ASISTENȚI FAMILIALI. Manual de operare și sfaturi pentru îmbunătățirea abordării vârstnicilor

Transcript

1 cu asistența financiară a ASISTENȚI FAMILIALI Manual de operare și sfaturi pentru îmbunătățirea abordării vârstnicilor Proiectul SĂ FIM ALĂTURI DE CEI DE LÂNGĂ NOI: Instituții și voluntariat în rețea pentru susținerea autonomiei persoanelor în vârstă Realizat cu asistența financiară a Fondazione Cariplo. Partenerii din proiect: Comunità Montana Oltrepò Pavese, Comune di Zavattarello, Fondazione San Germano ONLUS, Fondazione Varni Agnetti ONLUS, Consorzio Cooperative Genos. Suport thecnical a CE.LI.T. - info@varniagnetti.it 1

2 CUPRINS INTRODUCERE COMUNICAREA IGIENA PERSONALĂ SIGURANȚA LA LOCUL DE MUNCĂ DEPLASAREA ASISTENȚA MEDICALĂ DE BAZĂ ALIMENTAȚIA ÎNGRIJIREA ȘI CURĂȚAREA CASEI BOALA ALZHEIMER ȘI BOLILE DEGENERATIVE CU TULBURĂRI COGNITIVE

3 INTRODUCERE Acest mini manual, născut din proiectul SĂ FIM ALĂTURI DE CEI DE LÂNGĂ NOI: Instituții și voluntariat în rețea pentru susținerea autonomiei persoanelor în vârstă : Acțiunea Îngrijitori pentru persoane din familie are scopul de a ajuta asistenții familiali, prin indicații și sfaturi care să le permită să-și îmbunătățească performanțele profesionale și să îngrijească vârstnicii cu o atenție și o eficiență din ce în ce mai mare. Este vorba de un ghid practic legat de modul de abordare a micilor mari probleme de fiecare zi. Se aprofundează în special: comunicarea; igiena personală; siguranța; deplasarea; asistența medicală de bază; alimentația; îngrijirea și curățarea casei; boala Alzheimer și alte boli degenerative cu tulburări cognitive (indicații succinte). Toate indicațiile cuprinse în această broșură au caracter general și trebuie să fie adaptate stării concrete a persoanei asistate și a eventualelor prescripții medicale. 3

4 COMUNICAREA Comunicarea este punctul de plecare esențial pentru relația dintre asistentul familial și persoana vârstnică. Modul de comunicare 1. Mesajul de transmis trebuie să fie simplu și clar. 2. Trebuie să folosiți propoziții scurte. 3. Atunci când vorbiți, este important să stați în fața persoanei vârstnice. 4. Este important să evitați să vă adresați persoanei în vârstă cu apelative precum bunic, bunicuță, comoară. Dumneavoastră este mai potrivit și mai profesional, deoarece vârstnicul este o persoană, cu o istorie și o demnitate proprie. 5. Este bine să dialogați, încurajând un rol activ al vârstnicului, în vederea dezvoltării unei relații cât mai bune cu persoana asistată. 6. Este important să relaționați cu persoana în vârstă cu mare delicatețe, să învățați și să recunoașteți obiceiurile și tabieturile acesteia, pentru a-i facilita adaptarea și pentru a o face să accepte mai ușor o persoană nouă, care îi dă peste cap rutina zilnică. Câteva sugestii de urmat 1. Ascultați povestirile și trecutul persoanei asistate: vă va ajuta să o cunoașteți mai bine și să-i înțelegeți caracterul și preferințele. 2. Profitați de diferite momente pentru a implica persoana în vârstă. De exemplu, atunci când trebuie să se îmbrace, întrebați-o ce dorește să poarte; în felul acesta îi veți încuraja autonomia rămasă. 3. Fiți alături de persoana vârstnică în lucrurile care îi sunt familiare; uitați-vă împreună la fotografiile de familie: va fi o ocazie bună pentru a o cunoaște mai bine și pentru a-i da șansa de a-și păstra trează memoria și capacitatea de a povesti, în măsura în care starea sa îi permite acest lucru. 4

5 IGIENA PERSONALĂ Igiena personală și siguranța sunt aspecte esențiale pentru persoana asistată și pentru familia sa, de care depind în mare măsură liniștea și demnitatea persoanei vârstnice. Cum să vă ocupați de igiena persoanei vârstnice 1. Respectarea pudorii și a spațiului intim al persoanei asistate sunt indispensabile. 2. Trebuie să se păstreze o cât mai mare independență a persoanei asistate, lăsând-o să facă singură activitățile pe care le poate încă desfășura, supraveghind-o discret. 3. Spălarea și igiena persoanei trebuie să fie întotdeauna o ocazie pentru a controla starea generală a pielii: este important să verificați dacă există iritații, vezicule sau leziuni. Poate fi util, în astfel de momente, să întrebați persoana vârstnică dacă simte durere, furnicături sau mâncărime în vreo parte a corpului, pentru a-i comunica imediat medicului acest lucru. 4. Pielea persoanei vârstnice trebuie să fie tamponată, nu frecată, pentru a o usca, deoarece este foarte fragilă și se poate răni ușor. 5. Pentru a reduce riscul de leziuni la nivelul pielii, este utilă aplicarea, după spălare, a cremelor hidratante sau a uleiului de migdale, care contribuie la menținerea pielii în stare bună, evitând pudra de talc (care este mai puțin igienică și lasă pielea să transpire mai puțin). Sugestii privind frecvența operațiilor de spălare și igiena corporală PĂRUL FAȚA A se spăla o dată pe săptămână sau o dată la două săptămâni, în funcție de obiceiuri și necesități. A se spăla în fiecare zi, de către persoana asistată dacă este autosuficientă. BARBA A se rade din două în două zile. PROTEZA DENTARĂ A se spăla și igieniza în fiecare seară. 5

6 IGIENA PERSONALĂ GURĂ ȘI DINȚI A se spăla dimineața și seara. BUST A se spăla din două în două zile iarna, în fiecare zi vara, iar în caz de incontinență, ori de câte ori este necesar. MÂINI A se spăla înainte de masă, după ce s-a mers la baie, ori de câte ori este necesar. UNGHII PICIOARELE A se tăia periodic atât unghiile de la mâini cât și cele de la picioare, nici prea lungi (fiind o chestiune de igienă și siguranță), dar nici prea scurte, pentru că protejează vârful degetelor. A se spăla o dată la două zile și a se înmuia periodic într-un lighean. Baia sau dușul complet trebuie să se facă de două ori pe săptămână sau în funcție de nevoile și dorințele persoanei asistate, având grijă oricum să se evite îmbăierile prea frecvente sau prea rare pentru a nu leza pielea sensibilă a persoanei în vârstă. Alte sugestii utile 1. Se poate întâmpla ca persoana vârstnică să nu fie dornică să fie ajutată cu igiena personală, din diferite motive: pudoarea, frigul, oboseala... Identificați motivul reticenței și folosiți strategii care să vă ajute să depășiți rezistențele(de ex. accentuați ideea de respect de sine și nevoia de a plăcea, folosind eventual exprimări de genul veți vedea ce bine vă veți simți apoi, ce frumoasă și parfumată veți fi, etc.). 2. Pregătiți întotdeauna spațiul din timp: evitați curenții de aer, asigurați-vă că nu este prea frig, acordați intimitate persoanei asistate și pregătiți imediat tot ceea ce este necesar (prosoape, săpun, lenjerie personală, etc.). 3. Chiar dacă persoana asistată este autosuficientă nu o lăsați niciodată singură, mai ales în timpul dușului sau când face baie (momente deosebit de critice pentru siguranță). 4. Puneți-i scutecul pentru adulți numai dacă este strict indispensabil, în toate celelalte cazuri se preferă folosirea ploștii sau a mușamalei de protecție. Scutecul pentru adulți favorizează iritațiile și escarele de decubit. 5. Sunt de preferat mănușile de burete sau cele de unică folosință, respectiv prosoapele mici pentru spălare, deoarece sunt mai igienice față de buretele de baie clasic. 6

7 IGIENA PERSONALĂ Escarele de decubit: măsuri de prevenire și de reducere a riscului apariției acestora În funcție de posibilitățile persoanei asistate, încercați să o faceți să meargă și să se miște cât mai mult posibil. Fie că stă la pat sau pe scaun, schimbați poziția persoanei asistate cel puțin o dată la două ore. Păstrați patul curat în permanență și ordonat: evitați ca cearșafurile să se îndoaie și înlăturați orice eventuale obiecte, precum firimituri sau clame de păr. Este de preferat să folosiți haine lejere și comode, din materiale naturale precum inul și bumbacul. Asigurați-vă că persoana asistată urmează o dietă adecvată și echilibrată, și mai ales că bea apă des. Controlați mereu zonele mai critice ale pielii, mai ales când o ajutați să se spele și să se schimbe. Dacă observați iritații sau vezicule adresați-vă imediat medicului. Respectați cu atenție igiena corporală, mai ales dacă persoana asistată suferă de incontinență. Asigurați-vă că pielea persoanei asistate este în permanență curată și uscată; umiditatea (provocată de transpirație, apă, urină) favorizează apariția escarelor. A se utiliza frecvent creme sau uleiuri vegetale hidratante. Sunt de preferat saltelele și pernele care reduc presiunea corpului, precum saltelele cu aer static sau circulant, pernele din silicon, etc. Nu trebuie să îngrijiți escarele de decubit: este sarcina asistentei sau a medicului, nu a asistentului familial. 7

8 SIGURANȚA LA LOCUL DE MUNCĂ Este foarte important să învățați să identificați situațiile de risc din casă și din ocurile cel mai frecventate de persoana asistată, pentru a reduce pe cât posibil riscurile la care este expusă. Nu uitați că persoanele în vârstă cad deseori (un vârstnic din trei cade cel puțin o dată pe an). Cauzele sunt foarte numeroase, de la forța musculară scăzută la pierderea echilibrului, de la problemele de percepție (vizuală și auditivă) la cele strict motorii. Folosiți lista de verificare de mai jos pentru a vă asigura că felul în care casa este organizată este adecvat pentru o persoană în vârstă. Listă de verificare - siguranța la locul de muncă Centrala este verificată periodic? Există un dispozitiv de siguranță pentru pierderile de gaz din bucătărie? Întrerupătoarele pentru becuri sunt poziționate lângă uși și scări? Persoana asistată are la dispoziție un întrerupător pe care să îl folosească cu ușurință din pat? Există pe podea obstacole precum cabluri, mobile prost așezate, diverse obiecte? Casa este bine iluminată, în special scările și holurile? În baie există covorașe anti-alunecare? În cadă există covoraș anti-alunecare sau benzi anti-alunecare? 8

9 SIGURANȚA LA LOCUL DE MUNCĂ Există mânere de susținere în zonele cele mai critice ale casei (baie, scări, etc.)? Poziționarea mobilierului lasă spațiu suficient pentru a merge comod? Încălțămintea persoanei asistate este comodă și cu talpă anti-alunecare? Telefoanele sunt ușor accesibile? Scaunele și fotoliile au brațe? Câteva sugestii 1. Pentru curățarea casei nu lustruiți podelele și nu folosiți ceară. Evitați și detergenții care fac podeaua deosebit de netedă și controlați ca persoana asistată să nu calce pe suprafețele încă umede. 2. Asigurați-vă că persoana asistată poartă o încălțăminte sigură, care să susțină bine piciorul; de preferat pantofi închiși cu talpă anti-alunecare. 3. Nu lăsați obiecte sau cabluri pe podea, asigurați-vă că persoana asistată nu întâlnește obstacole atunci când merge. 4. Recomandați instalarea unor lumini slabe pe timp de noapte. 9

10 DEPLASAREA Persoana în vârstă poate avea diferite dificultăți de deplasare, dar este important să o ajutați pentru a-i garanta întreaga activitate fizică pe care o poate susține în siguranță. Iată așadar câteva sfaturi pentru a o ajuta în mișcări. 1. Puneți-vă lângă persoana vârstnică pe partea pe care aceasta are mai puțină putere și sprijiniți-o cu o mână sub braț, iar cu cealaltă țineți-i mâna de pe aceeași parte a subsuoarei; 2. Puneți-vă lângă persoana vârstnică pe partea pe care aceasta are mai puțină putere și cuprindeți-i talia cu un braț, în timp ce cu cealaltă mână luați-i mâna de pe aceeași parte (în care are mai puțină putere). Alte moduri de a ajuta 1. Mergeți în fața persoanei asistate susținând-o și oferindu-i brațele dvs. ca sprijin. Ajutarea persoanei asistate să se ridice din poziția de șezut 1. Stați în fața persoanei vârstnice. 2. Invitați persoana asistată să miște bazinul în față și să-și sprijine brațele pe ale dvs. sau cuprindeți-o la subsoară cu ambele brațe, invitându-o să se țină de șoldurile dvs. 3. Spuneți-i să se aplece cu bustul în față. 4. În acest fel persoana asistată se va ridica cu ușurință. 10

11 DEPLASAREA Ajutarea persoanei asistate să se așeze pe pat 1. Ajutați persoana asistată să se întoarcă pe o parte și să îndoaie picioarele; pentru a nu vă forța coloana și pentru a proceda în mod corect, îndoiți piciorul de pe partea opusă al persoanei asistate (celălalt rămânând întins) împreună cu brațul din partea opusă pe piept. Puneți apoi o mână pe umărul persoanei asistate și cealaltă pe șold și întoarceți-o. 2. Puneți un braț sub umărul persoanei asistate și celălalt sub genunchii acesteia, ducându-i picioarele dincolo de marginea patului; 3. Însoțind dubla mișcare, a bustului în sus și a picioarelor în jos, greutatea picioarelor care coboară va ajuta bustul să urce iar persoana asistată se va putea așeza cu ușurință. Dispozitive ajutătoare pentru deplasare 1. Dispozitivele pentru deplasare, în categoria cărora intră cadrele de mers/ premergătoarele, cârjele și bastoanele, sunt auxilii studiate pentru a ajuta persoanele să-și mențină poziția verticală în timpul mersului și au ca prim obiectiv acela de a oferi susținerea și echilibrul fizic, fie îmbunătățind stabilitatea motorie a utilizatorului, fie prin reducerea greutății care se sprijină pe membrele inferioare, fie favorizând mersul în sine. 11

12 ASISTENȚA MEDICALĂ DE BAZĂ Asistentul familial nu este nici medic nici asistent. Acest lucru înseamnă că nu trebuie să-și aroge sau să-și asume răspunderea unui specialist în medicină. Totuși, dat fiind faptul că asistentul familial are un rol important în viața persoanei asistate, acesta trebuie să fie capabil să aplice anumite intervenții de bază, cum ar fi măsurarea temperaturii, recunoașterea unei urgențe, aplicarea prescripțiilor medicului sau gestionarea manifestărilor obișnuite ale anumitor boli cronice precum Alzheimerul, demența senilă sau Parkinsonul. Măsurarea temperaturii Febra este un mecanism de apărare al sistemului imunitar și este unul din simptome atunci când cineva nu se simte bine. Se consideră febră o temperatură a corpului egală sau mai mare de 37 C. Trebuie totuși să se țină cont de faptul că este normală o variație a temperaturii pe parcursul zilei de circa 0,5 C. 1. Atunci când măsurați temperatura persoanei asistate, notați-o într-un carnețel. 2. Temperatura se poate măsura prin două metode: oral (punând termometrul în gură sub limbă, cu gura închisă timp de 4 minute sau conform instrucțiunilor termometrului), respectiv la subsoară, un mijloc mai puțin precis pentru că este mai influențat de mediu (în acest caz, oricum, termometrul trebuie să fie pus la subsoară timp de 10 minute sau conform instrucțiunilor termometrului). 3. Curățați termometrul cu alcool după fiecare utilizare. 12

13 ASISTENȚA MEDICALĂ DE BAZĂ Măsurarea tensiunii arteriale Măsurarea tensiunii nu este sarcina asistentului familial dar pot exista situații în care se poate cere auto-măsurarea. În acest caz trebuie să se folosească un tensiometru electronic, urmând cu atenție instrucțiunile și indicațiile medicului. Atunci când este posibil, inclusiv pentru a garanta o mai mare precizie de măsurare, este bine să însoțiți persoana asistată în farmacie (mergeți mereu la aceeași farmacie). 1. Măsurați tensiunea mereu la aceeași oră, pentru că este normal să varieze pe parcursul zilei. Din același motiv este bine să o măsurați mereu la același braț și în același mediu (care trebuie să fie liniștit). 2. Notați într-un carnețel cele două valori de bază, tensiunea sistolică (mare) și cea diastolică (mică) și, dacă dispozitivul arată acest lucru, numărul de bătăi ale inimii. 3. Confruntați valorile aparatului de măsurare cu cele pe care vi le-a indicat medicul ca fiind valori de referință (pentru că odată cu vârsta adeseori se mărește). Măsurile pe care trebuie să le ia persoana vârstnică în caz de căldură excesivă 1. Este necesar să bea multe lichide, cel puțin 2 litri de apă, prin urmare încurajați persoana asistată să bea apă, eventual alternând apa cu ceaiuri și sucuri de fructe fără zahăr. Este mai bine să se evite cafeaua, băuturile gazoase, băuturile alcoolice și cele care conțin cofeină. Dați-i să bea preferabil lichide la temperatura camerei. 2. Se recomandă mâncărurile ușoare: pregătiți mai ales feluri pe bază de fructe, legume și pește, evitând sau reducând prăjelile, brânzeturile și cărnurile roșii. 3. Evitați ca persoana asistată să iasă din casă la orele cele mai călduroase, mai ales între și (în special în perioada de vară). 4. Mențineți aerul din casă proaspăt folosind un ventilator sau un aparat de climatizare, dar nu îl îndreptați niciodată către persoana asistată și acoperiți-o în încăperile mai răcoroase. 5. Îndemnați persoana asistată să îmbrace haine subțiri și lejere, preferabil din in și bumbac. 13

14 ASISTENȚA MEDICALĂ DE BAZĂ Situații care necesită chemarea ambulanței 1. În caz de leșin sau pierdere a cunoștinței a persoanei asistate. 2. Dureri în piept sau abdomen. 3. Probleme respiratorii evidente (probleme de respirație, etc.). 4. Sângerare medie-intensă și/sau persistentă. 5. Cădere. 6. Compromiterea capacității de a vorbi, dureri de cap. 7. Arsuri. Numere de urgență și schema de apel SITUAȚIE Incendiu Pierdere de gaz Inundație, etc. Ordine publică Urgență medicală Centrul toxicologie ECHIPAJ CĂRUIA I SE CERE INTERVENȚIA Pompieri Jandarmerie - Poliție Prim ajutor Centrul toxicologie Pavia 24h/24h MĂR DE TELEFON /24444 Atunci când apelați un număr de urgență este extrem de important să-i furnizați operatorului informații corecte care să le permită salvatorilor să intervină rapid și în mod adecvat. 14

15 ASISTENȚA MEDICALĂ DE BAZĂ În special, în cadrul apelului la numerele de urgență trebuie să furnizați anumite informații: 1. Furnizați imediat adresa de la care sunați și un număr de telefon la care puteți fi contactat/ă (în acest fel, chiar dacă se întrerupe operatorul va putea trimite ajutoare). 2. Explicați care este urgența (ce s-a întâmplat și care este gravitatea situației). 3. Oferiți datele de identificare ale persoanei asistate și, dacă este vorba de o urgență medicală, descrieți pe scurt situația. 4. Explicați operatorului drumul pentru a ajunge la locuință(mai ales dacă este vorba de un sat sau de un loc greu accesibil). Posibil scenariu apel de urgență MĂ MESC nume, prenume, calitate SUN de la locuința doamnei/domnului nume, prenume SITUATĂ ÎN stradă, număr, localitate, sat S-A ÎNTÂMPLAT descriere sumară a situației Respectarea prescripțiilor medicului Majoritatea vârstnicilor iau medicamente pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Este extrem de important să se urmeze prescripțiile medicului și să se administreze exclusiv medicamentele indicate. Nu trebuie niciodată să luați inițiativa, ci să contactați medicul în caz de nelămuriri. 15

16 ASISTENȚA MEDICALĂ DE BAZĂ În mod concret 1. Ascultați indicațiile medicului și respectați-le în mod strict. 2. Nu administrați medicamente care nu au fost indicate de medicul curant. 3. Păstrați medicamentele în mod corect (temperatură, umiditate, etc.) și controlați întotdeauna data de scadență a acestora. 4. Citiți cu atenție prospectul și, dacă recunoașteți simptomele unor efecte adverse, informați imediat medicul. 5. Nu aruncați medicamentele împreună cu alte deșeuri, ci în coșurile speciale din farmacii sau în cele puse la dispoziție de către primărie. ALIMENTAȚIA Este foarte important ca persoana asistată, fiind în vârstă, să urmeze un regim echilibrat și adaptat nevoilor și eventual bolilor acesteia. Dacă există, respectați în mod strict indicațiile medicului, în caz contrar urmați aceste simple sfaturi. 1. Propuneți persoanei asistate să mănânce carne maxim de două ori pe săptămână, lapte degresat, brânzeturi slabe, paste cu suc de roșii sau legume și pâine în cantitate moderată, pește destul de des, legume și fructe pe săturate, un pahar de vin roșu pe zi 2. Îndemnați persoana asistată să bea aproximativ doi litri de lichide pe zi, mai ales apă, preferabil două pahare în fiecare dimineață pe stomacul gol. 3. Propuneți-i mâncăruri bogate în fibre, sănătoase și utile pentru buna funcționare a intestinului, așa cum sunt cerealele (preferabil integrale), legumele și fructele. 4. Dați-i de mâncare la intervale regulate pe parcursul zilei, de preferat la ore fixe și respectând următoarea schemă: trei mese principale (mic dejun, prânz și cină) și două gustări, una la jumătatea dimineții și una la jumătatea după-amiezii (pe bază de iaurt sau fructe). 5. Pregătiți-i preferabil un mic dejun hrănitor, care să ofere energie pentru toată ziua și o cină ușoară care va ajuta somnul. 6. Este important să nu uitați că numai medicul poate prescrie regimuri specifice în funcție de tipul de afecțiune/ boală (prescripții care trebuie respectate în mod riguros). 16

17 ÎNGRIJIREA ȘI CURĂȚAREA CASEI Câteva indicații SOLUȚII DE CURĂȚAT MEDIU Nu folosiți cantități excesive de produse de curățat pentru că nu este necesar și astfel va fi mai ușor și să clătiți. Urmați întotdeauna instrucțiunile de pe etichetă. Folosiți soluțiile de curățat cu atenție, pentru că multe dintre acestea conțin elemente nocive. Deschideți în fiecare zi geamurile pentru a schimba aerul, dar evitați să faceți acest lucru atunci când persoana asistată se află în încăpere. Pe timp de iarnă asigurați corecta umiditate a aerului din casă, punând pe calorifere boluri cu apă. BUCĂTĂRIE BAIE ORDINE DEȘEURI Curățați în fiecare seară aragazul și toate suprafețele de lucru după folosire. Păstrați curat coșul de gunoi și schimbați sacul în fiecare zi. Păstrați mereu curate cârpele și bureții. Curățați o dată la două săptămâni frigiderul folosind apă și oțet (sau apă și bicarbonat) după ce îl goliți. Păstrați curate obiectele sanitare cu creme ușor abrazive, acordând atenție deosebită vasului wc care trebuie să fie atât curățat cât și igienizat cu dezinfectant. Folosiți bureți de culori diferite pentru a nu-i confunda (este important să nu folosiți același burete și pentru wc și pentru celelalte obiecte sanitare). Nu folosiți soluții de curățat care fac podeaua prea netedă. Este important să păstrați casa în ordine, mai ales pentru a evita ca persoana asistată să riște să întâlnească obstacole; ajungeți la o înțelegere privind modul de așezare al obiectelor, astfel încât să le poată găsi cu ușurință. Este de preferat să faceți colectare selectivă, în special dacă vi se cere în mod expres acest lucru. Informați-vă la primăria din locul de reședință sau la firma responsabilă pentru ridicarea deșeurilor. 17

18 BOALA ALZHEIMER ȘI BOLILE DEGENERATIVE CU TULBURĂRI COGNITIVE Boala Alzheimer, la fel ca Parkinsonul și demența senilă, este o boală degenerativă care afectează multiple aspecte ale vieții persoanei vârstnice. Este recomandat să se cunoască manifestările cele mai comune ale acestei afecțiuni, pentru a interacționa cât mai bine cu persoana asistată. Manifestările principale (simptome) Dificultatea de a-și aminti 1. evenimente (de ex. lucruri și fapte care s-au întâmplat în urmă cu câteva zile sau ore, angajamente luate); 2. nume (de ex. numele asistentului familial, al cunoștințelor, etc.); 3. cum se fac anumite lucruri (de ex. îmbrăcarea în ordinea corectă, etc.); 4. cum se folosesc obiectele (de ex. folosirea lingurii în loc de furculiță, etc.). Dificultăți de limbaj 1. persoana asistată nu își amintește numele obiectelor, folosește termeni greșiți; începe să folosească din ce în ce mai des expresii precum ăsta/asta sau lucrul ; 2. persoana asistată manifestă probleme cognitive și înțelege cu mare dificultate ceea ce i se spune. Schimbări ale personalității Bolile neuro degenerative influențează adeseori personalitatea și modifică comportamentele obișnuite: 1. poate apărea o mai mare agitație și/sau agresivitate; 2. se poate micșora autocontrolul și devin mai frecvente schimbările de dispoziție și reacțiile puternice (euforie, plâns, etc.) chiar și fără un motiv aparent. 18

19 BOALA ALZHEIMER ȘI BOLILE DEGENERATIVE CU TULBURĂRI COGNITIVE Alte simptome 1. wandering: este rătăcirea pe străzi, mersul continuu atât pe timp de zi cât și pe timp de noapte; 2. incontinența, insomnia, schimbarea ritmului somn-trezie; 3. hiperactivitatea, sau, dimpotrivă, apatia (persoana asistată se dezinteresează de tot ceea ce o înconjoară); 4. dispariția inhibițiilor, cu comportamente prea familiare chiar și față de persoane necunoscute; 5. teama de a fi observat/ spionat, cu creșterea suspiciunii. Ce este de făcut În toate aceste cazuri este important să fiți foarte răbdător, încercând să ajutați persoana asistată în activitățile de fiecare zi, fără a face însă totul în locul ei. Într-adevăr, ajutorul trebuie să se limiteze la mișcările pe care persoana asistată nu reușește să le facă singură, pentru a încerca să i se păstreze cât mai mult posibil capacitățile rămase. Sugestii: 1. creați un mediu liniștit, reducând situațiile de risc; 2. implicați persoana asistată în activitățile de zi cu zi mai puțin complexe și mai puțin obositoare,încurajând-o și dându-i timpul de care are nevoie; pentru a o ajuta lăsați la vedere numai obiectele care îi sunt necesare pentru a desfășura respectiva activitate; 3. planificați mereu toate activitățile, stabilind un program zilnic și unul săptămânal pe care să-l respectați, astfel încât să-i creați obiceiuri stabile; poate fi util să faceți și un calendar al activităților zilei și să-l așezați într-un loc în care persoana asistată să-l poată vedea cu ușurință. 19

20 BOALA ALZHEIMER ȘI BOLILE DEGENERATIVE CU TULBURĂRI COGNITIVE Gestionarea manifestărilor de agresivitate ale pacientului cu demență: câteva sfaturi 1. Manifestările de agresivitate nu sunt îndreptate către persoana dvs., ci sunt o manifestare a disconfortului și a fricii, prin urmare evitați să țipați la bolnav sau să-i răspundeți cu aceeași monedă. 2. Evitați pe cât posibil situațiile care pot fi percepute ca fiind amenințătoare de către persoana asistată. 3. Nu contraziceți persoana asistată. 4. Afișați mereu o atitudine relaxată, calmă și care transmite încredere. 5. Încercați să distrageți persoana asistată. 6. Încercați să identificați cauzele manifestărilor de agresivitate, astfel încât să evitați repetarea acestora. 7. Folosiți constrângerea fizică numai când este strict necesar și dacă medicul curant și-a dat acordul. 20

21 - info@varniagnetti.it