Tribunalul București. Sectia a VII-a Civilă. Dosar nr.: 62584/3/2011

Transcript

1 Către: Tribunalul București Sectia a VII-a Civilă Dosar nr.: 62584/3/2011 Obiect: Raport asupra cauzelor și împrejurărilor ce au determinat ajungerea SC H.A.T. GROUP CO ROMANIA SRL în insolvență Subscrisa, Casa de Insolvenţă TRANSILVANIA Filiala București SPRL, cu sediul în București, Phoenicia Business Center, str. Turturelelor nr. 11A, etaj 4, sector 3, a fost desemnată în calitate de administrator judiciar al SC H.A.T. GROUP CO ROMANIA SRL, prin încheierea comercială din data de , pronunţată în dosarul nr /3/2011, aflat pe rolul Tribunalului București. În această calitate, administratorul judiciar a întocmit prezentul Raport privind cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei debitoarei SC H.A.T. GROUP CO ROMANIA SRL, cu respectarea prevederilor legale prevăzute de articolul 20 alin. 1 lit. b) din Legea 85/2006.

2 CUPRINS 1. PREZENTAREA ISTORICULUI SOCIETĂŢII DEBITOARE PREZENTAREA ISTORICULUI SOCIETĂŢII DEBITOARE OBIECTUL DE ACTIVITATE SCURT ISTORIC AL SOCIETĂȚII DEBITOARE CAPITALUL SOCIAL LA DATA INTRĂRII ÎN INSOLVENȚĂ ANALIZA SITUAȚIEI ECONOMICE A SOCIETĂȚII DEBITOARE ANALIZA SITUAŢIEI PATRIMONIULUI ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE PE BAZA BILANȚULUI Analiza de ansamblu a situației patrimoniale Analiza capitalurilor proprii şi datoriilor societăţii Analiza ratelor de structură ale activului bilanțier Analiza ratelor de structură ale pasivului bilanţier ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL SOCIETĂŢII Analiza solvabilităţii Analiza lichidităţii financiare Analiza plăţilor efectuate de societate în cele 120 de zile înainte de deschiderea procedurii insolvenţei împotriva societăţii: ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE Analiza evoluţiei performanţelor financiare Analiza riscului de faliment prin metode statistice SITUAŢIA CONTRACTELOR DE FINANŢARE ALE DEBITOAREI ANALIZA INCIDENȚEI PREVEDERILOR ART DIN LEGEA NR.85/ CONCLUZII PRIVIND CAUZELE INTRĂRII ÎN INSOLVENŢĂ CONCLUZII CU PRIVIRE LA PERSOANELE VINOVATE DE AJUNGEREA DEBITOAREI ÎN STARE DE INSOLVENŢĂ CONCLUZII PRIVIND ŞANSELE DE REORGANIZARE PREZENTAREA ISTORICULUI SOCIETĂŢII DEBITOARE 2

3 1.1. PREZENTAREA ISTORICULUI SOCIETĂŢII DEBITOARE Date de identificare: Denumire Forma juridică Sediul Administrator social Administrator special H.A.T. GROUP CO ROMANIA SRL Societate cu răspundere limitată București, str. Nicolae G. Caramfil, nr , bloc Corp B7, etaj P1, Intrarea A, Birourile B4, sector 1 Vasile Natalia Vasile Natalia CUI RO Nr.înreg.la ORC J40/8630/1999 Structura acţionariatului şi a capitalului social: Capitalul social al SC H.A.T. GROUP CO ROMANIA SRL (denumită în continuare Societatea ) este în sumă de lei și este împărțit în de părți sociale în valoare nominală de 0,1 lei fiecare, deținute de asociați după cum urmează: Asociaţi Nr. părţi sociale Valoare părţi sociale (RON) Procent participare AMNON SELA 37 3,70 0,004% GLOBALICOM TRADE LTD ,60 99,992% SELA INVESTMENTS SRL 37 3,70 0,004% TOTAL % 1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE Codul CAEN sub care își desfășoară activitatea societatea este Comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicații. 1.3 SCURT ISTORIC AL SOCIETĂȚII DEBITOARE Societatea s-a înființat în anul 1999, având sediul social în București, str. Nicolae G. Caramfil, nr , bloc Corp B7, etaj P1, Intrarea A, Birourile B4, sector 1, având durata de funcționare nelimitată. Activitatea principală a debitoarei astfel cum figurează în actul constitutiv al acesteia este Comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicații, cod CAEN Forma de societate este a unei societăți cu răspundere limitată, având un capital social în valoare de lei. 3

4 Administrarea societăţii anterior deschiderii procedurii insolvenţei a fost asigurată de către consiliul de administrație format din : - Președintele consiliului de administrație, dl. Amir Hod Chodorov; - Membru consiliului de administrație, dl. Zvi Friedman; - Administrator, dna Pata Daniela; - Directorul general, dl. Amnon Sela; Având în vedere domeniul de activitate al societății debitoare și motivele care au determinat starea de insolvență a acesteia, menționăm că în prezent nu mai desfășoară nicio activitate. Dupa cum reiese din structura capitalului social al societatii debitoare, asociatul majoritar si principalul finantator care a asigurat lansarea activitatii debitoarei pe piata romaneasca a fost reprezentat GLOBALICOM TRADE LTD, avand sediul in Israel. Ulterior insa, in contextul crizei finaciar economice care a marcat piata europeana, s-a generat sistarea finantarii societatii debitoare, in conditiile in care principalul finantator si investitor al acesteia, respectiv Globalicom Trade LTD a intrat la rândul ei in insolventa. Mai mult, până în anul 2010, societatea debitoare a fost unicul importator de marfuri de telefonie mobila Samsung din România, dupa care piața de desfacere din România a început să fie preluată treptat de societatea producătoare Samsung, ceea ce a determinat ca activitatea societății debitoare sa cunoasca o descreștere semnificativă, ajungându-se in situatia in care o cifră de afaceri de zeci de milioane de euro să se diminueze până la valori egale cu zero CAPITALUL SOCIAL LA DATA INTRĂRII ÎN INSOLVENȚĂ Capitalul social al H.A.T. GROUP CO. ROMANIA SA era la data deshiderii procedurii în sumă de lei, împărțit în părți sociale cu o valoare de 0,10 lei fiecare, structurat pe asociați după cum urmează: Asociaţi Nr. acțiuni Valoare /acțiune Procent GLOBALICOM TRADE LTD ,10 participar 99,992% SELA INVESTMENTS SRL 37 0,10 0,004% AMNON SELA 37 0,10 0,004% TOTAL , % 2. ANALIZA SITUAȚIEI ECONOMICE A SOCIETĂȚII DEBITOARE 2.1. ANALIZA SITUAŢIEI PATRIMONIULUI În vederea stabilirii cauzelor care au dus la starea de insolvenţă (insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile), administratorul judiciar a efectuat cercetări pe mai multe planuri: o analiza situaţiei patrimoniale; 4

5 o analiza evoluţiei contului de profit şi pierderi; o analiza indicatorilor economico-financiari. Perioada de timp luată ca referinţă pentru această analiză este reprezentată de perioada , în vederea obţinerii unei imagini complete asupra evoluţiei situaţiei economico-financiară a debitoarei, precum şi asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la incapacitatea de plăţi a acesteia. Analiza situaţiei societăţii s-a realizat pe baza documentelor predate de societatea debitoare: situații financiare anuale și interimare împreună cu anexele aferente, fişe de cont, balanţe sintetice şi analitice de verificare, pornind de la premisa că acestea oferă o imagine completă și fidelă a situaţiei economice ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE PE BAZA BILANȚULUI ANALIZA DE ANSAMBLU A SITUAȚIEI PATRIMONIALE În cele ce urmează ne propunem trecerea în revistă a situaţiei patrimoniale a societăţii debitoare analizate, la data de , ultima lună închisă anterior deschiderii procedurii procedurii de insolvenţă ( ), pe baza situaţiilor financiare furnizate de către aceasta, pentru perioada 2007 august Primul pas în analiza poziţiei financiare îl reprezintă analiza de ansamblu a situației patrimoniale în cadrul căreia vom pune în evidenţă evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul activelor, datoriilor şi a capitalurilor proprii pe baza informaţiilor puse la dispoziţie prin situaţiile financiare. În prima fază vom începe cu analiza activului net contabil (ca expresie a averii nete a acţionarilor), având în vedere faptul că gradul de investire al capitalului şi puterea sa economică sunt definite de activul societăţii. Prin urmare, activul net contabil dă indicii asupra solvabilităţii globale a întreprinderii şi asupra dimensiunilor capitalurilor proprii ale entităţii economice. Indicator Total activ , , , , ,41 Total datorii , , , , ,20 Activ net contabil , , , , ,79 5

6 Elementele de natura activelor au o evoluţie crescătoare în intervalul , datorată creșterii activelor circulante. Concomitent cu evoluţia elementelor de activ s-a modificat și cuantumul datoriilor societăţii, determinând modificarea activului net contabil (Activ net contabil = Activ total Datorii totale). Datoriile înregistrează de asemenea un trend crescător, însă ritmul de creştere al acestora este inferior creşterii activelor circulante în intervalul În perioada august 2011 situaţia se schimbă şi activul net contabil înregistrează valori negative datorate exclusiv diminuării activelor imobilizate, activele circulante şi datoriile diminuându-se aproximativ în aceeaşi proporţie în anul În primele 8 luni ale anului 2011 valorile negative ale indicatorului sunt generate de descreşterea într-un ritm mult mai alert a activelor circulante comparativ cu datoriile totale ale societăţii, creşterea activelor imobilizate neputând acoperii dezechilibrul dintre cele 2 componente patrimoniale. Prezentăm mai jos detalierea situației activelor societății debitoare, așa cum sunt prezentate în situațiile financiare ale societății: Indicator Dec-07 Dec-08 Dec-09 Dec Imobilizări necorporale 7.226,55 0,01% 3.071,51 0,00% ,41 0,03% ,31 0,03% ,15 0,02% Imobilizări corporale ,88 2,92% ,53 1,81% ,40 1,21% ,39 1,67% ,21 1,82% Imobilizări financiare ,58 0,19% ,58 0,11% ,50 0,02% ,23 0,03% ,23 0,58% ACTIVE IMOBILIZATE ,01 3,13% ,62 1,92% ,31 1,26% ,93 1,73% ,59 2,41% Stocuri ,56 17,14% ,70 10,46% ,74 2,94% ,59 0,58% ,62 1,29% Avansuri acordate ,70 1,75% ,84 4,23% ,20 2,16% ,03 1,38% ,23 4,75% Clienti ,56 63,71% ,83 45,17% ,88 51,96% ,34 37,82% ,28 39,89% Investiţii financiare pe termen scurt 0,00 0,00% ,26 0,26% ,26 0,18% 0,00 0,00% 0,00 0,00% Alte active ,25 5,89% ,40 10,30% ,31 27,61% ,48 50,97% ,61 51,49% 6

7 curente Disponibilităţi băneşti ,86 8,14% ,50 27,59% ,38 13,84% ,70 7,46% ,29 0,11% ACTIVE CIRCULANTE ,93 96,63% ,53 98,01% ,77 98,68% ,14 98,21% ,03 97,53% Cheltuieli în avans ,29 0,24% ,15 0,07% ,84 0,06% ,92 0,06% ,79 0,06% TOTAL ACTIV ,23 100,00% ,30 100,00% ,92 100,00% ,99 100,00% ,41 100,00% Analiza activelor imobilizate Activele imobilizate dețin o pondere de 1,73% din totalul activelor în anul 2010, respectiv 2,41% în august 2011, pe parcursul intervalului august 2011 ponderea acestora atingând pragul minim de 1,26% în anul Putem constata că în perioada , valorile brute înregistrate de imobilizările corporale au avut o evoluţie crescătoare, fapt determinat de activitatea investiţională a societăţii. Evoluţia soldului imobilizărilor este prezentată în tabelul de mai jos: Sold inițial Sold final Amortizat Imobilizari necorporale , , ,09 Construcţii , , ,80 Echipamente tehnice(maşini, utilaje, mijloace de transport) , , ,49 Mobilier , , ,59 Imobilizări corporale , , ,88 Imobilizări financiare , ,23 Total active imobilizate , , , Sold inițial Sold final Amortizat Imobilizari necorporale , , ,93 Construcţii , , ,88 Echipamente tehnice(maşini, utilaje, mijloace de transport) , , ,73 Mobilier 0, , ,84 Imobilizări corporale în curs ,95 0,00 0,00 Imobilizări corporale , , ,45 Imobilizări financiare , ,23 Total active imobilizate , , , Sold inițial Sold final Amortizat Imobilizari necorporale , , ,49 Construcţii , , ,65 Echipamente tehnice(maşini, utilaje, mijloace de transport) , , ,53 Mobilier ,69 0, ,33 Imobilizări corporale în curs 9.180, ,95 0,00 Imobilizări corporale , , ,51 Imobilizări financiare , ,50 Total active imobilizate , , , Sold inițial Sold final Amortizat 7

8 Imobilizari necorporale , , ,99 Construcţii , , ,33 Echipamente tehnice(maşini, utilaje, mijloace de transport) , , ,24 Mobilier , , ,11 Imobilizări corporale în curs 0, ,65 0,00 Imobilizări corporale , , ,68 Imobilizări financiare , ,58 Total active imobilizate , , , Sold inițial Sold final Amortizat Imobilizari necorporale , , ,72 Construcţii 5.484, , ,01 Echipamente tehnice(maşini, utilaje) , , ,05 Mobilier , , ,15 Imobilizări corporale , , ,21 Imobilizări financiare , ,58 Total active imobilizate , , ,93 Evoluția elementelor de active imobilizate este prezentată în graficul de mai jos: A. IMOBILIZĂRI NECORPORALE Imobilizările necorporale existente în sold la reprezintă softuri, licenţe, programe informatice. Detalii cu privire la situaţia detaliată a imobilizărilor necorporale deţinute de societate la data deschiderii procedurii de insolvenţă se regasesc în Anexa 1_Imobilizări necorporale. În luna august 2011, imobilizările necorporale sunt amortizate în proporție de 89,83%. B. IMOBILIZĂRI CORPORALE Imobilizărilor corporale, sunt alcătuite din construcţii, aparate de măsură şi control, mobilier şi imobilizări corporale în curs. În luna august 2011, imobilizările corporale sunt amortizate în proporție de 33,88%. Detalii cu privire la situaţia detaliată a imobilizărilor corporale deţinute de societate la data deschiderii procedurii de insolvenţă se regasesc în Anexa 2_Imobilizări corporale. Patrimoniul societăţii debitoare nu a fost reevaluat în perioada august În graficul următor prezentăm evoluția componentelor imobilizărilor corporale în intervalul august 2011: 8

9 Situația înstrăinărilor de active în perioada În urma analizei situației înstrăinărilor de active din ultimii trei ani înainte de deschiderea procedurii de insolvență, adimistratorul judiciar a constatat faptul că valoarea contabilă rămasă a bunurilor înstrăinate era inferioară prețului de vânzare. DENUMIRE VAL_INV DATA_PIF AMORTIZARE TOTAL VALOARE RĂMASĂ PREŢ VÂNZARE FĂRĂ TVA CUMPĂRĂTOARE ÎNCASARE Audi A , , , ,00 cirstea alin damian neincasata Auto BMW 325XI , , , ,77 simion augustin viorel banca Auto Ford Focus , , , ,19 new kopel car sales srl banca Auto Honda Civic , , , ,00 mihailescu radu compensata gheorghe fronyus Auto Hyundai , ,84 46, ,09 constantin numerar Auto Hyunday , , , ,91 multibrand auto shop banca Auto Hyunday , ,43 559, ,11 multibrand auto shop banca Auto Mazda , , , ,97 new kopel car sales srl banca Auto Toyota Avensis , , , ,56 new kopel car sales srl banca CIELO , ,18 0, ,34 gropoiu constantin numerar CIELO , ,18 0, ,83 hutan robert constantin retinuta pe stat Renault Megane Sedan , ,89 0, ,48 pop mihai numerar Renault Master Furgon alb , ,70 0, ,26 new kopel car sales srl banca RENAULT MASTER FURGON L3HP3G4/100CP , ,12 0, ,00 new kopel car sales srl banca AUDI A , ,10 0, ,81 new kopel car sales srl banca Renault Kangoo , ,51 0, ,32 new kopel car sales srl banca VW BORA AMAZING 1.9L/TDI/P0CP/5VIT , ,20 0, ,13 new kopel car sales srl banca 9

10 Auto Skoda Fabia Combi , ,94 0, ,85 new kopel car sales srl banca Total , , , ,62 C. IMOBILIZĂRI FINANCIARE Situația imobilizărilor financiare la data de se prezintă acțiuni deținute la: Denumire Suma Imobilizări financiare sub forma de interese de participare, debitoarea deţine un număr de părţi sociale, fiecare în valoare nominal de 10 lei, reprezentând 99,80% din capitalul social al societăţii SC EPRS.RO SRL, acestea decurgînd din Contractul de novaţie prin schimbare de debitor nr. 1/ conform căruia EPRS- debitor cedat are datorie de ,99 lei către ORANGE- creditor, iar H.A.T.- debitor a înţeles şi acceptat preluarea debitului restant înregistrat de EPRS faţă de ORANGE ,00 Garanţii Conar 9.538,73 Garanţie Constantinescu Dorin ,50 Total garanţii , Active circulante Activele circulante reprezintă a doua componentă în structura activului bilanţier, iar prin natura lor, pot însemna calea cea mai scurtă spre obţinerea unor lichidităţi pe termen scurt. Activele circulante ale societăţii debitoare sunt constituite din stocuri, creanţe neîncasate, investiţii financiare pe termen scurt şi disponibilităţi băneşti. Stocuri constituite la sunt în cuantum de ,98 lei, reprezintă 1,29% din total active și sunt compuse din: Categorie stoc Valoare în sold la

11 Material consumabile ,78 Mărfuri ,21 Provizioane pentru deprecierea mărfurilor ,36 Stocurile societăţii la finalul zilei anterioare deschiderii procedurii insolvenţei, respectiv la data de sunt detaliate în Anexa 3_Stocuri, iar cuantumul acestora este de ,36 lei. Societatea a manifestat prudență în ceea ce privește expunerea la riscuri constituind provizioane pentru deprecierea mărfurilor în cuantum de ,36 lei. În ceea ce privește celelalte elemente de active circulante, acestea sunt reprezentate de: 1). Creanțele de la clienți și conturi asimilate au înregistrat valoarea maximă în anul 2009, respectiv ,88 lei, începând cu anul 2010 acestea înregistrează o evoluție descrescătoare, ajungând în luna august a anului 2011 la ,28 lei, diminuându-se în mărimi relative cu 14,67% față de anul precedent. Conform balanțelor de verificare anuală, situația creanțelor de recuperat se prezintă astfel: Denumire creanță aug.11 Clienți , , , , ,28 Furnizori debitori , , , , ,23 Creanțe bugetare(salariale, TVA de recuperat, alte creante bugetare) , , , , ,72 Debitori diverși , , , , ,89 Cheltuieli in avans , , , , ,79 Total , , , , ,91 Se observă mai sus trendul descrescător al creanțelor de recuperat, fapt generat de diminuarea semnifictivă a activității începând cu anul În ceea ce privește situația creanțelor neîncasate existente la data de , se observă că în sold există atât sume neîncasate de la persoanele juridice cât şi de la persoane fizice, conform situației prezentate de debitoare. Situaţia analitică a clienţilor aflaţi în sold la data de este prezentată în Anexa 4A- Clienţi interni şi Anexa 4B- Clienţi externi. 11

12 Menționăm faptul că pentru acest tip de creanță au fost constituite provizioane, societatea manifestând prudență în ceea ce privește expunerea la riscuri. Cuantumul acestora la data de este de ,01 lei. 2). Alte creanțe de încasat: A). Avansuri acordate la data de : Cont Analitic Denumire furnizor Valoare în sold 409 Furnizori - debitori , Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor ,26 Furnizori-debitori externi pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor , Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari , Furnizori-debitori interni pentru prestari de servicii si executari de lucrari , F Furnizori-debitori cu factura pentru prestari de servicii si executari de lucrari ,95 B). creanţe bugetare la de : Cont Descriere creanţă sold 441 Impozit pe profit , TVA de recuperat , Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului ,35 Total creanţe bugetare ,18 C). sume de recuperat de la debitori diverși la data de : Cont Denumire debitor sold 4611 Debitori - vama TVA in plus , Debitor EPRS Ro , Debitor EPRS HAT , Debitor EPRS HAT TELECOM SRL , Debitor MCS COMMUNICATION SRL , Debitor DTH TELEVISION GRUP SA , Debitor MCS COMMUNICATION SRL FLAMINGO , Debitori diversi ,89 3). Disponibilități bănești, valoarea acestora se reduce de la ,50 lei în anul prag maxim, la ,29 lei în august 2011, în descreştere cu 98,85% față de anul precedent, respectiv ,70 lei în anul Sumele incluse în această categorie reprezintă sumele aflate în conturile bancare, sumele existente în casieriile societății și sumele aferente aflate în curs de decontare. Denumire aug.11 Disponibil bănci în lei , , , , ,60 Disponibil bănci în devize , , , , ,24 Casa în lei , , , , ,31 Sume în curs de decontare 0,81 0,81 0,81 869,78 869,78 Casa în devize 7.154, , , ,98 8,45 12

13 Viramente interne 0,00-0,19 1,38 0,00 0,00 Avansuri de trezorerie , , ,79 0,00 484,91 Total disponibilităţi , , , , , Cheltuieli în avans În general, reprezintă cheltuieli care se plătesc în exerciţiul curent, dar care se referă la perioade fiscale viitoare, când urmează să fie incluse în costuri. Ponderea acestor elemente este nesemnificativă în totalul activelor bilanțiere, fiind de 0,06 % și în sumă absolută de ,79 lei, la luna august Totalul activului bilanțier la este în cuantum de ,41 lei ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI DE ACTIVITATE Indicatori de activitate (de gestiune) furnizează informații cu privire la: viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar ale societății capacitatea acesteia de a controla capitalul circulant și activitățile sale comerciale de bază viteza de rotație a stocurilor (rulajul stocurilor) - aproximează de câte ori stocul a fost rulat pe parcursul exercițiului financiar. Indicatori de activitate(de gestiune) Formula Viteza de rotație a debitelor- clienți Sold mediu clienți/ca*365 67,57 77,75 85,74 259,50 513,64 Viteza de rotație a creditelorfurnizor Viteza de rotație a stocurilor Sold mediu furnizori/ca*365 63,66 78,71 92,53 237,94 440,77 Stoc mediu/costul vanzarilor*365 20,08 24,57 14,09 17,83 21,45 Perioada de înlocuire a stocurilor Stocuri/CA*365 16,38 19,61 11,10 14,64 12,13 Viteza de rotație a activelor imobilizate CA/Active imobilizate 96,45 107,97 147,10 55,48 20,30 Viteza de rotație a activelor totale CA/Total active 2,82 1,95 1,79 0,93 0,37 13

14 Viteza de rotație a debitelor- clienți reprezintă durata teoretică de recuperare a creanţelor din cifra de afaceri. Teoretică, pentru că în sold pot rămâne facturi mai vechi decât perioada analizată. Nu trebuie să depăşească durata de plată a datoriilor curente, o depăşire ar însemna reducerea numerarului încasat şi nevoia de credite urgente de trezorerie (descoperire de cont). De regulă, o factură trebuie să se încaseză pe loc sau după zile de la emitere. O viteză de rotație a debitelor - clienți în creștere indică probleme legate de controlul creditului acordat clienților și în consecință, creanțe mai greu de încasat. Viteza de rotație a creditelor furnizor aproximează numărul de zile de creditare pe care societatea îl obține de la furnizorii săi. Reprezintă durata teoretică de plată a datoriilor comerciale (furnizori şi alte datorii asimilate) prin cifra de afaceri. Teoretică, deoarece în sold pot rămâne facturi mai vechi decât perioada analizată. Trebuie să depăşească durata de încasare a creanţelor cu câteva zile. Viteza de rotaţie a stocurilor este un factor cheie în determinarea lichidităţii. O viteză de rotaţie mare permite afacerii să facă mai multe operaţiuni fără să îşi sporească activele. O viteză de rotaţie a stocurilor mare semnifică faptul că suma de bani blocată în stocuri este mică, lucru care îmbunătăţeste lichiditatea. Pentru a transforma numărul de rotaţii în zile se împarte 365 zile la numărul de rotaţii. În funcţie de industrie se pot întâlni situaţii când stocurile se înlocuiesc o singură dată pe trimestru sau o dată pe lună. În general două luni nu reprezintă un semnal de alarmă, dacă media anilor trecuţi este de o lună. În comerţ stocurile se înlocuiesc chiar săptămânal. Viteza de rotație a activelor imobilizate evaluează eficacitatea activelor imobilizate prin analiza cifrei de afaceri raportate la activele imobilizate. Reprezintă durata teoretică de înlocuire a activelor imobilizate din cifra de afaceri. În ritmul actual de dezvoltare şi apariţii de noi tehnologii înlocuirea activelor imobilizate ar trebui să se facă la, cel puţin, 3 ani. Viteza de rotație a activelor itotale reprezintă durata teoretică de înlocuire a întregului activ din cifra de afaceri. În ritmul actual de dezvoltare şi apariţii de noi tehnologii înlocuirea activului total ar trebui să se facă la, cel puţin, 4-5 ani. 14

15 2.2.1 ANALIZA CAPITALURILOR PROPRII ŞI DATORIILOR SOCIETĂŢII Pasivul bilanţului reflectă din punct de vedere financiar sursele de provenienţă ale capitalurilor proprii şi împrumutate. Pasivul societăţii are următoarea structură: Indicator Dec-07 Dec-08 Dec-09 Dec Capital social ,00 0,14% ,00 0,08% ,00 0,06% ,00 0,10% ,00 0,13% Rezerve şi fonduri ,00 0,81% ,00 0,49% ,00 0,33% ,00 0,59% ,00 0,73% Rezultat reportat ,63 8,38% ,68 5,55% ,68 3,76% ,03 5,06% ,59-4,27% profit reportat Rezultatul exerciţiului ,61 8,38% ,05 0,65% ,65-0,91% ,62-8,51% ,20-1,47% Repartizarea profitului ,61 8,38% ,05 0,65% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% CAPITALURI PROPRII ,63 9,34% ,68 6,12% ,03 3,24% ,59-2,76% ,79-4,89% Provizioane pt.riscuri şi ,60 2,04% ,31 0,61% ,31 0,43% 0,00 0,00% 0,00 0,00% chelt. Alte datorii ,00 16,96% ,47 8,77% ,18 8,22% ,49 14,23% ,95 17,46% Total datorii pe termen ,00 16,96% ,47 8,77% ,18 8,22% ,49 14,23% ,95 17,46% lung TOTAL CAP PERMANEN ,23 28,34% ,46 15,50% ,52 11,89% ,90 11,47% ,16 12,57% TE Credite bancare pe ,98 5,63% ,02 35,19% ,33 28,64% ,77 56,30% ,27 53,69% termen scurt Alte datorii 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% Furnizori si conturi ,55 62,95% ,51 47,55% ,45 58,25% ,20 17,71% ,54 6,42% asimilate Sume datorate societatilor din cadrul ,00 2,71% ,00 1,59% ,00 1,08% ,36 13,95% ,54 18,23% grupului Alte datorii inclusiv datorii fiscale ,59 0,33% ,70 0,07% ,21 0,11% ,57 0,05% ,23 2,85% si sociale Avansuri incasate in contul ,88 0,04% ,61 0,10% ,41 0,03% ,19 0,53% ,67 6,23% comenzilor Total datorii pe termen scurt ,00 71,66% ,84 84,50% ,40 88,11% ,09 88,53% ,25 87,43% TOTAL DATORII Venituri inregistrate in avans TOTAL PASIV ,00 88,63% ,31 93,27% ,58 96,32% ,58 102,76% ,20 104,89% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% 0,00 0,00% ,23 100,00% ,30 100,00% ,92 100,00% ,99 100,00% ,41 100,00% 15

16 În componenţa capitalurilor proprii intră: capitalul social, rezervele de orice fel, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului financiar. În ceea ce priveşte evoluţia capitalurilor proprii, acestea înregistrează o evoluţie descrescătoare pe parcursul perioadei analizate datorită pierderilor înregistrate în 2009, 2010 și În ceea ce priveşte evoluţia elementelor componente ale acestui indicator pentru debitoarea analizată, se observă că: - valoarea capitalului social este ,00 lei pe tot parcursul perioadei analizate; - rezervele legale ale societăţii au valoarea constantă de ,00 lei în perioada august 2011; - rezultatul exercițiului obţinut de societate în perioada se concretizează în profitul ,68 lei, iar în anii rezultatul exerciţiului este pierdere de ,65 lei în anul 2009, respectiv ,62 lei în anul La luna august 2011 pierderea este în valoare absolută de ,20 lei lei. - rezultatul reportat pentru perioada se încheie cu profit contabil care se reportează de la un exercițiu financiar la altul, anul 2010 se închide cu pierdere contabilă de ,59 lei. Capitalurile permanente sunt formate din capitalurile proprii la care se adaugă datoriile pe termen mediu şi lung. Datoriile pe termen mediu şi lung în perioada societatea deține datorii pe termen lung, acestea fiind reprezentate de împrumuturi şi dobânzi aferente acestora de la: Cont contabil Denumire Sold final RON Sold final EUR observatii 1671 Imprumut R Shoshani Împrumut Globalicom 1673 Unicredit Bank cump imobil Împrumut cumpărare imobil 16

17 16871 Dobanzi aferente imprumut Globalicom Dobândă Globalicom Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate la deschiderea procedurii insolvenței de : datoriile faţă de: bănci ( ,27 lei), datorii faţă de asociaţi ( ,54 lei, din care: lei împrumut acordat de către Amnon Mesilot în sumă de lei, echivalentul a Euro, iar suma de lei reprezintă dividende nedistribuite), avansuri încasate în contul comenzilor ( ,23 lei), furnizori ( ,54 lei- Detalii cu privire la componenţa acestora la data deschiderii procedurii se regăsesc în Anexa 5A- Furnizori interni şi Anexa 5B- Furnizori externi), creditori diverși ( ,26 lei), faţă de bugetul statului şi local(43.281,71 lei), salarii şi asimilate( 7.961,59 lei) şi alte datorii (6.508,17 lei). Evoluţia acestui indicator este una descrescătoare în intervalul 2010 august 2011, înregistrând o descreştere valorică de la ,40 lei în 2009 la ,25 lei în august Creditele bancarepe termen scurt în sold la data de se compun din: Cont contabil Denumire Sold final Sold final 17

18 RON EUR 5191B Credit bancar BRD RO86 RO 24 linii credit BE Credit bancar BRD EUR RO HAP Credit bancar EUR Hapoalim LEUMIE Leumi Israel EUR UEURUN UNICREDIT Clienţi creditori, respectiv avansuri încasate în contul comenzilor pentru livrări de bunuri, prestări de servicii la data de se compun din: Cont Analitic Denumire Sold Clienti-creditori interni , Clienti-creditori externi , Clienti - creditori ,67 Creditorii diverşi aflaţi în sold la reprezintă împrumuturi acordate de către SAMSUNG ROMANIA, precum şi de către administratorii şi cenzorii societăţii: Cont Analitic Denumire Sold Creditori diversi 2, Creditor Friedman Zvi , Creditori diversi - SAMSUNG ROMANIA , Creditori diversi - MBD TELECOM , Creditori diversi - AMNON MESILOT 676, Creditor Aizik Valdman-administrator 100, Creditor Freddy Robinson- administrator 100, Creditor Ramy Weinberg-administrator 100, Creditor Shorrer Doron David-administrator 100, Creditor Mariana Hristodorescu-cenzor 33, Creditor Bg Conta-cenzor 33, Creditor Mars Mob-cenzor 33, Creditor Vered Vadman - administrator 100, Creditori diversi ,26 Veniturile înregistrate în avans nu deţine. Totalul pasivului bilanțului la este în cuantum de ,41 lei. În vederea analizării situaţiei financiare a societăţii, s-a apelat, în paragrafele următoare, la analiza structurală a activelor și pasivelor pe termen scurt (pentru a evidenția ponderea disponibilităților bănești și a datoriilor pe termen scurt), analiza lichidității și solvabilității societății (pentru a evidenția dacă elementele de activ sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor societății), analiza vitezei de rotație a creanțelor și datoriilor pe termen scurt (pentru a urmări ce relație există între durata de încasare și de plată a datoriilor), analiza echilibrului financiar (pentru a urmări dacă regulile echilibrului financiar sunt respectate mijloacele economice permanente să fie acoperite din resurse permanente, iar mijloacele financiare temporare să fie acoperite din resurse temporare), etc ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE ACTIVULUI BILANȚIER 18

19 Pornind de la analiza de ansamblu a situației patrimoniale, pentru o analiză mai detaliată a structurii activului, vom recurge la analiza acestuia pe baza ratelor de structură, care vizează următoarele aspecte: Stabilirea și evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale; Evidențierea principalelor mutații calitative în situația mijloacelor și a surselor generate de schimbările interne și de interacțiunea cu mediul economico-social; Aprecierea stării patrimoniale și financiare; Fundamentarea politicii și strategiei firmei. Aceste rate se determină fie ca ponderi ale grupelor de activ în totalul activului bilanțier, fie ca ponderi ale diferitelor elemente în cadrul fiecărei grupe și se structurează în: Ratele de structură generale ale activelor se diferenţiază în: AI Rata generală a imobilizărilor R AI = x100 AB AC Rata generală a activelor circulante R AC = x100, care se descompune pe AB elemente componente astfel: S Rata stocurilor R S = x100 AC CR Rata creanţelor R CR = x100 AC TR Rata trezoreriei R TR = x100 AC Cav Rata cheltuielilor în avans R Cav = x100 AB Analiza activului bilanțier cu ajutorul ratelor de structură pentru societatea debitoare: Indicator Rata imobilizărilor 3,13% 1,92% 1,26% 1,73% 2,41% Rata generală a activelor circulante 96,63% 98,01% 98,68% 98,21% 97,53% Rata stocurilor 17,73% 10,67% 2,98% 0,59% 1,32% Rata creanţelor 73,84% 61,18% 83,00% 91,81% 98,57% Rata trezoreriei 8,43% 28,15% 14,03% 7,59% 0,11% Rata cheltuielilor în avans 0,24% 0,07% 0,06% 0,06% 0,06% 19

20 Rata activelor imobilizate reflectă ponderea elementelor patrimoniale aflate permanent în patrimoniu şi măsoară gradul de investire a capitalului. Această rată înregistrează valori în creștere din 2011, datorită achizițiilor de titluri de participare la SC EPRS.RO SRL. O descreștere a ratei imobilizărilor față de anul de bază nu semnifică o consolidare, modernizare a infrastructurii entității, ceea ce are consecințe nefavorabile în direcția creșterii credibilității firmei în fața investitorilor și a creditorilor. De asemenea însă un nivel prea mare de active imobilizate poate crea pe termen scurt probleme de lichiditate financiară, dacă societatea nu dispune de suficient numerar pentru finanțarea afacerilor curente. Rata activelor circulante pune în evidenţă dimensiunea propriu-zisă a afacerii derulate de întreprindere în decursul exerciţiului financiar. Această rată diferă de la o ramură la alta şi de la un sector la altul. Evoluția aceastei rate este una uşor descrescătoare în perioada datorită diminuarii ratei trezoreriei de la 14,03% în 2009 la 0,11% în august 2011 și creșterii ratei creanțelor de la 91,81% în 2010 la 98,57% în august La data de rata activelor circulante atinge valoarea de 97,53%, în scădere față de anul precedent cu 0,68%. Rata stocurilor înregistrează pe parcursul perioadei analizate scăderi drastice. Astfel această rată a înregistrat valori de 17,73% în 2007, 0,59% în 2010, respectiv 1,32% în august Acest fapt a fost determinat de lispsa lichidităților la un nivel care să permită reînnoirea stocului de marfă inițial. Rata trezoreriei este influenţată de raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a obligaţiilor. Literatura de specialitate apreciază faptul că intervalul de siguranţă al ratei trezoreriei în totalul activelor circulante este de 3%- 6%. Putem observa astfel, că societatea debitoare se confruntă cu un deficit de lichiditate în anul Totuși, analiza ratei trezoreriei trebuie făcută cu unele rezerve deoarece informaţiile furnizate de acest indicator sunt extrem de fragile, necesitând o interpretare nuanţată de la un caz la altul. Însăşi mărimea (nivelul) disponibilităţilor poate avea o dublă semnificaţie. Astfel, o valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de echilibru financiar, dar poate fi semnul deţinerii unor resurse ineficient utilizate, al unor resurse neproductive. De asemenea, disponibilităţile pot înregistra variaţii de mare amplitudine în intervale de timp foarte scurte: în câteva zile încasările pot să crească foarte mult datorită unor intrări importante de fonduri sau, dimpotrivă, pot să scadă ca urmare a 20

21 unor plăţi mari concentrate pe un termen scurt (salarii, investiţii). În consecinţă, analiza ratei trezoreriei la un moment dat, poate să fie nesemnificativă pentru analiza financiară a entităţii. Pentru relevanţa analizei, trebuie urmărită evoluţia acestei rate pe un interval mai îndelungat de timp ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUI BILANŢIER Analiza structurii datoriilor şi a capitalurilor proprii pune în evidenţă ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o deţin în totalul acestora. Ca urmare, se pot evidenţia următoarele rate de structură ale datoriilor: Rata datoriilor pe termen scurt: DTS R DTS = x100 DT Rata datoriilor pe termen mediu şi lung DTML R DTML = x100 DT Analiza ratelor generale de structură (ale totalului datoriilor şi capitalurilor) desprinde concluzii privind orientarea surselor de finanţare ale entităţii spre surse proprii respectiv atrase. Denumire indicator Ratele generale de structură Rata de structură a capitalurilor proprii 9,34 6,12 3,24-2,76-4,89 Rata de structură a datoriilor 88,63 93,27 96,32 102,76 104,89 a) Rata datoriilor pe termen scurt 80,86 90,60 91,47 86,15 83,35 b) Rata datoriilor pe termen mediu şi lung 19,14 9,40 8,53 13,85 16,65 21

22 Rata de structură a capitalurilor proprii este în scădere pe parcursul întregii perioade analizate, iar în ultimii doi ani indicatorul atinge valori negative determinate de pierderea semnificativă înregistrată de societate, evidenţiind o situaţie nefavorabilă pentru societate. Aceasta indică creşterea ponderii datoriilor societăţii şi reducerea resurselor proprii de finanţare în comparaţie cu resursele împrumutate. Efectul este creşterea ratei datoriilor. Ratele de structură ale pasivului bilanţier, permit aprecierea politicii financiare a entităţii, prin evidenţierea aspectelor privind stabilitatea şi autonomia financiară, la fel şi a gradului de îndatorare înregistrat. Pentru analiza ratelor de structură ale pasivului propunem următorii indicatori: Denumire indicator Formula Rata autonomiei financiare globale RAFG=CPR/PBx100 9,34 6,12 3,24-2,76-4,89 Rata stabilităţii financiare RSF=CPM/PBx100 28,34 15,50 11,89 11,47 12,57 Rata de îndatorare globală RIG=DT/PBx100 88,63 93,27 96,32 102,76 104,89 Rata de îndatorare la termen RIT=DTL/CPMx100 59,87 56,59 69,09 124,08 138,90 Rata autonomiei financiare la termen RAFT=CPR/CPMx100 32,95 39,50 27,27-24,08-38,90 Rata autonomiei financiare globale reflectă ponderea capitalurilor proprii în totalul resurselor de finanţare. Creşterea ratei semnifică creşterea autonomiei financiare globale a societăţii, pe fondul creşterii capitalului propriu într-un ritm mai alert decât totalul resurselor. Această situaţie nu se înregistrează pe parcursul perioadei 2007 august 2011, iar diminuarea gradului de autonomie are loc pe fondul modificării capitalului propriu într-un ritm mai redus decât totalul pasivului, prin creşterea datoriilor într-un ritm accentuat. Rata stabilităţii financiare redă legătura dintre capitalul permanent aflat la dispoziţia societăţii şi pasivul total. În cazul în care modificarea ratei este pozitivă, are loc creşterea ponderii capitalului permanent în totalul pasivului prin creşterea profitului nerepartizat, contractarea de noi împrumuturi pe termen lung sau lichidarea unor datorii pe termen scurt. În intervalul august 2011 valorile înregistrate de acest indicator au o evoluţie descrescătoare pe fondul înregistrării creșterii datoriilor pe termen scurt şi obținerea de rezultate financiare negative. 22

23 Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor indiferent de natura lor în totalul pasivului bilanţier. Este de dorit ca nivelul ratei să fie subunitar minimal, scăderea ratei semnificând creşterea autonomiei financiare. Evoluţie nefavorabilă, rata creşte însă succesiv de la 88,63% în anul 2007 la 104,89% în august Rata de îndatorare la termen măsoară ponderea datoriilor pe termen lung în totalul capitalurilor permanente. Se apreciază ca fiind favorabilă o diminuare a ratei, însemnând creşterea capitalurilor proprii ale societăţii. În cazul societății debitoare valorile înregistrate de acest indicator au o evoluţie crescătoare pe parcursul întregii perioade datorită diminuării capitalurilor permanente într-un ritm mult mai alert comparativ cu diminuarea datoriilor pe termen lung. Rata autonomiei financiare la termen: în perioada analizată indicatorul înregistrează valori descrescătoare, iar în ultimii doi ani atinge valori negative datorită înregistrării de capitaluri proprii negative. Capitalurile permanente sunt formate din capitalurile proprii la care se adaugă datoriile pe termen mediu şi lung şi provizioanele constituite pentru riscuri şi cheltuieli. 2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL SOCIETĂŢII ANALIZA SOLVABILITĂŢII Solvabilitatea reprezintă capacitatea societăţii de a face faţă obligaţiilor scadente care rezultă fie din angajamente anterioare contractate, din operaţii curente, fie din prelevări obligatorii. Se consideră că o entitate este solvabilă dacă următoarele egalităţi sunt îndeplinite: Active imobilizate = Capital permanent Active circulante = Datorii de exploatare În practică, această egalitate nu se întâlneşte deoarece ar fi necesară corelarea perfectă a încasărilor şi plăţilor. Apare astfel necesitatea constituirii unei rezerve care să facă faţă neregularităţilor existente între scadenţele încasărilor şi scadenţelor plăţilor. Această rezervă este fondul de rulment. Fondul de rulment reprezintă partea din resursele financiare permanente care asigură finanţarea activelor circulante reînnoibile permanent.astfel, Fondul de rulment = Surse permanente - Alocări permanente Necesitatea finanţării ciclului de exploatare trebuie să fie acoperită din resursele din exploatare corespunzătoare. Necesarul de fond de rulment este diferenţa dintre necesităţile de finanţare ale exploatarii şi datoriile din exploatare. Astfel, Necesarul de fond de rulment = Alocări ciclice - Surse ciclice Trezoreria netă reflectă calitatea echilibrului financiar al societăţii, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. Trezoreria netă = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment Denumire indicator Formula Fondul de rulment FR=CPM-AI , , , , ,57 Necesarul de fond de rulment NFR=(S+Cr+Vav)- Dcom , , , , ,20 23

24 Trezoreria neta TN=FR-NFR , , , , ,63 În cazul concret al societăţii se observă că evoluţia fondului de rulment este oscilantă, dar pozitivă, ceea ce înseamnă că transformarea activelor circulante în lichidităţi acoperă datoriile pe termen scurt. În plus, trebuie menționat faptul că pe parcusul întregii perioade de analiză capitalurile permanente s-au diminuat considerabil de la ,52 lei în 2009 la ,90 lei în anul 2010, respectiv ,16 lei în august 2011 acestea ducând la scăderea valorii fondului de rulment. Analiza fondului de rulment nu este suficientă, ea trebuie completată cu necesitățile de finanțare a unității, deci cu necesarul de fond de rulment. Nevoia de fond de rulment semnifică un surplus de resurse temporare ciclice în raport cu sursele temporare ciclice care se pot mobiliza. În cazul societății debitoare indicatorul are o evoluție pozitivă. Analiza trezoreriei reprezintă analiza echilibrului financiar curent, când se compară o mărime relativ constantă (fondul de rulment) cu o mărime fluctuantă (necesarul de fond de rulment), expresia trezoreriei pozitive regăsindu-se sub forma disponibilităților bănești în conturi bancare și în casă. Cele mai frecvente cauze ale unei trezorerii negative sunt grupate astfel: criză de creștere, când are loc o puternică creștere a cifrei de afaceri. În acest caz creșterea resurselor permanente este insuficientă pentru atingerea unui nivel al fondului de rulment care să acopere necesarul de fond de rulment, a cărei creștere este proporțională cu cifra de afaceri. Ca și modalități de remediere a situației se recomandă creșterea rentabilității, creșterea de capital sau reducerea necesarului de fond de rulment corelată cu încetinirea creșterii; criză de gestionare, caracterizată prin creșterea necesarului de fond de rulment peste nivelul de creștere a cifrei de afaceri. Îmbunătățirea situației în acest caz se poate realiza prin 24

25 corelarea activelor ciclice cu pasivele ciclice realizată prin creșterea eficienței gestionării stocurilor și a eventualelor credite acordate clienților. politică financiară deficitară, cauza fiind realizarea unor investiții majore fără a se recurge corelativ la o finanțare pe termen lung. Remedierea situației presupune efectuarea unei analize a investițiilor care să ducă la restructurarea fondului de rulment prin aport de fonduri proprii, prin apelarea la credite pe termen mediu și lung, la credite de la asociați sau chiar la cesionarea de imobilizări. criză de rentabilitate, caracterizată prin rentabilitate redusă sau chiar prin pierderi ce provoacă diminuarea capitalului propriu și, implicit, reducerea fondului de rulment. diminuarea activității. În cazul analizei noastre, dezechilibrul cu care se confruntă societatea debitoare este generat pregnant criza de creştere şi de criza de gestinare şi politică financiară deficitară. Pentru analiza gradului de solvabilitate al întreprinderii propunem următorul indicator: Denumire indicator Formula Solvabilitatea patrimonială la termen Gspt = TA / DT 1,13 1,07 1,04 0,97 0,95 Rata solvabilităţii generale reflectă capacitatea unei întreprinderi de a face faţă tuturor scadenţelor sale, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung, ea se determină ca raport între activele totale şi totalul datoriilor. Astfel, valoarea indicatorului solvabilitatea generală este optimă dacă este supraunitară. În perioada august 2011 societatea este insolvabilă, nivelul datoriilor totale devansând activul societății ANALIZA LICHIDITĂŢII FINANCIARE Lichiditatea întreprinderii este o formă a echilibrului financiar, fiind percepută în literatura de specialitate în mai multe sensuri: - în sens foarte larg, ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat, în bani; 25

26 - în sens larg, ca fiind capacitatea pe care o are o întreprindere de a acoperi obligaţiile pe termen scurt (ca elemente de pasiv) prin elemente patrimoniale de mijloace circulante (active) cunocută sub denumirea de lichiditate patrimonială; - în sens restrâns, ca fiind capacitatea întreprinderii de a satisface prompt din disponibilităţi şi alte plasamente lichide, în maximum zile, obligaţiile exigibile. Pentru analiza lichidității entității propunem următorii indicatori: Indicatori de lichiditate Formula Rata lichidității generale Rata lichidității reduse Rata lichidității imediate Rlg=AC / PC Rlr = (AC - S ) / PC Rli = Disp/ PC 1,35 1,16 1,12 1,11 1,12 1,11 1,04 1,09 1,10 1,10 0,11 0,33 0,16 0,08 0,00 Rata lichidităţii generale (Rlg) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt (de exploatare) din activele de exploatare. De cele mai multe ori se consideră că lichiditatea generală reflectă o situaţie favorabilă, bună, dacă are valori cuprinse între [1,2 2] limita minimă a sa fiind 1. În ceea ce priveşte situaţia debitoarei, aceasta nureuşeşte să atingă pragul minim în intervalul analizat. Rata lichidităţii reduse (Rlr) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid în disponibilităţi. În acest fel, pentru calculul ratei, se elimină influenţa lichidităţii stocurilor. Ca modalităţi de calcul, rata lichidităţii reduse se poate determina: - prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante şi raportarea la valoarea pasivelor circulante; - prin raportarea sumei creanţelor, investiţiilor financiare pe termen scurt şi disponibilităţilor băneşti, la valoarea pasivelor circulante. Mărimea optimă a acestui indicator este 1, dar această rată este de regulă subunitară, considerându-se că un nivel între [0,6 1] reflectă o bună capacitate de plată a obligaţiilor pe termen scurt. Societatea înregistrează o rată a lichidităţii reduse cu valori cuprinse între 1,04-1,11 care nu se încadrează în nivelul considerat optim. Rata lichidităţii imediate (Rli) caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa prompt datoriile, ţinând cont de disponibilităţile existente. Valoarea optimă a acestei rate de lichiditate este cuprinsă între [0,2 0,3]. De asemenea, valoarea acestui indicator nu se încadrează în limitele acceptate, datorită nivelului disponibilităţilor mult prea mic raporatate la nivelul pasivelor curente, excepţie face anul 2008 când valoarea atinsă de indicator este de 0,33. După cum se poate observa și din tabelul de mai sus, ratele de lichiditate înregistrează valori scăzute, sub minimul prevăzut de literatura de specialitate pentru acești indicatori, ceea ce se traduce printr-o situație riscantă a întreprinderii, prin posibilitatea de a înregistra plăți restante cu influență asupra fluxurilor bănești și financiare. În acest caz, remedierea situației se poate realiza: la nivelul subsistemului financiar, prin urmărirearea riguroasă a încasării creanțelor, obținerea unor termene de plată mai relaxate, redimensionarea activelor circulante, studierea efectului de levier; 26

27 la nivelul subsistemului comercial, prin urmărirea clienților, reducerea creanțelor, direcționarea politicii de creditare comercială; la nivelul subsistemului tehnic, prin asigurarea dotării logistice, fundamentarea necesarului de investiții, îmbunătățirea organizării activității. Indicatorii de lichiditate caracterizează calitatea activităţii economico financiare, care scade atunci când mijloacele băneşti sunt avansate în elemente de active circulante cu o rotaţie încetinită sau întreruptă (mărfuri greu vandabile, clienţi neîncasaţi la timp, materiale şi materii prime degradate). Lichiditatea insuficientă poate avea efecte nefavorabile asupra societăţii. Astfel se pot înregistra modificărea condiţiilor de acordare a creditului comercial de către furnizori, problemele de lichiditate ale societăţii având efect atât în amonte, în relaţiile cu furnizorii, cât şi în aval, afectând relaţiile cu clienţii ANALIZA PLĂŢILOR EFECTUATE DE SOCIETATE ÎN CELE 120 DE ZILE ÎNAINTE DE DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENŢEI ÎMPOTRIVA SOCIETĂŢII: În urma analizei plăţilor efectuate de societate înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă, administratorul judiciar a constatat faptul că societatea a efectuat plăți în ultimele 120 de zile anterior deschiderii procedurii insolvenței, plățile prin caseria societății fiind prezentate în Anexa nr. 6A la acest raport, iar plățile efectuate prin bancă sunt prezentate în Anexa nr. 6B. Plăți în lei efectuate în perioada sunt în cuantum de ,86 lei, din care ,34 lei plăți efectuate prin caseria societății reprezentând 0,10% din totalul plăților efectuate și ,52 lei prin conturile bancare, adică 99,90%. Sinteză cu privire la plăţile efectuate în ultimele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii insolvenţei prin conturile bancare ale societăţii: Beneficiar plată Suma Păți către Orange Romania SA 7.646,68 Plăți către Rompetrol Downstream SRL 3.662,65 Plăți către Otto Expeditii SRL 8.928,74 Plată PFA Pop C. Mihai Ioan ,00 Plată Overseas Group Impex SRL ,74 Plăți salarii ,00 Rambursare datorie Samsung ,00 Rambursare împrumut BRD ,66 Plăți Samsung Electronics Romania SRL ,53 Plăți onorariu Stoica&Asociatii SCA ,30 Plată SVA Data Consulting SRL ,93 Plată Terano Construct SRL 9.578,94 Viramente bancare ,71 Plată Nova Total Trade SRL ,57 Plată Cabinet avocat Gaman Nicoleta Ramona ,85 Plată comision 6311,76 27

28 Plăți comisioane bancar 1189,16 Plăți dobândă ,73 Plată London Brokers SRL 3.502,35 Rambursare imprumut Samsung Electronics România SRL ,00 Plată Natural Solutions SRL ,70 alte plăţi ,52 Total plăţi efectuate în perioada ,52 Principalele tranzacţii efectuate în perioada prin Leumi Bank: A). Operaţiuni LEUMI Ron- principalele tranzacţii, detalii Anexa 7A Plăţi Suma Cont Plata furnizori interni samsung electronics romania srl , Plata furnizori interni overseas group impex , Plata furnizori interni odyssey communication srl , Plata furnizori interni world comm srl , Plata furnizori interni sema com invest srl , Plata furnizori interni sva data consulting srl , Plata furnizori interni tiriac leasing sa , Plata furnizori interni sodexo pass romania srl , Plata furnizori interni regenersis srl , Plata furnizori interni kpmg romania srl , Plata furnizori interni next level consulting srl , Plata furnizori interni pfa pop v. Mihai ioan , Plata furnizori interni cabinet avocat gaman nicoleta ramona , Plata furnizori interni cargus international srl , Plata furnizori interni rompetrol downstream srl , Plata furnizori interni terano construct srl , Plata furnizori interni go trans international services 2005 srl , Plata furnizori interni cristian gavrila consult srl , Plata furnizori interni nova total trade srl , Plata furnizori interni vodafone romania sa , Alte plati furnizori cu valori individuale < lei , Plata datorie samsung rambursare datorie samsung , Încasări Suma Cont Orsam telecom srl incasare clienti , World comm srl incasare clienti , Avenir telecom sa incasare clienti , Cosmote romanian mobile telecomm sa incasare clienti , Gersim impex srl incasare clienti , Orange romania sa incasare clienti , Mcs communications srl incasare clienti , Accord 93 srl incasare clienti ,

29 Samsung electronics romania srl incasare clienti , New kopel car sales srl incasare clienti , Electro mobile srl incasare clienti , Fonomat srl incasare clienti , Ad forge consulting srl incasare clienti , Simion augustin viorel incasare clienti , Multibrand auto shop srl incasare clienti , Lco trading srl incasare clienti , Alte plati clienti cu valori individuale < lei , Imprumut friedman zvi , B). Operaţiuni LEUMI Euro- principalele tranzacţii, detalii Anexa 7B - sumele exprimate sunt în Ron Plăţi Suma Cont Samsung Electronics Huizhou Co Ltd , Tianjin Samsung Telecom Technology Co Ltd , Mbd Telecom Ltd , Samsung Electronics Co Ltd , Samsung Electronics Europe Logistics Bv , Ilt Holdings Ltd , Globalicom Trade Ltd , Zvi Friedman Raayonot Ltd , Adam Kfir Technologies Ltd , Gsm Exchange Com Ltd 5.269, Imprumut Mbd , Încasări Suma Cont Samsung Electronics Co Ltd , H&E Electronics Co Ltd , Rcs Ltd , Imprumut Mbd , ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE ANALIZA EVOLUŢIEI PERFORMANŢELOR FINANCIARE Contul de profit şi pierdere este un document contabil care oferă o imagine fidelă asupra performanţei financiare, sintetizând într-o manieră explicită veniturile şi cheltuielile dintr-o perioadă de gestiune şi pe această bază prezintă modul de formare a rezultatelor economice. Aşadar, contul de profit şi pierdere este un document de sinteză contabilă prin care se regrupează fluxurile de exploatare, financiare şi extraordinare ale unei întreprinderi. Cu ajutorul lui se explică modul de constituire a rezultatului exerciţiului în diferite etape permiţând desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanţelor economice ale activităţii desfăşurate de o entitate într-o perioadă de gestiune. 29

30 Prin urmare, analiza evoluţiei contului de profit şi pierdere este necesară pentru a contura o imagine cât mai fidelă şi complexă a situaţiei debitoarei, precum şi pentru a putea defini cât mai precis cauzele şi împrejurările care au determinat instalarea insolvenţei acesteia. Imaginea de ansamblu asupra contului de profit şi pierdere aferent ultimilor patru ani se prezintă în felul următor: Contul de profit și pierdere în perioada august 2011 DENUMIREA INDICATORILOR august-11 Venituri din vânzarea mãrfurilor , , , , ,87 Venituri din lucrări executate și servicii prestate , , , , ,03 Alte venituri din servicii prestate 0,00 0,00 0, ,40 0,00 CIFRA DE AFACERI , , , , ,90 Venituri din exploatare , , , , ,90 Cheltuieli privind mãrfurile , , , , ,17 Cheltuieli cu materii prime si materiale , , , , ,49 Marja comercială absolută , , , , ,70 Marja comercială procentuală 15,52 16,75 13,33 12,31 11,62 Alte cheltuieli materiale , , , , ,90 Alte cheltuieli din afara(energie si apa) , , , , ,06 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala , , , , ,00 Cheltuieli cu personalul , , , , ,00 Alte cheltuieli de exploatare , , , , ,38 Cheltuieli cu intretinere si reparatii , , , ,10 0,00 Cheltuieli cu redevente si chirii , , , , ,23 Cheltuieli cu primele de asigurare , , , , ,26 Cheltuieli cu comisioanele si onorariile , , , , ,83 Cheltuieli protocol si reclama , , , , ,78 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane , , , , ,57 Deplasari si detasari , , , , ,60 Cheltuieli cu taxe postale si telefonie , , , , ,68 Cheltuieli cu servicii bancare , , , , ,14 Cheltuieli cu servicii prestate de terti , , , , ,97 Cheltuieli cu alte impozite taxe si vărsăminte asimilate , , , , ,32 Cheltuieli pentru exploatare , , , , ,00 REZULTATUL DIN EXPLOATARE , , , , ,90 Venituri din dobanzi , , , , ,05 Cheltuieli cu dobanzi , , , , ,96 dobanzi , , , , ,91 Venituri din diferente curs valutar , , , , ,64 Cheltuieli diferente curs valutar , , , , ,10 diferente curs , , , , ,54 Venituri din sconturi obtinute 80,00 2, , ,98 0,00 Cheltuieli cu sconturi acordate , , , ,48 0,00 sconturi , , , ,50 0,00 30

31 Venituri financiare din provizioane 0, ,37 0, ,40 0,00 Cheltuieli financiare din provizioane 0, ,40 0,00 0,00 0,00 Alte venituri financiare 0,00 0,00 0, ,06 0,00 Alte cheltuieli financiare 0,00 0,00 0, ,66 0,00 alte venituri 0,00 0,00 0, ,60 0,00 Venituri financiare , , , , ,69 Cheltuieli financiare , , , , ,06 REZULTATUL FINANCIAR , , , , ,37 Venituri din activele cedate , , , , ,86 Cheltuieli privind activele cedate ,55 0, , , ,97 Alte cheltuieli din exploatare (despagubiri, amenzi) , , , ,88 535,42 Venituri din despagubiri, amenzi, penalitati 5.358,27 0,00 0,00 388,77 0,00 Alte venituri 0,00 0,00 0,00 0,01 0,18 Alte cheltuieli excepţionale(reversare/ajustări provizioane) , , , , ,01 Venituri din donații și subvenții primite ,50 0,00 0,00 0,00 0,00 REZULTATUL EXCEPŢIONAL , , , , ,64 Amortizări imobilizări corporale si necorporale , , , , ,37 Venituri din provizioane 0, ,51 0,00 0,00 0,00 Cheltuieli cu provizioane 0,00 0,00 0, ,84 0,00 Cheltuieli cu amortizari si provizioane , , , , ,37 VENITURI TOTALE , , , , ,63 CHELTUIELI TOTALE , , , , ,83 REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI , , , , ,20 Impozit pe profit , , , ,00 0,00 REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI , , , , ,20 A. Activitatea din exploatare - prezintă cea mai mare importanţă în cadrul analizei pe baza contului de profit şi pierdere, indiferent de specificul activităţii entităţii economice analizate; - în analiză se iau în considerare doar veniturile aferente cifrei de afaceri şi în contrapartidă, cheltuielile cu mărfurile, materiale şi cele privind utilităţile, cheltuielile privind personalul (inclusiv taxele aferente), cheltuielile privind prestaţiile externe şi cheltuielile privind taxele şi impozitele datorate. Principala componentă a cifrei de afaceri este reprezentată de venituri din venituri din vânzarea mărfurilor. DENUMIREA INDICATORILOR august-11 Venituri din vânzarea mãrfurilor , , , , ,87 Venituri din lucrări executate și servicii prestate , , , , ,03 31

32 Alte venituri din servicii prestate 0,00 0,00 0, ,40 0,00 CIFRA DE AFACERI , , , , ,90 În perioada analizată cifra de afaceri a societății a crescut de la ,44 lei în anul 2007 la ,40 lei în anul În primele 8 luni ale anului 2011 cifra de afaceri este în descreștere cu 67,78% față de anul anterior, în mărimi absolute de la ,39 lei la ,90 lei. Această descreştere drastică a cifrei de afaceri începând cu anul 2010 s-a datorat faptului că SC H.A.T. GROUP CO. ROMANIA SA a fost unic importator telefoane mobile Samsung în Romania până în anul 2010; odată cu intrarea Samsung pe piaţă, societatea a rămas fără obiect de activitate, astfel că de la o cifra de afaceri de 60 milioane euro anuală, a ajuns aproape 10% din veniturile obţinute în anul de vârf 2009, dar cu credite rămase de rambursat din anii precedenţii. Principalele categorii de costuri operaționale sunt specifice obiectului principal de activitate și anume Cheltuieli privind mărfurile, iar acestea constituie 86,37% din totalul cheltuielilor de exploatare, iar Cheltuieli privind serviciile prestate de terţi reprezintă 9,75% din cheltuielile operaţionale totale aferente primelor 8 luni ale anului 2011: aug.11 32

33 Cheltuieli cu servicii prestate de terti , , , , ,97 Cifra de afaceri , , , , ,90 % Cheltuieli totale cu serviciile prestate de terţi în CA 1,51% 1,74% 1,67% 4,31% 9,59% Cheltuieli privind mãrfurile , , , , ,17 % Cheltuieli privind mărfurile în CA 81,57% 79,79% 78,80% 82,09% 84,95% Cheltuieli protocol şi reclamî , , , , ,78 % Cheltuieli protocol, reclamă şi publicitate în CA 6,48% 8,39% 14,20% 14,40% 0,15% Analiza performanţelor înregistrate la nivel de exploatare: - se poate urmări cu ajutorul următorilor indicatori: Denumire indicator Nivelul de exploatare Cifra de afaceri neta , , , , ,90 Productia exerciţiului , , , , ,03 Marja comerciala , , , , ,70 Valoarea adaugată , , , , ,90 Marja bruta din vânzări 14,98 16,05 12,12 11,52 11,17 EBE , , , , ,58 33

34 Valoarea adăugată cuantifică plusul de valoare adăugat de firmă prin activitatea desfăşurată. Exprimă o creare de valoare sau creşterea de valoare pe care întreprinderea o aduce bunurilor și serviciilor provenind de la terți. Se determină pe baza relaţiei: VA = Marja comercială + Producția exerciţiului Consumurile intermediare (din conturile , exclusiv 607, conturile 61 si 62). Consumaţia exercițiului provenind de la terți corespunde cu noţiunea macroeconomică de consum intermediar şi include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinația lor funcțională (internă): - cheltuieli cu stocurile din cumpărări (materii prime și materiale consumabile, mărfurile); - cheltuieli cu combustibili, energie și apă; - cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți (pentru întreținere și reparații, locații de gestiune și chirii, prime de asigurare, reclamă, publicitatea, etc.); - alte cheltuieli materiale. Valoarea adaugată permite măsurarea puterii economice a întreprinderii. Acest indicator reprezintă o valoare adaugată brută deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumații din exterior și, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizărilor) nu este luată în considerare, rezultând o valoare adaugată brută, care include și amortizarea. Diminuarea valorii adăugate brute cu amortizarea imobilizărilor aferente exploatării permite obținerea valorii adăugate nete. Denumire indicator Cifra de afaceri , , , , ,90 Cheltuieli privind mãrfurile , , , , ,17 Cheltuieli cu materii prime si materiale , , , , ,49 Alte cheltuieli materiale , , , , ,90 Alte cheltuieli din afara(energie si apa) , , , , ,06 Alte cheltuieli de exploatare , , , , ,38 34

35 Venituri din variatia stocurilor 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Valoarea adaugata , , , , ,90 După cum se poate observa din tabelul de mai sus, indicatorul atinge valori maxime în anul 2008, în creştere cu 11,11% față de anul anterior. În perioada august 2011 evoluția indicatorului este nefavorabilă societăţii, valoarea adăugată având o evoluţie descrescătoare, iar în anul 2010 atingînd valori negative. Una din cauzele dificultăţilor economice ale societăţilor este reducerea activităţii, care generează astfel venituri insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Se impune astfel calculul unei cifre de afaceri optime care să acopere integral cheltuielile. Pentru aceasta se realizează evaluarea riscul de exploatare. Evaluarea riscului de exploatare se face pe baza indicatorului de poziţie şi a coeficientului de elasticitate. Indicatorul de poziţie poate fi determinat în mărimi absolute şi în mărimi relative: În mărimi absolute: CAcr= CA1-CAcr Unde: CACR reprezintă cifra de afaceri critică (la punctul de acoperire a costurilor) CA1 reprezintă cifra de afaceri efectiv obţinută Cu cât acest indicator are un nivel mai mare, cu atât flexibilitatea întreprinderii este mai ridicată, iar riscul mai redus. Flexibilitatea absolută exprimă capacitatea întreprinderii de a se adapta cerinţelor pieţei. În mărimi relative: ICacr= CA1*100/CAcr Abaterea indicatorului de poziţie se determină în felul următor: ICacr=ICacr-100 În funcţie de abaterea indicatorului de poziţie, exprimat procentual, întreprinderile se pot afla în una din situaţiile: - instabilă, când abaterea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate este <10%; - relativ stabilă, când cifra de afaceri faţă de pragul de rentabilitate se situează între 10 20%; - confortabilă, când cifra de afaceri depăşeşte pragul de rentabilitate cu peste 20%. Indicator Cifra de afaceri realizata , , , , ,90 Cifra de afaceri critica (cheltuieli operationale+amortizari) , , , , ,37 35

36 Cacr , , , , ,53 Icacr 1,08 1,07 1,03 0,94 1,01 Icacr 0,08 0,07 0,03-0,06 0,01 După cum se poate deduce din tabelul de mai sus, societatea se situează pe o poziţie instabilă, abaterea indicatorului de poziţie fiind mai mică de 10% faţă de cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate. B. Activitatea financiară În ceea ce priveşte activitatea financiară a entităţii, conţinutul acesteia este alcătuit din valoarea câştigurilor rezultate din valoarea dobânzilor aferente conturilor pe care societatea le are deschise la bănci, din veniturile rezultate din diferenţele favorabile de curs şi venituri din sconturi obţinute, iar cheltuielile sunt alcătuite din dobânzile aferente împrumuturilor pe care societatea le-a contractat, cheltuieli rezultând din diferenţele de curs nefavorabile şi cheltuieli cu sconturile acordate Venituri financiare totale, din care: , , , , ,69 Venituri din dobânzi , , , , ,05 Venituri din diferențe curs valutar , , , , ,64 Venituri din sconturi obținute 80,00 2, , ,98 0,00 Venituri financiare din ajustări pentru pirderea de valoare 0, ,37 0, ,40 0,00 Venituri din investiţii financiare 0,00 0,00 0, ,06 0,00 Cheltuieli financiare totale, din care: , , , , ,06 Cheltuieli cu dobânzi , , , , ,96 36

37 Cheltuieli diferențe curs valutar , , , , ,10 Cheltuieli cu sconturi acordate , , , ,48 0,00 Cheltuieli financiare din ajustări pentru pirderea de valoare 0, ,40 0,00 0,00 0,00 Cheltuieli din investiţii financiare 0,00 0,00 0, ,66 0,00 REZULTATUL FINANCIAR , , , , ,37 În ceea ce priveşte evoluţia cheltuielilor şi veniturilor financiare, se observă că singurele activităţi financiare din care se înregistrează profit financiar sunt diferenţele de curs valutar în anul Pierderea financiară din anii , se înregistrează atât din dobânzile achitate de către societate, cât și din diferenţele de curs valutar nefavorabile şi sconturi acordate. Rezultatul financiar obţinut de către debitoare în primele 8 luni ale anului 2011 se concretizează în pierdere în sumă de ,37 lei, datorat în excusivitate cheltuielilor cu dobânzile. Prezentăm în cele ce urmează evoluția cheltuielilor cu dobânzile: aug.11 Dobânzile , , , , ,96 Împrumuturi acordate de asociaţi , , , , ,54 Cifra de afaceri , , , , ,90 % chelt. cu dobanzile in CA 0,58 1,33 1,40 4,08 7,91 Indicatorul privind acoperirea dobânzilor 6,66 1,33 0,65-1,23 0,50 Indicatorul privind acoperirea dobânzilor se calculează ca raport între EBIT și cheltuieli cu dobânda, iar cu cât mărimea indicatorului este mai mică cu atât poziția societății este considerată mai riscantă. C. Rezultatul extraordinar Rezultatul extraordinar al societăţii este negativ pe întreaga perioadă analizată. 37

38 aug.11 Venituri excepționale totale, din care: , , , , ,04 Venituri din activele cedate , , , , ,86 Venituri din despagubiri, amenzi, penalități 5.358,27 0,00 0,00 388,77 0,00 Alte venituri excepţionale 0,00 0,00 0,00 0,01 0,18 Venituri din donații și subvenții primite ,50 0,00 0,00 0,00 0,00 Cheltuieli excepționale totale, din care: , , , , ,40 Cheltuieli privind activele cedate ,55 0, , , ,97 Alte cheltuieli din exploatare (despagubiri, amenzi) , , , ,88 535,42 Pierderi din creanțe și debitori diverși 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Alte cheltuieli din operaţiuni de gestiune 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 Alte cheltuieli excepţionale(reversare/ajustări provizioane) , , , , ,01 REZULTATUL EXCEPȚIONAL , , , , ,64 cheltuielile cu amortizările au avut o tendință crescătoare din punct de vedere valoric. Amortizări imobilizări corporale si necorporale Venituri din provizioane August , , , , ,37 0, ,51 0,00 0,00 0,00 Cheltuieli cu provizioane ,00 0,00 0, ,84 0,00 Cheltuieli cu amortizari si provizioane , , , , ,37 D. Rezultatul net Rezultatul net se compune din suma rezultatelor din exploatare, din activităţi financiare şi cu caracter extraordinar, din care se scad cheltuielile privind amortizările şi provizioanele şi impozitul pe profit sau forfetar. În ceea ce priveşte evoluţia rezultatului net, se observă că în perioada analizată societatea produce pierdere, excepţie fac anii când rezulatatul net s-a concretizat în profit, ,61 lei, respectiv ,05 lei. În anul 2009 pierderea netă înregistrată a fost de ,65 lei, respectiv ,62 lei în anul 2010, iar în primele 8 luni ale anului 2011 rezultatul net al exerciţiului se concretizează în pierdere contabilă de ,20 lei, ca urmare a aplicării unor măsuri de restructurare și adaptare a cheltuielilor la nivelul activităţii desfăşurate aug.11 Alte cheltuieli , , , , ,08 Cheltuieli privind mãrfurile , , , , ,17 Cheltuieli cu servicii prestate de terti , , , , ,97 cheltuieli protocol si reclama , , , , ,78 38

39 EBITDA , , , , ,45 Cifra de afaceri , , , , ,90 Cheltuielile cu impozitul pe profit în anul 2009 sunt generate de introducerea impozitului minim, şi se calculează în funcţie de cifra de afaceri a anului precedent. Sintetizăm mai jos evoluția comparativă a componentelor și influența fiecăreia în rezultatul final al exercițiului pe întreaga perioadă de analiză. Astfel, putem concluziona că în anii 2007 şi 2008 rezultatul pozitiv a fost determinat de rezultatul operaţional al exercițiului, iar rezultatul negativ al anilor a fost determinat în mare parte de rezultatul financiar, în timp ce rezultatul negativ din primele 8 lunii ale anului 2011 se datorează exclusiv rezultatului financiar. În continuare propunem evidenţierea unor indicatori care sintetizează rezultatele companiei și performanţele acesteia. 39

40 Denumire indicator Capacitatea de autofinantare , , , , ,83 Rata rentabilitatii economice 0,08 0,01-0,01-0,09-0,01 Rata rentabilitatii financiare 0,90 0,11-0,28 3,08 0,30 EBITDA , , , , ,45 EBIT , , , , ,08 Gradul de acoperire al dobanzilor 6,41 0,00 0,66 0,00 0,50 Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere al societății, sursa internă de finanţare generată de activitatea societăţii. Se asigură astfel finanţarea consumurilor curente, investiţiile, rambursarea împrumuturilor contractate. Se calculează prin însumarea rezultatului net al exerciţiului, provizioanelor şi amortizărilor. Se observă evoluţia nefavorabilă a indicatorului în perioada august 2011, capacitatea de autofinanțare fiind negativă, nefiind vorba de surse interne de finanţare, societatea se finanțează doar pe baza resurselor atrase. Rata rentabilităţii economice este calculată ca raport între profitul net şi totalul activelor. Pune în evidenţa contribuţia elementelor de activ la obţinerea rezultatelor economice. Rata este negativă în intervalul august 2011, ca urmare a inexistenței profitului net. Rata rentabilităţii financiare, sau eficienţa capitalului propriu, se calculează ca raport între profitul net obţinut de către societate şi valoarea capitalurilor proprii. Arată eficienţa cu care entitatea gestionează capitalul acţionarilor în vederea desfăşurării activităţii. În cazul societății debitoare indicatorul atinge valori pozitive în perioada 2010-august 2011 datorită rezultatul exercițiului negativ, cât și capitalurile proprii care sunt negative pe parcursul întregii perioade care face obiectul analizei. EBITDA (earnings before interest, taxes, depreciation and amortization) se calculează ca diferenţă între total venituri şi total cheltuieli, cu excepţia cheltuielilor cu dobânzile, taxele, deprecierea şi amortizările. EBIT (earnings before interest and taxes) este calculat ca diferenţă între venituri şi cheltuieli, exceptând dobânzile şi taxele. De asemenea, indicatorul are o evoluţie nefavorabilă în perioada 2007, , datorită creşterii semnificative a cheltuielilor exerciţiului. Gradul de acoperire al dobânzilor se determină ca şi raport între EBIT şi cheltuielile cu dobânda. Se apreciază favorabil un grad de acoperire în creştere şi o acoperire integrală a dobânzilor. În cazul debitoarei EBIT este negativ în anul 2010, rezultatul exploatării fiind negativ, iar cheltuielile cu dobânda nu pot fi acoperite din resurse proprii. Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obține societatea din banii investiți în afacere. Se determină ca raport între EBIT și capitalul angajat, respectiv banii investiți atât de către acționari cât și de creditorii pe termen lung și include capitalurile proprii și datoriile pe termen lung sau active totale datorii curente ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT PRIN METODE STATISTICE 40

41 Riscul de faliment apreciază capacitatea societăţii de a-şi onora la timp obligaţiile scadente. Pentru a realiza o evaluare globală a riscului de faliment vom aborda Modelul Altman. Acest model cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei companii. Conform literaturii de specialitate, cu ajutorul acestui model pot fi prevăzute aproximativ 75% din falimente, cu aproximativ doi ani înainte de producerea acestora. Conform acestui model, declinul unei societăţi avansează în cinci faze: Apariţia semnelor de declin (descreşterea profitabilităţii, descreşterea cifrei de afaceri, creşterea datoriilor, descreşterea lichidităţilor); Existenţa unor semnale clare pentru care, însă, nu se iau măsuri în speranţa că acestea vor dispărea fără nici o intervenţie; Acţiune puternică a factorilor de declin cu agravări serioase a situaţiei financiare; Colapsuri, imposibilitatea managerială de a asigura măsuri corective; Intervenţia, fie prin măsuri de redresare, fie prin declararea falimentului. Determinarea rezultatului scor se realizează conform relaţiei: o X 1 Z=1.2*X1+1.4*X2+3.3*X3+0.6*X4+1.0*X5 flexibilitatea firmei Capital circulant Fond de rulment = = = Activ total Activ total ( Active circulante + Chelt. în avans) ( Datorii = Activ total o X o 2 X = 3 o X = 4 rata autofinanţării activelor totale Pr ofit reinvestit Rezultat net Dividende de plată = = Activ total Activ total rata rentabilităţii economice Re zultatul brut al exercitiului Activ total capacitatea de îndatorare a firmei Capital social Datorii pe termen lung la banci pe termen scurt + Ven. în avans) o X = 5 randamentul activelor Cifra de afaceri neta Activ total În funcţie de scorul obţinut, firmele se ierarhizează pe trei nivele, şi anume: - nivelul I: firme solvabile (Z>3) - nivelul II: firme cu dificultăţi financiare temporare, care pot fi remediate dacă se aplică strategia adecvată situaţiei (1,8<Z<3) - nivelul III: firme falimentare (Z<1,8) Rezultatele aplicării analizei discriminante pentru H.A.T. GROUP CO. ROMANIA SA se regăsește în tabelul de mai jos: 41

42 Conform rezultatelor scor obţinute am putea afirma că societatea debitoare H.A.T. GROUP CO. ROMANIA SA se confruntă cu dificultăți financiare temporare în anul 2009, ajungând în incapacitate de plată începând cu anul Analiza rezultatelor obținute prin aplicarea acestui model s-a făcut cu unele rezerve de către administratorul judiciar, deoarece funcția scor se bazează pe indicatori ce au la bază rezultatul brut al exercițiului și cifra de afaceri obținută de societate. 3. SITUAŢIA CONTRACTELOR DE FINANŢARE ALE DEBITOAREI Finanțarea Societății pe perioada analizată s-a realizat prin contractarea de credite pentru investiții și asigurarea capitalului de lucru. Contractele de credit au fost încheiate de către Societate cu creditoarele BRD Groupe Societe Generale SA, Leumi Bank Israel Eur si Unicredit Tiriac Bank SA. I. Contracte încheiate cu BRD Groupe Societe Generale SA Cu privire la relațiile contractuale de creditare dintre societatea debitoare și BRD Groupe Societe Generale SA menționăm că acestea datează dinaintea anului 2005, de-a lungul timpului sumele acordate cu titlu de credit fiind reînnoite și transformate în funcție de necesitățile debitoarei. Făcând referire la contractele încheiate în ultimii trei ani, istoricul de creditare se prezintă astfel: Contract de credit nr. 174/ , având ca obiect acordarea unui credit sub forma unui plafon multi company, multi-options și multi-currency în valoare totală de euro, prin reînnoirea și diminuarea sumelor acordate în baza contractului de credit 138/ , termenul de valabilitate fiind până în datata de Creditul are destinația de descoperit de cont și emitere acreditive SGB. Acest contract a fost modificat 42