la ferma Racucci Secondo, mai precis, de-a lungul drumului provincial 95. So]ia era la câ]iva metri, pr\[ind. Tractorul s-a r\sturnat [i Feodor a c\zut în canalul ce se afl\ de-a lungul str\zii. E ca [i cum Feodor ar fi murit de dou\ ori: zdrobit [i înecat. Feodor nu mai era clandestin, dar continua s\ fac\ ceea ce f\cea de patru ani, de când a sosit în Italia. Lucra la negru pe câmpurile de l=ng\ Foggia pe un salariu de nimic. Lucra pentru trei euro [i jum\tate ora, [i deja era lux pentru el. Pentru c\, în acele p\r]i, este foarte obi[nuit s\ se primeasc\ doi euro [i jum\tate pe or\. La fel de obi[nuit este s\ se lucreze la negru. S\ fii în regul\ este un privilegiu pentru pu]ini. În cazul lui Feodor, din câte se spune, nu era asigurat nici tractorul. Nicio garan]ie pentru Feodor de 39 de de ani, pentru so]ia sa de 36 de ani, [i pentru fiica lor de 12 care a r\mas în România. Câmpiile din Tavoliere, la fel ca [i planta]ie din Gioia Tauro în Calabria [i câmpurile cu cartofi din zona siracusano, sunt aproape zone extrateritoriale. Zone în care supravie]uiesc clandestinii cei mai clandestini. Cei f\r\ re]ea : f\r\ conexiunile care s\-i duc\ afar\ din acel circuit, f\cându-i s\ întrevad\ o posibil\ alternativ\. Cei ca [i Feodor parc\ ar fi b\tu]i în cuie, acolo. Sunt persoane adesea care nu mai sunt tinere, de 40 de ani, 50 de ani. Chiar [i ni[te subsaharieni de 70. Ei locuiesc pe aceste câmpuri tot timpul anului, chiar [i dup\ terminarea recoltei de ro[ii. R\mân pentru broccoli [i Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Despre moartea silen]ioas\ a unui clandestin rom=n anghinare, la `nceput, apoi pentru struguri, apoi pentru a îngriji viile ([i aici sunt pl\]ile cele mai mici: 50 de euro ce trebuie împ\r]i]i la [ase persoane pentru a îngriji un hectar de vie). (...) Vara, pe câmpurile din apropierea fermei Tre Titoli, [i prin p\r]ile Stornarei [i Stronarellei, se înghesuie mii de persoane, în cea mai mare parte subsahariene, care locuiesc în corturi improvizate [i în bar\ci de carton, sau înghesuite în case, zeci [i zeci de persoane în fiecare cas\ veche colonial\ abandonat\ [i acum readaptat\ pentru noii zilieri. {ase ore pentru 15 euro, acesta este salariul normal. Mai pu]in de jum\tate fa]\ de ceea ce ar prevede legea. Când merge bine, dou\zeci [i cinci de euro. Din august pân\ în octombrie, pe câmpurile de recoltare a ro[iilor, se lucreaz\ de la patru, cinci diminea]a pân\ la miezul nop]ii. Dar, [i celor pu]ini în regul\, le sunt pl\ti]i numai 30 de euro. Apoi sunt caporalii, care lucreaz\ mai ales cu esteuropenii. Î[i iau 40 de euro de la proprietarul (sau de la cel care închiriaz\) terenului [i la cei din echipa care a f\cut recrutarea le dau 20. Proprietarul, de obicei, îi pune s\ locuiasc\ într-o cas\ [i ei nu trebuie s\ se mi[te de acolo. Le d\ de în]eles zbierând, chiar dac\ ei nu în]eleg limba, îns\ este deajuns ca s\-i `nsp\im=nte. Nu sunt sechestra]i, asta nu, oferta de for]\ de munc\ este mare, dac\ vor, pot pleca. Dar dac\ nu respect\ condi]iile nu primesc niciun ban. Apoi se mai întâmpl\ ca plata s\ nu exist\ chiar dac\ respect\ condi]iile, dar [i în acel caz trebuie s\ tac\. La cine se poate adresa cineva care nu cunoa[te pe nimeni, care a sosit direct în de[ertul acestor câmpuri, care nu cunoa[te limba? (...) Am aflat de moartea lui Feodor din `nt=mplare, de la un tunisian. M-a sunat spunându-mi: ai v\zut, a murit un b\iat, un rom=n, era prietenul meu, lucram împreun\. Am c\utat pe Google. Nimic. Numai [tirea pe siteul unei televiziuni private foggiene. Pe circuitele na]ionale, absolut nimic. Ca o confirmare c\ ace[tia sunt clandestinii cei mai clandestini. Am telefonat la cazarma carabinierilor, pentru a afla dac\ proprietarul terenului a fost arestat, nici aici nimic.»

7 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ MUNC 7 Protest la Lecco: Nu mi-au pl\tit niciodat\ salariul [i nu m\ ajut\ nimeni. Vreau banii mei. Problemele lui Adrian Petre Carac au `nceput anul trecut, când a venit în Italia pentru a c\uta un loc de munc\. În iunie 2006, clandestin, a fost angajat la negru de o firm\ din provincia Lecco. M\ puneau s\ lucrez chiar [i 10 sau 12 ore pe zi, [i sâmb\ta, promi]=ndu-mi 70 de euro pe zi. La finalul perioadei de munc\ ar fi trebuit s\ primesc un cec de euro, dar acei bani nu i-am v\zut niciodat\, explic\ Adrian. Titularul mi-a spus c\ m\ va pl\ti cât de curând, explic\ Adrian, sprijinit de un zid, în fa]a birourilor Inspectoratului, unde protesteaz\. Dar nu a fost a[a. I-am spus c\-l voi denun]a. ~n acel moment mi-a spus s\ a[tept, pentru c\ nu vroia s\ vin\ Finan]a pe [antierele sale, [i c\ m\ va pl\ti. M-a l\sat [apte ore în Gara din Lecco ca s\-l a[tept, acolo unde aveam întâlnire pentru plat\. Dar nu am mai v\zut acei bani. La începutul lui aprilie Adrian l-a denun]at pe angajatorul la carabinieri, apoi s-a dus [i la Inspectoratul de munc\ pentru a semnala faptul: Un carabinier m-a luat tare, întrebându-m\ de ce vreau acei bani, [i spunându-mi c\, pân\ la urm\, sunt un str\in. Inspectoratul l-a convocat pe patron, care a declarat `ns\ c\ nu m\ cunoa[te [i c\ acea lucrare a fost comisionat\ unei alte firme. De atunci, Inspectoratul de munc\ [i carabinierii au încercat s\ o lungeasc\, spunându-mi c\ ar fi trebuit s\ caut martori. C\ era necesar s\ fac\ anchete, dar în tot a- cest timp nu s-a f\cut nimic. Lucr\tor român în greva foamei: Nu mi-au pl\tit salariul Pe 26 aprilie, Adrian Carac, 49 ani, a început greva foamei `n fa]a Inspectoratului de munc\ din Lecco (Reg. Lombardia) împotriva unei nedrept\]i: cere doar s\ fie pl\tit pentru munca pe care a desf\[urat-o. A f\cut cerere la biroul Inspectoratului provincial de munc\, dar nu a fost ascultat, a sim]it c\ M\ simt batjocorit, nu pretind nimic, doar plata muncii pe care am efectuat-o. Pân\ când nu va fi desp\gubit [i pân\ când Inspectoratul de munc\ nu ALTE DOU ACCIDENTE DE MUNC Ucis de tractor Un tân\r rom=n de 24 de ani a murit pe 25 aprilie strivit de tractorul cu care lucra. S-a întâmplat pe câmpurile din San Calogero, în provincia Vibo Valentia. Marian Gor]an efectua lucr\ri pe un câmp pentru un fermier din zon\, când tractorul pe care se afla s-a r\sturnat din motive care urmeaz\ s\ se stabileasc\. B\rbatul a fost strivit de utilaj [i a murit pe loc. Accidentul a avut loc pe un teren în localitatea Sindaca din zona Calmiera. La locul accidentului au intervenit carabinieri care au demarat o anchet\. C\dere de la în\l]ime Imediat dup\ c\dere nu p\rea în stare grav\, dar Ion Temea, român de 40 de ani, a fost apoi transferat la departamentul de reanimare al Spitalului Borgo Trento din Verona. Pe 23 aprilie, zidarul rom=n, în timp ce este umilit [i c\ i s-au înc\lcat drepturile. Potrivit cotidianului care a prezentat [tirea, La Provincia di Lecco, Adrian va r\mâne în fa]a birourilor Inspectoratului pân\ când i se va face dreptate. Pân\ când va fi pl\tit pentru munca pe care a f\cut-o, nu se va mi[ca de acolo [i nu va mânca. se va interesa cu seriozitate de chestiune, Adrian va continua greva foamei: Am fost tratat f\r\ nici cel mai mic respect. Legea, justi]ia, for]ele de ordine ce au f\cut? Nimic. Cer numai s\-mi fie pl\tie lunile de munc\. Am nevoie de ace[tia pentru c\ trebuie s\ m\ întorc la familia mea. M-am s\turat de Italia [i de exploatare [i de mizeria în care se tr\ie[te aici, de muncile masacrante. Se vorbe[te r\u despre români, dar nu [tiu cine ar trebui s\ se ru[ineze mai tare. lucra pe un [antier din ora[, a c\zut de pe o schel\ suferind o traum\ facial\ [i o fractur\ de femur drept. Dus la spital, s-a considerat c\ b\rbatul se va vindeca în 40 de zile, dar apoi starea lui s-a înr\ut\]it [i românul a fost internat la reanimare. Poli]ia [i inspectorii de munc\ au deschis o anchet\ care va trebui s\ stabileasc\ dac\ pe [antier s-au respectat toate regulile de siguran]\.

8 8 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai B\tut la sânge de «caporali» Un român de 45 de ani a fost b\tut la sânge de doi cona]ionali, din motive de munc\. Cei doi au fost aresta]i [i acuza]i de sechestrare de persoan\ [i leziuni grave. Caporalii», a[a cum sunt numi]i `n Italia cei care intermediaz\ for]a de munc\ la negru, lovesc din nou. Dar lucr\torul rom=n n-a vrut s\ se mai supun\. Din acest motiv l-au b\tut la sânge, producându-i leziuni grave, astfel încât medicii de la spitalul din Belcolle, unde pe 25 aprilie a fost internat, nu erau siguri c\ va sc\pa cu via]\. Starea românului de 45 de ani, dup\ patru zile de internare, a r\mas în continuare foarte grav\, chiar dac\ via]a sa nu mai este în pericol. Cei doi b\t\u[i, C.C.D. de 25 [i C.M.V. de 30 de ani, domicilia]i în Viterbo, au fost g\si]i de carabinieri [i aresta]i la finalul unei violente lupte corp la corp cu r\nirea celor doi militari: un jandarm, care a suferit fracturarea unui deget de la mâna drepat\, considerat\ vindecabil\ în 25 de zile, [i un vice-brigadier care a suferit contuzii care se pot vindeca în 5 zile. Cei doi români violen]i au fost du[i la închisoarea din Mammagialla cu acuza]ia de B\tut la sânge [i adus în pragul mor]ii pentru c\ nu vroia s\ le asculte ordinele. Un român de 45 de ani din Viterbo este acum internat la spitalul Belcolle din localitate cu prognostic rezervat. Victimei i-a fost dat\ o lec]ie pentru c\ nu vroia s\-i urmeze pe cei doi la munc\ pe un [antier din Napoli. Cei doi b\t\u[i, români cu domiciliul la Viterbo, au fost g\si]i Din ce `n ce mai mul]i rom=ni cad victime caporalilor sechestrare de persoan\, leziuni grave, producerea de daune, violen]\ [i rezisten]\ la un oficial public. Carabinieri de la Unitatea din Viterbo care au deschis o anchet\ pe baza informa]ilor furnizate de românul b\tut, au reu[it s\ reconstruiasc\ cele întâmplate. B\rbatul de 45 de ani, g\sit plin de sânge pe 25 aprilie în apropiere de Sacrario, era de ceva timp oaspetele celor doi aresta]i împreun\ cu care muncea în construc]ii. Atât timp cât munca s-a esf\[urat în zona Viterbo, totul a mers bine. Lucrurile s-au schimbat radical când cei doi vroiau s\-l duc\ la Napoli. La refuzul s\u, s-a declan[at agresiunea. L-au închis în cas\ [i, orbi]i [i de alcool, au `nceput s\-l loveasc\ cu pumnii [i picioarele. Unul dintre agresori, cel de 25 de ani, avea bra]ul `n ghips, folosindul ca pe o arm\ contra rom=nului de 45 ani. În jurul orei 5 diminea]a, pe 25 aprilie, ne[tiind c\ este vorba de o zi de s\rb\toare, de carabinieri [i aresta]i pentru sechestrare de persoan\, leziuni grave, producerea de daune, violen]\ [i rezisten]\ la un oficial public. Doi carabinieri, în urma luptei corp la corp, izbucnit\ în momentul arest\tii, au fost r\ni]i: unul se va vindeca în 25 de zile din cauza unei fracturi la o mân\ [i cel\lalt în cinci zile. cei doi [i prizonierul lor, sângerând, s-au dus ca de obicei s\ a[tepte furgoneta care ar fi trebuit s\-i duc\ la munc\. O a[teptare inutil\, `n timpul c\reia ghinionistul a încercat disperat s\ fug\. Dar a fost prins imediat [i b\tut din nou. Apoi to]i trei s-au `ntors acas\ [i au urmat alte b\t\i. Dup\ câteva ore, b\rbatul de 45 de ani, profitând de faptul c\ temnicerii au adormit, a reu[it s\ fug\. Ni[te trec\tori l-au v\zut sângerând [i în stare confuzional\ [i au avertizat 118 care l-a transportat la Belcolle. Despre fapte au fost avertiza]i [i carabinierii care, pe baza descrierii furnizate, au reu[it s\-i intercepteze pe cei doi români care se plimbau prin ora[, cu hainele înc\ murdare desânge, în c\utarea cona]ionalului lor. Când militarii i-au declarat aresta]i, cei doi s-au n\pustit asupra lor; unul dintre ei a introdus în ghipsul pe care îl avea la bra] [i piele o bucat\ mare de sticl\ construindu-[i un pumnal rudimentar cu care i-a amenin]at pe cei doi carabinieri.

9 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 9 90% dintre menajere sunt str\ine, jum\tate lucreaz\ la negru În Italia sunt 1.3 milioane, dar numai au contract regulamentar de munc\ Datele au fost prezentate de directorul general de la ministerul Muncii, Lea Battistoni, care - intervenind la al 18-lea congres na]ional al Api-Colf - a subliniat cum prezen]a în Italia a lucr\toarelor domestice este atât de relevant\ încât acest sector se poate compara cu cel al metalmecanicii, chiar dac\ cu procente de munc\ la negru total diferite. Sunt de lucr\toare în Italia, spune Inps, dar noi [tim c\ sau nu sunt înregistrate. Este vorba despre o pia]\ a muncii de 1.3 milioane de persoane, a explicat Battistoni, ad\ugând c\ 90% nu sunt italience. O 90% sunt str\ine [i aproape 50% lucreaz\ la negru. Aceasta este panorama pie]ei italiene a colaboratoarelor domestice: o pia]\ de 1.3 milioane de menajere, dintre care pia]\ întru totul la feminin, a[adar, chiar dac\ Battistoni evit\ s\ vorbeasc\ numai despre femei, pentru c\ sunt condi]ii pentru cre[terea prezen]ei b\rba]ilor, acum înc\ reprezenta]i în mic\ numai cu contract de munc\ regular, care permit statului s\ economiseasc\ circa 6 miliarde de euro în termeni de Protec]ie Socil\, adic\ de presta]ii asisten]iale. parte în sectorul colabor\rilor domestice. Asisten]a `n familie este o pia]\ util\, a mai subliniat Battistoni, având în vedere c\ statul economise[te [ase miliarde de euro prin intermediul acestui sistem de Protec]ie asisten]ial\, care garanteaz\ asisten]a [i sus]inerea persoanelor b\trâne [i bolnave. Datorit\ re]elei de îngrijitoare, adic\, sunt asigurate servicile care nu cad astfel în sarcina asisten]ei publice. R\mâne în orice caz problema muncii la negru, oricum într-o u[oar\ îmbun\t\]ire fa]\ de anii trecu]i, dac\ ne gândim c\ în 2001 asocia]ia Domina estima la 80% rata de colaboratoare la negru. Primul pas este regularizarea prezen]elor, explic\ Battistoni, amintind c\ în Italia exist\ propunerea lui Ferrero de a exclude din fluxurile anuale de imigra]ie colaboratorii familiali. Livorno, badante controlate de rake]i Via]a de `ngrijitoare [e menajere dus\ de multe rom=nce `n Italia este grea, dar devine aproape imposibil\ atunci c=nd intervine controlul unor grupuri infrac]ionale, care taxeaz\ lunar fiecare femeie plasat\ la munc\. La Livorno, acest lucru a fost denun]at de autorit\]i, dar exist\ `n multe localit\]i din Italia. Fenomenul rake]ilor îngrijitoarelor este preocupant, a declarat recent consilierul pe probleme sociale de la Prim\ria din Livorno, Alfio Baldi, la care au ajuns numeroase semnal\ri potrivit c\rora recrutatorii insera]i în organiza]ii ilegale plaseaz\ îngrijitoare, cerându-le acestora în schimb un fel de contribu]ie. În cea mai mare parte, rake]ii sunt români, dar sunt [i de na]ionalitate rus\. Recent unul dintre ace[ti recrutatori a fost arestat - aminte[te Baldi - dar m\ tem c\ fenomenul este mai amplu decât ne putem imagina. Sunt unii rake]i care citesc anun]urile cu locuri de munc\ din ziarele specializate [i se prezint\ la casa celui care a publicat anun]ul, sau îl contacteaz\ telefonic, pentru a-i oferi mân\ de lucru. Îngrijitorii [i îngrijitoarele care reu[esc astfel s\ ob]in\ un loc de munc\ trebuie s\ pl\teasc\ o contribu]ie pentru deranj celui care a procurat locul de munc\. Magistratura din Livorno a deschis o anchet\ pentru a depista eventualele înc\lc\ri ale legii legate de acest\ practic\ care favorizeaz\ munca la negru. Din acest motiv este bine s\ se demareze protocolul de în]elegere semnat pe 20 decembrie 2006 de Prim\rie [i Provincie - a cerut consiliera Marta Gazzari - pentru a activa cursuri de formare la care pot participa cel pu]in 50 de îngrijitoare, care vor fi inserate într-un registru special la care s\ aib\ acces familiile care au nevoie de serviciile lor. Este un mod de a-i proteja pentru cei care trebuie s\ recurg\ la serviciile îngrijitoarelor [i pentru cei care fac aceast\ munc\ [i risc\ s\ ajung\ sub controlul unor persoane f\r\ scrupule care-i exploateaz\.

10 10 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Copiii imigran]ilor, aproape italieni ~n 2011, la Torino un copil din trei care se va `nscrie `n clasa I va fi fiu de imigran]i Societatea multietnic\ în marile ora[e italiene este deja o realitate, dar `nc\ exist\ probleme de integrare. Cele mai pu]ine probleme le au copiii imigran]ilor, care se simt aproape italieni. Un studiu al Funda]iei Agnelli arat\ c\ în 2006, 30% dintre cei n\scu]i la Torino erau fii de imigran]i sau din c\s\torii mixte [i c\ cei care s-au n\scut în Italia din p\rin]i str\ini au mai pu]ine dificult\]i s\ se integreze fa]\ de cei care au venit aici pentru a se reîntregi cu familia. Rom=nce exploatate `n Sicilia Simone, rom=n, primul copil n\scut `n 2007 la Torino Studiul a fost prezentat pe 23 aprilie la o reuniune despre tinerii str\ini de a doua genera]ie din ora[ele italiene. Intitulat Approssimandosi, studiul arat\ unele aspecte interesante, în primul rând poten]ialitatea diferit\ de integrare, în func]ie de vârsta pe care o aveau la sosirea în Italia. Studiul a implicat circa de tineri, cu vârstele cuprinse între 13 [i 21 de ani care tr\iesc la Torino, dintr-un total de de copii de imigran]i. Cine s-a n\scut la Torino din ambii p\rin]i str\ini, sau din familii mixte, au mai pu]ine dificult\]i fa]\ de cei care au venit aici în celelalte categorii luate în calcul, a spus Marco Demarie, director al Funda]iei. Copiii care sosesc în Italia `n timpul [colii medii inferioare au dificult\]i serioase, tr\iesc nepl\ceri chiar profunde [i este nevoie ca societatea s\ fac\ ceva pentru a nu-i pierde. Se simt italieni 60% din copii str\ini de a doua genera]ie n\scu]i `n Italia, a[a cum se simt [i 50% din cei veni]i `n primii 5 ani din via]\, `n timp ce acela[i sentiment `l au doar doar 12% din str\inii veni]i la v=rsta adolescen]ei (`ntre 13 [i 17 ani). O alt\ dat\ care reiese este mai marele conflict între genera]ii al copiilor imigran]i fa]\ de italienii de vârsta lor. În multe cazuri, ace[ti copii au fost constrân[i s\ se reîntregeas\ cu p\rin]ii - a explicat Daniele Cologna, unul dintre autorii studiului - [i au o amintire nostalgic\ despre ]ara lor, tr\ind un dualism sentimental [i cultural. Vorbesc limba de origine cu p\rin]ii [i italian\ cu colegii de [coal\. Au un triplu conflict, cu p\rin]ii, cu italienii de vârsta lor, dar [i cu cona]ionalii n\scu]i la Torino. Studiul demonstreaz\ cât este de complex\ figura tân\rului imigrant contemporan, cât de puternic\ este dorin]a lui de apartenen]\ [i adesea [i de cet\]enie, cum în multe cazuri este v\zut ca un str\in, chiar dac\ este n\scut în Italia. Fetele din est înlocuiesc, în sere, zilierii din Magreb. {i «caporalatul» avanseaz\. Denun]ul este al sindicalistului de la Cgil Sicilia, Enzo Pirosa, care critic\ condi]iiile la care sunt supuse aceste noi for]e de munc\. Din p\cate caporalatul avanseaz\, sus]ine Pirosa. Presiunea lui a crescut fa]\ de acum trei luni. În ultimele luni sosesc în zona sudic\ a teritoriului, echipe consistente de fete românce. Situa]ia este deosebit de alarmant\: Sunt deseori fete de 20 de ani - spune Pirosa - care lucreaz\ cu prec\dere în sere, în timp ce italiencelor le sunt rezervate alte posturi. Despre exploatare trebuie s\ se vorbeasc\, dup\ Pirosa, pentru c\ nu se respect\ contractul de munc\. Aproape întotdeauna fetele muncesc mai multe ore decât este prev\zut în contractul de munc\. Se sufer\ în t\cere, dar faptul exist\: Sindicatul este în prima linie pentru înfruntarea problemei. Încerc\m zilnic contactul cu cu lucr\torii acolo unde este posibil. Totu[i firmele ne împiedic\: suntem primi]i, dar este dificil s\ avem un contact direct cu fiecare persoan\. Ne baz\m mai ales pe întâlnirile care au loc la Camerele de munc\, unde persoanele vin s\ se descarce suflete[te. Salariile respect\ contractele na]ionale, dar compensa]iile reale sunt diferite de cele prev\zute pe hârtie

11 Vodafone One Nation. Un apel spre ara ta cost cât un apel în Italia. În plus, pentru tine, convorbiri în valoare de 100 în fiecare lun i niciun cost de reînc rcare. Cu Vodafone One Nation este mai u or i mai ieftin s suni în ara ta deoarece cost cât un apel în Italia: numai 19 cen i pe minut. În plus, pentru tine, trafic în valoare de pân la 100 c tre numerele Vodafone Italia. Pentru fiecare apel, se aplic un tarif de conectare de 19 cen i. Pentru informa ii cu privire la planul tarifar i la rile în care se aplic tariful, sun la num rul multilingv sau mergi la un magazin Vodafone. Tarifare la unit i de timp debitate anticipat cu durata de 30 sec. i în valoare de 9,5 cen i. Life is

12 12 ROM+NI ~N ITALIA Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Alessandria, doi candida]i rom=ni Gheorghe Raica (foto) [i Ancu]a Gherghina, primul pentru Lega Nord, a doua pentru Pir, sunt `nscri[i pe listele de candida]i pentru postul de consilier comunal, la Alessandria, `n Piemonte. Foarte rapid, tot spectrul politic va include rom=ni, av=nd `n vedere marele poten]ial electoral al comunit\]ii (deocamdat\ latent). Despre Raica vorbe[te La Padania, cotidianul partidului Lega Nord pe listele c\ruia candideaz\: «Sunt unii - cum este stânga - care când vorbesc despre imigran]i fac demagogie. {i apoi este Lega Nord care, în schimb, este foarte serioas\: pentru Lega, cei care vin în ]ara noastr\ pentru a comite infrac]iuni trebuie s\ fie expedia]i acas\ f\r\ doar [i poate. Cine este onest [i trece grani]a noastr\ pentru a-[i câ[tiga pâinea, trebuie respectat. Proba este prima candidatur\ în Italia a unui cet\]ean neitalian: a prezentat-o Lega la Alessandria. Vorbim despre Gheorghe Raica, român din Moldova Nou\, ora[ cu de locuitori de pe malul Dun\rii. Raica - de 33 de ani, doi copii de 11 [i 3 ani, interpret [i traduc\tor la tribunal - va candida pentru Lega. Administra]ia Alessandriei de centru-stânga - explic\ într-o italian\ perfect\ - a vorbit atât de mult despre integrare, dar nu a creat niciun instrument concret. Administra]ia ro[ie a Marei Scagni a f\cut totu[i ceva: Aceast\ administra]ie a promovat mai mult lumea musulman\ decât pe noi românii cre[tini. Turul administrativelor este, de aceea, o ocazie valoroas\ pentru a profita. Raica o face în numele a de români prezen]i regular la Alessandria: aceia dintre ei care s-au înscris la oficiul electoral pân\ pe 17 aprilie au drept de vot. Întrucât este cet\]ean european rezident în Italia, Raica - pre[edinte [i membru fondator al Aria, Asocia]ia românilor din provincia Alessandria - a putut s\-[i depun\ candidatura la Consiliul comunal: Ca român nu a[ fi putut niciodat\ s\ m\ al\tur stângii. Am sim]it pe propria piele regimul comunist: în România, pe timpul dictaturii, totul era în mâna Statului [i a secerii [i ciocanului, Pcr, partidul comunist român. (continu\ la pag. 22)

13 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 13 Vicen]iu Acostandei, vice la partidul rom=nilor: Colaborarea LRI-PIR ar fi util\ Pe 16 aprilie, Vicen]iu Acostandei, 38 ani, originar din Gala]i, a fost numit vicepre[edinte al partidului Identitatea Rom=neasc\ (Pir). Dup\ opera]iunea de `nfr\]ire cu partidul lui Clemente Mastella, Udeur, partidul rom=nilor `[i consolideaz\ astfel structura, pentru a face fa]\ viitoarelor `ncerc\ri. Vicen]iu Acostandei, Vic pentru prieteni, consider\ c\ numirea sa a fost o recunoa[tere a meritelor sale, pentru c\ a pus um\rul atunci c=nd a fost nevoie. Cea mai mare dorin]\ a lui ar fi s\ reu[easc\ s\ pun\ bazele unei colabor\ri `ntre Pir [i Liga Rom=nilor din Italia, am=ndou\ organiza]ii la care a fost membru fondator. Plecat de jos, de la strung, proasp\tul vice Pir este informatician [i are acum un CV de invidiat, `n care apar colo[i ca Telecom, Hewlett- Packard. Acum este project manager team la Poste Italiane, la sediul central din Roma. Vicen]iu Acostandei, c=t de lung a fost drumul de la strungul din Gala]i p=n\ `n biroul de project manager de la Roma? «Dup\ ce am terminat liceul la Gala]i, am muncit un an [i jum\tate la strung. M-am apucat apoi de electronic\. Am f\cut un curs, m- am `nscris apoi la facultatea de electrotehnic\ industrial\ [i m-am angajat la Combinatul Siderurgic. Dar marea mea pasiune era informatica [i aveam o colaborare cu un lan] de centre de internet, instalam servere [i f\ceam interven]ii. Am abandonat facultatea dup\ trei ani - acum `ncerc s\-mi reiau studiile - [i m-am angajat la o firm\ mare din Gala]i care a introdus fibra optic\ [i tehnologii informatice de ultim\ or\. Acolo mi-am `nceput, de fapt, cariera `n informatic\.» C=nd ai venit `n Italia? «~n 2000, pe 9 august, am venit la Roma. Clandestin, am `nceput ca majoritatea, pe [antier. Am muncit trei luni la lopat\, dup\ care patronul la care lucram m-a luat la birou, pentru `ntocmirea proiectelor pentru licita]ii pe computer. Cuno[team Autocad, 3Studio Max [i alte programe grafice, [i `i f\ceam proiectele `n trei dimensiuni, chiar cu anima]ie. A c=[tigat aproape toate lucr\rile la care licita, pentru c\ `n timp ce ceilal]i veneau cu schi]e m=zg=lite pe col]ul mesei, patronul meu impresiona cu prezent\rile multimediale.» Vicepresedintele Pir, Vicen]iu Acostandei, poate fi contactat la vicentiu.acostandei@ identitatearomaneasca.it, C=nd nu ai mai fost clandestin? «Dup\ Sanatoria Bossi- Fini. Am plecat de la firma de construc]ii [i am dat un interviu cu o firm\ de informatic\, acum parte din grupul Telecom, care m-a acceptat, dar n-au reu[it s\- mi fac\ acte. ~n acea perioad\ am fost [i re]inut timp de 24 ore pe aeroport la Fiumicino, pentru c\ eram clandestin. De la Fiumicino m-au trimis la Chestura central\ din Roma unde mi-au f\cut foaie de expulzare. Culmea ironiei, la un an de zile lucram chiar `n ministerul de Interne, legal, cu o firm\ care se ocupa de re]elele ministerului [i m-am `nt=lnit chiar cu poli]istul care m\ arestase la Fiumicino.» Cum ai ajuns s\ lucrezi la ministerul de Interne? «Mi-am f\cut acte cu patronul unui Internet Point, apoi m-am angajat imediat la o firm\ de consultan]\ care avea printre clien]i ministerul de Interne. Acolo am lucrat 1 an, apoi 1 an la Hewlett-Packard Italia, a urmat 1 an [i 3 luni `n Telecom, o perioad\ la ministerul ~nv\]\m=ntului, iar acum lucrez la Poste Italiane. Am trecut de statutul de simplu tehnician [i sunt project manajer team la Roma.» Activitatea `n comunitate cum a `nceput? «Pe net. Am fondat `mpreun\ cu mai mul]i prieteni site-ul romaniaitalia.net, ca mijloc de a cunoa[te persoane din comunitatea rom=neasc\. L-am cunoscut a[a pe {erban Dog\rescu, care a fost primul pre[edinte al Ligii Rom=nilor din Italia. Am fost printre membrii fondatori ai LRI, `n 2004, iar `n 2006 am intrat [i `n grupul de fondatori ai partidului rom=nilor din Italia - Pir. Liga are `n statut obiective sociale, iar partidul, obiective politice, cred c\ sunt complementare [i mai cred c\ dac\ aceste dou\ organiza]ii ar colabora, s-ar putea face lucruri foarte bune. O alian]\ LRI - Pir ar fi foarte util\. De[i p=n\ acum nu s-a reu[it, este `n continuare timp pentru a[a ceva» Sorin Cehan

14 14 MUNC Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Se intensific\ ac]iunea de lupt\ împotriva muncii la negru `n Italia [i controalele devin tot mai incisive, astfel încât în primele 3 luni ale anului au fost recuperate contribu]ii nepl\tite în valoare de peste 380 de milioane de euro. Se anun]\ [i un decret ministerial pentru instituirea unei echipe la nivel na]ional preg\tite de interven]ie, care s\ fac\ imediat mai eficient\ prezen]a inspectorilor de munc\ în teritoriu. Un efect important s-a sim]it `n privin]a rom=nilor: dac\ `n ultimele 5 luni ale anului 2006, fuseser\ angaja]i 258 rom=ni `n construc]ii, `n primele trei luni din 2007 au fost angaja]i aproape Cre[terea se datoreaz\ `n parte elimin\rii obliga]iei permisului de [edere, `n parte luptei contra muncii la negru declan[at\ `n Italia rom=ni, angaja]i `n 2007 `n construc]ii Ministerul Muncii a prezentat rezultatele activit\]ii de inspec]ie, efectuate de direc]iile muncii, de Inps [i Inail. ~n primele trei luni ale anului 2007, din de firme controlate, mai bine de au rezultat a fi neregulare ([ase din zece). Au fost depista]i de lucr\tori neregulari, cu o cre[tere de 70% fa]\ de aceea[i perioad\ din 2006, în timp ce erau în total la negru. Datele au fost prezentate pe timpul unei conferin]e de pres\ de ministrul Muncii Cesare Damiano, care a prezentat [i spotul campaniei împotriva muncii la negru Esci dal nero. Conviene. Campania, promovat\ de ministerul Muncii, vrea s\ dea un chip num\rului amplu de lucr\tori f\r\ drepturi [i s\ deschid\ o bre[\ în închisoarea muncii la negru, pentru cei care sunt constrân[i c\ câ[tige din traiul în întuneric. Construc]iile ~n sectorul construc]iilor, în care au loc foarte multe accidente de munc\, se constat\ o cre[tere puternic\ a num\rului de angaj\ri (mai mult de de angaja]i) [i un salt contributiv (mai mult de de euro). Potrivit celor spuse de Inail - a explicat ministrul Muncii, Cesare Damiano - `ntre 1 august 2006 [i 31 martie 2007, deci în [ase luni, de lucr\tori, de italieni [i de str\ini, au fost angaja]i pentru prima dat\ de firme de construc]ii. Se presupune, [i ]inând cont de vârsta nouangaja]ilor ( au mai mult de 30 de ani) c\ cea mai mare parte sunt persoane care ies de la negru. Deci sosesc rezultate, dup\ regulile stricte introduse `n domeniu, care s-au soldat cu suspendarea lucr\rilor pentru 999 de firme, întrucât s-a descoperit o prezen]\ de neregulari într-o propor]ie de peste 20% din totalul angaja]ilor. Dintre acestea, 368, echivalentul a 36%, au fost redeschise în urma regulariz\rii, iar celelalte au disp\rut. Firmele cele mai mici - explic\ Damiano - prefer\ s\ nu-[i regularizeze pozi]ia [i s\ nu pl\teasc\ maxi-sanc]iunea, pentru care închid [i lucr\torii lor sunt absorbi]i de firma-mam\. (continu\ la pag. 22)

15 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ALEGERI 15 La Padania: Bucure[tiul cheam\ Ceppaloni La Padania, cotidianul Ligii Nordului, plin `n general de invective la adresa str\inilor [i a rom=nilor `n special, pe care-i confund\ mereu cu nomazii, a publicat un material despre alian]a Partidului «Când se vorbe[te despre imigra]ie, se întâmpl\ frecvent s\ fie adus\ în discu]ie clasica [i un pic plictisitoarea compara]ie cu vream când eram noi imigran]i. Un scenariu care în mod curios sfâr[e[te în neant, dac\ trebuie s\ se vorbeasc\ despre raportul dintre str\ini [i politic\. De fapt, în ]\rile cu o puternic\ imigra]ie italian\. Cu dificultate g\sim partide de expresie direct\ a comunit\]ii de emigran]i din Italia. În Statele Unite, Rudolph Giuliani [i Nancy Pelosi, la fel ca [i predecesorii lor, au ales s\ se implice în rândurile republicanilor [i democra]ilor, nu [i-au fondat un partid al lor. În Italia, dimpotriv\, exact asta se întâmpl\. Înc\ de la aceste alegeri administrative va ie[i la ramp\ Identitatea Româneasc\ - partidul Românilor din Italia, care pe 27 [i 28 mai inten]ioneaz\ s\ se prezinte în multe ora[e interesate de vot. Va fi prezent simbolul lor, un cerc care cuprinde cele dou\ steaguri, ale Italiei [i României, adic\ unii dintre candida]ii lor vor intra pe listele Popularilor-Udeur, partidul ministrului Justi]iei, Clemente Mastella, cu care au semnat o alian]\. Noua forma]iune poate oferi deja informa]ii pe un site de internet bilingv [i pe un blog foarte îngrijit, de pe care este lansat [i un apel românilor din Italia s\ se înscrie pe listele electorale suplimentare, în a[a fel încât - deveni]i cet\]eni la 1 ianuarie s\ poat\ participa la votul de luna viitoare.» Interviu cu Geta Lupu «Un început de campanie electoral\, despre care am dorit s\ vorbim cu secretarul na]ional de la Identitatea Româneasc\, avocatul Geta Lupu (foto). Doamn\ Lupu a]i b\tut deja un record: sunte]i primul partid etnic care se prezint\ la un tur electoral italian. Noi nu ne consider\m o forma]iune etnic\ [i nici nu vrem s\ devenim. Printre asocia]ii no[tri fondatori sunt mul]i cet\]eni italieni [i la fel rom=nilor din Italia cu Udeur, partidul condus de ministrul Justi]iei, Mastella. Titlul materialului este: Bucure[tiul cheam\ Ceppaloni (satul natal al lui Mastella - n.r.) [i rom=nii se aliaz\ cu Mastella. este [i pre[edintele nostru, avocatul Giancarlo Germani. Da, îns\ permite]i-mi: s\ te nume[ti Partidul Românilor din Italia, mi se pare c\ este o clar\ referire la o provenien]\ bine precizat\. Adev\rat, dar mai mult decât orice altceva a fost o alegere pentru a sensibiliza mai mult cona]ionalii care tr\iesc în Italia. De fapt consider\m c\ o mai bun\ integrare se poate ob]ine [i prin intermediul instrumentelor politice. Dar dac\ obiectivul este acesta, nu ar fi fost mai bine s\ intra]i s\ face]i parte din partide deja existente, mai degrab\ decât s\ v\ face]i unul numai al dvs.? Lucrând în contact strâns cu comunitatea noastr\ din Italia am primit o indica]ie privind direc]ia pe care am decis apoi s\ o alegem. Cona]ionalii particip\ mai mult la ini]iativele în care se pot recunoa[te mai u[or. Oricum, acordul pe care l- am stabilit cu Udeur, ie[irea la ramp\ cu ei la viitoarele alegeri administrative, este un mod pentru a participa la via]a politic\ italian\ prin intermediul structurilor deja existente. Pe blog-ul dvs. invita]i românii s\ se înscrie pe listele electorale [i critica]i faptul c\ de când a]i devenit comunitari multe partide [i au ar\tat apetitul electoral prea mare în privin]a voastr\. Dar fondarea unui partid nu are ~n premier\, cotidianul partidului anti-imigra]ie d\ aten]ie electoratului rom=n acela[i obiectiv? Este adev\rat, am observat c\ de când am intrat în Ue, multe partide italiene au devenit mai sensibile în privin]a noastr\. Dar nu cred c\ acesta ar fi un element care trebuie criticat. Critica noastr\, eventual, este legat\ de faptul c\ consider\m c\ ar fi prea pu]in\ informare asupra procedurilor de înscriere a neocomunitarilor pe listele electorale suplimentare. Faptul de a fi fondat un partid apoi, nu îi oblig\ cu siguran]\ pe to]i românii s\ voteze cu noi. Avem un dialog foarte deschis cu oamenii no[tri [i cu siguran]\ nu îi consider\m inamici pe românii reziden]i care [i cu ocazia acestor alegeri au decis s\ candideze sau s\ sus]in\ alte partide. Crede]i c\ exemplul vostru va fi urmat de alte comunit\]i str\ine? Este posibil. Europa este mare [i sunt atâtea comunit\]i de cet\]eni europeni reziden]i în Italia. Ce p\rere ave]i despre extinderea dreptului de vot extracomunitarilor reziden]i de cinci ani, decis\ de guvern? Foarte bun\, este un instrument necesar [i oportun pentru o mai bun\ integrare a str\inilor. Care presupun c\ este printre punctele principale din programul dvs.? Exact, este unul dintre primele obiective împreun\ cu favorizarea, [i prin intermediul instrumentelor administrative, a particip\rii românilor la via]a civil\ [i politic\ din realit\]ile locale în care sunt prezen]i.» (La Padania, 26 aprilie)

16 16 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Guvernul modific\ legea Bossi-Fini Legea Bossi-Fini, care a reglementat ani de zile via]a str\inilor din Italia [i care a fost co[marul românilor de aici, este pe cale de a ie[i din scen\. Pe 24 aprilie, guvernul Prodi a Consiliul de mini[tri a aprobat pe 24 aprilie proiectul de lege Amato-Ferrero asupra imigra]iei Bossi-Fini a e[uat Prevederea, observ\ ministrul de Interne în nota de fundamentare, ia fiin]\ din constatarea c\ Bossi-Fini a e[uat în anii ace[tia, nereu[ind nici s\ devieze spre legalitate fluxurile de imigra]ie ilegal\, nici s\ le combat\. În special, se subliniaz\, contractul de [edere s-a tradus în regulariz\ri periodice [i a sfâr[it prin a favoriza acea imigra]ie. Fluxuri trienale aprobat un proiect de lege de reform\ a legii imigra]iei, care se va numi Amato-Ferrero. Iat\ principalele nout\]i: decretul fluxuri anual devine trienal, va exista un canal preferen]ial Legea Bossi-Fini a alimentat rasismul [i xenofobia De aici necesitatea reformei încredin]ate, ]inând cont de complexitatea sa, unui proiect de lege; în 12 luni Guvernul va trebui s\ adopte un decret legislativ pentru adoptarea sa. Printre primele nout\]i a prevederii, durata decretului fluxuri, care fixeaz\ cotele de str\ini de admis în Italia: din anual va deveni trienal, astfel încât s\ se aib\ o programare mai real\ [i corespunz\toare necesit\]ilor pe perioad\ medie [i lung\ ; pe lâng\ pentru intrarea talentelor, un sponsor va putea aduce pentru munc\ imigran]i, expulz\ri mai eficiente stimulând colaborarea imigratului, Cpt-urile se dep\[esc în mod radical. aceasta se vor da mai multe clarific\ri firmelor [i famililor interesate de angajarea de for]\ de munc\ str\in\; se vor ajuta administra]iile implicate s\ simplifice procedurile. Oricum va exista posibilitatea de a se revedea anual fluxurile. Canal privilegiat pentru talente Reforma introduce apoi un canal privilegiat pentru intrarea în Italia a lucr\torilor cu calificare înalt\, dincolo de cotele fixate pentru fluxuri. În special, acordarea rapid\ a unui permis de [edere deschis cu durata maxim\ de 5 ani pentru talentele din

17 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 17 Opozi]ia: Vor veni to]i `n Italia domeniul cercet\rii, [tiin- ]ei, culturii, artei, investi]ilor, spectacolului [i sportului. Sponsorul garant Sponsorul va putea face s\ intre pentru munc\ în Italia fluxul ilegal care se propunea s\ se combat\; mecanismul expulz\rilor, pe hârtie foarte sever, s-a ar\tat de fapt ineficient ; permisul de [edere legat în mod rigid de durata contractului de munc\ produce ineficien]\ pentru imigrat [i pentru angajator, imigran]ii furnizând garan]ii cu caracter patrimonial asupra între]inerii lor [i asupra eventualei lor repatrieri. Se va permite astfel str\inului s\ intre regular în Italia pentru a c\uta un loc de munc\ [i angajatorului s\ angajeze dup\ ce a ]inut în prob\ un lucr\tor. Vor putea avea rol de sponsor institu]ii [i organisme institu]ionale, asocia]ii de întreprinz\tori [i profesionale. Expulz\ri efective Pentru a face expluz\rile efective, prevederea insist\ pe ob]inerea colabor\rii imigratului. Sunt astfel introduse programe specifice de repatriere voluntar\ [i asistat\, la care vor putea avea acces imigran]ii care colaboreaz\ pentru propria identificare. Punctul central al noului sistem este Fondul na]ional de repatrieri, destinat finan]\rii programelor de repatriere voluntar\. Cine ader\ se va bucura de o reducere a timpilor de interzicere a reintr\rii. Cpt-urile, dep\[ite Noul model al expulz\rilor, prevede ministerul de Interne, va face s\ scad\ num\rul subiec]ilor destina]i Centrelor de Permanen]\ Temporar\ (Cpt), facilitând o golire progresiv\ a acestor structuri. Centrele nu vor mai trebui s\ fie o continuare a închisorii în alt\ form\: de fapt vor fi noi proceduri pentru identificarea Gianfranco Fini [i Umberto Bossi, nemul]umi]i c\ Ferrero (dreapta) schimb\ legea str\inilor [i expulzarea lor f\r\ a trece prin Cpt-uri. Str\inii în situ]ii de nevoie vor fi în schimb primi]i în structuri diferite de actualele Centre: va fi vorba despre structuri de primire în adev\ratul sens, nu cu caracter de deten]ie [i permanen]a va fi limitat\. Va fi apoi un num\r limitat de Centre pentru executarea expulz\rilor destinate re]inerii str\inilor ce trebuie expulza]i care s-au sustras identific\rii. Centrele vor fi în fine transparente: aici vor putea intra autorit\]ile politice, asocia]iile [i jurnali[tii. Reac]ii la noua lege Opozi]ia nu a fost deloc mul]umit\ de noile norme. Primii nemulumi]i, Umberto Bossi [i Gianfranco Fini. Am vorbit cu Prodi, bineîn]eles c\ nu sunt de acord cu ideea de a anula Bossi-Fini, vom vedea textul în Comisie, dar nu sunt de acord, a spus Bossi, în timp ce Fini consider\ c\ guvernul Prodi a decis s\-i lase s\ intre pe to]i aceia care vor s\ intre [i acest lucru va aduce mii de probleme. {i chiar considerând c\ pentru unele categorii, cum sunt menajerele [i îngrijitoarele, era corect s\ se aduc\ unele modific\ri, Fini consider\ ridicol\ reintroducerea figurii sponsorului, având în vedere c\ era prev\zut\ de Turco-Napoletano [i s-a ar\tat a fi falimentar\. Pilonul legii noastre continu\ s\ fie tema integr\rii: vine cine are un loc de munc\ [i nu cine îl caut\. Eu nu acuz guvernul de o alegere care va cre[te criminalitatea, ci de o lege care va alimenta xenofobia [i m\ tem c\ peste câ]iva ani vom avea explozii de rasism în Italia. Liderul de la An a criticat textul guvernului sus]inând c\ aceasta con]ine trei mine : fondul pentru repatriere; declara]ia pe proprie r\spundere (definit\ ca o solu]ie scandaloas\ [i ridicol\ ); dreptul la vot dup\ cinci ani. În orice caz, a mai spus Fini, suntem gata s\ discut\m în Parlament eventuale modific\ri ale textului dar cu condi]ia ca majoritatea s\ asculte îndoielile [i suprinderea noastr\. Fererro: Demagogie Voturi pentru st=nga? Imediat se vorbe[te despre riscul xenofobiei, dup\ ce dreapta a construit cu Bossi-Fini condi]iile materiale ale rasismului [i cu t\ierea cheltuielilor sociale, începând de la cas\, riscul unui r\zboi între s\raci, afirm\ ministrul Solidarit\]ii Sociale, Paolo Ferero, care d\ replica cuvintelor lui Gianfranco Fini asupra noii legi a imigra]iei. Cum poate vorbi despre risc de xenofobie în Italia un politician care a semnat o lege ca Bossi-Fini, care a construit bazele materiale pentru rasism constrângând la clandestinitate un num\r foarte mare de imigran]i. Nu numai: guvernul în care Fini a fost unul dintre exponen]ii de prim-plan a t\iat în mod deliberat cheltuielile sociale, [i m\ gândesc în special la cele destinate politicilor privind locuin]ele. Fini agit\ demagogia dup\ ce a creat un dezastru. Ast\zi trebuie s\ înfrângem aceea[i demagogie care dup\ ce a produs nesiguran]\ social\ cu cinci ani de guvernare, alimenteaz\ r\zboaie între s\raci [i rasism. Bossi-Fini - spune Ferrero - a obligat la clandestinitate sute de mii de lucr\tori imigran]i, a determinat arii extinse de munc\ sub sclavie, a permis o evaziune fiscal\ [i contributiv\ de miliarde de euro din partea angajatorilor. Decretul de lege Amato-Ferrero ar avea numai scopul de a acorda votul extracomunitarilor la alegerile administrative care ar fi în avantajul stângii. Este convins de aceasta leghistul Roberto Maroni care define[te criminal proiectul de lege delega asupra imigra]iei. Amato [tie - spune Maroni - ce înseamn\ s\ adop]i un mecanism care va cre[te cu siguran]\ rata de criminalitate [i dac\ accept\ consecin]ele tuturor acestor lucruri e numai pentru c\ scopul este acela de a da votul imigran]ilor [i de a o]ine noi echilibre politice mai ales în Nord. Roberto Calderoli anun]\ ap\rarea vechii legi astfel: înainte s\ fie abrogat\, ne vom vinde scump pielea.

18 18 LEGISLA}IE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Dreptul de [edere permanent Pe 6 aprilie 2007, ministerul de Interne a emis Circulara nr. 19, care are ca obiect Dreptul cet\]enilor Uniunii [i a rudelor lor de a circula [i de a avea [edere liber\ pe teritoriul Statelor membre. Prin aceast\ circular\, ministerul explic\ decretul guvernului prin care se schimb\ total normele cu privire la neocomunitari. ~n În Gazzetta Ufficiale nr.72, din 27 martie 2007, a fost publicat decretul de lege asupra liberei circula]ii [i a [ederii cet\]enilor Uniunii [i a rudelor lor. Decretul legislativ, care a intrat în vigoare pe 11 aprilie, adopt\ directiva comunitar\ nr.2004/38, care, desfiin]ând cartea de [edere ca document ce permite [ederea cet\]enilor Uniunii în Statele membre, prevede c\ fiecare legisla]ie intern\ poate cere în privin]a lor înscrierea la autorit\]ile competente (art.8, pct.1). Aceast\ posibilitate a fost aplicat\ de Statul italian prin intermediul regulamentului de înscriere în registrul de eviden]\ a popula]iei a cet\]enilor Uniunii, care este condi]ionat\ nu numai de certificarea locuin]ei, ci [i verific\rii condi]iilor prev\zute de decretul de lege pentru ob]inerea dreptului de [edere în Italia. 4) P\strarea dreptului de [edere (art.11, 12, 13). ultimele dou\ numere ale ziarului nostru v-am prezentat primele dou\ p\r]i ale acestei circulare, care con]ine toate normele care-i privesc acum pe rom=nii din Italia. P=n\ acum am prezentat capitolele ~nscrierea în registrul de eviden]\ a popula]iei a cet\]enilor Uniunii cu drept de [edere autonom, Înscrierea în registrul de eviden]\ a Decretul legislativ reglementeaz\ situa]iile de p\strare a dreptului de [edere pentru a nu fi luate în calcul condi]iile care au stat ini]ial la baza recunoa[terii. În ceea ce-i prive[te pe cet\]enii Uniunii care nu au drept autonom de [edere, situa]iile specificate sunt urm\toarele: decesul cet\]eanului Uniunii sau plecarea sa de pe teritoriul na]ional, divor]ul [i anularea c\s\toriei. Aceste evenimente nu influen]eaz\ asupra dreptului de [edere a rudei cet\]eanului Uniunii care a ob]inut dreptul de [edere permanent\ sau care îndepline[te cerin]ele necesare pentru a deveni la rândul s\u titularul unui drept autonom de [edere, conform art.7, pct.1, de asemenea a copiilor sau a p\rintelui care are încredin]area lor, în cazul în care fii sunt înscri[i la o institu]ie [colar\, pân\ la terminarea studiilor. Decretul legislativ reglementeaz\, pe lâng\ aceasta, cazuri specifice de p\strare a dreptului de [edere a cet\]eanului Uniunii, deja lucr\tor subordonat sau autonom. Ipotezele luate în considerare de normativ\ (art7, pct.3) sunt urm\toarele: cet\]ean cu dizabilit\]i temporare în urma unei boli sau a unui accident; cet\]ean care dup\ ce a exercitat pentru o perioad\ de peste un an o activitate de munc\ pe teritoriul na]ional se afl\ în [omaj involuntar dovedit corespunz\tor [i este înscris la Centrul de Angajare, ori a f\cut declara]ia fostului art.2, pct.1, din dl 181/2000 care s\ ateste disponibilitatea imediat\ pentru angajare; cet\]ean în stare de [omaj involuntar\ la terminarea unui contract de munc\ cu durata sub un an, sau s-a aflat în stare de [omaj involuntar\ în primele 12 luni de [edere în Italia [i este înscris la Centrul pentru angajare sau a f\cut cererea special\ privind disponibilitatea pentru angajare; cet\]eanul care urmeaz\ un curs de formare profesional\. popula]iei a rudei cet\]eanului Uniunii, care are cet\]enia unui Stat membru [i Înscrierea în registrul de eviden]\ a popula]iei a rudei cet\]eanului Uniunii, care nu are cet\]enia unui stat membru. Continu\m prezentarea acestei circulare, care cuprinde toate detaliile referitoare la [ederea neocomunitarilor `n Italia. Intertitlurile apar]in redac]iei. 5) Dreptul de [edere permanent (art.14, 15, 16, 18) Cet\]eanul Uniunii care a stat legal [i în mod continuu, timp de cinci ani, pe teritoriul na]ional ob]ine un drept de [edere permanent. Acest titlu exonereaz\ interesatul de la p\strarea cerin]elor prev\zute de decretul legislativ pentru recunoa[terea dreptului de [edere. Absen]a de pe teritoriul na]ional timp de peste doi ani consecutivi duce la pierderea dreptului. Pentru to]i cet\]enii Uniunii, atestarea respectiv\ (Anexa 2 la circulara 19 - `n facsimil) este eliberat\ de prim\ria de reziden]\ în 30 de zile de la data cererii interesatului, în timp ce pentru str\inii extracomunitari, rude ai cet\]enilor Uniunii, este competent\ chestura. Decretul de lege prevede c\ cererea trebuie s\ fie completat\ cu documenta]ia necesar\ pentru a demonstra respectarea condi]iilor prev\- zute pentru ob]inerea dreptului. Condi]ia legat\ de continuitatea [ederii se consider\ îndeplinit\ prin intermediul înscrierii interesatului în registrul de eviden]\ a popula]iei. Prin condi]ia [ederii legale trebuie s\ se în]eleag\ - [i în lumina celor indicate în preambulul directivei - c\ pe timpul celor 5 ani de [edere persoana interesat\ a fost rezident\ pe teritoriul italian în condi]iile prev\zute de decretul legislativ [i f\r\ a face obiectul unor m\suri de îndep\rtare. (continu\ la pag. 22)

19 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ LEGISLA}IE 19 Despre mobbing: abuzul fizic sau psihologic la locul de munc\ Ce se în]elege prin mobbing În domeniul muncii, cuvântul «mobbing» semnific\ violen]a psihologic\ sistematice\ [i prelungit\ comis\ de angajator sau de colegi contra unui lucr\tor. Scopurile mobbingului pot fi diferite: s\ induc\, de exemplu, lucr\torul persecutat s\ î[i dea demisia, sau presiuni pentru ca lucr\torul s\ accepte propuneri imorale sau ilegale, etc. Se face distinc]ie între mobbingul ierarhic [i mobbingul ambiental: în primul caz, abuzurile sunt comise de superiori ierarhici ai victimei, în al doilea caz sunt colegii victimei cei care o izoleaz\, lipsind-o de colaborarea normal\. Cum ne ap\r\m Împotriva mobbingului se poate ac]iona juridic, dar exist\ [i instrumente interne din firm\, cum ar fi contactul cu un responsabil sau cu structurile de personal, procedura de conciliere, interven]ia la angajator prin intermediul discu]iilor directe sau prin intermediul sindicatelor. Atunci când consider\ necesar, victima mobbingului va putea în[tiin]a organele jurisdic]ionale. Conform legii, angajatorul trebuie s\ protejeze s\n\tatea [i personalitatea moral\ a angajatului. În acest sens, este obligatoriu s\ promoveze politici de firm\ [i coduri de conduit\ care s\ permit\ protejarea dreptului la s\n\tate, integritatea psiho-fizic\ [i egalitatea în tratament a lucr\torilor. Profilul civil. Trebuie f\cut\ o diferen]\ între situa]iile în care ~n caz de nevoie, contacta]i mai `nt=i Consilierul de egalitate de la centrul de angajare autorul mobbingului este angajatorul [i cele în care comportamentele ofensatoare sunt puse în practic\ de un coleg al victimei. În aceast\ a doua situa]ie, autorul violen]elor psihologice va putea fi chemat s\ r\spund\ numai de ilicitul comis, neexistând niciun contract stipulat între p\r]i. Atunci când, îns\, autorul violen]elor psihologice este angajatorul, acesta va r\spunde pentru nerespectarea contractului de munc\. Pentru a fi desp\gubit, angajatul va trebui s\ dovedeasc\ conduita nelegitim\ a angajatorului. - Mobbingul poate provoca [i daune ale profesionalit\]ii lucr\torului: lucr\torul angajat pentru munci inferioare sau l\sat întru totul inactiv poate cere angajatorului nu numai s\ stabileasc\ ilegalitatea acestor comportamente, ci [i s\ fie reintegrat la sarcinile desf\[urate anterior. Lucr\torul persecutat are dreptul la desp\gubiri. - Mobbing-ul poate s\ aib\ loc [i în dauna angajatorului (gândi]i-v\ la angajatorul amenin]at cu denun]ul pentru molest\ri sexuale sau morale din partea personalului cu ]inte înalte în carier\): în aceast\ situa]ie este recunoscut\ legitimitatea concedierii lucr\torului de c\tre angajator. - În cadrul mobbingului intr\ [i tipologia molest\rilor sexuale. În ceea ce prive[te protec]ia juridic\, molest\rile sexuale la locurile de munc\ pot fi pedepsite fie penal, ca infrac]iuni, fie civil, cu posibilitatea de plata daunelor. În acest caz, înainte de a v\ adresa judec\torului, este bine s\ contacta]i Consilierul de Egalitate de la Centrele de Angajare, care va putea interveni. Pentru lista provincial\ [i regional\ a consilierilor pentru egalitate, vizita]i site-ul în zona dedicat\ Comitetului Na]ional pentru [anse Egale, la sec]iunea re]ea consiliere pentru egalitate. Consilierului îi poate fi prezentat un denun] scris, trimis prin po[t\ sau fax, con]inând autoriza]ia privind tratamentul propriilor date personale [i autoriza]ia de a contacta angajatorul. Angajatorului îi revine sarcina de a furniza proba contrar\. Ar\tând existen]a faptelor, actelor sau comportamentelor discriminatorii, înainte de a promova o ac]iune în instan]\, consilierul poate cere preventiv autorului discrimin\rii s\ pun\ la dispozi]ie un plan de eliminare a discrimin\rii, Consilierul poate promova încercarea de consiliere în fa]a Oficiului Provincial pentru Munc\ [i procesulverbal care va fi `ntocmit poate ob]ine calitatea de titlu executoriu, prin decret de la Tribunalul Muncii. ~n cazul `n care consilierul nu se folose[te de tentativa de conciliere, comportamentul nedorit continu\ sau dac\ situa]ia nu se poate rezolva în niciun fel, persoana victim\ a discrimin\rii sau a molest\rii va putea oricum s\ cear\ s\ fie asistat\ de consilier, pentru prezentarea denun]ului formal la autorit\]ile competente. (continu\ la pag. 22) Mobbing [i Inail Este important s\ amintim c\, în anumite cazuri indicate în mod express, dauna psihic\ cauzat\ de mobbing poate fi recunoscut\ de Inail ca boal\ profesional\. În aceste cazuri, prezentând o documenta]ie detaliat\ a presecu]iilor suferite [i un certificat medical care s\ ateste daunele psihice [i piho-somatice cauzate de acestea, se poate solicita o rent\ viager\.

20 20 FLAGRANT Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai ~n dup\-amiaza zilei de 28 aprilie, femeia a fost transportat\ la spitalul Pertini: o Alfa 145 neagr\ a dep\[it intrarea cu vitez\, a parcurs o linie dreapt\ [i s-a oprit în zona serviciului de urgen]\. Din ma[in\ au coborât trei b\rba]i, dintre care unul purta femeia pe bra]e. Femeia avea pieptul `ns=ngerat [i era deja moart\. Medici au putut numai s\ constate decesul femeii, prin `mpu[care. Cine a ucis-o r\mânea îns\ un mister. La pu]in timp dup\, doi dintre b\rba]ii care au transportat femeia la Pertini au disp\rut în vitez\ cu ma[ina, astfel încât paznicul din cabina de la intrare a telefonat la Urgen]\ pentru a anun]a c\ a v\zut ma[ina plecând în mare grab\. În sala de urgen]\ a spitalului au r\mas sora victimei, sosit\ la pu]in timp, [i al treilea înso]itor, dus mai Sp=nzurat l=ng\ Benevento Ucis\ `n tab\ra de romi: `mpu[cat\ de so] `n piept Împu[cat\ de la distan]\ mic\. Aproape în contact direct cu toracele. Victima, o românc\ de etnie rom, Marioara B., de 38 de ani. Pe 28 aprilie a fost r\nit\ târziu la poli]ie, când la spital au ajuns agen]ii de la comisariatul San Basilio [i Echipa Mobil\, care a mers apoi în inspec]ie `n tab\ra de romi de pe via Martora. So]ul a fost arestat Potrivit unei prime examin\ri a cadavrului, arma cu care fusese ucis\ femeia era de calibru mic, probabil de calibru 22, din moment ce nu exista nicio gaur\ de ie[ire a proiectilului [i ]inând cont c\, dac\ proiectilul ar fi fost de calibru mai mare, fiind tras de la distan]\ atât de mic\, ar fi cauzat leziuni [i mai devastatoare. Ore `n [ir, criminali[tii au lucrat `n tab\ra de romi, în c\utarea elementelor utile pentru solu]ionarea cazului. Noaptea t=rziu, a fost arestat so]ul victimei, un rom=n de etnie rom de 39 ani. Potrivit investigatorilor, femeia a fost `mpu[cat\ de so] dup\ o ceart\ violent\. Cadavrul unui rom=n a fost descoperit pe 29 aprilie `n apele micului port din Palermo de la Bandita. ~n zorii zilei, un echipaj al poli]iei, dup\ semnalarea unui pescar, a recuperat corpul aflat la circa 100 de metri de chei. Cadavrul nu prezenta semne vizibile de violen]\. ~ntr-un buzunar de la pantaloni s-a descoperit un document de identitate al victimei. Este vorba de un rom=n de 40 de ani, f\r\ domiciliu fix, care sosise la Palermo de c=teva zile [i care recent frecventase [i comunitatea Biagio Conte pentru persoane aflate `n dificultate. Cadavru `n mare `n Calabria Pe 22 aprilie, cadavrul unui alt rom=n fusese descoperit `n mare `n apropiere de plaja de la mortal în urma unei discu]ii aprinse, izbucnite `ntre ea [i so] `n tab\ra de romi de pe via Martora, zona Tor Sapienza, Roma. Palermo, cadavrul unui rom=n `n mare Bovalino, zona Locride, Calabria. Profit=nd de ziua frumoas\, mai multe persoane s-au dus s\ fac\ plaj\, dar au descoperit `n ap\ un cadavru care plutea. A fost chemat\ poli]ia, care `mpreun\ cu Garda de Coast\ au recuperat corpul. Victima avea doar un slip. Medicul legist care a examinat cadavrul a afirmat c\ nuprezenta semne de r\ni sau contuzii, iar decesul a survenit prin `nnecare. Ancheta poli]iei a stabilit c\ rom=nul tr\ia de mai mult\ vreme la Bovalino, `mpreun\ cu al]i str\ini. Pe 22 aprilie, probabil dup\ ce a m=ncat la pr=nz [i probail, a consumat b\uturi tari, Gheorghe, 39 ani, s-a dus pe plaj\ [i, dup\ ce s-a dezbr\cat, s-a aruncat `n mare. A fost cuprins de o congestie, din cauza apei reci, i s-a f\cut r\u [i n-a avut cui s\ cear\ ajutorul. Pe 25 aprilie, în jurul orei 21 a fost g\sit corpul f\r\ via]\ a unui român de 25 de ani. B\rbatul s-a spânzurat de un copac. Este vorba despre Stelian Tatu Viorel. A fost g\sit în apropierea unui pod la mic\ distan]\ de drumul statal Appia în apropiere de intersec]ia spre San Leucio (Benevento, reg. Campania). La locul g\sirii cadavrului au ajuns carabinierii de la Unitatea din Ceppaloni. B\rbatul, care era c\s\torit, locuia în zon\ cu so]ia [i alte rude. Din câte se pare, în ultimul timp era afectat de depresie.

21 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 21 Asocia]ia Amici della Romania Pre[edinte: Diana Alina HARJA Tel: Sediu: C/O ParvapoliS, Via B. Cairoli, Nr.10, 04100, Latina La Latina, Diana Alina Harja a fondat, al\turi de Mauro Cascio, Asocia]ia Amici della Romania. Ziua inaugur\rii nu a fost aleas\ la `nt=mplare: 1 ianuarie Momentul ader\rii Rom=niei la Uniunea European\ a fost `mbog\]it `n acest fel prin `nfiin]area unei asocia]ii culturale rom=ne[ti, al c\rei nume nu las\ loc `ndoilelior: Rom=nia, istorie, suflet, cultur\.~n cele aproape 4 luni de via]\, asocia]ia a avut un program extrem de bogat `n evenimente. ~ncep=nd cu s=mb\t\, 10 februarie [i termin=nd cu 28 aprilie, la Sala Incontri din Latina s-au desf\[urat o serie de conferin]e `n care au fost prezentate, pe r=nd, diferite personalit\]i de v=rf ale culturii rom=ne[ti: de la Eugen Ionescu [i teatrul absurdului, la geniul poeziei rom=ne[ti, Mihai Eminescu. Alte conferin]e au avut ca subiect sufletul rom=nesc `n muzic\, Sergiu Celibidache, Enescu, Porumbescu, Dracula, vampiri [i libertate, Mircea Eliade, Tristan Tzara [i dadaismul. Diana Alina Harja, care a organizat [i a coordonat toate aceste `nt=lniri, la sf=r[itul ciclului de conferin]e se Diana Harja, vocea rom=nilor din Latina Diana Alina Harja, n\scut\ la Ia[i `n 1980, tr\ie[te `n Italia de 3 ani de zile. O dragoste mare a chemat-o aici, cea pentru so]ul ei. La Ia[i a absolvit Facult\]ile de Chimie [i de Informatic\ [i a lucrat ca web-designer. Apoi, `n 2004, a ajuns `n Italia. Mai `nt=i la Roma, unde a f\cut parte dintr-o asocia]ie ce se declar\ mul]umit\. Noi rezervasem o sal\ mic\, c\ci nu [tiam c=t interes poate trezi acest gen de conferin]e. La `nceput eram pu]ini [i sala era `nc\p\toare, dar treptat, prezen]ele s-au `nmul]it [i sala a devenit prea mic\. Z=mbind, Diana Harja spune c\ pe viitor trebuie s\ g\sim o alt\ loca]ie, o `nc\pere mai mare. La Sala Incontri nu mai `nc\pem. Z=mbetul este cu at=t mai justificat cu c=t, la `nceput, comunitatea rom=neasc\ din Latina privea acest gen de in]iative cu ochi destul de ne`ncrez\tori. Oamenii nu vedeau nici un folos din acest tip de activitate. M\ `ntrebau: «{i pe noi cu ce ne ajut\ toate aceste lucruri?». Altele sunt problemele comunit\]ii rom=ne[ti de aici, dup\ cum bine [tim cu to]ii. Rom=nii sunt ocupa]i cu g\sirea unui loc de munc\. C=nd `l g\sesc, problema devine s\-[i vad\ respectate drepturile. Lipsa de informa]ii `n leg\tur\ cu normativele italiene, de la drepturile lucr\torilor, la dreptul de vot, este o alt\ problem\ major\ cu care se confrunt\ comunitatea. R\m=ne pu]in loc pentru Diana Alina Harja cultur\ `n mijlocul acestei realit\]i. P\strarea identit\]ii {i totu[i, treptat, comunitatea rom=neasc\ a sim]it importan]a acestor evenimente. Pentru noi, cei pleca]i de acas\, este un mod de a ne p\stra vie identitatea, de a nu ne uita tradi]iile dar, `n acela[i timp, este [i o modalitate de a ne face cunoscu]i aici, `n Italia. Asocia]ia Amici della Romania dore[te s\ realizeze o punte de leg\tur\ `ntre Rom=nia [i Italia, `ntre ocup\ de drepturile animalelor, dup\ aceea la Latina, unde exerciteaz\ meseria de ziarist\, fiind redactor [i secretar de redac]ie a cotidianului on-line Parvapolis. ~n acela[i timp, Diana realizeaz\ s\pt\m=nal un telejurnal `n limba rom=n\, transmis Tele Etere, o televizune local\ din Latina. rom=nii care s-au stabilit aici [i italienii printre care tr\im. Italienii ne cunosc prea pu]in, mai spune Diana Harja. {i din aceast\ cauz\, am vrut ca evenimentele pe care le organiz\m s\ fie prezentate `n limba italian\, de profesori universitari italieni. Spre bucuria noastr\, ini]iativa s-a bucurat de succes, italienii au vrut s\ ne cunoasc\ mai bine, [i dup\ cum spuneam mai adineaori, la ultimele conferin]e, sala era ne`nc\p\toare. ~ncheiat acest program de conferin]e, Diana Harja, prive[te spre viitor. Asocia]ia dore[te s\ se ocupe de traducerea unor scriitori rom=ni, needita]i `n Italia, dar vrea s\ organizeze [i manifesta]ii cu specific rom=nesc, cu obiceiuri [i tradi]ii populare. Amici della Romania se bucur\ acum de sprijinul comunit\]ii rom=ne[ti de la Latina, dar [i de cel al Academiei Rom=ne de la Roma. {i din aceast\ cauz\, Diana A. Harja, pre[edinta asocia]iei, prive[te cu `ncredere spre viitor. Cristina Pozna Portalul imigra]iei ~n fiecare zi [tiri, anchete [i informa]ii utile pentru to]i str\inii din Italia Stranieri in Italia

22 22 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Peste 40 de ani, popula]ia Italiei va avea cre[tere zero Conform datelor Departamentului economiei [i afacerilor sociale a Na]iunilor Unite, `n 2050, cre[terii zero a ]\rilor sub risc se va contrapune explozia demografic\ a na]iunilor în curs de dezvoltare. Cum va fi Italia în 2050? O ]ar\ cu cre[tere demografic\ zero, dar salvat\ de fluxurile imigran]ilor, care vor acoperi deficitul constant de na[teri. Aceasta reiese din raportul World Population Prospects, `ntocmit de departamentul economiei [i afacerilor sociale a Onu. Potrivit raportului, Terra în 2050 va Circulara 19 fi o planet\ de b\trâni, unde la cre[terea zero a ]\rilor bogate se va contrapune boom-ul demografic al na]iunilor în curs de dezvoltare. Exper]ii de la Onu prev\d c\ popula]ia na]iunilor bogate din lume nu va suferi schimb\ri semnificative, dimpotriv\, se va stabiliza la nivelul actual de 1,2 miliarde de unit\]i. Raportul mai subliniaz\ c\ ar putea chiar s\ aib\ loc o flexiune general\ a popula]iei dac\ nu ar fi fluxurile migratorii interna]ionale din ]\rile cele mai s\race spre cele mai bogate, estimate la circa 2,3 milioane de indivizi anual de rom=ni... Italia, salvat\ de fluxurilor migratorii Aceste fluxuri migratorii - explic\ raportul Onu - ar trebui s\ permit\ s\ se fac\ fa]\ lipsei de for]\ de munc\ care se a[teapt\ în urm\torii 40 de ani în ]\rile cele mai bogate din lume. Mobbing la munc\... (continu\ de la pag. 18) Conform decretului legislativ, continuitatea [ederii nu este influen]at\ de absen]ele care nu dep\[esc în total [ase luni pe an, sau absen]ele cu o durat\ superioar\ justificate de îndeplinirea obliga]iilor militare, sau de pân\ la 12 luni consecutive pentru motive relevante. Printre acestea din urm\, decretul de lege enumer\, cu titlu exemplificativ, graviditatea [i maternitatea, bolile grave, studiile sau formarea profesional\ sau deta[area pentru motive de munc\ într-un alt stat membru sau într-o ]ar\ extracomunitar\. Se consider\ c\ aceste absen]e trebuie considerate în calculul celor cinci ani prev\zu]i pentru ob]inerea dreptului de [edere permanent\, în sensul c\ perioadele respective trebuie s\ fie calculate ca perioade de [edere pe teritoriul na]ional. Continuitatea [ederii este în schimb întrerupt\ de m\sura de expulzare a persoanei interesate. (continu\ `n nr. viitor) (continu\ de la pag. 14) Date care al\turi de cele legate de cre[terea activit\]ilor de inspec]ie, îl fac pe Damiano s\ spun\ c\ în construc]ii sufl\ un vânt nou. Situa]ie confirmat\ [i de datele care privesc noii lucr\tori necunoscu]i de Inail ce provin din România, prezen]i cu prec\dere în construc]ii, neocomunitari din ianuarie anul acesta, care pe [antiere au ajuns de la 258 în decembrie 2006 la în ianuarie 2007, atingând cota de în februarie [i în martie. În total în firmele italiene din sectorul construc]iilor în martie 2007 erau asigura]i de români. Economia subteran\ Dar drumul care trebuie parcurs este înc\ lung dac\ se ia în considerare c\ potrivit datelor Istat, valoarea ad\ugat\ pe produs în zona muncii la negru este cuprins\ între un inimum de 16,6% din Pib (circa 230 de miliarde de euro) [i un maximum de 17,7% (circa 246 de miliarde de euro). Aproape de dou\ ori [i jum\tate din întregul Pib al României. Sindicatele `i cer ministrului `n c\ un pas: modificarea regulilor de acordare a contractelor, care acum permit c=[tigarea licita]iilor de cei care au pre]ul cel mai mic, pe spinarea muncitorilor (cu salarii mici, munc\ la negru, contracte precare [i siguran]\ insuficient\). (continu\ de la pag. 19) C=nd comportamentul molestator a cauzat o penalizare în cadrul raportului de munc\ (cum ar fi de ex., lipsa angaj\rii, concedierea, transferarea, blocarea avans\rii în carier\ etc.), persoana ofensat\, sau sindicatul `n numele acesteia, va putea cere judec\torului pentru munc\ s\ ordone încetarea comportamentelor molestatoare sau s\ adopte m\surile necesare pentru a remedia nedreptatea suferit\. Pe lâng\ aceasta, va putea solicita oricum plata daunelor suferite pentru o eventual\ tulburare psihologic\ [i starea de depresie cauzat\ de molest\rile suferite. Profilul penal Multe comportamente care caracterizeaz\ mobbingul au [i conota]ii penale (abuz la birou, persecu]ii, leziuni personale voluntare, injurii, def\imare, amenin]are, molestare). Unul dintre comportamentele tipice care pot fi încadrate în mobbing este molestarea sexual\, adic\ orice act sau comportament nedorit, fizic, verbal sau non-verbal, bazat pe sex care aduce ofense demnit\]ii [i libert\]ii persoanei care le sufer\. Este necesar s\ amintim c\ în Italia nu exist\ înc\ o lege dedicat\ molest\rilor la locul de munc\: a[teptând ca organele legislative s\ intervin\ pentru a rezolva aceast\ lips\, unii judec\tori au contribuit la crearea unui solid sistem de protec]ie bazat pe norme penale [i civile deja existente [i mai ales inspirate din principiile comunitare. Dac\ actul sau comportamentul nedorit con]ine caracteristicile unei infrac]iuni penale, întrucât constituie un act sexual f\r\ consim]\mânt care ofenseaz\ demnitatea sexual\ a individului (de ex. tentativa de s\rutare pe gur\) persoana victim\ a molest\rii poate prezenta plângere la judec\torul penal din locul unde a avut loc infrac]iunea. În acest caz, judec\torul va face investiga]ii [i în caz de proces va putea condamna molestatorul la plata daunelor morale suferite de victim\.

23 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ CIRCULA}IE 23 Românii nu reu[esc s\-[i ia permisul de conducere la Verona Cei de la Motorizazzione cer `nc\ permisul de [edere Decretul legislativ de pe 6 februarie 2007 este adoptarea directivei 2004/38/CE legat\ de dreptul cet\]enilor Ue [i a rudelor lor de a circula [i de a avea [edere liber\ pe teritoriul Statelor membre. Potrivit acestui decret, cet\]enii români pot s\ r\mân\ în Italia trei luni în mod liber. Pentru s\ r\m=n\ mai mult timp, pentru munc\ sau studiu, pot cere reziden]a, prezent=nd contractul de munc\ sau înscrierea la universitate [i pot s\-[i ia permis de conducere. La verona se pare c\ e imposibil. Acolo se cere `nc\ permisul de [edere! Cotidianul L Arena a discutat cu un român din Verona, George Mitrache, care vorbe[te despre chestiunea permiselor de conducere. Legea spune clar [i noi str\inii suntem aten]i la orice inova]ie, explic\ George Mitrache, gra]ie decretului legislativ, putem s\ avem [i carnet sanitar f\r\ probleme, putem s\ înmatricul\m un automobil [i s\ deschidem un cont curent. Dar la Serviciul Circula]ie din Verona nu se aplic\ acest decret de lege. Mai mul]i rom=ni mi-au prezentat cazurile lor, având în vedere c\ nu pot ob]ine permisele de conducere. Rom=nii se duc la Mitrache pentru c\ locuie[te de ani de zile în Italia [i este cunosc\tor al birocra]iei [i formalit\]ilor. Când unul dintre rom=ni se înscrie la [coala de [oferi, nu i se d\ «foaia roz» (care permite condusul pe timpul [colii - n.r.) pentru c\, potrivit serviciului circula]ie, ar trebui s\ prezinte permisul de [edere sau cartea de [edere, continu\ românul, dar legea spune c\ nu este necesar, de fapt nici Chestura nu le mai elibereaz\, pentru c\ decretul de lege nu le prevede. Astfel tinerii no[tri pierd timp explicându-le celor de la circula]ie ce s-a schimbat, dar nu rezolv\ nimic [i r\mân f\r\ permis. Permisul `n Italia Reamintim c\ permisul rom=nesc este recunoscut `n Italia. El se poate converti într-unul italian sau se poate cere recunoa[terea lui. Conducerea cu permis rom=nesc poate avea inconvenien]e în caz de deteriorare, pierdere sau furt a documentului. Pentru a cere un duplicat, ar fi nevoie s\ se demareze o procedur\ destul de lung\. Prânzul costă mai puţin cu Ticket Restaurant. Sunt tot mai răspândite bonurile de masă, o alternativă mai convenabilă faţă de cantine şi indemnizaţii. Multe avantaje pentru lucrători şi angajatori. Adio griului vechilor cantine, costisitoare pentru cel care le întreţine şi puţin apreciate de cei care sunt constrânşi să mănânce acolo. Tot mai mulţi lucrători iau masa cu Ticket Restaurant, bonul de masă pe care îl pot folosi unde şi când doresc. Explozia a fost favorizată de un mecanism simplu şi convenabil. Firmele care doresc să asigure mesele propriilor angajaţi pot să distribuie bonurile cumpărate de la Accor Service, lider în sector, care se pot utiliza în peste de localuri cu care s-au încheiat a-corduri, răspândite în toată Italia. Bonurile pot fi acordate angajaţilor full-time sau part-time (chiar dacă în orarul de muncă nu este prevăzută pauza de prânz) şi, în general, tuturor lucrătorilor care au un raport de colaborare cu firma, deci şi celor care au un contract «pe proiect». Avantajele sunt multe, atât pentru lucrător, cât şi pentru angajator. Ambii, în primul rând, economi-sesc: pe bonurile de masă, până la o valoare maximă de 5,29 euro pe zi, nu se plătesc nici taxe, nici contribuţii de protecţie socială, astfel încât la finele lunii sunt mai lejere pentru firmă costurile per-sonalului şi mult mai pline buzunarele lucrătorului. O facilitate care în schimb nu este prevăzută pentru indemnizaţiilede masă, care adesea sunt introduse în fluturaşul de salariu. simplifică viaţa. Nu trebuie să-şi asume to-ate costurile şi problemele legate de gestiunea unei cantine, se poate folosi de consultanţa experţilor de la Accor Services şi cu o singură factură lunară plăteşte bonurile de masă ale tuturor angajaţilor. Lucrătorul are în schimb posibilitatea de a alege zilnic barul, pizzeria, restaurantul sau alimentara în care să mănânce, pentru a se reîntoarce apoi la serviciu mai mulţumit. Bonurile Ticket Restaurant a fost introduse în Italia la jumătatea anilor '70, când erau puţini lucrăto-rii care nu luau prânzul acasă. În 30 de ani, pe fondul noilor ritmuri de muncă şi a înlesnirilor intro-duse de lege, situaţia s-a schimbat net şi astăzi circa 2,5 milioane de persoane iau masa în afara ca-sei, utilizând aceste bonuri de masă. Printre ei sunt şi foarte mulţi lucrători imigranţi; aşa cum au crescut constant, ca număr, în ultimii ani, întreprinzătorii străini care în Italia au ales bonurile Ticket Restaurant, care graţie flexibilităţii lor pot garanta soluţii pe măsură şi firmelor mici, chiar ăi celor cu un singur angajat. V-am stârnit curiozitatea? E uşor să vă informaţi şi nu costă nimic. Este de ajuns să sunaţi la numă-rul verde Angajatorul poate deduce în întregime costul pentru bonurile Ticket Restaurant din venitul pentru care va trebui să plătească taxele şi, pe lângă aceasta, îşi

24 * minute calculate luând ca reper o convorbire telefonică cu Lima/Perù care nu cuprinde surcharge. Surcharge de pe fix 0,02, surcharge de la cabină 0,14, surcharge de pe mobil (în afară de Wind) 0,23, surcharge de pe mobil Wind 0,15, surcharge de la număr geografic 0,01. Minutele şi tarifele pot varia, cu preaviz de 7 zile. Noile termeni şi condiţii sunt disponibile la punctele noastre de vânzare. Pentru tarifele complete consultaţi ** quick pay sau receive money sau send money. Îţi facem cadou 20 minute * de convorbiri telefonice! Efectuează un SEND ** Trimite un SMS la cu numărul tău MTCN şi SI Primeşti imediat pe celularul tău un PIN telefonic cadou! aut min rich. Pentru a participa la noua promoţie lansată de Angelo Costa s.r.l., fiecare client interesat să ia parte va trebui să efectueze o tranzacţie de Money Transfer (Send, Receive, Quick Pay) în perioada 22 / 12 / / 06 / 2007 şi va trebui să trimită doar o singură dată un SMS cu numărul MTCN (Money Transfer Control Number) al tranzacţiei la numărul , adăugând cuvântul: SI pentru a obţine imediat 0,50 de convorbiri telefonice gratuite, pentru autorizarea tratamentului datelor personale, pentru iniţiativa în cauză, dar şi pentru a primi informaţii referitoare la ulterioare iniţiative promoţionale. Consultaţi regulamentul complet pe site-ul Numero Verde

25 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 25 De 1 mai, Rom=nia a fost `n campanie electoral\ B\talia pentru referendum se d\ cu toate mijloacele, cu fotografii spectaculoase pentru pres\, alia]i de prestigiu, muzic\ sau imagini trucate de pe Internet. Iar cele patru zile din vacan]a de 1 mai au fost exploatate politic din plin.traian B\sescu a f\cut o baie de tineret la Vama Veche, iar T\riceanu a continuat, la Salonul de Motociclete, turul care `ncepuse cu avioane [i continuase cu panglica t\iat\ la Autostrada Soarelui. B\sescu, `n Vam\ Aflat pe litoral, `n vacan]a de 1 mai, Traian B\sescu a profitat de ocazie [i s-a conformat obiceiului acestor zile: Este conform tradi]iei s\-]i bagi picioarele `n ap\ de mare de 1 mai. La Vama Veche, B\sescu s-a oprit la "Scoica", unde a b\ut o cafea [i a dezb\tut cu tinerii de pe teras\ chestiunea suspend\rii. Dup\ o serie scurt\ de dezbateri politice, dar [i dup\ un scurt tur de Vam\, Basescu s-a retras la re[edin]a sa de la Neptun. T\riceanu z=mbe[te [i mai larg C\lin Popescu T\riceanu, altfel destul de rigid [i distant, a ap\rut brusc la toate evenimentele de lansare, t=rguri sclipicioase motorizate, adic\ exact `n acele ipostaze care puteau produce imagini numai bune pentru presa foarte popular\ - tabloidele [i buletinele de la ora au acoperit generos aceste ie[iri. De cur=nd, a aparut la Expozi]ia de motociclete [i ATV-uri de la Romexpo, al\uri de omul de afaceri Ion }iriac si fostul tenisman Ilie N\stase. A conversat cu lumea [i a vizitat, timp de o or\, standurile. N-a pierdut nici inaugurarea a `nc\ unei buc\]i din Autostrada Soarelui (tronsonul Drajna-Petre[ti), unde a ap\rut al\turi de ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, [eful de campanie PNL pentru demiterea pre[edintelui. T\riceanu n-a pierdut nici Expozi]ia de tehnic\ militar\ Romaero B\neasa, unde a testat un simulator de zbor. Situa]ia aminte[te de imaginea lui B\sescu la bordul unui simulator de [alup\, testat cu ocazia unei vizite in Shanghai. Nici liderul pesedist nu s-a l\sat mai prejos. Geoana a intrat direct `n campanie preziden]iala. Vineri, 27 aprilie, la Craiova, liderul PSD a adunat c=teva sute de olteni, iar de 1 mai, `n Capitala, PSD a scos poporul al mici [i la bere! În Italia prânzul nu e greu. Eşti un întreprinzător? Uşurează cheltuielile firmei tale cu Ticket Restaurant! Poate ne cunoşti deja, pentru că Ticket Restaurant este o realitate prezentă în toată lumea, chiar şi în ţara ta de origine. Tichetul de masă Ticket Restaurant este soluţia cea mai uşoară şi convenabilă pentru a contribui la cheltuielile de masă ale propriilor angajaţi şi colaboratori, chiar şi a celor cu un contract part-time. Valabil intr-o vastă reţea de localuri afiliate (baruri, pizzerii, bufete, restaurante etc.), Ticket Restaurant permite organizarea în deplină libertate a pauzei de prânz, alegând în fiecare zi meniul preferat. Între afiliaţii noştri avem localuri cu bucătării de orice naţionalitate. În plus, Ticket Restaurant oferă multe avantaje şi economii concrete pentru societatea ta: scutire de obligaţii fiscale şi previdenţiale până la 5,29 euro de persoană pe zi; deductibilitate totală a costurilor susţinute; gestiune administrativă simplificată. Descoperă imediat toate avantajele! Sună la numărul verde Se vorbeşte în italiană.

26 Pariuri legale în Italia De ast zi i în punctele î i po i deschide un cont de joc sau po i cump ra un card de reînc rcare. începe s pariezi! online prin telefon 10 gratis euro sau în punctele Imediat!!! Înregistreaz -te i folose te codul: gratis F17 Dac vrei s devii un punct a liat ISI-GLOBET sun la 06/ pentru informa ii.

27 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 27 ~n str\in\tate, referendumul din 19 mai, pus sub semnul `ntreb\rii Pe 19 mai, rom=nii din str\in\tate vor avea dreptul de a vota "pentru" sau "`mpotriva" demiterii pre[edintelui suspendat Traian B\sescu `n 181 de sec]ii de votare din 94 de ]\ri, de pe toate continentele. Lista acestora va fi anun]at\ de autorit\]i pe 4 mai. Urnele nu vor fi `ns\ de g\sit dec=t la sediile ambasadelor sau consulatelor Rom=niei, indiferent de num\rul rom=nilor din statul respectiv. Campania de informare a diasporei, `n care s-a investit masiv la referendumul din 2003 pentru modificarea Constitu]iei, este practic inexistent\ de aceast\ dat\. Spre deosebire de referendumul din octombrie 2003, pe 19 mai, nu se vor mai amplasa nici punctele mobile de vot la sediile asocia]iilor comunit\]ilor de rom=ni [i ale bisericilor din zonele aflate la mare distan]\ de ambasade. Italia, Spania [i SUA, f\r\ sec]ii suplimentare Deschiderea celor 13 sec]ii suplimentare `n localit\]ile `n care exist\ comunit\]i numeroase de rom=ni, promise de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru euroalegeri, este pus\ serios la `ndoial\ `n cazul referendumului. Pentru alegerile europarlamentare, MAE se angaja `n urm\ cu c=teva luni s\ ob]in\ acordul autorit\]ilor locale pentru a organiza mai multe sec]ii de votare `n Spania, Italia [i Statele Unite ale Americii, ]\ri cu importante comunit\]i rom=ne[ti. Astfel, `n Italia, pe l=ng\ urnele de la Roma, Genova, Treviso-Asolo [i Milano, acolo unde sunt reprezentan]e diplomatice, rom=nilor li se preg\teau sec]ii de vot la Bari, Florenta [i Torino. ~n Spania, urma s\ se mearg\ la urne [i `n Castellon, Alcazar de San Juan, Alcala de Henares, Coslada, Almeria, Zaragoza [i Alicante, nu doar `n Madrid, Barcelona, Sevilla ori Valencia. Num\rul sec]iilor de votare din SUA se preconiza c\ va cre[te de la 19, c=te au fost la alegerile din 2004, la 22. ~ns\, purt\torul de cuv=nt al MAE, Corina Vintan a precizat c\ pentru referendumul din 19 mai: "din motive de timp, poate nu se va ob]ine acordul statelor-gazd\ pentru deschiderea de sec]ii suplimentare `n afara reprezentan]elor diplomatice ale Rom=niei". ~n Spania, num\rul sec]iilor de votare este prea mic Pre[edin]ii asocia]iilor de rom=ni din Spania se tem c\ num\rul sec]iilor de votare pentru referendum din ora[ele spaniole va fi prea mic pentru cei aproape un milion de rom=ni stabili]i acolo. "Dac\ vom fi anunta]i cu numai 3-4 zile `nainte de referendum c\ num\rul sec]iilor de votare va fi m\rit fa]\ de cel de la alegerile din 2004 ar fi o b\taie de joc! N-am avea timp s\-i anun]\m pe rom=ni unde sunt sec]iile!", a declarat Dan Ioni]\, [eful Asocia]iei Rom=nilor din Catalunya [i Levante, zon\ `n care se afl\ [i ora[ul Castellon, unde tr\iesc peste de rom=ni. Din circa de rom=ni c=]i tr\iesc `n aceast\ ]ar\, doar s-au `nscris pentru dreptul la vot, a precizat pre[edintele Federa]iei Rom=nilor din Spania, Miguel Fonda {tef\nescu. Gheorghe Flutur prime[te semnale din str\in\tate Pre[edintele executiv al Partidului Liberal Democrat, senatorul Gheorghe Flutur, a me]ionat c\ are semnale din partea rom=nilor de peste hotare c\ exist\ nereguli privind organizarea votului pentru referendumul legat de demiterea pre[edintelui suspendat Traian B\sescu. "Sunt foarte nemul]umi]i oamenii c\ nu li se spune. Dac\ la celelalte alegeri era un interes, se anun]au prin liderii lor de opinie ce [i cum, acum nu se d\ `nc\ niciun semn. Noi atragem aten]ia Guvernului c\ obliga]ia lor este ca, mai ales `n marile comunit\]i, s\ fie transparent [i s\ anun]e din timp acest lucru", a precizat reprezentatul PLD. Limitarea num\rului de sec]ii de votare `n str\inatate [i lipsa unei campanii de informare scad [ansele valid\rii referendumului. Absen]a unui procent `nsemnat din cei de rom=ni din diaspora a[tepta]i la urne, potrivit statisticilor MAE, face mai greu de atins num\rul celor aproape 9 milioane de aleg\tori a c\ror prezen]\ este necesar\ pentru ca referendumul s\ fie valabil. ~n turul al doilea al alegerilor din 2004, 73% dintre rom=nii din diaspora au votat pentru actualul pre[edinte suspendat. La numai o zi dup\ suspendarea acestuia, un numar important de asocia]ii ale rom=nilor din str\in\tate f\ceau public\ inten]ia de a-l sus]ine pentru a reveni la Cotroceni. De asemenea, Flutur sus]ine c\ a primit semnale privind nereguli de la comunit\]ile de rom=ni din Italia, Spania - Madrid, Olanda, dar [i de la Ambasada Rom=niei la Haga. "Este vorba de neglijarea comunic\rii modului de desf\[urare a votului, lucru care va determina necesitatea unei mai mari mobiliz\ri pe plan intern a rom=nilor. A]i v\zut mitingul de protest de la Paris de sus]inere a lui Traian B\sescu. {i ei sunt nemul]umi]i de aceast\ problem\ a organiz\rii zilei de vot", a conchis Flutur. Liste electorale reactualizate pentru referendum Listele electorale pentru referendumul din 19 mai au fost deja reactualizate. "Noi am reactualizat deja listele cu aleg\tori conform informa]iilor ce se reg\sesc `n bazele noastre de date. Ele vor fi afi[ate la sediile prim\riilor `n aceste zile. Astfel, p=n\ la referendum, cei care nu se reg\sesc pe liste pot face contesta]ii. Mai mult, chiar [i `n ziua referendumului, persoanele omise de pe liste pot vota `n circumscrip]ia electoral\ pe raza c\reia locuiesc, urm=nd s\ fie `nscrise pe o list\ separat\", a spus Paul Victor Dobre, secretar de stat `n Ministerul Internelor.

28 28 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai De 1 mai, PSD s-a `ntors la popor cu mar[uri, mici [i bere Social democra]ii au organizat, mar]i, 1 mai, cu prilejul Zilei interna]ionale a muncii, "Ziua Por]ilor Deschise la PSD", un miting [i o petrecere `n centru Capitalei. La eveniment au participat membrii partidului, invita]ii, precum [i simpatizan]ii PSD din Bucure[ti [i din toat\ ]ara. Mircea Geoan\: "1 Mai r\m=ne s\rb\toarea st=ngii" Liderul PSD Mircea Geoan\ i-a `ndemnat pe cei aproximativ de tineri veni]i la "Ziua Por]ilor Deschise", organizat\ de 1 Mai la sediul central al partidului, s\ nu accepte anti-modele politice sau sociale, el asigur=ndu-i c\ Rom=nia poate avea la conducere oameni cu adev\rat reprezentativi. Geoan\ le-a spus celor prezen]i, tineri veni]i din teritoriu [i care s-au `nscris recent `n PSD, c\ f\r\ a `nv\]a [i a munci nu pot ajunge departe [i a ar\tat c\ Traian B\sescu "va pl\ti" la referendumul din 19 mai, c=nd "rom=nii vor vota pentru demiterea lui". "Bine a]i venit `n cea mai mare familie politic\ din Rom=nia!", li s-a adresat Geoan\ noilor membri, ar\t=nd c\ actuala clas\ politic\ are nevoie de "s=nge proasp\t". ~n replic\, cei prezen]i au scandat numele lui Geoan\. Pre[edintele social-democrat le-a spus c\ fiecare dintre ei poart\ `n rani]\ bastonul de mare[al [i i-a asigurat c\, dac\ muncesc cu s=rguin]\, vor ajunge [i ei s\ li se scandeze numele. Pre[edintele socialdemocrat a f\cut apel la transformarea clasei politice rom=ne[ti, la redarea onoarei [i onestit\]ii politicii rom=ne[ti, iar la auzul celor spuse de Geoan\, cei prezen]i au `nceput s\ scandeze: "Ole! Ole! PSD-ule!". "1 Mai r\m=ne s\rb\toarea st=ngii. PSD-ul este partidul care trebuie s\ aduc\ r\spunsurile pentru Rom=nia social\ [i european\", a conchis Geoan\, care a mul]umit tuturor participan]ilor la manifesta]ie. Invitat la Ziua Por]ilor Deschise organizat\ de PSD a fost [i secretarul general al Partidului Sociali[tilor Europeni, Philippe Cordery. Acesta a dedicat ziua de 1 Mai Raluc\i Stroescu, managerul decedat s\pt\m=na trecut\ din cauza serviciului obositor. Serbare `n stil comunist Brand-ui]i cu [epci [i stegule]e ro[ii, social-democra]ii [i simpatizan]ii au `nceput un mar[ de 6 km prin Bucure[ti. "Mitingi[tii" au purtat tricouri ro[ii inscrip]ionate cu noua sigl\ a PSD, aceasta reprezent=nd o furnicu]\ `nso]it\ de sloganul "Suntem cu 1 Mai mul]i". Coloana manifestan]ilor PSD a adunat de participan]i pe drumul din B-dul Kiseleff p=n\ la sediul Guvernului din Pia]a Victoriei, grupuri de membri ai forma]iunii, de c=te de oameni a[tept=ndu-i pe liderii pleca]i de la sediul central. ~n frunte cu Mircea Geoan\, pesedi[tii au parcurs acest traseu, p=n\ la destina]ia final\ Parcul Izvor, unde s-a ]inut o petrecere cu mici, bere, muzic\ [i artificii, pus\ la cale de pre[edintele PSD Bucure[ti, Marian Vanghelie, `n a[teptarea a cel putin de persoane. Totodat\, liderul grupului parlamentar al PD din Camera Deputa]ilor, Cristian R\dulescu, a calificat mitingul organizat de PSD cu ocazia zilei de 1Mai ca fiind o demonstra]ie a doctrinei social-democrate.

29 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 29 Alternativa monarhic\, confirmat\ de PSD [i Principele Radu Opinii: Wilfried Lang, despre alternativa monarhic\ Familia regal\ Informa]ia publicat\ vineri, 27 aprilie, pe blogul m privind faptul c\ la vârful Puterii se ia în calcul [i varianta revenirii la Monarhie pe fundalul actualei crize politice a avut un mare ecou. Presa a preluat informa]iile. Iar cititorii blogului mi-au dat feedbackul necesar. Una dintre informa]iile transmise de cititori scoate la iveal\ informa]ii foarte interesante [i confirm\ informa]iile publicate. Postul de radio BBC a transmis o mas\ rotund\ la care au participat Cristian Preda, consilier preziden]ial [i Alin Teodorescu, parlamentar al PSD. Teodorescu a spus c\ PSD va revizui Constitu]ia [i are `n acest sens trei proiecte. Ultimul ar fi s\ nu mai avem pre[edinte deloc. Discu]ia a pornit atunci când Preda l-a acuzat pe Teodorescu c\ PSD vrea s\ modifice Constitu]ia. Teodorescu a recunoscut senin c\ da, e adev\rat, si c\ ei au `n vedere cele trei proiecte din care urmeaz\ s\ aleag\. C=nd Teodorescu a afirmat c\ ultimul proiect PSD are `n vedere "s\ nu mai avem pre[edinte deloc", moderatorul [i Cristian Preda s-au blocat... Au `ntrebat: "Cum deloc?". Teodorescu a r\spuns: "Da]i-mi un singur exemplu pentru care Rom=nia are nevoie de un pre[edinte. V\ rog, un singur exemplu". Ceilal]i au t\cut... Ce spune Principele Radu Cotidianul "Adev\rul" a publicat sâmb\t\ un material pornind de la dezv\luirea f\cut\ pe acest blog. Jurnalistul Marius Vasileanu a ob]inut [i o declara]ie de la Principele Radu, aflat într-o vizit\ în Turcia. Un fragment în continuare din articolul din "Adev\rul": "Întrucât pe mai multe canale se spune c\ una dintre alternativele la actuala situa]ie din ]ar\ ar fi revenirea la monarhie, l-am rugat pe AS Radu Duda s\-[i spun\ p\rerea: "Aceast\ pozi]ie nu vine datorit\ unei alternative. Este un lucru natural pe care societatea îl tr\ie[te datorit\ prezen]ei noastre în ]ar\." AS a amintit efortul constant al principesei Margareta în cadrul funda]iei pe care o patroneaz\, o institu]ie sus]in\toare a României sociale, umanitare, culturale. "De [ase ani, regalitatea are o adres\, un suport institu]ional. Eu am devenit reprezentant special, am mers, în plan public, în trei guvern\ri diferite. Se na[te ca un altfel de variant\, ca un fel de prezen]\ româneasc\ unic\, de o multitudine de esen]e pe care este greu s\ le define[ti [i care este pur [i simplu util\ ]\rii. Din cauz\ c\ modalitatea noastr\ de exerci]iu public este una legat\ de statalitate. Casa Regal\ nu este legat\ istoric Analistul economic german, Wilfried Lang, ne-a trimis un comentariu despre informa]iile care circul\ prin diverse medii despre reinstaurarea Monarhiei: "În ziua de 30 decembrie 1947, Petru Groza si Gh.Gheorghiu-Dej îl silesc pe regele Mihai I s\ abdice, [antaj=ndu-l cu executarea a peste de studen]i ]inu]i sub arest la ora aceea. Palatul Elisabeta fiind înconjurat de unit\]i ale diviziei Tudor Vladimirescu, care în prealabil dezarmaser\ garda regal\, regele cedeaz\ [i semneaz\ documentul de abdicare. În euforia lor de politicieni diletan]i, comuni[tii au crezut c\ în felul acesta au abolit implicit [i monarhia, ne[tiind c\ regele nu era îndrept\]it s\ ac]ioneze dec=t în numele s\u propriu [i nicidecum pentru institu]ia ca atare. În [edin]a Adun\rii Deputa]ilor, convocat\ în grab\ dup\ aceea, urma s\ se confirme aceasta prin adoptarea legii nr. 363, prin care se proclama Republica Popular\ Român\ [i se abroga Constitu]ia din Numai c\, la aceast\ [edin]\ nu s-a atins cvorumul necesar pentru asemenea decizii, maxim 60 de deputa]i fiind prezen]i, [i nu s-a ]inut cont de faptul c\ peste Regatul României (deci f\r\ abolirea monarhiei) nu se putea suprapune alt\ form\ de stat, oricare ar fi fost ea. În concluzie, din punct de vedere pur juridic, monarhia nefiind abolit\, România este p=n\ în ziua de azi un regat, iar Regele Mihai I suveranul de drept al acestei ]\ri, - deoarece abdicarea se ob]inuse în mod ilegal prin [antaj -, iar toate legile puse în vigoare dup\ aceea, care se sprijin\ pe constitu]ii ulterioare celei din 1923, urm=nd a fi considerate nule [i neavenite. ~n cazul unei eventuale restaur\ri `ns\, se pune o alt\ `ntrebare: Cine va urma dup\ Regele Mihai? Constitu]ia din 1923, ultima Constitu]ie necontestat\ `n nici un fel, prevede urmarea la tron doar printr-un descendent masculin al familiei regale. Acesta neexist=nd, iar prin]ul Radu Duda nefiind descendentul familiei regale, se vor na[te alte confuzii [i brambureli tipice pentru Rom=nia.Pe de alt\ parte, prin]ul Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, actualmente proprietarul unui renumit birou de arhitectura la Berlin, a refuzat categoric orice amestec al persoanei sale `n Rom=nia. A[a se scrie istoria." de Executiv, este legat\ istoric de statalitate, de institu]ia statului. Este un instinct al binelui na]ional, dac\ putem s\-i spunem a[a." Regele Mihai se va adresa poporului Majestatea Sa regele Mihai va face, pe data de 10 mai, la Palatul Elisabeta, o declara]ie referitoare la situa]ia actual\ din ]ar\. "Regele va spune câteva cuvinte despre pozi]ia pe care el o are, referitoare la realitatea româneasc\. Îns\ în ce ne prive[te, consider\m c\ ceea ce se întâmpl\ este un fenomen care se p\streaz\ în limitele exerci]iului democratic. P\rerea noastr\ este c\, de fapt, conflictul, starea tensionat\ vin dintr-o problem\ identitar\, psihologic\, pe care societatea româneasc\ o are, [i nu politic\", a declarat prin]ul Radu. sursa:

30 30 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Proiectul capitalei motropolitane Bucure[ti a ap\rut `n 1998, dar a fost trecut pe un plan secund, a reap\rut `n 2002, a st=rnit controverse `n 2005 [i are toate [ansele s\ fie definitivat `n Cea de-a treia variant\ a proiectului de lege privind Zona Metropolitan\ se rezum\ `n prima faz\ doar la Bucure[ti [i Jude]ul Ilfov. Din Zona Metropolitan\ vor face parte Bucure[tiul [i Ilfovul Ideea de transformare a Bucure[tiului `ntr-o metropol\ a apar]inut lui Vasile Gherasim, fost primar al Sectorului 1, acum consilier al primarului general, Adriean Videanu, pe probleme de dezvoltare urban\. Discu]iile pe tema proiectului marelui ora[ au debutat `n 1998, `ns\ totul a fost abandonat p=n\ `n 2002 c=nd Zona Metropolitan\ (ZM) trebuia s\ `nghit\ 62 de localit\]i. Dup\ aproape cinci ani, Zona Metropolitan\ este abordat\ din nou, la ini]iativa primarului general, Adriean Videanu, subiectul fiind elaborat tot de Vasile Gherasim. Ajuns la a treia variant\, proiectul este structurat `n trei p\r]i. ~n prima faz\, din Zona Metropolitan\ Bucure[tiul [i Ilfovul devin Metropol\ vor face parte Bucure[tiul [i Jude]ul Ilfov compus din 33 de comune [i [apte ora[e, sub denumirile de Centrul Metropolitan Bucure[ti [i Zona Premetropolitan\. Consiliul de Administra]ie al Zonei Metropolitane Metropola va avea un Consiliului de Administra]ie (CA), un guvernator [i un city manager. C.A va fi format din consilieri ai Capitalei, ai ora[elor [i comunelor din Ilfov desemna]i dup\ anumite criterii. Consilierul prim\riei generale pe probleme de dezvoltare rurarl\ a explicat c\: "Consiliul General al Zonei Metropolitane va lua decizii `n ceea ce prive[te cheltuirea fondurilor structurale, extinderea transportului `n comun, modernizarea sistemului de `nv\]\m=nt. Practic, transportul rutier [i cel de cale ferat\ va trebui s\ fac\ leg\tura `ntre Sud-Nord, Est-Vest. Spre exemplu, metroul u[or, de suprafa]\ ar putea s\ plece din Bucure[ti [i s\ ajung\ `n Snagov", a spus Gherasim. O alt\ func]ie nou `nfiin]at\ este cea de guvernator, reprezentat al Executivului la nivelul ZM. Va avea rang de secretar de stat, activitatea lui desf\[ur=ndu-se `n cadrul Ministerului de Interne, coordon=ndu-i pe cei doi prefec]i ai Capitalei [i Ilfov. Va fi echivalentul unui ministru de externe al Zonei Metropolitane. Din aceast\ organigram\ nu va lipsi nici city managerul, func]ie care este deja prev\zut\ `n legisla]ia `n vigoare. Acesta va fi un `nalt func]ionar public [i va administra practic banii de care dispune metropola. Zona Metropolitan\ se va extinde p=n\ la Dun\re A doua etap\ a acestui proiect de lege este atragerea `n cadrul Zonei Metropolitane a celor 62 localit\]i `nvecinate. Acest lucru va putea fi posibil pe baza unui precontract `ntre Consiliul de Administra]iei al ZM [i comuna sau ora[ul `n cauz\. "Localit\]ile vor fi alese pe baza unor criterii de selec]ie, cum ar fi distan]a dintre centrul Capitalei [i localit\]ile implicate, fiind de maximum 40 de km, construc]iile noi, locuite de bucure[teni, num\rul oamenilor care fac naveta. Se merge pe zone mari, centrul urban este centrul de prosperitate, `ntotdeauna s-a tr\it mai bine la ora[ dec=t la ]ar\", a precizat Gherasim. Mai mult, partea final\ a acestui proiect se refer\ la extinderea Zonei Metropolitane p=n\ la Olteni]a, deschiderea Bucure[tiul la Dun\re fiind unul din scopurile programului. PENTRU O VIA} LINI{TIT ~N ITALIA Afl\ totul despre drepturile tale Stranieri EXPER}II "STRANIERI IN ITALIA" ~}I R SPUND IMEDIAT LA ~NTREB RILE TALE DESPRE: Decretul fluxurilor Permisul de [edere Sanatoria Expulzarea Viza de turism Viza de studiu Uniunea European\ Re`ntregirea Cartea de [edere Cet\]enia de luni pân vineri, de la la costul convorbirii 1,57 pe minut iva inclus Reziden]a C\s\toria Permisul de conducere Convertirea permisului Asigur\ri Amenzi Partita Iva Declara]ia de venituri Contribu]ii menajere in Italia

31 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE de str\ini vor intra pe pia]a muncii din Rom=nia p=n\ `n 2015 Faptul c\ Rom=nia a devenit stat membru al Uniunii Europene va conduce, `n viitor, la o cre[tere a Aceasta este una dintre concluziile studiului cu titlul Imigra]ia [i azilul `n Rom=nia - anul 2006, realizat de Grupul interministerial de coordonare a implement\rii Strategiei Na]ionale privind Migra]ia. Documentarul con]ine analize ale imigra]iei `n plan interna]ional [i na]ional (la nivelul anului 2006), precum [i direc]ii de ac]iune pentru anul 2007, fenomenul fiind privit ca un proces ce trebuie gestionat `n mod eficient [i nu ca o problem\ care trebuie rezolvat\. Pe scurt, printre concluziile desprinse de c\tre speciali[ti referitoare la impactul imigra]iei asupra Rom=niei `n anul 2006 se remarc\ urm\toarele: `n anul 2006, s-a men]inut interesul ridicat al cet\]enilor str\ini pentru venirea `n Rom=nia `n scop de vizit\ (locul I), afaceri (locul II) [i turism (locul III), `n ansamblu, `nregistr=ndu-se cre[teri importante `n ceea ce prive[te num\rul cererilor de viz\ de scurt\ [edere (`n special, din partea cet\]enilor str\ini proveni]i din ]\ri cu tendin]\ de migrare) [i de lung\ [edere `n ]ara noastr\. principalele ]\ri furnizoare de migran]i care r\m=n pe teritoriul Rom=niei pentru diferite scopuri sunt, `n continuare, Moldova, Turcia [i China, ultimele dou\ state fiind [i `n topul ]\rilor ai c\ror cet\]eni desf\[oar\ activit\]i comerciale `n ]ara noastr\. C\s\toriile cu str\ini, o practic\ des `nt=lnit\ num\rului cet\]enilor str\ini pe teritoriul na]ional. Autorit\]ile statului cu atribu]ii `n domeniu trebuie s\ Se constata, de asemenea, o cre[tere substan]ial\ a cet\]enilor str\ini c\s\tori]i cu rom=ni, care, din acest motiv, [i-au stabilit re[edin]a temporar\ `n Rom=nia, 17% din total (acest indicator va trebui urm\rit `n viitor, deoarece exist\ posibilitatea ca, odat\ cu aderarea Rom=niei la UE, s\ devin\ una dintre metodele prin care cet\]enii proveni]i din state cu poten]ial migrator acced `n spa]iul UE. De dezvolte un sistem performant de gestionare a fenomenului, `n beneficiul ]\rii [i al propriilor cet\]eni. Str\inii reprezint\ 0,2% din popula]ia Rom=niei exemplu 42,3% din cet\]enii sirieni sunt c\s\tori]i cu cet\]eni rom=ni, 28,9% - Liban, 23,9% - Turcia, 20,5% - Ucraina, 18,1% - Moldova). Num\rul cet\]enilor str\ini care au solicitat viza de lung\ [edere `n scopul angaj\rii a crescut semnificativ anul trecut (^27%) la fel ca [i cel al str\inilor c\rora li s-a acordat drept de [edere temporar\ `n acela[i scop (^57%), fapt ce demonstreaz\ c\ transformarea ]\rii noastre din stat de tranzit `n stat de destina]ie pentru migran]i este ireversibil\. ~n ansamblu, num\rul str\inilor afla]i, `n prezent, pe teritoriul ]\rii noastre reprezint\ doar 0,2% din totalul popula]iei Rom=niei, o cifr\ rezonabil\ `n compara]ie cu alte state UE [i similar\ anului precedent (2005). Raportat la num\rul popula]iei active din Rom=nia (aproximativ 9,7 milioane), num\rul str\inilor angaja]i `n munc\ reprezint\ doar 0,58%, fapt ce nu are efecte negative, `n prezent, asupra pie]ii for]ei de munc\ din ]ara noastr\. Cu toate acestea, statutul de stat membru UE, liberalizarea accesului muncitorilor rom=ni `n Uniunea European\, precum [i ad=ncirea treptat\ a deficitului de for]\ de munc\ din ]ara noastr\ conduc la estim\ri de aproximativ de str\ini, care vor intra pe pia]a muncii din Rom=nia p=n\ `n anii ~n acest context, Rom=nia, prin institu]iile cu competen]e `n domeniu, va trebui s\ se implice intens pentru o gestionare eficient\ a imigra]iei, `n acord cu politiciile Uniunii Europene pe aceast\ linie [i `n ideea asigur\rii accesului nelimitat [i prioritar al cet\]enilor rom=ni pe pia]a na]ional\ a for]ei de munc\ [i men]inerea ordinii publice [i siguran]ei na]ionale.

32 România în direct Ajunge un SMS la PENTRU ACTIVARE (pl te ti la fiecare SMS primit*) TRIMITE UN SMS LA I SCRIE: PENTRU A TE ABONA (plata lunar anticipata*) TRIMITE UN SMS LA I SCRIE: OROSCOPO (1 sms pe zi) SPORT (2-4 sms pe zi) NEWS (2-4 sms pe zi) ALLNEWS (news+sport) ALLNEWS LIGHT (2 sms pe zi) Semnul zodiacal trebuie s fie scris în italian (de ex.: ORO PESCI 11 ON) Semnele zodiacale sunt: ariete (berbec), toro (taur), gemelli (gemeni), cancro (rac), leone (leu), vergine (fecioar ), bilancia (balan ), scorpione (scorpion), sagittario (s get tor), capricorno (capricorn), acquario (v rs tor), pesci (pe ti) Pentru a primi o singur tire, trimite un SMS la i scrie ORO <SEM- NUL> 11, SPORT 11, NEWS 11, ALLNEWS 11, ALLNEWSL11 Pentru dezactivare trimite un SMS la i scrie <nume serviciu> 11 OFF (de ex: sport 11 off) *Pentru clien ii TIM, costul serviciului este de 0,1549 pentru fiecare SMS primit. iva inclus, 0,1240 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru clien ii WIND, costul serviciului este de 0,15 iva inclus pentru fiecare SMS primit, 0,12 iva inclus pentru fiecare SMS trimis. Pentru a beneficia de aceste servicii cu operatorul de telefonie mobil Wind este necesar un celular Dual Band *Costul abonamentului este de 3 iva inclus pe lun, 5 iva inclus pentru serviciul ALLNEWS. Powered by Pentru informa ii, trimite @stranieriinitalia.it, de la 9 la 18.

33 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 33 Po[ta Rom=n\ este anti-cedo Statul rom=n reu[este s\ `mpiedice depunerea reclama]iilor la Curtea European\ a Drepturilor Omului (CEDO) cu ajutorul func]ionarilor Po[tei Rom=ne. Este deja cunoscut faptul c\ mul]i dintre cei care au expediat pl=ngeri `mpotriva Po[ta Rom=n\ contrasemneaz\ `n locul CEDO Ziarul "Ziua" a prezentat cazul unui cet\]ean din Craiova, inginerul Stelian Dodi, care a reclamat o astfel de situa]ie la Direc]iile regionale ale Po[tei Rom=ne, cu b\nuiala c\ s-a `nt=mplat ceva necurat. ~n urma pl=ngerii, acesta a primit acas\ un talon de confirmare de primire (la Strasbourg) contraf\cut. Mai precis, Po[ta Rom=n\ a consemnat `n fals avizul de recep]ie. Datorit\ acestor practici inginerul a ajuns victima unor erori judiciare flagrante, oficializate prin hot\r=ri judec\tore[ti irevocabile, pronun]ate de instan]ele craiovene. Prima pl=ngere adresat\ CEDO a fost expediat\ de inginerul Dodi `n data de 31 ianuarie Drept confirmare a primirii peti]iei sale de c\tre CEDO, inginerul a primit la domiciliul s\u acel talon tipizat, pe care l-a completat `n momentul expedi]iei. Astfel, Po[ta Rom=n\ `i confirma c\ peti]ia sa a ajuns la destinatarul CEDO Strasbourg, `n data de 8 februarie 2006, potrivit [tampilei institu]iei [i a semn\turii func]ionarului de la Curtea European\ care a completat talonul tipizat pentru recomandata din Rom=nia, trimis\ la Strasbourg. Confirmarea celui de-al doilea talon nu a primit-o ~n data de 20 martie 2006, Stelian Dodi a mai expediat o peti]ie la CEDO [i apoi, `ncrez\tor `n serviciile Po[tei, a a[teptat talonul tipizat cu confirmarea primirii de c\tre CEDO Strabourg a scrisorii sale. Surpriza a fost total\: talonul s\u de expeditor nu i-a mai sosit acas\, ca o dovad\ c\ pl=ngerea sa a ajuns la destinatarul CEDO. Cu toate c\ inginerul intrase la b\nuieli, acesta a pus totul pe birocra]ia din Rom=nia [i s-a decis s\ mai a[tepte ceva timp dup\ care va adresa o reclama]ie Po[tei Rom=ne. ~ncrez\tor `nc\ `n serviciile Po[tei, inginerul a mai trimis [i a treia pl=ngere la CEDO, `n data 5 mai 2006, expedi]ie pentru care a primit acas\ confirmarea procedural\, adic\ talonul tipizat cu [tampila CEDO [i semn\tura de primire a func]ionarului Cur]ii Europene. Inginerul s-a pl=ns autorit\]ilor po[tale Prin urmare, inginerul Dodi a primit confirm\ri de primire din partea destinatarului CEDO doar la prima [i a treia expedi]ie po[tal\. Pentru a afla ce s-a `nt=mplat cu talonul de confirmare al celei de a doua expedi]ii po[tale, cea din 20 martie 2006, inginerul s-a pl=ns autorit\]ilor po[tale din Craiova. Mai `ntai, Stelian Dodi a depus o reclama]ie la Oficiul Po[tal Craiova 6, locul de unde a trimis la CEDO Strasbourg scrisoarea sa din martie Acolo s-a legitimat, ca [i expeditor, [i a prezentat chitan]a achit\rii b\ne[ti a expedi]iei, prin care dovedea c\ `n data de 20 martie 2006, a depus scrisoarea sa, recomandat\, dar c\ nu a primit talonul cu confirmarea. "Cercet\rile" conducerii O.P. Craiova au durat aproape dou\ luni, dup\ care a Statul vrea s\ recupereze de la magistra]i euro {ase procese pierdute de Rom=nia la CEDO, `n urma c\rora statul ar trebui s\ pl\teasc\ peste de euro, ar putea fi suportate din buzunarele magistra]ilor. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie s\ analizeze dac\ dosarele respective au fost instrumentate cu reacredin]\ sau grav\ neglijen]\. Trebuie precizat c\ `n legile rom=ne[ti no]iunile de "grav\ neglijen]\" [i "rea-credin]\" nu sunt concret definite, iar dovada lor nu poate fi certificat\ dec=t printr-o decizie definitiv\ [i irevocabil\ a instan]elor de judecat\. Ministerul Afacerilor Externe a transmis Ministerului de Finan]e notele prin care CEDO oblig\ statul rom=n la desp\gubiri, iar CSM a fost solicitat s\- [i exprime punctul de vedere `n leg\tur\ cu posibilitatea formul\rii unei ac]iuni `n regres `mpotriva magistra]ilor. `n cadrul proceselor de la Strasbourg, CEDO a constatat c\ reclaman]ilor li s-a `nc\lcat dreptul la un proces echitabil, precum [i dreptul propriet\]ii. Rom=niei la CEDO, nu mai primesc acas\ talonul po[tal de confirmare a expedi]iei, iar `n acest mod, este dep\[it termenul de 6 luni de la data emiterii ultimei sentin]e `n Rom=nia `n care trebuie depus\ pl=ngerea la Curtea European\. urmat r\spunsul. "~n urma cercet\rilor efectuate, s-a stabilit c\ destinatarul, CEDO Strasbourg, a intrat `n posesia trimiterii expediate de dvs. la 30 martie Anex\m confirmarea de primire, semnat\ [i [tampilat\ de c\tre destinatarul trimiterii", se ar\ta `n raspunsul oficiului po[tal. Astfel, Stelian Dodi a primit acas\, `n plicul cu r\spunsul O.P. Craiova, [i talonul tipizat pe care el l-ar fi completat spre expediere, pe adresa CEDO-Strasbourg, `n data de 20 martie Fabricat de Po[ta Rom=n\ ~ns\, stupoare total\, peti]ionarul nu-[i reg\se[te scrisul s\u, olograf, pe acest document, considerat de conducerea oficiului po[tal ca fiind talonul care a `nso]it plicul cu acte, trimis de Stelian Dodi la CEDO. Compar=nd acest "document po[tal" cu celelalte dou\ avize ale expedi]iilor confirmate corect, inginerul Dodi a observat c\ "talonul" `n cauz\ nu con]inea scrisul s\u olograf la rubrica "numele [i adresa expeditorului". Dodi a mai explicat c\ acest a[a-zis talon este "fabricat de Po[ta Rom=n\".

34 34 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Rom=nia pl\te[te firm\ de lobby ca s\ scape de vizele pentru SUA România ar putea pl\ti de euro lunar unei firme de lobby ca s\ ob]in\ eliminarea vizelor de acces în SUA. Informa]ia apare pe site-ul publica]iei electronice Jurnalo.com, care citeaz\ o declara]ie a purt\torului de cuvânt al ministerului ceh de Externe, scrie Hotnews.ro. ]ara noastr\ nu este singura care apeleaz\ la aceste servicii. Administra]ia Bush a anun]at c\ sprijin\ ini]iativa statelor est-europene de ridicare a vizelor, dar decizia final\ este acum sarcina Congresului, dominat de democra]i. În afar\ de România, pe lista de clien]i se mai afl\ Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Lituania [i Letonia, state care, de asemenea, urm\resc eliminarea vizelor. Statele Europei de Est au trecut\ pe agenda extern\ eliminarea vizelor de acces în SUA, iar problema s- a accentuat de când America a devenit un partener strategic în zon\. {apte noi state membre ale Uniunii Europene, printre care [i România, au angajat un grup de lobby pentru a convinge Congresul Statelor Unite s\ renun]e la vizele obligatorii de care au nevoie cet\]enii acestor ]\ri, a anun]at Ministerul ceh de Externe, citat de DPA. Fiecare dintre cele [apte ]\ri - România, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Lituania [i Letonia - va avea o contribu]ie de de dolari lunar pentru plata serviciilor firmei de lobby. "Problema vizelor nu este o prioritate a Congresului american", explic\ Zuzana Opletalova, purt\toarea de cuvânt a Ministerului ceh de Externe. "Grupul de lobby va fi o extensie a prerogativelor ambasadelor noastre", explic\ oficialul de la Praga. Grupul de lobby desemnat în urma unei licita]ii s\ se ocupe de aceast\ ini]iativ\ este Dutko Worldwide. Filiala din Cehia a organiza]iei este condus\ de Alexandr Vondra, fost ambasador în Statele Unite [i actual prim-vicepremier."a fost desemnat acest grup de lobby pentru contactele pe care le are în Congresul american", a explicat Opletalova. Bush sprijin\ demersul europenilor De[i administra]ia George W. Bush sus]ine demersurile în favoarea anul\rii vizelor destinate est-europenilor, orice decizie în aceast\ problem\ trebuie luat\ de Congresul Statelor Unite. Camera Reprezentan]ilor urmeaz\ s\ se pronun]e peste câteva s\pt\mâni în leg\tur\ cu un amendament care probabil va permite c\l\toriile f\r\ vize, instituind îns\ noi m\suri de securitate în cazul cet\]enilor din spa]iul Uniunii Europene. Amendamentul a fost adoptat deja de Senatul Statelor Unite. Cet\]enii din vechile state membre UE, cu excep]ia Greciei, nu au nevoie de vize pentru c\l\toriile în Statele Unite. Unele dintre ele se opun noului proiect legislativ, din cauza în\spririi m\surilor de securitate. Cehia consider\ o amenin]are eforturile vechilor state membre UE. De asemenea, Praga [i Washingtonul au evitat s\ creeze impresia c\ efortul de anulare a vizelor ar avea leg\tur\ cu planul american de instalare a unor elemente antirachet\ în Europa Central\. F\r\ vize p=n\ la sf=r[itul anului? De curând, un oficial din cadrul Departamentului american pentru Securitatea Intern\ estima c\ proiectul de flexibilizare a regimului vizelor va trece de Congres pân\ la sfâr[itul anului. Potrivit purt\torului de cuv=nt al MAE, Corina Vin]an, Rom=nia se va al\tura cel mai probabil acestei ini]iative, contractul fiind `nc\ `n procedura intern\ de aprobare la Ministerul de Externe. Reamintim c\ vizele pentru cet\]enii est-europeni sunt una dintre probleme de pe agenda extern\ a acestor ]\ri, ea devenind [i mai acut\ de c=nd SUA au devenit un partener strategic `n zon\. Chiar dac\ sunt membre NATO de aproximativ un deceniu, deci aliate ale Washinghton-ului, nici una dintre ]\rile fostului bloc comunist nu a reu[it s\ ob]in\ anularea obligativit\]ii vizelor pentru Statele Unite [i Canada. Cazul României este cu atât mai delicat cu cât Bucure[tiul nu are înc\ un ambasador la Washinghton.

35 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 35 Românii care lucreaz\ în str\in\tate [i au un contract de munc\ legal beneficiaz\ de toate drepturile sociale din ]ara respectiv\: aloca]ii pentru copii, ajutor de maternitate sau de boal\, pensie, etc. Aceste drepturi difer\, îns\, de la o ]ar\ la alta în ceea ce prive[te condi]iile în care cet\]enii str\ini pot beneficia de ele. Sunt chestiuni despre care românii care lucreaz\ în str\in\tate nu [tiu, de[i ar fi putut primi drepturile sociale respective înc\ de la 1 ianuarie 2007, odat\ cu intrarea României în Uniunea Românii care muncesc în UE [i drepturile sociale Tot mai mul]i rom=ni aleg s\-[i v=nd\ for]a de munc\ `n str\in\tate. Prefer\ s\-[i asume toate riscurile, dec=t s\ `ndure s\r\cia [i lipsa de perspective din ]ar\. Au ajuns s\ fie peste dou\ milioane, astfel c\ putem vorbi de un adev\rat exod al for]ei European\. Liliana Bogdan, director al Direc]iei pentru protec]ia drepturilor cet\]enilor care lucreaz\ în str\in\tate, din cadrul Ministerului muncii, a declarat la BBC c\ în cazul Italiei, cet\]enii români care lucreaz\ cu contract de munc\ legal trebuie s\ completeze formularele pe care le primesc de la autorit\]i sau chiar de la angajatori. Dup\ caz, poate fi vorba de formularele cunoscute ca 401 sau de euro, aloca]ia pentru un copil ~n cazul unei familii alc\tuite din trei persoane, p\rin]ii [i un copil, aloca]ia pentru copil poate ajunge la 137 de euro. În cazul în care familia are doi copii va primii în total 258 de euro. Potrivit Pre[edintelui Asocia]iei Românilor din Italia, Eugen Terfeleac, sunt români care beneficiaz\ de aloca]ia copiilor. Mul]i îns\, nu [tiu c\ au aceste drepturi deoarece nici nu a existat o campanie de informare în acest sens. Daniel Tecu, de la Asocia]ia Românilor ADERE, din Spania, spune c\ muncitorii cu contracte beneficiaz\ de toate celelalte drepturi sociale. În cazul aloca]iei pentru copii îns\, Daniel Tecu spune c\ "nimeni nu [tie cine ar trebui s\ r\spund\ de ele, motiv pentru care e[ti trimis de la o institu]ie la alta, atât timp cât acestea nu au ajuns ele însele la un acord cu privire la aceast\ chestiune". Cu PinCard emis de TELE2 Europa, vorbeşti până la ultimul minut. Fără impuls la răspuns Toate minute adevărate de conversaţie Asistenţă gratuită multilingvă PinCard Europa este modul cel mai economic şi sigur pentru a suna în România. Îl găseşti în toate agenţiile Sisal, în variante de 5,10,20 şi 50 euro. Pentru informaţii, sună la numărul verde sau scrie la helpdesk@managest.com rom=ne[ti de munc\. Rom=nii prefer\ s\ munceasc\ `n str\in\tate pentru simplul motiv c\ acolo c=[tig\ mai mul]i bani dec=t ar putea ob]ine `n ]ar\, bani care `i ajut\ s\ ias\ din s\r\cie. ~n plus, beneficiile sunt [i mai mari.

36 36 ACTUALITATE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Mii de femei [i minori din Rom=nia sunt exploata]i sexual `n Europa Zeci de mii de persoane sunt traficate anual din ]\ri din centrul [i estul Europei, printre care [i Rom=nia, c\tre state vestice. Mii de femei [i copii din Rom=nia cad victime anual trafican]ilor de carne vie. Majoritatea persoanelor care sunt obligate s\ se prostiuteze sunt tinere, multe dintre ele chiar minore. Nici copiii nu lipsesc din acest tablou. Dup\ 1990, proxenetismul, prostitu]ia [i traficul de carne vie practic au explodat. S\r\cia, ignoran]a, nivelul de educa]ie precum [i mirajul banului [i al lumii occidentale au f\cut ca zeci de mii de persoane, printre care [i minori, s\ cad\ victime trafican]ilor. Exploata]i sexual `n Austria Copiii rom=ni sunt la mare cautare `n str\in\tate, fiind exploata]i sexual [i folosi]i la diferite infrac]iuni, cum ar fi furturile. Austria este una dintre ]\rile `n care sunt adu[i copiii din Rom=nia dar [i din Bulgaria, pentru a fi exploata]i. Astfel, din "trafic" se produc miliarde `n fiecare an, o parte din ace[tia fiind folosi]i pentru finan]area crimei organizate. {eful Biroului de Combatere a Crimei Organizate din Viena, Erich Zwettler a declarat, `n cadrul unei `nt=lniri a Organiza]iei Na]iunilor Unite c\ mul]i copii, adu[i `n Austria pentru a fi exploata]i sexual, sunt folosi]i [i pentru furtul din buzunarele oamenilor de pe strad\. Rom=nce, la "export" pentru Italia Problema rom=ncelor obligate s\ se prostitueze `n Italia se afl\ de mai mult timp `n aten]ia poli]i[tilor [i procurorilor din aceast\ ]ar\. Cristina Bianconi, procuror al Parchetului Tribunalului Torino, a atras aten]ia, cu ocazia unei vizite f\cute la Bucure[ti, c\ sunt multe tinere rom=nce care sunt convinse prin diverse promisiuni s\ ajung\ `n Italia, unde sunt obligate s\ se prostitueze. Iar `n cazul `n care refuz\, sunt v=ndute DESCOPER CÂT DE PRACTIC I CONVENABIL ESTE IDT BONUS CU DOAR 3 PA I SUNI ÎN TOAT LUMEA! re]elelor albaneze, care au "metode conving\toare de a le determina". Rom=nia, ]ar\ de tranzitare a prostituatelor Ultimii ani au ar\tat c\ Rom=nia reprezint\ o adev\rat\ surs\ pentru re]elele de proxene]i care ac]ioneaz\ pe tot cuprinsul Europei. ~n afara faptului c\ este o surs\ pentru prostitu]ie, Rom=nia este [i ]ara de tranzit pentru re]elele de trafican]i. Mii de fete din ]\ri ale fostei Uniuni Sovietice trec prin Rom=nia `nainte de a ajunge `n Bosnia, Serbia, Macedonia, Albania, Grecia, Cipru, Italia, Spania, Austria, Fran]a, Germania, Ungaria sau Olanda. CARTELĂ TELEFONICĂ INTERNAŢIONALĂ CU PIN Formează numărul de acces gratuit sau numărul local* Tastează codul PIN înscris pe bonul fiscal eliberat la cumpărare Formează numărul de telefon dorit inclusiv prefixul internaţional *NUMERE DE ACCES GRATUIT (italiană) (engleză) NUMERE LOCALE (Milano) (Roma) CERE IMEDIAT IDT BONUS! Îl poţi achiziţiona simplu în toată Italia prin intermediul POS în peste de locaţii publice: tutungerii, agenţii Lotto, restaurante şi baruri. ri Albania Argentina Brazilia China Moldova Perù, Lima Filipine România Ucraina Usa Venezuela Minute IDT Bonus Tele2 Edicard Easycard IDT Bonus Tele2 Edicard Easycard de pe telefon fix c tre num r gratuit Minutele indicate mai sus se referă la cartele telefonice de 5 euro. Se aplică un impuls la răspuns de 0,19 euro la toate convorbirile, după primele două minute de conversaţie. De pe celular se aplică un surcharge la minut de 0,50 euro şi de la cabină de 0,11 euro. Tarifare la minut. Validitate 90 zile de la prima utilizare. Tarifele efective din aprilie 2007 şi pot fi schimbate în orice moment fără preaviz. 5 NUMEROASE MINUTE LA DISPOZI IA TA! de pe telefon fix c tre num r local Serviciul Clien i Iva încasat conform art. 74 DPR 633/72 Spunto Comunicazione e Media

37 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 37 În România, viciile sunt profitabile pentru stat. Aceasta este descoperirea f\cut\ de jurnali[tii de la "Adev\rul" care scriu c\ fum\torii [i dependen]ii de alcool aduc anual la buget un miliard de euro. Companiile din domeniu pl\tesc accize de aproape 280 milioane de euro, în fiecare an. Iar potrivit unor calcule estimative, sistemul sanitar cheltuie[te anual peste 670 milioane de euro pentru tratarea bolilor legate de aceste vicii. Românii cheltuiesc mai mul]i bani pe ]ig\ri [i bere decât pentru mâncare. Cel pu]in aceasta este concluzia ziarului "Adev\rul" la studiul f\cut despre cei dependen]i. În spitalele din România sunt un milion de bolnavi care sufer\ de afec]iuni pulmonare cronice. Anual, într-un jude] sunt diagnostica]i cu cancer pulmonar în medie 325 de persoane, ceea ce înseamn\ c\ sunt identificate peste de noi cazuri. Costurile totale suportate nu pot fi îns\ contabilizate, întrucât tratamentul aferent difer\ în func]ie de stadiul bolii. {i spitalele de psihiatrie au locurile ocupate de dependen]ii de alcool. Tratamentul pentru un astfel de bolnav Vicio[ii se dovedesc profitabili pentru stat se ridic\ la de lei. Spre deosebire de România, în majoritatea ]\rilor din Europa cheltuielile cu tratarea bolilor provocate de tutun [i alcool sunt mai mari decât sumele încasate la buget. Statul a încasat accize de 730 milioane euro Statul `ncaseaz\ 1 miliard de euro de pe urma fum\torilor În a[teptarea rezultatelor oficiale, am încercat s\ realizam un calcul estimativ al veniturilor bugetare în raport cu cheltuielile suportate. Potrivit cifrelor oficiale ale Fiscului, coroborate cu datele estimative ale juc\torilor din industrie, tutunul a adus anul trecut statului venituri de peste un miliard de euro. Numai accizele la tutun colectate anul trecut de Agen]ia Na]ional\ de Administrare Fiscal\ (ANAF) s-au ridicat la 730 milioane de euro, la care se adaug\ taxa de viciu milioane de euro, dar [i alte taxe [i impozite (n.r.- impozit pe profit, impozit pe salarii sau fonduri de mediu), a c\ror valoare a fost de peste 240 milioane de euro. Statul încaseaz\ a[adar peste un miliard de euro de pe urma fum\torilor, dar cheltuie[te aproximativ jum\tate din aceast\ sum\ pentru tratarea diverselor boli cauzate de tutun. Cea mai frecvent\ boal\ provocat\ de fumat este BPOC, afec]iune pulmonar\ cronic\ de natur\ inflamatorie. Vasile Tonjoc 34 ani client Cariparma din 2003 Ast zi am o diplom de inginer. Datorit capacit ilor mele. i datorit împrumutului potrivit. Viramente interna ionale Mutuo 100% Împrumuturi personale Primele 3 luni abonament gratuit Cont Curent i Împrumuturi Personale Sistema Welcome. Am reuşit să-mi continui studiile, plătindu-mi singur universitatea şi câştigând o mare provocare. Datorită Sistema Welcome, un simplu cont curent care oferă împrumuturi personale studiate special pentru noi, străinii. Şi în plus, cu Sistema Welcome am alte mari servicii: credite pentru casă, viramente internaţionale, PagoBancomat, Europe Assistance gratuită, poliţa contra accidentelor. Am descoperit în Cariparma o bancă specială, care mă ajută într-adevăr. Şi care mă face să mă simt acasă. Cadou pentru noii clien i ai Sistema Welcome o cartel telefonic interna ional Mesaj promo ional. Taxele i condi iile economice aplicate acestui serviciu sunt descrise în Foile Informative disponibile în toate fi lialele. Regulamentul opera iunii cu premii este disponibil în toate fi lialele.

38 38 EXTERNE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Belgia: Concediat dac\ vorbe[ti italian\ în fabric\ Fran]a deschide pia]a muncii pentru speciali[tii rom=ni Autorit\]ile de la Paris au decis s\ deschid\ pia]a muncii pentru speciali[tii din ]\rile Europei de Est, inclusiv din Rom=nia [i Bulgaria. Printre domeniile vizate se num\r\ informatica, auditul [i ingineria, transmite "Les Echos". Totu[i, accesul pe pia]a muncii în Fran]a va fi total deschis abia în anul 2011, dup\ expirarea duratei maxime de [apte ani în care pot fi aplicate m\suri tranzitorii. Noua extindere va viza for]a de munc\ din noile state membre ale UE - Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria [i România - [i completeaz\ prima list\, adoptat\ la 1 mai 2006, care permitea accesul la 62 de meserii. Noile domenii au fost selectate fie pentru c\ exist\ o ofert\ mult mai mare de locuri de munc\ decât num\rul de candida]i, fie pentru c\ prezint\ perspective majore de dezvoltare pân\ în Publica]ia subliniaz\ c\, în perioada 1 mai - 31 decembrie 2006, 713 autoriza]ii au fost eliberate muncitorilor temporari iar circa au fost acordate salaria]ilor permanen]i. Num\rul muncitorilor sezonieri este de circa , polonezii reprezentând 80 la sut\ dintre ace[tia. În fabric\ trebuie s\ se vorbeasc\ numai flamand\, inclusiv la cantin\, altfel e[ti pedepsit cu concedierea. Este ceea ce a stabilit conducerea de la Hp Pelzer din Genk, o localitate belgian\ din Flandra, unde este consistent\ [i comunitatea de imigran]i italieni. Firma, care num\r\ 125 de angaja]i, dintre care 70% de origine str\in\ (35% sunt turci) a anun]at c\ dac\ un lucr\tor va fi surprins vorbind alt\ limb\ decât flamanda, dup\ "trei soma]ii" va fi concediat. Motiva]iile deciziei sunt "respectul" în privin]a colegilor [i "siguran]a". Geert Vermote, [eful personalului de la firm\, într-o declara]ie la cotidianul flamand "De Standaard", a subliniat c\ firma are personal care provine din mai multe ]\ri, din Italia, din India, din Polonia, din Algeria [i - a explicat - "vrem s\ evit\m s\ se formeze grupuri închise". Împotriva regulilor impuse în fabric\, o firm\ care lucreaz\ în subcontractare pentru Ford, s-au opus mai ales imigran]ii turci, care au cerut ajutorul organiza]iilor împotriva discrimin\rilor [i sindicatelor. Dar, cel pu]in pentru moment, nicio interven]ie nu se va face de Centrul pentru [anse egale [i pentru lupt\ împotriva rasismului. "Faptul c\ o firm\ cere s\ se vorbeasc\ flamand\ este legal", a spus la agen]ia de pres\ Belgian\ pre[edintele centrului Jozef De Witte, convins c\ la Hp Pelzer exist\ disponibilitatea pentru o "colaborare corect\". Oficiul Na]ional Antidiscrimin\ri Rasiale CINE SUNTEM UNAR (Ufficio Nazionale Antidiscriminazioni Razziali) - Oficiul Na]ional Antidiscrimin\ri Rasiale, are sarcina de a controla [i de a garanta principul egalit\]ii tratamentului pentru oricine este victima unei discrimin\ri sau a unei molest\ri, cauzat\ de propria origine etnic\ sau rasial\. Noul Oficiu este un punct de referin]\ pentru to]i cei care doresc s\-[i vad\ protejate propriile drepturi împotriva oric\rei forme de discriminare rasial\. NUM RUL GRATUIT ÎMPOTRIVA DISCRIMIN RII RASIALE: UNAR a înfiin]at num\rul verde gratuit , activ zilnic, de la orele la Centrul de contact este disponibil în italian\, englez\, francez\, spaniol\, arab\, rus\, român\, chinez\ mandarin\ [i furnizeaz\ informa]ii, orientare [i sprijin victimelor discrimin\rilor rasiale. Sunând la num\rul verde ve]i putea semnala denun]uri [i ve]i putea face m\rturii ale faptelor, evenimentelor, procedurilor [i ac]iunilor care prejudiciaz\, pe motive de ras\ sau de origine etnic\, egalitatea tratamentului dintre persoane. Centrul de contact procedeaz\, atunci când este posibil, la rezolvarea cazurilor sau, prin intermediul expertizelor Oficiului, înso]e[te subiectul discriminat pentru protejarea drepturilor sale. SARCINA UNAR În cazul în care prime[te vestea unor acte sau comportamente discriminatorii, UNAR furnizeaz\ asisten]\ [i sprijin în procedurile de judecat\ sau administrative [i poate desf\[ura anchete pe cont propriu cu scopul de a verifica existen]a fenomenelor discriminatorii. Pe lâng\ acestea, Oficiul desf\[oar\ o activitate conciliativ\ informal\ cu scopul de a evita apelarea la justi]ie, cu obiectivul final de a îndep\rta rapid orice comportament sau dispozitiv discriminatoriu. Pe lâng\ acestea UNAR este implicat în activit\]i de: PREVENIRE - UNAR se adreseaz\ opiniei publice prin intermediul campaniilor de sensibilizare, de educare în [coli [i de informare la locul de munc\. Obiectivul este împiedicarea na[terii [i form\rii de comportamente [i de acte discriminatorii, pentru a face ca principiul egalit\]ii tratamentului s\ devin\ propriu patrimoniului educativ [i cultural al fiec\rui individ. PROMOVARE - UNAR promoveaz\ proiecte [i ac]iuni pozitive, îndreptate spre eliminarea de la r\d\cin\ a situa]iilor de dezavantajare datorate originii etnice sau rasiale. Oficiul favorizeaz\ realizarea de studii, cercet\ri, cursuri de formare [i schimburi de experien]\ pentru îndep\rtarea obstacolelor la accesul la toate serviciile publice [i private de asemenea la exercitarea cu drepturi depline [i cu bun\ [tiin]\ a drepturilor civile [i sociale. MONITORIZARE {I VERIFICARE - În fiecare an UNAR elaboreaz\ o relatare în Parlament privind aplicarea efectiv\ a principiului de egalitate în tratament [i a eficacit\]ii mecanismelor de protec]ie [i o relatare c\tre Pre[edintele Consiliului de Mini[tri privind activitatea desf\[urat\, pentru a aduce la cuno[tin]a organelor politice [i a opiniei publice progresele [i problemele întâlnite în ac]iunea de lupt\ împotriva discrimin\rilor rasiale.

39 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ EXTERNE 39 Marea Britanie: Avantajele [i dezavantajele imigra]iei est-europene Îngrijorarea cet\]enilor britanici fa]\ de afluxul imigran]ilor est-europeni devine tot mai mult tema major\ de dezbatere în campania care precede alegerile locale din mai, de[i unele voci sus]in c\ imigra]ia a adus importante beneficii economice, relateaz\ Reuters. Ministrul Imigra]iei Liam Byrne a scris c\ Marea Britanie a fost "serios afectat\" de cei peste de est-europeni, în special polonezi, care au sosit în cursul ultimilor trei ani. Circa 82% dintre britanicii chestiona]i într-un sondaj realizat recent de YouGov sus]in c\ Guvernul nu de]ine un control asupra fenomenului imigra]iei. Doar 31 la sut\ dintre ace[tia au declarat c\ imigra]ia este benefic\ economiei. P\rerile lor sunt reflectate în presa care public\ numeroase articole în care solicit\ autorit\]ilor adoptarea unor restric]ii mai dure. "Trebuie s\ redobândim controlul asupra frontierelor noastre, acum", scria recent cotidianul The Daily Telegraph. "Cre[tere a natalit\]ii în rândul imigran]ilor: NHS (Serviciul Na]ional de S\n\tate) suprasolicitat de est-europeni", titra luna trecut\ The Daily Mail. Beneficiile imigran]iei Economi[tii sus]in, totu[i, c\ imigran]ii au adus miliarde de lire sterline la bugetul de stat [i au men]inut infla]ia sub control. Iar angajatorii nu se plâng de fenomenul imigra]iei. Proprietarii de locuin]e au beneficiat de cre[terea economic\ sub forma ratelor cu dobânzi mici, sus]in economi[tii. Stephen Boyle, un economist în cadrul B\ncii Regale a Sco]iei preciza în concluzia unui studiu: "Instalatorii polonezi, v\ repar\ ]evile [i v\ men]in ipoteca la un nivel sc\zut". Aproape de imigran]i est-europeni au venit în Marea Britanie în c\utarea unui loc de munc\ începând cu 2004, potrivit Ministerului de Interne, care anticipa sosirea a circa de muncitori anual. "Au o etic\ a muncii mult mai solid\, tinerii polonezi, decât britanicii. [i sunt mai califica]i", a declarat David Frost, directorul general al Camerei britanice de Comer], institu]ie care reprezint\ micii întreprinz\tori. Frost a precizat c\ angajatorii cu care intr\ în contact nu men]ioneaz\ salariul mic drept principalul motiv pentru care angajeaz\ imigran]i. Pia]a muncii, mai competitiv\ Lordul Turner, fostul pre[edinte al comisiei care consiliaz\ Guvernul în privin]a salariului minim, l-ar fi avertizat pe premierul Tony Blair, luna trecut\, c\ imigran]ii for]eaz\ reducerea salariilor în rândul muncitorilor slab pl\ti]i [i ridic\ rata [omajului în rândul celor califica]i. Într-un discurs rostit ulterior, Blair a declarat c\ imigran]ii au transformat pia]a muncii într-una "foarte competitiv\". Anali[tii economici sus]in c\ exist\ o serie de indicii potrivit c\rora imigran]ii sunt mai slab pl\ti]i decât britancii care exercita profesii similare, dar nu sesizeaz\ cauzele pentru care muncitorii est-europeni Britanicii nu `i agreaz\ pe imigran]i ar provoca cre[terea [omajului în rândul celor britanici. "Ceea ce imigra]ia a f\cut pân\ în prezent const\ întrun adaos de calitate [i cantitate pe pia]a muncii din Marea Britanie", a declarat Boyle. "Acest fapt extinde capacitatea de produc]ie a economiei, ceea ce îi permite s\ se dezvolte mai repede decât în alte împrejur\ri", a ad\ugat acesta. Atitudinea opiniei publice fa]\ de imiga]ie, tot mai ostil\ Sondajul efectuat de YouGov în ianuarie dezv\luie c\ 63 la sut\ dintre britanici sunt de acord cu limitarea num\rului de imigran]i care s\ intre pe teritoriul britanic, fa]\ de circa 50 la sut\ câ]i împ\rt\[eau acela[i punct de vedere în urm\ cu zece luni. Guvernul inten]ioneaz\ s\ introduc\ un sistem pe baz\ de puncte pentru a gestiona fenomenul imigra]iei din statele extracomunitare. Autorit\]ile au stabilit un num\r limitat de muncitori români [i bulgari, o schimbare radical\ fa]\ de politica por]ilor deschise adoptat\ fa]\ de Polonia [i alte state est-europene în Oamenii de afaceri care angajeaz\ imigran]i se tem c\ dependen]a de for]a de munc\ str\in\ ar duce la neglijarea form\rii profesionale a tinerilor britanici. "Va fi aceasta re]eta pentru un viitor eficient?", se întreba un realizator BBC. Între timp, muncitorii est-europeni sunt la mare c\utare. "Polonezii vin aici [i muncesc din greu", a declarat Andrzej Kowalski, un tân\r imigrant polonez. "{i cred c\ avem o bun\ reputa]ie", a subliniat el.

40 40 SPORT Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Mihai Stoica, dat afar\ de la Steaua! Acuzat c\ a implicat familia lui Gigi Becali `n aranjamente, managerul general al "ro[- alba[trilor" a fost `ndep\rat urgent de latifundiar Dup\ cinci ani de domnie zbuciumat\, pres\rat\ deopotriv\ cu succese [i scandaluri monumentale, Mihai Stoica a fost dat afar\ sâmb\t\ de la Steaua. Managerul general al "ro[- alba[trilor" a pl\tit pentru "o gre[eal\ imens\", dup\ cum s-a exprimat Gigi Becali, patronul grup\rii. De[i n-a vrut s\ intre `n am\nunte, latifundiarul a l\sat de `n]eles c\ e vorba de un episod care a periclitat `ns\[i soarta clubului [i a familiei sale. ~n plus, Becali a dizolvat de urgen]\ Consiliul de Administra]ie de la Steaua. "I-am dat pe to]i afar\. Pe Mihai Stoica, pe nepo]i... Chiar [i pe mine m-am demis!", a spus proprietarul forma]iei din Ghencea. Aceast\ adev\rat\ nebunie care a cuprins clubul din Ghencea pare venit\ din senin, exact `n momentul `n care Steaua s-a apropiat la numai un singur punct de CFR Cluj, ocupanta râvnitului loc doi. Povestea este `ns\ mult mai complicat\, iar originea divor]ului dintre "MM" [i fostul s\u protector, Gigi Becali, st\ tocmai `n acest reviriment spectaculos al grup\rii din Ghencea. "A f\cut o mare gre[eal\" ~n Pipera, comuna unde locuie[te clanul Becali, evenimentele de la Steaua au r\scolit `ntreaga comunitate. Neamurile latifundiarului spun c\ Mihai Stoica "i-a b\gat la belea" pe nepo]ii lui Gigi, acesta fiind motivul `ndep\rt\rii lui "MM". La "Bugy bar" (n.r. - localul familie Becali), aflat la nici 20 de metri dep\rtare de casa lui Gigi, dar [i la biserica din localitate, se [tie c\ totul a pornit de la meciul CFR Cluj - Steaua. "Mi-am sacrificat familia pentru a-l ap\ra pe Mihai Stoica! A f\cut o gre[eal\ fatal\, dar nu v\ voi spune care e aceea", a spus Becali. Apropia]ii lui Becali povestesc c\ Mihai Stoica ar fi planificat s\ "umble" la juc\torii clujenilor, pe care i- ar fi convins s\ se "predea" cu Steaua, intermediar fiind portarul Martin Tudor. Stoica ar fi comis fatala eroare de a-l trimite ca intermediar pe Marius Ianuli, zis "Mache", unul dintre nepo]ii lui Gigi Becali, cu o geant\ cu de euro la Cluj. Când a auzit ce se `ntâmpl\, Becali [i-a dat seama c\ planul a "transpirat" [i a luat foc. "Ave]i telefoanele ascultate! Pute]i ajunge la pu[c\rie", ar fi tunat Becali `ntr-o [edin]\ improvizat\ cu nepo]ii. Marius Ianuli a disp\rut din acel moment din anturajul echipei [i pu]in\ lume mai [tie unde este. Becali a reac]ionat atât de vehement [i a restructurat tot clubul tocmai pentru a se evita implicarea numelui s\u [i al rudelor sale `n acest caz. Latifundiarul, care [tie c\ e monitorizat de Serviciul Român de Informa]ii, iar telefonul s\u este ascultat, `ncearc\ s\ lucreze cât mai "curat". Performan]e [i scandaluri Cu Mihai Stoica la conducere, Steaua a ob]inut performan]e importante `n ultimii cinci ani: dou\ titluri na]ionale, trei calific\ri consecutive `n prim\vara european\, a p\truns `n grupele Ligii Campionilor [i a ajuns `n semifinalele Cupei UEFA. Pe de alt\ parte, clubul s-a comportat dezastruos la Meme a fost mereu `n rela]ii bune cu juc\torii steli[ti capitolul comunic\rii cu suporterii, al imaginii [i al organiz\rii: angaj\ri "pe sprâncean\", management falimentar, marketing inexistent, transferuri p\guboase. La acestea se adaug\ "aportul" personal al lui "MM", care [i-a f\cut un crez din lingu[irea patronului. ~n acest r\stimp, Stoica a devenit primul conduc\tor de club din lume care a b\tut un suporter al propriei echipe [i, de asemenea, primul oficial inclus pe lista cu huligani periculo[i `ntocmit\ de Jandarmerie! "MM": "Oli m-a lucrat" "Am crezut c\ voi `mb\trâni la Steaua, dar n-a fost s\ fie", a spus Mihai Dragomir a ie[it la atac Stoica duminic\, `ntr-o conferin]\ de pres\ improvizat\ pe trotuarul Bisericii "Ca[in". Fostul manager general al Stelei [i-a prezentat propria variant\: "Mi s-a acceptat demisia, dar se poate spune [i c\ am fost demis". Mihai Stoica a ]inut s\ precizeze c\ "am iubit aceast\ echip\ [i o voi iubi `n continuare, chiar dac\ `n viitor voi lucra la una dintre marile ei rivale". "MM" s-a ar\tat deranjat c\ Valeriu Arg\seal\, fostul s\u subordonat, a acceptat s\ fie noul [ef al Stelei: "Putea s\-mi dea [i mie un telefon... L-am adus la Steaua `ntr-un moment `n care nu avea nici un drum `n fotbal". Un alt "prieten" despre care Stoica spune c\ l-a tr\dat e Cosmin Ol\roiu, care "m-a lucrat". Dac\ a evitat clinciurile cu "MM" atât timp cât acesta a fost la Steaua, Dumitru Dragomir, pre[edintele LPF, a scos acum col]ii la proasp\tul [omer, l\sând s\ se `n]eleag\ c\ a `ncercat s\-l "]epuiasc\" pe Becali. Mai mult, "Corleone" l- a recomandat Stelei pe Gino Iorgulescu. "Plecarea lui Mihai Stoica este normal\. O fi f\cut Stoica [i lucruri bune, pe care eu nu le [tiu, dar a f\cut [i destule rele, pe care nu vreau s\ le spun. Nu [tiu de ce a fost dat afar\, dar pentru actele de indisciplin\ [i jignirile pe care le-a adus multor conduc\tori, trebuia s\ fie declarat "persona nongrata" `n fotbalul românesc. Acest Becali nu e prost deloc, e foarte greu de lucrat cu el dac\ nu e[ti corect sut\ la sut\, c\ [mecheriile mai bine ca el nu le [tie nimeni", a atacat Dragomir.

41 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ SPORT 41 "Câinii ro[ii" latr\ la titlu Dup\ 2-0 cu Gloria Bistri]a, Dinamo a ajuns la un singur punct de cucerirea celui de-al 18-lea campionat din palmares Dinamo zore[te nestingherit\ spre cel de-al 18-lea titlu de campioan\ din istoria clubului. ~n etapa a 29-a, liderul deta[at din Liga I a trecut f\r\ emo]ii pe propriul teren, cu 2-0, de Gloria Bistri]a. Dup\ sincopele din startul sezonului de prim\var\, care i-au costat inclusiv calificarea `n "optimile" Cupei UEFA, "ro[- albii" au revenit la traseul de ast\-toamn\ [i merg din victorie `n victorie. "Câinii" lui Mircea Rednic au adunat, `n cele 29 de etape scurse din aceast\ edi]ie, un num\r impresionant de puncte: 72! Un asemenea record (procentaj de aproape 83 la sut\) n-a mai fost izbutit din sezonul , autoarea performan]ei fiind tot Dinamo. Ca [i acum, "ro[-albii" au cucerit atunci titlul cu un avans cople[itor fa]\ de urm\ritoare. La finele celor 34 de etape din acel sezon, echipa preg\tit\ de Cornel Dinu a strâns 84 de puncte, cu 12 mai multe decât Rapid, ocupanta locului doi. Acum, CFR Cluj, ocupanta locului secund, are doar 57 de puncte, iar pân\ la finalul sezonului mai sunt de jucat cinci runde. Joaca de-a recordurile Pentru a deveni matematic campioan\, Dinamo mai are nevoie de un singur punct. Etapa viitoare, liderul joac\ la Ia[i, cu Poli. Dinamo ar fi câ[tigat matematic titlul `nc\ din aceast\ etap\, dac\ urm\ritorii de la CFR ar fi pierdut la Pite[ti. Ardelenii Diamovi[tii se consider\ deja campioni sunt, de altfel, sigura trup\ din campionat care i-a `nvins pe dinamovi[ti `n acest sezon, `n runda a 14-a. Ultima forma]ie care a luat campionatul cu cinci etape `nainte de final este Steaua, `n sezoanele 1986/1987 [i 1985/1986. ~n stagiunea 1999/2000, Dinamo, pentru care jucau staruri precum Ionu] Lupescu, Adrian Mutu, Marius Niculae [i Jean Vl\doiu, [i-a asigurat matematic titlul cu patru etape `nainte de final. Triste]ea lui Mircea Rednic Suporterii forma]iei din {oseaua {tefan cel Mare savureaz\ deja triumful. Duminic\, ei au cântat tot meciul "Campionii, campionii" [i "Aleo, aleo, campioana ]\rii este Dinamo". Acela[i lucru `l fac [i juc\torii, antrenorii [i conduc\torii, ace[tia din urm\ pornind iar, ca de obicei, avalan[a promisiunilor de fortificare a echipei. Dinamo este, de altfel, aproape de a bifa un an de invincibilitate `n campionat! Pe 13 mai 2006, Dinamo suferea ultima `nfrângere `n Liga I, 1-2 cu FC Vaslui. Pe banca tehnic\ a moldovenilor se afla atunci Mircea Rednic. Antrenorul "ro[-albilor" era `ns\ duminic\ doar pe jum\tate fericit. Mircea Rednic, artizanul succeselor ob]inute de Dinamo, nu se putea bucura pe deplin, afectat de tragica dispari]ie a legendarului Florea Dumitrache. "Sunt un om fericit, dar [i trist. Fericit pentru c\, de ziua mea, am câ[tigat `n Ghencea, de ziua fetei mele am câ[tigat `n Giule[ti, iar de ziua so]iei am câ[tigat cu Gloria. Sunt trist pentru c\ nea Floric\ (n.r. - Dumitrache) n-a apucat s\ m\ vad\ campion. Am discutat cu el la Bruges [i mi-a zis c\ o s\ câ[tig titlul... Practic, campionatul este `ncheiat. Trebuie s\ ne gândim la sezonul viitor. Eu `mi doresc foarte mult s\ trecem de grupele Ligii Campionilor. Este [ansa noastr\, n-avem nimic de pierdut. Avem cel mai bun atac [i cea mai bun\ ap\rare din campionatul intern". Cohn [i Karimzadeh nu mai sunt ac]ionari Ca de obicei, not\ discordant\ cu rezultatele [i atmosfera de la club o fac ac]ionarii dinamovi[ti. Membrii Adun\rii Generale a Bugetul, dup\ finala Ligii Campionilor Cohn a trimis, prin intermediul unui delegat, o alt\ adres\ prin care `[i anun]\ disponibilitatea de a cesiona ac]iunile `n mod legal (n.r. - redistribuirea ac]iunilor `n mod egal tuturor celorlal]i investitori). El ar putea primi circa de lei ( de euro) pentru partea sa de ac]iuni. Dup\ aceste mut\ri, AFC Dinamo, fosta societate care a administrat clubul, va participa la majorarea de capital cu o sum\ mai mic\ [i va de]ine 14,4 la sut\, `n timp ce Nicolae Badea, Cristian Borcea, Vasile Turcu, Florian Walter [i Drago[ S\vulescu vor avea câte 16,4 %. Convin[i c\ Dinamo nu mai poate sc\pa titlul, ac]ionarii au discutat problema particip\rii `n cupele europene. Ei au decis s\ amâne [edin]a de stabilire a bugetului pe sezonul urm\- tor pân\ dup\ finala Ligii Campionilor, când se va [ti dac\ Dinamo va intra direct `n grupe, sau va disputa un tur preliminar. ~n func]ie de acest lucru, "ro[- albii" `[i vor construi strategia [i campania de achizi]ii. Ac]ionarilor (AGA) FC Dinamo au decis majorarea capitalului. Vladimir Cohn [i Bagher Karimzadeh, doi dintre ac]ionari, au respins aceast\ decizie, anun]ând c\ nu inten]ioneaz\ s\ participe la opera]iune. Ca urmare, Cohn a r\mas cu 3 la sut\ dintre ac]iuni, fa]\ de 11 la suta, cât de]inea pân\ la momentul aprob\rii major\rii de capital. Karimzadeh mai de]ine doar 0,23 la sut\. Majorarea se va face prin aport de numerar de la de lei (1,74 milioane euro) la de lei (6 milioane de euro).

42 42 SPORT Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai Lupta pentru locul doi a f\cut ca Steaua [i CFR Cluj s\ arunce `n lupt\ tot arsenalul de mijloace legale [i ilegale Aranjamentele cresc `n progresie geometric\ `n fotbalul românesc, o dat\ cu apropierea finalului de sezon. Lupta pentru locul doi s-a `ncins la maximum, ajungându-se ca `n special Steaua [i CFR Cluj s\ foloseasc\ toate armele, legale [i ilegale, pentru a ob]ine participarea `n preliminariile Ligii Campionilor. Totul se petrece sub ochii Ligii Profesioniste de Fotbal, care - ca de obicei - este absolut insensibil\ la deteriorarea situa]iei. Ba mai mult, Dumitru Dragomir, pre[edintele LPF, le ia ap\rarea blati[tilor [i-i atac\ pe cei care au `ndr\znit s\ dezv\luie matrapazlâcurile! Clujenii au dat afar\ patru juc\tori Steaua are, `n acest moment, un avantaj consistent asupra ardelenilor `n privin]a jocurilor de culise. Gigi Becali s-a preg\tit din vreme - surse din anturajul latifundiarului spun c\ acesta a disponibilizat de euro pentru a dep\[i Clujul! - [i i-a luat prin surprindere pe ardeleni. Partidele cu Poli Ia[i, CFR Cluj [i O]elul Gala]i au fost ni[te formalit\]i pentru "ro[-alba[tri", de[i, `n mod normal, ar fi constituit adev\rate pietre de `ncercare. Dup\ meciul CFR Cluj - Steaua, ardelenii i-au dat afar\ pe Vasile Jula, Alin Minteuan, Cristian Coroian [i Adrian Anca, suspecta]i c\ ar fi jucat "pe invers". Conducerea clubului [i-a dat seama c\ a fost tr\dat\, dar acest lucru s-a produs tardiv, dup\ ce "ro[- alba[trii" câ[tigaser\ deja "finala pentru locul doi". ~n loc s\ anun]e declan[area unei anchete, a[a cum era normal, Dumitru Dragomir, pre[edintele LPF, a Val de blaturi `n Liga I pus batista pe ]ambal: "Fotbalul n-ar fi frumos f\r\ discu]iile astea. E o strategie foarte periculoas\ ce a f\cut Gigi Becali, dar cum a putut s\-i sparg\ pe CFR Nu sunt adev\rate aceste acuza]ii. Dac\ pui botul la prostiile astea ". Cu saco[a de bani la Pite[ti Lua]i prin surprindere, conduc\torii de la CFR au `ncercat s\ contraatace imediat, `n etapa de la sfâr[itul s\pt\mânii, prin exact acelea[i metode. ~nainte de FC Arge[ - CFR Cluj (0-0), juc\torii Alin Chi]a, Mircea Stan [i Ciprian T\nas\, de la gazde, au fost contacta]i de ardeleni prin intermediul lui Viorel Ilinca, fost vicepre[edinte la pite[teni, `n prezent angajat la Unirea Urziceni. "Primele" oferite celor trei erau - dup\ cum au spus juc\torii - de câte de euro. De[i stimularea unor echipe cu scopul de a `ncurca rivalele este ilegal\, Gigi Becali, finan]atorul Stelei, le-a promis [i el de euro pite[tenilor! Latifundiarul din Pipera a fost v\zut `n diminea]a partidei prin Pite[ti, vizita sa având drept scop transportul banilor promi[i fotbali[tilor arge[eni `n cazul `n care ace[tia vor face cel pu]in un egal cu CFR Cluj. Garantul tranzac]iei a fost fostul pite[tean Nicolae Dic\, prezent la meci. "Am venit s\ sus]in Arge[ul", a motivat golgheterul. {i `n acest caz, Dragomir a s\rit `n ap\rarea blati[tilor, acuzându-l pe Cornel Penescu, patronul pite[tenilor, c\ nu are experien]\: "A[a e la `nceput. Nu te pricepi [i e[ti u[or influen]abil. Iei de bun ce spun to]i tâmpi]ii din jurul t\u". CFR Cluj a `ncheiat pân\ la urm\ la egalitate cu FC Arge[, trupa italianului Cristiano Bergodi pierzând astfel alte dou\ puncte mari `n lupta pentru un loc de Liga Campionilor. Este al doilea rezultat negativ al ardelenilor, dup\ `nfrângerea suferit\ `n runda precedent\, acas\, `n fa]a Stelei. Ca [i retrogradat\ `n liga secund\, FC Arge[ a jucat atât pentru `ndeplinirea baremului de puncte, cât [i pentru banii promi[i de patronul Stelei, Gigi Becali. "Becali preg\te[te foarte bine meciurile" ~n aceea[i etap\, O]elul s-a predat cu "ro[-alba[trii", oferindu-le acestora ocazia s\ ajung\ la un singur punct de CFR Cluj. Rapidi[tii, care deocamdat\ s-au ]inut deoparte de aranjamente, acuz\ vehement metodele latifundiarului. "Domnul Becali `[i preg\te[te foarte bine meciurile. Cred c\ [i pe cei de la Ia[i a `ncercat s\-i motiveze bine. Nu mai face public ceea ce face, dar domnul Becali lucreaz\ bine", a atacat Ionel Ganea. "I-am spus domnului Copos c\ nu mi se pare corect s\-mi cumpere mie meciuri sau s\-mi stimuleze al]i adversari ca s\ joace pentru noi. Dac\ vrei `n Liga Campionilor, trebuie s\ joci pe valoarea ta", a ad\ugat atacantul rapidist. "P\i, \la e O]elul care a jucat `n ultimele meciuri? P\i a[a se prezint\ la meci? O]elul n-a fost \la care `i rupea `n dou\ pe to]i [i marca trei goluri pe meci. Mai bine veneau cu juniorii sau nu se prezentau". CLASAMENT GENERAL 1. Dinamo p. 2. CFR Cluj p. 3. Steaua p. 4. Rapid p. 5. Gloria p. 6. Poli Timi[oara p. 7. O]elul p. 8. Urziceni p. 9. Pandurii p. 10. FC Vaslui p. 11. Poli Ia[i p. 12. U. Craiova p. 13. Farul p. 14. UTA p. 15. Ceahl\ul p. 16. FC Arge[ p. 17. FC Na]ional p. 18. Jiul p. Etapa viitoare (vineri, 4 mai - duminic\, 6 mai): Pandurii - Univ. Craiova, CFR Cluj - Rapid, O]elul - FC Arge[, Jiul - Poli Timi[oara, Urziceni - Steaua, Poli Ia[i - Dinamo, Farul - Gloria, Ceahl\ul - FC Vaslui, FC Na]ional - UTA.

43 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ SPORT 43 Dup\ o grea suferin]\, Florea Dumitrache, cel mai bun atacant din istoria fotbalului românesc, a trecut s\pt\mâna trecut\ `n nefiin]\ "Mopsul" s-a stins Florea Dumitrache, unul dintre cei mai mari fotbali[ti din istoria României, a trecut s\pt\mâna trecut\ `n nefiin]\ la numai 59 de ani. Dispari]ia "Mopsului", unul dintre idolii genera]iei anilor '70 [i simbol al echipei Dinamo, a `ndurerat pe toat\ lumea. Decedat joi, dup\ o lung\ [i grea suferin]\, Dumitrache a fost `nmormântat sâmb\t\, la cimitirul "Re- `nvierea", din Bucure[ti. Peste 600 de persoane au ]inut s\-l conduc\ pe ultimul drum. "Mopsul", a[a cum `i spuneau prietenii [i admiratorii, sau "Corsarul roib", a[a cum l-au denumit str\inii, a plecat s\ se odihneasc\, dup\ ce joi [i-a `ncheiat socotelile cu o lume care i-a recunoscut calit\]ile, d\ruindu-i titlul onorific de cel mai valoros atacant român din toate timpurile. Genialul juc\tor a avut parte de onoruri militare. Sicriul cu corpul ne`nsufle]it al lui Dumitrache a fost adus de vineri la capela ridicat\ `n incinta Clubului Sportiv Dinamo. Pelerinajul a fost unul absolut impresionant. Sâmb\t\ diminea]\ au ]inut s\-i aduc\ un ultim omagiu "Mopsului", la stadion, fo[ti colegi [i figuri importante din fotbalul românesc. Gic\ Hagi a ajuns la "Dinamo" cu o coroan\ cu flori la ora 10.30, z\bovind dou\ ore lâng\ sicriu. Clubul Universitatea Craiova a fost reprezentat pe Gheorghi]\ Geolg\u [i de Auric\ Beldeanu. De la Rapid a venit Marin Ioni]\, antrenor cu portarii. Un buchet cu flori a adus [i tehnicianul R\zvan Lucescu. Mircea Sandu, pre[edintele FRF, s-a recules [i el minute `n [ir lâng\ cel care i-a fost idol. "Aplauda]i-l pe Floric\!" La cimitir, cortegiul funerar a ajuns `n jurul orei La intrarea pe poarta cimitirului, o voce tremurând\ a strigat: "Apluda]i-l pe Floric\, aplauda]i-l pe Floric\!". Ca la un semn, to]i cei prezen]i au `nceput s\ bat\ din palme, omagiindu-l pentru ultima oar\ pe cel care a fost primul român convocat `n echipa lumii (`n 1972, legendarul portar rus Lev Ia[in l-a chemat pe Dumitrache s\ fac\ parte din forma]ia stelelor Europei). Printre admiratorii "Mopsului" afla]i la cimitir s- a num\rat [i actorul Nicu Re[i]a a câ[tigat Cupa Challenge Constantin. }inând dou\ garoafe `n mân\, una ro[ie [i cealalt\ alb\, acesta plângea `n hohote [i spunea: "L-am iubit pe Dumitrache!". "Dac\ se opera, tr\ia" "Conducerea n-are grij\ de fostele glorii", obi[nuia Dumitrache s\ spun\, pe vremea când tr\ia [i se lupta cu boala. Nicolae Badea, pre[edintele "câinilor ro[ii", a `ncercat s\ repare gre[elile comise `n trecut [i s-a ocupat ca Dumitrache s\ aib\ parte de cei mai buni doctori pe patul de spital. "Lui Dumitrache i-a fost fric\ s\ se opereze. El n-avea ciroz\, a[a cum s-a zis... Suferea de alte afec]iuni hepatice. Dac\ s-ar fi operat acum trei ani la splin\, tr\ia [i acum", a m\rturisit Badea, care a ]inut s\-i aduc\, la cimitir, un ultim Un meci dramatic [i o evolu]ie entuziasmant\ au `nso]it cea mai mare performan]\ a handbalului masculin din România `n acest sezon: UCM Re[i]a a cucerit Cupa Challenge. B\n\]enii antrena]i de Aihan Omer aveau, teoretic, o [ans\ minuscul\ de a da lovitura, dup\ ce, `n tur, la Turnu Severin, remizaser\, 26-26, cu cea mai bun\ forma]ie din Norvegia, HK Drammen. Returul, disputat `n Scandinavia, a fost incredibil, de un dramatism cum rar s-a v\zut. Gazdele au pornit tare [i au condus aproape tot meciul. ~n prima repriz\, totul p\rea zadarnic, Drammen conducând cu 6-2, 8-4 [i La pauz\ era Partea a doua p\rea s\ nu difere. La pentru nordici, re[i]enii au r\mas `n inferioritate numeric\. ~n acel moment s-a produs `ns\ declicul! ~n ultimele minute, golurile au curs `n ambele por]i. Cu un minut `naintea finalului, Drammen conducea cu Antrenorul românilor a cerut timp de odihn\, ref\când tactica. Rohozneanu a egalat imediat dup\ aceea, apoi Re[i]a s-a ap\rat eroic, extrem de avansat, sufocându-i pe norvegieni, care n-au mai g\sit solu]ia salvatoare. Dramatismul a atins paroxismul `n ultima secund\, când Hagen a aruncat milimetric pe lâng\ poarta forma]iei noastre. Re[i]a a cucerit astfel trofeul cu dou\ egaluri, acas\ [i `n deplasare, gra]ie num\rului superior de goluri marcate pe terenul adversarilor. omagiu lui Dumitrache. Ceilal]i ac]ionari de la Dinamo, `n frunte cu Cristi Borcea [i Vasile Turcu, au lipsit `ns\ de la funeralii! Mihai Stoica [i Valeriu Arg\seal\ au l\sat [i ei orgoliile [i au fost prezen]i la cimitir. Din Italia, Adrian Mutu a trimis, de asemenea, o coroan\ cu flori, la fel ca [i Ionu] [i Culae Lupescu, Dudu Gerogescu [i fanii de la Peluza Sud. Au fost zeci de astfel de coroane. Pe gardul din fa]a capelei de la stadion a fost prins un banner pe care scria: "Florea Dumitrache, nu te vom uita". Ideea lui Lucescu Mircea Lucescu n-a putut fi prezent la funeralii fiindc\ echipa sa, {ahtior Done]k, a disputat un meci important pentru titlu `n campionatul Ucrainei. Lucescu [i-ar fi dorit nespus s\-l conduc\ pe ultimul drum pe Florea Dumitrache, cel care i-a fost ca un frate. De la Done]k, "Il Luce", `ntr-o convorbire telefonic\ purtat\ cu Nicolae Badea, a propus ca arena din {oseaua {tefan cel Mare s\ poarte numele Florea Dumitrache, f\r\ s\ [tie c\ aceast\ denumire `i apar]ine deja unui teren secundar aflat `n incinta Complexului Sportiv Dinamo. "Stadionul trebuie s\ r\mân\ al tuturor dinamovi[tilor. Numele "Florea Dumitrache" a fost dat deja unui teren de la Dinamo", i-a r\spuns Nicolae Badea lui Mircea Lucescu.

44 44 PUBLICITATE Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai CED M ACTIVITATE Restaurant rom=nesc P.le Governo Provvisorio, 6 Milano tel cel AGENZIA DI SERVIZI di ing. GETA BREHUI cell , fax , . bregeta@virgilio.it Traducerea [i legalizarea oric\rui tip de documente, inclusiv a permisului de conducere; Traducerea documentelor [colare pt. `nscrierea copiilor la [colile italiene; traduceri medicale, juridice; Procuri notariale, apostilate, pentru Rom=nia; Preg\tirea [i depunerea dosarelor pentru cet\]enie; Schimbare certificate de na[tere [i c\s\torie model vechi; Ob]inerea [i apostilarea actelor emise `n România; Ob]inerea cazierului judiciar italian sau altor certificate italiene necesare pentru [edere, cet\]enie, etc.; Preg\tirea documentelor pentru ob]inerea de credite imobiliare `n Italia [i Rom=nia; Probleme legale: cauze civile [i penale; Informa]ii despre re`nnoire pa[apoarte, transcriere certificate na[tere/c\s\torie, titluri de c\l\torie. Telefona]i pentru a ob]ine o programare! ROMA, Via Cornelio Gallo, 5, (Metro A - Porta Furba) FONTE NUOVA, SANTA LUCIA (RM), Via Piemonte 12, NOU: Bilete de avion (BlueAir, etc) Via Virgilio Maroso 50, Roma, Tel Fax gazeta@stranieriinitalia.it Editore: STRANIERI IN ITALIA srl Via Virgilio Maroso, Roma Tel , Fax editore@stranieriinitalia.it Direttore responsabile: Sergio Talamo Direttore editoriale: Sorin Cehan Collaboratori: Gabriela Iordan, Oana Iura[cu, George Sima, Mascia Salvatore, Stefano Camilloni, Elvio Pasca, Melania Giacò, Nicoleta Mogo[, Viorica Nechifor, Crina Suceveanu, Georgiana Baciu, Cristina Pozna Grafica: Carmen G\tej Ziarul rom=nilor din Italia Pubblicità: ISI Etnocommunication srl Via Virgilio Maroso 50, Roma, Tel , Fax info@etnocommunication.com Distribuzione: Messaggerie Internazionali Via Manzoni, Rozzano Numero Verde: Distribuzione locale e abbonamenti: Anca Gliz Stranieri in Italia srl Tel fax distribuzione@etnomedia.org Stampa: POLIGRAFICA GAETA di Agostino Gaeta, Via Zinnie 13, Nettuno CABINET STOMATOLOGIC (DENTIST) Dr. Petru Covaci Nou\ adres\ Roma: Metrou A - Cornelia Largo Boccea Via Taddeo da Sessa, 12 (intrarea vizavi de Upim) Tel , Cell Reduceri 50 % pentru rom=ni

45 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ PUBLICITATE 45 VRE}I S AVE}I SUCCES ~N AFACERI? PUBLICITATE ~N GAZETA ROM+NEASC telefon: fax: gazeta@stranieriinitalia.it MUNCĂ ŞI IMIGRARE SINDICATUL ROMÂNILOR DIN ITALIA În colaborare cu Biroul legal al Avv. Vincenzo Sabatino di Roma Oficiu legal pentru muncă şi imigrare, se ocupă de problemele cetăţenilor străini din Italia, colaborând cu avocaţi profesionişti şi experţi în materie de dreptul muncii şi dreptul imigrării Informaţii Orientare Consultanţă Asistenţă Reprezentanţi - drepturile şi obligaţiile legale ale cetăţenilor români pe teritoriul Italiei; - comunitari şi drepturile familiale; - drepturi legale în urma concedierilor nelegale (13^,14^, concediu, TFR); - cauze de muncă contribuţii pensie; -alocaţii pentru copii şi persoanele în întreţinere, şomaj; - consultanţă şi asistenţă juridică pentru cauze civile şi penale; - consultanţă şi asistenţă pentru deschiderea unei societăţi (partita IVA). - cetăţenie; - căsătorie, divorţ, documente necesare; - documente necesare pentru şederea (documenti di soggiorno) în Italia; - recunoaşterea titlului de studiu; - asistenţă pentru un loc de muncă; - procuri notariale; - traducerea şi legalizarea oricărui tip de document; - informaţii privind procurarea şi înscrierea certificatelor de naştere şi căsătorie. Pentru programări, telefonaţi la numerele de telefon: / Fax Roma, Via Gaeta, n 19 ( Zona Stazione Termini ) Oficiul este deschis de luni până vineri 09,30 18,30 Duminica numai cu programări 10,00 14,00 ABONAMENT LA Cost anual: 90 euro Plata: cont curent po[tal nr Titularul contului: Stranieri in Italia srl ~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i numele ziarului la care v\ abona]i - - Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele, adresa [i num\rul vostru de telefon. Trimite]i apoi o copie dup\ chitan]a de plat\ la redac]ie, specific=nd adresa unde vre]i s\ primi]i ziarul. Pentru mai multe informa]ii: importazione@etnomedia.org Tel , fax: CONSULATUL GENERAL AL ROM+NIEI - ROMA Via del Serafico, 69 75, Telefon: , , Fax: consulara@roembit.org CONSULATUL GENERAL AL ROM+NIEI - MILANO Via Gignese, 2, Telefon: Fax: consulatmilano@gmx.net ISI Financial SpA, important Societate a Grupului ISI - Angelo Costa operativ în sectorul creditelor ipotecare, împrumuturilor personale, cesiunilor cincimii i asigur rilor, caut pe tot teritoriul na ional AGENTI PENTRU ACTIVITATE FINANCIARA ANALI TI DE CREDITE de inserat în propria structur aflat într-o puternic i rapid expansiune. Societatea pune la dispozi ia propriilor agen i un important num r de clien i, deja fideliza i cu alte servicii ale Grupului (money transfer i telefonie). Activitatea se va desf ura la magazinele conduse de ace tia. Trimite i curriculum vitae la ISI Financial SpA, Via Vittor Pisani 22, Milano, commerciale@isi.eu.com, autorizând tratamentul datelor personale conform legii 675/96. Potrivit normelor în vigoare, oferta se adreseaz ambelor sexe. (L903/77). PENTRU FIGURA DE AGENT se ofer tratament economic procentual la nivelurile maxime i cursuri de formare gratuite. PENTRU FIGURA DE ANALIST se ofer angajare pe timp nedeterminat (Sectorul Comer ).

46 46 MONDEN Gazeta Rom=neasc\ 4-10 mai De[i au existat mai multe zvonuri în trecut, conform c\rora Andreea Marin ar fi fost îns\rcinat\, de aceast\ dat\ este pe bune! Zâna Suprizelor îi va d\rui so]ului {tefan B\nic\ Junior un copil, cel mai probabil peste jum\tate de an. Surse apropiate Andreei sus]in c\ [tirea este cât se poate de veridic\, mult prea simpatica prezentatoare TV fiind îns\rcinat\ în luna a treia. Sarcina nu este una deloc întâmpl\toare, având în vedere c\, pe parcusul c\s\toriei cu B\nic\ Junior - mai bine de un an de zile - Zâna a recunoscut în dese rânduri c\ î[i dore[te un copil. Andreea a fost chiar surprins\ de paparazzi în timpul unor vizite la diverse clinici de obstetric\-ginecologie, confirmând str\daniile acesteia de a deveni mam\. Ei bine, acum, dup\ încerc\ri "seculare", Andreei Marin în sfâr[it i-a "ie[it pasen]a"! Acesta va fi primul ei copil, de[i a mai fost o dat\ c\s\torit\. Pentru actualul ei so], copilul va fi cel cu num\rul doi. Asta pentru c\ {tefan B\nic\ are un fiu, pe Radu {tefan - în vârst\ de cinci ani - din una dintre fostele sale iubiri trec\toare, cu o anume Camelia Constantinescu. Din câte se pare, rodul iubirii dintre Zân\ [i cânt\re] va veni pe lume undeva prin luna octombrie a acestui an. Surprize-Surprize! Zâna, îns\rcinat\ în trei luni "Surprize, surprize", plus repeti]iile [i activitatea de la compania pe care o de]ine, ar putea s\-[i pun\ negativ amprenta asupra st\rii ei de s\n\tate, mai ales c\ are 33 de ani. Adriana Bahmu]eanu, [i ea `ns\rcinat\, o sf\tuie[te pe vedet\ s\ se menajeze. Adriana Bahmu]eanu (33 de ani) este `ns\rcinat\ `n 3 luni [i jum\tate [i pentru c\ `[i dore;te foarte mult un copil, a renun'at la emisiunea pe care o prezinta la OTV, pentru a putea duce sarcina p=n\ la termen. La r=ndul ei, [i Z=na Surprizelor, Andreea Marin, este `ns\rcinat\ [i va na[te la sf=r[itul acestui an. Adriana Bahmu]eanu: Andreea are de ales `ntre copil sau carier\ Andreea a anun]at `ns\ c\ nu va renun]a la emisiunea "Surprize, surprize", care este programat\ s\ apar\ p=n\ `n decembrie. Adriana Bahmu]eanu o sf\tuie[te `ns\ pe Andreea s\ nu mai munceasc\ a[a de mult, dac\ nu vrea s\ piard\ sarcina. "Andreea are aproape 33 de ani [i, din c=te [tiu eu, a urmat mai multe tratamente pentru a r\m=ne `ns\rcinat\. Dac\ nu te menajezi, riscul de a pierde sarcina este destul de mare. Trebuie s\ se odihneasc\, s\ stea mai mult `n pat, s\ nu mai fac\ efort. Eu am r\mas gravid\ f\r\ a urma vreun tratament [i tot am probleme cu sarcina, astfel c\ a trebuit s\ aleg dac\ vreau copilul sau cariera. Din c=te [tiu eu, Andreea ar dori s\ prezinte emisiunea p=n\ `n decembrie, c=nd i se termin\ contractul, `ns\ acest lucru este riscant pentru sarcin\, mai ales c\ are multe repeti]ii [i patru ore de emisie `n direct, iar efortul e mare. Andreea trebuie s\ [tie foarte bine care `i sunt priorit\]ile. Eu o sf\tuiesc s\ uite de emisiune [i s\ aib\ grij\ de sarcin\", a `ncheiat Bahmu]eanu. Adio "Surprize, surprize"! Sarcina Andreei Marin ar putea s\ fie `n pericol dac\ vedeta TVR va continua s\ munceasc\ la fel de mult `n continuare. Cele aproape patru ore petrecute `n picioare, `n direct la

47 4-10 mai Gazeta Rom=neasc\ HOROSCOP mai Berbec Ave]i tendin]a de a lua `n greutate [i acest aspect `ncepe s\ v\ deranjeze, mai ales dac\ cei din jur `ncep s\ v\ atrag\ aten]ia. Nu apela]i la mijloace drastice de sl\bire, c\ci risca]i s\ v\ dezechilibra]i. taur Oric=t de mult v-ar costa, ast\zi sunte]i hot\r=]i s\ face]i ceva `n privin]a imaginii dvs. Poate fi vorba doar de cump\rarea c=torva cosmetice sau schimbarea c=torva piese de toalet\. Gemeni Nu v\ pierde]i cu firea dac\ ast\zi vi se repro[eaz\ c=teva presupuse nerealiz\ri profesionale! Ideea este c\ oricum ve]i fi judeca]i de c\tre persoane care nu au nici pe departe competen]a necesar\ pentru a face asta. Rac Planurile dvs. ar putea avea mult de suferit din cauza unor evenimente nea[teptate. ~nt=rzieri cauzate de al]ii v-ar putea face s\ nu preda]i la timp proiectele lucrate. Leu Sunte]i pu[i pe critici [i remarci ustur\- toare [i nici m\car faptul c\ a]i putea suferi de pe urma lor nu v\ domole[te. V\ pa[te o amend\, o t\iere la salariu sau ve]i avea certuri `n familie. Fecioarã Orice ini]iativ\ de-a dvs. ar putea con]ine mari gre[eli datorate nu at=t lipsei dvs. de profesionalism, c=t informa]iilor eronate pe care le-a]i primit de la o persoan\ mai pu]in bineinten]ionat\. Balantã Ave]i m=n\ libera `n alc\- tuirea programului cuplului, mai ales `n ceea ce prive[te un posibil concediu, dar tot pe umerii dvs. va pica [i responsabilitatea finan]\rii acestor proiecte. Scorpion E lini[te `n suflet? Ce v\ mai lipse[te? S\ nu `ncerca]i o aventur\ `n afara rela]iei sentimentale pe care o ave]i deja, c\ci v\ ve]i arde foarte r\u! Tentatia va fi mare, dar trebuie s\ ave]i grij\. Sãgetãtor ~n plan financiar norocul dvs. este c\, din varii motive, nu ve]i reu[i s\ v\ investi]i banii `n afaceri care ulterior se vor dovedi deosebit de p\guboase. ~n dragoste sunte]i ezitan]i, chiar timora]i, `n special cei `ndr\gosti]i. Capricorn ~nt=lnirea `nt=mpl\toare de zilele trecute cu un mai vechi prieten se poate materializa ast\zi `ntr-o `nt=lnire programat\ `n care fiecare se va l\uda sau `[i va pl=nge soarta pe um\rul celuilalt. Vãrsãtor E posibil s\ apar\ mici conflicte cu cei din jurul dvs. Fi]i mai toleran]i, nu `ncerca]i s\ v\ impune]i punctul de vedere. Acela[i lucru e valabil [i `n comportamentul fa]\ de partener. Pesti, Nu v\ neglija]i s\n\tatea, c\ci se anun]\ mari probleme cu organele interne. Nativii cu antecedente medicale `n acest domeniu au ne[ansa de a ajunge chiar `n spital ca urmare a `mboln\virilor pe care le-ar putea suferi. DE LA TRIMISUL NOSTRU D Credit imobiliar - Numero Verde ISI Financial S.p.A. - Iscr. UIC n

48 DEPARTE DE ACAS? CU WESTERN UNION E{TI APROAPE DE AI T I Prin re]eaua sa extins\ care acoper\ peste 600 de localit\]i din România Serviciul de transfer de bani Western Union este diponibil `n România prin: 2006 Western Union Holdings, Inc. Toate drepturile rezervate.